proiect bogdan

65
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII GRUPUL SCOLAR AGROMONTAN ”ROMEO CONSTANTINESCU” VALENII DE MUNTE PROIECT / LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU OBTINEREA EXAMENULUI IN VEDEREA OBTINERI CERTIFICARI COMPETENTELOR PROFESIONALE TEMA PROIECTULUI / LUCRARII DE SPECIALITATE : ROLUL FACTORILOR NATURALI IN DEZVOLTAREA SI PRACTICAREA AGROTURISMULUI PROFESOR INDRUMATOR : ABSOLVENT : 1

Transcript of proiect bogdan

Page 1: proiect bogdan

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII GRUPUL SCOLAR AGROMONTAN ”ROMEO CONSTANTINESCU”

VALENII DE MUNTE

PROIECT / LUCRARE DE SPECIALITATE

PENTRU OBTINEREA EXAMENULUI IN VEDEREA OBTINERI CERTIFICARI COMPETENTELOR

PROFESIONALE

TEMA PROIECTULUI / LUCRARII DE SPECIALITATE :ROLUL FACTORILOR NATURALI IN DEZVOLTAREA SI

PRACTICAREA AGROTURISMULUI

PROFESOR INDRUMATOR : ABSOLVENT :

VALENII DE MUNTE 2006

1

Page 2: proiect bogdan

INTRODUCERE

AGROTURISUL –ACTIVITATEA SUFLETULUI SI A RELAXARI-

Am ales aceasta tema deoarece pot spune ca agroturismul , pentru

mine , este o activitate foarte placuta.

Pe langa aceasta multumire sufleteasca putem avea si avantaje

ecomonice (castigarea unei sume de bani) , putem spune ca imbinam utilul

cu placutul.

Avem o mare satisfactie atunci cand structura noastra este plina de

turisti care doresc sa invete foarte multe lucruri pe care in mediul urban nu

au cum sa le practice.Alta este satisfatia cand vine la tine un turist si te roaga

sa il lasi sa hraneasca el animalele , sa te ajute la intretinerea gradinei de

legume, etc.

Turismul rural s-a dezoltat foarte mult la noi in tara in ultimul timp

datorita programelor elaborate de Ministerul Turismului.

Multi anteprenori ocolesc acest domeniu deoarece,agricultura,dupa

parerea lor este o munca grea.Aceasta parere GRESITA o au datorita

neinformari.In ultimul timp,munca agricola,a fost foarte mult usurata

datorita construiri masinelor agricole foarte complexe.

2

Page 3: proiect bogdan

Anteprenori de Agroturism vine in ajutorul turistului cu asa numitele

pachete de servici.Prin pachete de servici trebuie sa intelegem acele servici

pe care acea structura le ofera (cazare,servirea mesei,activitati de petrecere a

timpului liber).

3

Page 4: proiect bogdan

CAPITOLUI 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 MIC ISTORIC

Putem afirma, fara a gresi, ca aparitia calatoriilor turistice s-a produs

in antichitate, iar activitatile turistice în spatiul rural au început a fi practicate

empiric din aceeasi perioada. Este cunoscuta astfel participarea în numar

mare a elevilor la: vizitarea locurilor sfinte-Dadona (Zeus) si Delfi (Apolo)-

frecventarea bailor curative sau jocurilor festive periodic organizate.

În periada romana majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale,

culturale sau millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spatiul rural. În

acelasi timp cu evoluaia societătii omenesti se diversifica si structura

calatoriilor, astfel, în Evul Mediu, calatoreau un numar însemnat

comerciantii, dar întalnim frecvent ambasadori, preoti si pelerini, oameni de

stiinta, artisti, calfe si studenti.

În Romania, care-asa cum afirma Geo Bogza în reportajul „Sate si

orase”- la început a fost o tara de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural

4

Page 5: proiect bogdan

s-a aflat la el acasa întotdeauna. Mai mult, „viata la tara” a fost un subiect

frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea unui puternic

curent litarar; similar, în operele plastice din perioadele de la sfârsitul

secolului XIX si începutul secolului XX satul fiind cadrul, obiectul,

subiectul si inspiratorul unui numar însemnat de pictori romani.

În ceea ce priveste manifestarile ce pot fi catalogate drept începuturi

ale circulatiei turistice rurale din tara noastra - neluand în seama faptul ca

orice orasean, care se respecta si îsi putea permite, avea o casa „la tara„ -

amintim: obiceiurile de Sanzaiene cand, coform traditiei maramuresenii

porneau spre manastirile din Moldova; pelerinajele catre locasurile de cult;

vacantele de sarbatori în lumea satului sau la manastire, dar mai ales obiceiul

retragerii catre sat în timpul verilor calduroase („locuinta mea de vara e la

tara”), locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere.

Concomitent cu cresterea frecventei circulatiei turistice au evoluat si

echipamentele turistice: de la cele privind transportul (postalioanele si

locurile de schimb ale cailor - „postele” care înca mai revin si astazi în

povestile satenilor, ca si denumirile unor localitati legata de această

activitate - exemplu Posta Câlnău) la cele care asigurau în norme

profesioniste cazarea si masa (vestitele hanuri în toate cele trei tari romane).

Dintre cei ce au apreciat si pretuit vacantele în spatiul rural putem

enumera personalitati ale culturii romanesti ca: Alexandru Vlahuţă, Ion Luca

Caragiale, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Nicolae

Grigorescu, Stefan Luchian, Calistrat Hogas, Nestor Urechia, Nicolae Iorga,

Octavian Goga, George Enescu, Stefan Ciobotarasu si multi altii. Toti cei ce

au fost promotorii unei mode, ai unui mod de viata nou ce a contribuit la

realizarea unei mentalitati care în timp a generat calatoria, circulatia

turistica, mai apoi turismul.

5

Page 6: proiect bogdan

Cele prezentate mai sus determina sa afirmam ca agroturismul s-a

derulat în tara noastra pana în a doua jumatate a secolului al XX-lea doar în

mod spontan.

Dupa anii ‘60, omenirea a început sa fie tot mai preocupata de tinta

(destinatia) vacantelor sale, turismul devenind una din cele mai importante

activitati economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinte

de petrecere - tot mai fracventa - a vacantelor în mijlocul naturii, din ce în

ce mai multi turisti si-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în mediul

(spatiul) rural.

Ce-si propuneau acesti calatori, drumeti, excursionisti, într-un cuvânt

turisti? Un raspuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor si

urmatoarea enumerare:

- Sa-si satisfaca curiozitatea si dorinta de petrecere a vacantelor

în cu totul alte conditii de viata si civilizatie decat cele obisnuite;

- Sa-si materializeze interesul pentru noi destinatii;

- Sa fragmenteze vacanta în 3-4 minivacante (4-5 zile: mare,

munte, statiune localitate balneara, sat turistic traditional);

- Sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un

confort mai redus (deci mai ieftin);

- Turism cultural si de cunoastere (în special tinerii si turistii de

varsta a treia);

- Alegerea ca destinatii de vacanta a tarilor învecinate;

În mod firesc s-au conturat urmatoarele avantaje:

- valorificarea bogatului potential rural;

- economisirea de investitii pentru crearea de capacitati de

cazare, alimentatie publica si agrement;

- reducerea la minima a personalului de servire;

6

Page 7: proiect bogdan

- decongestionare zonelor turistice supraaglomerate;

- îmbunatatirea nivelului de trai în zonele utilizate ca baza

materiala a turismului;

- surse suplimentare de venituri pentru populatia rurala;

- înviorarea traditiilor populare, dorinta de perpetuare a unor

mestesuguri traditionale.

Cercetarile inteprinse la începutul deceniului opt al secolului nostru au

scos în evidenţa

ca cererea turistica si alegerea destinatiilor turistice au fost puternic

influentate de formele de agrement si animatie oferite de fiecare zana în

parte, de pozitie si accesibilitate, cadrul natural precum si cel socio-

economic, etnografia si folclorul local ( Glavan, V. Marchidan, G. –

„Experienţa naţionala si internaţionala în valorifiacrea patrimoniului rural”).

1.2 ROLUL SI IMPORTANTA PRACTICARI

AGROTURISMULUI

In zonele de munte ce intrunesc conditiile necesare ,turismul, in forme

organizate si imbinate cu agricultura montana,poate deveni o solutie

complementara de sprijinire directa a agriculturii,cresterii animalelor , cu

efecte pozitive atat de natura economica,cat si pe plan social.

Sistemul este verificat pe plan mondial si a condus la rezultate dintre

cele mai favorabile , unele tari realizand beneficii complexe si importante

prin organizare minutioasa si dotare speciala (Elvetia,Austria,Franta asa

numitele tari « vanzatoare de vise ».

7

Page 8: proiect bogdan

Rolul pe care agroturismul il joaca ,cu eforturile de organizare depuse

se intrezareste a fi deosebit de complex,contributiile principale vizand

edificarea unui proces evolutiv general favorabil :

Sporirea calitatii vietii,a educatiei igienico-sanitare si

comportamentale a populatiei.

Mentinerea acesteia in satele de munte,in limita unui necesar

care sa asigure permanenta folosiri rationale,completea terenurilor agriole si

activitatile industriale din sfera sevriilor.

Inviorarea vietii sociale a satelor de munte si oferirea astfel a

unor conditii atractive de viata pentru tineret.

Mentinerea si dezvoltarea patrimoniului cultural-floricol.

Valoarea turistica sporeste desigur daca in microzona exista statiuni

balneoclimaterice,monumente istorice,alte obiective de interes cum ar fi

lacuri,pesteri,rezervatii naturale.

Agroturismul se poate practica in majoritatea regiunilor tari ;asa spre

exemplu putem avea agroturism de delta,agroturism de campie,agroturism

montan.

Cel mai importanta forma de agroturism o reprezinta agroturismul

montan.In general,o zona montana unde se intentioneaza un proces de

organizare pe directie agroturistica este necesar sa indeplineasca anumite

conditii mai favorabile :

Sa se afle intr-un perimetru montan cu o densitate cat mai

mare a animalelor,a gospodariile locuitorilor si cat mai putin poluat.

Sa fie cat mai imbracata in vegetatie,cu paduri si ape

curgatoare.

Sa detina unele infrastructuri,ca drumuri de

acces,electricitate,cablu,telefon,etc.

8

Page 9: proiect bogdan

Sa detina clima necesara si versanti exploatabili pentru

sporturi de iarna,cu zapezi in sezon prelungit,cu pante potrivite pentru

schi,aspecte legate direct de eventualitatea unor investitii mai ample si cu

eficienta pe o perioada cat mai indelungata a anului si in timp.

1.3 IMPORTANTA ECONOMICA A AGOTURISMULUI

SI CE REPREZINTA ACESTA

Între agroturism si importanta economica a zonelor rurale exista o

relatie de corespondenţa , de reciprocitate.

Activitatea agroturistica , prin complexitatea ei va contribui la devoltarea în

ansamblu a zonelor rurale respective , iar aceasta dezvoltare, la randul ei, va

determina o crestere a circulatiei turistice .

Asa cum s-a aratat, agroturismul este un concept complex. pentru a

determina efectele pe care el le produce , precum si modul în care

influenteaza evolutia altor domenii, este nevoie sa folosim metoda deductiei,

sa descompunem acest concept în elementele sale primare. Fiecare dintre

aceste elemente componente joaca un rol determinant în ansamblul respectiv

si se afla intr-o stransa relatie de interdependenta cu celelalte .

Ca urmare a interactiunii între aceste elemente componente se creaza

efecte imediate sau pe termen lung, efecte de natura economica , sociala ,

culturala, etc , efecte ce se manifesta în mod direct sau indirect .

Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit

de calitate, ce are ca efect îmbunatatirea aspectului arhitectonic al satului.

Astfel se consolideaza gospodaria taranasca. Apar, deasemenea, mutatii în

9

Page 10: proiect bogdan

concepţia celor care vor construi de acum înainte: vor accepta asistenta unui

arhitect în vederea realizarii unei case funcţionale. Gradul de confort al

noilor constructii va fi mai ridicat, de acesta beneficiind atat turistul, cat si

proprietarul .

Realizarea ofertei de cazare va conduce, la cresterea veniturilor

intreprinzatorului respectiv .

Gospodaria taraneasca ce adera la agroturism se restructureaza: este

preferabil ca spatiu destinat animalelor sa fie cat mai departe de locuinţa,

circulatia turistilor prin gospodarie sa nu se intersecteze prea mult cu

circulatia proprietarilor. Creste interesul gazdei pentru întretinerea casei si a

întregii gospodarii, pentru asigurarea curateniei în gospodarie si în

împrejurimi.

O circulatie turistica în crestere va face posibila si necesara

modernizarea infrastructurii locale .

Practicarea agroturismului are si efecte de natura culturala : cresterea

nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilor din zona rurala, largirea

orizontului de cunoastere al acestora schimb de cunostinte si experiente între

sat si oras. Agroturismul se constituie intr-o experienţă inedita pentru cei doi

parteneri care intra în aceasta relatie : gazda - turist.

Agroturismul exercita o influenta complexa asupra mediului extern

( economic, social, cultural ), dezvoltarea sa punandu-si amprenta asupra

nivelului general de dezvoltare a zonei.

In practicarea agroturismului pot fi întalnite urmatoarele structuri :

-gospodaria taraneasca de munte

-pensiunea agroturistica sau turistica

-ferma agroturistica.

10

Page 11: proiect bogdan

Putem spune ca agroturismul este o activitate complementara

desfasurata de producatorul agricol montan in gospodaria sa in vederea

asigurari unor venituri suplimentate,necesare ridicari gradului de subzistenta

a familiei sale.

Agroturismul este o activitate prin care se ofera turistilor,pachete de

servicii in vederea ocupari timpului liber imbinate cu agricultura (cultura

plantelor,cresterea animalelor,etc).

Zona montana a Romaniei reprezinta circa o treime din teritoriul

national si totodata cel mai mare masivmuntos al Europei, aflat in cadrul

aceleiasi frontiere. Suprafata este de 79.919 km2 , din care 53,3% paduri

cu 74,4% grad de impadurire si 41,1% terenuri agricole.

In structura, fanetele si pasunile naturale reprezinta 71,1% arabil

25,6% pomi si viile 2,7% din suprafata agricola montana.

POPULATIA :

Reprezinta 3.614.000 locuitoro din care peste 2.000.000 agricultori ce

detin circa 1.000.000 de gospodarii private, in majoritate cu caracter de

subzistenta, in care se practica agricultura traditionala, ponderea fiind

reprezentata de cresterea animalelor in sistem intensiv. In mediul rural si

preorasenesc, veniturile populatiei provin din agricultura ( 30 - 40 % ) si

pluriactivitati ( forestiere, miniere, industri prelucratoare, servicii, artizanat

etc. ) .

PRODUSELE AGRICOLE :

Sunt nepoluate, de inalta calitate biolobica. Cu tot caracterul de

subzistenta al gospodariilor, zona de munte are un important potential de

11

Page 12: proiect bogdan

productie marfa, mai ales la produsele animaliere: lapte, carne, piei, lana.

Este important ca aceste productii se obtin cu consumuri minime de

cereale si energie ( petroliera swi electrica).

Consumurile energice la unitatea de produs sunt mai mari, dar se

bazeaza pe energia reciclabila. Zonele de munte se disting de alte regiuni

prin dezavantaje naturale - alt, clima, pante, fertilitate scazuta a solului,

izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere si prin

dezavantaje structurale - imbatranirea populatiei active si tendintele de

exod, ocupatii restrictive, distantele fata de centrele decizionale,

infrastructuri insuficiente, srtructuri administrative defavorabile.

Principalele bogati ale zonei de munte sunt si trebuie sa ramana:

paduril

e - sursa de materie prima si energie ;

suprafe

tele agricole - pentru cresterea animalelor si productia de marfuri alimentare

de calitate ;

apa -

pentru energie si apa potabila a oraselor ;

populat

ia - mai ales cea agricola, sanatoasa si energica, care asigura colonizare

descentralizata a teritoriului national , gestiunea zonelor recreative pentru

locuitorii oraselor si mentinerea peisajului cultural.

Deosebit de tarile montane ale Euripei de vest , Romania nu a avut

niciodata o politica montana distincta. Consecintele au fost agravate de

ratiunile de ordin politic fata de proprietatea particulara , din perioada 1945 -

1989. In ultimii ani in zonele de munte s-au inregistrat fenomene economice,

ecologice si sociale de mare gravitate, cum ar fi :

12

Page 13: proiect bogdan

-efectivele de ovine au scazut cu peste 50% in sectorul privat

traditional;

-lana oilor de munte nu mai poate fi valorificata, taxele de pasunat

au crescut constant, se aplica restrictii ecologice exagerate;

-cresterea bovinelor, a animalelor in general, a devenit nerentabila;se

pierd meserii si traditii seculare;

-se reduce considerabil cantitatea de ingrasaminte naturale;

-1,4milioane de hectare de fanete sunt periclitate de degradarea prin

folosirea rumegusului de lemn ca asternut pentru animale in grajduri, iar prin

aplicarea de fanete creste aciditatea solului cu schimbari negative in

structura florei;

-pierderea locurilor de munca prin restructurarile din minerit cu

ingluiente negative mai ales asupra tinerilor locuitori din zona montana;

-nivelul de inzestrare tehnologica a gospodariilor taranesti montane

continua sa fie inca foarte scazut;

-invatamantul nu este inca adaptat specificului si realitatilor montane

, cel agro-montan fiind aproape inexistent;

-aparitia fenomenelor de suprapoluare in multe localitati din ruralul

montan, fenomen unic in Europa, cu consecinta inevitabila a pauperizarii

populatiei si cu final previzibil de exod in masa;

-agricultorii nu sunt organizatii si nu se pot apara de monopoluri -

preturile pentru materiile prime, mai ales pentru carne , lapte, lana, practicate

de societatiile comerciale private sunt foarte joase si au contribuit radical la

destabilizarea cresteriii animalelor.

Infrastructurile sunt subdezvoltate, drumurile insuficiente sau

subantretinute, electrificare neterminata, telecomunicatii putin evoluate,

lipsa canalizarilor sialimentarii cu apa, situatii deficitare in sistemul de

13

Page 14: proiect bogdan

invatamant, sanitar, servicii pentru populatie.

AGRICULTURA MONTANA:

Este o agricultura marginalizata, ramasa la tehnologii rudimentare cu

randamente vegetalesi animale slabe .

Izolarea , lipsa factorilor de productie si a organelor profesionale si

economice , absenta instruirii profesionale a agricultorilor in specificul

economiei montane , fac din zona montana , nu doar o zona defavorizata , ci

o zona extrem de vulnerabila economic , social si ecologic - ceea ce ar avea

ca urmare exodul demografic si degradarea mediului .

Integrarea europeana a zonei montane a Romaniei , presupune

dezvoltarea in ecosisteme echilibrate , specifice pe baza gospodariilor

familiale si proprietatii private , in continuitate traditionala si a

pluriactivitatii .

Agricultura de munte a fost supusa sistemului centralizat nu la nivelul

productiei , ci la cel al prelucrarii si comercializarii produselor sale ,

producatorul de materie prima fiind rupt de aceste doua verigi . Productia

marfa este vanduta in cea mai mare parte societatilor comerciale , amplasate

in majoritate in afara zonei montane , avand tot mai adesea monopolul de

cumparare , cu consecinte dezastruoase: preturi mici pentru materia prima ,

plata cu mari intarzieri , adaosuri comerciale maximale provocand o grava

saracire a populatiei .

Reducerea activitatilor de minerit si dintre alte industrii a creat un

procent important de someri si semi-someri , ale caror proprieteti agricole

14

Page 15: proiect bogdan

sunt prea mici pentru existenta .

Cumulat cu cresterea generala a preturilor la transporturi , energie si

ingeneral s-a declansat un impact deosebit al muntelui cu economia de

piata , cu cosecinte grave pe termen mediu si lung .

S-au creat in anumite zone cele mai ample conditii pentru depopulare

montane , cunoscute in ultimul secol , exodul fiind iminent fara luarea unor

decizii complexe si adecvate .

In conditiile zonei de munte a Romaniei existand structura de baza -

gospodaria familiala- trecerea de la economia centralizata la economia de

piata , nu se face prin restructurarea unitatilor de productie , ci prin

reorganizarea mediului in amontele si avalul gospodariilor agricole :

aprovizionare , prelucrare , depozitarea si comercializarea produselor ,

organizarea creditului .

Agriculturii ii revine o parte din sarcina amenajarii si productiei

mediului agricol montan.

Experienta nationala si europeana arata clar , ca numai prezenta unei

agriculturi dinamice in zona montana poate permite intretinerea acestei parti

a patrimonului national , care este strategica privind spatiul .

NECESITATEA DEZVOLTARII TURISMULUI

RURAL:

Dezvoltarea impetuoasa a turismului contemporan , care a dus la

edificarea unor adevarate ''cetati turistice'' in regiuni pline de pitoresc si

inedit ale lumii a scos la iveala , mai ales in ultima perioada , un aspect

deosebit de interesant , in exploatarea caruia converg mai multe

15

Page 16: proiect bogdan

discipline.Cerinta crescand pentru turismul din regiunile rurale , de

reorientarea unor aspiratii , gusturi , tendinte catre folclor , traditie si puritate

a naturii necesita un comportament turistic care , la randul sau , implica un

setde motivatii adecvate.

Iata cum , pornind de la caracteristicile mediului citadin alaturate

obligatiilor si conventiilor sociale specifice , putem sa depistam o serie de

necesitati , pe care oraseanul le emite din ce in ce mai constant si tinde sa le

transforme in actiune.

Reantoarcerea la natura , motivatie valabila pentru toate categoriile

de varsta , sex , profesie , statut socialeste rezultatul necesitatii de relaxare ,

sanatate , confort fizic si spiritual. Ea demonstreaza ca omul modern nu se

poate rupe de modul natural de viata , iar contactul lui cu mediul rustic are

efecte in mentinerea echilibrului sau.

Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta

specifica zonelor rurale , dintre care enumeram: familia

mriarhal , comunitatea locativa , grupul de minca , grupul folcloric .

Turismul care vine in contact cu aceste grupuri primare isi satisface unele

necesitati sociale a caror realizare este adesea obstructionata in mediul

citadin . Anonimatul si uniformitatea , caracteristice grupurilor mari , ca si

starile tensionale ce se manifesta uneori in ambianta urbana se atenueaza

considerabil in cadrul climatului rustic , in care turistul isi recapata conditia

de membru al comunitatii , reputatia , prestigiul , consideratia celorlalti ,

precum si posibilitatea de aparticipa la actiuni creatoare .

Influenta agroturismului in dezvoltarea economico-

sociala si locala:

16

Page 17: proiect bogdan

Intre agroturism si dezvoltarea economico-sociala a zonelor rurale

exista o relatie de corespondenta , de reciprocitate.

Activitatea agroturistica , prin complexitatea ei va contribui la

devoltarea in ansamblu a zonelor rurale respective , iar aceasta dezvoltare ,

la randul ei , va determina o crestere a circulatiei turistice .

Asa cum s-a aratat , agroturismul este un cocept complex . pentru a

determina efectele pe care el le produce , precum si modul in care

influenteaza evolutia altor domenii , este nevoie sa folosim metoda deductiei

, sa descompunem acest concept in elementele sale primare . Fiecare dintre

aceste elemente coponente joaca un rol determinant in ansamblul respectiv

si se afla intr -o stransa relatie de interdependenta cu celelalte .

Ca urmare a interactiunii intre aceste elemente componente se creaza

efecte imediate sau pe termen lung , efecte de natura economica ,sociala ,

culturala , etc , efecte ce se manifesta in mod direct sau indirect .

Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit

de calitate , ce are ca efect imbunatatirea aspectului arhitectonic al satului .

Astfel se consolideaza gpspodaria taraneasca . Apar , deasemenea , mutatii

in conceptia celor care vor construi de acum inainte: vor acepta asistenta

unui arhitect in vederea realizarii unei case functionale . Gradul de confort al

noilor constructii va fi mai ridicat , de acesta beneficiind atit turistul , cat si

proprietarul .

Realizarea ofertei de cazare va conduce , la cresterea veniturilor

intreprinzatoruliu respectiv .

Gospodaria taraneasca ce adera la agraturism se restructureaza: este

preferabil ca spatiu destinat animalelor sa fie cat mai departe de locuinta ,

circulatie turistilor prin gospodarie sa nu se intersecteze prea mult cu

17

Page 18: proiect bogdan

circulatia proprieterilor . Creste interesul gazdei pentru intretinerea casei si a

intregii gospodarii , pentru asigurarea curateniei in gospodarie si in

imprejurimi

O circulatie turistica in crestere va face posibila si necesara

modernizarea infrastructurii locale .

Practicarea agroturismului are si efecte de natura culturala : cresterea

nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilor din zona rurala , largirea

orizontului de cunoastere al acestora scimb de cunostinte si experiente intre

sat si oras . Agroturismul se constitue intr- o experienta inedita pentru cei

doi parteneri care intra in aceaste relatie : gazda - turist .

Agroturismul exercita o influenta complexa asupra mediului extern

( economic social cultural ) dezvoltarea sa punindu-si amprenta asupra

nivelului general de dezvoltare a zonei .

18

Page 19: proiect bogdan

CAPITOLUL 2

ZONA PROPICE DEZVOLTARI SI PRACTICARI

AGROTURISMULUI

2.1 ROMANIA,COORDONATE GEOGRAFICE

‘‘geografia nu este altceva decat istorie in spatiu,iar istoria este geografie in

timp ‘‘

Parafragand o afirmatie a marelui pictor Stefan Lucian, facut in vara

anului 1909 intr-o epistola – „frumos e un biet cuvant searbad care nu spune

nimic din splendoarea peisajului” romanesc, cunoasterea spatiului rural

romanesc demareaza ca un experiment, continuă cu o permanenta cercetare

şi se va sfarsi printr-o pasiune constanta, intretinuta de dorinta permanenta a

„redescoperiri” ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda intotdeauna

varietatea impresiilor , a gandurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul

emotiilor traite in strabaterea plaiurilor carpato-dunărene.

19

Page 20: proiect bogdan

Aceasta oferta primara potentiala , alcatuita din componente naturale

de peisaj, reprezinta potentiale resurse turistice şi joacă un rol determinant în

dezvoltarea turismului în general si a celui rural în mod special.

Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt:

- valoarea recreativa , estetica şi peisagistica, nu în putine randuri

deteriminata de alegerea destinatiei (munte, deal, campie, litoral sau

delta);

- valoarea curativa (balneo-climaterica) a bioclimatului sau a factorilor

naturali ai zonei;

- cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor

hobbyuri (oglinzi de apa, masive muntoase, pesteri, torente, resurse

cinegetice, strat de zapada etc);

- valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri,

gradini botanice sau zoologice, rezervatii stiintifice sau monumente

ale naturii etc:

Toate aceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand

„natura mama” si

cadrul de viata pentru tot ce „misca-n tara” si pe planeta albastra.

Particularitatile lor vor iesi în evidenta pe parcursul abordarii prin prisma

cunoscatorului si analistului prezent în fiecare dintre noi-în momentele

evaluarii bazate pe documentare si logica.

Prezentare generala a resurselor turistice naturale Romania este situata

in Europa, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord (45’latitudine

nordica) si aproximativ la jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic si

Muntii Urali (25’latitudine estica). Asezat la raspantia dintre partile estica,

vestica si meridionala a Europei, teritoriul tarii noastre este fomat din

proporţii egale din munti (31%), dealuri şi podisuri (36%), campii si lunci

20

Page 21: proiect bogdan

(35%), respectand si din acest punct de vedere regulile echilibrului si

armoniei

Clima temperat-continentala, reteaua radiara de rauri ce izvorasc din

lantul carpatic, apele minerale si termale cu proprietăti curative, pasunile si

fanetele, padurile de ratinoase si foioase, lacurile si iazurile, Dunarea si

Delta sa, luncile şi campiile constituie separat sau la punctul de intalnire

peisaje cu puternica personalitate, pline de caldura oamenilor ce le insotesc.

Spatiul rural romanesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarec

este carpatic prin relief, dunarean prin reteaua lui hidrografica şi pontic prin

deschiderea sa la Marea Neagră, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil,

aceasta „personalitate geografica” trebuie sa fie dublata in timp si de vocatia

turistica.

Lantul Muntilor Carpati reprezinta un rol deosebit pentru clima,

ape, bogatii, vegetatie fauna, soluri etc. El are pozitie centrala şi forma de

cetate sau inel, din preajma acestuia succedandu-se celelalte forme de relief.

Dar ceea ce ii conferă locul de frunte în patrimoniul turistic al tării sunt

peisajele : impresionante, dantelarii de basm în forme carstice din regiunile

calcaroase, circuri si vai glaciare, piscuri golase, forme inedite sau ciudate

ale stancilor.

La adapostul acestora apar vechile vetre de locuire – tările:

Maramuresului, Barsei, Fagarasului, Hategului, Vrancei, Almasului etc. Pe

firul raurilor carpatice, in vaile acestora se insira deasemenea asezari

pitoresti, din randul carora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor

minerale.

Portiunea vestica este reprezentată de lantul eruptiv unde

manifestarile postvulcanice au contribuit la aparitia localitătilor ablneare în

21

Page 22: proiect bogdan

preajma mofetelor, apelor hipotermale sau izvoare bicarbonate. Lantul

vulcanic a condus la apatitia unor depresiuni, în cadrul carora s-au dezvoltat

numeroase asezari: numim aici Depresiuena Maramuresului, cea a Dornelor,

a Gurghiului, a Ciucului.

Carpatii Orientali sunt marcati în deosebi de multimea trecatorilor

naturale: Bratocea, Oituz, Ghimes, Bicaz, Rotunda, Prislop, Gutai, care au

facut posibila circulatia de o paret si de alta a lantului carpatic inca din

vremuri indepartate.

Portiunea cea mai spectaculoasa si impunatoare a Carpatilor

Romanesti o constituie, fara urmă de dubiu, Carpati Meridionali- intre

culoarul Timis-Cerna ( la vest) si Valea Prahovei (la est). Supranumiti si

Alpii Romanesti, ei ating cateva varfuri peste 2500 de metrii: Omu (2505 m)

in masivul Bucegi, Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m )în muntii

Fagaras, Parang (2518 m), Peleaga (2529 m ) in muntii Retezat etc. In

Carpatii Meridionali au salasluit si au fost protejate o serie de alte „tari”

dintre cele mai vestite sunt ale Oltului, Lovistei şi Hategului-situata în inima

vechii Dacii. Jiul şi Oltul au ferestruit în acesta catena vai transversale la el

ca si Prahova imperună cu Dambovita. Aici, intre masivii muntosi ai

Bucegilor si Pietrei Craiului, intre Transilvania şi Muntenia legate de

Culoarul Rucar-Bran se afla leaganul turismului romanesc si inceputurile

agroturismului din tara noastra.

Intre Olt si Jiu, intalnim culmile Parangului, Sireanului si Candrelului

cu creste pitoresti, caldari si vai glaciare, culmi netede impestritate de lacuri

acoperite de pajisti. Retezatul –cu intreaga lume de basm inglobata în parcul

national si rezervatia stiintifica cu acelasi nume-Godeanu si Tarcu atrag în

afara caprelor negre si numerosi turisti. Spre sud, dincolo de Depresiunea

22

Page 23: proiect bogdan

Petrosani, ne intampina culmile Muntilor Valcan, Mehedinti si Cerna, unde

avem ocazia sa admiram adevarate bijuterii sapate în calcar-pesteri, poduri,

doline.

A treia latura a Cetătii Carpatilor se deschide intre Defileul Dunarii si

Valea Somesului, este numita de geografi Carpatii Occidentali.

Carecterizata de platforme netede, doar în zona centrala vom intalni varfuri

de peste 1800 de metri (Curcubata, Bihor, Vladeasa, Muntele Mare).

Prabusirile tectonice au creat aici un aspect insular ai largi culoare; în acelasi

timp o mare variatie a peisajului si reliefuri spectaculoase. Bazaltele de la

Detunat, Cheile, abrupturile, dolinele si pesterile (Cetatile Ponorului, Pestera

Ursilor, Pestera Scarisoara, Pestera Meziad etc) sunt doar cateva dintre

atractiile turistice al zonei.

Iar pentru ca frumusetea fara puritate nu este nimic, lantul are in

componenca sa

stravechi si bogati Munti Apuseni, plaiuri desprinse din paginile cartilor de

povesti.

Depresiunea si Podisul Transilvaniei este portiunea aflata in

interiorul arcului carpatic, cu

relief ce variaza intre 700-800 m si respectiv 350-500 m. In estul Depresiunii

Transilvaniei intilnim o centura de dealuri inlate, care inchid mici depresiuni

ce seamana cu Subcarpatii aflati in exteriorul arcului carpatic.

Subcarpatii sunt dispusi in extariorul lantului carpatic, dubland parca

zidul de aparare al „cetatii”. Formati din trei subdiviziuni-Subcarpatii

Moldovei, Subcarpatii Curburii si Subcarpatii getici-ei sunt o asociere de

culmi inlate, brazdate de ape, bine pupulate si cultivate cu cereale sau lievzi;

23

Page 24: proiect bogdan

tot in acesta zonă vita de vie este la ea acasa si a facut renumite localitati ca:

Odobesti, Panciu, Pietroasele, Stafanesti, Valea Calugareasca etc.

In strafundul lor, culmile subcarpatice pastreaza bogatia „aurului

negru”, carbunilor, sarii si a izvoarelor de apa minerale. Populatia se ocupa

cu pomicultura, cresterea vitelor, prelucrarea lemnului, extragerea

minereurilor si, mai nou, agroturismul.

Podisurile din afara lantului carpatic. În estul României si a dealurilor

subcarpatice coboara domol de la nord spre sud Podisul Moldovei, ce se în

vecineaza în sud-est cu Podisul Dobrogei, iar la sud-vest are o alta ruda mai

distanta in persoana Podusului Getic.

Pe cuprinsul acestor locuri o anumita agricultura-pomi şi viticultura-

se afla la mare cinste; drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari, Iasi si

Husi sau cele de la Niculitel, Murfatlar si ostrov, cum nu mai putin vestite

sunt cele din preajama Pitestiului, , Dragasaniului sau Strehaiei.

Data fiind bogatia şi frumusetea zonelor de podis, acestea sunt bine

populate, iar traditiile, obiceiurile populare transmise din generati în

generatie, ca si legendele si povestile localnicilor sunt tot atatea atractii-

alaturi de vinuri, raghiuri ori preparate gastronomice traditionale-ca si

chiemari, carora cel ce a avut sansa de a le cunoaste, ca si neofitul, nu le

poate rezista.

Litoralul Marii Negre reprezinta un loc nepereche si cu o puternica

personalitate. Intre Chilia si capul Midia prezinta plaje si grinduri intinse, iar

intreaga zona este foarte scunda. In schimb, la sud vom intalni o faleza de

15-20 m ce adaposteste plaje cu nisip fin.

Platforma litorala ce se apleaca lin langa „riviera” romaneasca are

pana departe in larg adancimi reduse, fiind la origine o veche campie

invadata de apele marii in ultima perioada a Cuaternarului.

24

Page 25: proiect bogdan

Delta Dunarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul tării

noastre, o campie in formare prin aluvionare. Portiunile de uscat, la cotele

obisnuite ale fluviului, reprezinta circa 13%, cea mai mare parte a Deltei

fiind acoperita de mlastini, lacuri, garle si ape permanante. O atractie

deosebita pentru turism o constituie peisajul exotic, unic în felul lui pe intreg

teritoriul european, adevarat sanctuar pe care 280 de specii de pasari si l-au

ales ca lacas, cum aprecia si celebrul savant francez Jacques Ives Cousteau.

Principalele resurse ale Deltei Dunarii sunt: fauna piscicola, stuful si

padurile in deosebi de esente mai moi. Pentru a conserva si pastra aceasta

lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie in momentul de fata

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Campiile se intind in sudul si vestul tarii noastre.

Cea mai mare-Campia Romana se afla la nord de Dunare, de la

Drobeta Turnu-Severin pana la Galati. Ea asigura aproximativ 40% din

productia agricola a Romaniei. Partea sa estica se numeste Baragan si

prezinta-prin lacurile sale sarate: Lacul Sarat (in apropiere de Braila), Lacul

Amara (langa Slobozia), Movila Miresei, Balta Alba-interes nu numai

agricol ci si turistic (utilizarea apelor in scopuri terapeutice).

Campia de Vest este o alta zona agricola importanta; ia isi are limitele

fixate de Valea Somesului si cea a Timisului.

Clima. Urmare a plasarii in centrul Euroasiei pe de o parte ai a

reliefului sau si pe de alta parte, Romania are un climat temperat aflat sub

influenta maselor de aer umed dinspre Atalntic, a maselor de aer uscat,

continental, provenind din rasaritul continentului, cat si de aer mediteranean

ce vine dinspre sud. Rezulta deci un climat continental-modelat cu nuantari

locale influentate de forme de relief si succesiunea anotimpurilor. Toate

25

Page 26: proiect bogdan

acestea sporesc culoarea si atractiile peisajului, diversificand in acelasi timp

factorii naturali de cura si tratament, sporturi practicate, activitătiile

localnicilor, si nu in ultimul rand, regimul alimentar.

Hidrografia tarii noastre se afla sub influenta climatului, fiind, cu

exceptia catorva mici rauri din Dobragea, colectata de Dunare.

Caracteristica ei este determinata de configuratia concentrica a

reliefului tarii si de repartitia diferentaila a cantitatiilor de precipitatii, de al

zona inalta spre cea joasa. Cu exceptia raurilor din Molodva-care sunt

aproape paralele cu lantul muntos-restul rarilor au o distribute radiara

Dunarea strabate tara noastra pe o lungime de 1075 km, fiind

navigabila pe intreg parcursul si colectand, direct sau indirect, prin

intermediul Tisei, toate raurile romanesti. Apele colectate sunt varsate prin

cele trei brate in Marea Neagra, care întregeste astfel hidrografia patriei si

permite legatura cu toate tarile riverane Oceanului Planetar. Avand o

salinitate de 17-21% si o temepratura medie de 25-27 grade C vara, sectorul

romanesc al Marii Negre are un potential balnear cu exceptionale calitati.

Izvoarele si lacurile. Izvoarele minerale, aflate în numar de peste

2000, multe fiind termale, sunt cunoscute si apreciate de peste 2000 de ani

(Herculane sau Geoagiu-Bai). Cele mai multe izvoare se afla de-a lungul

Carpatiilor si Subcarpatiilor, iar valoarea terapeutica a apelor a condus la

aparitia de peste 160 de statini de tratament.

Lacurile din tara noastra desin, 1,2% din suprafata Romaniei, cele mai

mari fiind lagunele Razim si Sinoe. Numeric lacurile sunt peste 3400-dintre

care 2300 sunt naturale; marea majoritate se gasesc in zonele de campie si

prezinta atat impotanta piscicola cat si de agrement.

26

Page 27: proiect bogdan

Deosebite sunt lacurile de munte formate in circurile glaciare aflate în

masivele muntoase Rodna, Fagaras, Parang, Retezat, ca si lacurile unicat:

Lacul Rosu-lac de barej natural si Lacul Sfanta Ana-adapostit in craterul

unui vulcan.

Celor prezente anterior li se adaugă lacurile artificiale realizate pentru

valorifiacrea potenţaialului energetic: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru,

Fântânele, Valiug etc.

Vegetatia si fauna, împreuna, formeaza potentialul biogeografic. În

forma ei actuala, vagetatia tarii noastre este relativ recenta si prezinta

trasaturi caracteristice ale Europie Centrale.

Astfel, vom observa diferentieri generate de altitudine ca si de etajele

climatice ce însumeaza peste 400 de specii. Dintre aceste predominante sunt

padurile, de stejar în mare parte în zonele de campie, de fag-în Subcarpati si

pe muntii mai scunzi , conifere-molidul, bradul, pinul etc.-la limita

superioara a altitudinilor. Urmare a interferentelor, în zonele de treditie a

reliefului, rezulta prezente justapuse, ale diferitelor specii care genereaza

toamna o bogată paleta coloristica care permanentizeaza peisajul romanesc.

În urma marilor defrisati efectuate de-a lungul timpului, pe teritoriul

Romaniei paduriel mai ocupa aproximativ 26% din suprafata totala.

Suprafetele despadurite au fost afectate culturilor agricole, liveziilor si

a podgoriilor. La mare altitudine-pe muntii înalti, întalnim vegetatie alpina

si subalpina formata din pajisti cu tufisuri de ienupar si jneapan, afin etc.

Alte forme de vegetatie caracteristice suportului de relief gasim în

sud-estul Romaniei, Campia Baraganului si Podisul Dobrogei de Sud, unde

s-a dezvoltat vegetatie de silvostepa si stepa. De-a lungul cursurilor de apa,

în lunci si în special in Delta Dunari, gasim forme de vegetatie specifice

regiunilor cu umiditate abundenta (stuf, papura, rogoz, salcie si plop etc).

27

Page 28: proiect bogdan

Din punct de vedere turistic, trebuie sa consemnam existenta în

diferite zone din tara noastra a unor plante rare-endemice sau relicte-ori

tipuri specifice altor zone ale planetei.

Zonele de vegetatie ofera hrana si adapost unei variate faune, dispusa

pe etaje de vgetatie si zone. Fauna cuprinde peste 3600 de specii provenite

din cele trei mari provincii europene: animale mari-Europa Centrala,

rozatoarele si pasarile rare-Europa Rasariteana, vipera cu corn, broasca

testoasa de uscat, scorpionul, dihorul-Europa de Sud.

Fauna cinegetica-reprezentata prin ursul cafeniu, capra neagra,

caprioara, rasul, cerbul carpatin, mistretul, iepurele etc.-reprezinta o

importanta deosebita. Nu trebuie sa uitam a aminti nici pasarile: cocosul de

munte, cocosul de mesteacan, egreta mare, lopatarul, pelicanul cret si

pelicanul comun, califarul alb, rata salbatica si altele.

Din randul numeroaselor specii de peste ce populează Dunarea si

raurile, la loc de frunte se afla: pastravul, lostriata, lipanul-în apele de

munte; crapul, cleanul, mreana-în apele de ses; salau, stiuca, biban-în

Dunare; morunul, niserul, scrumbiile-la gurile Dunarii si în mare.

Factori naturali de cura. O schitare a principalilor factori de cura

scoate în relief: apele minerale (în raul multora sunt termale), lacuri

tearpeutice, namolurile, mofetele, salinele, factorii climatici, aeroionizarea,

plante minerale. Acesti factori sunt raspanditi pe întreaga suprafata a tarii,

unii necesita instalatii sau amenajari pentru utilizare, altii impun recoltarea

sau captarea, dar absolut toti cer pastrarea, conservarea , si protejarea pentru

o cat mai îndelungata utilizare.

Revenind la izvoarele minerale dispuse în spatiul rural, majoritatea nu

sunt captate si protejate corespunzator. Aceste resurse sunt carbonate mare

parte în catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita, zona dealurilor

28

Page 29: proiect bogdan

subcarpatice si de podis, si nu în ultimul rand în campie. Apele sunt:

oligominerale, alcaline (bicarbonate), alcalino-feruginoase, clorurate sodice,

iodurate, sulfuroase, sulfatate, carbogazoase, arsenicale, radioactive, termale

etc. Sursele minerale sunt cel mai putin similar cu sursele de peste hotare si

pot fi utillizate în terapia prifilactica, curativa si recuperatorie.

Plantele medicinale au revenit în forta ca factori naturali de cura,

fiind utilizate atat în prepararea unor medicamente pe cale naturala cat si în

filoterapie. În traditia romanesca s-au pastrat numeroase retete ale unor

preparate utilizate ca leacuri sau elixiruri, ceaiuri sau bai de plante. Pe de

alta parte, multe din plantele medicinale sunt utillizate în produsele culinare

pentru aromele, gustul sau calitatile de condimentare pe care le poseda.

Mai putin în valoare în tara noastra sunt factorii climatici ce pot fi

utilizati în mentinerea, ameliorarea sau recuperarea starii de sanatate a

organismului uman prin: aeroterapie, helioterapie sau cure de teren-priin

ceea ce generic este numita climatoterapie. Maladiile ce pot fi tratate sunt:

anemiile, nevrozele astenice, afectiunile respiratorii, stresul, surmenajul fizic

si intelectual.

Identificarea, punerea în valoare si utillizarea în cunostiinta de cuza a

acestor factori naturali vor contribui la dezvoltarea si promovarea turismului

balnear în turismul rural romanesc.

2.2 ZONA MONTANA “RAIUL AGROTURISMULUI”

Se stie ca,agroturismul se poate practica in majoritatea regiunilor tarii

dar cu precadere in zonele de deal si munte deoarece in aceste zone turistul

are parte nu numai de un mediu cu aer curat ci si de odihna pe care o

29

Page 30: proiect bogdan

cauta.Si mediul (soluri,grad de

seismicitate,climat,clima,precipitatiile,radiatia solara,vegetatia,hidrografie)

din aceasta zona are anumite caracteristici.

2.2.1 Solurile : care se afla in aceste regiuni sunt argilo-iluviale

podzolice si brune podzolide , cu predilectie.Se pot intalni si soluri brun-

galbui – specifice zonei de padure –

2.2.2 Gradul de seismicitate : al zonei montane se afla intr-e 7-

8 , iar teritoriul de calcul al actiuni seismice este de A.

2.2.3 Climatul : este foarte influentat de catre om prin actiunile

acestuia nesabuite de a defrisa.

2.2.4 Clima : este temperata cu usoare influente.Verile sunt

moderate , de tranzitie de la munte la campie , iar iernile sunt suportabile cu

o oarecare usurinta de catre localnici.Temperaturile medii anuale au valori

intr-e 9 grade C si 10 grade C cu variatii relativ insemnate de la un an la

altul.In lunile de iarna media este de -1 – 0 grade C.Adancimea maxima de

inghet la sol este de 60-70 cm.

2.2.5 Precipitatiile : sunt in jur de 700 mm anual.Principalii

centrii barici care actioneaza deasupra zonei sunt anticiclonul Azoric

dinamic si ciclonul mediteranean

2.2.6 Radiatia solara : este sursa energetica de baza pentru

variata gama de procese geografice,fizice si biologice.Radiatia solara atinge

70 kcal /cm .Vara pe timp senin , sumele lunare ala radiatiei directe atinge

10 kcal /cm .Iarna sumele lunare ale radiatiei directe scad la

1 kcal/cm .intensitatea radiatie ajunge vara la maxim in jurul orei

14,primavara intr-e 2-16,toamna spre ora 13,iar iarna intr-e orele 13-14.

30

Page 31: proiect bogdan

2.2.7 Vegetatia: este foarte divesificata datorita formelor de

relief.vegetatia predominanta este cea de foioase care in ultimul timp este

mai restransa prin interventia abuziva a oamenilor.

31

Page 32: proiect bogdan

Capitolul 3

Activitatea de agroturism

3.1 Structuri agroturistice

In tara noastra agroturismul se practica in asa numitele structuri

agroturistice.Acestre pot fi de mai multe tipuri si anume :

gospodaria taraneasca de munte

pensiunea agroturistica

ferma agroturistica

Gospodaria taraneasca de munte (vezi anexa 1) este aceea structura cu

un numar redus de locuri (pana in 5 locuri) si in care se poate oferi atat

servici de cazare cat si de servire a mesei cu alimente proaspete chiar din

surse propii.

Pensiunile agroturistice (vezi anexa 2) sunt structuri de primire pentru

gazduire si servirea mesei , functionand in locuintele cetatenilor sau in

cladiri independente , care asigura in spatii special amenajate , cazarea

turistilor si servicii de pregatire si servirea mesei.Acestea au un numar mai

mare de locuri de cat gospodariile taraneasti.

32

Page 33: proiect bogdan

Fermele agroturistice (vezi anexa 3) sunt structuri de primire pentru

gazduire si primire a mesei in cadrul carei se practica si alte activitati cum ar

fi : cresterea animalelor,cultivarea plantelor,etc.

Tote aceste structuri pot oferi activitati de loaisire sau servici de

tratament (acolo unde zona permite).

Amplasare structurilor agroturistice ar trebuie sa fie intr-o zona

favorabila dezvoltari agroturismului.aceasta trebuie sa indeplineasca anumite

criterii :

sa fie amplasata intr-un cadru natural atractiv , nepoluat , in

care se poate practica cel putin una din formele de turism : social , cultural ,

montan , de vanatoare si pescuit , si sa raspunda unei motivatii a turismului

legata de : odihna , tratament , instruirea practica agricola si pastorala , hoby.

Sa aibe drumuri si legaturi accesibile si practicabile in orice

sezon ,anotimp si eventual sa beneficieze de transport in comun pe cale

ferata si (sau) rutiera.

Sa ofere zone si obiective de interes turistic ca :moumente ale

naturi , monumente arheologice , de arhitectura , istorice , alte forme de

atractie turistica : traditii obiceiuri , activitati folclorice , mestesururi , etc,

precum si trasee turistice pentru drumetie , ape curgatoare , lacuri .

Sa fie dotata cu obiective cu interes general ca : posta , telefon ,

dispensar , farmacie , magazine diverse , sau sa aibe acces usor la astfel de

dotari.

3.2 Amenajari interioare ale structurilor agroturistice

In cadrul structurilor agroturistice trebuie sa se tina cont de anumite

reguli in ceea ce priveste amenajarile interioare.

33

Page 34: proiect bogdan

Regula 1 : spatiile de acces destinate turistilor sa fie separat de cele

ale gazdei

Regula 2 : sa aibe o camera de zi (living) destinata turistilor pentru

servirea mesei , pentru petrecerea timpului liber , jocuri de societate ,

lectura, ascultat muzica , vizionare tv , etc.

Regula 3 : sa aibe grupuri sanitare compuse din : cada sau dus ,

lavoar , w.c , la dispozitia exclusiva a turistilor , dotate cu apa rece si

eventual apa calda curenta , dotate corespunzator si bine intretinute intr-o

stare de curatenie perfecta.

Regula 4 : sa aibe posibilitate de pregatire a mesei de catre turisti ,

intr-un spatiu separat , dotat cu utilaje si obiete necesare prepararii mancarii

Regula 5 : sa existe logeii , balcoane , terase la camere sau la

holurile destinaie turistilor cu chez-longuri fotolii din richita , mese , etc.

3.3 Repartizarea spatiilor de locuit si dotarea lor

Atat spatiile de locuit cat si cele de servire a mesei trebuiesc sa fie

amplasate in asa fel in cat sa fie usor abordate de catre turisti.Camerele de

locuit sa fie decomandate ( cu acces direct din hol sau din casa scari) , sa fie

luminoase , insorite (orientate sud, sud – est , sud – vest ) cu posibilitate de

incalzire,mobila strict corespunzatoare normelor , de preferat cu mobilier

simplu , traditonal, rustic.Grupul sanitar sa aiba intrare direct din hol ci nu

din camera si sa nu fie amplasat prea departe de aceasta.

Este de preferat amplansarea camerelor de locuit in apropirea sali de

mese.

34

Page 35: proiect bogdan

Dotarea camerelor se face in funtie de clasificarea structuri ( cate

margarete are structura).

Dotarei minime ale dormitoarelor la structuri de trei margarete

Pat

Noptiere cu veioze

Dulap pentru haine

Frigider

Masuta (obtional scrumiera)

Fotolii

Dotarea grupului sanitar

Cada (dus)

Laloar

Bazin W.C

Dulap haine

Cuier

Dotarea bucatariei

Aragaz cu hot

Dulapuri

Ghiuveta

Masa

Frigider

Dotarea living-ului

Televizor

Fotolii

Biblioteca

Canapea

35

Page 36: proiect bogdan

Masa pentru jocuri

Scaune

Dotarea sali de servire a mesei

Mese ( numar diferit de locuri)

Scaune

Dotarea zonei de recreere

Biblioteca

Fotolii

Canapeea

Televizor

Masuta

36

Page 37: proiect bogdan

Capitolul 4

Norme de protectie a munci

4.1 Acordarea primului ajutor

Acordarea primului ajutor este foarte folositor.Personalul trebuie

instruit cu privire la acordarea primului ajutor.In cadrul activitatii pe care o

savarsim putem intalni mai multe accidente cum ar fi :

ARSURILE – In primul rand trebuie sa stim ce fel de arsura

intampinam.Arsurile pot fi de trei feluri :

Arsuri usore : se va actiona astfel :se va curata

pielea imprejurul zonei arse cu o solutie antiseptica (bromocet,tinctura de

iod).Basicile se vor sparge.

Arsuri grave : se va actiona astfel : se indeparteaza

hainele ce vin in contact cu rana,se infasoara corpul intr-un cearceaf si se

transporta cat mai urgent la spital.

37

Page 38: proiect bogdan

Arsuri chimice : se va actiona astfel : se spala

imediat cu multa apa zona afectata,cel putin 15 minute,si dupa aceea se

transporta de urgenta la spital.

FRACTURI – In caz de fracturi,ranitul simte o durere acuta in

zona lovita iar zona respectiva este umflata si deformata.Accidentatul nu va

fi miscat inainte de a imobiliza zona vatamata.Acest lucru se face utilizand

atele,scanduri,carton,etc.In lipsa acestor obiecte,se poate imobiliza bratul

fracturat legandu-l strans legat de corp,iar piciorul fracturat legandu-l strans

de cel sanatos.

Bibliografie

Internet : www.referat.ro

www.referat-e.com

www.referateweb.com

www.agroturism.com

www.google.ro

SPATIUL GEOGRAFIC ROMANESC,editura Economica , Bucuresti , 2001

ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR , Editura Economica , Bucuresti , 1998

TURISMUL RURAL , MODEL EUROPEAN editura Economica , Bucuresti , 2003

38

Page 39: proiect bogdan

TURISMUL RURAL ; AGROTURISMUL ; TURISMUL DURABIL ; ECOTURISM , Editura Economica , Bucuresti , 2003

Anexa 1

Gospodari taraneasa

39

Page 40: proiect bogdan

Anexa 2

Pensiune agroturistica

40

Page 41: proiect bogdan

Anexa 3

Ferma

41

Page 42: proiect bogdan

42