Proiect Bucataria Evreiasca,Ppt

7/25/2019 Proiect Bucataria Evreiasca,Ppt

1/18

Proiect:Buctriaevreiasc

Elaborat:Gatman IurieGrupa 4TMAP


2/18


3/18

Buctria evreiasc este veche de peste 5.000

de ani. Atunci a aprut i sistemul kosher.

Mncarea kosher nu provine de la alte

popoare, este creat de evrei i este specific

acestui popor religios

Buctria culinar israelian prezint

asemnri cu uctria mediteraneeano!

oriental, mai ales cu gastronomia ara. "i ei

au# hummus, falafel, sh$arma, lipii, multespecialitati din carne de oaie etc.


4/18

Una dintre cele mai nsemnate reguli kosher este

c alimentele din carne i produsele lactate nu pot

fi nici preparate i nici mncate mpreun.

Conform legilor kosher, produsele alimentare

sunt mprite n trei categorii: carne, lactate i

alimente care nu conin nici carne, nici lactate.

Evreii de asti, pstrea i acum regulile vechi

ale !uctriei kosher i sunt foarte mndrii de

preparatele lor culinare.


5/18

%&oser%

nseamnautocontrol Respectarea legilor

Consumulcrniiinteris


6/18

&lasificarea

alimentelor

'osher

Carne i produse din

carne

Parve! pro"usece nu con#innici carne! nicilactate

Este permis consumareaanimalelor acvatice,

prepararea anumitor

tipuri de psri, a crnii

de miel sau de vit pr"it

sau srat.#u se consum carne de

porc, cal, magar sau

cmil, psri sl!atice,

insecte i animale care se

trsc i nici preparatevntoreti,

$ructele %i legumele :lintea! castravetii!pepenele ver"e!

&asolea! praul! ceapasau

usturoiul!mslinele'smoc(ine!struguri!mere!mureCereale:

gr)ul! porumbul!orul


7/18

$uctria israelian cuprinde pita %pine nedospit&, humus,

smochine i foarte mult salat israelian, amestecat cucastravei i roii tocate i insotite de tot felul de condimente.


8/18

ngre en e e ebaz

Carnea + porcul ,in"

interis "e catre legile"ivine! carnea "e miel!oaie! capra vita sau "epui se &olosesc intens!insa carnea trebuie

sa fe scursacomplet de sange

inainte de a fpreparata' carnea seprepara in ma-oritatea

caurilor la cuptor!sarata sau

pra-ita' pesteleeste&oarte iubit inca "in

trecut! insa esteconsumat "oar pesteleclasic! nu si &ructele "e

mare! care suntnecon&orme cu stilul

Vegetalele + cerealelese a.a la marecautare! graul!

porumbul sau orul,in" &olositecel mai

"es'"intre legumecastravetii! morcovii! lintea!

&asolea! carto,i!ceapa! praul si

usturoiul sunt printreobsinuitele

gospo"ariilor'fructelese consuma la ,nal "e

mese sau c(iar in

mancaruri si suntrepreentate "esmoc(ine! mere!

citrice! struguri /siacestia avan"

incarcatura

religioasa0'maslineleocupa un loc special!

Lactatele+importante! insa

trebuie evitate "ecatre cei care tin

"iete! ,in"caisraelienii

consuma lactatemai grase!"eoarece le

&olosesc pentruprepararea mai

multorspecialitati

consistente'laptele israelianeste materieprima pentrunenumarate

tipuri "e iaurturi

si ing(etate "e oe1celenta


9/18

kosher %cuser& '

Cholent: mncare din fasole cu !oa!e mari, !ine scaut,cu ou fiert i cu carne de gsc afumat'

(e )ha!!at * a aptea i a sptmnii, i de odihn* evreii

fac mncruri alese i anume:

matah * pine nedospit, uscat i presat, asemntoarefoilor de napolitane'

+aroseth * amestec de nuci mcinate, mere, scortioar i

miere'

ou' marror- %hrean&'

arpas * un amestec de cartofi fierti i rdcinoase'

/0roah * o !ucat de carne sau un os de miel. 1repararea

cholent2ului incepe in dup2amiaa ilei de vineri.

(pecialit)ile uctriei evreieti


10/18

(pecialit)i tradi)ionale:Mixt Ierusalim + amestec "ebucatele "in piept "e pui! ,catei si

inimioare! binerumenite si aseonate cu miro"enii'

Blinces* clatite care merg foarte !ine si pe

post de antreu, si ca fel principal'

Gefllte fsh + un &el "e croc(ete "in

peste! servite reci! in aspic! unamestec "e crap si stiuca' pitta&acuta in casa'

Isareli latter!" care combina

perisoarele crocante! &ala&elul pra-itcu portii mari "e salata2

P i i i t d it i 3 l i li - i t !ti t di f i d


11/18

Ptitim* mai este denumit si 3cous2cous2ul israelian-' repreinta coca o!tinuta din faina de grau

si transformata in dimensiunile unor !oa!e de grau sau a unor !oa!e de ore si facuta la cuptor,

servita alaturi de rosii si de salata' se mai numeste si 3oreul lui $en 4urion- * fiindca a fost

inventat de catre autoritatile statului 5srael in perioada 678726797, la cererea primului ministru

$en 4urion, intr2o perioada de crunta saracie a tarii, cand oreul nu se gasea' in preent, ptitim se

serveste in special copiilor sau ca garnitura pentru snitele'

Shakshook+ nu este un &el 35 israelian! avan" in.uente magrebiene!insa se gateste constant in aceasta bucatarie' este gatita la cuptor! la &ocmic si consta "intr6un amestec "e rosii! ar"ei si "e miro"enii /in principal

usturoi0! la ,nalul caruia se pun si oua' procesul este in"elungat! insa

reultatul este spectaculos! in materie "e gust'

Cholent (Chamin) t t "iti l " 7 bb t(


12/18

Cholent (Chamin)6 este o mancare tra"itionala "e 7abbat(/iua "e o"i(na0 si preparata timp "e apro1imativ 38 ore! pestenoapte! pentru a , servita la pranul "e 7abbat( /nu se gatestenimic in timpul acestei ile0' este o tocana ce consta "in carne/vita sau pui0! carto,! &asole /sau ore0 si or! toate gatite la o

temperatura constanta sub cea "e ,erbere! timp "e apro1imativ38 ore' israelienii spun ca cel mai "ulce somn este cel "e "upaconsumul acestui tip "e mancare'

Hraime+ repreinta peste copt in sos "ear"ei iute si servit ca si gustare "e 7abbat("e catre evreii Mira(i' pentru cei care nupre&er mancare aiute! e1ista si o variant

&acuta in sos "e ar"ei gras'


13/18

2

Mesele zilei

Mic de*un

tradi)ional+rnz

Borekas

-produse de

patiserie cu

legume, cartofi,

ranza, oua,masline,

ranza, pita,

salate, cafea,

suc.

snitel cu salate,hummus si

tahini, orez,

legume, piure de

cartofi.

/ustarea

sh$arma si

falafel -deoicei, cu

rench fries si

salate.

este maiuoar

-'iutz si

consta in#

iaurt, oua,

salate,legume,

masline,

omelet, suc

de portocale

etc

&ina


14/18

inghetata,

!aclavale,

clatite, nafeh %aluat rauit, cu !rana moale si sirop dulce&,

ala!i %!udinca cu apa de trandafiri si topping de nuci&,

)ahla! %!autura fier!inte si cremoasa sau !udinca&,

rem!os %!iscuiti cu spuma dulce de ou si ciocolata&etc.

9eserturi israeliene


15/18

Cafe ;fuch %cappuccino&,

shake de fructe,

limonada cu menta,

ceai cu menta.

Buturi speci,ce:

Bauturile ucatariei israeliene &eaiurile negre si cafeaua tare, sunt auturile celemai consumate de catre israelieni la masa sau dupa masa. (i sucurile proaspete de

fructe se servesc, gratie culturilor e1tinse de plante e1otice -sucul de portocale

2affa, recunoscut peste tot, este originar din 3srael. 3n fine, vinul, in special rosu,

are o puternica semnificatie religioasa pentru israelieni, asa ca mesele sfinte, de

saratori, sunt nelipsite de vin rosu. 40 din e1portul anual de vin pleaca spre(6A.


16/18

#pecialitatile de mancare pentru

sarbatorile mariRos( a7(ana(

/Anul ;ouEvreiesc0

anu


17/18

Bucataria israeliana traditionala convietuieste pentru

locuitorii acesti tari alaturi de ucatariile europene sau

de cele din America de 7ord. Bucataria israeliana este

prietenoasa cu vegetarienii, gratie stilului kosher, in

interiorul caruia e1ista cele mai multe retete de acest

gen. /ratie impletirii unice intre religie si modul in care

se prepara si se consuma felurile de mancare, ucataria

israeliana este considerata una dintre cele maiinteresante din lume si una care nu treuie ratata su

nici o forma de catre pasionatii de ucatarie. &ontrolul

de sine este foarte important in stilul cuser al ucatariei

israeliene.

C?;C=@IE


18/18

M6896M:(& +:7;

Proiect Bucataria Evreiasca,Ppt

Documents

Transcript of Proiect Bucataria Evreiasca,Ppt