Proiect Climatologie

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

PROIECT CLIMATOLOGIE

STUDENT : HERACHE LAURAGRUPA: 102SPECIALIZAREA : GEOGRAFIEANUL : I

BUCURESTI, 2014

CUPRINS

1.Metodologie. 32.Caracteristici climatice ale zonei. 4-54.Analiza graficelor.... 6-195.Concluzii.. 206.Bibliografie.. 21

1. Metodologie

n eleborarea acestui proiect au fost necesare mai multe tipuri de metode precum metoda analizei, metoda observaiei, metoda grafic i metoda bibliografic. Datorit metodei grafice, am putut realiaza graficele prin care am reprezentat temperatura, precipitaiile, frecvena i viteza vntului la staia meteorologic Buzu n anii 1961 i 1970.Prin metoda observaiei, se poate vedea clar diferenele de temperatur ,de precipitaii de la o lun la alta, de la an la an. Se poate observa cum intervin factorii climatici.Metoda analizei este una din cele mai importante metode, datorit faptului c graficele trebuiesc analizate i explicate n acelai timp.Metoda bibliografic este obligatorie fiecrei teme, ntruct trebuie s ne bazm pe un studiu bibliografic destul de bogat.

2. Caracteristicile climatice ale zonei Campulung-Muscel

Temperaturan zona montan trsturile climatice sunt o consecin a acestui spaiu n cadrul grupei montane Fgra, fapt ce ncadreaz teritoriul studiat n sectorul de clim continental. Temperaturile medii anuale sub 0 C sunt frecvente n etajul alpin i subalpin, pe vrfurile cele mai nalte ale Masivului Iezer-Ppua.n zona dealurilor i depresiunilor subcarpatice, temperatura medie anual este de 8,2C, iar n zonele mai nalte (Mu, Ciocanu, Groapa Oilor) se nregistreaz temperaturi mai sczute.n unii ani temperatura medie anual scade sub 8C, datorit deplasrii maselor de aer de pe rama muntoas. n funcie de anotimp, mediile lunare ale temperaturii prezint variaii regionale. Anotimpul de iarn se caracterizeaz prin valori mici ale mediilor lunare, cuprinse ntre -8C i -11,1C n etajul alpin i ntre -0,8C i -3,5C n etajul forestier cu altitudini mai mici de 1200 m. Temperatura medie a lunii iulie este de 18,4C. Particularitile termice ale lunii iulie ofer condiii optime i favorabile dezvoltrii unor procese fizico-geografice. Invaziile de aer tropical sunt atenuate de bariera orografic ce o ofer Munii Fgra i anticlinalul Mu-Ciuha-Ciocanu. Temperaturile medii ale verii n sectorul alpin sunt cuprinse ntre 7C - 8C, iar n sectorul subcarpatic i al dealurilor piemontane sunt de 17C-20C. Particularitile termice ale lunii iulie ofer condiiile cele mai favorabile dezvoltrii unor procese fizico-geografice. Invaziile de aer cald tropical sunt atenuate de bariera orografic ce o ofer Munii Fgra i anticlinalul Mu-Ciuha- Ciocanu.Media anotimpual a primverii este cuprins ntre -4C n luna martie i 6C n mai, n nord. n centru i sud temperaturile sunt cuprinse ntre 1,2C i 12C, aceste diferenieri fiind date de etajarea climatului pe vertical. n aceast zon se ntlnesc numeroase izoterme. Izoterma de 8C ptrunde pe vile rurilor Bratia, Bughea, Rul Trgului, Argeel, pn la latitudinea oraului Cmpulung i a comunei Bughea de Jos. n unii ani, temperatura medie anual scade sub 8C, datorit deplasrii maselor de aer de pe rama montan.Izoterma de -3C ptrunde pe cursul rurilor principale, confirmnd c aliniamentul depresiunilor subcarpatice se prezint ca un sector cu temperaturi blnde.Izoterma de -4C delimiteaz climatul de dealuri subcarpatice de climatul de munte. Uneori se ntlnesc i inversiuni de temperatur n unele sectoare de vale (Bughea, Bratia, Argeel), nconjurate de dealuri nalte (Cndesti, Bughea de Jos, Godeni).Temperatura aerului n luna iulie oscileaz n jurul izotermei de 18C, trasat n sectorul median al Rului Trgului. La Cmpulung inversiunile de temperatur sunt mai frecvente n lunile de iarn, dar apar i n lunile de var. Consecinele inversiunilor de temperatur constau aici n ceuri frecvente, amplitudini ridicate, producerea mai devreme a ngheului de sol, a brumelor timpurii de toamn i a celor trzii. Odata cu construcia combinatului de ciment i materiale de construcie la Valea Mare Prav, la nord-est de Cmpulung, inversiunile de temperatur pot contribui la poluarea aerului, la condiiile unei aerri reduse, ducnd la creterea numrului zilelor cu cea i la scderea insolaiei. Temperaturile extreme sunt necesare n aprecierea regimului termic din timpul verii sau iernii fa de media anotimpual. Astfel, la staia Cmpulung, cele mai ridicate temperaturi (36,5C) s-au nregistrat n data de 29 iulie 1902, iar cele mai scazute (-31C) n 24 ianuarie 1933. Diferenele ntre maximele i minimele extreme sunt mari (66,5 C), ceea ce subliniaza caracterul climatului cu mari oscilaii termice. Amplitudinile termice ating valoarea de 18 C n zona Masivului Iezer, apoi cresc spre sud, nregistrnd valori de 21,2 C, la Cmpulung i 24,3 C, la Piteti. Precipitaiile atmosfericen zona montan cantitatea de precipitaii crete n nord i nord-vest, unde izohietele cu valori ridicate sunt dispuse aproape concentric n jurul vrfului Iezer. n etajul forestier cantitatea medie anual de precipitaii este de 800-1200 mm, iar n etajul alpin i subalpin cantitatea de precipitaii este de 1200-1400 mm. Cele mai mari cantiti de precipitaii cad la sfritul primverii i nceputul verii (mai, iunie, iulie).Dac n zona de contact munte-subcarpai, cele mai mari precipitaii medii lunare se nregistreaz n iunie. n zona montan, la altitudini de peste 1900 m, se nregistreaz doua maxime: unul iarna, n februarie cnd predomin precipitaiile solide i altul vara, n iulie (145 mm).Cele mai reduse cantiti de precipitaii cad n sezonul rece, pentru arealul cuprins ntre 800-1700 m i toamna, pentru sectorul crio-nival.Repartitia cantitii anuale de precipitaii, n zona subcarpatic i piemontan, se caracterizeaz printr-o mare neuniformizare. Izohieta de 800 mm trece prin partea central a Depresiunii Cmpulung. Media precipitaiilor pentru ultimii 65 de ani este de 730-760 mm, iar media precipitaiilor pe ultimii 20 de ani este de 803 mm. n timpul verii i nceputul toamnei convecia termic joac un rol important n dezvoltarea norilor cumuliformi din care pot cdea precipitaii intense. Alunecrile de teren, uneori de proporii nsemnate pe versanii cu nclinare mare a pantei i lipsii de vegetaia corespunztoare, sunt datorate excesului de precipitaii. Cantitile anuale de precipitaii pe dealurile care nchid depresiunile subcarpatice (Ciocanu, Ciuha, Mu) sunt mai mari cu aproximativ 100 mm dect n vatra depresiunilor.Cel mai mare numar de zile cu precipitaii se nregistreaz n luna mai (13,1 zile), scznd apoi spre sfritul verii i nceputul toamnei (6,5 zile, n septembrie). Cele mai mici cantiti de precipitaii au czut n perioada n care au predominat invaziile de aer tropical cald i regimul anticiclonic.Cantitatea maxim de precipitaii a fost nregistrat la Cmpulung (140,7mm), la 25 iunie 1937. Circulaia maselor de aern zona montan domin vntul dinspre vest, care are o frecven ridicat tot timpul anului (27%), urmat de cel dinspre sud - vest (17%).La staia meteorologic Cmpulung s-a nregistrat o frecven nsemnat din nord (20,8%) n tot cursul anului. Frecvena vntului dinspre sectorul sudic crete uor ctre sfritul toamnei, n cursul iernii i nceputul primverii, devenind predominant n martie. Direciile dominante ale vntului la Cmpulung sunt cele de nord - vest (13,2%) i sud-vest (9,2%), scznd apoi de la 4,7% ( direcia sudic) la 2,4% ( direcia estic i vestic). Durata calmului atmosferic este de 55,8%, oraul fiind situat ntr-o zon de adpost.n sectorul montan, cele mai ridicate viteze se nregistreaz primvara i la nceputul verii cnd ating valori de 3 - 4 m/s, la vnturile de nord i nord-est. Toamna i la nceputul iernii vitezele sunt mai sczute 1,2 m/s.n etajul alpin, la peste 2000 m, viteza vntului crete, atingnd valori medii anuale de 7 m/s. Aici, att vnturile ce bat dinspre nord-vest, ct i cele din sud, depesc viteza de 8 m/s, n ianuarie i chiar 9 m/s, n februarie.Cele mai sczute viteze sunt semnalate la vnturile care bat dinspre est i nord-est, la sfritul verii, n lunile iulie-august (5-6m/s).Frecvena medie anual a vntului din direcia nord-vest este de 18%, iar cel din direcia de vest este de 13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s, pentru direcia nord-vest i 1,8 m/s, pentru direcia vestic.

3. Analiza graficelor

Tabel nr. 1 Temperaturile medii anuale la statia meteorologica Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970LunMedia anual8,0

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII8,0

1961-30,35,310,710,817,217,317,413,68,76,1-0,38,78,0

19620,2-2,40,98,813,615,417,919,313,69,46,4-2,88,48,0

1963-8,4-1,607,213,516,418,919,114,48,36,4-2,77,68,0

1964-4,9-3,60,88,31118,317,616,3139,740,57,68,0

1965-1,6-62,34,81215,918,415,614,77,831,27,38,0

1966-2,84,22,68,512,214,31817,913,211,84,6-28,58,0

1967-4,1-2,53,47,913,114,618,117,814,210,84,6-1,58,08,0

1968-3,80,71,91115,216,816,915,813,68,84,9-2,88,38,0

1969-1,1-0,52,09,913,116,217,416,213,07,75,0-1,78,18,0

19701,6-1,82,28,81115,71816,612,56,75,1-0,68,08,0

Media lunar-2,8-1,32,18,612,616,117,917,213,69,05,0-1,38,0

Sursa: ANM, 2014

Figura nr. 1 Variatiile temperaturilor medii anuale la statia Campulung-Muscel Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

In figura 1 observam ca temperatura medie anuala la statia meteorologica Campulung-Muscel in anii 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967,1968,1969,1970 este in scadere din anul 1961 pana in anul 1965, cand incepe sa creasca, iar apoi se inregistreaza variatii minore pana in anul 1970.

Figura nr. 2 - Variatiile temperaturilor medii anuale la statia Campulung-Muscel

Din figura 2 se poate observa ca temperaturile medii lunare variaza in functie de anotimp, fiind mai ridicate in lunile de vara si mai scazute in lunile de iarna.

Figura nr. 3 - Variatiile temperaturilor medii anuale la statia Campulung-Muscel

Din figura 3 se poate observa ca temperaturile medii lunare variaza in functie de anotimp, fiind mai ridicate in lunile de vara si mai scazute in lunile de iarna. Pe parcursul celor 10 ani nu au exustat variatii semnificative la nivelul temperaturilor medii lunare, acestea inregistrand valori apropiate de la un an la altul.

Tabel nr. 2 Precipitatiile atmosferice medii lunare si anuale la statia meteorologica Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

LunMedia anual840,3

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII840,3

196127,419,74,162,3272,8102,197,4105,32,451,545,539,9830,4840,3

19627,959,2114,548,350,268,8150,455,139,631,888,626,6741,0840,3

1963113,790,963,551,97475,6452655,729,70,667,8694,4840,3

19642,625,353,748,993,4101,4132,266,625,9181,668,969,5870,0840,3

1965103,321,361,99084,968,1160,8133,425,251,6134,841,5976,8840,3

196629,36,913,448,4101,1187,3130,398,529,445,851,975,7818,0840,3

196743,938,66,125,199,191,1113,3204,574,620103,773893,0840,3

196897,161,217,629,1111,531,150,986,641,83,6175,6102808,1840,3

196934,723,743,554,3103,278,5129,392,854,125,9187,552,8880,3840,3

197083,632,58,339,8101,783,9119,7127,239,542,8164,947,2891,1

Media lunar54,437,938,749,8109,288,8112,999,638,848,4102,259,6840,3

Sursa: ANM, 2014

Figura nr. 4 - Variatiile precipitatiilor atmosferice medii anuale la statia Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

In figura 4, ce prezinta variatiile precipitatiilor atmosferice medii anuale la statia Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970 , se poate observa ca pe parcursul celor 10 ani nu au existat diferente foarte mari in regimul de precipitatii.

Figura nr.5 - Variatiile precipitatiilor atmosferice medii lunare multianuale la statia Campulung-Muscel

In figura 5, ce prezinta variatiile precipitatiilor atmosferice medii lunare multianuale la statia Campulung-Muscel se observa o scadere a precipitatiilor intre lunile ianuarie si aprilie, datorita temperaturilor mai scazute, iar odata cu luna mai acestea inregistreaza o crestere pana ain luna august, ca mai apoi sa scada pe perioada lunilor septembrie si octombrie, si sa creasca, din nou in lunile noiembrie si decembrie, aceste variatii datorandu-se factorilor climatici.

Figura nr.6 - Variatiile precipitatiilor atmosferice medii lunare, anuale si multianuale la statia Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

In figura 6 , ce prezinta variatiile precipitatiilor atmosferice medii lunare, anuale si multianuale la statia Campulung-Muscel in anii 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967,1968,1969,1970, putem observa ca nu exista diferente foarte mari in regimul de precipitatii, acestea variind in functie de factorii climatic si anotimp.

Tabel nr. 3 Nebulozitatea la statia meteorologica Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

Lun

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII

1961Cer senin6,04,03,04,00,02,04,07,09,06,05,00,0

Cer noros16,011,022,015,014,021,025,021,017,018,013,017,0

Cer acoperit9,013,06,011,017,07,02,03,04,07,012,014,0

1962Cer senin11,00,00,03,00,04,06,011,012,09,01,03,0

Cer noros9,013,012,019,025,023,020,019,014,016,013,017,0

Cer acoperit111619,08,06,03,05,01,04,06,016,011,0

1963Cer senin6,02,02,00,00,06,06,014,012,05,04,05,0

Cer noros7,08,019,019,027,015,023,015,015,018,023,011,0

Cer acoperit18,019,010,011,04,09,02,02,03,08,03,015,0

1964Cer senin10,05,02,06,00,04,06,09,07,08,02,03,0

Cer noros17,010,014,015,020,025,019,019,015,018,014,017,0

Cer acoperit4,014,015,09,011,01,06,03,08,05,014,011,0

1965Cer senin6,03,09,01,01,00,012,08,012,09,01,01,0

Cer noros11,017,012,015,023,029,018,017,015,019,017,020,0

Cer acoperit14,08,010,014,07,02,02,06,03,03,012,010,0

1966Cer senin4,00,01,01,07,00,03,09,03,010,00,03,0

Cer noros8,017,015,015,017,020,025,018,025,016,015,016,0

Cer acoperit19,012,015,014,07,010,03,04,02,05,015,012,0

1967Cer senin7,05,013,07,09,04,013,016,07,014,06,08,0

Cer noros11,08,017,014,017,014,011,08,08,06,07,018,0

Cer acoperit13,016,011,010,07,012,07,07,015,011,017,07,0

1968Cer senin2,03,08,07,01,05,07,02,01,08,03,02,0

Cer noros1413,018,018,024,023,022,020,025,018,010,011,0

Cer acoperit1513,05,05,06,02,02,09,04,05,017,018,0

1969Cer senin4,02,05,02,07,010,015,07,017,011,08,05,0

Cer noros14,010,014,015,013,08,08,016,06,011,013,012,0

Cer acoperit13,016,012,013,011,012,08,06,07,09,09,014,0

1970Cer senin3,01,01,02,01,01,01,04,08,06,04,01,0

Cer noros14,013,015,018,020,023,026,022,017,017,023,023,0

Cer acoperit14,015,015,010,010,06,04,05,03,08,03,07,0

MLCer senin59,025,043,033,026,036,073,087,088,086,034,036,0

Cer noros129,0120,0156,0163,0217,0201,0197,0175,0157,0159,0149,0162,0

Cer acoperit130,0142,0118,0105,086,064,041,046,055,067,0118,0119,0

Sursa: ANM, 2014

Figura nr.7 Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit in anul 1961 la statia Campulung-Muscel










In figurile 7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,si 17 este prezentata frecventa zilelor cu cer senin, noros, si acoperit in anii 1961, 1962, 1963, 1964, ,1966, 1967, 1968, 1969, 1970. Se observa ca nu s-au inregistrat diferente foarte mare pe parcursul celor 10 ani, doar anii 1967 si 1969 au un numar mai mare de zile cu cer senin, fata de ceilalti anii.

Tabel nr. 4 Viteza si frecventa vantului la statia meteorologica Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

NNEESESSVVNVCalm (%)

Media

1961Frecevena (%)169,096,022,036,043,0108,034,063,0889,0

Viteza (m/s)3,54,04,13,52,72,72,52,13,1

1962Frecevena (%)126,0154,045,051,047,060,023,015,0939,0

Viteza (m/s)5,43,93,82,82,82,33,84,33,6

1963Frecevena (%)109,0190,068,074,064,072,015,010,0858,0

Viteza (m/s)3,72,93,52,72,01,71,71,72,5

1964Frecevena (%)139,0193,057,053,043,0100,028,026,0825,0

Viteza (m/s)5,63,32,72,02,52,83,62,73,2

1965Frecevena (%)8,613,04,04,36,85,61,42,254,1

Viteza (m/s)4,51,91,92,61,92,52,13,42,6

1966Frecevena (%)6,013,42,74,64,48,51,62,156,7

Viteza (m/s)3,72,32,51,51,72,72,32,22,4

1967Frecevena (%)6,711,83,44,14,77,31,23,457,4

Viteza (m/s)4,52,62,01,61,82,41,43,92,5

1968Frecevena (%)7,38,13,32,54,97,12,62,562,6

Viteza (m/s)4,22,31,91,91,82,32,14,72,7

1969Frecevena 5,912,13,13,25,17,12,42,7157,9

Viteza (m/s)3,52,82,22,21,92,42,43,32,6

1970Frecevena (%)4,616,13,03,95,47,22,32,954,6

Viteza (m/s)2,93,42,42,62,02,62,82,02,6

MediaFrecevena (%)58,270,721,123,622,838,211,512,9395,4

Viteza (m/s)4,12,92,72,32,12,42,43,02,7

Sursa: ANM, 2014

Figura nr.17 - Variatiile vitezei vantului anuale si multianuale la statia Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

In figura 17, ce prezinta variatiile vitezei vantului anuale si multianuale la statia Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970, se observa ca intre anii 1961 si 1966 viteza vantului a inregistrat crestesi si scaderi bruste iar din anul 1966 pana in anul 1970 aceasta s-a stabilizat, inregistrand valori apropiate.

Figura nr.18 Frecventa si calmul atmosferic la statia Campulung-Muscel

Figura nr.19 Calmul atmosferic la statia Campulung-Muscel

Concluzii

n concluzie,acest proiect a fost realizatn urma cercetarilor directe pe baza unei liste bibliografice. Datele de mai sus ne permit s concluzionm c ntre sistemele de msurare sunt diferene de reacie la schimbrile vremii i de acomodare cu mediul prin depirea ineriei. ntr-o astfel de situaie, pentru a putea utiliza, n condiii optime, bazele de date este necesar diferenierea diferitelor tipuri de msurtori, precum i date, i de calculare i de aplicare, ale unor corecii pentru omogenizarea irurilor de date, asigurnd astfel comparabilitatea acestora i depistarea schimbrilor climatice reale.

Bibliografie

1. Ciulache, Sterie (1994), Meteorologie-Climatologie, Editura Universitar Aragonit, Rmnicu Vlcea. 2.Povar, Rodica (2004), Climatologie general, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti.3.Anuarele meteorologice din anii 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970.4..http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung3

Proiect Climatologie

Documents

Transcript of Proiect Climatologie