Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau,...

96
UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR SPECIALIZAREA: MANAGEMENT LUCRARE DE LICENŢĂ PROIECT DE FINANŢARE EUROPEANĂ „REALIZAREA SISTEMULUI CENTRALIZAT DE APĂ ÎN COMUNA CICÂRLĂU, JUDEŢUL MARAMUREŞ” 1

Transcript of Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau,...

Page 1: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARAFACULTATEA DE ECONOMIEŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILORSPECIALIZAREA: MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENŢĂPROIECT DE FINANŢARE EUROPEANĂ

„REALIZAREA SISTEMULUI CENTRALIZAT DE APĂ ÎN COMUNA CICÂRLĂU, JUDEŢUL MARAMUREŞ”

COORDONATOR STUDENT

2009

1

Page 2: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

2

Page 3: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Cuprins

Introducerea şi motivarea temei.............................................................................................5

Capitolul 1: Necesităţile specifice dezvoltării rurale în România..........................................7

1.1.Contextul socio-economic general din zona rurală..............................................7 1.2.Descrierea şi analiza disparităţilor cu privire la furnizarea serviciilor în spaţiul rural.................................................................................................................9 1.3.Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală..........................................13

Capitolul 2: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.......................................................15

2.1 Obiectivele şi măsurile aferente Axei 1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier.....................................................................................................17

2.2 Obiectivele şi măsurile aferente Axei 2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural............................................................................................................20 2.3 Obiectivele şi măsurile Axei 3. Calitatea vieţii în zonele rurale şi Diversificarea economiei rurale...............................................................................24 2.4 Obiectivele şi măsurile Axei 4. Axa LEADER..................................................27

Capitolul 3:“Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”..............................29

3.1 Solicitanţi eligibili. Activităţi eligibile şi neeligibile.........................................293.2 Criteriile de selecţie a proiectelor.......................................................................333.3 Documentele necesare cererii de finanţare.........................................................36

Capitolul 4: Cerere de finanţare. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.......................41

4.1 Date generale..........................................................................................414.2 Prezentarea proiectului...........................................................................434.3 Bugetul proiectului.................................................................................564.4 Concluzii................................................................................................58

Bibliografie..........................................................................................................................60

3

Page 4: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

4

Page 5: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Introducerea şi motivaţia temei

Prezentul proiect prezintă ce este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), ce cuprinde acesta, unde se încadrează el, date despre Măsura 3.2.2 aferentă proiectului întocmit şi proiectul propriu-zis care constă în “Înfiinţarea unei reţele publice în zona rurală”.

La 1 ianuarie 2007 România a devenit membră UE, odată cu obţinerea acestui statut, ea beneficiază şi de o serie de fonduri structurale (europene) cu caracter nerambursabil, acordate pentru diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi măsuri eligibile pentru a primi astfel de finanţări.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală face parte din fondurile structurale alături de cele 3 instrumente financiare cunoscute ca fonduri structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), cele 2 acţiuni complementare: Fondul European pentru Agricultură şi Dezvolare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), Cadrul Strategic National de Referinţă (CSNR) şi Programele Operaţionale şi Axele Prioritare ale acestora.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este alcătuit din fonduri destinate realizării investiţiilor în ferme, unităţi de procesare şi prelucrare produse agroalimentare, investiţii în activităţi nonagricole, turism şi înfiinţarea de microîntreprinderi. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cuprinde 4 axe:-Axa 1 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier-Axa 2 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural-Axa 3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale-Axa 4 Axa LEADERFiecare din cele 4 axe includ informaţii despre tipurile de proiecte care vor fi finanţate condiţiile de finanţare şi categoriile de beneficiari.

Măsura 3.2.2 “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” este măsura aferentă proiectului practic realizat care cuprinde date despre obiectivele programului, solicitanţii eligibili, activităţile eligibile, documentele necesare întocmirii cererii de finanţare etc.

Proiectul practic „Înfiinţarea unei reţele publice de apă în satul Cicârlău, judeţul Maramureş” prezintă în special necesitatea realizării unui astfel de proiect, beneficiile aduse de acesta, durata de realizare precum şi activităţile necesare înfiinţării. Se estimează un interval de 15 luni pentru realizarea proiectului, acesta cuprinzând construcţia rezervorului, sapăturile necesare, realizarea reţelei de distribuţie, racordarea locuitorilor la reţea, precum şi verificarea sistemului de alimentare şi monitorizarea continuă a acestuia şi a calităţii apei.

Odată cu realizarea acestui proiect se estimează o creştere a nivelului de trai al populaţiei, a confortului, o atragere sporită a investitorilor, reducerea discrepanţelor dintre zonele judeţului, precum şi o monitorizare permanentă a calităţii apei astfel încât să se evite orice poluare a acesteia cu diferite substanţe toxice care ar putea duce la apariţia unor boli în rândul localnicilor.

5

Page 6: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Lucrarea realizată prezintă pe scurt una dintre oportunităţile care decurg din integrarea României în Uniunea Europeană, oportunitate ce nu trebuie a fi ratată, ci profitat la maximum de ea.

Motivul pentru care am ales această temă în primul rând datorită faptului că locuiesc la sat şi ştiu cât de mari sunt diferenţele în ceea ce priveşte nivelul de trai şi de confort dintre sat şi oraş. Acest proiect care cuprinde înfiinţarea unei reţele publice de apă, iar personal consider că este necesară realizarea unui asemenea proiect nu numai în localitatea mea ci în toate satele deoarece contribuie la creşterea nivelului de trai al populaţiei şi a confortului. Totodată prin realizarea acestui proiect se monitorizează mai bine şi mai eficient calitatea apei astfel încât să se evite o îmbolnăvire a populaţiei datorită contaminării apei cu diferite substanţe.

Menţionez că la momentul actual principala ocupaţie a populaţiei a locuitorilor este agricultura de subzistenţă, iar o mică parte din aceştia lucrează în municipiul Baia-Mare. Agenţii economici de pe raza comunei sunt puţini şi în general activitatea acestora se axează pe comerţ şi servicii.Prin implementarea acestui proiect se estimează o scădere a migraţiei datorită creării de noi locuri de muncă în zonă. Satul Cicârlău se află la doar 15 km de municipiul Baia-Mare, iar realizarea proiectului ar diminua discrepanţele care există la ora actuală între zonele urvane şi rurale ale judeţului.Realizarea proiectului ar atrage investitori în zonă, prin amplasament dar şi prin facilităţile create. Proiectul poate genera dezvoltarea sectoarelor agricole, economice, cultural-educative, turismul şi serviciile contribuind în acest fel la creşterea veniturilor proprii ale populaţiei şi implicit a nivelului de trai.Prin realizarea lucrărilor propuse se vor asigura condiţii mai bune pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi diversificarea acestuia, potenţialii investitori putând beneficia de avantajele create de îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi gospodărire a apelor.

Consider că dacă tot avem la dispoziţie aceste fonduri nerambursabile, ar trebui sa beneficiem de ele, să elaborăm proiecte care să contribuie atât la o diminuare a discrepanţelor nu numai dintre sat şi oraş ci şi dintre ţări, la creşterea nivelului de trai, la o îmbunătăţirea a turismului, serviciilor şi a economiei în general, astfel încât România să devină o ţară mult mai dezvoltată, să atragă cât mai mulţi investitori, de pe urma acestora beneficiind în special populaţia prin crearea unor locuri de muncă.

6

Page 7: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

CAPITOLUL INECESITĂŢILE SPECIFICE DEZVOLTĂRII RURALE ÎN

ROMÂNIA

1.1 CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC GENERAL DIN ZONA RURALĂ

România se bucură de un potenţial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu osuprafaţă totală de 238.000 km² şi o populaţie de peste 21 milioane de locuitori, România, este ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţiaacesteia. Investiţiile şi competitivitatea din România constituie încă elemente caretrebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o accelerare a creşterii economice şi asigurareaunei convergenţe a veniturilor cu cele din UE. În anul 2005, România deţinea mai puţin de 1% din PIB-ul Comunităţii Europene, înregistrând o creştere rapidă a PIB-ului pe cap de locuitor, dar rămânând la 34% din media Uniunii celor 25potrivit INS. Aceste discrepanţe sunt în curs de diminuare, în urma integrării în Uniunea Europeană. Economia românească se dezvoltă într-un ritm rapid, comparativ cu economia din UE, iar nivelul PIB începe să crească. După înregistrarea unui declin important, către sfârşitul anilor 1990, economia românească şi-a reluat creşterea începând cu anul 2000 şi a înregistrat o rată anuală medie de creştere de 5%. Vârful acestei evoluţii a fost atins în 2004, înregistrând o rată de creştere a PIB de 8,5% faţă de anul anterior.

Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital. Conform definiţiei din legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 45,1% din populaţie (la 1 iulie 2005, conform indicatorilor Institutului Naţional de Statistică), şi anume 9,7 milioane de locuitori. Densitatea medie a populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor la circa 45,1 locuitori/km².

Populaţia României are un nivel de ruralitate mult mai pronunţat, ponderea populaţiei rurale din România reflectă incidenţa mai mare a acesteia faţă de alte ţări din UE, unde aşezările rurale sunt mai puţin populate şi la scară mai redusă, ca alternativă faţă de concentrările urbane. Multe dintre aceste comunităţi rurale contribuie, într-o mică măsură, la creşterea economică, însă îşi păstrează structura socială şi modul tradiţional de viaţă.

Rata de ocupare din zona rurală depăşeşte, cu un procent semnificativ, pe cea din zona urbană, rezultatul fiind o rată a şomajului rural mult mai scăzută(5,2%) decât cel urban (8,8%).Numărul actual al şomerilor din spaţiul rural este 232.000, ceea ce reprezintă 33% din numărul total de şomeri din România. În loc să reflecte existenţa unor ocazii deangajare mai bune, rata de ocupare ridicată din zona rurală indică o ocupare insuficientă – persistentă a forţei de muncă din această zonă. Majoritatea locuitorilor din spaţiul rural lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea şi veniturile medii continuă să rămână scăzute, aşa cum le indică ponderea ridicată a ocupării (32,2%) faţă de contribuţia acestui sector la PIB (14%).În profil regional, tendinţele privind gradul de ocupare a populaţiei din totalul populaţiei active, se reflectă diferit, în funcţie de specificitatea socio-economică zonală şi de

7

Page 8: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

transformările complexe ce au avut loc în cadrul economiei naţionale, ca urmare a procesului de restructurare. Populaţia rurală nu este distribuită uniform. Există diferenţe semnificative din punctul de vedere al densităţii populaţiei, pe tot teritoriul României. Majoritatea comunelor cu mai puţin de 50 locuitori/km2 sunt grupate în partea de vest a ţării, comparativ cu zonele din est şi din sud, unde predomină comunele, cu densităţi ale populaţiei de 50-100 locuitori/km2. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul ţării, unde rata natalităţii este ridicată, şi în regiunile din sud, puternic industrializate în perioada comunistă. Există mari disparităţi, determinate în special de influenţa reliefului la nivel regional şi judeţean. În acest context, se remarcă cele 24 de comune şi oraşe care se suprapun în totalitate sau parţial cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării unde densitatea medie a populaţiei este de 28,7 locuitori/km2.Procesul de îmbătrânire şi scăderea naturală a populaţiei, care decurge din această situaţie, constituie principalii factori ai declinului populaţiei rurale. Între 1998 şi 2005, se constată următoarele: (1) ponderea categoriei de vârstă 0-14 ani din totalul populaţiei rurale a scăzut; (2) ponderea categoriei de vârstă 15-64 ani a rămas relativ stabilă; (3) ponderea categoriei de peste 65 ani a înregistrat o tendinţă ascendentă, ajungând, în 2005, la 19% din totalul populaţiei rurale (faţă de 11% în zona urbană). Scăderea naturală a populaţiei rurale s-a accelerat semnificativ în ultimii cinciani, ajungând la rate de aproape – 4/1.000 de locuitori iar a populaţiei din zonele urbane a fost mult mai scăzută, situându-se în jurul valorii de –1, înainte de a atinge valoarea 0 şi ulterior devenind pozitivă în 2005În 2005, agricultura, silvicultura şi piscicultura au angajat 2,9 milioane de persoane, reprezentând 32,2% din totalul locurilor de muncă (faţă de 30,3% în industrie şi construcţii şi 37,5% în sectorul servicii). Cu toate acestea, odată cu creşterea economică începută în 2000, agricultura a pierdut din forţa de muncă, aceasta migrând către sectoarele secundar şi terţiar.Totuşi, sectorului primar prezintă importanţă în ceea ce priveşte furnizarea locurilor de muncă în spaţiul rural. Majoritatea locuitorilor rurali sunt ocupaţi în agricultură, silvicultură şi piscicultură (64,2%), în timp ce doar 18,7% muncesc în sectorul secundar, iar 17,1% în sectorul terţiar.Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, în timp ce diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problema care trebuie rezolvată. Majoritatea celor care lucrează în agricultură sunt proprii lor angajaţi, iar agricultura reprezintă doar 3,2% din numărul total de angajaţi din economia ţării. Economia rurală non-agricolă utilizează numai 24,5% din populaţia rurală activă. Numărul locurilor de muncă din sectorul non-agricol rural s-a diminuat în intervalul 1998-2005. Acest declin se explică prin micşorarea sau restructurarea sectoarelor rurale non-agricole, creşterea migrării în exterior, în rândul populaţiei active şi veniturile medii scăzute din zona rurală, care generează mai puţină ocupare şi mai puţine oportunităţi de diversificare. Diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problemă care trebuie rezolvată.

Veniturile rurale se diversifica îndepărtându-se de predominanta agriculturii de subzistenţă. Ponderea veniturilor (atât în numerar, cât şi în natură) din agricultură încă depăşesc 40% din venitul total brut din zona rurală, în timp ce salariile se situează în prezent în jurul procentului de 25%. Mai mult, veniturile din agricultură provin în principal

8

Page 9: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

(77%) din surse în natură – cum ar fi alimentele produse în gospodării, pentru autoconsum, fapt care subliniază caracterul subzistent al agriculturii.Tendinţele apărute în compoziţia veniturilor rurale indică totuşi faptul că are loc o diversificare a activităţilor, veniturile provenite atât din pensii cât şi din salarii crescând în termeni reali, dar şi ca pondere din totalul veniturilor rurale şi depăşeşte importanţa veniturilor agricole în natură, care înregistrează o oarecare scădere. Incidenţa sărăciei este considerabil mai mare în zonele rurale şi în rândul angajaţilor din agricultură. În ultimii ani, economia românească s-a îmbunătăţit, iar gradul de sărăcie a scăzut şi el. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte reducerea sărăciei absolute, beneficiile noului val de creştere nu ajung la toate segmentele populaţiei. În România, sărăcia predomină în mediul rural, peste 70% din oamenii săraci se găsesc în zonele rurale. Grupurile expuse fenomenului de sărăcie sunt persoanele care lucrează în agricultură pe cont propriu (32%), şomerii (27%), persoanele care lucrează pe cont propriu în afara agriculturii şi casnicele (23%). Prin prisma vârstei, incidenţa sărăciei este cea mai mare în rândul tinerilor (în special în categoria de vârsta 15-24) potrivit Raportului INS&BM de monitorizare a saraciei, bazat pe Ancheta bugetelor gospodariilor din 2006. Între regiuni există diferenţe substanţiale de incidenţă a sărăciei. Zonele rurale din estul şi sudvestul ţării sunt cele mai sărace, în timp ce populaţia rurală din jurul capitalei şi din partea de vest a ţării au o situaţie materială mai bună.

1.2 DESCRIEREA ŞI ANALIZA DISPARITĂŢILOR CU PRIVIRE LA FURNIZAREA SERVICIILOR ÎN SPAŢIUL RURAL

Zonele rurale din România sunt afectate de lipsa semnificativă a infrastructurii şi a deficienţelor acesteia care afectează atât dezvoltarea economică, cât şi calitatea vieţii. Cele mai importante nevoi sunt legate de:DrumuriÎn mediul rural, drumurile constituie ruta de transport cea mai importantă, dar calitatea, şi în general, dezvoltarea acestora şi a traficului este încă departe de a îndeplini standardele europene. Doar jumătate dintre comune au acces direct la reţeaua de drumuri iar din acest motiv se poate spune că reţeaua de drumuri actuală deserveşte doar 3/5 din totalul populaţiei rurale. Mai mult de 25% dintre comune nu pot utiliza drumurile în perioadele cu precipitaţii (Studiu Banca Mondială, 2004).În 2005, drumurile publice în România acopereau o suprafaţă de 79.904 km, iar dintre acestea 80% reprezentau drumuri judeţene şi drumuri comunale. Lucrările efectuate în ultimii ani s-au concentrat în special pe reparaţii şi modernizări ale reţelei de drumuri naţionale. Resursele financiare limitate au făcut ca drumurile judeţene şi comunale să fie serios neglijate, iar calitatea şi gradul lor de utilizare au scăzut dramatic. Doar 10,6% din drumurile judeţene şi drumurile comunale au fost modernizate, dintre care 30,7% au fost acoperite cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare (INS 2006).În ceea ce priveşte situaţia drumurilor comunale, la nivelul judeţelor se înregistrează un nivel scăzut de modernizare, doar 3,41% din drumurile comunale sunt modernizate, fapt ce aduce repercusiuni asupra dezvoltării activităţilor productive şi a schimburilor comerciale. Ponderea drumurilor comunale în total drumuri publice, la nivel de judeţ variază între 11% în judeţul Călăraşi şi 53% în judeţul Buzău. Din totalul drumurilor comunale un procent

9

Page 10: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

foarte mic este reprezentat de drumurile comunale modernizate, variind între 0,28% în judeţul Harghita şi 25,15% în judeţul Olt (5 dintre judeţe - Botoşani, Buzău, Covasna, Tulcea şi Vrancea nu au drumuri comunale modernizate) (Sursa: rezultate obţinute pe baza datelor INS 2006 ).

Alte dificultăţi în mediul rural sunt legate de accesarea serviciilor medicale şi educaţionale,Accesul populaţiei rurale la educaţia de bază şi la serviciile de sănătate este împiedicat de serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra fluxului urban – rural al medicilor şi profesorilor. Drumurile adecvate reprezintă o condiţie esenţială pentru dezvoltarea economică, pe lângă celelalte domenii ale dezvoltării umane şi sociale.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare Sistemul centralizat de alimentare cu apă şi canalizare este deficient la nivelnaţional. Analiza statistică a principalelor surse de ape reziduale în 2005 a arătat că, din volumul total deversat de peste 4.034 milioane m3/an, aproximativ 2.626 milioane m3/an, reprezentând 65 %, sunt ape reziduale care necesiă tratare. Din volumul total al apelor reziduale care necesita tratare, aproximativ 21 % au fost suficient tratate, alte 45 % ape reziduale netratate, iar aproximativ 34 % din apele reziduale au fostinsuficient tratate. De aceea, în anul 2005, cca. 79 % din apele reziduale, provenite din principalele surse de poluare, au fost deversate fără sa fie tratate sau insuficient tratate în receptorii naturali (în special în râuri).În spaţiul rural aproximativ 67 % din populatie nu are acces la apă în sistemcentralizat de alimentare şi aproximativ 90 % nu are acces la canalizare. Aceste aspecte afectează calitatea apelor, atât a celor de suprafaţă cât şi a celor subterane, întrucât apa reziduală ajunge direct (prin latrinele permeabile şi prin sanţurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer) la acestea. În anumite zone, apa de suprafaţă poate fi poluată şi nu sunt îndeplinite standardele de calitate. O importantă îmbunatăţire a acestei situaţii a fost facută prin programul SAPARD. Prin cele 234 proiecte finanţate, sistemul centralizat de alimentare cu apă a fost extins cu 4.202 km, oferind servicii pentru 850.000 locuitori, iar prin cele 77 proiecte pentru canalizare din spaţiul rural, 781 km au fost adaugaţi reţelei existente, oferind servicii pentru alţi 310.000 locuitori.În unele regiuni ale ţării există zone cu exces de umiditate şi expuse la inundaţii.Aceste zone sunt importante pentru managementul conservării biodiversitatii şi suntprezente în numeroase regiuni ale tarii: Câmpia de Vest, Lunca Dunăii, PodişulSomeşan, Depresiunea Brasov şi Lunca Siretului.Cel mai elocvent exemplu regăsit în România îl constituie Delta Dunarii,recunoscută ca şi „zona umeda” prin Convenţia de la Ramsar, dar şi alte zone situate în lunca Dunarii şi ale râuri mari (Siret, Mures, Prut etc.)România are o frecvenţă ridicată de apariţie a inundaţiilor, în special primavarala topirea zăpezii şi vara din cauza ploilor torenţiale, când debitele râurilor cresc pestecota normală. În ultimii 16 ani, frecvenţa de producere a inundaţiilor a crescut, ca oconsecinţă a schimbarilor climatice, a defrişărilor ilegale dar şi din cauza lipsei menţinerii infrastructurii de prevenire a inundaţiilor. Cele mai vulnerabile zone la inundaţii sunt bazinele râurilor mari: Crişuri, Someş, Mureş, Târnave, Timiş, Olt, Argeş precum şi lunca Dunării. Au existat inundaţii catastrofale în ultimii ani (2005 şi 2006) care au condus la

10

Page 11: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

pierderea de vieţi omeneşti, pierderea de animale precum şi la degradări serioase ale peisajului. Frecvenţa şi intensitatea acestora pare sa fie în creştere.

Gestionarea deşeurilorÎn mediul rural, în general, serviciile pentru gestionarea deşeurilor sunt slab dezvoltate sau chiar inexistente în unele localităţi. De regulă, transportul la locurile de depozitare se efectuează în mod individual de către generatori. O mică parte dintre localităţile rurale şi în special acele localităţi rurale situate în vecinătatea centrelor urbane sunt deservite de servicii organizate numai pentru gestionarea deşeurilor.Pe lângă depozitele de deşeuri municipale din zona urbană, în România s-au identificat 2.686 spaţii de depozitare în zona rurală cu o suprafaţă de cel mult un hectar. Închiderea şi ecologizarea depozitelor rurale se vor realiza până la 16 iulie 2009, odată cu extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor şi la nivel rural, realizarea sistemului de transport, transfer şi deschiderea depozitelor zonale.

Energie electricăÎn spaţiul rural, conectarea la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică rămâne o problemă. În România există un număr de 37.977 de gospodării amplasate în 1.772 de localităţi rurale parţial electrificate şi 3.327 de gospodării situate în 121 de localităţi neelectrificate (MIRA-2007).

Energia termicăServiciile de alimentare cu energie termică sunt limitate în spaţiul rural, doar 0,5% din totalul energiei termice fiind distribuită în aceste zone, datorită faptului că multe dintre uzinele care produceau această energie şi o distribuiau satelor din apropiere şi-au redus activitatea sau au renunţat la furnizarea acestor servicii. Prin urmare, la nivel naţional doar 26 de localităţi rurale beneficiază de acest serviciu. (Prelucrare date INS 2005). În ceea ce priveşte încălzirea prin centrală termică, doar 2,4% dintre gospodăriile din mediul rural beneficiază de acest serviciu, în timp ce 89% dintre gospodării utilizează sobe pe bază de lemn, cărbune, petrol. (INS, 2005).

Accesul la internetActualmente, în zonele rurale accesul la internet este foarte limitat, de acesta beneficiind, în special, doar unele instituţii publice.Deoarece este nevoie să se îmbunătăţească competitivitatea în aproape toate domeniile de activitate şi pentru că există probleme de productivitate în economia rurală, precum şi în ceea ce priveşte facilitarea accesului pe piaţă şi la informaţie, este esenţial să existe acces la internet prin cablu în cât mai multe zone rurale..

Educaţie şi formareCapitalul uman prezintă importanţă deosebită pentru dezvoltarea rurală. Dezvoltarea rurală şi diversificarea economiei rurale depind de nivelul educaţiei, al cunoştinţelor şi calificării. Deşi îmbunătăţirea şi menţinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de bază este un element important în dezvoltarea socio-economică a mediului rural, formarea profesională reprezintă „motorul”, pentru o bună dezvoltare.Educaţia şi formarea sunt esenţiale pentru comunităţile rurale, dar în ceea ce priveşteinfrastructura şcolară există discrepanţe evidente.Deşi se poate spune că numărul de şcoli din mediul rural, depăşeşte necesităţile populaţiei, calitatea educaţiei este redusă, pe de o parte din cauza slabei două ţări a infrastructurii educaţionale, iar pe de altă parte, datorită nivelului de pregătire/experienţă al profesorilor. Cele mai multe dintre şcoli au nevoie de renovări, mobilier, utilităţi de bază şi material

11

Page 12: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

didactic. Infrastructura şi facilităţile aferente educaţiei profesionale şi educaţiei primare constituie instrumente importante pentru conversia forţei de muncă agricole în forţă de muncă non-agricolă.Structurile de învăţământ profesional şi primar sunt esenţiale pentru reconversia profesională a lucrătorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunoştinţe elementare de mecanică sau din alte domenii tehnice.

Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea forţei de muncă din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activităţilor economice nu este susţinută de lucrători cu formare sau experienţă specifică diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educaţional nu a fost adaptat cerinţelor specifice din mediul rural.

Stabilitatea veniturilor în gospodărie are un efect puternic asupra participării la actul educativ.Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scăzute sau din familiile de pensionari sunt de două ori mai expuşi riscului de abandon şcolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursă stabilă de venit. În plus, în mediul rural situaţia este mai dramatică deoarece apare riscul mărit de abandon al şcolii de către copiii aflaţi în situaţiile descrise. Alte motive ale abandonului şcolar, constatate în special în rândul copiilor din comunităţile rurale montane sunt: sărăcia extremă, lipsa mijloacelor de transport şislaba motivaţie cu privire la câştigul economic ca rezultat al educaţiei. Slaba calitate a educaţiei în zonele rurale, datorată lipsei de personal didactic calificat, acţionează, de asemenea, ca un factor demotivant.

Alte serviciiFurnizarea şi accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea unei mai bune calităţi a vieţii în comunităţie rurale şi pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor ruale. În acelaşi timp, zonele rurale, mai ales cele cu populaţie dispersată, reprezintă provocări unice pentru gestionarea şi utilizarea serviciilor. Este nevoie, de asemenea, să se îmbunătăţească sprijinul comunitar pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, mai ales cei care trăiesc în locuri izolate.

12

Page 13: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

1.3 FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

Definirea şi conţinutul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare RuralăFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. Nu doar România va beneficia de acest Fond ci şi alte state membre. FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. Similar cu Programul SAPARD şi FEADR se va baza pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private. Fondurile europene vor putea fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală.

Principalele instituţii implicate în implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 sunt: 1. MAPDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care îndeplineşte funcţia de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) şi asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare, stabilind priorităţile şi măsurile concrete de acţiune; 2. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), ca organism de plată, pentru toate măsurile din PNDR, cu excepţia celor destinate zonelor defavorizate; 3. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, de asemenea ca organism de plată, pentru zonele defavorizate.

Priorităţile programului, concretizate în 4 domenii (axe) sunt: Axa I “Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic”- 45% din totalul Fondurilor UE, reprezentând suma de 3.246.064.583 euro;Axa II “Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale” -25% din Fondurile UE, în sumă de 1.805.375.185 euro;Axa III “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” – 30% din Fondurile Europene, totalizând suma de 2.046.598.320 euro;Axa IV „LEADER”va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adică 123.462.653 euro.

Finanţările făcute de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralăFondurile nerambursabile europene vor fi acordate pentru următoarele tipuri deinvestiţii private:a) Modernizarea exploataţiilor agricole (Axa I);b) Creşterea valorii economice a pădurilor (Axa I);c) Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Axa I)d) Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii (Axa I);e) Diversificarea activităţilor nonagricole (Axa III);f) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cuscopul de a promova spiritul întreprinzător (Axa III);g) Încurajarea activităţilor turistice (Axa III);h) Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală (Axa III).

13

Page 14: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Beneficiarii eligibili ai Fondului Europen Agricol pentru Dezvoltare RuralăPentru a putea beneficia de fondurile nerambursabile prin FEADR în vederea finanţării propriei afaceri trebuie să vă încadraţi într-o categorie de beneficiar eligibil sau, după caz, să deveniţi unul eligibil. Beneficiarii eligibili pentru proiectele de investiţii se vor încadra, în general, în una din următoarele categorii:

a. Persoană Fizică Autorizată/Asociaţie Familială (PFA/AF)Este cea mai simplă formă de beneficiar eligibil, în linii mari acest statut obţinându-se prin autorizare la primăria locală.Avantaje: procedură simplă, contabilitate simplificată, impozitare mică.Dezavantaje: nu se pot face angajări, pot lucra doar membrii asociaţiei familiale, persoana trebuie să aibă studii în domeniul în care se face autorizarea activităţii, limitarea eventualelor extinderi, etc.

b. Asociaţii în domeniu cu statut juridic, Grupuri de producători şi CooperativeEste forma cea mai agreată de către mecanismele comunitare, deoarece sprijinul financiar nerambursabil se adresează direct mai multor persoane, iar investiţia va avea un impact mult mai mare.Avantaje: investiţii cu acoperire mare, întărirea comunităţii, posibilitatea accesării şi altor subvenţii pentru dezvoltarea asocierii şi grupării fermierilor, împărţirea riscului.Dezavantaje: procedură de înfiinţare mai complexă.

c. Microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlociiClasificarea în acestă categorie se face potrivit OG nr. 27/2006, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii:- microîntreprinderile: până la 9 angajaţi şi mai puţin de 2 milioane de eurocifră de afaceri;- întreprinderi mici: între 10 şi 49 de salariaţi şi mai puţin de 10 milioane deeuro cifră de afaceri;- întreprinderi mijlocii: între 50 şi 249 de angajaţi şi mai puţin de 50 demilioane de euro cifră de afaceri;d. IMM-urile şi microîntreprinderile pot fi Societate cu Răspundere Limitată(SRL), Societate în Nume Colectiv (SNC), Societate pe Acţiuni (SA), ş.a, conform legislaţiei comerciale naţionale.Chiar înainte să demaraţi alcătuirea documentaţiei de finanţare rezolvaţi şi clarificaţi statutul juridic şi situaţia financiară a entităţii comerciale pe care o aveţi. Acest lucru vă va scuti de surprize şi de eventuala respingere a cererii de finanţare.

14

Page 15: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

CAPITOLUL IIPROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

Prin PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) s-a creat posibilitatea de accesare a Fondurilor Europene nerambursabile. PNDR este responsabilitatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

PNDR a fost aprobat la 20 februarie 2008 de către Comisia Europeana. În urma aprobării acestui program PNDR, România va primi din partea Uniunii Europene un prim avans de 3,5% din valoarea totală alocată de 7,5 miliarde Euro, în vederea începerii primelor activităţi de finanţare.

PNDR este alcătuit din fonduri destinate realizării investiţiilor în ferme, unităţi de procesare şi prelucrare produse agroalimentare, investiţii în activităţi nonagricole, turism, şi înfiinţarea de microîntreprinderi.

Prin încheierea de contracte între Agenţia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (fosta SAPARD) şi agenti economici (beneficiari) se va face accesul la fondurile PNDR alocate. În vederea utilizării fondurilor alocate, trebuie mai întai să se realizeze o cofinanţare privată din surse proprii sau prin credit bancar. În urma experienţei SAPARD s-a demonstrat ca utilizarea Fondurilor Europene poate avea loc şi prin implicarea sistemului bancar. Băncile realizează în prezent o serie de servicii şi ofera produse dedicate cofinanţării proiectelor, prefinanţării de granturi, finanţării cheltuielilor neeligibile ale proiectului, garanţii bancare. Dacă nu aveti decât o mică parte din banii pentru cofinanţare, se acceptă şi luarea unui credit bancar pentru finantarea investiţiei. Suma de bani pe care o veţi contracta de la o banca vă va permite susţinerea afacerii până la minim 20% din investiţia totală , urmând ca dupa ce aţi trecut de acest prag să puteţi face prima cerere de decont.

Oferta de produse şi servicii propusă beneficiarilor de Fonduri Europene nerambursabile prin PNDR şi POP include:1. Finanţarea componentei eligibile a proiectelor se poate face în proporţie de până la 100% prin: -Credit de co-finanţare, în vederea acoperirii contribuţiei private a beneficiarului investiţiei: Moneda: Lei Perioada de creditare: maximum 120 luni Perioada de graţie: maximum 36 luni -Credit suport, menit a acoperi decalajul existent între momentul efectuării cheltuielilor şi cel al încasării fondurilor nerambursabile din partea APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit): Moneda: Lei Perioada de creditare: maximum 36 luni, rambursarea fiind corelată cu încasarea Fondurilor Europene nerambursabile.2.Finanţarea componentei neeligibile a proiectelor PNDR şi POP se poate face în proporţie de până la 75% prin: -Credit de investiţii, pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile ale proiectului Moneda: Lei

15

Page 16: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Perioada de creditare: maximum 36 luni 3. Finanţarea activităţii curente prin: -Linie de credit: Moneda: Lei Perioada de creditare: maximum 12 luni cu posibilitate de reînnoire. 4 . Scrisoare de garanţie de restituire a avansului emisă de BRD în favoarea APDRP, pentru situaîia în care beneficiarul de fonduri nerambursabile îi solicită Agenţiei de Plăţi un avans de 20% din valoarea grantului. Astfel, valoarea scrisorii emise va acoperi în proporţie de 110% valoarea avansului primit.

Structura garanţiilor va fi stabilită de comun acord cu banca în funcţie de specificul proiectului, banca putând accepta drept garanţie şi obiectul investiţiei, atunci când acest lucru este posibil.

16

Page 17: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

2.1 OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE AFERENTE AXEI 1CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII SECTOARELOR AGRICOL ŞI FORESTIER

Măsurile sprijinite prin Axa 1 vizează Creşterea competitivităţii sectoarelor agroalimentar şi forestier din România, avand la baza următoarele aspecte:

a) Consolidarea potenţialului suprafeţelor mari de teren, pretabile pentru agricultură, pentru a profita de ocaziile oferite de o piaţă internă şi europeană aflată în plină dezvoltare, prin aducerea la potenţialul real a segmentului de exploataţii neperformante, prin intermediul eforturilor de modernizare şi restructurare;

b) Abordarea problemei productivităţii scăzute a muncii şi a nivelului scăzut de educaţie şi competenţă din agricultură prin reînnoirea generaţiilor de şefi de exploataţii, îmbunătăţirea competenţelor prin organizarea de formări profesionale şi sprijinirea agenţiei publice de consultanţă precum şi a sectorului privat de consultanţă nou-apărut, în eforturile lor de a răspunde cerinţelor segmentului exploataţiilor, fie individual, fie prin asociere;

c) Abordarea problemei canalelor subdezvoltate de comercializare a produselor fermelor, prin sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători şi asigurarea unei coordonări verticale între procesatorii agricoli şi lanţurile de distribuţie;

d) Abordarea problemei numărului mare de întreprinderi mici din sectorul de procesare agroalimentar şi forestier - cu slabe economii de scară, utilizare redusă a capacităţilor şi nivel scăzut de conformitate cu normele europene, prin facilitarea activităţilor de modernizare şi restructurare a acestora.Nevoia de abordare a acestor probleme importante a dus la identificarea a trei obiective strategice, în cadrul Axei 1 din PNS, fiecare din ele fiind defalcat pe obiective specifice. Legătura dintre obiectivele strategice ale Axei 1 din PNS, obiectivele specifice şi măsurile care vor trebui cofinanţate prin PNDR este următoarea:

Tabelul1. Obiectivele şi măsurile Axei 1Obiectiv generalCreşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestierObiective strategiceÎmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi ale altor persoaneimplicate în sectoareleagroalimentar şi forestier, ca mijlocde încurajare a unui management mai bun al exploataţiilor agricole, pădurilor şi unităţilor de procesare.

Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semisubzistenţă şi asociaţiilor acestora,în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Restructurarea şimodernizarea sectoarelorde procesare şi marketinga produselor agricole şiforestiere, în paralel curespectarea principiilordezvoltării durabile.

Balanţa indicativă între priorităţi277,7 milioane Euro 2.281,2 milioane Euro 1.408,4 milioane EuroObiective specifice

17

Page 18: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

-Sprijinirea fermierilor şipersoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agroalimentar şi forestier, pentru îmbunătăţirea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la noul context.

-Accelerarea adaptării structurale a agriculturii şi încurajarea fermelor de semi-subzistenţă să pătrundă pe piaţă.-Modernizarea exploataţiilor agricole-Creşterea adaptării fermelor din punct de vedere economic şi de mediu.

-Sprijinirea industrieiagro-alimentare.-Îmbunătăţirea modului degospodărire a pădurilor şidezvoltarea produselorsilvice.

Măsuri-Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe.-Furnizarea de servicii deConsiliere şi consultanţă pentru agricultori.-Utilizarea serviciilor deconsiliere.

-Instalarea tinerilor fermieri.-Pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor agricoli.-Modernizarea exploataţiilor agricole.-Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă.-Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şisilviculturii.

-Creşterea valorii adăugatea produselor agricole şiforestiere.-Înfiinţarea grupurilor deproducători.-Îmbunătăţirea valoriiEconomice a pădurii.

Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

Sub aspect financiar, cea mai importantă prioritate este îmbunătăţirea competitivităţii exploataţiilor comerciale şi de semi-subzistenţă şi a asociaţiilor lor, este abordată în obiectivul strategic nr. 2 din PNS. Această componentă este abordată în PNDR atât prin măsuri de investiţii (modernizarea exploataţiilor agricole, îmbunatăţirea şi dezvoltarea infrastructurii), cât şi prin măsuri care nu presupun investiţii (instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea exploataţiilor de semi-subzistenţă,pensionarea timpurie). Măsurile obiectivului strategic nr. 2 se axează în special pe activităţile necesare abordării dezavantajelor structurale cu care se confruntă agricultura României.

În domeniul producţiei vegetale se va acorda prioritate sectoarelor deficitare: legume, pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării, culturi de câmp, pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă, precum şi sectorului de creştere a animalelor. Criteriile de selecţie au în vedere fermele de semi-subzistenţă,tinerii fermieri, membrii formelor asociative etc.

18

Page 19: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

În ceea ce priveşte procesarea produselor agricole sprijinul va fi acordat către sectoarele care au înregistrat deficit: lapte şi produse lactate, carne şi ouă; cereale şi panificaţie; legume,fructe şi cartofi; obţinerea şi utilizarea biocombustibililor; seminţe oleaginoase; miere de albine, vin. Criteriile de selecţie au în vedere sectoarele prioritare, încurajarea produselor tradiţionale, folosirea surselor de energie regenerabilă etc.Agricultorii vor fi încurajaţi să-şi îmbunătăţească calitatea produselor. Pentru aplicaţiile privind sprijinirea tinerilor fermieri, fermele de semi-subzistenţă şigrupurile de producători se vor aplica criterii de selecţie: zone defavorizate, număr de membrii, realizarea de investiţii etc.

Investiţiile în infrastructura agricolă şi modernizarea exploataţiilor sunt necesare pentru a creşte nivelul de competitivitate, a îndeplini standardele comunitare şi a atenua gradul de vulnerabilitate în faţa ameninţărilor externe de tipul modificărilor climatice.

Sectorul producţiei primare are nevoie de o îmbunătăţire a competitivităţii şi de modernizare a exploataţiilor. Investiţiile care vizează producţia de biocombustibili, utilizarea biomasei şi a energiei din surse regenerabile vor fi încurajate, din cauza necesităţii de a reduce emisiile de gaze de seră. În ce priveşte diminuarea schimbărilor climatice, investiţiile din exploataţii legate de cerinţele Directivei nitraţilor au în vedere reducerea emisiilor de amoniac.

A doua mare prioritate vizează nevoia de restructurare şi modernizare a sectoarelor de procesare şi comercializare din domeniile agroalimentar şi forestier.

Măsurile elaborate pentru atingerea acestui obiectiv cuprind înfiinţareagrupurilor de producători şi investiţiile axate pe crearea de valoare adaugată pentru produsele agricole şi forestiere şi îmbunătăţirea valorii economice a pădurii. Măsurile referitoare la înfiinţarea grupurilor de producători abordează problema canalelor de comercializare a produselor din exploataţiile mici, care sunt slab dezvoltate în prezent, într-o manieră care va asigura cooperarea verticală între agricultori, procesatori şi distribuitorii cu amănuntul.

Investiţiile din sectoarele de procesare alimentară şi forestieră vor viza problemele cu care se confruntă acestea, caracterizate prin numărul mare de întreprinderi insuficient dotate, concomitent cu înregistrarea unei creşteri a investiţiilor străine directe.Prin Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, s-a stabilit un plafon de sprijin mai ridicat pentru investiţiile realizate de diverse forme de asociere.Astfel, prin sprijinirea formelor asociative, atât prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”, cât şi prin Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, se asigură atât integrarea în lanţul agroalimentar, cât şi coerenţa programului.

Investiţiile realizate pentru îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor vor servi la creşterea şi lărgirea suprafeţelor mari de pădure din România care au o valoare ridicată şi sunt bine administrate, pentru a putea profita de ocaziile oferite de pieţele europene, din ce în ce mai mari, pentru cheresteaua certificată. Motivul stabilirii acestui obiectiv ca unul prioritar constă în faptul ca sunt necesare investiţii mari pentru restructurarea, modernizarea şi creşterea competitivităţii din sectorul deprocesare agro-forestier, pentru a asigura o bună integrare pe piaţă a exploataţiilor. De asemenea, competitivitatea sectorului agricol şi forestier primar depinde de gradul de competitivitate al canalelor sale de comercializare (atât pentru input, cât şi pentru output) şi al industriei de procesare.

19

Page 20: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

A treia prioritate vizează competenţele şi cunoştintele din sectorul agricol şi forestier. Măsurile prevăzute pentru atingerea acestui obiectiv cuprind sprijinirea activităţilor de formare profesională, informare, diseminare şi difuzare a cunoştinţelor, precum şi sprijinirea furnizării serviciilor de consultanţă şi consiliere pentru ferme.Aceste măsuri au în vedere nivelul scăzut de educaţie şi competenţă a lucrătorilor din exploataţiile agricole şi din sectorul forestier şi nevoia de orientare a serviciilor de consultanţă agricolă către nevoile micilor fermieri. Aceste măsuri nu vor servi doar la îmbunătăţirea competitivităţii exploataţiilor, ci vor servi şi la difuzarea cunoştinţelor referitoare la rolul agriculturii în protejarea naturii şi capacitatea agricultorilor de a sefolosi de serviciile de mediu, ca mijloc de generare a veniturilor. Deşi atingerea acestui obiectiv constituie un element important al creşterii competitivităţii globale a sectoarelor agroalimentar şi forestier, activităţile pe care acesta le presupune nu sunt la fel de costisitoare precum cele prevăzute în măsurile destinate creşterii competitivităţii exploataţiilor comerciale şi de semi-subzistenţă sau restructurării şi modernizării sectoarelor de procesare şi comercializare agroalimentară şi forestieră

2.2 OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE AFERENTE AXEI 2ÎMBUNĂTĂŢIREA MEDIULUI ŞI A SPAŢIULUI RURAL

Măsurile din cadrul Axei II vizează menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului rural din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeţelor agricole cât şi al celor forestiere.Această intervenţie se realizează cu scopul de a:a) Îmbunătăţii echilibrul dintre nevoia de dezvoltare economică a zonelor rurale şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, care vor constitui baza creşterii economice;b) Aborda problema abandonului activităţilor agricole din zonele defavorizate agricol într-o manieră care să atenueze riscul de abandon al acestora;c) Acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protecţie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice, apei şi solului conform priorităţilor de mediu ale UE referitoare la agricultură şi silvicultură şi de a menţine sistemele agricole de tip HNV (high natural value- cu valoare naturală înaltă), susţine Natura 2000, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Directiva Cadru Apă şi Directiva Nitraţi şi de a atenua efectele schimbărilor climatice;d) Menţine şi creşte atractivitatea zonelor rurale, ca bază de diversificare a funcţiilor fermelor şi de generare a activităţilor economice alternative;e) Aborda problema nivelului scăzut de informare a agricultorilor în privinţa practicilor de gospodărire extensivă a terenurilor agricole.

Tabelul 2. Obiectivele şi măsurile Axei 2Obiectiv generalÎmbunătăţirea mediului şi a spaţiului ruralObiective strategiceContinuarea utilizării terenurilor agricole din

Conservarea şi îmbunătăţirea stării

Promovareamanagementului durabil

20

Page 21: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

zonele defavorizate şi promovarea agriculturii durabile.

resurselor naturale şi a habitatelor.

al terenurilor forestiere.

Balanţa indicativă între priorităţi1.100,9 milioane Euro 963,2 milioane Euro 229,4 milioane EuroObiective specifice-Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole,menţinându-se astfel viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile.-Să contribuie în zoneledefavorizate,altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menţinându-seastfel şi viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile.

-Să contribuie la dezvoltarea ruralădurabilă prin încurajareautilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue metode deproducţie agricolă, compatibile cu îmbunătăţirea mediului, inclusiv a biodiversităţii, a apei, a solului şi apeisajului rural.-Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelorspecifice rezultate dinimplementarea reţelei Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce revin dindirectivele privind protecţia păsărilor şi conservarea habitatelornaturale şi a speciilor sălbatice.

-Creşterea suprafeţei depădure cu rol de protecţiea apei, solurilor, împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcţiilor recreative, pe baza rolului multifuncţional alacesteia.-Sprijinirea proprietarilorde terenuri forestiere princompensarea dezavantajelor specificerezultate din implementarea reţeleiNatura 2000, pe bazaobligaţiilor ce revin dindirectivele pentruprotecţia păsărilor şiconservarea habitatelornaturale şi a speciilorsălbatice.

Măsuri-Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată-Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană.

-Plăţi de agro - mediu-Plăţi Natura 2000 pe teren agricol

-Prima împădurire aterenurilor agricole-Prima împădurire aterenurilor non – agricole-Plăţi Natura 2000 peteren forestier

Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

Prima prioritate în ceea ce priveşte implementarea măsurilor din cadrul Axei II în România, o constituie conservarea biodiversităţii pe suprafeţele agricole şi forestiere.

Suprafeţe largi din România sunt afectate din punct de vedere al productivităţii naturale reduse. Aceste suprafeţe sunt de regulă asociate cu o biodiversitate bogată, dar sunt ameninţate de fenomenul de abandon al activităţilor agricole care poate afecta atât biodiversitatea cât şi viabilitatea zonelor rurale, iar din acest motiv sprijinul pentru zonele

21

Page 22: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

defavorizate va avea o contribuţie importantă. Această contribuţie va fi esenţială în special pe termen scurt, în timp ce celelalte măsuri precum cea de plăţi de agro-mediu şi plăţile Natura 2000 vor ajuta la crearea unui sistem pe deplinfuncţional, care să poată răspunde obiectivului de îmbunătăţire a mediului şi a spaţiului rural. România deţine o mare varietate de habitate naturale valoroase, precum şi numeroase specii de floră şi faună salbatică. O mare parte a acestor componente ale biodiversităţi este legată de utilizarea extensivă a terenurilor agricole şi forestiere. Acestă utilizare extensivă se referă încă la suprafeţe extinse de păşuni semi-naturale valoroase, care se găsesc cu precădere în zonele de munte şi de deal, însă majoritatea păşunilor semi-naturale se află sub presiunea crescută a abandonării sau intensificării activitătăţilor agricole, fapt care impune aplicarea unor măsuri adecvate, care să asigure sprijinul necesar pentru menţinerea şi creşterea valorii naturale a acestor terenuri, prin încurajarea menţineri practicilor agricole extensive. Astfel, deşi conceptul de teren agricol cu valoare naturală înaltă (HNV) este nou în România, este extrem de important şi trebuie promovat, având în vedere existenţa unui număr mare de utilizatori de terenuri care aplică sisteme agricole tradiţionale, gospodărite în mod extensiv şi care susţin o mare diversitate de specii sălbatice şi habitate naturale. De asemenea, prin sprijinirea suprafeţelor agricole şi forestiere cu valoare naturală înaltă se poate asigura pentru viitor o bază de dezvoltare durabilă a zonelor rurale, care să includă totodată promovarea produselor alimentare tradiţionale şi diversificarea activităţilor prin turism durabil.

Sprijinirea agricultorilor şi silvicultorilor, în vederea compensării dezavantajelor specifice care decurg din implementarea reţelei Natura 2000 şi din obligaţiile asumate în contextul implementării Directivelor Păsări şi Habitate va contribui în acelaşi timp şi la conservarea habitatelor naturale şisemi-naturale de importanţă naţională şi internatională.

Dezvoltarea sectorului forestier precum şi încurajarea gospodăririi durabile a acestuia sunt elemente cheie pentru prevenirea inundaţiilor, cat şi pentru conservarea solului. Impădurirea terenurilor agricole şi neagricole este de importanţă deosebită în atingerea acestor obiective.Abandonarea afectează diferitele categorii de utilizare a terenurilor, iar împădurirrea lor poate fi o soluţie alternativă de utilizare.Terenul abandonat reprezintă în special suprafeţele de teren din următoarele categorii: arabil, păşuni şi fâneţe naturale, plantaţii pomicole, vii, alte culturi permanente, grădini familiale şi care nu a fost utilizată în ultimii 2 ani. O definiţie a terenurilor neagricole va fi stabilită şi introdusă în PNDR la modificarea programului în anul 2010 odată cu introducerea înprogram a Măsurii 223 „Prima împădurire a terenurilor neagricole”.Suprafeţele ce sunt constituite ca pajişti permanente nu fac obiectul măsurilor de primă împădurire, iar terenurile agricole şi neagricole aflate în siturile NATURA 2000 sunt eligibile doar dacă proiectele de împădurire sunt în concordanţă cu obiectivele planurilor de management ale sitului.

Cea de-a doua prioritate a României, în cadrul Axei 2, este protejarea şi gospodărirea durabilă a resurselor naturale, în special a apei şi a solului.Deşi în prezent resursele de apă se găsesc, în general, în stare bună, tendinţa tot mai mare de utilizare a substanţelor chimice în agricultură prezintă un risc real. Ca urmare, în Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea acestui risc (de ex. cerinţele

22

Page 23: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă. Pe lângă aceste acţiuni din Axa 2mai există şi alte intervenţii, sprijinite atât prin Axa 1, cât şi prin Axa 3, care vor aduce un aport important protecţiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitraţi şi sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare). Degradarea solului (în special prin eroziunea datorată apei) constituie o problemă de mediu majoră în România. Deşi prevederile GAEC cuprind cerinţe de prevenire a eroziunii solului pe suprafeţe extinse, este necesar ca agricultorii să fie încurajaţi să adopte practici mai eficiente de conservare a solului (de ex. prin înfiinţarea culturilor verzi). De asemenea, împădurirea terenurilor agricole şi nonagricole poate avea un efect important, în prevenirea eroziunii solului cauzată de acţiunea apei şi de alunecările de teren şi poate reduce riscul de inundaţii.

Cea de-a treia prioritate în procesul de implementare a Axei 2 este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi lupta împotriva schimbărilor climatice.

Schimbările climatice constituie o ameninţare majoră atât pentru societatea umană, cât şi pentru supravieţuirea ecosistemelor de pe plan global şi local, de aceea, lupta împotriva schimbărilor climatice reprezintă o prioritate importantă pentru România. În cadrul Axei II, acest lucru se realizează prin încurajarea activităţilor de împădurire a terenurilor agricole şi non-agricole. Intervenţiile din celelalte Axe au şi ele o contribuţie importantă la atingerea acestui obiectiv prioritar, prin dezvoltarea şi utilizarea mai mare a surselor de energie regenerabilă, inclusiv a biocombustibililor din agricultură şi a producţiiei de biomasă din silvicultură, precum şi prin creşterea nivelului de conformitate cu standardele comuniatare a fermelor de creştere a animalelor.Scopul Axei II va fi atins mai uşor şi prin organizarea unor cursuri de formare profesională şi furnizarea unor servicii de consultanţă bine focalizate, precum şi prin stimularea activităţii de sensibilizare a comunităţilor locale, pentru a le conştientiza în privinţa necesităţii de protecţie a mediului.

23

Page 24: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

2.3 OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE AXEI 3CALITATEA VIEŢII ÎN ZONELE RURALE ŞI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI

RURALE

Sprijinul prevăzut prin Axa 3 vizează încurajarea diversificării economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii din spaţiul rural. Profilul naţional economic, spaţial şi demografic prezentat în secţiunea introductivă furnizează contextul pe baza căruia s-au stabilit priorităţile Axei 3. Relaţia dintre obiectivele strategice corespunzătoare priorităţilor Axei 3, obiectivele specifice şi măsurile cofinanţate prin PNDR este descrisă după cum urmează:

Tabelul 3. Obiectivele şi măsurile Axei 3Obiectiv generalÎncurajarea diversificării economiei rurale şi îmbunătăţirea vieţii din spaţiul ruralObiective strategiceMenţinerea şi dezvoltareaactivităţilor economice, prin creşterea numărului de locuri de muncă.

Creşterea atractivităţii zonelor rurale.

Dezvoltarea abilităţilor şistimularea conştientizăriiactorilor locali cu privirela importanţa guvernanţeilocale.

Balanţa indicativă a priorităţilor752 milioane Euro 1.709,3 milioane Euro 12,4 milioane EuroObiective specifice-Diversificarea activităţilorEconomice non-agricole din gospodăriile agricole şiîncurajarea micilorîntreprinzători în spaţiul rural.-Crearea, îmbunătăţirea şiDiversificarea facilităţilor şi atracţiilor turistice.

-Crearea şi modernizareainfrastructurii fizice de bază din zonele rurale-Îmbunătăţireacalităţii mediului social, natural şi economic din spaţiul rural-Protejarea şi conservareapatrimoniului cultural şi natural rural.-Crearea, îmbunătăţirea şidiversificarea facilităţilor şi atracţiilor turistice.

-Dezvoltareacompetenţelor actorilorlocali, pentru a stimulaorganizarea teritoriului

Măsuri-Sprijin pentru crearea şidezvoltarea de microîntreprinderi(Măsura 312)-Încurajarea activităţilor turistice (Măsura 313)

-Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bazăpentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moşteniriirurale (Măsura 322)-Încurajarea activităţilor turistice (Măsura 313)

-Dobândire decompetenţe, animare şiimplementareastrategiilor de dezvoltarelocală (Măsura 341)

Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

24

Page 25: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Prima prioritate pentru implementarea Axei 3 constă în menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice având în vedere contextul din România şi vizează creşterea numărului de locuri de muncă.Una dintre problemele fundamentale cu care se confruntă economia rurală este reprezentată de impactul procesului de restructurare din agricultură şi nevoia implicită de diversificare şi creştere a economiei rurale din sectorul non-agricol.Diversificarea exploataţiilor agricole şi a altor întreprinderi existente prin orientarea lor către sectorul non-agricol nu constituie doar un răspuns logic la cerinţele pieţei, aflată în plină schimbare, ci va ajuta şi la absorbţia surplusului forţei de muncă eliberate din sectorul agricol.Pentru a atinge acest obiectiv, va trebui realizată corelarea cu sprijinul care va fi acordat prin activităţile de formare profesională şi calificare din cadrul Programului Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”.

Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier va conduce la oreducere semnificativă a locurilor de muncă, fapt care va necesita o absorbţie a forţei de muncă, în special a tinerilor şi femeilor, dar şi a altor categorii de persoane provenite din exploataţiile de subzistenţă.În întâmpinarea acestui proces se are în vedere încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor care vor iniţia activităţi economice în zona rurală, forţa de muncă putându-se orienta astfel, către sectorul producţiei non-agricole la scară mică, al serviciilor sau poate fi absorbită ca personal angajat.

Turismul rural reprezintă o alternativă de angajare pentru forţa de muncă rurală, o cale de diversificare a economiei rurale şi de furnizare de surse de venituri pentru locuitorii din spaţiul rural.O componentă importantă a turismului rural românesc este agro-turismul practicat, de obicei, de proprietarii de exploataţii mici/gospodării rurale, ca activitate secundară şi unde femeile pot fi mplicate. Ca urmare, sprijinirea turismului rural şi în special a agro-turismului şi a activităţilor de recreere aferente ajută nu numai la diversificarea activităţilor, ci şi la crearea unor ocazii de integrare a femeilor pe piaţa muncii.

Pe de altă parte, Măsura 313 va contribui la promovarea şi accesul turiştilor la alimentele tradiţionale şi altor produse ecologice, care constituie o componentă fundamentală a diversităţii turismul rural şi a bucătăriei caracteristice spaţiului rural.

Situaţia precară a veniturilor din mediul rural justifică pe deplin nevoia de dezvoltare a unei economii rurale diversificate, pornind de la potenţialul de dezvoltare actual din sectorul non-agricol, ca sursă durabilă de asigurare a unui nivel de trai decent al populaţiei rurale, precum şi de dezvoltare a economiei rurale.Analiza micro-întreprinderilor din spaţiul rural evidenţiază capacitatea lor relativ scăzută de a se dezvolta pentru a satisface nevoile populaţiei rurale; acest lucru având la bază o mentalitate antreprenorială slab dezvoltată, dar, mai cu seamă, o infrastructură de bază necorespunzătoare.Măsurile specifice 312 şi 313 finanţate prin Axa 3 vor ajuta la crearea condiţiilor de dezvoltare a întreprinderilor din sectorul non-agricol, precum şi a ocaziilor de angajare pentru locuitorii din mediul rural.

25

Page 26: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Cea de-a doua prioritate a Axei 3 vizează creşterea atractivităţii zonelor rurale.

Construcţia şi modernizarea unei infrastructuri durabile sunt esenţiale atât pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale, cât şi pentru o dezvoltare echilibrată pe plan regional.Peisajul natural atractiv, caracteristic pretutindeni în România oferă ocazii excelente de practicare a turismului rural şi de desfăşurare a unor activităţi recreative în ambianţa spaţiului rural.

O infrastructură modernă reprezintă punctul de pornire cheie în transformarea zonelor rurale în zone atractive, în care cetăţenii să-şi desfăşoare activitatea economică şi să trăiască. Principalele domenii care necesită atenţie sunt:a) Infrastructura fizică de bază străzile/drumurile comunale; reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare/tratare a apelor reziduale; infrastructura de alimentare cu energie electrică/termică şi gaze; b) Serviciile comunitare de bază facilităţi pentrucopii şi vârstnici; servicii de transport public; facilităţi de petrecere a timpului liber şi sport etc; centrecomunitare, cămine culturale şi alte facilităţi culturale; c) Păstrarea şi conservarea patrimoniului rural şi a identităţii culturale, tradiţiilor şi obiceiurilor.

Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales, îmbunătăţirea infrastructurii, ameliorarea calităţii aerului şi apei nu sunt doar o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale, ci şi un element foarte important pentru dezvoltarea activităţilor economice.Satele şi zonele rurale trebuie să ajungă în situaţia de a putea concura eficient pentru atragerea de investiţii, în paralel cu asigurarea unor servicii adecvate pentru comunitate şi a altor servicii sociale aferente, pentru populaţia locală.În plus, în funcţie de nevoile din teritoriu, sprijinul acordat prin această măsură se va adresa mai ales zonelor cu o incidenţă mare a sărăciei.

Cea de-a treia prioritate a Axei 3 vizează dezvoltarea competenţelor actorilor locali, în vederea stimulării organizării teritoriului, dezvoltării abilităţilor şi conştientizării actorilor locali în privinţa importanţei guvernanţei locale.Acest obiectiv este axat în principal pe conştientizare, înţelegere şi motivare în cadrul comunităţilor rurale, pentru a le permite să participe şi să se implice pe deplin în pregătirea strategiilor locale de dezvoltare.

26

Page 27: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

2.4 OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE AXEI 4AXA LEADER

Sprijinul acordat prin Axa 4 are ca scop îmbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea potenţialului endogen al spaţiului rural.Relaţia dintre obiectivele strategice corespunzătoare priorităţilor Axei 4 cu obiectivele specifice şi măsurile cofinanţate prin intermediul PNDR este descrisă după cum urmează:

Tabelul 4. Obiectivele şi măsurile Axei 4Obiectiv generalDemararea şi functionarea iniţiativelor de dezvoltate localăObiective specificePromovarea potenţialuluiendogen al teritoriilor

Îmbunătăţirea guvernanţei locale

Balanţa indicativă între priorităţi176,3 milioane Euro 11,8 milioane Euro- Construcţie

parteneriate public-private47,0 milioane Euro- Costuri de funcţionare şi animare

Obiective specifice -Participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul de dezvoltare locală şiîncurajarea acţiunilor inovative-Încurajarea actorilor de la nivellocalde a lucra împreună cu reprezentanţii altor comunităţidin interiorul sau exteriorul ţării.

-Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală.

Măsuri-Implementarea strategiilor dedezvoltare locală (Măsura 41)-Implementarea proiectelor decooperare (Măsura 421)

-Construcţie parteneriate public-private (sub-măsura 431.1)-Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului (sub-măsura 431.2)

Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-20013

Dezvoltarea comunităţilor locale nu se poate realiza fără o implicare activă a cetăţenilor în procesul de consultare şi de luare a deciziilor. Astfel, apare necesitatea înfiinţării la nivel local a unor structuri care să reunească reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi societăţii civile dintr-un teritoriu stabilit, să identifice punctele slabe şi tari şi să stabilească priorităţile teritoriului, să implementeze acţiunile corespunzătoare şi apoi să împărtăşească experienţa şi bunele practici cu alte structuri parteneriale similare.

În acest scop, este necesar să se ofere sprijin pentru:• Construcţie instituţională la nivel local prin mobilizarea actorilor locali, reprezentanţi ai populaţiei rurale, de a se preocupa şi de a prelua controlul dezvoltării zonelor rurale prin

27

Page 28: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

elaborarea de strategii axate pe problemele identificate în comunităţile lor şi prin valorificarea resurselor locale, cunoştinţelor şi aptitudinilor reprezentanţilor care formează bazele grupurilor de acţiune locală;• Colaborarea între zonele rurale în vederea efectuării unor schimburi şi transferuri de experienţă;• Dezvoltare teritorială echilibrată prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare este strâns legată de toate măsurile din Axele 1, 2 şi 3 ale Regulamentului FEADR, astfel încât GAL-urile vor putea implementa acele măsuri care se încadrează cel mai bine în strategiile elaborate de ei;• Dobândirea şi dezvoltarea competenţelor de la nivel local prin acţiuni de instruire şi animare.

CAPITOLUL III

28

Page 29: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

“RENOVAREA, DEZVOLTAREA SATELOR, ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOR DE BAZĂ PENTRU ECONIMIA ŞI POPULAŢIA

RURALĂ ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A MOŞTENIRII RURALE”

3.1 SOLICITANŢI ELIGIBILI. ACTIVITĂŢI ELIGIBILE ŞI NEELIGIBILE

Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale" face parte din Axa III - "Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale".

Obiectivele programului:

-Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;-Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;-Creşterea numărului de sate renovate;-Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.

Solicitanţii eligibili pot fi:

-Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;-Autorităţile locale (comune) sau Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată;-Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare (Legea nr. 215/2001 a Administraţiei publice locale cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare);-ONG-uri, Aşezăminte culturale şi Instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;-Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural sau natural de interes local şi care aplică pentru protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.

Finanţarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 322 derulată prin PNDR esterestricţionată pentru următoarele categorii de beneficiari:a) beneficiarii înregistraţi în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD şipentru FEADR, pentru un an de la achitarea debitului;b) beneficiarii care au contracte de finanţare reziliate, pentru FEADR, din iniţiativaAPDRP, pentru un an de la data rezilierii;c) beneficiarii care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la soluţionarea definitivă a litigiului

Criteriile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului

29

Page 30: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

1. Proiectul trebuie să fie realizat în spatiul rural conform definiţiei din PNDR iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;2. Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţii din alte fonduri comunitare sau naţionale;3. Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;4. Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economica a investiţiei;5. Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu1, (inclusiv Directiva Cadru Apa) şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport / energie;6. Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzata vor trebui să prezinte fie un aviz tehnico-economic din partea operatorului regional acolo unde acesta există, fie un aviz din partea consiliului judeţean prin care se dovedeşte şi conformitatea proiectului cu strategia regională/judeteană de apă/apă uzată, iar în cazul în care un astfel de proiect nu se regaseşte în situaţiile mai sus menţionate, proiectul va fi însoţit de angajamentul autorităţilor locale de a asigura gestionarea şi mentenanţa investiţiei;7. Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;8. Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală;9. Orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe întreaga perioada de programare (2007-2013);10. Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte lista cu semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse proprii la reţeaua de apă/canalizare/gaze/energie electrică sau acordul privind plata colectării deşeurilor;11. Beneficiarul se angajează să asigure mentenanţa investiţiei.

Activităţi eligibile

Pentru crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază:- Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunatăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale şi străzi din interiorul comunei) ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative (comuna) pe teritoriul careia se află, aşa cum sunt definite şi clasificate în conformitate cu legislatia natională în vigoare;- Prima înfiinţare, extindere şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare, staţii de tratare, alimentare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă - Prima înfiinţare, extindere şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată (canalizare, staţii de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă - Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice deiluminat- Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;- Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor.Pentru crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală:

30

Page 31: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

- Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);- Renovarea clădirilor publice (ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc.);- Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componentă a unui proiect integrat (în situaţia în care este vorba de un proiect derenovare a unei clădiri publice);- Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale; - Investiţii în construcţia de gradiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;- Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;- Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;- Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărti, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj;

Pentru protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local:- Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural – grupa B5 şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.)-Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii- Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

Tipuri de investiţii şi cheltuieli neeligibileFinalizarea proiectului FEADR, presupune ca beneficiarul să finalizeze atât partea

de investiţie suportată prin cheltuielile eligibile cât şi partea de investiţie realizată prin cheltuielile neeligibile.

Prin Măsura 322 nu se pot finanţa investiţii care se încadreaza în urmatoarele categorii:1. Cumpărarea de teren şi/sau de imobile;2. Impozite şi taxe fiscale;3. Costuri operaţionale inclusiv costuri de întretinere şi chirie;4. Comisioane bancare, costurile garantiilor, cheltuieli de înfiintare şi cheltuieli similare;5. Achiziţionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu excepţia celor care au ca obiectiv obţinerea caracterului tradiţional autentic;6. TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele scutite de plata impozitului, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;

31

Page 32: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

7. Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutareasociate contului euro APDRP;8. Contribuţia în natură;9. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.;10. Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;11. Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;12. Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;13. Achiziţia de mijloace de transport rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terţilor;14. Proiectele de utilitate publică care nu respectă normele privind calitatea în construcţii şi nu sunt conforme cu normativele de proiectare;15. Investiţii care fac obiectul Măsurii 125 din Axa 1 a PNDR (drumurile de acces la ferma şi cele de exploataţie forestieră);

De asemenea, sunt neeligibile investiţiile care fac obiectul altor programe cu finanţare comunitară sau natională după cum urmează:16. Investiţiile privind infrastructura de apă/apă uzată pentru localităţile rurale care intra ub incidenţa proiectelor regionale finanţate prin POS Mediu pe baza Master Planurilor Regionale;17. Drumurile judeţene, naţionale şi reţeaua TEN-T;18. Renovarea şi construcţia de scoli, dispensare şi spitale;19. Investiţiile în obiective de patrimoniu cultural UNESCO şi naţional;20. Construcţia de aşezăminte culturale noi.

Lista investiţiilor şi costurilor neeligibile se completează cu prevederile Hotarârii de Guvern privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

3.2 CRITERIILE DE SELECŢIE A PROIECTELOR

32

Page 33: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Proiectele prin care se solicită finantare prin FEADR sunt supuse unui sistem de selecţie, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform urmatoarelor criterii de selecţie:1. Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie similară;2. Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat;3. Proiectele care se încadreaza într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană4. Proiecte integrate de investiţii;5. Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale între 2.000 – 10.000 de persoane identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finanţate din POS Mediu6. Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legatura cu principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport (feroviare şi fluviale);7. Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în care apa este insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă.8. Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatica prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi ce afecteaza sănătatea populaţiei .9. Proiecte de investiţii în infrastructura sociala - acest criteriu se va puncta în cazul în care investiţia vizeaza doar prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale.10. Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii culturale.

Selecţia proiectelorMăsura va beneficia de o alocare financiară anuală. Numărul maxim al sesiunilor de depunere de proiecte ce poate avea loc anual, va fi stabilit de Comitetul de Monitorizare. Autoritatea de Management, în consultare cu Comitetul de Monitorizare, va stabili, înaintea lansării sesiunii depunerii de proiecte, sistemul de punctaj aferent criteriilor de selecţie, precum şi criteriile de departajare a proiectelor cu punctaj egal.APDRP va puncta fiecare proiect eligibil în funcţie de sistemul de punctaj stabilit şi va întocmi o listă a proiectelor eligibile în ordinea punctajului obţinut şi după caz, o listă a celor care îndeplinesc pragul minim de punctaj şi o va transmite Comitetului de Selecţie. Comitetul de Selecţie este un organism tehnic, prezidat de către Autoritatea de Management şi are în componenţă reprezentanţi ai Autorităţii de Management şi aiAgenţiei de Plăţi. Rolul Comitetului de Selecţie este de a face propuneri către Autoritatea de Management pentru finanţarea proiectelor pe baza listei primite de la Agenţia de Plăţi, după cum urmează:

Când valoarea totală a proiectelor eligibile se situează sub valoarea totală alocată măsurii 322 în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selecţie propune aprobarea pentru finanţare a tuturor proiectelor. În acest sens, se întocmeşte un raport cu proiectele propuse pentru finanţare care se supune aprobării directorului general al Autorităţii de Management;

33

Page 34: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Când valoarea totală a proiectelor eligibile se situează peste valoarea totală alocată măsurii 322 în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selecţie analizează listele proiectelor eligibile cu punctajul acordat şi realizeaza selectia în ordinea descrescătoare a punctajului de selecţie, în cadrul sumei alocate.În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora, se face în funcţie de

sectorul prioritar (componenta dominantă a proiectului ca şi valoare financiară), în următoarea ordine:1. infrastructura de drum/infrastructura de apă;2. alimentare cu energie electrică;3. altele.In cazuri excepţionale în care există proiecte cu punctaj egal încadrate la categoria de sector prioritar ”altele”, atunci selecţia se va face pe baza principiului „primul venit primulservit”.După parcurgerea procedurii de selecţie şi după caz, a celei de departajare, se întocmeşte un raport cu proiectele propuse pentru finanţare care se supune aprobării directorului general al Autorităţii de Management. Acest raport va cuprinde şi lista proiectelor selectate rămase fără finanţare, care se propun să fie incluse automat în următoarea sesiune şi care vor urma procedura normală de selecţie. Iar în cazul în care valoarea anuală alocată pentru o măsură nu se angajează în totalitate, cu diferenţa se va suplimenta alocarea financiară a anului următor. Aprobarea directorului general al Autorităţi de Management reprezintă decizia finală asupra selecţiei proiectelor depuse şi finanţarea lor.

Punctaje de selecţieTabel 5: Punctaje de selecţie a proiectelor

Nr.crt Criterii de selecţie Punctaj

1Localităţile rurale care nu au primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie similară

10

2

Localităţile rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat:

-localităţi cu grad de sărăcie ridicat (rata sărăciei 60%-89,6%)-localităţi cu grad de sărăcie mediu (rata sărăciei 40%-59,9%)-localităţi cu grad de sărăcie scăzut (rata sărăciei<40%)

Maxim1515

10

5

3Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană

5

4 Proiecte integrate de investiţii 5

5

Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale între 2000-10.000 de persoane identificate prin Master Planurile Originale, dar care nu sunt finanţate prin POS Mediu

10

6

Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura cu principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principalede transport (feroviare şi fluviale)

10

34

Page 35: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

7Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în care apa este insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă

10

8

Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea populaţiei.

5

9

Proiecte de investiţii în infrastructura socială:

-realizate de către ONG-uri şi unităţi de cult-realizate de către alţi beneficiari

Maxim151510

10

Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii culturale (arhitectura tradiţională, conservare patrimoniu material, imaterial, promovare, organizare festivaluri cu specific local etc).

-realizate de către ONG uri, unităţi de cult, persoane fiziceşi juridice-realizate de către alţi beneficiari

Maxim15

15

10TOTAL 100

Sursa: Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale"

Intensitatea sprijinuluiSprijinul public (comunitar si national) acordat în cadrul Măsurii 322 va fi:a) 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totala eligibilă a proiectului nu va depăşi:- 1 milion Euro/proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este un Consiliu Local;- 3 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;- 2,5 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este un Consiliu Local;- 6 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;- 500.000 Euro/proiect individual pentru celelalte tipuri de acţiuni vizate de aceasta măsura, altele decât cele mai sus menţionate.b) de pâna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.Volumul sprijinului nu poate depaşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minimum 3 ani fiscali conform regulii „de minimis" stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 322 este de 5.000 de Euro – aceasta sumă reprezentând valoarea totala eligibilă a proiectului.

3.3 DOCUMENTELE NECESARE CERERII DE FINANŢARE

35

Page 36: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

1.a)Memoriu justificativ pentru proiectele care nu prevad lucrări de construcţii montaj. Acest document se va întocmi de către toţi solicitanţii pentru proiectele individuale care nu prevad lucrări de construcţii-montaj.b) Studiu de fezabilitate/ Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii(unde este cazul) întocmit/ actualizat conform continuţului cadru şi metodologiei stipulate în HG nr. 28/09.01.2008 şi avizat conform legislaţiei în vigoare.Pentru proiectele care vizează investiţii asupra obiectivelor de patrimoniu, solicitantul va prezenta şi:- documentaţia întocmită conform Conţinutului Cadru al documentaţiilor de restaurare a monumentelor istorice (DISPOZITIE Nr. 4300/VN/03.11.2005 privind unele măsuri pentru îmbunatăţirea activităţii în domeniul avizării, elaborat de Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru investiţii de restaurare/ consolidare a obiectivelor de patrimoniu;sau:- documentaţie justificativă pentru investiţii de conservare a obiectivelor de patrimoniu, avizată de Direcţia judeţeană de cultură.2.Certificatul de urbanism sau Autorizaţie de construire pentru proiecte care prevad construcţii. Pentru investiţiile care vizează componenta B, Certificatul de urbanism trebuie să fie însoţit de Avizul cu recomandări emis de către filiala teritorială a Ordinului Arhitecţilor care confirmă respectarea arhitecturii specifice locale (daca este cazul).3.Documente pentru teren/clădiri:3.a Pentru primării şi ADI-uriI) În cazul în care clădirea/ terenul este proprietatea primărieiilor – Inventarul primăriilor întocmit conform legislaţiei în vigoare privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia/acestora;II) În cazul în care terenul este inclus în proprietatea publică sau administrarea unei autorităţi publice locale, alta decât solicitantul - Inventarul domeniului public pentru terenul pe care se realizează investiţia, însoţit de acordul Autorităţii detinatoare;III) Şi avizul Administratorului terenului aparţinând domeniului public, altul decât cel administrat de primărie, dacă este cazul.3.b Pentru ONG, aşezaminte culturale, instituţii de cultI) Document care să ateste dreptul de proprietate sau contract de concesiune asupra clădirii pe o perioadă de minim 10 ani de la depunerea cererii de finanţare.II) Document care atestă dreptul de proprietate asupra terenului sau Contract de consesiune pentru terenul pe care va fi amplasată construcţia, pe o perioadă de minim 10 ani de la depunerea cererii de finanţare.Contractul de concesiune va fi însoţit de adresa emisă de concendent care conţine:- situaţia privind respectarea clauzelor contractuale, dacă este în graficul de realizare a investiţiilor prevăzute în contract şi alte clauze;- suprafaţa concesionată la zi - dacă pentru suprafaţa concesionată există solicitări privind retrocedarea sau diminuarea şi dacă da, să se menţioneze care este suprafaţa supusă acestui proces.3.c Pentru persoane fizice şi juridiceI) Document care să ateste dreptul de proprietate/document încheiat la notariat care atestă dreptul de administrare asupra obiectivului ce se va restaura, consolida, conserva pe o perioada de minim 10 ani de la depunerea cererii de finanţare.

36

Page 37: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

4.Adeverinţă sau Acord de mediu însoţit, dacă este cazul, de studiul de impact, eliberate de Autoritatea competentă pentru protecţia mediului.5.Contractul cadru privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, între operatorul licenţiat de distribuţie a gazelor naturale şi solicitant (reprezentantul legal), pentru investiţia de înfiinţare şi extindere a reţelei publice locale de alimentare cu gaz, dacă este cazul.6.Avizul de amplasament sau Aviz de racordare eliberat de sucursale ale ANRE10, privind investiţii asupra reţelei de joasă tensiune sau asupra reţelei publice de iluminat, dacă este cazul.7.Avizul sanitar privind constatarea conformităţii proiectului cu condiţiile de igienă sau Notificare privind conformitatea proiectului cu condiţiile de igienă sau Notificare ca investiţia nu face obiectul evaluării condiţiilor de igienă, dacă este cazul.8.Documentul emis de DSVSA, Conform Protocolului de colaborare dintre APDRP şi ANSVSA. Formatul documentelor va putea fi descărcat de pe site-ul www.apdrp.ro9.Avizul eliberat de Direcţia judeteană de cultură, care să confirme faptul că obiectivul propus spre finanţare face parte din patrimoniul cultural de interes local– grupa B şi că se poate interveni asupra lui (documentaţia este adecvată), dacă este cazul.10.Expertiza tehnica de specialitate asupra construcţiei existente, inclusiv pentru investiţii de restaurare, consolidare şi conservare a obiectivelor de patrimoniu, întocmită, semnată şi stampilată de un expert tehnic şi raportul privind stadiul fizic al lucrărilor, pentru proiectele care prevăd modernizarea construcţiilor existente, semnat de o comisie formată din beneficiar, proiectant şi un inginer constructor.b) Pentru investiţii de restaurare, consolidare şi conservare a obiectivelor de patrimoniu expertiza tehnica va avea avizul Comisiei zonale a monumentelor istorice (cf. Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice).11.Pentru Consilii Locale şi ADI-uri, Hotarârea Consiliului Local / Consiliilor Locale pentru instrumentarea proiectului, cu referire la urmatoarele puncte obligatorii:- necesitatea şi oportunitatea investiţiei;- numărul de locuitori ai comunei/lor solicitante;- lucrările sunt prevazute în bugetul local pentru perioada de realizare a investiţiei- angajamentul de a asigura exploatarea drumurilor în conformitate cu reglementările în vigoare privind condiţiile de exploatare a drumurilor (dacă este cazul);- investiţia face parte din strategia de dezvoltare locală sau judeteană dovedită prin prezentarea unei adrese de la Consiliul judetean/ Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) sau investiţia se regăseste în scopul şi obiectivele înfiinţării ADI-ului respectiv, (dacă este cazul) ;- angajamentul de a suporta cheltuielile de mentenanţă şi gestionarea investiţiei, pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data la care investiţia a fost data în exploatare.b) Pentru celelalte categorii de solicitanţi eligibili se va prezenta angajamentul că vor asigura mentenanţa investiţiei, pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data la care investiţia a fost dată în exploatare.12.Actul de înfiinţare şi statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară.13.Certificatul de înregistrare fiscală;b) Certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului (ORC) conform legislaţiei în vigoare;

37

Page 38: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

c) Certificat constatator emis de ORC care specifică: faptul că societatea este în funcţiune, codul CAEN conform activităţii pentru care se solicită finanţare, existenţa punctului de lucru (dacă este cazul).14.Încheierea privind înscrierea în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, solicitat doar pentru ONG-uri şi ADI-uri;b) Certificatul de înregistrare şi actul de înfiinţare şi funcţionare emis de unitatea ierarhic superioară (episcopie, arhiepiscopie, mitropolie, patriarhie), solicitat doar pentru instituţii de cult;c) Document privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea aşezământului cultural, solicitat doar pentru aşezăminte culturale;15.Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de gestionare a reţelei de apă/canalizare, precum şi atestarea operatorului regional care va gestiona serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare, dacă este cazul.16.Lista agenţilor economici şi a instituţiilor de interes public, deserviţi de proiect, care va conţine denumirea, adresa, activitatea desfaşurată, domeniul de activitate;b) Lista gospodăriilor care au depus la primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse proprii la reţeaua de apă/canalizare/gaze/energie electrică, sau că sunt de acord cu plata colectării deşeurilor.c) Lista trebuie să conţina numele, prenumele, semnatura, adresa, perioada de racordare precum şi tariful perceput.17.Hotărârea Consiliului Parohial privind realizarea investiţiei şi asigurarea cofinanţării, dacă este cazul.18.Precontract cu o firma autorizată, vizând ridicarea, sortarea deşeurilor şi transportul acestora la un depozit zonal, dacă este cazul.19.Cazierul judiciar fără înscrieri care privesc sancţiuni economico-financiare, al reprezentantului legal de proiect.20.Copia actului de identitate pentru reprezentantul legal.21.Declaraţie pe proprie răspundere a solicitantului dată de reprezentantul legal de proiect că va asigura cofinanţarea proiectului şi cu precizarea sursei de cofinanţare.b) Document de la bancă/trezorerie cu datele de identificare ale bancii/trezoreriei şi ale contului aferent proiectului FEADR (denumirea, adresa băncii/ trezoreriei, codul IBAN al contului în care se derulează operaţiunile cu APDRP.22.Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului privind respectarea regulii de minimis, dacă este cazul.23.Certificate care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale restante şi graficul de reeşalonare a datoriilor către bugetul consolidat, dacă este cazul.b) Cazierul fiscal eliberat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, eliberat în conformitate cu legislaţia natională în vigoare.c) Graficul de rambursare a datoriilor către bănci şi document de la bancă pentru certificarea respectării graficului de rambursare, dacă este cazul.24.Notificarea beneficiarului cu privire la confirmarea plătii la ultima cerere de plată pentru solicitanţii care au beneficiat de finanţare prin FEADR şi au finalizat proiectul;b) Raport asupra utilizării altor programe de finanţare nerambursabilă (obiective, tip de investiţie, costuri şi stadiul proiectului, perioada derulării proiectului), întocmit de solicitant, pentru solicitanţii care au mai beneficiat de alte programe de finanţare nerambursabilă începând cu anul 2002 pentru aceleaşi tipuri de investiţii.

38

Page 39: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

25.Autorizaţiile de funcţionare pentru reţeaua de alimentare cu apă şi/sau canalizare numai pentru extinderea şi/sau reabilitarea reţelei existente, dacă este cazul.26.Avizul tehnico-economic din partea operatorului regional/ Aviz tehnico economic din partea Consiliului judeţean din care să rezulte şi conformitatea proiectului cu strategia regională/judeţeană de apă/apă uzată.b) Avizul tehnico-economic emis de Comisia tehnică de specialitate din cadrul Consiliului local.27.Adresa emisa de Consiliul judeţean/ADR care să confirme că investiţia se încadreaza într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană, dacă este cazul.28.Aviz eliberat de Apele Române care să certifice că investiţia de alimentare cu apă se realizează într-o zonă în care apa este insuficientă, dacă este cazul.29.Buletin de analiză a apei emis de un laborator acreditat care să confirme că apa în zona respectivă este poluată sau prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi, dacă este cazul.30.Document din care să rezulte atestarea profesională a persoanelor care realizează studii privind patrimoniul cultural local, dacă este cazul.31.Contract/angajament cu primăria, şcoala, căminul cultural, muzeul/muzeele, etc. din localitatea respectivă, în cazul investiţiilor de realizare a studiilor privind patrimonial cultural local, dacă este cazul.32.Situaţia achiziţiilor publice efectuate până la depunerea Cererii de Finanţare(conform modelului din cererea de finanţare), dacă este cazul.33.Alte documente justificative (se vor specifica după caz).

39

Page 40: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

40

Page 41: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

CAPITOLUL IVPROPUNERE DE PROIECT PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI

CENTRALIZAT DE APĂ ÎN COMUNA CICÂRLĂU, JUDEŢUL MARAMUREŞ

4.1. DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investiţii

Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă a comunei Cicârlău, judeţul Maramureş

2. Amplasament

Judeţul Maramureş, comuna Cicârlău

3. Titularul proiectului

Consiliul Local Cicârlău

4. Beneficiarul investiţiei

Consiliul Local Cicârlău

5. Informaţii privind solicitantulDenumirea solicitantului: Consiliul Local CicârlăuCod unic de înregistrare sau codul de înregistrare fiscală: 5463217Adresa: Comuna Cicârlău, judeţul Maramureş, nr.7Telefon: 0256243513Fax: 0256342555E-mail: [email protected]

6. Informaţii referitoare la reprezentantul legalNume şi prenume: Zete VasileData naşterii: 09.11.1955Cod numeric personal: 1551109241019Domiciliul: Comuna Cicârlău, Judeţul Maramureş, Strada Principală, nr. 303Număr de fax:0262123432Număr de telefon:0720222301Adresa de e-mail:[email protected]

41

Page 42: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Finanţări nerambursabile solicitate şi/sau obţinute

Solicitantul a mai obţinut finanţări nerambursabile pentru acelaşi tip de investiţie?Dacă da, declaraţi cu datele solicitate în tabelul de mai jos.

DaTitlu

ProgramNumărproiecte

Titlul proiectelor şi

Numărul contractelor de finanţare

Data Finalizării

Valoarea sprijinului

(Euro)

Program Naţional

- - - -

Program Naţional

- - - -

SAPARD- - - -

SAPARD- - - -

FEADR- - - -

Alte programe europene

- - - -

Alte programe europene

- - - -

Alte programe europene

- - - -

Alte programe

internaţionale- - - -

Alte programe

internaţionale- - - -

Alte programe

internaţionale- - - -

42

Page 43: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

4.2 PREZENTAREA PROIECTULUI

Titlul proiectului:„ Înfiinţarea reţelei publice de apă în comuna Cicârlău”

Beneficiarul (Aplicantul): Consiliul Local Cicârlău

Aria tematică- programul naţional: Dezvoltare rurală- axa prioritară:3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale- domeniul de intervenţie: 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale- operatiunea: Înfiinţarea reţelei publice de apă

Locaţia proiectului:regiunea Nord Vestjudeţul Maramureşlocalitatea Cicârlău

Durata proicetului:15 luni

Descrierea proiectului:

Scop:Dezvoltarea comunei, dotarea acestuia cu o reţea publică de apă care va duce la o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă pentru populaţia localităţii, asigurarea accesului la serviciile de bază şi realizarea unei dezvoltări durabile.Obiective: -îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia din aceasta zonă rurală -creşterea numărului de locuitori din această localitate prin modernizarea comunei şi prin dispunerea acestora de un confort mai mare -satisfacerea deplină a cerintelor de apă ale populaţiei prin montarea de cişmele în fiecare curte -având în vedere legătura strânsă dintre mediu şi celelalte sectoare economice şi sociale, implementarea acestui proiect va contribui la o dezvoltare durabilă a întregii zone -asigurarea calităţii apei potabile şi încadrarea în cerinţele impuse de Directiva CE 98/83 OC -protejarea sanătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman -reducerea discrepanţelor dintre zonele rurale şi urbane -atragerea de investitori care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă şi implicit la creşterea veniturilor locuitorilor

Justificarea proiectului:

43

Page 44: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Majoritatea judeţelor regiunilor se confruntă cu probleme de alimentare cu apă potabilă.Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă este insuficient dezvoltată pentru a corespunde nevoilor populaţiei, atât în mediul rural cât şi în mediul urban, iar în Maramureş poluarea straturilor freatice datorată infiltrărilor de reziduuri nemetalifere, periclitează grav sănătatea populaţiei, chiar în arealele cu reţele convenţionale sau unde instalaţiile de tratare sunt insuficiente sau vechi.

În localităţile rurale din Podişul Transilvaniei resursele de apă sunt reduse şi nepotabile din cauza domurilor gazeifere şi a zăcămintelor saline. Aceste zone necesită lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat.Calitatea mediului din regiune este afectată de impactul negativ al unor activităţi economice.Principalii poluanţi sunt: pulberile sedimentabile în judeţele Cluj şi Sălaj; amoniac în judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj; dioxid de sulf şi cadmiu în judeţele Cluj şi Sălaj; fluor şi compuşi ai acestuia în judeţul Satu Mare, pulberi de metale cuprifere şi plumb.La sfârşitul anului 2005 numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă din regiune a fost de 330, lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei fiind de 7.245 km.O problemă majoră a spaţiului rural este lipsa reţelei de apă potabilă - dintr-un total de 1.802 de localităţi, sunt racordate la reţeaua de apă potabilă doar 40%.Se consideră necesară şi oprtună realizarea unui sistem de alimentare cu apă a comunei Cicârlău. Este necesar să se asigure debitul si presiunea la toţi consumatorii concomitent cu asigurarea calităţii apei furnizate. Calitatea apei furnizate va fi asigurată şi menţinută prin prevederea parametrilor de protecţie sanitară şi printr-un control sanitar riguros a întregului sistem de alimentare cu apă.Realizarea acestui proiect va fi de mare ajutor şi în cazul în care apar incendii, astfel prin realizarea proiectului se intenţionează să fie montaţi hidranţi supraterani în locurile accesibile.De asemenea, prin acest proiect se urmăreşte o îmbunătăţire a nivelului de trai a locuitorilor, atragerea cât mai multor investitori, asigurarea unui confort ridicat, reducerea disparităţilor dintre zone. În momentul actual, principala ocupaţie a localnicilor este agricultura de subzistenţă, iar o mica parte dintre aceştia lucrează in municipiul Baia Mare. Prin realizarea acestui proiect se estimează o scadere a migraţiei populaţiei datorită creării de noi locuri de muncă în zonă.

Realizarea proiectului poate atrage investitori în zonă atât datorită amplasamentului cât şi facilităţilor create. Proiectul poate duce la dezvoltarea sectoarelor agricole, economice, turismul şi serviciile, contribuind astfel la creşterea veniturilor proprii ale populaţiei şi implicit a nivelului de trai.

Contextul proiectului:

44

Page 45: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat a satelor din România este în măsură să ilustreze, alături de alte elemente ale infrastructurii edilitare, deficitul de utilităţi şi de servicii publice din mediul nostru rural în comparaţie cu cel urban.Se apreciază că din 10,1 milioane de locuitori din mediul rural, in anul 2000 doar circa 3,3 milioane, adică 32,7%, beneficiau de alimentarea cu apă în sistem centralizat.În ceea ce priveşte numărul de sate racordate la reţeaua de alimentare curentă, acesta era, la nivelul aceluiaşi an, de 2 734, reprezentând puţin peste o cincime (20,9%) din totalul aşezărilor rurale româneşti de peste 13 000 de localităţi.Astfel, în 20 din cele 41 de judeţe ale ţării ponderea satelor cu sisteme de alimentare cu apă potabilă nu depăşeşte 20%, respectiv 6,5% din numărul total al aşezărilor rurale. În cadrul acestora se detaşează o primă grupă de 8 judeţe ce se remarcă prin numărul extrem de scăzut al satelor cu reţele de apă curentă, al căror procent se înscrie în limita de 10%, fiind cuprins între 1,3% în Dolj (cu doar 5 sate) şi 9,6% în Suceava. Urmează o grupă de 12 judeţe, ale căror sate sunt racordate la sistemele centralizate în proporţie de 10,1 – 20,0%, şi care deţine 5,5% din totalul satelor ţării.În cazul ambelor grupe este vorba, în general, de judeţe cu un nivel de dezvoltare comunitară scăzut, cum ar fi de pildă, unităţile teritorial-administrative din sudul ţării (Dolj, Giurgiu, Teleorman, Mehedinţi sau Gorj), precum şi cele din partea de nord-est (Bacău, Iaşi, Suceava, Vaslui şi Mehedinţi).În ceea ce priveşte lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din mediul rural, aceasta era, în anul 2000, de 15 616,4 km, reprezentând 40,8% din totalul reţelei publice a ţării. Faţă de 1999, lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile a crescut cu doar 642,6 km, adică cu 4,1%.

Un alt indicator important pentru aprecierea influenţei apei curente asupra calităţii vieţii populaţiei rurale se referă la ponderea locuinţelor dotate cu instalaţii de alimentare cu apă. Astfel, datele recensământului din anul 1992 arată că doar 11,45% din locuinţele săteşti prezentau astfel de instalaţii. Confortul realizat de prezenţa apei este reflectat şi de posibilitatea dotării locuinţei cu baie sau toaletă cu apă. Din capacitatea totală a instalaţiilor de captare şi tratare a apei potabile la nivelul României, de 10 570 mii mc/zi, în anul 2000 doar 1 116 mii mc/zi (10,6%) revenea localităţilor rurale.Aceeaşi situaţie necorespunzătoare se înregistra şi în privinţa cantităţii de apă distribuite în mediul rural. Astfel, din cele 1 700 349 mii mc distribuiţi consumatorilor din toată ţara, celor din mediul sătesc le-a revenit 157 785 mii mc, adică doar 9,3%. Se apreciază că, în cazul localităţilor rurale, consumurile medii de apă sunt mult mai mici, media pe ţară cifrându-se în jurul a 160 l/om/zi.

Conform recensământului din 2002, comuna Cicârlău are o populaţie de 4811 locuitori. Comuna nu beneficiaza de alimentare cu apă sau canalizare menajeră în sistem centralizat, alimentarea cu apă a gospodariilor individuale şi instituţiilor publice se face din surse locale (fântâni). Există un izvor situat in zona de deal a satului capabil să alimenteze cu apă satul Cicârlău dar nu şi întrega comună. Municipiul Baia-Mare deţine un sistem centralizat de alimentare cu apă având ca sursă de alimentare barajul de acumulare de la Firiza care are un debit suficient de mare astfel încât populaţia muncipiului cât şi localităţile limitrofe să poată să se racordeze la sistemul de distribuţie. Prezentul proiect prezintă crearea unui sistem centralizat de alimentare cu apă a comunei Cicârlau prin racordarea comunei la sistemul de alimentare cu apă al Băii Mari.

45

Page 46: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Necesitatea investiţiei este determinată şi de amplasarea satului la numai 15 km de municipiul Baia Mare, pe drumul european E58 care face legatura între municipiile Baia Mare şi Satu Mare. Mai mult, distanţa mică faţă de Baia Mare favorează migrarea populaţiei urbane în zona rurală, sezonier sau permanent.

Activităţile proiectului:

Activităţile de înfiinţare a reţelei publice de apă:1. Organizarea de licitaţie de proiectare. Această etapă constă în alegerea unei echipe specializate, care să corespundă cerinţelor solicitantului pentru întocmirea proiectului aferent investiţiei.2. Studii de teren. Aceste studii vor face referire la amplasarea geografică a satului, altitudine, tipul de sol specific, rocile şi sedimentele din componenţa solului.3. Întocmirea proiectului tehnic, inclusiv documentaţii pentru avize şi autorizaţii. În această etapă are loc realizarea proiectului tehnic precum şi întocmirea tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare realizării obiectivului investiţional, după care aceste avize şi acorduri vor fi trimise pentru a fi aprobate.4. Organizare licitaţie de execuţie. Această etapa cuprinde alegerea unei firme specializate care să se ocupe cu realizarea propriu-zisă a proiectului.5. Organizarea şantierului6. Furnizare utilaje şi echipamente7. Montarea utilajelor8. Executarea lucrărilor la sursă. În această etapa va avea loc captarea apei care se va face dintr-un izvor situat în zona de deal care are un debit suficient de apă pentru alimentrea întregului sat. La locul de captare se va construi şi un rezervor care va duce la o siguranţă mai mare în funcţionare prin volumul de apă înmagazinată.9. Reţele de transport şi distribuţie. Aducţiunea apei se va face prin aducţiune gravitaţională deoarece izvorul este situat la o înălţime care permite alimentarea satului cu apă în mod gravitaţional. Se vor săpa şanţurile pentru conducte, se vor monta conducte din PVC, robineţi, cişmele etc.10. Verificarea tehnica a lucrării, probe şi teste. Se vor verifica toate conductele şi robineţii pentru a se evita pierderile de apă şi orice alte eventuale probleme ce pot apărea.

Între comuna Cicârlau şi municipiul Baia-Mare există un oraş care de asemenea este alimentat cu apă. Alimentarea cu apă a comunei Cicârlău din sistemul centralizat al municipiului Baia Mare se va face prin racord în oraşul Tăuţii Măgherăuş, oraş care se află situat între comună si municipiu. Apa este în mod continuu tratată şi se monitorizează astfel încât să se evite poluarea cu diferite substanţe toxice.

Aducţiunea apei se va face prin montare unei conducte în subteran sub adâncimea maximă de îngheţ de -0,9 m. Poziţionarea conductei se va face pe terenuri aparţinând domeniului public. Pe toată lungimea traversării conducta de aducţiune va fi protejată împotriva îngheţului, coroziunii şi deformării prin aşezarea acesteia pe un strat de nisip şi îmbrăcarea cu saltele de vată minerală.

Se vor construi cateva rezervoare de înmagazinare pe sol, din motive economice şi tehnice, fiind o construcţie obligatorie în sistemul de alimentare cu apă.

46

Page 47: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Ele asigură:-siguranţă în funcţionarea sistemului prin cota şi volumul de apă înmagazinată-economie în funcţionare pentru că perminte dimensionarea tuturor obiectelor amonteRezervoarele se construiesc pentru echilibrarea presiunilor în reţeaua de distribuţie şi pentru evitarea scăderii debitului de apă în perioadele de consum maxim. Rezervoarele vor fi de suprafaţă, construite din beton, cu o capacitate de 100 m³.Aducţiunea apei de la punctul de racord se va face printr-o conductă PEID. Pentru aducţiunea apei se vor folosi şi hidrofoare montate în satul Cicârlău.

Reţelele de distribuţie au fost prevăzute din tubulatură PEID şi au o lungime totală de 4180 m.Reţelele coboară de la rezervor pâna în zona centrală a localităţii Cicârlău. De asemenea s-au luat măsuri pentru a peveni racordările ilegale ale populaţiei.Alimentarea cu apă a consumatorilor se va face prin branşamente individuale.Reţeaua de distribuţie va fi prevăzută cu un hidrant de incendiu amplasat în vecinătatea primăriei.Înainte de darea în exploatare, reţeaua de distribuţie se spală cu un curent de apă curată timp de 2-3 ore, apoi se dezinfectează cu soluţie de hipoclorit de sodiu, clorură de var sau clor în apă, timp de 24 de ore. Darea în exploatare se va face numai după spălarea reţelei cu apă curată.

Rezultatele proiectului: Realizarea acestui proiect va avea implicaţii majore în special asupra nivelului de

viaţă al populaţiei: Creşterea nivelului de trai asupra populaţiei din zonă Creşterea calităţii apei potabile furnizate către populaţie Îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de apă Reducerea discrepanţelor dintre zonele rurale şi urbane ale judeţului Creşterea potenţialului economic zonal Protecţia populaţiei prin asigurarea apei de consum din surse verificate şi

controlul sanitar al întregului sistem Apariţia unor noi opotunităţi pentru investiţii private şi comerţ

Beneficiarii proiectului: 1. Beneficiari direcţi:

-populaţia care beneficiază de prezentul proiect-agenţii economici aflaţi în zonă

2. Beneficiari indirecţi:- Întreaga populaţie a satului-agenţii economici potenţiali- Primăria Cicârlău prin atragerea de fonduri (impozite şi taxe) odata cu dezvoltarea economică a zonei

Pe lângă aceste două categorii de beneficiari direcţi şi indirecţi, realizarea acestui proiect poate aduce şi o serie de beneficii socio-economice cum ar fi:-creşterea nivelului de trai al populaţiei-atragerea populaţiei urbane pentru construirea de locuinţe-protecţia mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei

47

Page 48: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Managementul proiectului şi metodologia de implementare

Echipa de proiect:1.Managerul de proiectAtribuţii:

-urmăreşte ca proiectul să fie finalizat la momentul stabilit-supraveghează activitatea de la momentul începerii si până la finalizarea ei-supraveghează în mod constant cheltuielile astfel încât sa nu se depăşească bugetul stabilit-obţine aprobările necesare pentru demararea lucrărilor-va fi responsabil de proiect şi după finalizarea lui, astfel orice pentru

neregularitate va trebui să găsească soluţii

2. Managerul contabilAtribuţii:

-înregistrează toate intrările şi ieşirile de materii prime, materiale, echipamente etc-face un bilanţ al cheltuielilor şi veniturilor, urmărind prin acesta limitarea bugetul iniţial stabilit

3. Managerul de resurse umaneAtribuţii:

-se ocupă cu recrutarea şi selecţia personalului care va participa la realizarea proiectului-supraveghează activitatea personalului implicat în activitate-contactează firmele care se ocupă cu activităţile conexe proiectului

4. Personal specializat pe partea de instalaţii:Atribuţii:

-sunt cei care se ocupa de partea de instalaţii a proiectului.-oferă informaţii despre partea tehnică a proiectului-urmăresc desfăşurarea întregii activităţi ăn conformitate cu standardele prevăzute

7. Reprezentantul legal de la Direcţia de ape Atribuţii:

-va monitoriza desfăşurarea proiectului în conformitate cu normele Direcţiei publice de apă.-se asigură că apa este potabilă şi că nu prezintă un pericol pentru populaţie-va inspecta proiectul o perioadă de timp după finalizarea lui

Echipa de execuţie este formată din totalitatea muncitorilor care participă în mod direct la desfaşurarea lucrărilor, supervizaţi şi coordonaţi în mod continuu de către inginerul executant şi proiectant.

48

Page 49: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Metodologia de implementare Există 3 metodologii de implementare a proiectului şi anume: managementul prin

proiecte, managementul prin obiective şi managementul prin buget.Managementul prin proiecte reprezintă un sistem de management cu o durată de

acţiune limitată până la caţiva ani. Este conceput în vederea soluţionării problemelor cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul a mai multor specialişti din diferite compartimente, vizând de asemenea activităţile desfăşurate în perioada de implementare a proiectului cum ar fi stabilirea suprafeţei de desfăşurare a proiectului, pregătirea izvorului de unde se va capta apa etc.

Managementul prin obiective-este o tehnică prin care se fixează scopuri precise pentru organizatie, managerii definesc responsabilităţile fiecărui participant la proiect, prezintă rezultatele la care doresc să se ajungă şi aşteptările pe care le au de la fiecare compartiment în parte.

Managementul prin buget-se referă la totalitatea activităţilor proiectului desfăşurate în perioada de implementare, desfăşurate în raport cu bugetul estimat al proiectului. Acesta se referă atât la procesul de achiziţie de echipamente necesare cât şi la procesul de acoperire a costurilor aferente proiectului.

Riscuri:

Nr. Crt. TIPURI DE RISC MĂSURI

1

Riscuri Financiare-lipsa surselor interne şi/sau externe de finanţare-creşterea totală a costurilor-majorarea impozitelor-scăderea disponobilităţilor de plată ale populaţiei

-monitorizarea atenta a desfaşurarii proiectelor-planificarea bugetului-urmărirea şi planificarea cheltuielilor-controlul alocării veniturilor

2

Riscuri contractuale-întârzieri ale procesului de licitaţie-erori în documentaţia de execuţie-subiectivitate în selectarea contractului-întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale

-deţinerea de informaţii despre furnizori şi despre contractele anterioare ale acestora-acordarea unei atenţii sporite fazei de negociere a contractelor

3

Riscuri naturale-inundaţii-cutremure-incendii

Riscurile naturale sunt greu de prevăzut, controlat şi evitat, de accea este necesar să se ţină cont de condiţiile climatice din zonă

4

Riscuri tehnice-lipsa de personal specializat şi calificat-evaluări geotehnice neadecvate-control defectuos al calităţii-nerespectarea condiţiilor de sănătate şi securitate

-selectarea persoanelor calificate şi specializate în funcţie de cerinţele postului-monitorizarea desfăşurării proiectului astfel încât să se respecte condiţiile de calitate, sănătate şi securitate

49

Page 50: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

5

Riscuri politice şi sociale-retragerea sprijinului politic local-renunţarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a reorientării investiţionale-înşelarea aşteptărilor comunităţii

-evaluarea aşteptărilor comunităţii-planificarea, monitorizarea şi controlul proiectului

6

Riscuri operaţionale-probleme de comunicare-probleme în funcţionarea echipamentelor, utilajelor etc.

-monitorizarea funcţionării utilajelor astfel încât orice problemă să poată să fie rezolvată în cel mai scurt timp

PublicitatePromovarea acestui proiect se poate face în media locală sau naţională.În ceea ce priveşte metodele de informare a populaţiei cu privire la implementarea proiectului, se pot utiliza:

1. Metode active menite să cuantifice realizarea obiectivelor propuse: Sondaje de opinie şi discuţii directe cu cetăţenii realizate de Consiliul Local

Cicârlău sau de reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Maramureş Informarea populaţiei prin raportarea periodică a stadiului de evoluţie a

lucrărilor. Informarea populaţiei privind beneficiile aduse de proiect în ceea ce

priveşte starea de sănătate, creşterea nivelului de trai, etc.2. Metode inactive, menite să cuantifice atitudinea cetăţenilor, agenţilor economici de

pe teritoriul oraşului faţă de implementarea proiectului: Educarea cetăţenilor pentru exploatarea şi întreţinerea obiectivului realizat Educarea cetăţenilor şi întreprinzătorilor particulari în ceea ce priveşte

consumul raţional de apă.

Avize şi acorduri principalePentru prezentul proiect se vor obţine:

Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei Certificatul de urbanism Avize şi acorduri de privind asigurarea utilităţilor: energie electrică,

telecomunicaţii, apă, etc. Avize şi acorduri pentru protecţia mediului şi a apelor Aviz favorabil din partea operatorului regional de apă-canal Alte avize de specialitate

Durata activităţilor: (grafic Gantt)

50

Page 51: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Nr crt

Activitate

PersoanaResponsabilă

cu implementarea

activităţii

Luna

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1Organizare licitaţie de proiectare Solicitantul x

2Studii de teren Echipa de

proiectareX

3

Întocmire proiect tehnic+documentaţii pentru avize şi acorduri

Solicitantul x x

4Organizarea licitaţiei de execuţie Solicitantul x

5Organizarea şantierului

Echipa de execuţie

x

6Furnizare utilaje şi echipamente

Furnizorul de echipamente

x

7 Montare utilaje Furnizorul x

8Executarea lucrărilor la sursă

Echipa de execuţie

x x

9Reţele de transport şi distribuţie

Echipa de execuţie

x x x

10

Verificarea tehnică a lucrării, probe şi teste

Solicitantul+ echipa de execuţie

x

11Recepţia finala a lucrării Solicitantul x

51

Page 52: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Relaţia cu alte programe sau strategii naţionale europene:

Prin programul SAPARD s-au realizat o serie de proiecte de infastructura rurală (2.558 km de drumuri construite şi modernizate, 4.918 km de reţea de alimentare cu apă, 863 km de reţea de canalizare) însa necesităţile de renovare şi dezvoltare a satelor sunt înca destul de mari. Numărul comunelor care au beneficiat de infastructura fizică de bază (drum , apă şi canalizare) au fost de 821 din care 441 au beneficiat de proiecte pentru drumuri, 295 pentru apă şi 85 pentru canalizare.

Programul a contribuit în mod semnificativ la îmbunătăţirea nivelului de trai din zona rurală prin investiţii în infrastructura rurală şi prin crearea de noi posibilităţi de obţinere de venituri alternative. Programul a făcut ca spaţiul rural să fie un loc cu conditii mai bune de trai comparativ cu situaţia în care nu ar fi existat sprijinul financiar al Programului.

Complementaritatea cu POS Mediu.În zonele rurale, 67% din locuitori nu au acces la alimentarea cu apă potabilă, iar aproximativ 90% nu sunt conectaţi la sistemele de canalizare. Conform Institutului Naţional de Statistică, reţelele de alimentare cu apă din zonele rurale au fost în parte reabilitate în perioada 1998 – 2005, fiind extinse de la 16.245 km în 1998 până la aproximativ 22.660 în 2005. Totuşi, utilităţile publice rămân insuficiente având în vedere că nu toate gospodăriile dintr-o localitate sunt conectate la reţeaua dealimentare cu apă, chiar dacă localitatea respectivă beneficiază de astfel de falicităţi. În majoritatea gospodăriilor din zona rurală sunt utilizate puţurile pentru alimentarea cu apă potabilă (aproximativ 70% dintre acestea). În România, multe din fermele individuale şi din cele de tipul micilor proprietăţi folosescîngrăşământul natural drept principal fertilizator, întrucât acesta este cel mai ieftin şi maidisponibil. Astfel, utilizarea fertilizatorilor chimici a scăzut. În anul 2000, cantitatea medie de fertilizatori chimici era de 36 kg pe hectar (din totalul suprafeţei arabile), de aproximativ 4 ori mai mică decât în 1989. Prin înfiinţarea reţelei de apă se va asigura îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă, se vor reduce riscurile contaminării populaţiei cu diferite substanţe toxice din apă, datorită monitorizării permanente a calităţii apei.Astfel se contribuie la o dezvoltare durabilă, la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii apei şi de asemenea este mult mai uşor de monitorizat şi descoperit persoanele care contaminează apa cu diferite substanţe toxice şi astfel vor putea fi pedepsite mult mai uşor persoanele care poluează apa.

Complementaritatea cu PORPrin înfiinţarea reţelei publice de apă în localitatea Cicârlău, situată în regiunea de Nord Vest se contribuie într-o mică dar sigură măsură la dezvoltarea regiunii, atât din punct de vedere social cât şi economic şi durabil. Prin dotarea localităţii cu utilităţile necesare va creşte atât gradul de confort al locuitorilor dar acest lucru va duce şi la o sporire a atractivităţii zonei pentru a locui.Prin contribuirea la o dezvoltare echilibrată a satelor şi oraselor din toate regiunile ţării se va ajunge la un echilibru al dezvoltării regionale, ceea ce este de fapt şi ceea ce se doreşte.

52

Page 53: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Complementaritatea cu POS DRUProgramul Naţional pentru Dezvoltare Rurală include activităţi care privesc dezvoltarea resurselor umane şi prin urmare, acest program se află în relaţie de complementaritate cu POS DRU. Delimitarea dintre POS DRU şi PNDR are la bază tipul de intervenţii şi nu demarcarea teritoriala. În ceea ce priveşte educaţia şi formarea profesionala iniţiala, POS DRU, prin AP 1 “Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” va oferi, prin intermediul şcolilor şi liceelor specializate, programe de formare iniţială în agricultura, finalizate cu o atestare în acest domeniu,. Formarea profesională continuă pentru persoanele din agricultura, agricultura de subzistenţă şi semisubzistenţă, va fi realizată în cadrul POS DRU prin AP 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” sau prin AP 5 “Promovarea măsurilor active de ocupare”. Pentru persoanele ocupate în agricultura şi în agricultura de subzistenţă, POS DRU, va finanţa în cadrul AP 2 doar formarea profesională în vederea calificării (inclusiv recalificarea), ca şi pentru celelalte sectoare. Prin AP 5 a POS DRU se va promova orientarea, consultanţa şi formarea în domeniul antreprenorial şi în domenii nonagricole. Prin PNDR, AP 1 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” se vor finanţa numai programe de formare de scurta durată (cursuri de bază şi specializări) pentru perfecţionarea cunoştiinţelor lucrătorilor din agricultură şi silvicultură. Pentru absolvenţii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de participare. Referitor la încurajarea îmbătrânirii active, POS DRU va susţine măsurile care urmăresc creşterea ratei ocupării. PNDR are în vedere pensionarea timpurie cu scopul de a se transfera exploatările agricole de la fermierii bătrâni la cei tineri în schimbul unor plăti compensatorii. Astfel, creşterea competitivităţii agriculturii va fi urmarită prin stimularea transformării gospodăriilor rurale în ferme agricole familiale cu caracter comercial, precum şi prin creşterea clasei de mijloc în zonele rurale prin promovarea tinerilor fermieri şi a concentrării exploataţiilor agricole. În ceea ce priveşte promovarea incluziunii sociale, PNDR va susţine măsuri de reabilitare şi construire a infrastructurii de bază de mici dimensiuni (drumuri, aducţiuni de apă, sisteme de aprovizionare cu apă curentă) şi noi investiţii în infrastructura legată de serviciile sociale din zonele rurale. Aceste măsuri completează operaţiunile de promovare a incluziunii sociale finanţate în cadrul POS DRU, făcând astfel mai accesibilă implementarea proiectelor de incluziune socială în zonele rurale izolate.

53

Page 54: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Sustenabilitatea proiectului:Estimăm că datorită experienţei acumulate de către echipa de proiect în proiectele anterioare, desfăşurarea proiectului se va face conform previziunilor şi de asemenea, obiectivele vor fi realizate conform planificărilor.Prin realizarea acestui proiect gradul de confort al populaţiei din localitatea Cicârlău va creşte, condiţiile de viaţă se vor îmbunătăţii, de asemenea vor beneficia de o apă potabilă fără impurităţi, care va fi testata în mod frecvent pentru a putea depista eventualele nereguli la timp.În urma realizării acestui proiect vor beneficia de apă toate instituţiile administrative din localitate precum şi fiecare gospodărie.Estimăm ca acest proiect va duce la beneficii sociale, economice: de exemplu cantitatea de produse agricole obţinute de către locuitori poate creşte simţitor prin efectuarea de irigaţii în perioadele de secetă. De asemenea şi creşterea numărului populaţiei din localitate poate constitui un beneficiu, multe dintre persoanele care vor dori să locuiască la sat, vor alege această localitate datorită utilităţilor de care dispune.

Concordanţa cu politicile UE şi legislaţia naţională:„Egalitatea de şanse” are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială, fără discriminări de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilităţi sau orientare sexuală.Potrivit ultimului recensământ efectuat în România, 47,3% din populaţie trăieşte la sat. O analiză a populaţiei active arată o puternică deplasare a populaţiei către mediul urban, şi o dramatică scădere a celei active din mediul rural. Această tendinţă trebuie corelată şi cu alte elemente care definesc calitatea locuinţei şi a locuirii precum şi mediul în care s-au realizat (urban sau rural). Calitatea locuirii este definită în mare parte de accesul populaţiei rurale la utilităţi. S-a constatat că numai 17,51% din populaţia mediului rural beneficiază de accesul la alimentarea cu apă faţă de 88,04% din populaţia mediului urban, de asemenea, 16,26% din populaţia rurală beneficiază de canalizare faţă de 87,15% din populaţia urbană, 8,21% din populaţia rurală beneficiază de gaze faţă de 74,65% din populaţia urbană etc. S-a constatat de asemenea că datorită acestor lipsuri există în prezent o depopulare a satelor şi o îmbătrânire a populaţiei de la sat.Acest lucru se poate remedia prin îmbunătăţirea accesului populaţiei rurale la utilităţi, prin creşterea gradului de confort, prin oferirea de servicii egale atât pentru populaţia urbană cât şi pentru cea rurală, trebuie să se ajungă la o egalitate în ceea ce priveşte dezvoltarea între sat şi oraş.Astfel prin înfiinţarea unei reţele publice de apă în localitatea Cicârlău, populaţia va beneficia de un plus de confort şi se va realiza astfel unul din marii paşi care trebuie urmaţi pentru a diminua discrepanţele dintre zonele rurale şi urbane, lista satelor care nu beneficiază de aceste utilităţi se va mai micşora cu unul.

„Dezvoltarea durabilă” este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile.În prezent s-a constatat o diminuare masivă a resurselor, din aceste resurse făcând parte şi apa. Unii cercetatori sunt de părere că dispariţia oamenilor de pe pământ ar putea fi cauzată de lipsa apei potabile sau de inundaţii catastrofale înaintea altor factori distructivi ca penuria de alimente sau bolile contagioase.

54

Page 55: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

În zonele rurale nu există o preocupare pentru calitatea apei. Apa din fântâni conţine de regulă azotaţi proveniţi de la îngraşăminte, în multe cazuri nu se respectă perimetrul de protecţie faţă de haznale, iar în regiunile petroliere, apa din fântâni este poluată cu hidrocarburi. În urma inundaţiilor apa este poluată şi nu poate fi consumată. De aceea se consideră necesar din punct de vedere al dezvoltării durabile înfiinţarea de reţele de apă unde poate fi tratată apa şi de asemenea se poate controla consumul de apă şi astfel se poate economisii.În prezent doar 33% din locuitorii spaţiului rural beneficiază de acces la reţeaua de alimentare cu apă potabila. Apa totală pierdută din cauza avariilor este de aproximativ 10%, un procent relativ scăzut deoarece multe reţele de apă s-au construit în ultimii 20 de ani. Astfel prin înfiinţarea acestei reţele de apă în localitatea Cicârlău oamenii vor putea beneficia atât de apă potabilă, se va putea controla consumul de apă astfel încât apa să nu fie risipită, iar totodată prin acest mod se va contribui la o dezvoltare durabilă.

„Poluatorul plăteşte”- principiul vizează imputarea poluatorului a costului social al poluării pe care o generează. Potrivit acestui principiu cheltuielile relative la măsurile de prevenţie şi luptă împotriva poluării stabilite de puterile publice pentru asigurarea unei stări acceptabile a mediului trebuie sa fie imputate poluatorului, costul acestor măsuri trebuie să se recupereze din costul bunurilor şi serviciilor.Penalităţile în ceea ce priveşte apa, se aplica doar acelor utilizatori la care se constată abateri de la pevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizată, cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

55

Page 56: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

4.3 BUGETUL PROIECTULUI

Nr.Crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor

Cheltuieli neeligibile

Cheltuieli eligibile

TotalEuro

TVA

1 2 3 4 3+4=5 6

1 Capitolul 1Cheltuieli pentru obţinera şi amenajarea terenului

15000 45000 60000 11400

2 Capitolul 2Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

4500 13500 18000 3420

3Capitolul 3Cheltuieli pentru proiectare şi asistanţă tehnică

20000 60000 80000 15200

4 Capitolul 4Cheltuieli pentru invastiţia de bază

140000 420000 560000 106400

5 Capitolul 5Alte cheltuieli

12500 37500 50000 9500

6 Capitolul 6Cheltuieli aferente implementării proiectului

1375 4125 5500 1045

I TOTAL CHELTUIELI193375 580125 773500 146965

II Alte cheltuieli neeligibile0 0 0 0

III TOTAL GENERAL193375 580125 773500 146965

Sursa: Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale"

56

Page 57: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Surse de finanţare:

Nr. Crt.

Surse de finanţareValoare(EURO)

I Valoarea totală a proiectului, din care 920465

A Valoarea neeligibilă a proiectului 193375

B Valoarea eligibilă a proiectului 580125

C TVA 146965

II Contribuţia proprie în proiect, din care

AContribuţia solicitantului la cheltuielile eligibile

0

BContribuţia solicitantului la cheltuielile neeligibile

193375

C Autofinanţarea proiectului 0

TVA 146965

IV Asistenţă financiară nerambursabilă solicitată=I b-II a-II c

580125

În care:

I Valoarea totală a proiectului = Valoarea neeligibilă a proiectului + Valoarea eligibilă a proiectului + TVA

II Contribuţia proprie în proiect = Contribuţia solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuţia solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanţarea proiectului

*Autofinanţarea proiectului se va calcula numai în cazul proiectelor generatoare de venit

57

Page 58: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

4.4 CONCLUZII

Conform datelor prezentate în proiect putem vedea că zonele rurale din România acoperă aproximativ 87,1% din teritoriul ţării, adică 9,7 milioane de locuitori. Am constatat că există numeroase discrepanţe cu privire la furnizarea serviciilor în spaţiul rural. Cele mai importante nevoi sunt legate de drumuri (doar jumătate dintre comune au acces direct la reţeaua de drumuri iar din acest motiv se poate spune că reţeaua de drumuri actuală deserveşte doar 3/5 din totalul populaţiei rurale), alimentaţie cu apă potabilă (doar 33% din locuitorii mediului rural au acces la reţeaua publică de apă), reţeaua publică de canalizare, gestionarea deşeurilor, energie electrică (în România există un număr de 37.977 de gospodării amplasate în 1.772 de localităţi rurale parţial electrificate şi 3.327 de gospodării situate în 121 de localităţi neelectrificate), energie termică, acces la internet, educare şi formare, nivelul scăzut de instruire, stabilitatea veniturilor în gospodărie etc. Astfel, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală s-a creat posibilitatea de accesare a fondurilor nerambursabile. PNDR este alcătuit din fonduri destinate realizării investiţiilor în ferme, unităţi de procesare şi prelucrare produse agroalimentare, investiţii în activităţi nonagricole, turism şi înfiinţarea de microîntreprinderi.

Obiectivele PNDR se împart în:-Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;-Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;-Creşterea numărului de sate renovate;-Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite

După cum putem concluziona şi din obiectivele programului, prin accesare acestor fonduri nerambursabile se pot face investiţii în zonele rurale astfel încât să se reduca disparităţile dintre zonele rurale şi urbane şi să crească nivelul de trai şi de confort a populaţiei din zona rurală.

Făcând referire la partea practică putem concluziona că realizarea obiectivului de investiţie “Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă a satului Cicârlău, judeţul Maramurş” este necesară şi oportună pentru dezvoltarea economică, socială şi culturală a comunei.Lucrările propuse prin proiect se adresează populaţiei satului, unităţilor sanitare şi şcolare, unităţilor de deservire publică şi nu în ultimul rând unităţilor de prestări servicii.

Implementarea prezentului proiect conduce la creşterea nivelului de trai al populaţiei, eliminarea posibilităţilor apariţiei bolilor hidrice prin controlul permanent al calităţii apei potabile, cu impact asupra dezvoltării socio-economice zonale.

Se reaminteşte faptul că, deşi se află la doar 15 km de municipiul Baia Mare, în satul Cicârlău nu există întreprinzători particulari care să absoarbă forţa de muncă disponibilă, populaţia ocupându-se în mare parte cu agricultura de subzistenţă sau este nevoită să caute oportunităţi în zona urbană. Inexistenţa serviciilor de apă şi canalizare nu a atras potenţiali întreprinzători pentru crearea de noi locuri de muncă.Asigurarea utilităţilor poate diminua migrarea populaţiei înspre zonele urbane şi mai mult poate să crească atractivitatea comunei atât pentru populaţie cât şi pentru întreprinzători.

58

Page 59: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

Sub aspect ecologic şi din punct de vedere al conservării cadrului natural, realizarea investiţiei nu prezintă nici un impact negative. Lucrările proiectate nu prezintă influenţe negative asupra obiectivelor existente în zonă, nefiind astfel necesare măsuri suplimentare pentru evitarea efectelor dăunătoare asupra acestora.De asemenea prin acest proiect se va înregistra şi o diminuare a disparităţilor dintre zonele urbane şi rurale.

Pentru transportul şi distribuţia apei potabile s-au propus conducte din materiale plastice, deoarece aceste prezintă o serie de avantaje: montare uşoară, durată mare de funcţionare, agrement tehnic pentru transport apă potabilă.

Sistemul de alimentare cu apă propus satisface cerinţele actuale şi viitoare ale consumatorilor. Prezentul proiect pune bazele alimentării cu apă pentru toţi consumatorii comunei.Chiar dacă întreaga investiţie nu poate fi realizată fără ajutor financiar nerambursabil, din punct de vedere socio-economic, investiţia se impune a fi realizată.

Datorită faptului că la 1 ianuarie 2007, România a devenit membră UE, aceasta beneficiază de fonturi europene nerambursabile. Consider că România nu ar trebui să rateze această oportunitate, de aceea cred că ar trebui elaborate cât mai multe proiecte cu finanţare europeană astfel încât să se ajungă la o creştere a nivelului de trai, la crearea de noi locuri de muncă, la o diminuare a discrepanţelor dintre sat şi oraş, la dezvoltarea turismului şi serviciilor şi nu în ultimul rând la o creştere economică puternică.

59

Page 60: Proiect de Finantare Europeana - Realizarea Sistemului Centralizat de Apa in Comuna Cicarlau, Judetul Maramures

BIBLIOGRAFIE

1. Anexa 1- Cerere de finanţare pentru Măsura 3.2.2 available on-line http://www.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1696

2. Complementaritatea PNDR cu POS-DRU available on-line http://www.fonduri-structurale-europene.ro/posdru/complementaritatea- pndr.html

3. Fonduri structurale available on-line http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala

4. Impactul socio-economic al apei asupra calităţii vieţii populaţiei din România http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2001.1-4.a06.pdf

5. Informaţii privind situaţia comunei Cicârlău- Primăria Cicârlău

6. Infrastructura regiunii Nord-Vest available on-line http://www.fonduri-structurale-europene.ro/por/infrastructura-nord-vest.html

7. Îndrumător practic FEADR available on-linehttp://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//dezvoltarerurala/00000033/892ql_Indrumar_practic_FEADR_ian_2007_.pdf

8. Ghidul solicitantului pentru Măsura 3.2.2 available on-linehttp://www.brd.ro/&files/ghid-solicitant-masura322.pdf

9. Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural- Monitorul oficial al României

10. Măsura 3.2.2 “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” available on-line

http://www.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1696

11. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală available on-line http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/pndr-versiune-martie-2009.pdf

60