Proiect corespondenta juridica

19
 UNIVERSITATEA “DUNÃREA DE JOS” – GALAŢI FACULTATEA ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICǍ ŞI AGROTURISM PROIECT TEHNICI DE COMUNICARE  Masterand : IUREA MIHAELA CLAUDIA Coordonator : Conf.dr.ing. DARABǍ AURA

Transcript of Proiect corespondenta juridica

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 1/19

UNIVERSITATEA “DUNÃREA DE JOS” – GALAŢI

FACULTATEA ŞTIINŢA ŞI INGINERIAALIMENTELOR 

SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIEPUBLICǍ ŞI AGROTURISM

PROIECT TEHNICI DE

COMUNICARE

  Masterand :IUREA MIHAELA CLAUDIA

Coordonator : Conf.dr.ing. DARABǍ AURA

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 2/19

  Proiect comunicare

GALAŢI2011

CORESPONDENŢA JURIDICǍ 

1. Noţiuni de corespondenţã juridicã

Corespondenţa cu instanţele judecătoreşti este definită ca fiind o modalitate practică, prevăzutăde lege, prin care se solicitã unui organ de jurisdicţie rezolvarea unor litigii între titulari saurecunoaşterea unui drept subiectiv preexistent, pentru construirea unei situaţii juridice noi,despăgubirea sau acoperirea prejudiciilor provocate unei persoane etc.Formele sub care întâlnim corespondenţa cu organele de justiţie sunt:

scrisori (cereri) de acţionare în judecatã întâmpinãri cereri de recurs înaintate de reclamant/pârât citaţii emise de organele judecãtoreşti

Protagoniştii acestor tipuri de scrisori au statut juridic clar determinat şi se situează pe una dincele două părţi posibile într-un conflict, care se cere a fi rezolvat de o terţă persoană: ei suntreclamantul (E) şi pârâtul (R) sau reclamatul şi instanţa de judecată.Reclamantul este persoana care pretinde cã i s-a încãlcat sau nesocotit un drept subiectiv civil saucare nu-şi poate realiza interesul decât pe calea justiţiei, iar pârâtul este persoana despre care seafirmã cã ar fi încãlcat dreptul.

Schematic, situaţiile de comunicare pot fi prezentate astfel:

1. acţionare in judecată: reclamant mesaj instanţă de judecatã(E) (Referent-pârât) (R)

De menţionat cã mesajul nu este construit de E singur, ci tot de un reprezentant al justiţiei, lasolicitarea expresã a lui E; el este actantul intermediar. 

2. recurs:   pârât mesaj instanţă de judecată(E) (Referent-reclamantul) (R)

3. întâmpinare:   pârât mesaj instanţă de judecată(E) (Referent-recursul reclamant) (R)

4. citaţie: instanţă de judecată mesaj pârât/reclamant(E) (Referent R) (R)

2. Forme de corespondenţã juridicã

2.1 Cererea de chemare în judecatã

2.1.1 Definiţie

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  2

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 3/19

  Proiect comunicare

Cererea de chemare în judecatã este acel act de procedurã prin care partea interesatã sesizeazãinstanţa de judecatã pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punând în mişcareacţiunea civilã. Prin intermediul ei, reclamantul formuleazã pretenţiile pe care le are faţã de pârâtşi solicitã concursul instanţei pentru satisfacerea lor.

2.1.2 Terminologie

Pentru desemnarea cererii de chemare în judecatã (denumire atribuitã chiar de legiuitor) îndoctrinã se mai utilizeazã formulãri precum „cerere iniţialã” sau „ cerere introductivã de instanţã”

 pentru cã prin intermediul ei se iniţiazã judecata.

2.1.3 Caracteristicile cererii de chemare în judecatã

Cererea de chemare în judecată prezintă unele note distinctive care trebuie să fie menţionate în

mod deosebit. În primul rând, cererea de chemare în judecată se înfăţişează ca un act de învestirea instanţei competente. Ea constituie primul act al procedurii judiciare în materie civilă şi prinobiectul său unul din cele mai importante acte de procedură. De asemenea, cererea de chemare în

 judecată are ca obiect o pretenţie civilă concretă; obiectul constituie însăşi raţiunea de existenţă acererii de chemare în judecată. În fine, cererea de chemare în judecată este un act declarativ (deexteriorizare a voinţei reclamantului cu privire la o pretenţie) care poate fi îndeplinit, în principiu,numai de către persoanele ce pot dobândi calitatea de parte în procesul civil.

2.1.4 Conţinutul şi condiţiile de formã ale cererii de chemare în judecatã

Cererile de chemare în judecată, indiferent de obiectul lor, au structură similară. Elementele pe

care trebuie să le cuprindă orice cerere de chemare în judecată în ordinea lor firească sunt :

a) numele, domiciliul sau reşedinţa pãrţilor, ori pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum şi, dupã caz, numãrul de înmatriculare în registrul comerţului sau deînscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar.

În mod expres, legiuitorul prevede cã cererea de chemare în judecatã cuprinde, dupã caz, datele deidentificare a mijloacelor de comunicare utilizate de pãrţi, precum numãrul de telefon, numãrul defax, adresa de poştã electronicã sau altele asemenea. Pentru ipoteza în care reclamantul locuieşteîn strãinatate va arãta domiciliul ales în Romania unde urmeazã sã i se facã toate comunicãrile

 privind procesul.

Indicarea domiciliului părţilor reprezintă de asemenea un element necesar pentru corectaindividualizare a părţilor, precum şi pentru citarea lor în faţa instanţei de judecată. De asemenea,menţionarea domiciliului sau a reşedinţei părţilor este importantă şi pentru determinareacompetenţei teritoriale generale a instanţelor judecătoreşti.

b) numele şi calitatea celui care reprezintã partea în proces, iar în cazul reprezentãrii prinavocat, numele acestuia şi sediul profesional.

Prezenţa acestui element este necesarã atunci când acţiunea este formulatã de o altã persoanãdecât titularul dreptului subiectiv. Neindicarea calitãţii de reprezentant conduce la prezumţia cãcel care a introdus cererea acţioneazã în nume propriu cu toate consecinţele ce decurg de aici.

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  3

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 4/19

  Proiect comunicarec) obiectul cererii şi valoarea lui dupã preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea estecu putinţã.

Obiectul cererii de chemare în judecată este un element esenţial de individualizare al acţiunii.Obiectul cererii desemneazã pretenţia concretã, ceea ce se solicitã de cãtre reclamant prin actul deînvestire al instanţei (plata unei sume de bani, revendicarea unui bun, anularea unui act, etc.).

Determinarea obiectului cererii de chemare în judecată prezintă un interes teoretic şi practic submultiple aspecte:

în acest fel pârâtul este pus chiar de la început în situaţia de a cunoaşte pretenţiileadversarului şi de a se putea apăra;

obiectul este un element necesar al dispozitivului hotărârii, iar instanţa este chemată săstatueze numai în limitele determinate prin cererea de chemare în judecată;

cunoaşterea obiectului cererii de chemare în judecată este necesară şi pentru corectasoluţionare a unor excepţii de procedură, cum sunt excepţia puterii lucrului judecat,

excepţia de conexitate şi excepţia de litispendenţă; în cazul acţiunilor reale imobiliare determinarea obiectului este necesară şi pentru

determinarea competenţei instanţei. 

Preţuirea obiectului cererii este importantã şi pentru cã funcţie de acesta se determinã taxele judiciare de timbru şi competenţa materialã a instanţelor judecãtoreşti.În doctrina noastră procesuală se mai remarcă că obiectul cererii de chemare în judecată trebuie săîndeplinească şi următoarele condiţii: să fie licit, adică să nu contravină legii; să fie posibil, adicăsă se refere la o prestaţie ce se poate realiza în mod efectiv; să fie determinat sau determinabil.

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiazã cererea

Arătarea motivelor de fapt şi de drept în cuprinsul cererii de chemare în judecată contribuie ladeterminarea cadrului în care se va desfăşura întreaga activitate de soluţionare a litigiului.Determinarea elementelor menţionate este importantă pentru ca instanţa de judecată să aibă

 posibilitatea de a cunoaşte toate împrejurările relevante pe care se sprijină pretenţiile deduse în justiţie.Indicarea motivelor de fapt constă într-o prezentare sintetică, clară şi precisă a acelor împrejurărifaptice care constituie izvorul material al pretenţiilor deduse în justiţie. Motivarea trebuie să fie înacelaşi timp suficientă pentru ca instanţa să cunoască toate împrejurările de fapt pe care seîntemeiază pretenţiile reclamantului. Motivele de drept trebuie să se concretizeze în temeiul

 juridic pe care se sprijină cererea reclamantului.e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere

Indicarea dovezilor pe care se sprijină cererea de chemare în judecată urmăreşte un dublu scop: săconfere instanţei posibilitatea de a proceda la administrarea probelor fără a se tărăgăna judecarea

 procesului şi să pună părţile într-o poziţie de egalitate juridică. Probele propuse prin cererea dechemare în judecată trebuie să se refere la faptele alegate de reclamant, nu şi la normele juridiceaplicabile în cauză.În acest sens, reclamantul va propune probe şi va solicita instanţei admiterea acestora.În funcţie de probele solicitate, reclamantul procedeazã astfel:

 proba cu înscrisuri: va ataşa la cerere atâtea exemplare câţi pârâţi sunt şi un exemplar  pentru instanţã;

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  4

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 5/19

  Proiect comunicare

•  proba cu martori: va menţiona numele şi prenumele acestora;•  proba cu interogatoriul pãrţii adverse: va solicita înfãţişarea în persoanã a acesteia.

f) semnătura

Semnătura este o formalitate esenţială, întrucât ea atestă în mod neechivoc nu numai voinţa părţiide a se judeca, ci şi exactitatea conţinutului cererii de chemare în judecată.

Cererea de chemare în judecată trebuie să fie semnată personal de către reclamant, cu excepţiacazului când acesta a dat mandat de reprezentare unei alte persoane. În această din urmăîmprejurare, din cerere va trebui să reiasă calitatea de mandatar a persoanei care a semnat petiţiade sesizare a instanţei.Semnătura trebuie situată la sfârşitul redactării şi nu în cuprinsul textului cererii de chemare în

 judecată, căci numai în aceste condiţii ea poate constitui o atestare integrală a conţinutului ei.

2.1.5 Specificul redactãrii şi actele ce însoţesc cererea de chemare în judecatãCererile adresate instanţelor judecătoreşti pot fi redactate atât de persoane juridice, cât şi de celefizice. Acţiunea emitentului scrisorii va fi întemeiată în baza anumitor condiţii de admisibilitate ceţin de:

capacitatea procesuală: persoanele fizice sau juridice pot deveni părţi ale unui procescivil numai dacă sunt capabile de a avea drepturi şi îndatoriri;

calitatea procesuală: aptitudinea persoanei de a sta în proces, în calitate dereclamat/pârât, în cauză concretă (indicată în cerere). De exemplu, emitentul poate

 participa în proces în nume propriu sau în numele altuia, în calitate de reprezentant(calitatea de reprezentant se indică în cuprinsul cererii de chemare în judecată,

menţionandu-se şi actul care îi conferă această calitate); existenţa în drept: dreptul care se cere a fi valorificat trebuie să fie ocrotit de lege, să

fie actual şi să nu fie prescris;   justificarea unui interes judiciar: conţinutul cererii trebuie să cuprindă scopul

reclamantului şi avantajul pe care l-ar putea obţine.

Cererea de chemare în judecatã se redacteazã : în scris, de preferat dactilografiatã; în atâtea exemplare câţi pârâţi sunt, plus un exemplar pentru instanţã.

Cererea de chemare în judecatã este un text redactat cu procedeele stilului juridic şi are,compoziţional urmãtoarea structurã:

Formula de adresare

Formula de adresare  se compune din substantivul de referinţă, „ Domnule”, „Doamnă ” şisubstantivul ce indică funcţia destinatarului: „ Preşedinte”, scrise cu majusculă. De exemplu :„Domnule Preşedinte”, „Doamnă Preşedinte”.

 Introducerea: menţionarea datelor de identificare personală a reclamantului; specificarea numelui complet al pârâtului;

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  5

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 6/19

  Proiect comunicare

menţionarea obiectului adresării.

Formulele de prezentare  a părţilor implicate în acţiunea de judecată şi a menţionării obiectuluiadresării includ:

• numele şi prenumele reclamantului şi ale pârâtului;•

domiciliul/locul de reşedinţă a părţilor;• obiectul acţiunii juridice.

De exemplu:

„Subsemnatul Ion Condrea, domiciliat în mun.. Chişinău, str. Gh. Madan 45/4, ap. 15, chem în judecată pe pârâtul Ilie Garbu, domiciliat în mun. Chişinău, str. Vasile Alecsandri, 16.”

sau:

„Subsemnatul, directorul S.C.  ________________________ , ___________________________,(denumirea S.C.) numele, prenumele

cu sediul în _____________________ ,  formulăm prezenta ...”

În cerere trebuie să se menţioneze calitatea juridică în care părţile stau în judecată, atunci cândacestea nu stau în nume propriu.Într-o pricină ce urmează între două persoane, poate interveni o terţă persoană, când aceastainvocă în dreptul său sau sprijină apărarea uneia din părţi. În acest caz, scrisoarea va fi intitulată:„Cerere de intervenţie în nume propriu” sau „Cerere de intervenţie accesorie”, ambele părţi(reclamantul şi pârâtul) vor fi menţionate după titlul cererii. De exemplu:

 Model orientativ

 Domnule preşedinte,

Subsemnatul(a) ______________________________, domiciliat(ã) în _____________________  Formulez

Cerere de intervenţie în nume propriu

în acţiunea care formează obiectul dosarului civil nr. ________ al acestei instanţe, cu termen de

 judecată la data de____________, în care figurează ca părţi:- reclamant(ă) ________________________, domiciliat(ă) în________________________ -  pârât(ă) ____________________________, domiciliat(ă) în _______________________ 

 Model orientativ

 Domnule preşedinte,

Subsemnatul(a) _____________________________, domiciliat(ã) în ______________________ 

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  6

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 7/19

  Proiect comunicare

 Formulez

Cerere de intervenţie accesorie

 În acţiunea care formează obiectul dosarului nr. ________ al acestei instanţe, cu termen de judecată la data de ___________, în care figurează ca părţi:

- reclamant(ă) _____________________________________,-   pârât(ă) _________________________________________.

 Intervenţia o fac în sprijinul (reclamantului sau pârâtului).

Prezentăm în continuare câteva modele de formulare a obiectului acţiunii:- „Vă rog să se constate că eu sunt proprietarul terenului asupra căruia părţile se judecă,

urmând să fie obligate să-mi respecte dreptul de proprietate şi să-mi plătească cheltuielile de judecată pe care le voi face în acest proces”.

- „Vă rog să respingeţi acţiunea reclamantului şi să-l obligaţi să-mi plătească cheltuielilede judecată pe care le voi face.”

Corpul scrisorii:  precizarea datelor de identificare a pârâtului; formularea clară a valorii litigiului;

Valoarea litigiului trebuie să fie menţionatã prin termeni de cuantificare. De exemplu:- cer să-mi restituie cantitatea de X kg fructe/legume/seminţe etc., pe care le-a ridicat fără 

drept de pe terenul proprietate a mea, sau contravaloarea în sumă de Y lei;- cer să-mi plătească suma de X lei, reprezentând contravaloarea bunurilor mobile pe care

mi le-a distrus;- cer să-mi plătească suma de  X  lei, reprezentând repararea prejudiciului pe care mi l-a

cauzat, constând din ambalarea neglijentă a produselor uşor perisabile.

solicitarea modului de soluţionare a litigiului în favoarea reclamantului; expunerea clară a motivelor care l-au determinat pe reclamant să acţioneze în

 judecată;

Sub aspect lexical, textele cererilor de chemare în judecată se deosebesc de textele corespondenţeide afaceri prin folosirea, cu precădere, a termenilor, a unităţilor lexicale şi frazeologice specifice

limbajului juridic. În acest sens, vom face referinţă la cele două formule ale indicaţiilor cererii sauacţiunii în justiţie care s-au impus şi în dreptul roman prin termenii „de facto” (în fapt) şi „îndrept”.Formula „în drept” semnifică baza legală pe care sunt fundamentate cerinţele reclamantului sauale altei persoane îndreptăţite să se adreseze în justiţie. Partea  „în drept” trebuie să cuprindă atâtnorma materială, cât şi cea de procedură. Indicarea normelor într-o cerere adresată organelor de

  justiţie nu numai că facilitează activitatea organelor care examinează cererea, dar îl face pereclamant să studieze mai adânc instrumentele juridice pe care acesta trebuie să le utilizeze pentruatingerea scopurilor sale.Între noţiunea „în fapt” şi cea „în drept” trebuie să existe o legătură, în sensul că prima trebuie săcuprindă acele fapte care sunt fundamentate în partea a doua a cererii.

 Model orientativ:

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  7

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 8/19

  Proiect comunicare

 „Motivele acţiunii: „În fapt   , printr-un act sub semnătură privată, intitulat „Act de vânzare-cumpărare”,

 pârâtul mi-a vândut un autoturism marca__________, an de fabricaţie ____________, culoarea __________,la preţul de ____________.”

Conform înţelegerii părţilor, peste o lună trebuia să ne prezentăm la notarul public învederea încheierii actului autentic.

 Deşi termenul a expirat, pârâtul refuză să se prezinte la notar, motiv care mă determină  să introduc această acţiune în vederea obţinerii unei hotărari care să ţină loc de act de vanzare-cumpărare, cu scopul de a înmatricula maşina pe numele meu.”

 Model orientativ:

„ În drept  , îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. _______________ (se indică textul 

de lege). Dovada acţiunii o fac cu interogările celorlalte părţi din proces, cu expertiza tehnică şi cumartorii: (se indică numele, prenumele şi domiciliul acestora).

  Depun acţiunea în  X  exemplare, unul - pentru instanţă şi celelalte - pentru a ficomunicate părţilor în proces.”

menţionarea actelor doveditoare anexate la prezenta acţiune judecătorească.

 Încheiere: insistarea asupra rezolvării acţiunii în favoarea reclamantului; menţionarea sumei pe care reclamantul o pretinde ca daună materială sau morală

de la pârât; identificarea numărului de exemplare a scrisorii în calitate de măsură de prevedere; adresa destinatarului;

Adresa destinatarului  se scrie în subsolul scrisorii. Ea cuprinde funcţia persoanei, titlul şireşedinţa instituţiei judiciare. De exemplu:

„Domnului Preşedinte al Judecătoriei populare din or. Bălţi”,___________________________ .

data depunerii cererii; numărul înregistrării; semnătura.

Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde data şi semnătura este declarată nulă. Ca şi lascrisorile de tip „cerere”, data se plasează în partea stangă, sub text, iar semnătura – în parteadreaptă a textului.În textul cererii, se notifică şi achitarea taxei de timbru, prevedere ce se aplică obligatoriuacţiunilor şi cererilor în justiţie.Aceasta se poate menţiona în felul următor:

„Depun/anexez chitanţa nr. ______ din _____, în valoare de  X  lei, privind taxa de timbru şi

timbrul judiciar în valoare de X lei.”

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  8

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 9/19

  Proiect comunicareCererea de chemare în judecatã trebuie însoţitã în mod obligatoriu de:

înscrisurile pe care se întemeiazã cererea, în acelaşi numãr de exemplare ca şi aceasta; chitanţa prin care se face dovada plãţii taxei judiciare de timbru în cuantumul prevãzut de

lege pentru acţiunea formulatã; timbrul judiciar, de o valoare corespunzãtoare naturii pretenţiilor formulate.

2.1.6 Efectele introducerii cererii de chemare în judecatã

Cererea de chemare în judecată produce efecte importante, unele dintre ele de natură strict procedurală, iar altele cu implicaţii şi asupra raportului de drept substanţial. Vom prezenta încontinuare, în mod succint, cele mai importante efecte ale cererii de chemare în judecată:

a) Cererea de chemare în judecată „creează instanţa”, în sensul că  învesteşte organul de jurisdicţie cu soluţionarea unei pretenţii civile concrete. Din momentul înregistrării cererii de

chemare în judecată ia naştere un nou raport juridic între părţi - un raport procesual - caregenerează drepturi şi obligaţii nu numai pentru părţi, ci şi pentru instanţă. În alţi termeni, cerereade chemare în judecată reprezintă actul care dă naştere procesului civil şi care are ca scopfinalizarea litigiului prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti.

b) Cererea de chemare în judecată determină cadrul procesului civil cu privire la părţi şicu privire la obiectul litigiului. În aceste limite, determinate prin cererea de chemare în judecată,va trebui să se pronunţe şi instanţa de judecată. După prima zi de înfăţişare schimbareaelementelor esenţiale ale cererii de chemare în judecată nu se pot produce decât în anumitecondiţii strict determinate de lege.

c) Cererea de chemare în judecată creează starea de litispendenţă, în sensul cã, dacã esteintrodusã o nouã cerere de chemare în judecatã cu acelaşi obiect între aceleaşi pãrţi, întemeiatã peaceeaşi cauzã, se creazã starea de litispendenţã.

d) Cererea de chemare în judecată  întrerupe prescripţia. Este unul din efectele cele maiimportante şi mai energice ale cererii de chemare în judecată.Întreruperea reprezintă acea modificare a cursului prescripţiei ce are ca efect ştergerea termenuluiînceput înainte de apariţia împrejurărilor prevăzute de lege şi începerea unei noi prescripţii. Încazul analizat, efectul întreruptiv al prescripţiei se fundamentează pe faptul că prin orice cerere dechemare în judecată se manifestă dorinţa neîndoielnică a reclamantului de a părăsi starea de

 pasivitate şi de a-şi valorifica drepturile sale.Efectul întreruptiv al prescripţiei se produce pe data introducerii cererii de chemare în judecată lainstanţă; dacă cererea a fost expediată instanţei prin poştă, efectul întreruptiv se produce la data

depunerii ei (recomandat) la oficiul poştal. Întreruperea termenului de prescripţie are un caracter  provizoriu, dar ea se consolidează o dată cu rămânerea definitivă a hotărârii de admitere a cereriide chemare în judecată.Prescripţia nu se consideră întreruptă în acele cazuri în care cererea a fost respinsă, anulată, dacăs-a perimat ori dacă cel care a formulat-o a renunţat la ea. Prin urmare, efectul întreruptiv de

 prescripţie este condiţionat de admiterea acţiunii.e) Promovarea cererii de chemare în judecată face să înceteze buna-credinţă a

posesorului.f) Cererea de chemare în judecată face să curgă dobânzile pentru creanţele care anterior

nu erau producătoare de dobânzi. Cererea introductivă de instanţă are valoarea unei puneri înîntârziere.

g) Cererea de chemare în judecată produce efectul transmiterii anumitor acţiuni cucaracter strict personal asupra moştenitorilor.

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  9

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 10/19

  Proiect comunicare

2.1.7 Depunerea cererii de chemare în judecatã

Cererea de chemare în judecatã se depune la instanţa de judecatã competentã sã judece litigiul, potrivit legilor de procedurã civilã.Cererea de chemare în judecatã poate fi depusã personal ori prin mandatar sau trimisã la poştã.

Model orientativ de cerere de chemare în judecată

 Domnule Preşedinte,

Subsemnatul(a) ______________, domiciliat(ă) în__________________, chem în  judecată pe _________________, cu sediul în _______________, pentru a fi obligat(ă) să-mi plătească suma de _______ lei, reprezentând drepturi băneşti care mi se cuvin pentru muncadepusă în perioada _________, precum şi cheltuielile de judecată pe care le voi face cu acest 

 proces. Motivele acţiunii 

  În fapt   , în perioada _________ am desfăşurat activitate în cadrul unităţii economice pârâte, îndeplinind funcţia de__________, iar aceasta refuză să-mi plătească drepturile băneştiîn sumă de __________, reprezentând ____________.

 În drept  , îmi intemeiez cererea pe dispoziţiile art. __________________  „Codul muncii” . În vederea acţiunii, mă voi servi de proba cu interogatoriu scris, pe care vă rog să-l 

comunicaţi unităţii; de proba cu acte, de proba cu expertiză şi cu următorii martori:  _______________,__________________, _______________________ .

 Depun prezenta cerere în dublu exemplar, pentru a fi comunicată celeilalte părţi din proces, chitanţa de plată a taxei de timbru în valoare de _______ lei şi timbrul judiciar învaloare de___ lei.

  Data depunerii ________ S _______ 

 Domnului Preşedinte al Judecătoriei ..., ___________________________________ 

2.2 Întâmpinarea

2.2.1  Definiţie

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  10

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 11/19

  Proiect comunicareÎntâmpinarea este actul procedural prin intermediul căruia pârâtul răspunde la pretenţiileformulate de reclamant, arătând totodată şi apărările sale. Ea face parte, alături de cererea dechemare în judecată şi acţiunea reconvenţională, din categoria actelor procedurale ce se întocmescîn faza scrisă pregătitoare a procesului civil.Întâmpinarea este obligatorie, dar este şi utilă pentru asigurarea celerităţii judecăţii, exprimarea

  principiului simetriei şi echilibrului între părţile procesului, prevenirea formelor abuzive demanifestare a pârâtului în procesul civil, prin încercarea de surprindere a reclamantului.

2.2.2 Cuprins

Fiind un act procedural important legea îi stabileşte în mod expres şi conţinutul. În conţinutul său,întâmpinarea implică aceleaşi elemente ca şi cererea de chemare în judecată.Prin urmare întâmpinarea trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

a) Excepţiile de procedură pe care pârâtul le ridică faţă de pretenţiile reclamantului. Prinîntâmpinare pârâtul poate invoca o mare diversitate de excepţii, începând de la cele de ordin strict

 procedural, cum sunt lipsa semnăturii de pe cererea de chemare în judecată, necompetenţainstanţei sesizate, netimbrarea cererii de chemare în judecată, până la excepţiile de fond, cum sunt

 prescripţia dreptului la acţiune sau puterea lucrului judecat.În mod firesc în faza iniţială a procesului civil pârâtul invocă cel mai adesea acele excepţii caresunt legate de modul de învestire a instanţei şi care sunt cunoscute de către acesta până la prima zide înfăţişare. Neregularităţile ivite ulterior primei zile de înfăţişare se pot invoca de îndată şi oralîn faţa instanţei.

b)  Răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii de chemare în judecată.Întâmpinarea are un caracter defensiv şi implică cu necesitate răspunsul pârâtului la fiecare capătde cerere formulat de către reclamant. Legea a voit prin instituirea acestei cerinţe să realizeze o

mai bună apărare a pârâtului şi o sistematizare a susţinerilor făcute de către el în cuprinsulîntâmpinării.c) Dovezile cu care pârâtul se apără împotriva fiecărui capăt de cerere. Indicarea dovezilor 

este utilă pentru ca şi reclamantul să cunoască în mod adecvat mijloacele probatorii de care pârâtul înţelege să se servească în proces. De regulă, dovezile pârâtu lui , care apăr ă poziţi asa procesuală sunt, de fapt contraprobe. Mijloacele de dovadă se vor indica de către pârât înaceleaşi condiţii ca şi cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată. Prin urmare,dacă se invocă proba cu martori pârâtul va trebui să indice toate elementele de identificare aacestora pentru a putea fi citaţi în mod efectiv; înscrisurile se vor alătura în copie la întâmpinare.

d) Semnătura. Semnătura constituie şi în acest caz o formalitate esenţială, fapt pentru carelipsa ei conduce la nulitatea întâmpinării.

2.2.3 Depunerea întâmpinãrii

Depunerea întâmpinãrii este obligatorie, cu excepţia cazurilor când legea prevede în mod expresaltfel (art.118 C.pr.civ.).Întâmpinarea se depune în atâtea exemplare câţi reclamanţi sunt plus un exemplar pentruinstanţă. Dacă mai mulţi reclamanţi au un reprezentant comun întâmpinarea poate fi depusă

 pentru aceştia într-un singur exemplar.De asemenea, la întâmpinare se alătură şi copii certificate după înscrisurile de care pârâtulînţelege să se folosească în apărare.

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  11

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 12/19

  Proiect comunicareÎntâmpinarea trebuie depusã cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecatã(art. 114 alin. 2 C.pr.civ).Sancţiunea încãlcãrii acestui termen este decãderea pârâtului din dreptul de a mai depune probe(cu excepţia cazurilor prevazute de art. 138 pc. 2 - 4 C.pr.civ) şi de a mai invoca excepţii de

 procedurã relative prin care se invocã neregularitãţi produse pânã la momentul la care trebuiaformulatã întâmpinarea.

 Model orientativ de întâmpinare

 Domnule Preşedinte,

Subsemnatul [...], domiciliat în[...], în calitate de pârât în dosarul nr.[...], cu termen la[....],

depun prezenta  Întâmpinare

 Prin care vã solicitãm respingerea cererii de chemare în judecatã formulatã de reclamantul[...].

Motivele întâmpinãrii:

  În fapt, arãtãm cã, prin cererea de chemare în judecatã formulatã de[...], s-a solicitat[...] Având în vedere faptul cã ( se aratã mai întâi excepţiile )[...], solicitãm respingerea acţiunii.  În ceea ce priveşte cererea reclamantului, situaţia în fapt şi în drept este cu totul alta ( serãspunde la fiecare capãt de cerere cât şi la elementele de drept invocate în cerere)[...]

 În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art.115-118 C.proc.civ.

 Dovada cererii înteleg sã o fac cu : acte (trebuie enumerate şi depuse copii de pe acestea),interogatoriul reclamantului, martori (trebuie arãtat numele şi adresele acestora), expertiza(trebuie arãtate obiectivele acesteia şi ce anume vrea sã dovedeascã cu ea).

 Depun întâmpinarea şi actele de care am fãcut vorbire în [...] exemplare, unul pentru instanţã şi[...] pentru a fi comunicate reclamantului.

 Data[...]

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  12

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 13/19

  Proiect comunicareSemnãtura[...]

 Domnului Preşedinte al....

2.3 Recursul

2.3.1 Definiţie

Recursul constituie o cerere întocmită de reclamant, obiectul căreia îl constituie atacarea hotărârii judecătoreşti în vederea anulării sau modificării în cazul când se constată că ea este neîntemeiatăsau nelegitimă.Scrisoarea de recurs se scrie atunci când cererea de apel este respinsă în judecată. Ea poate fiformulată atât de reclamant, cât şi de pârât, în situaţia când unul dintre ei este nemulţumit dehotărârea pronunţată.

2.3.2 Caracteristicile recursului

Recursul prezintă câteva atribute importante care sunt de natură să-i configureze întreaga safizionomie, astfel cum ea a fost concepută de legiuitor, în forme şi modalităţi departe de a filipsite de critică. Astfel recursul se defineşte prin urmãtoarele atribute :

este o cale extraordinarã de atac - în sensul cã, pe de o parte pot face obiectul acestuianumai hotãrâri definitive şi în condiţiile legii hotãrârile altor organe cu activitate

 jurisdicţionalã, iar pe de altã parte pot fi constituite ca motive de recurs numai celearãtate expres şi limitativ de art 304 Cod Proc. Civ. fãrã a se produce probe noi, cuexcepţia înscrisurilor. Numai cã aceastã calificare este parţial corectã deoarece în

 prezent recursul corespunde, într-o anumitã mãsurã, exigenţelor fireşti al unei cãi deatac extraordinare numai în ceea ce priveşte motivele de recurs.

este o cale de atac comunã – adicã se aflã la dispoziţia parţilor în proces dar conformarticolului 45 Cod Proc. Civ. recursul poate fi exercitat şi de cãtre procuror, încondiţiile legii.

este o cale de atac de reformare – deoarece se adreseazã unei instanţe superioare înscopul exercitãrii controlului judiciar şi al casãrii hotãrârii nelegale sau netemeinice.

este o cale de atac nondevolutivã  - întrucât în principiu nu determinã o rejudecare înfond a cauzei. este nesuspensiv de executare - recursul suspendã executarea hotãrârii numai în cauzele

 privitoare la strãmutarea de hotare, desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricãror lucrãri având o aşezare fixã , precum şi în cazurile prevãzute de lege.

este o cale subsecventã  – în sensul cã survine, de regulã numai dupã judecarea apeluluiadicã nu poate fi exercitat , omissio medio , lãsând în afara apelul. Acest principiu esteaplicabil şi atunci când sentinţa a fost atacatã cu apel numai parţial, aspectele saucapetele de cerere neapelate putând face obiectul recursului.

2.3.3 Cuprinsul cererii de recurs

Cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, următoarele menţiuni:

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  13

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 14/19

  Proiect comunicare

- numele, domiciliul sau resedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şisediul lor, precum si, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau deînscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codulfiscal şi contul bancar. Dacă recurentul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul alesîn România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

- indicarea hotărârii care se atacă;- motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz,

menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.- semnătura.

În lipsa acestor elemente, cererea de recurs va fi anulată.

Motivarea cererii de recurs se face prin însãşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs pentru exercitarea sa. La cererea de recurs se va ataşa dovada achitãrii taxei de timbru conformlegii. Existã şi situaţii când recursul nu se timbreazã, ca, spre exemplu, în cazul recursuluiintrodus de procuror sau împotriva hotãrârilor pronunţate în cauze pentru care nici cererea dechemare în judecatã nu se timbreazã.

În cererea de recurs pot fi menţionate şi probele, ţinând cont de specificul acestei cãi de atac.Astfel, dacã este cazul, la cererea de recurs se vor alãtura copii certificate în conformitate cuoriginalul în atâtea exemplare câţi intimaţi sunt, plus un exemplar pentru instanţã.

 Neindicarea înscrisurilor chiar în cuprinsul cererii nu atrage însã nici o sancţiune, pe de o parte pentru cã aceastã menţiune nu este obligatorie, şi, pe de altã parte, pentru cã înscrisurile pot fidepuse pânã la închiderea dezbaterilor.

2.3.4 Structura cererii de recurs

Mesajul acestui tip de text, având structura asemănătoare cu a cererilor de acţiune în judecată, esteconstruit pe axe temporale diferite:  „introducerea” şi „încheierea”  –  la indicativul prezent , iar corpul scrisorii –  la perfectul compus, fapt îndreptăţit, deoarece ceea ce se relatează în corpulscrisorii s-a petrecut într-un trecut apropiat, evenimentele fiind doar actualizate în text.

Structura cererii de recurs conţine elementele:

1. Introducerea: numele, prenumele şi domiciliul părţilor; referinţa emitentului la dosarul anterior al acţionării în judecată; obiectul adresării: „Cerere de recurs”.

2 . Corpul recursului: obiectul recursului şi detalierea fiecărui motiv (prezentate într-un capitol aparte,

decupat de restul textului); reformularea scopului recursului; dovada motivelor.

3. Menţionarea anexelor ;4. Data depunerii;5. Semnătura;6. Adresa destinatarului.

Un element compoziţional nou în structura recursului este detaşarea motivelor întocmiriirecursului de restul textului. Ni se pare normal sã fie aşa întrucât scopul recursului este sã

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  14

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 15/19

  Proiect comunicarecorecteze o eventualã eroare de apreciere care e posibil sã se fi produs la o primã analizã afaptelor. De aceea, se impune decuparea lor de text.

Termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socoteşte de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.Cererea de recurs se poate depune personal sau prin poşta la instanţa a cărei hotărâre se atacă, subsancţiunea nulităţii. În cazul în care cererea de recurs se depune personal, la cerere, se poateelibera dovadã scrisã.Spre deosebire de apel, cererea de recurs nu suspendă, de drept, executarea hotărârii recurate,decât în cazurile expres prevăzute de lege.

 Model orientativ de cerere de recurs

 Domnule preşedinte,

 Referitor la dosarul nr. ________ din 200_ privind litigiul cu Societatea ______ S.C. ________, adresa _______, reclamant în litigiu cu _________, pentru suma de ____ lei cu titlul de daune, reprezentând diferenţa de sumă neachitată, privind sentinţa civilă nr. ___ din data de

 ____, formulează, prin reprezentanţii săi legali, prezenta

Cerere de recurs,

Solicitând desfiinţarea hotărârii atacate şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată  pentru următoarele

 Motive: În fapt  , prin pronunţarea sentinţei de respingere a acţiunii, instanţa de judecată nu a avut 

în vedere totalitatea actelor normative care reglementează măririle de preţuri.Menţionez astfel Decretul nr. ___, Legea nr. _____ şi Decretul nr. ______, în baza cărora

am acţionat. Pentru motivele expuse şi faţă de conţinutul actelor anexate, rugăm a ni se admite

 prezenta cerere de recurs şi, în consecinţă, a admite cererea aşa cum a fost formulată, obligând  pârâtul la plata sumei de X lei şi de Y lei taxă de timbru.

 În drept  , îmi întemeiez recursul pe dispoziţiile art. ______________________________ . Depun recursul în dublu exemplar, pentru a se comunica intimatului odată cu citaţia. Anexez chitanţa de plata sumei de X lei, reprezentând taxa de timbru judiciar în valoare

de Y lei.

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  15

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 16/19

  Proiect comunicare

  Data depunerii________  _________ 

 Domnului Preşedinte al Curţii de Apel, _____________________________________ 

2.4 Citaţia

2.4.1 Definiţie

Citaţia este actul procedural prin care participanţii la judecatã sunt înştiinţaţi asupra existenţei procesului, dar şi asupra locului şi termenului derulãrii lui.

2.4.2 Elementele citaţiei

Citaţia face parte din corespondenţa cu formă tipizată şi cuprinde următoarele elemente esenţiale:- chemarea- reprezintã ordinul instanţei prin care cel citat este încunoştiinţat cã a devenit

 parte a unui proces civil şi în aceastã calitate trebuie sã se prezinte în faţa instanţei pentru alua parte la dezbateri.

- sancţiunea- reprezintã mãsura de constrângere sau consecinţele nefavorabile ce decurg încaz de reprezentare.

Citaţia trebuie emisã în forma scrisã şi trebuie sã cuprindã menţiunile pe care legea le indicã înmod expres. 

2.4.3 Cuprinsul citaţiei

Citaţia cuprinde două părţi distincte: citaţia propriu-zisă (care este lăsata celui citat) şi dovada de îndeplinire a procedurii de citare (procesul-verbal) care trebuie să se

întoarcă la dosar ca mijloc de dovadă a îndepliniriii corespunzătoare a procedurii.

Citaţia propriu-zisã trebuie sã cuprindã în mod obligatoriu urmãtoarele menţiuni : arãtarea anului, lunii, zilei şi datei ; indicarea instanţei şi a sediului ei ;

numele, domiciliul şi calitatea celui citat ;  parafa instanţei ; semnãtura grefierului.

Menţiunile de micã importanţã (lipsa lor atrãgând nulitatea doar în cazul în care persoanainteresatã pretinde cã prin lipsa lor a suferit o vãtãmare ce nu poate fi înlãturatã decât prinanularea citaţiei) sunt :

numãrul citaţiei ; data emiterii ; numãrul dosarului ; numele şi domiciliul pãrţii potrivnice ; felul cauzei.

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  16

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 17/19

  Proiect comunicare

 Dovada de înmânare trebuie sã cuprindã : anul, luna, ziua când a fost încheiatã numele celui care l-a încheiat ; funcţia acestuia ;

numele, prenumele, domiciliul celui citat ; indicarea instanţei care a emis citaţia ; menţionarea eventualelor înscrisuri ce se comunicã o data cu citaţia ; numele şi calitatea celui cãruia i s-a fãcut înmânarea sau locul unde s-a realizat afişarea ; semnãtura celui care a încheiat dovada de înmânare. 

Lipsa acestor menţiuni este sancţionata cu nulitatea. Fac excepţie : indicarea funcţiei agentului procedural şi menţionarea înscrisurilor o data cu citaţia. Dovada de înmânare semnatã de cel citat sau procesul-verbal încheiat de agentul procedural încazul în care cel citat nu a fost gãsit sunt singurele acte cu care se poate face proba cã proceduracitãrii a fost îndeplinitã.

2.4.5 Caracteristicile citaţiei

Ca act scris, citaţia se defineşte prin câteva atribute: este un act probator, cât priveşte îndeplinirea îndatoririi instanţei; este un act solemn (ad validitatem), dovada citării neputându-se face prin alte mijloace

decât cu adeverinţă de primire a citaţiei; este un act autentic, astfel încât, alterarea cuprinsului său poate constitui infracţiunea de

fals în înscrisuri oficiale.

Persoanele citate de organele judecătoreşti pot avea calitatea de pârât sau de martor.Citaţia are caracter de ordin şi obligă persoana citată să se prezinte la data şi la locul indicat, încaz de neprezentare putându-i-se aplica o amendă judiciară prevăzută de lege. Deoarece citaţiaeste individuală nu se pot chema prin aceleaşi act mai multe persoaneCitaţiile se înmâneazã de agenţi anume însãrcinaţi cu îndeplinirea acestei atribuţii sau prinmijlocirea serviciului poştal.Aşadar, citaţia este un act procedural ce ocupã un rol important în desfăşurarea normalã a

 proceselor, iar lipsa unor elemente esenţiale din cuprinsul ei ori a unor condiţii procedurale, duc lanulitatea acesteia.

 Model orientativ de citaţie

 

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  17

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 18/19

  Proiect comunicare

 BIBLIOGRAFIE 

1. Suport de curs : Drept procesual civil – Actele de procedura. Termenele procedurale.Participarea partilor in procesul civil. Activitatea grefierului inaintea, in timpul siulterior sedintei de judecata.

2. Drept procesual civil. Curs universitar  pentru studenţii de la forma de învăţîmânt I.D.

3. Note de curs – Drept procesual civil. Partea speciala, Popescu Neagu Eugen, DrugaDana Larisa4. Note de curs – Urmarirea penala , Ruxandra Paula-Raileanu5. Nina Vârgolici, Redactare şi corespondenţă , Editura Univ. Bucureşti, 20046. Olga Balanescu, Limbaje de specialitate, Editura Universitatii din Bucuresti, 20037. Raisa Borcoman, Corespondenta economica si juridica, Tipografia A.S.E.M.,

Chisinau8. Codul de procedura civila al Romaniei din 01/07/2010 (publicat in Monitorul

Oficial, Partea I nr. 485 din 15/07/2010 )9. Ghidul justitiabilului si al relatiei acestuia cu instantele de judecata, 200710. www.dreptonline.com

11. www.studiijuridice.ro

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  18

5/12/2018 Proiect corespondenta juridica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-corespondenta-juridica 19/19

  Proiect comunicare

Universitatea Dunãrea De Jos , Facultatea Ştiinţa Şi Ingineria Alimentelor  19