Proiect - Curs Inspectori SSM-Identificare Riscuri

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013 Pagina 1

IDENTIFICAREA RISCURILOR DE

ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA IN LABORATORUL

ANALITIC

POSTUL: OPERATOR LABORATOR

Curs : Inspector in domeniul securitatii si sanatatii in munca (profil

real/tehnic) – 80 ore

Lucrare

elaborata de: CRISTINA VIIU

Companie: S.C. Detergenti S.A.Timisoara - Punctul de Lucru Urlati (P&G Urlati)

JUDETUL PRAHOVA

Functia: Sef Tehnic de Laboratoare – Departament QA

Data: 09 Mai 2013


CUPRINS 2

PARTEA I – NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

1 INTRODUCERE 3

1.1 DEFINITII / CONCEPTE 3

1.2 OBIECTIVUL GENERAL AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 8

2 LEGISLATIA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 9

2.1 CADRUL LEGISLATIV SSM EUROPEAN 9

2.2 LEGISLATIA SSM IN ROMANIA 10

3 RISCURI DE MUNCA 14

3.1 RISCURI 14

3.2 FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI 15

3.3 FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA 16

3.4 FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE 16

3.5 FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA 17

3.6 LISTA COMPLETA DE IDENTIFICARE A TUTUROR FACTORILOR DE RISC PE CELE

PATRU ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA.

19

PARTEA A II-A - APLICATIE

4 IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA IN LABORATORUL ANALITIC PENTRU POSTUL DE OPERATOR

LABORATOR - DIN S.C. DETERGENTI S.A.TIMISOARA, PUNCTUL DE LUCRU

URLATI (P&G URLATI), JUDETUL PRAHOVA

22

4.1 RELATIA RISC-SECURITATE 22

4.2 CONSTITUIREA ECHIPEI PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR 24

4.3 DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (LOC DE MUNCA) 24

4.4 IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM 27

4.4.1 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI PENTRU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR

28

4. 4. 2 MO DEL DE COMP LET ARE FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

PROFESIONAL PENTRU POSTUL OPERATOR LABORATOR, PENTRU UN

LUCRATOR NAVETIST

31

5. CONCLUZII, ANEXE 36

6. BIBLIOGRAFIE 46

7. WEBOGRAFIE 46


PARTEA I – NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

1. INTRODUCERE

Lucrarea de fata este alcatuita din doua parti. Prima parte cuprinde un sumar al cadrului legal

privind sanatatea si securitatea in munca la nivel european si national, precum si o analiza

generala a notiunii de risc.

Partea a doua a lucrarii contine o aplicatie concreta pentru identificarea riscurilor de munca

pentru postul de operator laborator in laboratorul analitic, ca parte integrata in departamentul

de asigurarea calitatii (QA), din cadrul fabricii SC DETERGENTI SA din Urlati.

1.1 DEFINITII / CONCEPTE

Calitatea muncii este un obiectiv al Uniunii Europene, fixat de Consiliul European la Lisabona

in martie 2000 si are ca elemente esentiale sanatatea si securitatea in munca,

considerandu-se ca o buna organizare a muncii, precum si un mediu de munca sanatos si sigur

sunt factori de performanta pentru economie si pentru intreprinderi.

Orice societate care recunoaste "omul ca valoare si scop suprem" va admite ca protejarea

vietii acestuia este a prioritate justificata care indreptateste un efort oricat de mare.

Preocuparile statelor pentru crearea unui mediu de munca sigur si sanatos au crescut odata cu

intensif icarea eforturilor de dezvoltare economica, sociala si morala si, cu certitudine, s i functie

de nivelul de civilizatie atins, respectiv de respectul pe care fiecare tara l-a acordat drepturilor

fundamentale ale omului, intre care si cel la protectie in munca.

Parte componenta a protectiei sociale, careia ii confera pondere si valoare in balanta sistemului

socio-economic, notiunea de „protectie a muncii” in trecut si cea de „sanatatea si

securitatea in munca” in prezent, a avut in toate timpurile o puternica tenta umanitara.

Politica sociala, bazata pe principiul securitatii si sanatatii in munca, constituie un punct

important in agenda strategiei comunitare europene si se axeaza pe trei caracteristici

importante:

abordare globala a starii de bine la locul de munca, luand in considerare piata muncii si

aparatia de noi r iscuri, mai ales psiho-sociale, si vizand ameliorarea calitatii muncii, din

care mediul de munca sanatos si sigur constituie until din elementele esentiale

consolidarea unei culturi de prevenire a riscurilor, combinarea unor instrumente politice

variate: legislatie, dialog social, demersul progresului si identificarea celor mai bulle

practici, responsabilitatea sociala a intreprinderilor, incitatiile economice; construirea

parteneriatelor intre toti actorii securitatii si sanatatii;

elaborarea unei strategii ce demonstreaza, de asemenea, ca o politica sociala ambitioasa

este un factor de competitivitate, si ca dimpotriva, lipsa politicii angreneaza costuri care

apasa greu asupra economiilor.

Securitatea inseamna a fi aparat adica, a fi la adapost de orice pericol si protejat, iar

sanatatea reprezinta starea unui organism in care functionarea tuturor organelor se face in

mod normal si regulat.

Din conjugarea acestor doi termeni, aplicati unui sistem de munca a luat nastere expresia

„securitate si sanatate in munca”, ce s-a transformat ulterior intr-un concept amplu si

complex.

Pe de alta parte, resursele financiare sunt limitate si, oricat de puternica ar fi latura sociala a

unei activitati, stabilirea prioritatilor in alocarea resurselor trebuie sa aiba la baza si

criterii economice (indicatori cantitativi).


Deplasarea ponderii dinspre componenta sociala, umanitara, a protectiei muncii spre

componenta economica, in conditiile economiei de piata, necesita importante schimbari in

modul de abordare a problemelor de securitate si sanatate in munca.

In esenta, aceste schimbari constau in deplasarea accentului de la analize calitative spre

gasirea unor criterii, metode sau indicatori, care sa permita cuantificarea starii de securitate a

muncii intr-un sistem (loc de munca, atelier, unitate).

Aceasta cerinta, dezavantajele metodelor tip”inspectie”, ca si progresele obtinute in alte

domenii, cum ar fi studiul fiabilitatii sistemelor tehnice sau ergonomia muncii, au indreptat

eforturile teoreticienilor spre gasirea unor noi principii de evaluare, punctul de plecare f iind

relatia risc - securitate, care permite determinarea nivelului de securitate indirect, prin

intermediul nivelului de risc

Prin "Actul Unic European" din 1987 s-a convenit ca in Europa dezvoltarea politicilor

armonizate sa se realizeze prin reglementari tehnice si standarde si ca in domeniul sanatatii si

securitatii in munca, se impune "armonizarea reglementarilor referitoare la sanatate si

securitate in munca pe baza unui nivel ridicat de protectie" (art. 100a; directivele derivate se

refera la asigurarea unui nivel ridicat de securitate al produselor), precum si stabilirea

"cerintelor minime in scopul securitatii si protectiei sanatatii salariatilor in timpul muncii" (art.

118a. Directivele europene derivate din acesta sunt directive "sociale" si se refera la aspecte

ce vizeaza imbunatatirea progresiva a conditiilor de munca).

Revizuirea tratatului de la Roma, prin „Actul Unic European” si introducerea articolelor 100a si

118a a insemnat constituirea bazei juridice specifice a pietei interne si realizarii securitatii si

sanatatii in munca.

Directivele de securitate a produselor, derivate din art.100a, au ca obiectiv protec tia

utilizatorilor fata de riscurile ce pot sa apara la utilizarea produselor si stabilesc cerintele de

securitate pe care trebuie sa le indeplineasca produsele, informatiile ce trebuie sa le insoteasca

pentru libera circulatie si comercializare in UE, precum si procedurile pe care producatorul sau

comerciantul trebuie sa le urmeze pentru a certifica indeplinirea conditiilor obligatorii cerute si

pentru a le putea identifica prin marcajul „CE”. Astfel s-a creat baza juridica specifica asigurarii

securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor, sistemul legislativ instituit avand caracter de

„sistem de prescriptii minimale” ce lasa libertate statelor membre de a impune reguli mai

severe decat cele legiferate prin dreptul comunitar.

Strategia comisiei s-a bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1989, a directivei cadru 89/391/CEE,

directiva de baza a UE ce are ca obiectiv acoperirea tuturor aspectelor privind securitatea si

sanatatea in munca si asigurarea unui nivel de protec tie ridicat si egal tuturor lucratorilor din

statele membre.

Din aceasta directiva au decurs toate directivele particulare referitoare care contin cerinte

minime de securitate si sanatate pentru domenii specifice.

Principiile generale de prevenire ale directivei cadru se refera la:

1. evitarea riscurilor;

2. evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

3. combaterea riscurilor la sursa;

4. adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,

alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea

reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor

acestora asupra sanatatii;

5. adaptarea la progresul tehnic;

6. inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai

putin periculos;


7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea

muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;

8. adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie

individuala;

9. furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

In consecinta se defineste tremenul de „Securitatea si sanatatea in munca” ca fiind:

1. ansamblul de activitati institutionalizate care au drept scop asigurarea celor mai bune

conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice,

sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

In temeiul legislatiei specifice termenii si expresiile utilizate in domeniul SSM au urmatorul

inteles:

2. accident de munca – vatamare violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta

profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de

serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile

calendaristice, invaliditate ori deces;

3. accident major – accident de munca, de regula accident nuclear, incendiu sau explozie,

care determina cresterea brusca si masiva a morbitatii si mortalitatii colectivitatii umane

situate in proxima vecinatate a locului accidentului si/sau poluarea severa a mediului

inconjurator.

4. accident usor – eveniment care are drept consecinta leziuni superf iciale care necesita

numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata

mai mica de 3 zile;

5. alti participanti la procesul de munca – persoane af late in intreprindere si/ sau unitate,

cu permisiunea angajatorului, in perioada de verif icare prealabila a aptitudinilor

profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii

sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de

pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in

forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor

efectuate prin orice altfel mijloc de proba;

6. activitatea care implica agenti chimici - orice proces de munca in care sunt utilizati sau

intentioneaza sa se utilizeze agenti chimici, in orice proces, inclusiv producerea,

manipularea, depozitarea, transportulori eliminarea si tratarea, sau orice asemenea proces

de munca din care rezulta agenti chimici;

7. angajator – persoana f izica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu

lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/ sau unitatii;

8. aptitudine – insusire sau sistem de insusiri ale subiectului, mijlocind reusita in activitate;

posibilitate de a actiona si a obtine performante; factor al persoanei ce faciliteaza

cunoasterea, practica, elaborarile tehnice si artistice, comunicarea;

9. boala legata de profesiune – boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori

determinanti sunt de natura profesionala;

10. boala profesionala – afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau

profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,

precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul

de munca;

11. deprindere – componenta automatizata a activitatii concretizata prin desfasurarea in

afara sau prin reducerea controlului constient, realizare spontana si facila. rezulta prin

exersare repetitiva si se fundeaza pe un stereotip dinamic sau pe o matrice functionala in

care sunt reunite veriga afectiva si afectorie a reflexelor;

12. dispozitiv de protectie – dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un

protector, riscul de accidentare;

13. echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;


14. echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi purtat sau manuit

de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii

puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau

accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;

15. evaluare – actiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat si

rezultatul ei;

16. evaluare a riscului de accidentare/imbolnavire profesionala – activitate prin care se

identif ica factorii de accidentare si/sau imbolnavire profesionala si se determina nivelul de

risc;

17. evaluare a securitatii muncii - activitate prin care se estimeaza, valoric sau procentual

dimensiunea securitatii muncii intr-un sistem de munca; determinarea nivelului de

securitate. Este parte componenta a auditului de conformitate;

18. eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamarile organismului, produs in

timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana

data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile care au fost implicate

persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala

sau legata de profesiune;

19. factor de risc – insusiri, stari, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate in

procesul de munca si care pot provoca accidente de munca sau imbolnaviri profesionale;

cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale;

20. formare - actiune de a pregati, instrui, educa si rezultatul ei;

21. grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat dupa criterii de sex, varsta, stare

fizica si/sau f iziologica si care indeplinesc conditia specificata pentru persoanele vulnerabile

(de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.);

22. incident periculos – evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,

accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati

sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman

care nu a afectat lucratorii, dar ar f i posibil sa aiba asemenea urmari si/ sau a cauzat ori ar

fi posibil sa produca pagube materiale;

23. informare - actiune intreprinsa de catre conducatorul firmei in scopul aducerii la

cunostinta salariatilor a riscurilor profesionale specif ice firmei, a modului concret de operare

in situatii de functionare anormala sau in cazul unor dereglari previzibile, precum si a

actiunilor ce trebuiesc intreprinse pentru evitarea consecintelor riscurilor profesionale;

24. locul de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile

intreprinderii si/ sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/ sau unitatii la

care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;

25. lucrator - persoana angajata de catre un anga jator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii

in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul

de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;

26. lucrator expus - orice angajat care se gaseste in intregime sau partial in zona

periculoasa;

27. management al securitatii si sanatatii in munca - componenta a managementului

general, care include structura oragnizatorica, activitatile de planificare. responsabilitatile,

practicile, procedurile, procesele si resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea

si revizuirea planului de securitate si sanatate in munca;

28. masuri de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale -

modalitati tehnice si organizatorice a realizarii securitatii muncii;

29. mediu de munca - ansamblul conditiilor f izice, chimice, biologice si psihosociale in care

unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca;

30. mijloace de productie - totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, mas ini,

unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse

intermediare etc.) utilizate in procesul de productie a bunurilor materiale;

31. nivel de risc - indicator conventional ce exprima sintetic si cumulativ dimensiunea

riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala existente intr-un sistem de munca. se

determina in cadrul activitatii de evaluare, pe baza combinatiei dintre gravitatea si

probabilitatea consecintelor maxim previzibile ale actiunii factorilor de risc exis tenti in

sistemul respectiv asupra personalului;


32. nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin conventiile sociale in

materie de securitate a muncii. riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecintelor redusa

si probabilitate mica sau medie;

33. nivel de securitate - indicator conventional ce exprima global starea sau nivelul de

securitate a muncii intr-un sistem de munca. se determina direct prin autoevaluarea

securitatii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect prin st abilirea nivelului de risc,

fiind invers proportional cu acesta. se exprima prin gradul de conformitate cu prevederile

actelor normative in vigoare;

34. norma de securitate in munca - ansamblu de reglementari si prevederi cu caracter

juridic prin care se apreciaza cerintele desfasurarii unei activitati in conditii de securitate a

muncii;

35. noxa (factor nociv) – agent fizic, chimic sau biologic cu actiune in mediul de munca

asupra organismului uman, daunator sanatatii; factor de risc de imbolnavire profesionala;

36. parametru - o marime fizica masurabila, o actiune sau operatie ce trebuie realizata

(temperatura, presiunea, debitul, concentratia, densitatea, vascozitatea si timpul);

37. pericol - proprietate intriseca a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie,

echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor si tehnologiilor de lucru)

de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente, imbolnaviri si pagube materiale);

38. pericol de accidentare si imbolnavire profesionala - sursa a unei posibile leziuni sau

afectare a sanatatii executantului unui proces de munca;

39. pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecinte grave, ireversibile;

40. pericol grav si iminent de accidentare – situatia concreta, reala si actuala careia ii

lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;

41. pericol iminent - pericol care poate produce in orice moment un eveniment nedorit;

42. pericol – proprietatea intrinseca, cu potential de a dauna, a unui agent chimic;

43. post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unitati economico-sociale ce

consta in ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autoritatii si responsabilitatilor care in mod

regulat revin spre exercitare unui component al unitatii (unui executant) sau locul pe c are il

ocupa operatorul unui echipament tehnic (masina, instalatie,utilaj etc.) pe parcursul

desfasurarii procesului tehnologic; un echipament poate sa aiba mai multe posturi de lucru;

44. prevenire – ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele

procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;

45. prevenire intrinseca - prevenire realizata prin introducerea criteriilor de securitate in

conceptia si proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, const ructiilor etc.,

actionand asupra formei, asezarii, modului de montaj, principiului de constructie si

functionare, fara a adauga elemente special concepute pentru realizarea securitatii muncii.

prevenirea intrinseca presupune eliminarea riscurilor din faza de conceptie si proiectare;

46. prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale - ansamblul

procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau

reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea numarului de accidente si reducerea costurilor;

47. procedura de lucru - descriere detaliata a unei operatii sau faze de lucru (procedeu de

lucru nepericulos);

48. protectie colectiva - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de protectie

destinate sa asigure protectia simultana a doi sau mai multi executanti;

49. protectie conditionata - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de

protectie la care indeplinirea functiei de securitate este dependenta de executant;

50. protectie individuala - protectie care consta in utilizarea de mijloace individuale de

protectie destinate sa asigure protectia unui singur executant;

51. protectie neconditionata - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de

protectie la care indeplinirea functiei de securitate este independenta de executant.

52. reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si

sanatatii lucratorilor – persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in

conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste

problemele referitoare la protectia securitatii lucratorilor in munca;


53. risc - combinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a

sanatatii intr-o situatie periculoasa. risc inseamna pericol potential. pericol nu inseamna

risc;

54. risc – probabilitatea ca potentialul de a dauna, sa produca efecte in conditiile utilizarii

si/sau expunerii;

55. risc de accidentare si imbolnavire profesionala - posibilitate de producere a unui

accident sau a unei imbolnaviri profesionale, cu o anumita frecventa si gravitate a

consecintelor, intr-o situatie periculoasa;

56. sarcina de munca - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin

intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea

scopului sistemului de munca;

57. servicii externe – persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/ unitatii, abilitate sa

presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca,

conform legii;

58. sistem de munca - ansamblu constituit in vederea realizarii unui proces de munca dintr-

unul sau mai multi executanti, sarcina lor de munca, ale carui elemente interactioneaza pe

baza unui circuit informational. prin definitie accidentele de munca si bolile profesionale se

produc exclusiv in sistemul de munca, fiind rezultatul factorilor de risc generati de sistem;

59. situatie periculoasa - orice situatie in care operatorul sau orice persoana este expusa

unuia sau mai multor pericole;

60. stagiu de practica – instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in

care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie

profesionala;

61. supravegherea medicala – evaluarea medicala a unui lucrator pentru a se determina

starea sanatatii sale, in relatie cu expunerea la agentii chimici specifici locului de munca;

62. valoarea limita de expunere profesionala- limita mediei ponderate in functie de timp a

concentratiei unui asgent chimic in aerul zonei in care respira un luncrator, pentru o

perioada de referinta specificata, pentru 8 ore sau pentru un termen mai scurt de

maximum 15 minute;

63. valoarea limita biologica - limita concentratiei, in mediul sau biologic d ereferinta, a

unui agent chimic relevant, a metabolitului sau a unui indicator al efectului.

1.2 OBIECTIVUL GENERAL AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Eliminarea tuturor accidentelor si imbolnavirilor profesionale cu ajutorul prevenirii

reprezinta obiectivul general al securitatii si sanatatii in munca.

Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecintelor in cazul producerii

accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale.

Prevenirea trebuie sa cuprinda toate situatiile care afecteaza sau pot afecta integritatea

sistemului de munca si continuitatea proceselor de munca.

Actiunea preventiva cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice si

organizatorice cu efect pozitiv in rezultatul urmatoarei ecuatii:

Aplicand aceasta ecuatie impreuna cu principiile generale de prevenire ale directivei cadru, se

pot determina urmatoarele obiective de urmarit:

a) eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecintelor potentiale la sursa;


b) eliminarea sau modificarea imprejurarilor favorizante in vederea scaderii probabilitatii de

producere a unui eveniment nedor it (accidente de munca, imbolnaviri profesionale,

incidente periculoase etc.),

c) prevederea de masuri si mijloace adecvate pentru a face fata situatiilor de urgenta.

d) pentru obtinerea unei eficiente cat mai mari a actiunii preventive intr-o organizatie este

absolut necesara coordonarea adecvata a cunostintelor si informatiilor pe care le pot aduce

cele patru discipline de studiu: igiena industriala, ergonomia, psiho-sociologia muncii si

medicina muncii.

2. LEGISLATIA PRIVIND PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

2.1 LOCUL SISTEMULUI LEGISLATIV AL SSM IN SISTEMUL LEGISLATIV EUROPEAN

Primele reglementari privind securitatea si sanatatea in munca au aparut cu scopul de a

solutiona unele cazuri particulare de imbolnavire profesionala sau accidente de munca deosebit

de grave si cu frecventa ridicata

Conventia BIT nr. 155, care se aplica la toate ramurile de activitate economica si la toti

lucratorii (cuprinzandu-i si pe cei din serviciile publice, dar excluzandu-i pe cei pentru care

exista probleme specifice: navigatie, pescuit, etc.), prevede ca „orice stat trebuie, in

conformitate cu conditiile nationale si prin consultare cu organizatiile profesionale cele mai

reprezentative, sa defineasca, sa puna in aplicare si sa reexamineze periodic politica nationala

in domeniul securitatii si sanatatii in munca”.

Analizand legislatiile nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene asa cum se ref lecta in

documentele oficiale ale BIT, se desprind urmatoarele trasaturi specifice:

In toate aceste tari exista o structura stabila care elaboreaza si emite legislatia in

domeniul protectiei muncii. Securitatea si sanatatea in munca este considerata, sub

aspect juridic, o problema de stat, care trebuie reglementata la nivel national,

prescriptiile de SSM impunandu-se ″de sus in jos″.

Toate statele dispun de organisme si instrumente nationale care urmaresc, indruma,

controleaza si, in unele cazuri, chiar coordoneaza aplicarea masurilor de SSM.

Cu toata diversitatea cadrului istoric , cultural si legislativ care se manifesta in tarile U.E. si care

a determinat unele diferente esentiale in abordarea problematicii securitatii muncii, exista un

model comun in sistemele legislative, prin care se instituie maxim trei niveluri de control:

1. national (stuctura centrala, la nivelul gevernului sau unui minister);

2. regional (autoritati teritoriale subordonate structurii centrale);

3. de ramura (organisme neguvernamentale constituite la nivelul princi-palelor ramuri

industriale de activitate).

Instrumentele folosite de organismele statale de control sunt:

cadrul de baza legislativ, prin care se stabilesc principiile fundamentale si unele cerinte

speciale, considerat ca formeaza legislatia primara;

legislatia secundara, compusa din dispozitii legale, regulamente, masuri, ordine, etc.,

prin care se definesc in detaliu cerintele esentiale stabilite in baza principiilor enuntate

de legislatia primara;

coduri de orientare profesionala si practica.


Paralel cu organismele statale, un rol deosebit in indrumarea, controlul si realizarea SSM,

revine asigurarilor sociale de boala sau accident, indiferent ca sunt organizatii de stat sau

private.

Toate legislatiile definesc raspunderea patronala pentru realizarea SSM si stabilesc, in limite

variate, drepturi si obligatii ale lucratorilor (muncitorilor).

In functie de marimea firmelor si de riscurile proprii activitatii prestate, in majoritatea statelor

este prevazuta obligativitatea includerii in structura organizatorica a intreprinderilor si a unor

functii specifice pentru SSM: director general cu securitatea, inginer sef cu securitatea, lucrator

desemnat cu securitatea etc.

Toate legislatiile nationale, desi prevad expres atat obligatiile patronilor/angajatorilor, cat si ale

executantilor, pe linie de SSM lasa un grad destul de mare de libertate privind masurile care

trebuie adoptate, precum si modul concret de realizare al acestor activitati.

2.2 LEGISLATIA SSM IN ROMANIA

Legislatia de securitate si sanatate in munca (SSM) este componenta a sistemului de

reglementari prin care se urmareste asigurarea protectiei cetatenilor, respectiv pentru

segmentul specific de populatie activa, impotriva riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala generate de prestarea oricarui proces de munca.

Ca institutie de drept, securitatea si sanatatea in munca reprezinta un ansamblu de norme

juridice imperative, avand ca obiect reglementarea relatiilor sociale complexe care o formeaza,

in legatura cu organizarea multilaterala, desfasurarea si controlul procesului de munca, in

scopul asigurarii conditiilor optime, la nivelul stiintei moderne, pentru apararea vietii si

sanatatii tuturor participantilor la acest proces.

Sistemul legislativ din domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de

masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatati in munca a lucratorilor.

Prin legislatie se stabilesc principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,

protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare si

imbolnavire, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea

lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor

principii.

Legislatia de securitatea si sanatatea in munca se aplica in toate sectoarele de activitate, atat

publice, cat si private, angajatorilor, lucratorilor si reprezentatilor lucratorilor.

Principiile care stau la baza sistemului legislativ din domeniul sanatatii si securitatii

in munca din Romania sunt:

1. securitatea si sanatatea in munca reprezinta un drept fundamental al tuturor

participantilor la procesul de munca;

2. legatura indisolubila dintre dreptul la munca si securitatea muncii;

3. integrarea sanatatii si securitatii in munca in procesul de munca;

4. caracterul preventiv al sanatatii si securitatii in munca;

5. abordarea prevenirii accidentelor de munca ca unica problema.

Sistemul legislativ de securitatea si sanatatea in munca din Romania, functie de subiectul

reglementarii, respectiv natura problemei legiferate, se structureaza in doua categorii:

legislatia de baza - acte care legifereaza strict numai activitati in legatura directa cu

masurile de securitatea si sanatatea in munca;

legislatia comuna - acte care cuprind numai in subsidiar norme juridice de securitatea

si sanatatea in munca sau norme de drept.


LEGISLATIA DE BAZA poate fi evidentiata dupa mai multe criterii:

1. Nivelul de emitere

acte emise de organul legislativ suprem-parlamentul;

acte emise de organele executive ale administratiei de stat.

2. Aria de obligativitate

acte obligatorii pentru toate sectoarele de activitate economico-sociale, pentru toate

unitatile care isi desfasoara activitatea cu personal incadrat in munca;

acte obligatorii numai pentru un anumit sector, activitate, categorii de persoane.

3. Problema reglementata

reglementari privind persoanele;

acte referitoare la obligatiile agentilor economici;

reglementari privind accidentele de munca si imbolnavirile profesionale;

dispozitii privind raspunderea juridica.

Daca se au in vedere: nivelul de emitere si aria de obligativitate in natura reglementarii,

legislatia de baza se poate structura pe trei niveluri:

NIVELUL I - legislatia primara care stabileste principiile de baza privind organizarea

activitatii de securitate si sanatate in munca in munca constitutia romaniei, legea sanatatii si

securitatii in munca, directiva europeana;

NIVELUL II - legislatia secundara care detaliaza prevederile legislatiei primare si cuprinde

masuri de prevenire si reguli de aplicare hotararile de guvern;

NIVELUL III - legislatia tertiara care cuprinde masuri de prevenire detaliate instruc tiunile

proprii emise de f iecare agent economic, institutie publica cu privire la organizarea activitatii

proprii de securitatea si sanatatea in munca.

Fig. 1: Nivele legislative in SSM, in Romania


Sumarizand, la nivel legislativ, sanatatea si securitatea in munca, in Romania este reglementat

prin:

Constitutia Romaniei

Codul Muncii (Legea nr.53/2003)

Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca

H.G. nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr.319/2006

H.G.-uri prin care au fost transpuse prevederile directivelor europene, pe

domenii specifice

Legea 319, a securitatii si sanatatii in munca - aprobata in 14 iulie 2006 si publicata in

monitorul oficial nr.646 din 26 iulie 2006 - stabileste principiile generale referitoare la

prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea

factorilor de risc de accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata, instruirea

lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor

principii.

Pentru realizarea acestui drept, legea stabileste si impune obligatiile si sarcinile angajatorilor si

a angajatilor lor si stabileste organele specializate ale administratiei de stat care sa

urmareasca modul in care unitatile si salariatii aplica si respecta normele de securitate si

sanatate in munca.

Tabel 1: Reglementari legislative pentru SSM in Romania

Nr

crt. Actul normativ Domeniul

Directiva

transpusa

1. Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca 89/391/CEE

2. H.G. nr. 1875/2005 protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest

83/477/CEE

91/382/CEE

98/24/CE

2003/18/CE

3. H.G. nr. 1876/2005 cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii

2002/44/CE

4. H.G. nr. 300/2006 cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

92/57/CEE

5. H.G. nr. 493/2006 cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

2003/10/CE

6. H.G. nr. 971/2006 cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

92/58/CEE

7. H.G. nr. 1007/2006 cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor

92/29/CEE

8. H.G. nr. 1028/2006 cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

90/270/CEE


9. H.G. nr. 1048/2006 cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

89/656/CEE

10. H.G. nr. 1049/2006 cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran

92/104/CEE

11. H.G. nr. 1050/2006 cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj

92/91/CEE

12. H.G. nr. 1051/2006 cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

90/269/CEE

13. H.G. nr. 1058/2006 cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

99/92/CE

14. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

89/654/CE

15. H.G. nr. 1092/2006 protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

2000/54/CE

16. H.G. nr. 1093/2006

stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca

2004/37/CE

17. H.G. nr. 1135/2006 cerintele minime de securitate si sanatate in munca la bordul navelor de pescuit

93/103/CEE

18. H.G. nr. 1136/2006 cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice

2004/40/CE

19. H.G. nr. 1146/2006 cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

89/655/CEE

95/63/CE

2001/45/CE

20. H.G. nr. 1218/2006 stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

98/24/CE

91/322/CEE

2000/39/CE

2006/15/CE

21. Ordin nr. 753/2006 protectia tinerilor in munca 94/33/CEE

22. H.G.nr. 557/2007

privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la

91/383/CEE


agenti de munca temporara

22. Legea nr. 25/2004 aprobarea O.U.G. nr. 96/2003 privind protectia maternitatii

92/85/CEE

23. H.G. nr. 537/2004 aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 96/2003 privind protectia maternitatii

3. RISCURI DE MUNCA

3.1 RISCURI

Conceptual, riscul poate fi definit asfel:

combinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a

sanatatii intr-o situatie periculoasa.

pericol potential. Atentie! Pericol nu inseamna risc;

probabilitatea ca potentialul de a dauna, sa produca efecte in conditiile

utilizarii si/sau expunerii;

Particularizand, risc de accidentare si imbolnavire profesionala inseamna posibilitatea de

producere a unui accident sau a unei imbolnaviri profesionale, cu o anumita frecventa si

gravitate a consecintelor, intr-o situatie periculoasa;

Procesul muncii constituit in sistemul de munca reprezinta un complex de activitati realizate

de executant cu mijloace de munca, conform unor sarcini de munca intr-un anumit mediu de

munca in scopul producerii de bunuri materiale, servicii etc.

SISTEMULUI DE MUNCA are patru componente:

1. executantul (omul - componenta umana);

2. sarcina de munca;

3. mijloacele de munca;

4. mediul de munca;

Cele patru componente ale sistemului de munca sunt surse de pericole si de riscuri si impreuna

asigura sau, din contra, afecta securitatea si sanatatea in munca la nivelul locului de munca,

atelierului, sectiei, societatii comerciale. componentele trebuiesc autoevaluate si evaluate.

Cele doua parti ale sistemului de munca, uman (executant) si material (mijloace de

produtie) intra in relatii functionale prin intermediul sarcinii de munca intr-un anumit

mediul de munca..

In raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra acestuia, in timp

ce mijloacele de productie actioneaza numai indirect prin intermediul sarcinii de munca.

Scopul sistemului de munca este de a produce bunuri, cand elementele lui functioneaza si

interactioneaza corect, in caz contrar el se autodistruge. Orice abatere ori deficienta la nivelul

componentelor, duce la cresterea entropiei deci la autodistrugere.

Disfunctiile sistemului de munca conduc la accidente si imbolnaviri profesionale numai cand se

formeaz un lant cauzal. Lantul cauzal este alcatuit din factori de risc care reprezinta in

esenta abateri de la normal ale starii sau modului de functionare a componentelor sistemului

de munca.


Caracteristicile sistemului de munca sunt:

este dechis prin factorul uman (executant si sarcina de munca) si semideschis prin

elementele tehnice (mijloace de produc tiei si mediul de munca);

este dinamic, adica se schimb in timp (in prima faza se tinde spre optimizare apoi este

starea optima dupa care apare starea involutiva);

este integrat;

este autoreglabil (prin executant si sarcina de munca);

este determinist prin constructie si aleatoriu prin functionare.

3.2 FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI (OPERATOR UMAN)

Factorul uman se regasete atat in sistemul de munca ca executant cat si ca factor de

conceptie si decizie in spatele celorlalte componente ale sistemului de munca.

Executantul isi desfasoara activitatea de munca in patru secvente:

receptionarea si constituirea informatiei;

elaborarea si adoptarea deciziilor;

executia;

autoreglarea.

Dupa modul de realizare a celor patru secvente, operatorul uman poate avea:

1. un comportament normal care-i asigura securitatea si sanatatea in munca prin evitarea

pericolelor, prin respectarea normelor de securitate si sanatate in munca si neutralizarea

situatiilor de risc;

2. un comportament inadecvat care favorizeaza sau declanseaza accidente si imbolnaviri

profesionale, prin conduite nesigure sau incorecte, abateri, erori si actiuni gresite in

procesul muncii.

Factorii de risc proprii executantului reprezinta in principal erori:

1. de receptie,

2. prelucrare si interpretare a informatiei,

3. de decizie, de executie,

4. de autoreglaj.

Caracteristica principala a executantului este reprezentata de capacitatea de munca (o rezerva

potentiala de munca) care este diferita de la un individ la altul si la acelasi individ in timp, in

functie de fazele muncii:

1. faza de incalzire sau acomodare;

2. faza capacitatii maxime si constante;

3. faza scaderii capacitatii de munca din cauza oboselii.

Exista o capacitate de munca permanenta sau potentiala ce depinde de nivelul pregatirii

profesionale, insusirile si abilitatile personale (temperament, caracter, aptitudini, varsta, sex,

sanatate etc.) si este strans legata de personalitatea executantului.

De asemenea, exista si o capacitate de munca actuala sau de moment ce depinde de starea de

oboseala, emotii, interese de moment, conflicte familiale sau colegiale, boala, influenta

alcoolului, alimentatie etc.

Prevenirea acestor factori de risc se face prin:

1. selectie

2. instruire

3. informare

4. echipamente de protectie.


3.3 FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA

Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor necesare a fi efectuate de executant, care

prin intermediul mijloacelor de productie, intr-un anumit mediu realizeza scopul sistemului de

munca.

Ea reprezinta activitatea muncii si se concretizeaza prin functii, sarcini, activitati, operatii,

procese, cerinte etc.

Executantul se raporteaza la sarcina prin intermediul cunostintelor personale, aptitudinilor,

deprinderilor, etc.

Sarcina de munca poate fi realizata singular sau in grup de executanti cu sau fara mijloace de

productie.

Operatia este cea mai mica unitate a muncii, fiind subordonata direct sarcinii de munca.

Factorii de risc ce implica sarcina de munca sunt:

1. continutul necorespunzator in raport cu scopul muncii (operatii, reguli, procedee

gresite);

2. lipsa unor operatii;

3. succesiunea gresita a operatiilor, miscarilor, manipularilor;

4. cerinte exagerate (mici sau mari) impuse executantului;

5. cerinte incompatibile cu posibilitatile executantului.

Toti acesti factori de risc agreseaza organismul uman, ducand la scaderea capacitatii de munca

si in final la accidente si imbolnaviri profesionale.

Masurile de prevenire a acestor riscuri se refera la:

1. analiza corecta a sarcinii de munca sub aspectul intensitatii muncii, posibilitatilor fizice

si psihice ale executorilor (protejarea femeilor),

2. completarea corect a fisei postului

3. organizarea ergonomica a locului de munca.

3.4 FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

Mijloacele de productie care cuprind mijloace de munca (cladiri, instalatii, masini, unelte

etc.) si obiecte ale muncii (materii prime, semifabricate, produse intermediare) pe langa

executant reprezinta o cauza majora a accidentelor de munca, dand un mare numar de factori

de risc de natura: fizica, chimica, biologica, sub/suprasolicitare psihofiziologic a executantului.

A. FACTORII DE RISC FIZICI, in functie de natura lor pot fi:

1. factori de natura mecanica (miscari functionale sau nefunctionale periculoase,

suprafete sau contururi periculoase, utilaje sub presiune sau vid, vibratii etc.), provoaca

loviri, taieri, raniri etc;

2. factori de natura termica sunt acei factori care prin contact fizic normal sau

accidental cu obiecte sau suprafete cu temperaturi ridicate sau coborate, provoaca

arsuri, degeraturi sau imbolnaviri;

3. factori de natura electrica sunt cei care prin contact fizic accidental cu surse de

curent electric de mare tensiune sau intensitate provoaca electrotraumatisme sau

electrocutari.


B. FACTORII DE RISC CHIMICI

Sunt datorati de naturii chimice a substantelor si materialelor utilizate in procesul muncii:

1. toxice,

2. caustice,

3. inflamabile,

4. explozive,

5. mutagene,

6. cancerigene.

Aceste substante, prin contactul organismului uman, normal sau accidental, pot provoca

accidente de munca sau imbolnaviri profesionale.

C. FACTORI DE RISC DE NATURA BIOLOGICA

Se intalnesc in special in industria farmaceutica, laboratoare de analize medicale, in cercetarea

medicala, in munca cu plante periculoase (ciuperci), cu animale periculoase (serpi).

Acesti factori pot fi:

1. bacterii,

2. virusi,

3. richeti,

4. spirochete,

5. protozoare,

6. ciuperci,

7. venin etc.,

si provoaca accidente de munca si intoxicatii acute periculoase.

Mijloacele de productie pot provoca sub/suprasolicitarea psihofiziologica a organismului uman

cu influenta negativa asupra capacitatii de munca (efort fizic static sau dinamic si psihic

mental, senzorial sau psihomotoriu sporit, pozitii de lucru vicioase).

Masurile de prevenire a factorilor de risc privind mijloacele de productie constau in

informarea, instruirea si folosirea echipamentului si mijloacelor de protectie adecvate.

3.5 FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA

Intreaga activitate de munca se realizeaza in timp si spatiu intr-un mediu de munca ce

cuprinde:

1. Mediul fizic ambiant (microclimat, iluminat, zgomot, vibratii, radiatii, noxe chimice,

presiune, factori biologici)

2. Mediul social (relatii, atitudini, interactiuni, comportamente etc.) si care se constituie

in factori de risc.

1. FACTORI DE RISC SPECIFICI MEDIULUI FIZIC DE MUNCA

A. FACTORI DE RISC FIZICI

microclimatul necorespunzator de munca - temperatura excesiva (mare/scazuta),

umiditate (mare/scazuta), curentii de aer actioneaza direct asupra executantului

producand disconfort, accidente si imbolnaviri profesionale cat si indirect asupra

mijloacelor de munca modificand caracteristicile acestora.


aero-ionizarea necorespunzatoare - supraincarcarea cu ioni pozitivi scade limitele

senzitive (vaz, auz, miros, gust) crescand viteza de reactie la stimuli si intr-o prima

etapa dau satisfactii, siguranta, euforie, apoi devin iritanti dand enervare, agitatie,

violenta. supraancarcarea cu ioni negativi determina cresterea pragurilor senzitive ale

receptorilor, scazand viteza de reactie la stimuli externi, reducand modul de atentie,

rapiditatea si corectitudinea deciziilor, determinand intr-o prima faza insatisfactie,

incertitudine, melancolie, apoi somnolenta, frica, astenie, cefalee, stress, depresie.

presiunea excesiva a aerului, suprapresiunea, in special in adancimea apelor

provoaca saturarea organismului uman cu gaze provocand boala de cheson, iar

subpresiunea (la mare altitudine) determina saracirea organismului in dioxid de carbon

si oxigen provocand tulburari de transmitere a fluxului nervos si de coordonare a

miscarilor.

zgomotul excesiv definit ca un sunet nedorit, actioneaza agresiv asupra

organismului prin intensitate, frecventa si durata, provocand oboseal auditiv, surditate

profesional, cefalee, tulburari vizuale, frisoane etc. vibratiile si ultrasunetele reprezint

factori de risc cu aceleasi efecte ca si zgomotul.

iluminatul necorespunzator afecteaza capacitatea vizuala prin contrastul dintre

luminanta detaliului si a fondului, luminozitatea fondului si dimensiunea detaliului,

provocand senzatia de corp strain in ochi, fotofobie, lacrimare, cefalee, scaderea vitezei

de perceptie vizuala, orbire.

radiatii electromagnetice si corpusculare prin caracteristicile lor: energie,

densitate, durat de expunere si distanta pana la sursa agreseaza organismul uman

producand in functie de natura lor, leziuni, hemoragii, astenie, cefalee, insomnii,

palpitatii, cancer etc. radiatiile neionizante (undele radio, microundele, radiatiile

infrarosii, luminoase, ultraviolete si laser) prin actiune termica provoaca hipertermie,

leziuni si orbiri. radiatiile ionizante (alfa, beta, gama, x, neutroni) in functie de doza

absorbita, timp de expunere, zona expusa si de energia lor, provoaca modif icari

morfofunctionale (boala de iradiere).

potentialul electrostatic crescut - determina incarcarea organismului uman cu

sarcini electrice, care prin acumulare pot provoca descarcari electrice periculoase, stari

depresive etc.

calamitatile naturale (trasnetul, inundatiile, furtuna, grindina, viscolul, alunecarile de

teren, surparile, avalansele, seismele) constituie factori de risc ce apar in mediului de

munca ce pot produce accidente grave de munca.

B. FACTORI DE RISC CHIMICI

Mediul de munca poate sa contina noxe chimice care in functie de natura lor chimica pot fi:

gaze, vapori, aerosoli toxici;

gaze, vapori, aerosoli caustici;

pulberi in suspensie;

gaze, vapori inf lamabili sau explozivi;

pulberi pneumoconigene (dioxid de siliciu, azbest, c arbune, silicati, metale, fibre de

lana, bumbac etc.)

Acesti factori de risc pot agresa organismul uman provocand leziuni, intoxicatii acute si

imbolnaviri profesionale.

C. FACTORI DE RISC BIOLOGICI

Sunt constituiti de prezenta in mediul fizic de munca a:

microorganismelor

agentilor contaminanti (bacterii, virusuri, richeti, spirochete, protozoare, ciuperci) in

suspensie in aer.

Acestea pot provoca infectii, alergii si afectiuni pulmonare.


D. FACTORI DE RISC SPECIALI

Sunt proprii mediului fizic de munca in conditii speciale:

munca in subteran,

acvatic,

subacvatic,

mlastinos,

aerian,

cosmic

si prin actiunea lor specific provoaca suprasolicitarea f izica si psihica a organismului uman,

ducand la oboseala, stari depresive, psihoze de claustrofobie, fotofobie, stress etc.

3.6 LISTA COMPLETA DE IDENTIFICARE A TUTUROR FACTORILOR DE RISC PE CELE

PATRU ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA

1. EXECUTANT

a. ACTIUNI GRESITE

executarea defectuoasa de operatii: comenzi; manevre; pozitionari; fixari;

asamblari; reglare; utilizarea gresita a mijloacelor de productie etc.

nesincronizari de operatii: intarzieri; devansari.

efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca

pornirea echipamentelor tehnice;

intreruperea functionarii echipamentelor tehnice;

alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice

etc.);

deplasari, stationari in zone periculoase;

deplasari cu pericol de cadere:

o de la acelasi nivel: prin dezechilibrare; alunecare; impiedicare;

o de la inaltime: prin pasirea in gol; prin dezechilibru; prin alunecare.

comunicari accidentogene

b. OMISIUNI

omiterea unor operatii.

neutralizarea mijloacelor de protectie.

2. SARCINA DE MUNCA

a. CONTINUTUL NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA in raport cu cerintele de

securitate:

operatii, reguli, procedee gresite.

absenta unor operatii.

metode de munca necorespunzatoare (succesiunea gresita a operatiilor).

b. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONALA IN RAPORT CU CAPACITATEA

EXECUTANTULUI

solicitare fizica: efort stastic; pozitii de lucru fortate sau vicioase; efort dinamic.


solicitare psihica: ritm de munca mare; decizii dificile in timp scurt; operatii repetitive

de ciclu scurt sau extrem de complexe etc.;

monotonia muncii.

3. MIJLOACE DE MUNCA

a. FACTORI DE RISC MECANIC

miscari functionale ale echipamentelor tehnice: organe de masini in miscare; curgeri de

fluide; deplasari ale mijloacelor de transport etc.

autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale echipamentelor tehnice sau ale

fluidelor

deplasari saub efectul gravitatiei: alunecare; rostogoale; rulare pe roti; rasturnare;

cadere libera; scurgere libera; deversare; surpare, prabusire; scufundare.

deplasari sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; deviere de la

traiectoria normala; balans; recul; socuri excesive; jet, eruptie.

suprafete sau contururi periculoase: intepatoare; taioase; alunecare; abrazive; adezive.

recipiente sub presiune

vibratii excesive ale echipamentelor tehnice.

b. FACTORI DE RISC TERMIC

temperatura ridicata a obiectelor sau suptafetelor.

temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor.

flacari, flame.

c. FACTORI DE RISC ELECTRIC

curent electric: atingere directa; atingere indirecta; tensiune de pas.

d. FACTORI DE RISC CHIMIC

substante toxice

substante caustice

substante inflamabile

substante explozive

substante cancerigene

substante radioactive

substante mutagene

e. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

culturi sau preparate cu microorganisme: bacterii; virusuri; richeti; spirochete;

ciuperci; protozoare.

plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare).

animale periculoase (exmplu: serpi veninosi).

4. MEDIU DE MUNCA

a. FACTORII DE RISC FIZIC


temperatura aerului; ridicata; scazuta;

umiditatea aerului: ridicata; scazuta.

curentii de aer

presiunea aerului: ridicata; scazuta.

aeroionizarea aerului

suprapresiune in adancimea apelor

zgomot

ultrasunete

vibratii

iluminat: nivel de iluminare scazut; stralucire; palpaire.

radiatii

o electromagnetice: infrarosii; ultraviolete; microunde; de frecventa inalta; de

frecventa medie; de frecventa joasa; laser.

o ionizante: alfa; beta; gama.

potential electrostatic.

calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina,viscol, alunecari, surpari,

prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.)

pulberi pneumoconiogene

b. FACTORI DE RISC CHIMIC

gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inf lamabili sau explozivi

c. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

microorganisme in suspensie in aer; bacterii; virusuri; richeti; spirochete; ciuperci;

protozoare etc.

d. FACTORI PRIVIND CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

subteran; acvatic; subacvatic; mlastinos; aerian; cosmic etc.

Toti factori de risc ce tin de mediul de munca, sunt surse majore ale accidentelor de munca si

imbolnavirilor profesionale.

Masurile de prevenire a factorilor de risc ce apar in mediului de munca se refera la:

organizarea corespunzatoare a locului de munca;

masuri tehnice de protectie si securitate, intrinseca, colectiva si individuala;

examene medicale si psihologice;

instruirea personalului;

propaganda in domeniul securitatii muncii;

acordarea de materiale si alimentatie de protectie;

organizarea timpului liber.


PARTEA A II-A - APLICATIE

4. IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA IN LABORATORUL ANALITIC PENTRU POSTUL DE OPERATOR

LABORATOR - DIN S.C. DETERGENTI S.A.TIMISOARA, PUNCTUL DE LUCRU URLATI

(P&G URLATI), JUDETUL PRAHOVA

Procter & Gamble (P&G) este o companie multinationala cu peste 300 de sucursale la nivel

mondial, avand un numar total de peste 130 000 de angajati.

Compania P&G a fost infiintata in anul 1837, in orasul Cincinnati, statul Ohio, SUA, activand in

aceea perioada ca o firma mica, familiala care producea sapun si lumanari.

In prezent P&G comercializeaza mai mult de 300 de tipuri de produse, la peste cinci miliarde

de consumatori, din 140 de tari.

Compania P&G este recunoscuta drept lider in dezvoltarea, producerea si comercializarea unor

produse superioare, precum: produse de curatat, de ingrijire a bebelusilor, de ingrijire pentru

femei, produse din hartie, cosmetice, medicamente, alimente si bauturi.

Incepand cu anul 2009, in aria orasulu Urlati, judetul Prahova, a fost construita si pusa in

functiune o noua unitate de productie de sampon si balsam pentru par, din gama Head &

Shoulders, Pantene Pro - V, Wash & Go, produse obtinute actualmente si in alte unitati ale

grupului multinational P&G.

Fabrica de produse pentru ingrijirea parului a fost construita pe o suprafata de 5,2 ha., si se

estimeaza ca, in viitor, vor urma si alte etape viitoare de investitii, in functie de deciziile

investitorului privind:

viitoarele extinderi ale capacitatii de productie a cosmeticelor destinate ingrijirii parului;

co-amplasarea unor fabrici furnizoare de materii prime si ambalaje;

oportunitati pentru productii atractive din alte domenii.

Numarul de locuri de munca nou create este de 241 posturi, dintre care aproximativ 200

angajati lucreaza in 3 schimburi in procesul de productie, iar restul de angajati asigura

administrarea amplasamentului, conducerea proceselor de productie, activitatile de intretinere

si asigurare a utilitatilor pe amplasament.

Prezenta lucrare cuprinde o identificarea riscurilor de munca pentru postul de operator

laborator in laboratorul analitic, ca parte integrata in departamentul de asigurarea calitatii

(QA), din cadrul fabricii SC DETERGENTI SA din Urlati.

4.1 RELATIA RISC – SECURITATE

Pasi importanti in privinta identificarii si eavaluarilor de riscuri in munca s-au facut incepand cu

anul 1985, cand prin CEI 812/85 defineste notiunea de risc, traseaza alura curbei de

acceptabilitate a riscului si precizeaza cei doi parametri esentiali care trebuie luati in

considerare la evaluarea riscului: gravitatea si frecventa consecintei maxime asupra

organismului uman.

Principiul de evaluare a riscurilor pe baza combinatiei intre frecventa si gravitatea

consecintelor maxime previzibile este consacrat ulterior in standardele europene, respectiv

EN 292-1/1991, EN 1050/1996.


In terminologia de specialitate, securitatea omului in procesul de munca este considerata

ca acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare si

imbolnavire profesionala.

In limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice pericol, iar

riscul – posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential.

Daca luam in considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca

starea sistemului de munca in care riscul de accidentare si imbolnavire este zero.

Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.

In realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem de munca, nu se pot atinge asemenea stari cu

caracter de absolut.

Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau

imbolnavire; apare intotdeauna un risc „rezidual", fie si numai datorita imprevizibilitatii

actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste, pe

masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin „ imbatranire".

In consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv „niveluri

de risc", ca indicatori cantitativi ai starilor de securitate, respectiv de risc.

In acest context, in practica trebuie admise o limita de risc minim, respectiv un nivel al

riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o

limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa

nu mai fie permisa functionarea sistemului.

Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de

accidentare si imbolnavire profesionala.

Prin urmare, elementele cu ajutorul carora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate

coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu c are actiunea unui factor de risc poate

conduce la accident si gravitatea consecintei actiunii factorului de risc asupra victimei.

In consecintǎ, pentru evaluarea r iscului, respectiv a securitatii, este necesara parcurgerea

urmatoarelor etape:

identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;

stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, ceea ce inseamnǎ

determinarea gravitǎtii lor;

stabilirea probabilitǎtii de actiune a lor asupra executantului;

atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor

actiunii factorilor de risc.

Identif icarea riscurilor are ca scop determinarea calitativa a nivelului de risc/securitate pentru

un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, urmand ca pe baza analizei sistemice si

evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala sa se realizaeze determinarea

cantitativa a nivelului de risc/securitate.

Procesul de evaluare se finalizeaza cu un document centralizator (fisa de evaluare a locului de

munca), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca.

Se cunoaste ca nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul

de risc.

Identif icarea riscurilor de munca pentru postulul de operator laborator in laboratorul analitic,

presupune existenta fisei postului pe baza careia se fundamenteaza programul de prevenire a

accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca analizata.

Metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc pentru postul de operator laborator in

laboratorul analitic, pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii

riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.


Ulterior etapei de identificare a riscurilor se intocmeste fisa de identificare a factorilor de

risc si, apoi, se vor derula etapele specifice de evaluare si cuantificare a riscurilor pentru

postul analizat de catre echipa special desemnata si calificata pentru evaluarea riscurilor.

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC (anexa 1) este un formular care cuprinde,

intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de

accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul

sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca).

FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC (anexa 2 - H.G. 355/2007) ) este un formular

care se competeaza pentru fiecare post in scopul identificarii riscurilor de munca ale acestuia .

4.2 CONSTITUIREA ECHIPEI

La nivel de fabrica in componenta colectivului de evaluare a riscurilor, dar si pentru

identif icarea riscurilor, din cadrul SC DETERGENTI SA., punctul de lucru Urlati au intrat

conducatori ai locurilor de munca si specialisti evaluatori in domeniul securitatii si sanatatii in

munca, conform cu cerintele urmatoare:

Echipa de analiza si evaluare trebuie sa cuprinda specialisti in domeniul securitatii

muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate;

Inainte de inceperea activitatii membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu metoda

de evaluare, instrumentele utilizate si procedurile concrete de lucru;

Este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor

tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate;

Dupa constituirea echipei de analiza si evaluare, respectiv dupa insusirea metodei, se

trece la parcurgerea etapelor propriu-zise

In cazul identificarii riscurilor de munca pentru postul de operator laborator in laboratorul

analitic, au fost necesari a fi prezenti lucratori din aria laboratorului analitic, respectiv din

departamentul QA care au lucarat inpreuna cu lucratorii desemnati SSM si reprezentantul

medical.

Echipa constituita pentru identif icare riscuri, a fost:

conducator al locului de munca – EB

sef tehnic de laborator - CV

lucrator desemnat pe probleme SSM pentru laboratorul analitic: SB

asistenta medicala – GP

*din motive de confidentialitate s-au folosit doar initialele numelor

4.3 DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (LOC DE MUNCA)

In aceasta etapa s-a efectuat o analiza detaliata a locului de munca – laboratorul analitic,

urmarind:

Identif icarea si descrierea componentelor sistemului si modului sau de functionare: scopul

sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, precum si a masinile si

utilajele folosite (parametrii si caracteristici functionale) etc.;

Precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza

fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent etc.);

Descrierea conditiilor de mediu existente;

Precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza

normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.


Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele intreprinderii (fisa

tehnologica, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant,

caietele de sarcini, buletinele de analiza a factorilor de mediu, norme, st andarde si

instructiuni de securitate a muncii) si din discutiile purtate cu lucratorii de la locul de

munca analizat.

Pentru definirea sistemului de munca s-au urmarit a fi definite, intelese si cunoscute cat mai

bine cele 4 componente ale acestuia:

1. Executant = operator de laborator

2. Sarcini de munca = sarcini specifice realizarii testelor de laborator chimice si fizico-

chimice

3. Mijloace de munca = materiale, ustensile, aparate si echipamente specifice laboratorului

chimic

4. Mediul de munca = incinta laboratorului analitic

1. EXECUTANTUL = OPERATOR DE LABORATOR

Pegatirea profesioanala a persoanelor ce deservesc acest post este cel putin medie (liceu

tehnic sau real absolvit) sau chiar tehnic universitara.

2. SARCINI DE MUNCA

Procesul de munca al carui executant este operatorul laborator, consta in realizarea operatiilor

de analize chimice specifice domeniului de activitate, atat in sectiile de productie si ambalare

cat si in laboratorul de analize chimice.

Operatorul determina calitatea materiilor prime ce intra in procesul tehnologic precum si

calitatea produsului f init ce iese din fabrica spre consumatori.

Sarcinile de munca ale operatorului laborator sunt:

1. informare asupra lucrarilor ce urmeaza sa se efectueze in ziua de lucru respectiva si asupra

prioritizarii acestora;

2. verif icarea / calibrarea echipamentelor de munca si pregatirea acestora;

3. efectueaza operatiunile calibrare si verificare interna pentru echipamentele din laborator

4. ocazional efectueaza prelevari de esantioane de pe liniile de productie: probe de apa; probe

de materii prime; probe de semiproduse si de produse finite;

5. verif ica daca sanitizarea, sterilizarea instalatiilor s-a executat corect.

6. inregistreaza probele in registrele de evidenta probe

7. analizeaza utilizand teste chimice si fizico-chimice daca conformitatea mostrelor prelevate

cu standardele de produs si / sau alte documente tehnice normative este indeplinita;

8. realizeaza inregistrarea rezultatelor analizelor (cuantifica, interpreteaza, inregistreaza si

verif ica corectitudinea analizelor efectuate).

9. executa analizele specifice probe de apa; probe de materii prime; probe de semiproduse si

de produse finite, respectand programul de probe din laborator, luand decizia de blocare a

celor necorespunzatoare calitativ;

10. asigura pastrarea si evidenta substantelor toxice si foarte toxice din laborator;

11. asigura colectarea in sistem diferentiat si controlat a deseurilor din laborator;

12.cunoasterea normelor de securitatea muncii si PSI specifice activitatii pe care o desfasoara;


13.utilizarea echipamentelor de protectie din dotare;

14.asigurarea ordinii si disciplinei la locul de munca;

15.curatenie la locul de munca.

3. MIJLOACE DE MUNCA = materiale, ustensile, aparate si echipamente specifice

laboratorului chimic

Mijloace de productie utilizate de catre operatorul laborator sunt:

1. Substante si preaparate chimice periculoase

2. Sticlarie de laborator

3. Ustensile din plastic , hartie si din metal

4. Stative eprubete

5. Palnii

6. Spectofotometre ir si uv

7. Spectrometru de absorbtie atomoca

8. Gaz-cromatrografe agilent

9. Viscozimetre Brookfield

10. Reometru Brookfield

11. Reometru TA

12. Centrifuga

13. Agitatoare mecanice

14. Agitatoare magnetice cu agitare si incalzire electrice

15. Balante de precizie analitica

16. pH – metre

17. Conductometre

18. Aparate Horiba de determinare dimensiuni particule

19. Titratoare digitale, automate si semiautomate

20. Colorimetru X-rite

21. Colorimetru Lovibond

22. Light Box

23. Scanner (Global Vision)

24. Magna Mike

25. Rigla Metalica, Subler

26. Scanner manual

27. Densimetre Anton Paar

28. Refractometru Atag

29. Vapodest

30. Lavete

31. Nise chimice cu exhaustare

32. Etuva


33. Cuptor

34. Dulapuri de pastrarea substante chimice: inflamabile / acizi / baze / saruri

35. Mobilier - birouri, dulapuri, mese de laborator, scaune

36. Computer, imprimanta, telefon

37. Rechizite birotica

4. MEDIUL DE MUNCA

Operatorul laborator isi desfasoara activitatea in incinta laboratorului analitic care este o

incinta inchisa, controlata din punct de vedere termic cu temperaturi cuprinse intre 18 ÷ 25oC

si umiditate de maxim 60%, conform cu specificatiile tehnice ale echipamentelor din

laboratorul analitic.

Aerul din laborator nu este recirculat, instalatiile de aer conditionat asigurand reimprospatarea

continua, 100% a aerului din incapere.

In interior spatiul este incalzit iarna si racit vara atfel incat sa fie respectate conditiile impuse

pentru functionarea aparatelor si echipamentelor, astfel ca exista curenti de aer atat de la

instalatiile de ventilare, cat si de la aerisirea pentru evacuarea gazelor rezultate.

4.4 IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM

In aceasta etapa s-a stabilit, pentru f iecare componenta a sistemului de munca evaluat

(respectiv loc de munca), in baza listei prestabilite (anexa 1) ce disfunctii poate prezenta, in

toate situatiile previzibile si probabile de functionare;

identif icarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funct ionarii sistemului si

deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o analiza verbala cu

tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui de evenimente, prin simularea pe un model

experimental sau prin procesare pe computer;

factorii de risc identificati se inscriu in fisa de evaluare a locului de munca (anexa

6), unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare:

descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul

factor (de exemplu, rezistenta la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, curba cz

etc.).

Operatorul de laborator isi desfasoara activitatea predominant in laboratorlul analitic si

ocazional in zona de fabricatie si in depozit.

In identif icarea factorilor de risc s-a tinut cont atat de locatiile de desfasurare a activitatii cat si

de locatia fizica in care este situat laboratorul analitic – in cladirea administrativa.

In identificare s-au folosit informatiile din fisele tehnice de securitate ale substantelor /

chimicalelor folosite si din cartile tehnice ale aparetelor si echipamentelor tehnice folosite in

laborator.

Pentru a obtine aceste informatii s-au consultat:

etichetele reactivilor si chimicalelor;

fisa cu date de securitate a agentilor chimici;

carti tehnice ale aparatelor si echipamentelor

medicul de medicina muncii;

alti specialisti in domeniu tehnic – chimie, fizico-chimie, electronica,

electrotehnica.


In analiza s-a tinut cont de urmatoarele:

Agentul chimic periculos este orice substanta sau preparat care, datorita proprietatilor

fizico-chimice, chimice sau toxicologice, si modului de folosire sau prezentei acestora la

locul de munca, prezinta risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.

Agenti chimici periculosi pot fi si:

o Substantele care se afla pe suprafata unui material.

o Substantele care se afla in interiorul unui material, expunandu-i la riscuri pe cei

responsabili cu manipularea sau prelucrarea lor.

Substantele chimice care in mod normal nu sunt periculoase dar, care in urma

unor transformari suferite in timpul procesului de productie pot deveni

periculoase.

Fisa tehnica de securitate – FTS = (Material Safety Data Sheet – MSDS)

Cuprinde toate datele de securitate, siguranta si protectia muncii care trebuie sa asigure

cerintele minime pentru protectia sanatatii si integritatii fizice al utilizatorilor.

4.4.1 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI PENTRU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR

1. EXECUTANT

ACTIUNI GRESITE

executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca

efectuarea sarcinilor de munca intr-un stadiu avansat de oboseala, sub inf luenta unor

medicamente sau inf luenta bauturilor alcoolice

utilizarea incorecta a surselor de iluminat

nesincronizarea la lucrul in echipa

conectarea echipamentelor de munca electrice fara asigurarea legaturilor la instalatia de

impamantare

deplasari, stationari in zone periculoase sau in imediata apropiere a instalatiilor aflate

sub tensiune

lucrul fara utilizarea dispozitivelor de protectie

cadere la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare, dezechilibrare

metode de lucru inadecvate, fara respectarea normelor de securitate si sanatate in

munca, cu mijloace de productie defecte sau neverif icate metrologic, instalatii

incomplete, etc.;

utilizarea focului deschis si fumatul in zonele potential explozive

pozitionari gresite – manevre gresite pentru masurare, prelevare probe, manevre

executate in locuri nepermise, pozitionare gresita in timpul efectuarii sarcinilor de

munca, etc.

inhalare si / sau ingurgitare accidentala de preparate si produse chimice periculoase

manipularea sau depozitarea incorecta a substantelor si preparatelor chimice

periculoase la efectuarea analizelor chimice

efectuarea analizelor de laborator cu substante periculoase (acizi, etc.) in afara nisei

sau fara functionarea sistemului local de ventilatie


nerespectarea sau necunoasterea procedurilor specifice pentru efectuarea analizelor de

laborator si/sau a altor sarcini de munca.

nerespectarea regulilor de igiena personala inainte, in timpul si dupa indeplinirea

sarcinilor de munca;

OMISIUNI

omiterea operatiilor care-i asigura securitatea la locul de munca

neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din

dotare

neprezentarea la controlul medical periodic care atesta aptitudinile / inaptitudinile

2. SARCINI DE MUNCA

Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate:

operatii, reguli, procedee gresite

absenta unor operatii

metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor)

3. MIJLOACE DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC

rasturnarea materialelor si diverselor recipiente (recipienti, bidoane, etc.) pozitionate

gresit si neasigurate impotriva caderii

deschiderea sau inchiderea necontrolata a sertarelor / usilor de la biroul de lucru sau de

la fisete, dulapuri, biblioteci – prindere, lovire, strivire

deplasarea / rasturnarea necontrolata a scaunelor (rotative) de birou

taiere, intepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase – sticlarie de

laborator

scurgere accidentala libera de substante chimice si / sau scurgere libera de apa

provenite de la neetanseitatile imbinarilor conductelor la efectuarea masuratorilor si

prelevarea probelor

cadere libera de obiecte, materiale, alte mijloace de productie

lovire de catre mijloacele de transport auto la deplasarea intre unitate si domiciliu si /

sau in incinta societatii

5. FACTORI DE RISC TERMIC

contact accidental cu suprafete supraincalzite ale echipamentelor de munca din

laborator (etuve) a recipientelor si / sau cu substante supra incalzite, la executarea

sarcinilor de munca,.

incendii si / sau explozii datorita avarierii echipamentelor de munca aflate in imediata

apropiere a locului unde se executa sarcinile de munca.


6. FACTORI DE RISC ELECTRIC

electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiunii de pas in cazul:

deteriorarii izolatiilor, deteriorarii circuitelor de legare la pamant.

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

contactul accidental cu caini comunitari si / sau insecte periculoase (viespi, albine,

paianjeni) la deplasarea de la domic iliu la serviciu – rabie, soc anafilactic, etc.

FACTORI DE RISC CHIMIC

gaze, vapori inf lamabili sau explozivi

inhalare accidentala de gaze si vapori toxici si / sau iritanti in timpul efectuarii

operatiilor specifice postului

proiectare particule, stropi de produse chimice periculoase in timpul indeplinirii

sarcinilor de munca si / sau la spargerea recipientilor cu substante periculoase.

jet de fluide tehnologice la spargerea accidentala a conductelor si/ sau imbinarilor prin

flanse ale acestora, aflate in imediata apropiere a locului unde isi desfasoara activitatea

laborantul.

4. MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZIC

variatii de temperatura in functie de anotimp – soc termic;

curenti de aer favorizati de deschiderea repetata a usilor si a functionarii instalatiei de

ventilare (la lucrul in birouri si / sau in laborator)

zgomot datorat locurilor de munca invecinate

calamitati naturale – cutremur, inundatii, etc.

FACTORI DE RISC CHIMIC

gaze, vapori toxici specifici la operatiile de masurare si prelevare probe, precum si la

lucrul in laborator

5. SARCINA DE MUNCA

SUPRASOLICITARE FIZICǍ

efort static si dinamic, lucrul in pozitii vicioase:

pozitii preponderent ortostatice

SUPRASOLICITARE PSIHICA

suprasolicitare psihica in luarea unor decizii dificile in timp scurt, solicitarea atentiei

la miscarile repetitive de ciclu scurt

stari conflictuale cu colegii de serviciu


4 . 4. 2 MO DEL DE C OMPLE TA RE FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

PROFESIONAL PENTRU POSTUL OPERATOR LABORATOR, PENTRU UN LUCRATOR

NAVETIST

Unitatea SC DETERGENTI SA – Punct de lucru Urlati

Adresa: Str. Mihai Viteazu, nr. 1, Parc Industrial Urlati, Judetul Prahova

Postul: OPERTATOR LABORATOR

FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL

Denumirea postului si a locului de munca: OPERTATOR LABORATOR

Sectia /Departamentul: Departament QA – Laborator analitic

NAVETA: da [x] cate ore/zi? [2] nu [ ]

Descrierea activitatii: > In echipa: da [x], nu [ ]

Nr. ore/zi [8] Nr. schimburi de lucru [3] Schimb de noapte [x] Pauze organizate da [x] sau nu

[ ] Banda rulanta [ ]

Risc de: infectare [ ] / electrocutare [x] / inalta tensiune [ ] / joasa, medie tensiune [ ] /

inecare [ ] / asfixiere [ ] / blocare [ ] / micro-traumatisme repetate [ ] / lovire [ ] / muscatura

[ ] / zgariere [ ] / strivire [ ] / taiere [ ] / intepare [ ] / impuscare [ ] / ardere [x] / oparire [ ]

/ degerare [ ] / miscari repetitive [ ]

Alte riscuri:..............................................................

Conduce masina institutiei: da [ ]; nu [x], daca da, ce categorie: ……………….….

Conduce utilaje/vehicule numai intrauzinal [NU]

Loc de munca: in conditii deosebite [ ] / in conditii speciale [ ] sector alimentar [ ]

port-arma [ ]

Operatiuni executate de lucrator in cadrul procesului tehnologic:

informare asupra lucrarilor ce urmeaza sa se efectueze in ziua de lucru

respectiva si asupra prioritizarii acestora;

verificarea / calibrarea echipamentelor de munca si pregatirea acestora;

efectueaza operatiunile calibrare si verificare interna pentru

echipamentele din laborator


ocazional efectueaza prelevari de esantioane de pe liniile de productie:

probe de apa; probe de materii prime; probe de semiproduse si de

produse finite;

verifica daca sanitizarea, sterilizarea instalatiilor s-a executat corect.

inregistreaza probele in registrele de evidenta probe

analizeaza utilizand teste chimice si fizico-chimice daca conformitatea

mostrelor prelevate cu standardele de produs si / sau alte documente

tehnice normative este indeplinita;

realizeaza inregistrarea rezultatelor analizelor (cuantifica,

interpreteaza, inregistreaza si verifica corectitudinea analizelor

efectuate).

executa analizele specifice probe de apa; probe de materii prime; probe

de semiproduse si de produse finite, respectand programul de probe din

laborator, luand decizia de blocare a celor necorespunzatoare calitativ;

asigura pastrarea si evidenta substantelor toxice si foarte toxice din

laborator;

asigura colectarea in sistem diferentiat si controlat a deseurilor din

laborator;

cunoasterea normelor de securitatea muncii si PSI specifice activitatii pe

care o desfasoara;

utilizarea echipamentelor de protectie din dotare;

asigurarea ordinii si disciplinei la locul de munca;

curatenie la locul de munca;

Descrierea spatiului de lucru:

Dimensiuni incapere: L = 20 m., l = 12 m, H = 3.5 m

Suprafata de lucru: verticala [ ]; orizontala [x]; oblica [ ]

Munca: in conditii de izolare [ ] / la inaltime [ ] la altitudine [ ] / in miscare [ ] / pe sol [x] / in

aer [ ] / pe apa [ ] /sub apa [ ] / nisa [ ] / cabina etansa [ ] / aer liber [ ] / altele:

Incaperea laboratorului analitic este situata in zona cladirii administrative, pe o

suprafata totala de 250 m2.

Deplasari pe teren in interesul serviciului: da [ ]; nu [x], daca da, descriere:………………………….

Efort fizic: mic [x]; mediu [ ]; mare [ ]; foarte mare [ ]

Pozitie preponderent: ortostatica / in picioare [x]; asezat [ ]; aplecata [ ]; mixta


[ ]/pozitii fortate, nefiziologice: da []; nu [], daca da, ce tip:

....................................................................................................................................

...........

Gesturi profesionale: ………………………………….

Suprasolicitari: vizuale [x]; auditive [ ]; suprasolicitari neuropsihosenzoriale [x], daca da:

mentale [x]; emotionale [ ]; altele [ ]

Suprasolicitari osteo-musculo-articulare: miscari fortate: da [ ]; nu [ ] / repetitive: da [ ]; nu [

], daca da, specificati zona: coloana vertebrala (cervicala: da [ ]; nu

[ ]; toracala: da [ ]; nu [ ], lombara: da [ ]; nu [ ]), membre superioare (umar: da [ ]; nu [ ],

cot: da [ ]; nu [ ], pumn: da [ ]; nu [ ]), membre inferioare (sold: da [ ]; nu [ ], genunchi: da

[ ]; nu [ ], glezna: da [ ]; nu [ ]).

Manipulare manuala a maselor: Daca da, precizati caracteristicile maselor manipulate: mase

mai mici de 10 kg. ridicare [x]; coborare [x]; impingere [x]; tragere [x]; purtare; [x];

deplasare [x]

Greutate maxima manipulata manual: 10 kg.

Agenti chimici: da [x]; nu [ ], daca da, precizati: …. * lista evaluarii agentilor chimici s-a

completat si anexat ulterior.

**Legenda: V.L.E. = valoarea-limita de expunere profesionala / Fp = foarte periculos/C = cancerigen/P = patrunde

prin piele (Puteti atasa fisei un tabel separat.)

Agenti biologici:...NU.... Grupa.............

Agenti cancerigeni: NU

Pulberi profesionale: da [ ]; nu [x], daca da, precizati:

Tipul pulberilor < V.L.E. > V.L.E.

**Legenda: V.L.E.= valoarea-limita de expunere profesionala

Zgomot profesional: < V.L.E. [ < 85 dB ] / >V.L.E. [ ] / zgomote impulsive da [] / nu [x]

Vibratii mecanice: < V.L.E. [ ]/> V.L.E. [ ], daca da, specificati zona: coloana vertebrala [ ]

membre superioare [ ] actiune asupra intregului organism [ ]

Microclimat:

Temperatura aer: 18 ÷ 25 oC., variatii repetate de temperatura: da [ ] nu [x]

Presiune aer: atmosferica


Umiditate relativa: < 60%

Radiatii: da [ ]; nu [x], daca da:

Radiatii ionizante: daca da, se va completa partea speciala.

PARTE SPECIALA PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE:

Data intrarii in mediul cu expunere profesionala la radiatii ionizante: Z Z L L A A A A

I_I_I_I_I_I_I_I_I

Clasificare actuala in grupa A [ ] sau B [ ] si conditii de expunere:

Aparatura folosita:…………………………………………

Proces tehnologic: …………………………………………….

Operatiuni indeplinite: …………………………………….

Surse folosite: inchise [ ]; deschise [ ]

Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ].

Masuri de protectie individuala:……............................

Expunere anterioara:

Perioada:............................... nr. ani: [ ][ ]

Doza cumulata prin expunere externa (mSv): |_|_|_|_|

Doza cumulata prin expunere interna: |_|_|_|_|

Doza totala: |_|_|_|_|

Supraexpuneri anterioare:

- exceptionale

- Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ];

- data:.............................

- doza (mSv):.................

- concluzii:......................

- accidentale


- data:.............................

- doza (mSv):.................

- concluzii:......................


Radiatii neionizante:

Tipul:......................................................................................................................

Iluminat: suficient [x]; insuficient [ ] / natural []; artificial [ ]; mixt [x]

Mijloace de protectie colectiva: DA

Mijloace de protectie individuala: DA , echipament individual de protectie: halat, pantofi

de protectie, ochelari de protectie, manusi antichimice, sort antichimic, masca, etc

Echipament de lucru: DA

Anexe igienico-sanitare:

vestiar [x]; chiuveta [x]; WC [x]; dus [x]; sala de mese [x]; spatiu de recreere

[ ]

Altele: spatiu destinat fumatului, cantina

...........................................................................................

Observatii:

Data completarii: 20.01.2010

Angajator: Ecaterina Bursuc

(semnatura si stampila unitatii)

Lucrator desemnat - Serviciul intern de prevenire si protectie

Semnatura: SB


7. CONCLUZII

Rolul sanatatii si securitatii in munca este primordial pentru consolidarea competitivitatii si a

productivitatii intreprinderilor, deoarece se traduce printr-o reducere a costului accidentelor,

incidentelor si bolilor si printr-o motivare mai mare din partea lucratorilor.

Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta o povara enorma pentru sisteme le de

protectie sociala publice si private si necesita un raspuns integrat, coordonat si strategic,

precum si o colaborare a principalelor parti interesate din uniunea europeana in ceea ce

priveste elaborarea politicilor comunitare si nationale.

In acet context primul pas in activitatile de prevenire si protectie desfasurate in cadrul

intreprinderii si/sau al unitati este identificarea riscurilor urmat de evaluarea riscurilor

pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca,

mijloace de munca/ echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de

lucru.

In sensul celor enuntate mai sus identificarea pericolelor trebuie facuta cu maxima atentie

pentru ca activitatile ulterioare de prevenire si protectie sa aiba efect maxim.

Lucrarea de fata care contine identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala

pe loc de munca, pentru postul operator laborator, in acord cu cu prevederile art. 7, alin. 4,

lit. a, rspectiv art. 12, alin. 1, lit. a din legea nr. 319 / 2006 a securitatii si sanatatii in munca,

reprezinta un instrument necesar si util pentru in vederea evaluarii riscurilor postului respectiv

ceea ce concura impreuna cu celelelte evaluari de posturi de munca la indeplinirea atributiilor

stabilite, pentru conducerea firmelor si pentru personalul cu atributii in domeniul securitatii si

sanatatii in munca, prin legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 / 2006 deoarece

permite:

compararea diverselor locuri de munca din punct de vedere al periculozitatii, pe o

scala de niveluri de risc de la 1 la 7;

ierarhizarea riscurilor in cadrul unui loc de munca si alocarea optima, pe aceasta

baza, a resurselor financiare;

identif icarea tuturor factorilor de risc (prima etapa a evaluarii) si stabi lirea

dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezinta o etapa obligatorie pentru elaborarea normelor

si instructiunilor proprii de securitate a muncii, precum si o conditie impusa de normele

metodologice privind autorizarea agentilor economici;

elaborarea programului anual de protectie si prevenire, pe baza fiselor de masuri

de prevenire intocmite in urma evaluarii riscurilor.


Ane x a 1: L is ta de ide nt i fic a re a fa c tor i lo r de ris c

a. EXECUTANT

1. ACTIUNI GRESITE

1.1. executare defectuoasa de operatii

comenzi;

manevre;

pozitionari, fixari, asamblari;

reglaje;

utilizare gresita a mijloacelor de protectie etc.

1.2. nesincronizari de operatii

intarzieri;

devansari.

1.3. efectuare de operatii neprevazute prin sarcina de munca

pornirea echipamentelor tehnice;

intreruperea functionarii echipamentelor tehnice;

alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide

energetice etc.);

deplasari, stationari in zone periculoase;

deplasari cu pericol de cadere:

o de la acelasi nivel:

o prin dezechilibrare;

o alunecare;

o impiedicare;

o de la inaltime:

o prin pasire in gol;

o prin dezechilibrare;

o prin alunecare.

1.4. comunicari accidentogene

2. OMISIUNI

2.1. omiterea unor operatii

2.2. neutilizarea mijloacelor de protectie

b. SARCINA DE MUNCA

1. continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de

securitate

1.1. operatii, reguli, procedee gresite

1.2. absenta unor operatii


1.3. metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a

operatiilor)

2. sarcina sub/supradimensionata in raport cu capacitatea executantului

2.1. solicitare fizica:

efort static;

pozitii de lucru fortate sau vicioase;

efort dinamic.

2.2. solicitare psihica:

ritm de munca mare;

decizii dificile in timp scurt;

operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;

monotonia muncii.

c. mijloace de productie

1. factori de risc mecanic

1.1. miscari periculoase

1.1.1. miscari functionale ale echipamentelor tehnice:

organe de masini in miscare;

curgeri de fluide;

deplasari ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2. autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor

functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor

1.1.3. deplasari sub efectul gravitatiei:

alunecare;

rostogolire;

rulare pe roti;

rasturnare;

cadere libera;

scurgere libera;

deversare;

surpare, prabusire;

scufundare.

1.1.4. deplasari sub efectul propulsiei:

proiectare de corpuri sau particule;

deviere de la traiectoria normala;

balans;

recul;


socuri excesive;

jet, eruptie.

1.2. suprafete sau contururi periculoase:

intepatoare;

taioase;

alunecoase;

abrasive;

adezive.

1.3. recipiente sub presiune

1.4. vibratii excesive ale echipamentelor tehnice

2. factori de risc termic

2.1. temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor

2.2. temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor

2.3. flacari, flame

3. factori de risc electric

3.1. curentul electric:

A. atingere directa;

B. atingere indirecta;

C. tensiune de pas.

4. factori de risc chimic

4.1. substante toxice

4.2. substante caustice

4.3. substante inflamabile

4.4. substante explozive

4.5. substante cancerigene

4.6. substante radioactive

4.7. substante mutagene

5. factori de risc biologic

5.1. culturi sau preparate cu microorganisme:

bacterii;

virusi;

richetii;

spirochete;

ciuperci;

protozoare.

5.2. plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare)


5.3. animale periculoase (exemplu: serpi veninosi)

d. mediu de munca

1. factori de risc fizic

1.1. temperatura aerului:

ridicata;

scazuta.

1.2. umiditatea aerului:

ridicata;

scazuta.

1.3. curenti de aer

1.4. presiunea aerului:

ridicata;

scazuta.

1.5. aeroionizarea aerului

1.6. suprapresiune in adancimea apelor

1.7. zgomot

1.8. ultrasunete

1.9. vibratii

1.10. iluminat:

nivel de iluminare scazut;

stralucire;

palpaire.

1.11. radiatii

1.11.1. electromagnetice:

infrarosii;

ultraviolete;

microunde;

de frecventa inalta;

de frecventa medie;

de frecventa joasa;

laser.

1.11.2. ionizante:

alfa;

beta;

gama.

1.12. potential electrostatic


1.13. calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari,

surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.)

1.14. pulberi pneumoconiogene

2. factori de risc chimic

2.1. gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

2.2. pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. factori de risc biologic

3.1. microorganisme in suspensie in aer:

bacterii;

virusi;

richeti;

spirochete;

ciuperci;

protozoare etc.

4. caracterul special al mediului

subteran;

acvatic;

subacvatic;

mlastinos;

aerian;

cosmic etc.


ANEX A 2 : FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL

(H.G. 355/2007)

Unitatea.........................................., adresa...........................................

Telefon............................................

NUMELE SI PRENUMELE LUCRATORULUI:.......................................

FISA

de identificare a factorilor de risc profesional

Denumirea postului si a locului de munca

.........................................................................

Sectia /Departamentul:...................................................................................

NAVETA: da [ ] cate ore/zi? [ ] nu [ ]

Descrierea activitatii: > In echipa: da [ ], nu [ ]

Nr. ore/zi [ ] Nr. schimburi de lucru [ ] Schimb de noapte [ ] Pauze organizate da [ ] sau nu [ ]

Banda rulanta [ ]

Risc de: infectare [ ]/electrocutare [ ]/inalta tensiune [ ]/joasa, medie tensiune [ ]/ inecare [

]/asfixiere [ ]/blocare [ ]/microtraumatisme repetate [ ]/lovire [ ]/muscatura [ ]/zgariere [

]/strivire[ ]/taiere [ ]/intepare [ ]/impuscare [ ]/ardere [ ]/oparire [ ]/degerare [ ]/miscari

repetitive [ ]

Alte

riscuri:.......................................................................................................................

Conduce masina institutiei: da [ ]; nu [ ], daca da, ce categorie:

.............................................

Conduce utilaje/vehicule numai intrauzinal [ ]

Loc de munca: in conditii deosebite [ ]/in conditii speciale [ ] sector alimentar [ ] port-arma [

]

Operatiuni executate de lucrator in cadrul procesului tehnologic:

....................................................................................................................................

......................

Descrierea spatiului de lucru:


Dimensiuni incapere: L............, l.............., H............... m

Suprafata de lucru: verticala [ ]; orizontala [ ]; oblica [ ]

Munca: in conditii de izolare [ ]/la inaltime [ ] la altitudine [ ]/in miscare [ ]/pe sol [ ]/in aer [

]/pe apa [ ]/sub apa [ ]/nisa [ ]/cabina etansa [ ]/aer liber [

]/altele:........................................................................................................................

Deplasari pe teren in interesul serviciului: da [ ]; nu [ ], daca da,

descriere:......................................................................

Efort fizic: mic [ ]; mediu [ ]; mare [ ]; foarte mare [ ]

Pozitie preponderent: ortostatica/in picioare [ ]; asezat [ ]; aplecata [ ]; mixta [ ]/pozitii

fortate, nefiziologice: da [ ]; nu [ ], daca da, ce

tip:..............................................................

....................................................................................................................................

........

Gesturi profesionale:

.......................................................................................................

Suprasolicitari: vizuale [ ]; auditive [ ]; suprasolicitari neuropsihosenzoriale [ ], daca da:

mentale [ ]; emotionale [ ]; altele [ ]

Suprasolicitari osteomusculoarticulare: miscari fortate: da [ ]; nu [ ]/repetitive: da [ ]; nu [ ],

daca da, specificati zona: coloana vertebrala (cervicala: da [ ]; nu [ ]; toracala: da [ ]; nu [ ],

lombara: da [ ]; nu [ ]), membre superioare (umar: da [ ]; nu [ ], cot: da [ ]; nu [ ], pumn:

da [ ]; nu [ ]), membre inferioare (sold: da [ ]; nu [ ], genunchi: da [ ]; nu [ ], glezna: da [ ];

nu [ ]).

Manipulare manuala a maselor: Daca da, precizati caracteristicile maselor

manipulate:................................................................................... ridicare [ ]; coborare [

]; impingere [ ]; tragere [ ]; purtare; [ ]; deplasare [ ]

Greutate maxima manipulata manual..........................................................................

Agenti chimici: da [ ]; nu [ ], daca da, precizati:

Tipul agentului chimic < V.L.E. > V.L.E Fp C P

Legenda: V.L.E. = valoarea-limita de expunere profesionala/Fp = foarte periculos/C =

cancerigen/P = patrunde prin piele (Puteti atasa fisei un tabel separat.)

Agenti biologici:................................................................................................

Grupa.............

Agenti cancerigeni:


.........................................................................................................

Pulberi profesionale: da [ ]; nu [ ], daca da, precizati:

Tipul pulberilor < V.L.E. > V.L.E.

Legenda: V.L.E.= valoarea-limita de expunere profesionala

Zgomot profesional: < V.L.E. [ ]/>V.L.E. [ ]/zgomote impulsive da [ ]/nu [ ]

Vibratii mecanice: < V.L.E. [ ]/> V.L.E. [ ], daca da, specificati zona: coloana vertebrala [ ]

membre superioare [ ] actiune asupra intregului organism [ ]

Microclimat:

Temperatura aer:........................, variatii repetate de temperatura: da [ ] nu [ ]

Presiune aer:.....................................................

Umiditate relativa:........................................................................

Radiatii: da [ ]; nu [ ], daca da:

Radiatii ionizante: daca da, se va completa partea speciala.

PARTE SPECIALA PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE:

Data intrarii in mediul cu expunere profesionala la radiatii ionizante: Z Z L L A A A A

I_I_I_I_I_I_I_I_I

Clasificare actuala in grupa A [ ] sau B [ ] si conditii de expunere:

Aparatura

folosita..........................................................................................................................

................................

Proces

tehnologic:.....................................................................................................................

.....................................

Operatiuni

indeplinite:....................................................................................................................

......................................

Surse folosite: inchise [ ]; deschise [ ]

Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ].


Masuri de protectie

individuala:....................................................................................................................

..........................

Expunere anterioara:

Perioada:............................... nr. ani: [ ][ ]

Doza cumulata prin expunere externa (mSv): |_|_|_|_|

Doza cumulata prin expunere interna: |_|_|_|_|

Doza totala: |_|_|_|_|

Supraexpuneri anterioare:

- exceptionale


- data:.............................

- doza (mSv):.................

- concluzii:......................

- accidentale


- data:.............................

- doza (mSv):.................

- concluzii:......................

Radiatii neionizante:

Tipul:.........................................................................................................................

Iluminat: suficient [ ]; insuficient [ ]/natural [ ]; artificial [ ]; mixt [ ]

Mijloace de protectie colectiva:.................................................................................

Mijloace de protectie individuala:..............................................................................

Echipament de lucru:................................................................................................

Anexe igienico-sanitare: vestiar [ ]; chiuveta [ ]; WC [ ]; dus [ ]; sala de mese [ ]; spatiu de

recreere [ ]

Altele:...........................................................................................................................

..................

Observatii:

Data completarii:..............

Angajator,

.........................................

(semnatura si stampila unitatii)

Lucrator desemnat

Serviciul intern de prevenire si protectie

Semnatura ___________


8. BIBLIOGRAFIE

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie 2006

2. HG nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea normelor

metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca nr.

319/2006, aprobate prin hotararea guvernului nr. 1425/2006

3. Managementul resurselor umane - dr. ing. Toaje Elena Monica - , suport de curs,

Bucuresti, 2009

4. Securitatea si sanatatea in munca, editura regia autonoma monitorul oficial, editia

ianuarie 2009

5. S.C. HSEQ Consulting International S.R.L. Bucuresti – suport curs, octombrie 2010;

6. Ghid securitate si sanatate in munca, Editura Virom, 2009

7. ANEXA A7.2-1-P5 – Identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvir i

profesionale existente, stabilirea măsurilor tehnice şi organizatorice în vederea

diminuării / eliminării acestora - Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA - Titlul

proiectului: Învaţă Automatica - Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051

8. Ghid de evaluare a riscului – Inspectia muncii, in cadrul proiectului „ Implementarea

legislaţiei armonizate în domeniul securităţii ş i sănătăţii în muncă în întreprinderile mici

şi mijlocii” din 2006-2007

9. Lucrările Simpozionului tehnico-stiintific „Evaluarea r iscurilor – Locuri de muncă sigure

si sănătoase” - Satu Mare, 13–15 octombrie 2008, Editor: Prof. Dr. Ing. Mircea BEJAN;

Editura UTPRES si , Editura MEGA, CLUJ NAPOCA, 2008

9. WEBOGRAFIE

1. http://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/evaluarea_riscurilor.shtml

2. http://imm.protectiamuncii.ro/

3. http://www.ssm-su.ro/index.php?mv=6&cat=documente

4. http://www.mmuncii.ro/ro/domenii/sanatate-si-securitate-in-munca-143-view.html

5. http://www.arssm.ro/

6. http://www.legislatiamuncii.ro/articole/protectia-muncii-17/

7. www.protectiamuncii.ro

8. www.protectiamuncii.ro

9. www.euroinfo.ccivl.ro

10.www.europarl.europa.eu

11.www.ergonomie.ro

12.www.emea.europa.eu

13.www.medfarm.ro

http://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/evaluarea_riscurilor.shtml

http://imm.protectiamuncii.ro/

http://www.ssm-su.ro/index.php?mv=6&cat=documente

http://www.mmuncii.ro/ro/domenii/sanatate-si-securitate-in-munca-143-view.html

http://www.arssm.ro/

http://www.legislatiamuncii.ro/articole/protectia-muncii-17/

http://www.protectiamuncii.ro/

http://www.protectiamuncii.ro/

http://www.euroinfo.ccivl.ro/

http://www.europarl.europa.eu/

http://www.ergonomie.ro/

http://www.emea.europa.eu/

http://www.medfarm.ro/

Proiect - Curs Inspectori SSM-Identificare Riscuri

Documents

Transcript of Proiect - Curs Inspectori SSM-Identificare Riscuri