I. Partile scrise

1. Date generale

Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

SC Agroprod SRL a fost infiinţată în data de 15.05.2002 conform Certificatului de înmatriculare seria A nr. 647883 emis de Oficiul Registrului Comertului Călăraşi, şi are sediul în Com. Borcea, jud. Călăraşi

Date de identificare

Denumire: SC AGROPROD SRL Adresa: Comuna Tortoman, jud. Constanta, incinta SC Cezotor SA, Anexa Hidro, Corp C1, Ferma 8Cod SIRUS : 336994784 Nr înreg. Reg. Com.: J33/446/2009 din 15.05.2009 Cod CAEN: Cod CAEN Explicaţie0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor

producatoare de seminte oleaginoase

Nu pot face obiectul de activitate al acestei societaţi, activităţile interzise de legea română sau cele care constituie monopol de stat.

Nr. cont bancar: RO97 RZBR 0000 0600 0670 6100Denumirea bancii:Raifeissen BANKAdresa: Sucursala Medgidia, str. Poporului, Nr. 45, Medgidia Cod SWIFT al bancii : RZBR ROBU

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Societatea agricolă Agroprod s-a constituit in anul 2002.Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare.Suprafata totala a societatii agricole este de 350 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui,soia si orz.Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Constanta.Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).

1

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivelel activitati)

Conform actului constitutiv al SC Agroprod SRL activitatea principală este:0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix Data

achizitiei

Valoare neta la data

intocmirii ultimului

bilant

-Lei-

Bucati

1.CLADIRI TOTAL 9

1.1 Magazii 2002  600 000 5 

1.2 Depozite 2002 200 000 2

1.3 Birou 2002  30 000 1 

1.4 Atelier mecanic 2002 20 000 1

2.UTILAJE TOTAL   15 

2.1 Tractoare 2005  430 000 3

2.2 Pluguri 2005  60 000 2 

2.3 Discuri 2005 20 000 2

2.4 Remorci 2007 160 000 4

2.5 Combina 2008 450 000 1

2.6 Combinator cultivator 2005 30 000 2

2.7 Cisterna apa 2008 20 000 2

2.8 Presa baloti 2002 20 000 1

2.9 Remorca transport

baloti

2003 5000 1

4.ALTELE   2 

4.1 Pista betonata 2002 15 000 1

4.2 Statie pompe 2002 10 000 1

2

TOTAL   2 070 000 38

TERENURI

Nr.

crt

Amplasare

Judet/Localita

te

Suprafata

totala (mp) /

Categoria de

folosinta

Valoarea contabila

- Lei-

Regim juridic

1. Calarasi/

Borcea

5000/ suprafata

construita

850 000 In proprietate

2. Calarasi/

Borcea

9000/ suprafata

utila

100 000 In proprietate

2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiţiei

“Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei”, SC Agroprod SRL, Comuna Tortoman, judetul Constanta

2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

SC AGROPROD SRL a fost infiinţată în data de 15.05.2002 conform Certificatului de înmatriculare seria A nr. 647883 emis de Oficiul Registrului Comertului Constanta, şi are sediul în Com. Tortoman, jud. Constanta .Conform actului constitutiv al SC Agroprod SRL activitatea principală este:0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. Suprafata totala a societatii agricole este de 350 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui si orz. Prin acest proiect societatea doreste sa valorifice resturile vegetale(paiele) care raman in urma recoltarii. Acestea vor fi transformate in brichete, prin presarea paielor tocate marunt avand ca destinatie atat incalzirea locuintelor cat si hrana pentru animale.

Investitia presupune achizitia unei linii complete de brichetare a paielor, cu o capacitate de 800-1000 kg/h, formata din masa de alimentare, tocator si presa de brichetat, modernizarea a doua cladiri in care se vor face stocarea materiei prime(paie) si productia de brichete.

SC Agroprod SRL. isi propune realizarea proiectului  cu sprijin financiar nerambursabil prin solicitarea in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala finantat de Uniunea Europeana prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala a unui ajutor financiar nerambursabil, Axa I -– „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic Masura 121 – Modernizarea

3

exploatatiilor agricoleSocietatea isi propunea realizarea unei fabrici de productie brichete din paie si alte materiale vegetale in conformitate cu normele Uniunii Europene.

Obiectivul general al masurii vizeaza producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei, dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.

Societatea urmeaza sa realizeze investitia mentionata prin conformarea cu urmatoarele obiective:

Obiective specifice:-Cresterea si mentinerea locurilor de munca in spatiul rural;Societatea va angaja 4 persoane pentru desfasurarea activitatii propuse prin proiect, realizand astfel locuri de munca alternative precum si surse de venituri aditionale, din activitati non-agricole, prin reorientarea fortei de munca din zona rurala respectiva.- Cresterea valorii adaugate din activitati non-agricole;

Obiectivele operationale:-Incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei;-Reducerea gradului de dependenta fata de agricultura - prin locurile de munca nou create la Fabrica de brichete, ce va fi realizata de S.C. Fabrica de brichete S.R.L., se reduce dependenta fata de agricultura, a populatiei rurale din zona.

Astfel, prin proiect va fi achizitionat un motostivuitor dotat furci pentru transportul brichetelor si linie tehnologica pentru fabricat brichete ce secompune din 1 unitate de procesare amplasata pe verticala la interior si o unitate de procesare amplasata pe orizontala .Montajul si punerea in functiune a liniei tehnologice se va realiza sub indrumarea tehnicienilor asigurati de catre furnizori. Aceasta va fi montata pe o platforma betonata din interiorul halei de productie. In hala de productie va fi amenajat si un spatiu special pentru gararea motostivuitorului.

4

2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la

standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu

precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza. (pentru proiectele care

vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifice).

Pentru proiectele care prevad modernizari/ extinderi, in cadrul unitatilor care sunt in

functiune se va prezenta sub forma tabelara:

Investitia/utilajele

care se realizeaza

pentru adaptarea la

standarde

Valoarea

Lei

Standardul la care se face

adaptarea

Termenul

de gratie al

standardului

Termenul

de

realizare

a

investitiei*

1.Modernizare hala

depozitare materie

prima

40 000 SR EN 490:2005**

Tigle şi accesorii de beton

pentru învelitori de

acoperiş şi placări de

pereţi.

Specificaţii de produse

60 zile 30 zile

2.Modernizare hala

depozitare materie

finita

40 000 SR EN 490:2005**

Tigle şi accesorii de beton

pentru învelitori de

acoperiş şi placări de

pereţi.

Specificaţii de produse

SR EN ISO 140-6:2002

Acustică. Măsurarea

izolării acustice a clădirilor

şi a elementelor de

construcţii. Partea 6:

Măsurarea în laborator a

izolării la zgomot de impact

a planşeelor

60 zile 30 zile

3. Linie productie 90 000 UE 90 zile 20 zile

5

brichete

6. Stivuitor 40 000 UE 10 zile 5 zile

Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

Dupa anul 1990, in Romania, exploatarea forestiera a luat o amploare greu de controlat.Romania este singura tara din Europa in care suprafata padurilor se reduce in permanenta, iar ritmul defrisarilor a ajuns sa-l depaseasca pe cel african.Situatia dezastruoasa a padurilor a fost confirmata si de fotogramele realizate de NASA, ce evidentiaza defrisarile si distrugerile masive mai ales in padurile care erau protejate de legi speciale, ca monumente ale naturii sau rezervazii, paduri de protectie a apelor sau a solului.

Motivul major al acestor defrisari este folosirea lemnului de catre fabricile de cherestea sau pentru foc.Pentru ameliorarea acestei situatii si pentru protejarea mediului inconjurator, se recurge la o gama diversificata de solutii, printre care si fabricarea brichetelor din paie si alte materiale vegetale.Se doreste astfel valorificarea paielor si a altor resturi vegetale pentru producerea de brichete, care sa inlocuiasca lemnul de foc utilizat pe scara larga in Romania, avand o putere calorica sporita si posibilitati sporite de stocare, pe de o parte, iar pe de alta parte, rezolva astfel si problema deseurilor din materiale vegetale.Mii de tone de paie si resturi vegetale sunt nevalorificate anual, prin incendierea terenurilor pe care acestea se afla sau prin ararea terenului respectiv, existand astfel riscul de a polua diverse locuri precum, ape, rape, paduri sau alte culturi aflate in vecinatatea lor sau de a incendia terenurile invecinate.

Investiţia propusă este motivată si de urmatoarele considerente:

1. Reducerea emisiilor poluante este unul dintre obiectivele principale ale politicii internaţionale privind protecţia mediului. Uniunea Europeană insistă ca România să se alinieze la aceste obiective şi să găsească soluţii pentru utilizarea resurselor regenerabile pentru producerea energiei. O soluţie ar fi biomasa şi, de curând, în ţara noastră au apărut brichetele de paie, o investiţie agreată şi încurajată de UE, care a alocat fonduri nerambursabile importante pentru producerea acestui tip de combustibil

2.. Mii si zeci de mii de hectare de terenuri agricole, pe care au ramas paie dupa recoltare, sunt incendiate, iar poluarea a devenit o problema mondiala

3. O bricheta facuta din paie de cereale are o putere calorica de 4,07 kW pe kilogram. Aceasta valoare e echivalenta cu jumatate din puterea calorica a petrolului. In cazul utilizarii acestui combustibil, cheltuielile scad cu 60% in raport cu produsele petroliere si cu 40% fata de pretul energiei electrice. Cenusa rezultata din arderea brichetelor de paie poate fi utilizata ca ingrasamant pentru recolta viitoare. 2 kg de brichete echivaleaza cu 1 mc de gaze, avand o putere calorica de 4.07 kW, adica jumatate din puterea calorica a petrolului.

4. Tona de brichete costa in jur 250 de lei şi o comuna poate încălzi fără probleme o şcoală cu 10 clase chiar toată iarna, dacă temperaturile nu vor fi mult prea scăzute.Brichetele sunt eficiente şi în sobe de teracotă, dar şi în centrale. Se aprind repede şi dau căldură puternică.. 

6

5. Exploatatia se poate aprovizionacu materia primă numai din producţia proprie, raportul dintre producţia principală şi cea secundară fiind în general de 1/1. Aşadar, la 2.500 kg de grâu, cât s-ar putea obţine în cel mai prost an agricol, cantitatea de paie se ridică la aceeaşi cantitate pe unitatea de suprafaţă.

2.4 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata

pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime/materiale

auxiliare/produse/servicii

Adresa Produs furnizat si cantitate

aproximativa

Valoare aproximativa

-Lei-

% din total

achizitii

IMUM SA Str Independetei, nr 12, Medgidia, jud Constanta

Consumabile auto

4 000 14%

All Serv SRL Medgidia Str Decebal, nr 43, Medgidia, jud Constanta

Piese de schimb

6 000 19%

Petrom Medgidia Str Independentei, nt 73, Medgidia, jud Constanta

Combustibil 19 000 46%

ENEL Electrica Dobrogea

Str Lupeni, nr 44, Medgidia, jud Constanta

Energie 6 700 21%

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si

adresa)

Valoare

-Lei -

% din vanzari

1 Consumatori industriali 29400 35

2 Scoli si gradinite 21000 25

3 Persoane fizice 33600 40

Analiza pietei

Agroprod este o companie care-si propune exploatarea unei piete libere in acest moment in Romania. Tipul de activitate ce si-l propune compania are pe langa componenta economica si un dublu caracter ecologic. Produsul ce va fi fabricat inlocuieste cu mare succes lemnul de foc utilizat pe scara larga in Romania, avand o putere calorica sporita si posibilitati sporite de stocare pe de o parte, iar pe de alta parte rezolva problema deseurilor de resturi vegetale rezultate din activitatile agricole.

7

Succesul acestui tip de activitate este asigurat de mai multi factori: premiera pe piata romaneasca, cantitatea foarte mare de materie prima, cererea de combustibil solid utilizat atat in consumul casnic cat si in cel industrial. Brichetele sunt realizate prin presarea resturilor vegetale. Acestea pot inlocui cu succes lemnulu de foc dar si alti combustibili datorita puterii calorice superioare si a costului mult mai scazut. Acest produs se adreseaza atat consumatorului casnic cat si celui industrial, in aceasta din urma grupa incadrandu-se fabricile de caramida, microtermocentrale, fabricile de var, etc.Piata acestui produs se compune din consumatori casnici si consumatori industriali cu incalzire proprie si/sau debransate de la sistemul local de termoficare. In mediul rural, in Romania, dintr-un total de 12.751 sate numai 43% beneficiazxa de retele de gaz metan. Un numar de aproximativ 7.268 de localitati folosesc drept combustibil pentru preparareahranei si incalzire menajera lemnul. Spre deosebire de lemnul de foc, brichetele de paie au o putere calorica sporita si un pret mai mic cu aproximativ 15%. Aceste 7.268 de sate constituie segmentul de piata de atacat cu noul produs.

A doua categorie de comnsumatori carora li se adreseaza produsul companiei este formata din consumatori industriali. Sunt vizate acele tipuri de activitati care folosesc drept conbustibil lemnul de foc dar si alte tipuri de combustibil lichizi sau solizi. Performantele produsului si raportul calitate pret fac posibila acapararea si acestui segment de piata. Asfel prin dispersia in teritoriu a capacitatilor de productie va fi mult mai bine acoperita piata. Spre deosebire de lemnul de foc brichetele de de paie au un pret mai mic cu aproximativ 15 % ceea ce asigura un avantaj net superior fata de potentialii concurenti.

Principalii consumatori fiind persoanele fizice din mediul rural, care au un venit mediu scazut, diferenta de pret constituie un argument hotarator in favoarea acestui produs fata de potentialii sai concurenti. Diferenta intre brichetele de paie si alti combustibili lichizi sau solizi poate fi privita si din alt punct de vedere si anume pretul platit de un consumator pentru obtinerea puterii calorice necesare in activitatile casnice sau industriale. Datorita randamentului superior, un consumator casnic sau industrial va utiliza un volum mai redus din acest combustibil astfel incat din punctul de vedere al acestuia cheltuiala cu brichetele de paie va fi mai mica cu mult mai mult de 15% vis a vis de alti combustibili.

Pentru distributia acestui produs se poate opta pentru doua variante: un sistem de distributie propriu sau lansarea ofertei catre distribuitorii de combustibili lichizi sau solizi pentru consumatorii casnici si industriali. Datorita dispersiei mari in teritoriu a consumatorilor, crearea unui sistem de distributie ar presupune costuri foarte mari, astfel incat obtiunea pentru cea de-a doua varianta este mult mai eficienta, costurile cu discount-urile acordate distribuitorilor fiind incomparabil mai mici decat cele ale unei distributiiproprii. Totusi se poate face distributie proprie pentru marii consumatori industriali.Promovarea produsului brichete de paie se poate face prin doua tipuri de campanii adaptate tipului de consumatori carora li se adreseaza: consumatorii casnici si consumatorii industriali.

Pentru consumatorii industriali se va opta pentru o campanie directa si la distribuitori prin oferte dedicate si campanii P.R.. Acest sistem va fi dublat de un ciclu de seminarii desfasurate la Camerele de Comert si Industrie Judetene unde vor fi invitati principalii potentiali consumatori din judetul respectivunde li se vor prezenta avantajele achizitionarii produsului.

Promovarea produsului catre target-ul reprezentat de consumatorii casnici se va face printr-o campanie cu mai multe componente. In cazul acestui tip de consumatori se poate apela la publicitate mass-media materializata prin difuzarea de materiale publicitare prin TV si radio. Au fost alesi numai acesti doi vectori deoarece potentialii clienti fiind localizati in mediul rural,

8

numai acestia asigura acoperirea dorita. Pentru difuzarea materialelor publicitare vor fi selectate slot-urile orare care ating target-ul format din persoane cu venituri medii si peste medie, cu varste cuprinse intre 25 si 60 ani. O alta componenta a campaniei dedicate consumatorilor casnici este sampling-ul cu produsulcompaniei realizat de caravane care strabat localitatile rurale, oferirea spre utilizare a produsului constituind principalul argument de promovare si vanzare.

Calitatile superioare ale brichetelor de paie comparativ cu produsele similare sunt principalul atu al vanzarii, combinat cu diferenta semnificativa de pret. Datorita acestui fapt sampling-ul este esential, produsul trebuind sa ajunga la indemana potentialilor cumparatori spre a fi testat, acest lucru fiind indeplinit va fi garantat si succesul vanzarii.Toata campania de promovare, atat cea pentru consumatorii casnici, cat si cea dedicataconsumatorilor industriali vor fi sustinute prin conferinte de presa la care vor fi invitati atat jurnalistii din presa centrala cat si cei din presa locala.

Ideea centrala a promovarii acestui produs va fi o analiza comparativa intre produsul nostru si alti combustibili solizi sau lichizi, insistandu-se pe superioritatea brichetelor de paie atat din punct de vedere al pretului cat si a calitatilor. Persoanele ce formeaza target-ul vizat pentru vanzarea produsului nostru aloca o mare parte din venituri pentru combustibilul utilizat pentru incalzire si prepararea hranei. Aprovizionarea cu diversii combustibili constituie o problema si datorita sincopelor in distributie. Datorita acestui fapt trebuie elaborate un mesaj comparativ, brichetele de paie castigand detasat batalia pretului cu orice alti combustibili iar sincopele in distributie se pot elimina datorita organizarii judicioase a canalelor de distributie.

9

2.5 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie

urmarite in implementarea proiectului.

Obiectivele generale si obiectivele specifice

Obiectivele

urmarite prin

proiect

Descrierea modului in

care se urmareste

atingerea obiectivelor

EG1 – Proiectul respecta:

- conformitatea cu obiectivul general al măsurii:

cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-

o utilizare mai buna a resurselor umane si a

factorilor de productie si indeplinirea standardelor

nationale si a standardelor comunitare

- şi cu cel puţin unul din obiectivele specifice:

- Cresterea

gradului de

utilizare a

surselor de

energie

regenerabila

Fabricarea bricheteleor

din resturi vegetale

10

a) Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii

şi procedee noi, diversificarea producţiei,

ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei

la cerinţele pieţei inclusiv a celei ecologice,

precum şi producerea şi utilizarea de energie

din surse regenerabile;

b) Adaptarea exploataţiilor la standardele

comunitare;

c) Creşterea veniturilor exploataţiilor

agricole sprijinite;

d) Sprijinirea membrilor grupurilor de

producători sau ai altor forme asociative în

vederea

încurajării fenomenului de asociere.

- Cresterea si

mentinerea

locurilor de

munca in

mediul rural

- Cresterea si

diversificarea

serviciilor pentru

populatia rurala

O solutie

pentru

utilizarea

resurselor

regenerabile

pentru

producerea

energiei

Utilizarea

resturilor

vegetale

pentru incalzit

Crearea de noi locuri de

munca in mediul

Crearea de noi locuri de

munca in alte domenii

decat agricultura in

mediul rural

Cresterea veniturilor prin vanzarea brichetelor din paie

11

Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea

performantei generale generala se va prezenta sub forma tabelara:

Obiectivele generale si obiectivele

specifice

Obiectivele

urmarite prin

proiect

Descrierea modului

in care se

urmareste atingerea

obiectivelor*

EG2 - Proiectul să fie în acord cu:

a) potenţialul agricol al zonei20 şi

b) să demonstreze îmbunătăţirea

performanţei generale a exploataţiei

agricole la data dării în exploatare a

investiţiei:

- Utilizarea

potentialului

agricol al zonei

- Diversificarea

activitatii

exploatatiei

agricole

Utilizeaza ca materie

prima resturile

vegetale in urma

activitatilor agricole

Activitatea va fi

constituita din

productia de brichete

si comercializarea lor

Obiective tehnice:

- achiziţia de tractoare, combine, maşini,

utilaje, echipamente etc, care

determină creşterea productivităţii

muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor

agricole, introducerea de tehnologii

performante, îmbunătăţirea

condiţiilor de lucru;

- construirea şi/sau modernizarea

clădirilor operaţionale care conduc la

asigurarea conformităţii cu standardele

comunitare;

- diversificarea producţiei în funcţie de

cerinţele pieţei, realizarea de noi produse

şi introducerea de noi tehnologii .

- Achizitia

instalatiei de

brichetare

- Modernizarea

cladirilor pentru

productie si

materie prima

Achizitionarea

instalatiei de

brichetare(tocator,

presa,motostivuitor)

Modernizarea

cladirilor unde va

avea loc stocarea

materiei prime si a

productiei. Aceasta

operatie va

presupune

consolidarea

magaziilor déjà

existente.

12

Obiective economico-financiare:

- reducerea costurilor de producţie şi

creşterea rentabilităţii economice a

exploataţiei agricole;

- creşterea valorii adăugate brute (VAB )

a exploataţiei agricole.

- creşterea viabilităţii economice.

Obiective de mediu

- reducerea emisiilor dăunătoare cu efect

de seră şi o mai bună gestionare a

deşeurilor rezultate din activitatea de

producţie;

- reducerea emisiilor de amoniac (şi a

altor gaze), în special în exploataţiile de

creştere a animalelor prin respectarea

standardelor sanitar-veterinare, de igienă

şi de bunăstare a animalelor;

- asigurarea respectării cerinţelor

fitosanitare, ecologice etc.;

- creşterea gradului de utilizare a

surselor de energie regenerabilă şi

îmbunătăţirea eficacităţii folosirii acestora.

- Reducerea

costurilor de

incalzire a

locuintelor

- Cresterea

veniturilor

exploatatiei

eagricole

- Reducerea

emisiilor cu efect

de sera

- Reducerea

emisiilor de sulf

- Cresterea

gradului de

utilizare a

surselor de

energie

regenerabila

Cheltuielile scad cu

60% in raport cu

cheltuielile petroliere

si 40% fata de pretul

energiei

Investitia va aduce

venituri suplimentare

fiindca foloseste ca

materie prima resturi

vegetale

In urma arderii

brichetelor din paie

nu rezulta emisii cu

efect de sera

In urma arderii

brichetelor din paie

nu rezulta emisii de

sulf

Investitia presupune

valorificarea resturilor

vegetale

13

3. Date tehnice ale insvestitiei

3.1 Date generale

3.1.1 Zona şi amplasamentul

Regiunea: Sud-EstJudetul: ConstantaLocalitatea: Comuna Tortoman

Judetul Constanta este situat in partea de S-E a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea. Suprafata judetului Constanta este de 7 071 km2 si ocupa in acest sens locul 8 intre judetele Romaniei. Din punct de vedere teritorial-administrativ este impartita in 3 municipii, 8 orase, 54 comune si 195 sate.

Forma de relief predominanta este podisul cu altitudine joasa, cu valori sub 200 de metri, doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta cu aspect calcaros.Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).

Reteaua hidrografica a judetului este formata de urmatoarele cursuri de apa: Dunarea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea.La est, judetul este delimitat de apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si putine peninsule. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mica in dreptul litoralului romanesc.

Clima temperat - continentala, caracteristica judetului Constanta, este influentata de pozitia geografica, situarea intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o puternica influenta marina. Climatul marin este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate devanturi puternice si umede care bat dinspre mare. Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10- 150 C. Precipitatiile anuale variaza intre 400-500 mm, zona cea mai saraca in precipitatii fiind litoralul, unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 mm.

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa.Vegetatia (alcatuita din plante ierboase) este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica.In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in oferta turistica a regiunii.

Bogatiile solului sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, terenuri care reprezinta 80% din suprafata totala, din care suprafata arabila reprezinta cca. 85%.In subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de constructii, izvoarele mezotermale, rocile comune si cele fosfatice.

14

Suprafata podisului este in mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea avand chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale puse in valoare pe masura darii in folosinta a unor instalatii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor,un interes special il prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.

Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma si privatizare.Industria alimentara este reprezentata de mai multi agenti economici profilati pe prelucrarea produselor de: morarit si panificatie, carne, lactate, uleiuri vegetale,conserve, legume si fructe, sucuri, bauturi alcolice, pescuit etc.In cadrul economiei nationale, agricultura judetului Constanta ocupa o suprafata agricola de 565.737 ha, din care sectorul privat detine 326.751 ha, pe care se cultiva, in special, culturi cerealiere. Judetul Constanta dispune de cel mai complex sistem de irigatii, suprafata amenajata fiind de 431.000 ha.Societatea Agroprod are peste 300 ha in administrare, din care 90 ha proprietate proprie, restul suprafetei fiind luata in arenda. Judeteul Constanta are un profil agricol, peste 30% din populatie fiind implicata in aceasta ramura a economiei.

3.2 Caracteristicile principale ale construcţiilor

3.2.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea acestora, volumul construit

Societatea Agroprod detine 2 hale de 400 mp, respectiv 487 mp pe care intentioneaza sa le modernizeze pentru a putea fi folosite la stocarea si prelucrarea materiei prime iar in ultima faza pentru stocarea produsului final – brichetele din paie. Halele respective sunt vechi grajduri de animale, pe un singur nivel, cu o latime de 15 m,o lungime de 26, respectiv 32 m si o inaltime de 10m. 3.3 Structura constructivă

Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu

recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale fiecărui obiect.

2.4 Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare

etc.)

Locul unde se va face investitia este prevazut cu un put si hidrofor.

2.5 Instalaţii aferente construcţiilor

15

Se vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile de iluminat, forţa, curenţi slabi, apă,

canalizare etc.

2.6 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora

Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice adoptate.

2.7 Avize şi acorduri

Certificatul de urbanism

Avize (de la furnizorii de utilitati si autoritati)

Autorizatia de constructie

16

2.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor

de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a

constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza

de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor

tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea

necesitatii acestora (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos). Se va descrie fluxul

tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada

de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele)

Nr

.cr

t

Denumire/Tip

utilaj/echipament

Nu

mar

buc

ati

Consum Capacitate Valoare

fara TVA

-Lei-

TVA

-Lei-

Total cu

TVA

-Lei-

1.

2.

Linie productie

brichete din paie si

alte resturi vegetale

Motostivuitor

1

1

380V/40 kW/h

1.8 l/h

800-1200 kg/h

2500 kg

84 000

45 320

20 160

14 313

104 160

59 640

Presa de brichetat

Caracteristici:

Materie prima: paie, stuf,coji de floarea-soarelui, hrisca, orez, chips-uri şi aşchii de lemn de esenţă tare şi moalePutere calorifică brichete: 4400-4800 kcal / kgCapacitatea de producţie, 800-1200 kg / hUmiditatea materiei prime : 4-8 %Dimensiunea materiei prime: 2-10 mmEnergie consumata (inclusiv coliere de incalzire): 46.7kW/hConsum maxim energie electrica: 40kW/hLungime ( inclusiv cutitul ): 3800mmLatime: 1200mmInaltime: 2250mmGarantie 12 luni

17

Tocator

Caracteristici

Montare si reglaj simple ale cutitelorSistem hidraulic integratDisc de tiere cu 2 cutiteSistem de alimentare hidraulicSistem de blocare cand se schimba cutiteleRaclete care nu permit acumularea de material in cilindrul de alimentarePompa hidraulica racita cu aerJgheab de golire reglabilInlocuirea foarte simpla a consumabilelorDiametrul maxim al lemnului 130mmCapacitate 4-5 m3 /hMasa proprie 502kgPutere ncesara: 26-60cp (18-4kW)Capacitate: 1000 (kg/h)Destinat pentru paioaseDimensiunea materialului de tocat: ≤ø10mmDimensiunea maxima a materialului rezultat: < Ø5×5mmMotor: 7.5 kwMasa totala brut/net: 400/500kg

Masa de incarcare

Caracteristici

Masa de incarcare:     tip SP4 Materie prima:    Paie, fanTipul materialului:     Baloti rotunzi Ø 1.20 to 1.50 mbaloti dreptunghiulari 2.50 x 1.30 x 1.20 mUmiditate:     Pana la 35% Incarcare:    mecanicaPutere :     1.5 kWConsum de energie pe ora:     In functie de eficientaAlimentare:    3 x 400V, 50Hz Dimensiuni  L x l x H :     4.00 x 1.53 x 1.72 m Suprafata de lucru:    1.20 m Greutate:     390 kg Temperature ambientala:     +5 /+30 °C Modalitate de operare:    1 persoana 

18

4. Durata de realizare (luni) şi etape principale

Luna 1 Luna 2 Luna 3

Modernizare cladiri 20 000 30 000 30 000

Instalarea liniei de productie 26 590 31 022 31 022

Achizitie alte utilaje 17 892 41 748

Total 63 482 102 770 61 022

5. Costul estimativ al investiţiei

Valoarea totală a investiţiei se ridică la 425 000 de euro, după cum urmează : Tabel

Denumirea investitiei Valoare (RON)

Modernizare cladiri 80 000

Linie de fabricare a brichetelor- masa de incarcare- tocator- presa de brichetat

104 160

Motostivuitor 59 640

Total 243 800

19

6. Finanţarea investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei de 58 000 euro, ajutorul public nerambursabil este de 29 0000.euro.

Curs Euro / leu 4.2643 .din data de 12.01.2010

  Cheltuieli eligibileCheltuieli

neeligibileTotal

Ron Euro Euro Euro

Ajutor public nerambursabil 123 540 29000 0 123 540 29 000

Sursele de finantare pentru

completarea necesarului de

finantare din care:

- autofinantare 42 600 10 000 0 0 42 600 10 000

- imprumuturi 80 940 19 000 0 0 80 940 19 000

TOTAL PROIECT 247 080 58 000 0 0 247 080 58 000

7. Date privind forţa de muncă :

7.1 Total personal existent 12

din care personal de execuţie 9

7. 2 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Locuri de muncă nou-create 6

Forta de munca necesara pentru fabricarea brichetelor este de 5 persoane:

- un operator tractor+presa de balotat

- 2 operatori tractor+remorca transport baloti

- 2 operatori linie de productie brichete

.

20

II. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C

pentru persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale) pentru

indeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice

Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B)

1.1. Prognoza veniturilor

21

1.2. Prognoza veniturilor

Nr

crt

Categoria Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Trim 1 Trim2 Trim 3 Trim 4 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4

1. Venituri din

vanzarea

brichetelor

0 0 20 000 50 000 10 000 0 30 000 50 000 80 000 80 000 80 000

Capacitatea de productie= 1 000 kg/h

Timp de lucru= 2 luni, 25 zile/luna, 8h/zi

Productia= 400 t brichete

Pret = 50 euro/ tona

Venituri= 400 t *50euro/t=20 000 euro

Vanzari

Anul 1, Trimestrul 3= 100t*200lei/t= 20 000 lei

Anul 1, Trimestrul 4= 250t*200lei/t= 50 000 lei

Anul 2, Trimestrul 1 = 50t*200lei /t= 10 000 lei

Anul 2,Trimestrul 3=150t*200lei/t=30 000 lei

Anul 2, trimestrul 4= 250t *200lei/t=50 000 lei

22

1.3 Prognoza cheltuielilor

Nr

crt

Categoria Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Trim 1 Trim2 Trim 3 Trim 4 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4

1. Cheltuieli cu

materia prima si

consumabilele

0 0 5 000 5 000 0 0 5 000 5 000 10 000 10 000 10 000

2. Cheltuieli cu

personalul

0 0 4 500 4 500 0 0 4 500 4 500 9 000 9 000 9 000

3. Cheltuieli cu

combustibili si

curent electric

16 000 0 16 000 0 16 000 16 000 16 000

4. Alte cheltuieli 3 000 3 000 3 000 3 000 6 000 6 000 6 000

TOTAL 0 0 28 500 12 500 0 0 28 500 12 500 41 000 41 000 41 000

Balotarea paielor = 100 baloti*200kg/balot=20 t/zi

Personal = 6 peroane(1 persoana pentru tractor si presa de balotat,3 persoane tractor si remorca transport baloti, 2 pers pt linia de brichetat)

4* 50 ron/zi=200 ron/zi * 20 zile=4000 ron/luna

2*50 ron/zi=100 ron/zi* 25 zile*2luni=5000 ron

Pret/tona = 9000/400=22 ron/t

Combustibil = 15 l/h tractor+presa si 10l/h tractor+remorca baloti

25l/h*8h/zi= 200l/zi*4ron/l=800ron/zi

Pret/tona=40 ron/t

Curent alectric = 50 kw/h*8h*0.4167=166.68

Pret/tona= 20 ron/t

Alte cheltuieli = 15 ron/tona

Cheltuieli totale/tona = 97 ron/tona

23

24

1.4 Indicatori financiari

Nr

crt

Specificatie UM ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5

1. Valoare investitie RON 250 000

2. Venituri din exploatare RON 70 000 90 000 80 000 80 000 80 000

3. Cheltuieli de exploatare RON 41 000 41 000 41 000 41 000 41 000

4. Rata rezultatului din

exploatare

% 41 % 54% 48% 48% 48%

5. Durata de recuperare a

investitiei

ANI 5

6. Rata rentabilitatii capitalului

investit

% 11% 19% 15% 15% 15%

7. Rata de actualizare % 8

8. Valoarea actualizata neta RON 1 672

25

26

1.3. Bilant sintetic previzionat

1.4. Flux de numerar

27

1.5. Indicatori financiari

Principalii indicatori financiari Tabel nr.16

28

ATENTIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor” - Anexa B2, „CPP”- Anexa B3 , „Bilant” - Anexa B4, „FN An 1-5”

- Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioada de cinci ani de la darea in explotare a investitiei din proiect, respectiv de la

finalizarea investitiei . Sheeturile „FN An 1I”- Anexa B5, „FN An 2I” - Anexa B6, „FN An 3I” - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a

proiectului (de maxim trei ani).

Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale (Anexe C)

2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare

2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune

2.3 Indicatori financiari

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE

PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR B

Atentie: prognozele vor fi intocmite pornind de la situatiile financiare din anul

anterior depunerii proiectului!

1.1 Prognoza veniturilor

Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie » cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in

primii doi ani de activitate dupa care anual.

In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii

previzionarii :

- gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; se va preciza productia fizica existenta si productia fizica

estimata in urma realizarii investitiei

29

- corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi

incheiate;

- modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate

Se vor detalia veniturile obtinute din alte tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si din alte

activitati decat cea descrisa prin proiect)

1.2 Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in

primii doi ani de activitate dupa care anual.

In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii

previzionarii :

- urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ;

- corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a

fi incheiate ;

- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;

- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ;

Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si

suporta cheltuieli din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)

1.3 Proiectia contului de profit si pierdere

In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in

care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza)

Se va completa anexa B3 randurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli privind dobanzile »(atat pentru creditul ce urmeaza a fi

contractat pentru co-finantarea investitiei din proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate), 14

« Alte cheltuieli financiare  », 18« Impozit pe profit/cifra de afaceri », restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni

privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).

30

1.4 Bilant sintetic previzionat

Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant.

Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele:

- in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care

solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza);

- valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor

imobilizate vandute in perioada respectiva;

- valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate

noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere);

- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de

fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante.

- casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia S;

- datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an – se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe

termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii.

- datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an – se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe

termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidentia de

asemenea datoriile catre actionari/asociati, leasingurile, datoriile catre alte institutii financiare.

- subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent /previzionat (daca este cazul) si incasarile primite prin programul FEADR;

- capitalurile proprii – se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se

repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator), rezervele

deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent;

- se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar;

1.5 Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii (anexele B5, B6 si B7(vezi atentionarea

de mai jos) desfasurate lunar) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) dupa implementarea proiectului.

31

In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii

previzionarii :

- se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni;

- atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare si nici in anii de

previziune !

- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;

Atentie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de finanţare si prin

excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport

specializate, precum şi a altor mijloace de transport stabilite prin fişa măsurii durata maximă de execuţie este de 2 ani.

1.6 Indicatori financiari

Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi

promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.

Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului de fezabilitate, cat si in

Anexa B9 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru

proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine

productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului proiectului).

Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:

32

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza

pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru

fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor » randul « Total venituri din exploatare » aferente

perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se

preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total

An1,… , Total An 5).

4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.

Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie

minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluati

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).

Se calculeaza astfel :

33

Unde:

Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluati;

Se calculeaza astfel :

7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati ;

RAFN  = Flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor);

Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul P  « Flux de numerar din activitatea de exploatare »

care se imparte la randul C « Total iesiri de lichiditati prin finantare ».

8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluati ;

Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

unde :

TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;

TAi= total active in anul i ;

34

9. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde:

r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de risc pe ţară (4%) evaluată de către Agenţie ca valoare

medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)

10. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:

FNi = flux de lichiditati net din anul i;

FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i

VI = valoarea investitiei   ;

11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa B8 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati

Se preiau valorile din randul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica – Anexa B1 la Anexa B9 - a cererii de finantare

intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR C

2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare

35

Se vor completa anexele C1, C2 si C3(vezi atentionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/

productive /prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe luni de implementare.

Atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare!

Atentie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de finanţare si prin

excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport

specializate, precum şi a altor mijloace de transport stabilite prin fişa măsurii durata maximă de execuţie este de 2 ani.

2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/ productive /prestari servicii, precum si cu cele

aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.

Atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici unul din anii de previziune!

2.3 Indicatori financiari

ATENTIE: Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului de fezabilitate, cat

si in Anexa C5 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru

proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine

productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului proiectului).

Indicatorii se calculeaza in mod automat, cu exceptia Valorii investitiei care se preia din Bugetul Indicativ.

36

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).

3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati

4. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva

5. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul 60 din anexa C4 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati.

In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica – Anexa C1 la Anexa C5 - a cererii de finantare

intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

37