Academia de Studii Economice Bucuresti

Master Economia si Administrarea Afacerilor Agroalimentare, anul II

Proiect la disciplina: Comertul cu produse agroalimentare

PIATA CARNII DE VITA

Profesor coordonator: Raluca Ladaru

Proiect realizat de: Hodarnescu Vlad

Olteanu Cristian Iulian Eugen

Oprea Mihaela Gabriela

INTRODUCERE

Din totdeauna, asigurarea alimentaţiei a fost una din problemele vitale ale omenirii. Despre mâncare se spune că reprezintă o „necesitate ce dă naştere la toate celelalte”. Dezvoltarea industrializării cărnii cunoaşte, în prezent, o amploare deosebită atât prin diversificarea posibilităţilor tehnologice alimentare de valorificare a cărnii provenite din diferite surse animale, cât şi prin progresul tehnic care contribuie decisiv la calitatea produselor alimentare oferite consumului. Carnea este o sură importantă de fier ușor asimilabil, de asemenea, mai conține fosfor și potasiu, dar aceasta este saracă în calciu și magneziu. În carne se conține complexul de vitamine B. Spre exemplu, carnea de porc este deosebit de bogata în vitamina B1.

In alimentația noastră este bine sa fie prezente mai multe tipuri de carne, cele mai apreciate sunt:

- carne de vită, vițel - carne de porc - carne de mânzat - carne de miel - carne de pui - carne de curcan etc.

Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în special din zona montană şi deluroasă. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura furajelor pe care le valorifică, conferă creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de perspectivă. Tot mai mulţi fermieri se orientează către creşterea şi exploatarea taurinelor de carne având în vedere posibilităţile oferite de structura efectivelor, de condiţiile geo-climatice, precum şi de cererea tot mai crescută a cărnii de bovine pe piaţa europeană.În România se impune implementarea raselor de carne, în condiţiile în care rasele de vaci de carne aduc profit mai mare în zonele de munte, decât vacile de lapte.

Un motiv important este cel legat de un deficit de carne vită de peste 200.000 de tone/an, în Uniunea Europeană, în perioada 2011-2014. În momentul de faţă acest tip de vacă nu este foarte răspândit în România. Vorbim de un efectiv de 29 de mii de exemplare, adică nu mai mult de 2,3% din numărul total de exemplare.

Daca ne obisnuisem ca, atunci cand vine vorba de economie, sa nu mai fim in top, anul acesta ne putem mandri cu un loc fruntas la exporturile extracomunitare de carne de oaie si cu un surprinzator loc 7 in ceea ce priveste exporturile de carne de vita catre piete din afara UE.

Cu 2,9% mai multa carne romaneasca de vita la export in primul semestru al lui 2014.Industria cărnii de vită din Uniunea Europeană se află într-un impas economic, fără precedent în istoria comunitară.

Resimţită puternic în Europa, scăderea efectivelor de vite lasă loc nesiguranţei în refacerea şeptelurilor persistând, în rândul producătorilor, incertitudini referitoare la perspectiva profitului realizat din noua politică agricolă comună, piesă importantă în acest segment al industriei alimentare, începând cu anul 2014. 

Europa este responsabilă pentru 12% din producția mondială de carne de vită, 8 milioane de tone reprezentând 19% din producția totală de carne a Uniunii Europene.

CAPITOLUL 1:

PIATA INTERNATIONALA A CARNII DE VITA

1.1. Oferta internationala de carne de vita

In studiul curent s-au folosit ca referinta cele mai representative 6 tari la nivel mondial grupate pe cotinente: Argentina , USA, Australia , Africa de Sud, China, UK.

Categoriile de comparatie sunt: Production (Livestock primary, ) si Food balance (Food balance sheets)

Figure 1.1

Figure 1.2

Primele 2 grafice reprezinta cantitatea bruta de carne de vita, existenta in tara cea mai reprezentativa din fiecare continent.

Tendinta generala,in grafic,ne arata ca cea mai mare pondere de carne produsa,o are USA intre anii 2010-2011,iar cea mai mica pondere o reprezinta South Africa si UK.A doua tara ca pondere,o reprezinta China cu peste 6 milioane de tone,intre anii 2010-2014.

Facand o comparatie pe ani,observam ca productia in 2010-2011 a avut cea mai ridicata cota,in schimb cea mai mica fiind perioada 2013-2014,in USA.In Argentina,cota cea mai mare s-a inregistrat in perioada 2009-2010,iar cea mai mica in 2011-2012.

UK si-a pastrat conditia de echilibru ,comparativ cu Argentina.

1.2. Cererea internationala de carne de vita

1.3. Comertul international cu carne de vita

FOOD BALANCE - FOOD BALANCE SHEETS / COUNTRY

CATTLE MEET

Figure 2.1

In graficul de mai sus se prezinta balanta alimentara de carne de vita.

Putem observa ca Argentina practica cea mai mica rata a importului in timp ce exportul de carne este in continua scadere din 2009 spre 2014.

Figure 2.2

Austrata in schimb expor ta jumatate din totalul de carne de vita anual,in timp ce importul este aproape nul.

Figure 2.3

Graficul de mai sus reprezinta balanta pentru Africa de Sud.Putem observa o rata infima a importului,dar cea mai mare cota a exportului de carne de vita,relativ constanta din 2009 pana in 2014 .

Figure 2.4

In China,rata importului este mai ridicata fata de export insa aceste cote reprezinta o valoare nesemnificativa in comparative cu totalul de carne de vita.

Figure 2.5

In Anglia sesizam o tendinta ridicata a importului in 2009 care este in scadere spre perioada lui 2014,in timp ce exportul inregistreaza o crestere continua din 2009 pana in present.

Figure 2.6

America isi pastreaza o rata de echilibru si pentru export si pentru import,o pondere oricum redusa in comparatie cu totalul.

Figure 3.1

Graficul de mai sus prezinta cota importului pe ani pentru fiecare tara din cele alese.Putem observa ca Statele Unite sunt lider detasat importul de carne de vita.

Figure 3.2

Mai sus avem graficul exportului pe ani unde Statele Unite si Australia sunt lideri detasati.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

ton

nes

carc

ass

wei

ght

100

0

CAPITOLUL 2: Piata carnii de vita in Europa

2.1. Oferta de carne de vita pe piata din Europa

Structura din sectorul cărnii de vită de calitate dintr-o bucată de carne de vită în supermarket este, desigur, nu doar dependenta de modul în care carnea a fost tăiată şi tratată în supermarket. Este, de asemenea, dependentă de modul în care bovinele au fost manipulate la abator şi modul în care au fost hrănite şi crescute de agricultor. Unii dintre factorii care afectează calitatea unei bucăti de carne de vită sunt vârsta bovinelor, rasa acestora, hrana vitelor, istoria veterinară, transportul de la agricultor la abator, refrigerare, timpul de maturare, modul în care a fost tăiată carnea la abator, modul în care a fost tăiată şi răcită în supermarket etc. Fiecare verigă din lanţul de distribuţie de la agricultor prin intermediul abatorului pana la comerciant este importantă pentru a oferi consumatorului o bucată de carne de vită care deţine calitatea solicitată. Se poate, probabil, spune că fiecare trei legaturi: agricultor, abator şi retailer sunt responsabile pentru o treime de calitate.

Din 2006 până în 2014, numărul de vite în Europa a rămas stabil în jur de 80 de milioane de animale. Producţia de carne de vită este destul de stabilă la aproximativ 8 milioane de tone în carcasă aşa cum se arată în figura 1. Vârful producţiei de carne de vită în 2010 este rezultatul unei reduceri ascuţite în cotele de lapte, ducând la o creştere temporară a sacrificării bovinelor.

Figura 1. Europe gross production of beef (2006-2014: EU-15)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Eurostat, 2014 and The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2014 and March 2012, Eurostat, MLC

0 5 10 15 20 25

Greece

Finland

Portugal

Sweden

Denmark

Austria

Belgium/Luxembourg

The Netherlands

Spain

Italy

Ireland

United Kingdom

Germany

France

D%19.0

GR0.8%

E7.4%

F24.3%

IRL7.9%

I%11.5

NL%6.5

A2.8%

FIN1.2%P

%1.2

UK9.1%

B/L4.2%

DK2.2%

S%1.9

Figura 2. Numarul de vite in Europa 2012

million heads of cattle

Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics, March 2014, Eurostat

Figura 3. Ponderea bruta a tarilor europene in 2012

Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics, March 2014

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2014

2012

2010

Sw

ede

n

Fin

lan

d

Au

stri

a

Lux

em

bou

rg

Uni

ted

Kin

gd

om

Th

e N

ethe

rlan

ds

Den

ma

rk

Be

lgiu

m

Fra

nc e

Ge

rma

ny

EU

-12

/15

Ire

lan

d

Ital

y

Sp

ain

Gre

ec e

Po

rtu

gal

Figura 4. Numarul mediu de vite pe exploatatie

Sursa: Eurostat, Beef Situation and Outlook, CAP, 2014.

Producția de carne de vită în Europa este în mare măsură un produs secundar al producției de lapte. Un producător de lapte este automat si un producător de carne de vită, dar producţia de carne de vită este de mult mai mică valoare. Importanţa lactatelor este reflectată în distribuţia de produse lactate faţă de vaci de alăptare. Vaci care sunt folosite doar în producţia de carne de vită, adica nu sunt mulse. În 2010, 36.3% din toate vacile au fost vaci de alăptare, 63.7% au vaci de lapte. În 2008, mai puţin de un sfert (24%) de toate vacile au fost vaci de alăptare. Astfel, în ultimii ani a existat o tendinţă spre producţia de carne de vită pură, mai degrabă decât de producția de lapte.

%0

%20

%40

60%

%80

100%Dairy cows

Suckler

199

9

199

8

199

7

199

6

199

5

199

4

199

3

199

2

199

1

199

0

198

9

198

8

198

7

Figura 5. Proportia de vaci de lapte versus vaci de alaptare (2010-2014)

Sursa: Eurostat, 2014 and The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2012 and March 2014, Eurostat

2.1.1. Industria cărnii de vită in Europa

În Uniunea Europeană a existat o tendință generală către o industrie de măcelărie mai concentrată, atât în ceea ce privește dreptul de proprietate, de exemplu companiile de măcelărie, precum și în ceea ce privește fermele de producție. Dintr-o situație în care fiecare oraș avea propriul său abator (public sau privat), care a fost cazul în multe țări europene în urmă cu 50 de ani, a existat o dezvoltare spre închidere a abatoarelor mici și deplasarea către abatoare mari, mai aproape de zonele de producție.

Dezvoltarea a accelerat în ultimii ani, ca urmare a cerințelor lanțurilor de retail mai mari și cerințelor de igienă. Marile lanțuri de retail se folosesc de puterea lor de cumpărare pentru a cere produse și servicii care îndeplinesc standardele lor pre-specificate, adică descrieri ale diferitelor produse și servicii furnizate de companii de sacrificare (greutate, ambalaje, metode de producție etc.) și ei cer aceste produse standardizate, în cantități mari pentru care se așteaptă reduceri și mai presus de toate doresc regularitate în aprovizionare.

Doar companiile mari de măcelărie sunt în măsură să îndeplinească aceste cerințe ale marilor comercianți cu amănuntul. Prin urmare, pe măsură ce crește concentrația la nivelul comerțului cu amănuntul și marile lanțuri de retail devin mai importante, concentrația la nivelul companiilor de sacrificare avand o tendință de creștere cu ea.

Un indicator al gradului de concentrare în industria de sacrificare a bovinelor europene este prezentată în figura 6, care arată ponderea sacrificărilor de bovine întreprinse de cele mai mari cinci companii din fiecare țară.

%0

20%

%40

60%

%80

%100 other

biggest5

Uni

ted

Kin

gd

omItal

y

Be

lgiu

m

Th

e N

ethe

rlan

ds

Ge

rma

ny

Fra

nc e

Ire

lan

d

Den

ma

rk

Din cele opt țări incluse în figură, Danemarca are industria de sacrificare cea mai concentrată, cu cele mai mari cinci companii pentru mai mult de 90% din abatorizare. Industria de sacrificare mai fragmentată se găsește în Regatul Unit, unde cele mai mari cinci companii reprezintă doar 21% din sacrificări.

Concentrația la nivel european este, desigur, mult mai mică, unde compania de sacrificari cu cel mai mare număr de bovine din Europa sacrifică doar 4% din bovinele sacrificate în UE în ansamblu.

Figura 6. 5 mari companii de sacrificare din fiecare tara in 2012

Sursa: PVV, 2014

Companiile de sacrificare nu doar variază în dimensiune, dar, de asemenea, în gama de activități pe care le efectuează. Unele companii (mai mici) sunt implicate în sacrificare care include doar uciderea animalului și eliminarea ceea ce este cunoscut sub numele de "a cincea parte" (piele, ficat, rinichi, intestine etc.). Carcasele sunt vândute direct comercianților cu amănuntul sau cu ridicata prin intermediul sau sunt vândute in industria produselor din carne.

2.1.2. Proprietate privată sau publică

Abatoare publice sunt, în general, mai mici decât abatoarele private / co-operative și cota lor de sacrificările este în scădere. Clienții lor principali sunt de multe ori măcelari. În unele țări, cum ar fi Marea Britanie și Danemarca, abatoarele publice sunt aproape non-existente, cu mai puțin de 1% din sacrificări. În Germania au 10% din piață și în Franța 30-40%, conform unor estimări.

2.1.3. Cumpărarea bovinelor vii

Tabel 1. Cota de livrare a cooperativelor de lapte si vita in %, 2012

Lapte Vite

Marea Britanie .. 7%

Franta 49% 35%

Italia 68% 18%

Germania 77% 26%

Olanda 84% 16%

Irlanda 96% 65%

Danemarca 92% 48%Sursa: Eurostat, 2014

În Regatul Unit, unde rolul cooperativelor este mic în special în sectorul cărnii de vită (numai 7% din bovine este furnizat la cooperative), abatoarele încă pot achiziționa 55% din vitele lor de pe piețele de licitație unde bovinele au pretul in pence pe kilogram greutate vie, și alti 45% sunt obținuti direct de la fermieri sau grupuri de producători și la prețuri în pence pe kilogram balast. Abatoarele mai mari au tendința de a cumpăra mai multă carne de vită decât cele mici. În Danemarca piețele de bovine sunt aprovizionate cu vite egale cu 23,4% din totalul sacrificărilor (The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2012).

În majoritatea țărilor, bovinele de carne sunt îngrășate în fermele în care se nasc. În Spania însă, practica este diferită. Când vițeii din mici ferme extinse în sudul și centrul Spaniei sunt în vârstă de 4-6 luni, sunt transferați la fermele de îngrășare speciale în provinciile nordice Catalonia și Castilla-León, unde agricultura este mai intensivă (aproximativ 40% din îngrășare are loc în Catalonia). La aceste ferme de îngrășare a animalelor rămân în grajduri până la vârsta de 9-12 luni cand sunt gata pentru sacrificare.

2.1.4. Angrosiștii din Europa

Rolul angrosiștilor independenți din industrie este în scădere deoarece funcțiile angro și de distribuție sunt integrate în companiile mai mari, care pot fi fie companii de sacrificare sau lanțuri mari de retail prin intermediul unităților de cumparare centrale. Vânzările în scădere de carne de vită prin măcelari, care sunt principalii clienți ai multor companii cu ridicata, pun presiuni suplimentare asupra angrosiștilor. Angrosistii încearcă să evite a fi pusi pe marginea pieței introducand o gamă mai largă de produse și prin a prelua activitățile de prelucrare cum ar fi tăierea și ambalarea și, astfel, creșterea valorii pe care acestia o adaugă produsului.

2.2. Cererea de carne de vita pe piata din Europa

2.2.1. Profilul sectorului carnii de vita

Europa e al doilea mare producator de carne de vita dupa SUA. In 2012, Europa detinea aproximativ 18% din productia mondiala a carnii de vita. O mare parte a exportului carnii de vita in afara Europei este realizat de Irlanda (fig.1). (Eurostat-Comtext, , The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2014 (USDA), International Meat Market Review, June 2014).

Tabelul 1. Productia ca procent din consum

Carne de vitaIrlanda 1025Olanda 159Danemarca 147Belgia/Luxemburg 146Austria 135Franta 119Germania 108Spania 100Finlanda 94Suedia 82Marea Britanie 73Portugalia 69Italia 61Grecia 28Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics 2014, Eurostat, ZMP

2.2.2. Consumul de pe piața cărnii de vită

Carnea de vita este parte importanta in regimul alimentar al tarilor europene. O scurta investigatie in Germania, Regatul Unit, Spania sau Franta arata carnea tocata, friptura de vita, maruntaiele sunt elemente commune in bucataria acestor tari.

Frecventa cu care europenii consuma diferite tipuri ale carnii de vita difera de la o tara la alta. Friptura de vita este consumata cu preponderenta in Spania si Franta, spre deosebire de Germania si Regatul Unit unde predomina carnea tocata. In general carnea tocata si friptura de vita sunt consummate mai des decat maruntaiele.

Carnea de vita mai este folosita si ca ingredient in productia preparatelor de tip pizza, burger etc. si o mica parte in productia carnatilor. Cantitatea de carne de vita procesata si vanduta in Regatul Unit este intr-o usoara crestere. Conform MLC, carnea de vita procesata de pe piata Regatului Unit a crescut din 2008, de la 18%, la un total de 22% in 2012. In Germania, distributia vanzarii carnii de vita este

Factorii consumatoruluiCulturaValori personaleVenitVarstaClasa socialaCunostinte in bucatarieAltele

Factori de marketingProdus

PretComunicareDistributie

PerceptiaconsumatoruluiAsupra valorii si Costului

Consumde carne

asemanatoare cu cea din Regatul Unit, in timp ce in Franta, cantitatea carnii procesate se situeaza la aproximativ 6%

2.2.3. Cererea

Toate companiile din lantul alimentar, de la producator pana la retailer depind de perceptia consumatorului asupra produsului finit.

Chiar daca fermierul nu vinde direct consumatorului, el depinde de produsul finit al carnii de vita, in acest mod creand valoare pentru consummator, ceea ce il va face pe acesta sa plateasca un anumit pret, destul incat sa acopere costurile si, de preferat un pic mai mult

Figura 2. Model al perceptiei valorii

Figura 2 arata caracteristicile consumatorului si ale marketingului influentand impreuna consumul de carne prin perceptia consumatorului asupra valorii si costul consumului de carne.

2.2.4. Modele de consum de carne de vită și carne

Stabilitatea consumului mediu pe cap de locuitor in Europa este situata in jur de 20 kg/an inca din 2000 si ascunde mari fluctuatii in anumite tari. Grecia, Portugalia, Spania si Italia au crescut consumul de carne de vita in timp ce in alte tari precum Belgia, Germania sau Franta a scazut drastic. Inca din anii 2008 a fost o tendinta usor descrescatoare a consumului pe cap de locuitor in Europa, ca un intreg.

Carnea de vita consumata, din totalul de carne de vita a scazut drastic din 2012, cand se situa la 38%. In 2014 era de numai 22%. Decaderea a avut loc in favoarea carnii de porc si a celei de pui care au crescut semnificativ.

de vita

0,0

2,0

0,4

6,0

,0 8

,1 0

19981991198119711961

Poultry meat

Mutton and lamb

Pork

Beef and veal

Figura 3. Consumul carnii de vita pe cap de locuitor

Sursa: Bansback, 2008 and The European Commission, 2010

Figura 4. Tipuri de carne, privind consumul acestora in Europa

Sursa: Bansback, 2010 and The European Commission 2012

%0 %20 %40 %60 %80 %100

Other

ButchersGreece '2012

Italy '2012

Spain '2012

Ireland '2012

Belgium 2012

United Kingdom 2012

The Netherlands 2012

France 2012

Germany 2012

Denmark 2012

2.2.5. Puncte de achizitii

În ultimii ani am văzut schimbări în obiceiurile de cumpărături, care duc la creșterea dominației in hipermarketuri și supermarketuri (Economist Intelligence Unit, Retail Business, 2008). Deși sectorul cărnii este diferit de alte sectoare alimentare în care cota de supermarket a fost relativ scăzut, tendința afectează cota măcelarilor tradiționali de vânzăre a carnii de vită. În Regatul Unit, cota măcelăriilor de vânzare cu amănuntul de carne de vită a fost de 61% în 2012

Pana in 2012 ponderea a scăzut la 39%, iar în 2014 ponderea a fost de numai 35%. Un studiu din Marea Britanie a arătat că consumatorii consideră supermarketurile mai convenabile și mai igienice, in schimb măcelarii sunt considerati a da sfaturi mai bine, a fi mai prietenosi și a vinde carne proaspata.

Figura 5. Cota de vanzare a macelariilor pentru carnea de vita

Sursa: Euromonitor, 2012

2.2.6. Influenta varstei si sexului

Ca studiu realizat de Taylor Nelson în Regatul Unit în 2010 comparativ cota diferitelor grupe de vârstă "din consumul total de carne de vită comparative cu cota lor de consum de alimente, în general. S-a dovedit că tinerii sub 16 ani si persoanele cu varsta de peste 65 de ani tind să consume mai puțina carne de vită în raport cu alte alimente și consumatorii care mananca mai multa carne de vită în comparație cu alte alimente ar trebui să fie găsit în grupele de vârstă: 17 și 34 de ani și 35 - 64 de ani. Potrivit unui studiu NFS în Regatul Unit din 2010 tinerii sub 25 de ani mananca cu 40% mai puțina carne de vită decât media națională, și în funcție de acest studiu, consumatorii mari sunt găsiti în rândul persoanelor în grupa de vârstă de 45 - 64. Conform ambelor studii femeile tind sa consume mai puțina carne de vită decât bărbații. 

0 5 10 15 20 25

Grecia

Finlanda

Portugalia

Suedia

Danemarca

Austria

Belgia/Luxemburg

Olanda

Spania

Italia

Irlanda

Marea Britanie

Germania

Franta

2.2.7. Influenta preferintelor consumatorului

Aprovizionarea: Structura sectorului carnii de vita

Calitatea carnii de vită în supermarket este, desigur, dependenta nu doar de modul în care carnea a fost tăiata și tratata în supermarket. Depinde de asemenea de modul în care vitele au fost manipulate la abator și modul în care au fost hrănite și crescute de către producator.

 Unii dintre factorii care afectează calitatea carnii de vită sunt vârsta bovinelor, rasa bovinelor hrana acestora, istoricul lor veterinar, transportul de la fermier la abator, timpul maturarii, modul în care carnea a fost tăiata la abator, modul în care a fost tăiata și răcita în supermarket etc.

Fiecare verigă din lanțul de distribuție de la fermier prin abator pana la retailer este importantă pentru a oferi consumatorului o bucată de carne de vită care posedă calitatea cerută. Se poate spune ca fiecare dintre cele 3 verigi: fermier, abator și retailer sunt responsabile pentru o treime din calitate.

Figura 6. Numarul de vite in Europa 2011

Milioane capete bovine

Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics, March 2012, Eurostat

%0

%20

%40

60%

%80

100%Dairy cows

Suckler

201

2

201

1

201

0

200

9

200

8

200

7

200

6

200

5

200

4

200

3

200

2

200

1

Producția de carne de vită în UE este într-o mare măsură un produs secundar al producției de lapte. Un producător de lapte este, de asemenea în mod automat un producător de carne de vită, dar producția de carne de vită este de valoare mult mai mica. Importanța produselor lactate este reflectată în distribuția de produse lactate față de vaci care alăptează. 

Vacile de alăptare sunt folosite numai în producția de carne de vită, adică nu sunt mulse. În 2010, 36,3% din toate vacile au fost vaci de alăptare, 63,7% au fost vaci de lapte. În 2008, mai putin de un sfert (24%) din toate vacile au fost vaci de alăptare. Astfel, în ultimii ani, a existat o tendință de producție de carne de vită, mai degrabă decât pur producție de lapte

Figura 7. Ponderea lactatelor in comparatie cu bovinele de alaptare in the Europa

Source: Eurostat, 2014 and The Danish Meat and Livestock Board Statistics, 2014 and March 2014, Eurostat

2013

0

500 1000 1500

Bulgaria

Suedia

Finlanda

Belgia/Luxemburg

Denmarca

Germania

Grecia

Spania

Franta

Irlanda

Italia

Olanda

Portugalia

Marea Britanie

Europa

Export

Import

2.3. Comertul cu carne de vita pe piata din Europa

Figura 1. Comertul carnii de vita intre statele europene in 2012 (1000 tone)

Sursa: The Danish Meat and Livestock Board Statistics 2014, Eurostat-Comtext

Dezvoltarea consumului carnii de vita in Europa in ultimele decenii a fost extreme de lenta. Media consumului pe cap de locuitor a fost stagnanta in jurul cantitatii de 20 kg/consummator/an. Cresterea accentuata a carnii de porc si pui a dus la o scadere drastica a consumului de carne de vita, de la 38% in 2000, la 21% in 2012.

In Europa, carnea de vita reprezinta un produs adiacent productiei de lapte. Cea mai mare parte a bovinelor livrate pentru sacrificare isi au originea in fermele de lactate. Doua treimi din bovinele din Europa sunt bovine de lapte.

CAPITOLUL 3: PIATA CARNII DE VITA IN ROMANIA

3.1. Oferta de carne de vita pe piata din Romania

Numărul total de bovine sacrificate a scăzut în 2014 cu 2,1%, până la 713.000 capete, iar greutatea lor în carcasă s-a majorat cu 17,1%, totalizând 113.241 tone. Sacrificările de bovine în unitățile industriale specializate au crescut, atât din punct de vedere al numărului de capete sacrificate, cu 3%, cât și al greutății în carcasă cu 2%.

In tabelul de mai jos putem observa o crestere a productiei de carne ,in anul 2014 comparativ cu anul 2011.

DINAMICA EFECTIVELOR ŞI A PRODUCŢIEI DE CARNE ÎN PERIOADA 2002-2014

SPECIFICARE UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20092010 2011 2012 2013 2014

Efective totale de bovine

mii cap.

2.800 2.878 2.897 28012862 29342819 268425121.985 2.130

2164 2197

Producţia totala de carne de vită în viu

mii tone

295 319 378 391 383 318 333 306 264 205 289,3

198,5 232,6

Greutatea medie la sacrificare

kg/cap 208 258 321 328 333 275 280 285 287 264 333 332 327

3.1.1. Oferta de carne de vita din Romania structurata pe judete

RAPORT TEHNIC - OPERATIV privind efectivele de bovine la data de 31 iulie 2015

N.r crt.

JUDETULTOTAL

SECTOARE

din care : SECTOR DE

STATSECTOR PRIVAT

TOTAL

din care :

TOTAL

din care :

Unit.cu

Unit.cu

Soc.si as.

Ferme

flux ind.

flux ind.

private fam.

TOTAL 908 0 0 908 0 18 8901 ALBA 17     17     172 ARAD 75     75     753 ARGES 0     0     04 BACAU 0     0     05 BIHOR 92     92     926 BISTRITA N. 16     16     167 BOTOSANI 0     0     08 BRASOV 11     11   11 09 BRAILA 0     0     010 BUZAU 0     0     011 CARAS S. 0     0     012 CALARASI 10     10     1013 CLUJ 145     145     14514 CONSTANTA 0     0     015 COVASNA 0     0     016 DAMBOVITA 0     0     017 DOLJ 10     10   7 318 GALATI 0     0     019 GIURGIU 10     10     1020 GORJ 0     0     021 HARGHITA 0     0     022 HUNEDOARA 7     7     723 IALOMITA 0     0     024 IASI 0     0     025 ILFOV 0     0     026 MARAMURES 180     180     18027 MEHEDINTI 0     0     028 MURES 6     6     629 NEAMT 4     4     430 OLT 25     25     2531 PRAHOVA 0     0     032 SATU MARE 17     17     1733 SALAJ 100     100     10034 SIBIU 33     33     33

35 SUCEAVA 0     0     036 TELEORMAN 150     150     15037 TIMIS 0     0     038 TULCEA 0     0     039 VASLUI 0     0     040 VALCEA 0     0     041 VRANCEA 0     0     0

42M.BUCURESTI

0     0     0

3.1.2. Pretul carnii de vita in carcasa in ianuarie 2015

3.2. CEREREA DE CARNE DE VITA PE PIATA DIN ROMANIA

România deține efective importante de bovine potrivite pentru producția de

carne:

 

În bucătăria românească, carnea de vită și mânzat nu reprezintă chiar un produs

tradițional și de aceea doar 15% din totalul cantității de carne consumată în România face

parte din această categorie, creșterea bovinelor fiind legată mai ales de obținerea laptelui și a

produselor lactate. Totuși, având în vedere că circa 35% din efectivele de bovine din România

sunt de tip Simmental -foarte potrivite pentru producția de carne – viitorul sectorului cărnii de

bovină pare a avea bune perspective.

 

Importurile (inclusiv animale vii) contabilizează circa 10% din vânzările de carne din

România și provin din țări precum Austria, Germania, Italia, Ungaria și Franța. Exporturile se

cifrează la jumătate față de nivelul importurilor și au ca principal destinație Austria (circa 2/3

din total).

 

Numărul total de bovine sacrificate a scăzut cu circa 39% la un număr de 707 mii capete,

în intervalul 2007-2014, în special ca urmare a scăderii efectivelor și al faptului că animalele

tăiate nu au mai fost înlocuite de altele. Scăderea în ceea ce privește greutatea totală a

animalelor sacrificate a fost mai redusă (”doar” – 28%), în același interval de timp, ajungând

la nivelul de 114.464 mii tone (în carcasă), explicația fiind aceea că după aderare, a crescut

greutatea animalelor la sacrificare (situație valabilă mai ales pentru bovinele deținute în

gospodării, în condițiile în care acest indicator a suferit doar ușoare modificări pentru

bovinele din unitățile industrial).

3.3. COMERTUL CU CARNE DE VITA IN ROMANIA

Exportatorii de vite din România au livrat în primele nouă luni ale anului circa 3.000 de

camioan încărcate cu câte 60 de viţei a 200 de kilograme, ceea ce înseamnă încasări de 95 de

milioane de euro

Această sumă plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană în funcţie de

exporturile de bovine vii. Liderul blocului comunitar este Franţa, economie ce deţine şi cel

mai mare şeptel de bovine.

3.3.1. Exportul de carne de vita al Romaniei

Exporturile de carne de vita ale Romaniei catre piete din afara Uniunii Europene au

totalizat 6.265 tone, in primul semestru din 2013, reprezentand 4,8% din totalul exporturilor

UE-27 catre restul lumii (nu include comertul exterior intracomunitar), conform datelor.

Aceasta cantitate ne asigura un loc 7 intr-o ierarhie a celor mai mari tari din UE-27,

exportatoare de carne de vita catre piete din afara Uniunii, in fata unor tari cu traditie intr-o

astfel de activitate, precum Spania (4.322 t), Irlanda (4.358 t) sau Danemarca (2.809 t).

Inaintea noastra se afla: Germania (29.804 t), Franta (17.338 t), Olanda (13.217 t), Italia

(11.881 t), Polonia (11.881 t) si Austria (10.601 t). Intr-o proportie covarsitoare (99,7%),

exportul de carne de vita al Romaniei pe terte piete este reprezentat de animale in viu,

destinate sacrificarii (6.247 tone in primul semestru din 2011) si doar 0,3% este reprezentat de

produse din carne (maruntaie de vita).

Fata de primul semestru din 2013, in primele sase luni din 2013 se constata o crestere cu

2,9% a exporturilor romanesti de carne de vita pe piete din afara UE. La nivelul UE-27,

exporturile de carne de vita catre tarile din afara Uniunii au scazut cu 6,3% in primul semestru

din 2012, comparativ cu perioada similara a anului 2010, de la 142.876 tone la 129.607 tone,

in special in urma scaderii exporturilor germane pe aceste piete de la 42.037 tone, la 29.804

tone. Scaderi au fost inregistrate si de alte state cu traditie in exportul de bovine precum

Austria (- 32%), Danemarca (-38,4%), Slovenia (-85%), Italia (-4,5%) care au fost

compensate insa de cresteri ale exporturilor in tari precum Polonia (+14,8%), Franta

(+27,6%), Olanda (+58,5%). Pe segmente, la nivelul UE-27, se constata o crestere a

exportului de animale in viu destinate sacrificarii spre tari din afara Uniunii cu 27% in primul

semestru din 2011, comparativ cu perioada similara din 2010, si o scadere cu 31% a

exporturilor de carne in carcasa si produse din carne.

Principalii exportatori ai lumii sunt Statele Unite apoi Auatralia si nu in ultimul rand

Brazilia, conform site-ului olandez , www.pve.nl.

3.3.2. Importul de carne de vita al Romaniei

Importurile de carne de vita ale Romaniei, din tarile din afara Uniunii, au contabilizat

33 tone, in primele sase luni din 2014, in crestere cu 23 tone comparativ cu perioada similara

a anului 2013. Ele au constat in animale vii (14 tone) si in carne si produse din carne de vita

(19 tone). La nivelul UE-27, importurile romanesti de carne de vita din tari terte reprezinta

doar 0,02% din totalul importurilor de carne de vita ale UE, care in primul semestru din 2012

s-au ridicat la 171.636 tone. Brazilia (38,7% din totalul importurilor de carne de vita ale UE),

Argentina (28,2%), Uruguay (20,6%) si Rusia (15,1%) sunt principalii furnizori de carne de

vita pentru UE, in afara productiei interne a acesteia.

In anul 2014, importurile totale ale Romaniei (atat din tarile UE, cat si din state non-UE)

de carne de bovine (inclusiv animale vii) au fost de 13.000 tone, in crestere cu 2.300 tone fata

de 2007, dar in scadere fata de anii 2005 si 2006 cand s-au importat 27.100 tone, respectiv

43.000 tone.

In ceea ce priveste importurile, Statele unite ale americii conduce detasat, urmat de China,

apoi Rusia ocupa locul al treilea.

CONCLUZII

Pentru următorii zece ani, prognozele arată o expansiune moderată a preţurilor cu aproximativ 18-20% pentru carnea de vită şi cea de pui si de 19-24% pentru carnea de porc, comparativ cu media ultimului deceniu.

Sectorul cărnii de vită continuă, la nivel mondial, să crească cu +1,7% pe an, conform OECD-FAO; totuşi ritmul mediu anual este în uşoară scădere comparativ cu ultimul deceniu. China va deveni al doilea mare consumator de carne de vită al lumii, după SUA. Conform prognozelor Food and Agricultural Policy Research Institute (FAPRI: Institutul de Cercetări şi Politici Agricole şi Alimentare), consumul de carne de vită se va mări, în China, cu circa 55%, în următorii zece ani.

Creşterea cererii de carne de vită pe piaţa chineză va fi acoperită, în special, din producţia internă. OECD-FAO anticipează ca această ţară va rămâne în continuare un exportator net, în vreme ce FAPRI avansează ideea că, în fapt, China va înregistra un mic deficit pe acest segment, în comerţul exterior.

Şi în următorul deceniu, principalii producători de carne de vită vor rămâne Brazilia, China şi SUA. FAPRI estimează că producţia braziliană de carne de vită va creşte cu 46% in următorii zece ani. Comerţul mondial cu carne de vită va creşte cu un ritm mai alert decât consumul.

Ţările din Mercosur (Piaţa comună a Sudului) îşi vor consolida poziţia de lider în domeniu, în detrimentul Oceaniei (Australia şi Noua Zeelandă în special), care va pierde cota de piaţă. Brazilia va rămâne cel mai mare exportator al lumii cu o cotă de piaţă de 47% în exportul mondial de carne de vită. În ceea ce priveşte Australia, opiniile diferă, varianta celor de la FAPRI fiind mai optimistă decât a celor de la OECD-FAO. În acelaşi timp, importurile nete ale UE vor continua să crească.

Producţia românească de carne este mai puţin competitivă conform standardelor internaţionale şi trebuie avut în vedere că România se confruntă cu o concurenţă puternica la carne din 2007 de când a intrat pe piaţa Europei.

Sistemele de creştere şi exploatare a animalelor pentru carne sunt în mare parte extensive. Acesta conduce la realizarea unor durate de îngrăşare mari, datorate unei rate scăzute a conversiei furajelor deoarece nu se asigură un raport energetico-proteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse si greutate la sacrificare scăzuta.

Pentru restructurarea şi dezvoltarea sectorului de carne se impun direcţii de investiţii în: abatoare; echipamente de taiere; modernizarea şi chiar înlocuirea instalaţiilor frigorifice în vederea alinierii depozitelor de stocare a cărnii şi produselor din carne la normele UE; ambalaje, etichete, promovare; modernizare şi control la recepţia animalelor, tăiere, procesare, comercializare. În prezent, în România, există puţine ferme mici si mijlocii viabile de creştere a animalelor pentru carne şi este necesar de a ajuta acele ferme de semisubzistenţă care au potenţial de a se dezvolta pentru a deveni unităţi comerciale. Pentru a îmbunătăţi fluxul de animale pentru carne de la micii producători care sunt majoritari, la pieţele organizate este necesară o infrastructură de piaţă îmbunătăţită.

BIBLIOGRAFIE:

1. www.europa.eu

2. www.insse.ro

3. www.wikipedia.com

4. www.madr.ro

5. www.pve.nl

6. http://faostat3.fao.org/ 7. Studiu despre filiera carnii de bovina, Universitatea Babes Bolyai Cluj-

Napoca8. Dransfield, G. R. et. al. (1984). Beef quality assessed at European research

centres. Meat Science 10, 1-20.9. EIU Retail Business (1987). Meat market overview. No. 354, 30-41.10. EIU Retail Business (1991). Beef and veal; meat, part 2. No. 403, 20-30.11. EIU Retail Business (1995). Meat, part 2: Beef and veal No. 444, 84-105.12. European Economy (1994). EC Agricultural policy for the 21st century.

Luxembourg, European Commission.13. European Commission, Directorate Generale for Agriculture (DG VI),

Situation and Outlook Beef Sector, CAP 2000 Working Document14. EUROSTAT (1996). Panorama of EU-industry 1995-1996. Luxembourg: The

European Commission.15. EUROSTAT (2000), Eurostat Yearbook: a statistical eye on Europe 1998-

1998, agriculture.16. Grunert, K. G., Hartvig Larsen, H., Madsen, T. K. & Baadsgaard, A. (1996).

Market orientation in food and agriculture. Boston, MA: Kluwer Academic Publishers.

17. Grunert, K. G. (1996). What’s in a steak? A cross cultural study on the quality perceptions of meat. MAPP working paper no 39, Aarhus: The Aarhus School of Business.