Proiect AUTOVLEICULE GHE MIHAI..docx

8/10/2019 Proiect AUTOVLEICULE GHE MIHAI..docx

1/128


2/128

2

1.1.Alegerea modelelor similare

Modele similare de autovehicule vor fi alese in funcie de urmtoarele caracteristiciimpuse prin tem i anume: tipul autovehiculului, tipul caroseriei, numrul de locuri, vitezamaxim in palier, panta maxim si alte particulariti. In consecin, modelele ce urmeaza a fi

alese trebuie s fie autoturisme din clasa autoutilitarelor furgon cu 2+1 locuri, echipate cumotoare diesel, care au viteza maxim limitata de 90 km/h, tractiune 4x2 spate .Pe baza acestor caracteristici impuse prin tem s-au ales 10 modele similare de autoutilitarede tip furgon: Mercedes Sprinter, Fiat Ducato, Iveco Daily, Opel Movano, Volkswagen

Crafter,GAZelle 2705, Volkswagen LT35, Ford Transit Furgon, Toyota Hiace.

Tabel 1.1. Alegerea modelelor similare

Nr. Crt. Denumire autovehicul1 Mercedes Sprinter

2 Fiat Ducato

3 Iveco Daily

4 Opel Movano

5 Volkswagen Crafter

6 GAZelle 2705

7 Volkswagen LT 35

8 Ford Transit Furgon

9 Renault Mascott

10 Toyota Hiace

1.2 Analiza particularitilor constructive ale modelelor similare

Toate autoutilitarele studiate sunt construite dupa solutia clasica cu motorul amplasatin fata iar puntea motoare fiind puntea spate.

Mercedes Sprinter316CDI, este o autoutilitara ce dispune de 4 tipuri de caroserii.Varianta furgon a autoutilitarei dispune de un motor diesel transversal OM 651DE22LA, capacitate cilindrica 2.143 cc, 4 cilindrii in linie, 4 supape pe cilindru,

injecie direct comandat elecronic cu Common Rail, turbocompresor de eapamenti sistem de rcire cu aer. Modelul dispune de cutie de viteze tip NSG 360, manuala,sincronizata, cu 6+1 trepte. Rapoarte de transmitere : mers inainte: 5,076;2,610;1,518;1,000;0,791; mers inapoi: 4,722. Tractiune 4x2 spate. Modelul esteechipat cu pneuri 225/70 R15 cu jante din otel 6Jx15.

Fiat Ducato, este o autoutilitara disponibila in variantele Furgone, Cabinato,Panorama, Minibus, Personalizat.. Echipat cu un motor diesel transversal de 2.3 16vMultiJet 120 CP, cilindree 2287 cc, putere maxima 88 kW, cuplu maxim 320

Nm/2000 rpm. Alimentare: Injectie directa Common Rail cu control electronic cuturbocompresor si intercooler. Transmisie 4x2, cutie de viteze cu 6 trepte.Pneuri205/75 R 15 C.Tractiune 4x2 spate.


3/128

3

Iveco Daily.Daily dispune de un motor turbo diesel asezat transversal cu injeciedirect Common-Rail i intercooler oferind 5 nivele de putere, 4 cilindrii in linie , 16supape, supaalimentat su turbocompresor cu supapa wastegate si intercooler. Racire cuapa si ventilator cu cuplaj electromagnetic. Ideal pentru distribuie urban, motorul de2.3 litri este disponibil n varianta de 96, 116 sau 136 CP combinnd versatilitatea,

puterea i consumul redus de combustibil.Modelul prezinta o cutie de viteze manuala,sincronizata, tip FPT 2830.5 cu 5 trepte pentru mers inainte si o treapta pentru mersinapoi. Ambreiaj monodisc uscat, cu arc diafragma. Axa fata are suspensie cu rotiindependente, cu brate duble trapezoidale. Puntea spate este rigida, motoare, cureductie simpla. Roti duble. Dimensiuni anvelope:195/75 R16,jante din otel cudimensiunile 5J x16 HI

Opel Movano. Una din numeroasele variante de motorizare ale lui Opel Movano este2.5 CDTI cu o cilindree de 2.463 cc, o putere de 115 kW si un moment maxim de 290

Nm. Transmisia este manuala cu 6 trepte. Tractiune 4x2 spate. Modelul este echipat cu

pneuri 225/55 R17 Volkswagen Crafter, autovehiculul prezinta un motor transversal bazat pe tehnologia

TDI cu 5 cilindrii in linie, cu un moment maxim al motorului de 280 Nm la 80kW/109CP. Deasemenea este prezent si un filtru de particule Diesel. Cutia de viteze este in 6trepte, manuala. Anvelope de 195 / 75 R 16 C.Tractiune 4x2 spate.

GAZelle 2705,motor Andoria EURO 3, turbo diesel intercooler, 4 cilindri in linie,cilindree 2.417 cc, putere maxima 100CP la 4100 rpm, cuplu maxim 205 Nm la 2000rpm. Cutia de viteze este manuala cu 5+1 trepte. Tractiune 4x2 spate. Modelul esteecipat cu anvelope 185/75R16C.

Volkswagen LT 35, este echipat cu un motor diesel transversal 2,5 TDI 109 CP, cuinjecie direct Common-Rail i intercooler. Cutia de viteze este manuala 5+1,tractiune 4x2 spate. Anvelope 225/70 R 15 C 112/110 R, jante 6 J x 15 H2.

Ford Transit Furgon. Autoutilitara prezinta un motor nou 2.4 Duratorq TDCI, 115CP/ 310 Nm. Modelul cu tractiune spate prezinta deasemenea o transmisie manuala cu6 viteze Durashift. Pneuri 205/75 R 15 C.

Renault Mascott.Motor transversal DXi3 :130 CP la 3600 rpm300 Nm de la 1500la 2800 rpm.Cutie de viteze manuala cu 6 trepte supramultiplicate, oferind cuplu laviteza redusa, confort de conducere si consum gestionat la viteze mari. Tractiune 4x2spate, anvelope 215/75 R 16C.

Toyota Hiace,Motor 2.5 litri D-4D 2KD-HI, 4 cilindri in linie ,16 supape DOHC,distributie pe curea.Injectie directa Common Rail. Cutie de viteze manuala cu 6 trepte,tractiune spate. Anvelope 195/70 R 15C


4/128

4

Tabel 1.2. Particularitatile constructive ale modelelor similare alese:

Nr.

Crt.

Denumire

autovehiculVolum

util [m3]

Tip

motor

Amplasare

motor

Tractiune

4x2

Cutie de

viteze

1 Mercedes Sprinter 10,5L4

Transversal-

fata

Spate 6+1

2 Fiat Ducato 13L4

Transversal-

fata

Spate 5+1

3 Iveco Daily 12L4

Transversal-

fata

Spate 5+1

4 Opel Movano 10,8L4

Transversal-

fata

Spate 5+1

5 Volkswagen

Crafter

13L5

Transversal-

fata

Spate 5+1

6 GAZelle 2705 9L4

Transversal-

fata

Spate 5+1

7 Volkswagen LT 35 13,4L5

Transversal-

fata

Spate 5+1

8 Ford Transit

Furgon

9,2V6

Transversal-

fata

Spate 5+1

9 Renault Mascott 12L4

Transversal-

fata

Spate 5+1

10 Toyota Hiace 8L4

Transversal-

fata

Spate 5+1

Legenda: Tip motor= numarul si modul de dispunere al cilindrilor in blocul motor.L4 = 4 cilindrii dispusi in linie;L5 = 5 cilindrii dispusi in linie;V6 = 6 cilindrii dispusi in V la 120o.

Volumul util maxim este de 13,4 m3la modelul 7 (Volkswagen LT 35) iar cel minimde 8 la modelul 10 (Toyota Hiace).

1.3.Analiza principalilor parametri dimensionali exteriori

Parametrii care definesc principalele caracteristici dimensionale exterioare ale unuiautovehicul fac referire la dimensiunile de gabarit, la organizarea. Dimensiunile de gabaritsunt lungimea( ),limea ( ) i nlimea autovehiculului( ).Parametrii ce reflectorganizarea automobilului sunt ampatamentul(L), ecartamentul fa-spate( ) siconsolele fa-spate().

Toi acesti parametrii enumeratimai sus sunt analizati la modelele similare alese nacest scop ntocmindu-se un tabel cu valorile acestora:


5/128

5

Tab 1.3Parametri dimensionali exteriori ai modelelor similar alese

Nr.

Crt.

Denumire autovehicul Gabarit[mm] Organizare[mm]

La

la

Ha

E1

E2

L C1

C2

1 Mercedes Sprinter 5475 2252 2533 1908 1968 3665 888 922

2 Fiat Ducato 6363 2050 2524 1890 1906 3680 1040 1643

3 Iveco Daily 5997 1996 2760 1696 1540 3300 998 1699

4 Opel Movano 5399 1990 2486 1740 1725 3578 862 959

5 Volkswagen Crafter 5290 1986 2470 1738 1724 3400 894 996

6 GAZelle 2705 5540 2075 2300 1700 1560 2900 1030 1610

7 Volkswagen LT 35 5720 1930 2340 1740 1720 3564 986 1170

8 Ford Transit Furgon 5230 2220 2050 1520 1562 3050 928 1252

9 Renault Mascott 5246 2260 2200 1680 1648 3240 912 1094

10 Toyota Hiace 5240 1800 1995 1560 1540 3430 890 920

Nr.

Crt.

Denumire autovehicul Panta maxima hs[mm]

1 Mercedes Sprinter 44 230

2 Fiat Ducato 45 250

3 Iveco Daily 42 240

4 Opel Movano 42 200

5 Volkswagen Crafter 42 210

6 GAZelle 2705 39 190

7 Volkswagen LT 35 42 2008 Ford Transit Furgon 38 190

9 Renault Mascott 43 220

10 Toyota Hiace 38 205

Legenda: La [mm] = lungimea totala reprezinta distanta dintre doua plane verticaleperpendiculare pe planul longitudinal de simetrie al autovehiculului si tangente la puncteleextreme din fata si din spate;

la [mm] = latimea totala reprezinta distanta dintre doua plane verticaleparalele cu planul longitudinal de simetrie, tangente la autovehicul, de o parte si de alta a sa.

In aceasta dimensiune NU sunt incluse oglinzile retrovizoare(daca se includ si dimensiunileoglinzilor se face precizarea ca latimea autovehiculului cuprinde si oglinzile);

Ha [mm] = inaltimea totala reprezinta distanta dintre planul de sprijin siplanul orizontal tangent la partea superioara a autovehiculului, fara incarcatura si cu pneurileumflate la presiunea indicata de producator;

L [mm] = ampartamentul reprezinta distanta dintre axele geometriceverticale ale puntilor autovehiculului;

E1 , E2 [mm] = ecartamentul fata/spate reprezinta distanta dintre planelemediane ale rotilor aceleiasi punti. In cazul puntilor echipate cu roti duble(jumelate)

ecartamentul se defineste ca fiind distanta dintre planele perpendiculare pe calea de rulare si


6/128

6

paralele cu planul de simetrie al autovehiculului, care trec prin jumatatea distantei dintre rotilede pe aceeasi parte a puntii respective;

C1 /C2 [mm] = consola fata/spate reprezinta distanta dintre doua planeverticale transversale care trec prin punctul extrem din fata al autovehiculului si axa puntiifata, respectiv, prin punctul extrem din spate si axa puntii din spate;

hs[mm] = garda la sol reprezinta distanta , masurata pe verticala , dintrepartea cea mai de jos a sasiului autovehiculului complet incarcat si calea de rulare.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

La [mm] la [mm] Ha [mm]

Valoareanumerica[mm]

Dimensiunea

Fig.1.3.1.Dimensiunile de gabarit ale modelelor

similare.

Mercedes Sprinter

Fiat Ducato

Iveco Daily

Opel Movano

Volkswagen Crafter

GAZelle 2705

Volkswagen LT 35

Ford Transit Furgon

Renault Mascott

Toyota Hiace

0

500

1000

1500

2000

25003000

3500

4000

E1 E2 L C1 C2

Valoareanumerica[

mm]

Dimensiunea

Fig.1.3.2.Dimensiunile de organizare ale

modelelor similare.

Mercedes Sprinter

Fiat Ducato

Iveco Daily

Opel Movano

Volkswagen Crafter

GAZelle 2705

Volkswagen LT 35

Ford Transit Furgon

Renault Mascott

Toyota Hiace


7/128

7

Analiznd tabelul 1.3, care cuprinde valorile parametrilor ce reflecta caracteristicileexterioare ale modelelor similar, se pot trage anumite concluzii cu privire la acestea.

Se poate constata c valoarea cea mai mare a lungimii(=6363mm) se intlnete lamodelul 2(Fiat Ducato),iar =5230mm reprezint cea mai mic valoare si se intlnete lamodelul 8(Ford Transit Furgon).

Valoarea limii =2260mm reprezint cea mai mare valoare i se ntlnete lamodelul 9(Renault Mascott),iar =1800mm reprezint valoarea minim si se ntlnete lamodelul 10(Toyota Hiace).

nltimea =2533mm reprezint cea mai mare valoare si se ntlnete la modelul1(Mercedes Sprinter),iar =1995mm reprezint valoarea minim si se regasete la modelul10(Toyota Hiace).

Ecartamentul fa =1908mm reprezint valoarea maxim i care se regsete lamodelul 1(Mercedes Sprinter), iar =1560mm reprezint valoarea minim a acestuia si seregasete la modelul 10(Toyota Hiace).

Ecartamentul spate =1968mm reprezint valoarea maxim i care se regsete lamodelul 1(Mercedes Sprinter) ,n schimb =1540mm reprezint valoarea minim i care seregsete la modelele 3(Iveco Daily)si 10 (Toyota Hiace).

Consola fa =1040mm i =862mm reprezint valoarea maxim respectivvaloarea minim care se regsesc la modelele 2(Fiat Ducato) si 4(Opel Movano) , iar =1699mm i =920mm reprezint valorile maxime respectiv minime ntalnite lamodelele 3(Iveco Daily) si 10(Toyota Hiace).

1.4 Analiza parametrilor masici

Principalii parametrii masici sunt caracterizati de: masa proprie , masa utilnominal , masa total ,masa raportat la numarul de personae, si masa raportata la lungime, m0 lung= .Pentru studiul acestor parametrii lamodelele similare alese s-a ntocmit urmtorul tabel:

Tab 1.4Parametri masici ai modelelor similare aleseNr.

Crt.

Denumire autovehicul Masa

proprie

[kg]

Masa

utila

[kg]

Masa

totala

[kg]

u mo pers

[kg/loc]

m0 lung

[kg/mm]

1 Mercedes Sprinter 2560 1550 4110 1,651 853,333 0,467572 Fiat Ducato 2105 1450 3555 1,451 701,666 0,33081

3 Iveco Daily 2295 1355 3650 1,693 765 0,38269

4 Opel Movano 2240 1531 3771 1,463 746,666 0,41489

5 Volkswagen Crafter 2140 1391 3531 1,538 713,333 0,40453

6 GAZelle 2705 2050 1500 3550 1,366 683,333 0,37003

7 Volkswagen LT 35 1980 1105 3085 1,791 660 0,34615

8 Ford Transit Furgon 1863 1400 3263 1,330 621 0,35621

9 Renault Mascott 1977 1465 3442 1,349 659 0,37685

10 Toyota Hiace 1900 1240 3140 1,532 633,333 0,36218


8/128

8

Legenda: m0 [kg] = masa proprie reprezinta masa autovehiculului complet echipat ,dar fara persoane si incarcatura;

mun[kg] = masa utila reprezinta capacitatea de incarcare a autovehiculului;ma[kg] = masa totala, reprezinta suma celor doua componente mentionate

anterior , fiind ma=m0+mun[kg].

u [-] = coeficientul sarcinii utile sau coeficientul de tara, fiind raportul

dintre masa proprie si masa utila a autovehiculului.

Din tabelul 1.4 se poate observa c modelul 1(Mercedes Sprinter)are cea mai maremas proprie =2560 kg, iar modelul 8 are cea mai mic mas proprie =1863 kg.

Masa util nominal( ) are cea mai mare valoare =1550kg la modelul1(Mercedes Sprinter), cea mai mic valoare regsindu-se la modelul7(Volkswagen LT 35).

Masa raportata

) are cea mai mare valoare(853,333 kg) la modelul 1(Mercedes

Sprinter) cea mai mic valoare(121,471) regsindu-se la modelul 8(Ford Transit Furgon).

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

Masa proprie

[kg]

Masa utila [kg] Masa totala [kg]

Valoareanumerica[

kg]

Parametrii studiati.

Fig.1.4.Parametrii masici ai modelelor similare.

Mercedes Sprinter

Fiat Ducato

Iveco Daily

Opel Movano

Volkswagen Crafter

GAZelle 2705

Volkswagen LT 35

Ford Transit Furgon

Renault Mascott

Toyota Hiace


9/128

9

1.5 Analiza parametrilor energetici

Parametrii energetici ai modelelor similare alese care vor fi studiati sunt: cilindreeatotala(), raportul de compresie(), puterea maxima(), turaia la putere maxim( ), momentul maxim( ), turaia la moment maxim( ), putereaspecific() , puterea litrica(), puterea raportata la masat totala Pmasa totala,emisii CO2 , consum de combustibil, alezaj x cursa, timpul de demarare de la 0-100km/h.Pentru analizarea tuturor acestor parametrii enumerai s-a ntocmit un tabel cu valorileacestora de la modelele similare alese.

Tab 1.5Parametri energetici ai modelelor similare alese

Nr.

Crt.

Denumire autovehicul Pmax

[kw]

nP

[rpm]

Mmax

[Nm]

nM

[rpm]

Pspecifica

[kW/kg]

Plitrica

[kW/cm3]

Pmasa totala

[kW/kg]

1 Mercedes Sprinter 120 3800 360 2000 0,0468 0,05599 0,02919

2 Fiat Ducato 88 3600 320 2000 0,0418 0,03847 0,02475

3 Iveco Daily 78 3400 290 2300 0,0339 0,03391 0,021364 Opel Movano 115 3500 290 1600 0,0513 0,04669 0,03049

5 Volkswagen Crafter 80 3200 280 2000 0,0373 0,03202 0,02265

6 GAZelle 2705 78 4100 205 2000 0,0380 0,03227 0,02197

7 Volkswagen LT 35 90 3800 290 1800 0,0454 0,03657 0,02917

8 Ford Transit Furgon 90 3600 310 1700 0,0483 0,03746 0,02758

9 Renault Mascott 118 3600 300 2000 0,0596 0,04761 0,03428

10 Toyota Hiace 86 3600 294 1900 0,045 0,03448 0,02738

Nr.

Crt.

Denumire autovehicul Vmax fara

limitator [km/h]

Emisii CO2 in

regim mixt [g/km]

Consum mixt

[l/100 km]

1 Mercedes Sprinter 160 210 8,2

2 Fiat Ducato 155 190 8,4

3 Iveco Daily 160 210 8,1

4 Opel Movano 145 215 8,2

5 Volkswagen Crafter160 219 8,3

6 GAZelle 2705 130 222 8,6

7 Volkswagen LT 35 130 220 8,5

8 Ford Transit Furgon 155 150 8,1

9 Renault Mascott 143 215 8,7

10 Toyota Hiace 152 224 8,5


10/128

10

Nr. Crt.

Denumire autovehicul

Vt[cm3]

Alezaj x

Cursa

[mm x mm]

[-]Timp

demarare

0-100 km/h [s]

1 Mercedes Sprinter2143 82x90.4 17,5

14,4

2 Fiat Ducato 2287 72x84 16,2 14,6

3 Iveco Daily2300 88x94 16,4

14,4

4 Opel Movano2463 87x92 17,8

16,6

5 Volkswagen Crafter2498 83x91.4 16,5

14,4

6 GAZelle 27052417 94x95 17,5

19,2

7 Volkswagen LT 352461 89x80 16,8

19

8 Ford Transit Furgon2402 82x82.5 19

18,8

9 Renault Mascott2478 86x90 18,1

18,2

10 Toyota Hiace2494 92x93.8 17,4

18,6

Legenda: Vt[cm3] = cilindreea totala ;

= raportul de compresie;Pmax[kW] = puterea maxima;np[rot/min] = turatia de putere maxima;

Mmax[Nm] = momentul maxim;nM [rot/min] = turatia de moment maxim.

Se constat faptul c majoritatea constructorilor au optat pentru un tip de motorcu 4cilindrii in linie, doar modelele 5 si 7 avand un motor cu 5 cilindri in linie si modelul 8 unmotor cu 6 cilindri in V.

innd cont de masa modelelor similare alese cat si de destinatia acestora se observca cilindreea total variaz ntre 2143 cm si 2498 cm, valoarea minim aparinnd

modelului 1(Mercedes Sprinter) si valoarea maxim modelului 5(Volkswagen Crafter).Rapoartele de compresie variaza intr-o plaja foarte restrns de valori(16.2:1 la

modelul 2 la 18,1:1 la modelul 9).Puterea maximare cea mai mic valoare lamodelele 3 si 6 iar pe cea mai mare la

are modelul 1.Turaia ce corespunde puterii maximecea mai ridicat o are modelul 6,iar pe cea

mai mic o are modelul 5.Momentul maxim, o caracteristic foarte important a motorului, are valori cuprinse

ntre 360Nmla modelul 1 si 205Nmla modelul 6.

Turaia ce corespunde momentului maximeste cuprins ntr-o plaj de valori ntre1600rot/min la modelul 4 si 2300 rot/min la modelul 3.


11/128

11

Puterea specific este un parametru ce ne poate ajuta la definitivarea unor idei desprecaracteristicile dinamice ale automobilului si poate fi calculat cu formula:

Valoarea maxim a puterii specifice se obtine pentru modelul 9(Renault Mascott) iar ceaminim pentru modelul 3(Iveco Daily).

Puterea litricapoate fi calculate cu formula:

Puterea litrica are valoarea maxima la modelul 1(Mercedes Sprinter) , iar cea minima lamodelul 5 (Volkswagen Crafter).


12/128


13/128


14/128

14

2. ANALIZA STATISTICA A MODELELOR.

Pentru a realize o analiza statistica a modelelor cat mai corecta si care sa reflecte intotalitate realitatea se va folosi metoda histogramelor. Pentru aceasta avem nevoie de cateva

formule cu care sa calculam marimea subintervalului de observatie : , undeDmax si Dmin reprezinta limitele dimensiunilor intre care se desfasoara experimental , iar nreprezinta numarul total de dimensiuni. O alta marime care trebuie avuta in vedere este

numarul subintervalelor de observare : , unde toate marimile sunt rotunjite.Tabel 2.Indicatorii parametrilor modelelor similare:

Nr.Crt. Marime Xmin Xmax Xmed X Xmin ales Xmax ales Xales K

1 La[mm] 5230 6363 5796,5 262,1472 5200 6400 240 5

2 la[mm] 1800 2260 2030 106,4322 1750 2300 110 53 Ha[mm] 1995 2760 2377,5 177,0014 1950 2800 170 5

4 E1[mm] 1520 1908 1714 89,77325 1500 2000 100 5

5 C2[mm] 920 1699 1309,5 180,2406 900 1700 160 5

6 C1[mm] 862 1040 951 41,18464 850 1050 40 5

7 L[mm] 2900 3680 3290 180,472 2890 3690 160 5

8 E2[mm] 1540 1968 1754 99,02823 1500 2000 100 5

9 hs[mm] 190 250 220 13,88246 180 260 16 5

10 Panta[%] 38 45 41,5 1,619621 36 46 2 5

11 m0[kg] 1863 2560 2211,5 161,2679 1800 2600 160 5

12 mun[kg] 1105 1550 1327,5 1,619621 1100 1600 100 5

13 ma[kg] 3085 4110 3597,5 1,619621 3000 4200 240 5

14 Volum util[m ] 8 13,4 10,7 1,619621 5 15 2 5

15Pmax[kw] 78 120 99 9,717723 75 125 10 5

16nP[rpm] 3200 4100 3650 208,2369 3150 4150 200 5

17 Mmax[Nm] 205 360 282,5 35,86303 200 370 34 5

18nM[rpm] 1600 2300 1950 161,9621 1500 2500 200 5

19 Vmax fara limitator

[km/h] 130 160 145 6,941231 125 165 8 5

20 Emisii CO2 in regim

mixt [g/km] 150 224 187 17,1217 140 230 18 5

22 Vt [cm3] 2143 2498 2320,5 82,1379 2100 2500 80 5

23 16,2 19 17,6 0,647848 15 20 1 5

Legenda: Xmin=valoarea minima a marimilor;Xmax=valoarea maxima a marimilor;


15/128

15

Xmed=valoarea medie a marimilor;X=marimea subintervalelor;Xmin ales=valoarea rotunjita in minus a valorii minime a marimilor;Xmax ales=valoarea rotunjita in plus a valorii maxime a marimilor;Xales=valoarea rotunjita a subintervalelor;K=numarul subintervalelor de observare.

2.1. Alegerea lungimii La[mm] a modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea lungimii modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorile lungimilorcelor 10 modele similare alese:

Tabel 2.1. Lungimea modelelor similare.Nr. Crt. Denumire autovehicul Gabarit[mm]

La

1 Mercedes Sprinter 54752 Fiat Ducato 6363

3 Iveco Daily 5997

4 Opel Movano 5399

5 Volkswagen Crafter 5290

6 GAZelle 2705 5540

7 Volkswagen LT 35 5720

8 Ford Transit Furgon 5230

9 Renault Mascott 5246

10 Toyota Hiace 5240

Se observa ca lungimea modelelor variaza intre valoarea minima 5230 mm si valoareamaxima de 6363 mm. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decat minimul sio valoare mai mare decat maximul.

IntervaleFrecventamodelelor

5200-5440 5

5440-5680 2

5680-5920 15920-6160 1

6160-6400 1

Valoarea minima a lungimilor 5230 mm se incadreaza in intervalul 5200mm -5440mm, intimp ce valoarea maxima 6363 mm se incadreaza in intervalul 6160mm- 6400mm.


16/128


17/128

17

IntervaleFrecventamodelelor

1750 - 1860 1

1860 - 1970 1

1970 - 2080 5

2080 - 2190 0

2190 - 2300 3

Valoarea minima 1800 se gaseste in intervalul 1750mm- 1860mm , iar valoarea maxima 2260se gaseste in intervalul 2190mm- 2300mm.

Fig.2.2. Histograma latimii la[mm]:

Se observa faptul ca in intervalele de latimi 1750 mm -1860 mm respectiv 1860 mm- 1970mm avem un singur model, iar in intervalul 1970 mm- 2080 mm avem cel mai mare numar demodele si anume 5. Intr-un alt interval si anume 2080 mm- 2190mm nu exista nici macar unmodel similar.Modelul ce va fi proiectat va avea valoare latimii in intervalul 1970 mm- 2080 mm.

2.3.Alegerea nalimii Ha[mm] a modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea nalimii modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorile nalimilorcelor 10 modele similare alese:

0

1

2

3

4

5

1750 -

1860

1860 -

1970

1970 -

2080

2080 -

2190

2190 -

2300

Numard

emodele[-]

Intervale de latimi [mm]

Histograma latimii


18/128

18

Tabel 2.3.naltimea modelelor similare.Nr. Crt. Denumire autovehicul Gabarit[mm]

Ha

1 Mercedes Sprinter 2533

2 Fiat Ducato 2524

3 Iveco Daily 2760

4 Opel Movano 2486


6 GAZelle 2705 2300





Se observa ca inaltimea modelelor variaza intre valoarea minima 1995 mm si valoarea

maxima de 2760 mm. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decat minimul sio valoare mai mare decat maximul.

Intervale Frecventa modelelor1950 - 2120 2

2120 - 2290 1

2290 - 2460 2

2460 - 2630 4

2630 - 2800 1

Fig.2.3. Histograma inaltimii Ha[mm]

2890 -

3050

3050 -

3210

3210 -

3370

3370 -

3530

3530 -

3690

2

0

2 2

4

Numardemodele[-]

Intervale de imaltimi[mm]

Histograma inaltimii


19/128

19

Cea mai mica valoare a inaltimii 1995 mm este intalnita in intervalul 1950mm-2120mm, iarcea mai mare valoare a inaltimii si anume 2760mm este intalnita in intervalul 2630mm-2800mm.Se observa faptul ca in intervalele 2120mm -2290mm si 2630mm -2800mm avem cate 1model de autoutilitara iar in intervalul 2460mm -2630mm avem cel mai mare numar demodele si anume 4.Modelul ce va fi proiectat va avea valoare inaltimii cuprinsa in intervalul 2460mm -2630mm.

2.4.Alegerea ecartamentului fata E1[mm] al modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea ecartamentului fata al modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorileecartamentului fata al celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.4.Ecartamentul fata al modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul Organizare[mm]

E1


2 Fiat Ducato 1890

3 Iveco Daily 1696

4 Opel Movano 1740


6 GAZelle 2705 1700





Se observa ca valoarea ecartamentului fata al modelelor variaza intre valoarea minima 1520mm si valoarea maxima de 1908 mm. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai micadecat minimul si o valoare mai mare decat maximul.

Intervale Frecventa modelelor

1500-1600 2

1600-1700 3

1700-1800 3

1800-1900 1

1900-2000 1

Valoarea minima a ecartamentelor modelelor similar 1520 mm se regaseste in intervalul1500mm- 1600mm, iar valoarea maxima 1908mm se gaseste in intrevalul 1900mm-2000mm.


20/128

20

Fig.2.4. Histograma ecartamentului fata E1[mm]:

Se observa faptul ca avem 2 intervale cu doar 1 model intre 1800mm -1900mm si 1900mm -2000mm. Deasemenea avem si 2 intervale cu un numar maxim de 3 modele intre 1600mm-1700mm si 1700mm-1800mm.Modelul ce se va proiecta va avea valoare ecartamentului fata in intervalul reunit 1600mm-1800mm.

2.5.Alegerea ecartamentului spate E2[mm] al modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea ecartamentului spate al modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorileecartamentului spate al celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.5.Ecartamentul spate al modelelor similare.


E2


2 Fiat Ducato 1906

3 Iveco Daily 1540

4 Opel Movano 1725

5 Volkswagen Crafter 17246 GAZelle 2705 1560





Se observa ca valoarea ecartamentului spate al modelelor variaza intre valoarea minima 1540mm si valoarea maxima de 1968 mm. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai micadecat minimul si o valoare mai mare decat maximul.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

1500-1600 1600-1700 1700-1800 1800-1900 1900-2000

Numardemodele

Intervalele de ecartament fata E1[mm]

Histograma ecartamentului fata:


21/128

21


1500-1600 4

1600-1700 1

1700-1800 3

1800-1900 0

1900-2000 2

Valoarea minima 1540mm se intalneste in intervalul 1500mm- 1600mm, iar valoarea maxima1968mm se gaseste in intervalul 1900mm2000mm.Se observa faptul ca in intervalul 1800mm-1900mm nu avem nici un model similar , iar

intervalul 1500-1600 prezinta cel mai mare numar de modele si anume 4. Deasemenea unnumar aproape maxim de modele prezinta si intervalul 1700mm-1800mm cu 3 modelesimilare.Desi intervalul cu cele mai multe modele este 1500mm -1600mm modelul ce va fi proiectatva avea valoarea ecartamentului spate ar putea fi luata in intervalul 1700mm 1800mm

pentru a asigura o valoare a volumului util mai mare, lucru esential la acest tip deautoutilitara. Avand in vedere faptul ca pe puntea spate avem roti jumelate vom consideravaloarea ecartamentului spate in intervalul 1500mm -1600mm.

Fig.2.5. Histograma ecartamentului spate E2[mm]:

2.6. Alegerea ampartamentului L[mm] modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea ampartamentului modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorile

ampartamentului celor 10 modele similare alese:

0

0.51

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

1500-1600 1600-1700 1700-1800 1800-1900 1900-2000

N

umardemodele

Intervalele de ecartament spate E2[mm]

Histograma ecartamentului spate:


22/128


23/128

23

Se observa faptul ca in primele 2 intervale avem doar 1 singur model similar, iar in intervalele3200mm-3400mm, respectiv 3400mm-3600mm avem cate 3 modele similare.Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea ampartamentului in intervalul reunit 3200mm-3600mm.

2.7.Alegerea consolei fata C1[mm] a modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea consolei fata a modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorile consoleifata ale celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.7.Consola fata a modelelor similare.Nr. Crt. Denumire autovehicul Organizare[mm]

C1


2 Fiat Ducato 10403 Iveco Daily 998

4 Opel Movano 862


6 GAZelle 2705 1030




10 Toyota Hiace 890

Se observa ca valoarea consolei fata a modelelor variaza intre valoarea minima 862 mm sivaloarea maxima de 1040 mm. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decatminimul si o valoare mai mare decat maximul.

Valoarea minima a consolelor este 862mm si se gaseste in intervalul minim cuprins intrevalorile 850mm-890mm, iar valoarea maxima 1040mm se gaseste in intervalul 1010mm -1050mm.


850-890 2

890-930 4

930-970 0

970-1010 2

1010-1050 2


24/128

24

Fig.2.7. Histograma consolei fata C1[mm]:

Se observa faptul ca in intevalul 930mm-970mm nu avem nici un model , iar in intervalulcuprins intre 890mm-930mm avem 4 modele similar.Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea consolei fata in intervalul cu cele mai multemodele si anume 890mm-930mm.

2.8.Alegerea consolei spate C2[mm] a modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea consolei spate a modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorile consoleispate ale celor 10 modele similare alese.

Tabel 2.8.Consola spate a modelelor similare.


C2


2 Fiat Ducato 1643

3 Iveco Daily 1699

4 Opel Movano 959





10 Toyota Hiace 920

Se observa ca valoarea consolei spate a modelelor variaza intre valoarea minima 920 mm sivaloarea maxima de 1699 mm. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decatminimul si o valoare mai mare decat maximul.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

850-890 890-930 930-970 970-1010 1010-1050

Numardemodele

Intervalele consolelor fata C1[mm]

Histograma consolei fata:


25/128

25


900-1060 4

1060-1220 2

1220-1380 1

1380-1540 0

1540-1700 3

Valoarea minima a consolelor spate, 920mm se gaseste in intervalul de valori cuprins intre900mm- 1060mm , iar valoarea maxima se gaseste intre in intervalul maxim definit delimitele 1540mm-1700mm.

Fig.2.8. Histograma consolei spate C2[mm]:

Se observa faptul ca in intervalul 1380mm-1540mm nu avem nici un model similar , iar inintervalul 900mm-1060mm avem cel mai amre numar de modele si anume 4. Deasemenea un

interval cu multe modele este 1540mm-1700mm.Modelul ce va fi proiectat ca avea valoarea consolei spate in intervalul 900mm-1060mm.

2.9.Alegerea valorii pentru garda la sol hs[mm] a modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii pentru garda la sol a modelului ce va fi proiectat se porneste de lavalorile pentru garda la sol ale celor 10 modele similare alese:

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

900-1060 1060-1220 1220-1380 1380-1540 1540-1700

Numardemodele

Intervalele consolelor spate C2[mm]

Histograma consolei spate:


26/128

26

Tabel 2.9.Garda la sol a modelelor similare.


hs[mm]


2 Fiat Ducato 250

3 Iveco Daily 240

4 Opel Movano 200


6 GAZelle 2705 190




10 Toyota Hiace 205

Se observa ca valoarea pentru garda la sol a modelelor variaza intre valoarea minima 190 mmsi valoarea maxima de 250 mm. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decatminimul si o valoare mai mare decat maximul.


180-196 2

196-212 4

212-228 1

228-244 2

244-260 1

Valoarea minima a gardei la sol a modelelor similare, 190mm se gaseste in intervalul minimde valori cuprins intre limitele 180mm-196mm, iar valoarea maxima se gaseste in intervalulmaxim 244mm-260mm.

Se observa ca avem 2 intervale cu doar un model similar si anume 212mm-228mm si 244mm-260mm. Intervalul cu cele mai multe modele similare este intre 196mm-212mm cu 4 modelesemilare.Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea gardei la sol in intervalul 196mm-212mm.


27/128

27

Fig.2.9. Histograma gardei la sol hs[mm]:

2.10.Alegerea valorii pentru panta maxima a modelului ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii pentru panta maxima a modelului ce va fi proiectat se porneste de lavalorile pentru panta maxima ale celor 10 modele similare alese:Tabel 2.10.Panta maxima a modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul Panta maxima


2 Fiat Ducato 45

3 Iveco Daily 42

4 Opel Movano 42


6 GAZelle 2705 39




10 Toyota Hiace 38

Se observa ca valoarea pentru panta maxima a modelelor variaza intre valoarea minima 38 sivaloarea maxima de 45. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decat minimulsi o valoare mai mare decat maximul.


36 - 38 2

38 - 40 1

40 - 42 4

42 - 44 2

44 - 46 1

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

180-196 196-212 212-228 228-244 244-260

Numardemodele

Intervalele garzii la sol hs[mm]

Histograma pentru garda la sol:


28/128

28

Valoarea minima a pantei maxime, 38% se gaseste in intervalul minim 36-38%, iar valoareapantei maxime, 45% se gaseste in intervalul maxim de valori 44-46%.

Fig.2.10. Histograma pantei maxime.

Se observa faptul in intervalele de valori ale pantei maxime intre 38-40 respectiv 44-46 avemdoar cate 1 model similar , iar in intervalul 40-42 gasim 4 modele similare .Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea pantei maxime cuprinsa in acest interval cu celemai multe modele asemenea si anume 40-42.

2.11.Alegerea valorii masei proprii m0[kg] pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii pentru masa proprie a modelului ce va fi proiectat se porneste de lavalorile masei proprii ale celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.11.Masa proprie a modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul Masa proprie [kg]


2 Fiat Ducato 2105

3 Iveco Daily 2295

4 Opel Movano 22405 Volkswagen Crafter 2140

6 GAZelle 2705 2050





Se observa ca valoarea pentru masa proprie a modelelor variaza intre valoarea minima 1863kg si valoarea maxima de 2560 kg. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica

decat minimul si o valoare mai mare decat maximul.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

36 - 38 38 - 40 40 - 42 42 - 44 44 - 46

Numardemodele

Intervale de panta maxima

Histograma pantei maxime


29/128

29


1800-1960 2

1960-2120 2

2120-2280 4

2280-2440 1

2440-2600 1

Valoarea minima a masei proprii a modelelor similar , 1863kg se intalneste in intervalulminim de valori cuprins intre valorile 1800kg-1960kg, iar valoarea maxima se gaseste inintervalul 2440kg-2600kg.

Fig.2.11. Histograma pentru masa proprie m0[kg]:

Se observa faptul ca avem 2 intervale cu doar 1 singur model si anume 2280kg-2440kgrespective 2440kg-2600kg. Intervalul cu cele mai multe modele este 2120kg-2280kg in careintalnim 4 modele.

Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea masei propii in intervalul 2120kg-2280kg.

2.12.Alegerea valorii masei utile mu.n.[kg] pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii pentru masa utila a modelului ce va fi proiectat se porneste de lavalorile masei utile ale celor 10 modele similare alese:

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

1800-1960 1960-2120 2120-2280 2280-2440 2440-2600

Numardemodele

Intervalele masei proprii m0[kg]

Histograma pentru masa proprie:


30/128

30

Tabel 2.12.Masa utila a modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul Masa utila [kg]

1 Mercedes Sprinter 15502 Fiat Ducato 14503 Iveco Daily

13554 Opel Movano 15315 Volkswagen Crafter 13916 GAZelle 2705 15007 Volkswagen LT 35 11058 Ford Transit Furgon 14009 Renault Mascott 1465

10 Toyota Hiace 1240Se observa ca valoarea pentru masa utila a modelelor variaza intre valoarea minima 1105 kgsi valoarea maxima de 1550 kg. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decatminimul si o valoare mai mare decat maximul.


1100-1200 1

1200-1300 1

1300-1400 2

1400-1500 4

1500-1600 2

Se observa faptul ca avem 2 intervale cu doar 1 model si anume 1100kg-1200kg respectiv1200kg-1300kg. Intervalul cu cele mai multe modele este intre valorile 1400kg-1500kg cu 4modele similar.Fig.2.12. Histograma pentru masa utila mu.n.[kg]:

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

1100-1200 1200-1300 1300-1400 1400-1500 1500-1600

Numardemodele

Intervalele maselor utile m u.n.[kg]

Histograma pentru masa utila:


31/128


32/128

32

Fig.2.13.Histograma pentru masa totala ma[kg]:

Se observa faptul ca in intervalele 3720kg-3960kg respective 3960kg-4200kg avem doar 1model similar . In intervalul 3480kg-3720kg avem cele mai multe modele similar si anume 4.

Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea masei totale in intervalul 3480kg-3720kg.

2.14.Alegerea volumului util [m3] pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii pentru volumul util a modelului ce va fi proiectat se porneste de lavalorile volumului util ale celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.14.Volumul util al modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul Volum util [m3]

1 Mercedes Sprinter 10,5

2 Fiat Ducato 13

3 Iveco Daily 12

4 Opel Movano 10,8


7 Volkswagen LT 35 13,4

8 Ford Transit Furgon 9,2


10 Toyota Hiace 8

Se observa ca valoarea pentru volumul util al modelelor variaza intre valoarea minima 8 m3si valoarea maxima de 13,4 m3. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decatminimul si o valoare mai mare decat maximul.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

3000-3240 3240-3480 3480-3720 3720-3960 3960-4200

Numardemodele

Intervalele maselor totale ma[kg]

Histograma pentru masa totala:


33/128


34/128

34

Tabel 2.15.Blocul motor al modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul Tip motor

1 Mercedes Sprinter L4

2 Fiat Ducato L4

3 Iveco Daily L4

4 Opel Movano L4

5 Volkswagen Crafter L5

6 GAZelle 2705 L4

7 Volkswagen LT 35 L5

8 Ford Transit Furgon V6

9 Renault Mascott L4

10 Toyota Hiace L4

Se observa ca modelele similar alese se incadreaza in 3 tipuri standard de constructive a

motoarelor si anume L4, L5 si V6Tip motor Frecventa modelelor

L4 7

L5 2

V6 1

Se observa faptul ca cele mai multe modele si naume 7 prezinta un bloc motor cu 4 cilindrii in

linie, in timp ce un bloc motor cu 6 cilindrii dispusi in V este prezent doar pe un modelsimilar.Modelul ce va fi proiectat va avea in blocul motor 4 cilindrii in linie.

Fig.2.15. Histograma blocului motor.

0

1

2

3

4

5

6

7

L4 L5 V6

Numardemodele

Tipul motorului (amplasare/ nr. Cilindrii)

Histograma blocului motor


35/128


36/128


37/128


38/128

38

Fig.2.18. Histograma momentului maxim Mmax[Nm]

Cel mai mic numar de modele si anume 0 este prezent in intervalul cu momente maxime intrevalorile 232 Nm- 264 Nm. Intervalul cu cele mai multe modele similare este 264 Nm- 296

Nm in care este prezent un numar de 5 modele similare.Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea momentului maxim in intervalul 264 Nm- 296

Nm.

2.19.Alegerea vitezei maxime constructive [km/h] pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii vitezei maxime a modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorilevitezelor maxime ale celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.19.Viteza maxima fara limitator a modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul Vmax fara limitator

[km/h]


2 Fiat Ducato 155

3 Iveco Daily 160

4 Opel Movano 1455 Volkswagen Crafter 160

6 GAZelle 2705 130




10 Toyota Hiace 152

Se observa ca valoarea vitezei maxime a modelelor variaza intre valoarea minima 130 km/hsi valoarea maxima de 160 km/h. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decat

minimul si o valoare mai mare decat maximul.

0

1

2

3

4

5

200-232 232-264 264-296 296-328 328-360

Numardemodele[-]

intervale de momente maxime [Nm]

Histograma momentului maxim

Mmax[Nm]


39/128

39


125-133 2

133-141 0

141-149 2

149-157 3

157-165 3

Valoarea minima a vitezei maxime constructive , 130 km/h se gaseste in intervalul de vitezecuprins intre 125 km/h si 133 km/h, iar valoarea maxima de 160 km/h se gaseste in intervalulmaxim 157 km/h- 165 km/h.

Fig.2.19. Histograma vitezei maxime constructive[km/h]

Se observa faptul ca intre modelele similare alese nu este nici unul care sa aiba viteza maxima in

intervalul 133 km/h- 141 km/h, dar avem doua intervale cu cate 3 modele si anume 149 km/h- 157

km/h respectiv 157 km/h- 165 km/h.

Modelul ce va fi proiectat va avea viteza maxima constructiva cuprinsa in intervalul reunit 149 km/h-

165 km/h.

2.20.Alegerea emisiilor de CO2[g/km] pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii emisiilor de CO2 a modelului ce va fi proiectat se porneste de lavalorile emisiilor celor 10 modele similare alese:

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

125-133 133-141 141-149 149-157 157-165

Numardemodele

Intervale de viteza [km/h]

Histograma vitezei maxime

constructive


40/128

40

Tabel 2.20.Emisiile de CO2ale modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul Emisii CO2 in regim mixt

[g/km]


2 Fiat Ducato 190

3 Iveco Daily 2104 Opel Movano 215


6 GAZelle 2705 222




10 Toyota Hiace 224

Se observa ca valoarea emisiilor modelelor variaza intre valoarea minima 150[g/km] sivaloarea maxima de 224[g/km]. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai mica decat

minimul si o valoare mai mare decat maximul.Intervale Frecventa modelelor

140-158 1

158-176 0

176-194 1

194-212 2

212-230 6

Se observa faptul ca in intervalul de emisii cuprins intre 158-176 [g/km] nu exista nici unmodel similar, iar in intervalul 212-230 [g/km] avem cele mai multe modele si anume 6.Modelul ce va fi proietat va avea valoarea emisiilor de CO2in intervalul 212-230 [g/km].Fig.2.20. Histograma emisiilor de CO2[g/km]

0

1

2

3

4

5

6

140-158 158-176 176-194 194-212 212-230

Numardemodele[-]

Intervale de emisii [g/km]

Histograma emisiilor de CO2[g/km]


41/128

41

2.21.Alegerea cilindreei totale Vt[cm3] pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii cilindreei totale a modelului ce va fi proiectat se porneste de la valorilecilindreelor totale celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.21.Cilindreea totala a modelelor similare.Nr. Crt. Denumire autovehicul Vt[cm

3]


2 Fiat Ducato 2287

3 Iveco Daily 2300

4 Opel Movano 2463


6 GAZelle 2705 2417


8 Ford Transit Furgon 24029 Renault Mascott 2478


Se observa ca valoarea cilindreei totale a modelelor variaza intre valoarea minima 2143[cm 3]si valoarea maxima de 2498[cm3]. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai micadecat minimul si o valoare mai mare decat maximul.


2100-2180 1

2180-2260 0

2260-2340 1

2340-2420 2

2420-2500 5

Valoarea minima a cilindreei de 2143 cm3 se gaseste in intervalul 2100- 2180 cm3, iarvaloarea maxima de 2498 cm3se gaseste in intervalul maxim 2420-2500 cm3.


42/128

42

Fig.2.21. Histograma emisiilor de CO2[g/km]

Se observa ca in intervalul de cilindree cuprins intre 2180- 2260 cm3nu exista nici un model,iar in intervalul 2420- 2500 cm3avem cel mai mare numar de modele similare si anume 5.Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea cilindreei totale in intervalul 2420 cm3- 2500cm3.

2.22.Alegerea raportului de comprimare pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii raportului de comprimare a modelului ce va fi proiectat se porneste dela valorile rapoartelor de comprimare ale celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.22.Raportul de comprimare al modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul [-]1 Mercedes Sprinter 17,5

2 Fiat Ducato 16,2

3 Iveco Daily 16,4

4 Opel Movano 17,8

5 Volkswagen Crafter 16,5

6 GAZelle 2705 17,5

7 Volkswagen LT 35 16,8


9 Renault Mascott 18,1

10 Toyota Hiace 17,4

Se observa ca valoarea raportului de comprimare a modelelor variaza intre valoarea minima16,2:1 si valoarea maxima de 19:1. S-au ales 5 intervale de valori intre o valoare mai micadecat minimul si o valoare mai mare decat maximul.

0

1

2

3

4

5

2100-2180 2180-2260 2260-2340 2340-2420 2420-2500

Numardeintervale[-]

Intervale de cilindree [cm3]

Histograma cilindreei Vt[cm3]


43/128

43


16-16,8 4

16,8-17,6 3

17,6-18,4 2

18,4-19,2 1

19,2-20 0

Se observa ca valori ale raportului de comprimare cuprinse intre 19,2-20 nu gasim pemodelele similare alese. Intervalul cu cele mai multe modele similare ale caror rapoarte decomprimare ne intereseaza este 16-16,8. Un alt interval cu valori care ne-ar putea interesa este

16,8-17,6.

Valoarea minima a raportului de comprimare 16,2 se gaseste in intervalul16-16,8 iar valoareamaxima a acestui raport de 19:1 se gaseste in intervalul 18,4-19,2.

Fig.2.22. Histograma raportului de comprimare [-]

Modelul ce va fi proiectat va avea valoarea raportului de comprimare cuprinsa in intervalul16-16,8.

2.23.Alegerea turatiei de putere maxima np[rot/min] pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii turatiei de putere maxima a modelului ce va fi proiectat se porneste dela valorile turatiilor de putere maxima ale celor 10 modele similare alese:

0

1

2

3

4

16-16,8 16,8-17,6 17,6-18,4 18,4-19,2 19,2-20

Numardeintervale[-]

Intervalele rapoartelor de comprimare [-]

Histograma raportului de

comprimare[-]


44/128


45/128

45

Observam ca histograma turatiei de putere maxima prezinta 2 intervale de turatii in care avemdoar 1 model similar si anume 3100-3300 rot/min respectiv 3900-4100 rot/min. Intervalul deturatii cu cele mai multe modele similare este 3500-3700 rot/min.Modelul ce va fi proiectat va avea valoare turatiei de putere maxima in intervalul 3500-3700rot/min.

2.24.Alegerea turatiei de moment maxim nM[rot/min] pentru modelul ce va fi proiectat.

Pentru alegerea valorii turatiei de moment maxim a modelului ce va fi proiectat se porneste dela valorile turatiilor de moment maxim ale celor 10 modele similare alese:

Tabel 2.24.Turatia de moment maxim a modelelor similare.

Nr. Crt. Denumire autovehicul nM[rpm]


2 Fiat Ducato 20003 Iveco Daily 2300

4 Opel Movano 1600


6 GAZelle 2705 2000





Se observa ca valoarea turatiei de moment maxim a modelelor variaza intre valoarea minima

1600[rot/min] si valoarea maxima de 2300 [rot/min]. S-au ales 5 intervale de valori intre ovaloare mai mica decat minimul si o valoare mai mare decat maximul.


1400-1600 1

1600-1800 2

1800-2000 6

2000-2200 0

2200-2400 1


46/128

46

Fig.2.24. Histograma turatiei de moment maxim nM[rot/min]:

Observam ca histograma turatiei de moment maxim prezinta 2 intervale de turatii in careavem doar 1 model similar si anume 1400-1600 rot/min respectiv 2200-2400 rot/min., si uninterval in care nu este prezent nici un model 2000-2200 rot/min. Intervalul de turatii cu celemai multe modele similare este 1800-2000 rot/min.Modelul ce va fi proiectat va avea valoare turatiei de putere maxima in intervalul 1800-2000rot/min.

0

1

2

3

4

5

6

1400-1600 1600-1800 1800-2000 2000-2200 2200-2400

Numardemodele[-]

Intervale de turatii [rot/min]

Histograma turatiei de moment

maxim:


47/128

47

Definirea calitativa a autovehiculului ce va fi proiectat.

Parametrii de ansamblu:

- Organizare generala : motor amplasat in fata transversal,tractiune spate, cabina semiretrasa.

- Caracteristici tehnice:

Tabel 2. Parametrii modelului ce va fi proiectat.

Nr.Crt. Parametrul studiat Interval ales Valoarea aleasa1 Lungime La[mm] 5200mm-5440mm 5400 mm2 Latime la[mm] 1970 mm- 2080 mm 2000 mm3 nalime[mm] 2460mm -2630mm 2500 mm4 Ampartament L[mm] 3200mm-3600mm 3500 mm5 Ecartament fata E1[mm] 1600mm-1800mm 1700 mm6 Ecartament spate E2[mm] 1500mm -1600mm 1560 mm

7 Consola fata C1[mm] 890mm-930mm 900 mm8 Consola spate C2[mm] 900mm-1060mm 1000 mm9 Garda la sol hs[mm] 196mm-212mm 210 mm10 Panta maxima 40-42 4211 Masa proprie m0[kg] 2120kg-2280kg 2200 kg12 Masa utila mun[kg] 1400kg-1500kg 1480 kg13 Masa totala ma[kg] 3480kg-3720kg 3680 kg14 Volumul util [m ] 9m - 11 m 10 m15 Puterea maxima Pmax[kW] 85 kW- 95kW 90 kW16 Momentul maxim Nmax[Nm] 264 Nm- 296 Nm 280 Nm

17 Viteza maxima constructiva[km/h] 149 km/h- 165 km/h 155 km/h18 Emisii CO2[g/km] 212-230 [g/km] 215 [g/km]19 Cilindreea totala Vt[cm ] 2420 cm - 2500cm 2480 cm20 Raportul de comprimare [-] 16-16,8 16,521 Turatia de putere maxima nP

[rot/min]3500 rot/min- 3700rot/min

3600 rot/min

22 Turatia de moment maximnM[rot/min]

1800 rot/min -2000rot/min

1900 rot/min

23 Tipul motorului L4 L424 Amplasare motor Transversal - fata Transversalfata

25 Tractiune 4x2 spate 4x2 spate26 Cutie de viteze 5+1 trepte 5+1 trepte.

nr cilindri: 4 nr valve: 16 tip injectie: Cmmon Rail Ambreiaj monodisc uscat, cu arc diafragma.

Axa fata are suspensie cu roti independente, cu brate duble trapezoidale.

Puntea spate este rigida, motoare, cu reductie simpla. Roti duble.

Dimensiuni anvelope:195/75 R16,jante din otel cu dimensiunile 5J x16 HI


48/128


49/128

49

CAPITOLUL III

PREDETERMINAREA PRINCIPALILOR

PARAMETRII DIMENSIONALI SI MASICI AI

AUTOMOBILULUI DE PROIECTAT.


50/128

50

3.1.Metoda de lucru.

Pentru predeterminarea principalilor parametrii dimensionali i masici aiautovehiculului se folosesc datele de la modele similare i se face o prelucrare statistic aacestor date, pe baz creia rezult valoarea cutat pentru autofurgonul din proiect.

Prelucrarea statistic este bazat pe metoda Histogramelor , metoda dezvoltata inCapitolul II.Prin aceast metod se determin, pentru fiecare dimensiune n parte, un interval de

ncredere din care se poate alege dimensiunea respectiv pentru autofurgonul de proiectat,valoarea respectiv poate fi aleas din acest interval (comprnd cu valoarea dat pentrumodelul de referin )

3.2 Determinarea dimensiunilor de gabarit.

Folosind datele de la modelele similare , in Capitolul II a fost efectuata analizastatistica a modelelor pentru a stabili intervalul de incredere.

Tabel 3.2.Determianrea statistica a dimensiunilor de gabarit:

Nr.Crt. Parametrul studiat Interval de incredere Valoarea aleasa1 Lungime La[mm] 5200mm-5440mm 5400 mm2 Latime la[mm] 1970 mm- 2080 mm 2000 mm3 nalime[mm] 2460mm -2630mm 2500 mm

a) Lungimea total a autovehiculului (La)

Din intervalul de ncredere (vezi tabelul 3.2) se alege La = 5400 mm.

Aceasta valoare este apropiat de limita superioar a intervalului de ncredere i chiarmai apropiat de lungimea modelului de referin .

Lungimea aleas este suficient de mare pentru a obine spaiul util necesar.b) Limea autovehiculului (la)Se alege la = 2 m, valoare care se ncadreaz n intervalul de ncredere fiind apropiat

de valoarea medie.Aceasta lime este de asemenea, aproape aceeai cu cea a modelului de referina ,este

o lime care poate avea influena pozitiv asupra stabilitatii autovehiculului pe planultransversal.

c)

nlimea autovehicululuin acest caz, nlimea autovehiculului va fi determinat de nlimea spaiului util,astfel nct sa se permit amplasarea unui numr corespunztor de navete, una peste alt,lund n calcul i spaiul liber dintre ele.

Valoarea nlimii este limitat inferior de nlimea minim a cabinei i superior decondiiile de siguran i stabilitate, adic, s se permit poziionarea ct mai joas a centruluide greutate.

Astfel, se alege din intervalul de ncredere (vezi tabelul 3.2) Ha= 2500 mm, o nlimeuor mai mare dect cea a modelului de referin i care se aproprie foarte mult de limitasuperioar a intervalului de ncredere.


51/128

51

3.3 Determinarea dimensiunilor ce reflecta organizarea

autovehiculului.

Dimensiunile ce reflect organizarea autovehiculului sunt condiionate de soluiaconstructiv. n cazul autofurgonului proiectat, un rol important n alegerea acestordimensiuni l are poziionarea motorului i a cabinei.

De asemenea, este important s se permit deplasarea autovehiculului n condiiiledare prin tema de proiect. De exemplu, consola trebuie s fie astfel aleas nct s permitdeplasarea pe un drum cu panta maxim, mai ales la intrare n pant i la ieire din ramp.

Totodat trebuie respectate condiiile de siguran, stabilitate i condiiile constructive.Pentru alegerea acestor dimensiuni se folosete aceeai metod folosit la alegerea

dimensiunilor de gabarit.Tabel 3.3. Determinarea statistica a dimensiunilor de organizare:

Nr.Crt. Parametrul studiat Interval de incredere Valoarea aleasa1 Ampartament L[mm] 3200mm-3600mm 3500 mm2 Ecartament fata E1[mm] 1600mm-1800mm 1700 mm3 Ecartament spate E2[mm] 1500mm -1600mm 1560 mm4 Consola fata C1[mm] 890mm-930mm 900 mm5 Consola spate C2[mm] 900mm-1060mm 1000 mm

a) Ampatamentul (L)

Din intervalul de ncredere se propune un ampatament L = 3500 mm, valoareaproximativ egal cu cea a modelului de referin

Alegerea acestui ampatament, apropiat de limita superioar a intervalului de ncredere

este n concordant cu alegerea lungimii autovehiculului.Pentru aceasta valoare a ampatamentului, se vor lua anumite soluii constructivespecifice care s asigure rigiditatea caroseriei sau n cazul n care se adopt soluia clasic, seva ine cont de lungimea arborelui cardanic pentru a se evita apariia vibraiilor torsionale.

b) Ecartamentul (E)

Diferena dintre ecartamentul faa i spate este determinat de diveri factori cum ar fitipul suspensiei, tipul transmisiei, soluia de organizare general, montajul roilor (jumelatesau simple), limea autovehiculului i alte.

n general, la acest tip de autovehicul, ecartamentul fa este mai mare dect cel dinspate, mai ales n cazul roilor dublu jumelate.

Lund ca referin modelul similar, se alege din intervalul de ncredere (Tab 3.3)E1= 1700 mm; E2= 1560 mm

c ) Consola (C)

Mrimea consolei din fa (C1) este determinat de poziionarea motorului i a cabinei.Din intervalul de ncredere i innd cont de mrimea modelelor similare se alege C1=900mm.

Consola din spate este determinat de volumul util al furgonului.n cazul de faa, pentru a obine un volum util suficient de mare i innd cont de

modelul de referin, se adopt, din intervalul dencredere o valoare apropiat de limitasuperioar C2 = 1000 mm.


52/128

52

3.4. Determinarea maselor autovehiculului.

Determinarea masei proprie a autovehiculului i a subansamblelor acestuia se face attn mod independent ct i cutnd relaii de legtur ntre ele.

n cazul de faa se va determina masa proprie a autovehiculului folosind metoda

,,Histogramelor cu datele de la modelele similare, iar apoi se vor determina maselesubansamblelor folosind mase ponderate sau din date directe de la modele similare, sau nunele cazuri prin msurare direct.

Tabel.3.4. Determinarea statistica a maselor autovehiculului.Nr.Crt. Parametrul studiat Interval de incredere Valoarea aleasa1 Masa proprie m0[kg] 2120kg-2280kg 2200 kg2 Masa utila mun[kg] 1400kg-1500kg 1480 kg3 Masa totala ma[kg] 3480kg-3720kg 3680 kg

a) Masa proprie.

Din intervalul de incredere se alege valoarea 2200 kg , o valoare medie a intervalului

de incredere.b) Masa utila.

S-a ales o valoare pentru masa utila de 2200 kg.c) Masa totala.

Dupa cum stim masa totala este definita ca fiind suma dintre masa proprie si masautila. Se observa faptul ca suma acestora si anume 3680 kg este o marime care este inclusa inintervalul de incredere.

Se va alege aceasta valoare de 3680 kg pentru masa totala.

3.5. Determinarea maselor subansamblelorDeoarece datele de la modelele similare pentru proiectarea autofurgonului, nu

precizeaz masele tuturor subansamblelor, metoda statistic nu poate fi folosit.n acest caz se vor exprima masele subansamblelor ca ponderi din masa proprie a

autovehiculului determinat la punctul anterior.Determinarea se face n mod tabelar (vezi tabelul 3.5), urmrind urmtorii pai:

a) Din masa proprie a autovehiculului se elimin masa cabinei, a furgonului (cutieplatform), a lanurilor i a altor elemente. Se obine astfel masa proprie a asiului.

b) Din masa proprie a asiului, astfel determinat vor rezulta masele principalelorsubansamblelor ca o pondere a acestui

c) Pentru fiecare subansamblu n parte la care s-a determinat masa, se face o verificare(daca este posibil), din datele de la modele similare. Dac apar diferene mari aleacestor valori se vor corecta ponderile astfel nct s se atenueze i corectezediferenele


53/128

53

Tab.3.5. Masele subansamblelor autofurgonului i aproximarea lor sub formponderat

Nr.Crt. Subansamblu autofurgon Pondere Mas

1 Mas proprie autofurgon 100 2200

2 Cabin 10,22727273 225

3 Cutie platform 12,5 275

4 Lanuri i alte elemente 1,681818182 37

5 Motor 7 154

6 Ambreiaj i schimbtor de viteze 3,909090909 86

7 Transmisie cardanic 1,045454545 23

8 Punte fa (fr roi) 6,954545455 153

9 Punte spate (fr roi) 13,63636364 300

10 Suspensie fa (cu amortizoare) 3,181818182 70

11 Suspensie spate (cu amortizoare) 5,227272727 115

12 Roi (cu mecanisme de frnare) 14,77272727 325

13 Dispozitiv tractare (pentru remorc) 0,545454545 12

14 Sistem de direcie 1,136363636 25

15 Sistem de frnare (fr mecanisme de

frnare) 1,363636364 30

16 Rezervor de combustibil cu conducte 0,954545455 21

17 Conducte de evacuare 1,136363636 25

18 Echipament electric 1,636363636 36

19 Baterie de acumulatoare 0,227272727 5

20 Capota motorului 0,636363636 14

21 Alte componente 12,22727273 269


54/128

54

3.6. Determinarea dimensiunilor subansamblelor autovehiculului.

Tab.3.6. Dimensiunile subansamblelor autofurgonului i aproximarea lor sub formponderat

Nr.Crt. Subansamblu autofurgon L[mm] H[mm]

1 Cabin 2110 2205

2 Cutie platform 2306 2120

3 Motor 705 642

4 Ambreiaj i schimbtor de viteze 695 240

5 Punte fa (fr roi) 200 180

6 Punte spate (fr roi) 200 200

7 Suspensie fa (cu amortizoare) 150 445

8 Suspensie spate (cu amortizoare) 150 445

9 Rezervor de combustibil 600 200

10 Conducte de evacuare 4650 90

11 Baterie de acumulatoare 210 140

13 Lonjeroane+podea 2745 60

14 Radiator 80 400

15 Usa culisanta 1305 2140


55/128

55

CAPITOLUL IV

PREDETERMINAREA FORMEI SI A

DIMENSIUNILOR SPATIULUI UTIL, INCLUSIV AINTERIORULUI POSTULUI DE CONDUCERE.


56/128

56

4.Principalele dimensiuni interioare ale automobilelor.

Dimensiunile interioare ale automobilului au ca obiectiv prezentarea urmatoarelorcaracteristici dimensionale:

Organizarea si dimensiunile postului de conducere;

Amplasarea banchetelor si/sau scaunelor pentru pasageri si dimensiunileacestora;

Dimensiunile volumului util (portbagaj, furgon, bena, habitaclu, salon, etc.) Dimensiunile impuse de constructia si organizarea automobilului. Organizarea si

dimensiunile postului de conducere, amplasarea banchetelor si/sau scaunelorpentru pasageri si dimensiunile acestora se stabilesc si se verifica cu ajutorulmanechinului bidimensional.

4.1.Manechinul bidimensional si postul de conducere.

Pentru a se determina forma postului de conducere se va ine seama de studiileergonomice care s-au efectuat n acest domeniu, pe baz crora sunt stabilite anumite normece asigur o poziie comod i sigur pentru conductorul autovehiculului, acionareacomenzilor n condiii de siguran i fr eforturi mari.

Astfel de norme sunt prezentate n mod sistematic n STAS R10666/3-76, n care suntstabilite caracteristicile manechinului bidimensional, care va fi folosit la determinareadimensional i morfologic a postului de conducere n cazul autocamioanelor.

innd cont ca media nlimii a populaiei a crescut n ultimii 10 ani, iar descoperirile

n domeniul ergonomic sunt din ce n ce mai importante i cerinele de confort i siguran dince n ce mai severe, se pot face anumite modificri i mbuntiri.

n general, postul de conducere trebuie sa asigure un compromis ntre siguran iconfort, astfel nct conductorul s nu adoarm la volan, mai ales pe perioade lungi dedeplasare, dar eforturile pentru acionarea comenzilor s fie reduse.

Pentru proiectarea postului se folosete manechinul plan (2D) acest manechin este unaccesoriu care simuleaz statura omului. Principalele elemente ale acestui manechin sunt

prezentate n figura 3.2.

Grup 10% 50% 90%A 390 417 444B 408 432 456


57/128


58/128

58

Tabel. 4.2. Dimensiuni principale ale cabinei si postului de conducere.Denumire Simbolizare Dimensiuni [mm]Latimea interioara a cabinei min:(3 locuri fara cuseta) C 1750Scaunul conducatorului-distanta dintre partea inferioara a volanului si spatarul

scaunului , min

e1 370

-distanta dintre partea inferioara a volanului si suprafatascaunului, min

e2 180

-distanta de la partea inferioara a volanului pana latapiseria interioara a peretelui din spate al cabinei:

m 600

-adancimea scaunului, min B 400-latimea pernei scaunului, min A 450-unghiul dintre perna scaunului si spatar, min 95o-unghiul de inclinare a suprafetei pernei scaunului 7o-unghiul de regalre a inclinarii a suprafetei pernei

scaunului

o

-unghiul de reglare a inclinarii spatarului scaunului -5o+9o-reglarea longitudinala a scaunului, min x 100-reglarea longitudinala a scaunului spre fata, max 50-reglarea inaltimii scaunului, min y 80Organele de comanda-deplasarea axei volanului fata de axa longitudinala desimetrie a scaunului conducatorului, max

t -distanta dintre axa pedalei de frana si axa pedalei deambreiaj, min

v 150

-distanta de la axa pedalei de frana si axa pedalei deacceleratie, min

u 110

-distanta de la axa pedalei de ambreiaj pana la peretelelateral al cabinei, min

p 110

-distanta de la axa pedalei de acceleratie pana la pereteledin partea dreapta cel mai apropiat, min

s 80

-distanta de la axa de simetrie a scaunului conducatoruluipana la axa pedalei de frana

i50...100

axa pedalei de ambreiaj jUnghiurile si distantele determinate cu ajutorul manechinului:

-unghiul dintre corp si coapsa 1 95o

-120

o

-unghiul dintre coapsa si gamba 1 95o-135o-unghiul dintre gamba si talpa piciorului drept in pozitiede lucru

1 90o-unghiul dintre gamba si talpa piciorului drept ridicata de

pe pedala2 90o-110o


59/128


60/128

60


61/128

61

4.2. Dimensionarea cabinei

Dup ce au fost determinate principalele caracteristici ale postului de conducere, seface n continuare dimensionarea cabinei.

Forma cabinei determinat n aceasta etap a proiectului poate fi modificat ulterior pebaza unor criterii de organizare general sau de aerodinamic.

innd cont de faptul c pentru aceste autovehicule, cabina nu este un volum completizolat ci face parte din ntregul vagon, se va face o concordan ntre dimensiunile acestuia icele ale volumului util, determinate anterior. De asemenea se vor respecta dimensiunile

determinate pentru postul de conducere .


62/128


63/128

63

4.4 Verificarea vizibilitiiFolosind metodele stabilite n STAS 6926/23-91, se face, n continuare verificarea i

msurarea vizibilitii spre nainte (180o) de pe locul conductorului auto.n acest scop se determin punctul de observare, adic punctul de concentrare a

ambilor ochi (vezi figura 3.4)Coordonatele punctului de observare se determina astfel:- scaunul conductorului n poziia cea mai retras i cea mai de jos;- 700 mm pe vertical n sus, fa de punctul R al habitaclului, n planul de si metrie

al scaunului;- 130 mm pe orizontal, spre nainte, faa de punctul R al habitaclului, n planul de

simetrie al scaunului.Pentru a se putea determina cmpul de vizibilitate se traseaz semicercul de

vizibilitate prezentat n figura 4.4.

Deoarece nlimea cabinei are o valoare ridicat , piesele suspendate cum ar fiparasolarul nu se afl sub nivelul punctului de observare.

Numrul obturrilor de pe semicercul de vizibilitate este de 4 (sub limit admis)n cmpul vizibilitate liber spre nainte nu exist nici-o obturare.Se observ de asemenea c distana dintre obturri msurat pe coarda semicercului

este ntotdeauna mai mare dect 2,5 m i limea obturrilor este relativ redus


64/128

64

CAPITOLUL V

INTOCMIREA SCHITEI DE ORGANIZARE

GENERALA A AUTOMOBILULUI DE

PROIECTAT.


65/128

65

Intocmirea schitei de organizare generala a automobilului de proiectat.

Pentru automobilul proiectat s-a ales solutia clasica de organizare generala si anumemotor fata, punte motoare spate.

Fig.5.1.Schita de organizare generala a automobilului de proiectat.

Aceasta solutie de organizare are urmatoarele avantaje:

incarcati statice ale puntilor apropiate;

solicitare redusa a suportilor motorului sub actiunea momentului la iesirea dinschimbatorul de viteze;

accesibilitate usoara la motor;

punte fata simpla, cu posibilitatea aplicarii de diverse variante constructive;

mecanism de comanda a schimbatorului de viteze simplu;

se poate utiliza un schimbator de viteze cu priza directa ceea ce implica un randamentridicat;

utilizarea unui sistem de evacuare a gazelor de lungime mare, cu silentiozitate buna siposibilitate de montare usoara a convertorului catalitic;

incalzire eficace a habitaclului datorita traseului de lungime mica al aerului si al apei.Printre dezavantaje se numara urmatoarele:

la incarcare partiala a autoturismului, puntea motoare este relativ descarcata, ceea cereduce capacitatea de trecere pe drum de iarna sau umed si creste pericolul patinariirotilor, mai ales la viraje stanse;

regim de miscare rectilinie mai putin stabil decat in cazul rotilor din fata motoare(automobilul este impins si nu tras);

la aplicarea franei de motor sau a franei de serviciu moderate, la deplasarea in viraj,autoturismul supravireaza;

necesitatea utilizarii arborelui cardanic, ceea ce complica structura transmisiei , lungime mare a automobilului, masa proprie relativ mare si cost ridicat.


66/128

66

CAPITOLUL VI

DETERMINAREA POZITIEI CENTRULUI DE

MASA AL AUTOMOBILULUI ATAT LA SARCINA

UTILA NULA, CAT SI LA SARCINA UTILACONSTRUCTIVA MAXIMA.


67/128

67

Coordonatele centrului de greutate al autovehiculului sunt date de relatiile:

xG= si zG=

in care mjeste masa subansamblului j, in kg;xj,zjcoordonatele centrului de greutate al subansamblului j, fata de sistemul de axe,

xoz, ales, in mm.

In legatura cu pozitia centrului de masa pentru o persoana asezata pe scaun:- In cazul scaunelor fixe, centrul de masa se afla la distanta de 50 mm fata de

punctul R, in sensul de mers, iar in cazul scaunelor reglabile aceastadistanta este de 100 mm;

- Inaltimea centrului de masa, pe verticala, fata de punctul R, are valoareamedie de 180 mm.

Pozitia centrului de masa al automobilului se va determina in doua situatii:1. Automobilul la sarcina utila nula;2. Automobilul la sarcina utila maxima constructiva.

6.1. Determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului la sarcina

utila nula.

Pentru determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului la sarcina utila nula sefac urmatoarele ipoteze:

O singura persoana in interior si anume conducatorul 75 kg;

Rezervorul este incarcat la din capacitate;


68/128


69/128

69

6.2. Determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului la sarcina

utila maxima constructiva.

Pentru determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului la sarcina utila maxima

constructiva se fac urmatoarele ipoteze:Masa utila 1480 kg din care:

Conducatorul 75 kg;

Rezervorul este incarcat capacitate maxima;

2 pasageri a cate 68 kg;

20 europaleti.

Tabel 6.2. Pozitiile centrelor de greutate ale subansamblurilor:

Nr.Crt. Subansamblu autofurgon Mas mj xj zj xj*mj zj*mj

1 Cutie platform 300 673 1434 201900 430200

2 Usa culisanta 50 1740 1411 87000 70550

3 Scaune fata 50 2697 1363 134850 68150

4 Conducator+pasageri 211 2838 1409 598818 297299

5 Cabin 225 3236 1423 728100 320175

6 Sistem de direcie 25 3485 1330 87125 33250

7 Baterie de acumulatoare 5 3810 1288 19050 6440

8 Echipament electric 36 4048 1251 145728 45036

9 Capota motorului 14 4025 1426 56350 19964

10 Radiator 40 4370 844 174800 33760

11 Motor 154 3988 775 614152 119350

12 Punte fa (fr roi) 150 3664 334 549600 50100

13 Suspensie fa (cu amortizoare) 70 3675 657 257250 45990

14 Roi fata(cu mecanisme de frnare) 125 3664 334 458000 41750

15 Ambreiaj i schimbtor de viteze 86 3404 662 292744 56932

16 Transmisie cardanic 23 1940 425 44620 9775

17 Lonjeroane+podea 180 1465 351 263700 63180

18 Rezervor de combustibil cu conducte

plin. 90

742 51666780 46440


70/128

70

19 Suspensie spate (cu amortizoare) 110 0 624 0 68640

20 Roi spate(cu mecanisme de frnare) 125 0 346 0 43250

21 Punte spate (fr roi) 260 0 346 0 89960

22 Conducte de evacuare 25 968 363 24200 9075

23 Roata rezerva 40 505 967 20200 38680

24 Incarcatura(europaleti) 1286 844 1525 1085384 1961150

M 3680 5869951 3969096

xG=

si zG=

ncrcrile statice la cele dou puni , corespunztoare celor doua situaii de ncrcaresunt:

01,0 0

bG G

L

Rezulta G1,0=1244,5 kg

02,0 0

aG GL Rezulta G2,0=955 kg

1 a

bG G

L

Rezulta G1=1677 kg

2 a

aG G

L

Rezulta G2=2003 kg

n procente ncrcrile punilor sunt:

X1,0 = 56,56 % X2,0= 43,44 %

X1= 45,57 % X2= 54,43 %


71/128

71

Pentru aprecierea solicitarii drumului din punctul de vedere al incarcarilor lapunti se utilizeaza urmatoarea marime:

4

1

10

pN

j

j

sol

a

G

FG

[103*daN] ,

Fsol= 65,23 daN 80.

6.3. Alegerea pneurilor si stabilirea caracteristicilor acestora.

Numarul de pneuri la cele doua punti ale autovehiclului sunt : 2 pneuri pentru punteafata, respectiv 4 pneuri pentru puntea spate.

ncrcrile statice pe pneurile autoutilitarei corespunzatoare sarcinii utile maxime:

, 1,j

pj p

pnj

GZ j N

N

Zp1= kg

Zp2=

kg

Qpnec=(max Zpj)/kq; kq=1

Qpnec=838,5

Din standarde, norme sau cataloage de firma se alege pneul cu capacitateaportanta: QpQpnec, dar cat mai aproape de Qpnec.

Indicele de incarcare al pneurilor va fi 102 care suporta o capacitate de incarcare de 850kg, iar pentru puntea spate unde avem roti jumelate vom avea un indice de incarcare a

pneurilor de 530 kg corespunzator valorii 86. 102/86.Indice de viteza J (100 km/h).

Indicele de viteza al pneurilor alese va fi L care poate suporta viteze maxime de pana la120 km/h, deoarece autoutilitara proiectata are viteza maxima limitata la 90 km/h.


72/128

72

Alegerea latimii anvelopelor utilizand metoda histogramelor.

Privind modelele similare alese am realizat pe baza caracteristicilor acestora un tabel carecontine frecventa modelelor similare in anumite interval ale latimii anvelopelor.

Tabel 6.3.1. Frecventa modelelor similar in intervalele latimii anvelopelor.

Interval Numar de modele

184 - 193 1

193 - 202 3

202 - 211 2

211 - 220 1

220 - 229 3

Fig.6.3.1. Histograma latimii anvelopelor.

Se observa faptul ca avem doua interval de latimi de anvelopa in care avem cate 3 modelesimilare, respectiv 193-202 mm si 220-229 mm.

Modelul ce va fi proiectat va avea latimea benzii de rulare din flanc in flanc cuprinsa inintrevalul 220-229 mm si mai prcis 225 mm.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

184 - 193 193 - 202 202 - 211 211 - 220 220 - 229

Numardemodele

Interval de latimi[mm]

Histograma latimii anvelopelor


73/128

73

Alegerea raportului nominal de aspect al anvelopelor

Tabel.6.3.2. Frecvenata raportului nominal de aspect in interval:

Interval Numar de modele

54 - 59 1

59 - 64 0

64 - 69 0

69 - 74 3

74 - 79 6Fig.6.3.2. Histograma raportului nominal de aspect al anvelopelor:

Se observa faptul ca valoarea predominanta a raportului nominal de aspect la modelelesimilare este in intervalul 74-79.

Valoarea raportului nominal de aspect a modelului ce va fi proiectat va fi 75.

Alegerea raportului nominal de aspect al anvelopelor

Tabel.6.3.3. Frecventa diametrului jantei in intervale:

15 - 16 5

16 - 17 4

17 - 18 1

0

1

2

3

4

5

6

54 - 59 59 - 64 64 - 69 69 - 74 74 - 79

Numardemodele

Interval le raportului nominal de aspect

Histograma raportului nominal de

aspect al anvelopelor


74/128

74

Fig.6.3.3.Histograma diametrului jantei anvelopelor:

Se observa faptul ca cele mai multe modele similare alese au diametrul jantei de 15 inch. Dinaceasta cauza valoarea diametrului jantei a modelului ce va fi proiectat va avea si el aceastavaloare.

Valoarea diametrului jantei va fi de 15 inch.

Principalele caracteristici ale pneului ales:

Simbolizare anvelopa: 225/75 R 15 102/86 L Latimea sectiunii pneului, Bu=225mm

Diametrul exterior, De=549.75mm si raza libera, r0=0.5*De=274.875mm;

Raza statica, rssau raza dinamica, rd=rs=275 mm;

Raza de rulare, rr=*r0=286 mm;

Capacitatea portanta a pneului, Qp=838,5 si presiunea aerului din pneucorespunzatoare, pa=3bar;

Viteza maxima de exploatare a pneului, Vmaxp=120km/h, care trebuie sa indeplineascaconditia: VmaxpVmax(120km/h>90km/h).

Indicele de sarcina este 102 pentru puntea fata 9roti simple) si 86 pentru puntea spate(roti jumelate).

0

1

2

3

4

5

15 - 16 16 - 17 17 - 18

Numardemodele

Intervalele diametrelor jantelor [inch]

Histograma diametrului jantei

anvelopelor


75/128

75

6.4.Verificarea capacitatii de trecere si a stabilitatii longitudinale

Inca din faza de predeterminare a parametrilor dimensionali ai automobilului s-au avutin vedere si parametri geometrici ai capacitatii de trecere.

Definitivarea lor este incheiata odata cu intocmirea schitei de organizare generala si adesenului de ansamblu.

Unghiul de rampa trebuie sa fie cel putin egal cu unghiul pantei maxime impuse intema de proiect.

Parametri geometrici ai capacitatii de trecere:

Garda la sol: hs=210mm

Unghiul de atac: 1=22

Unghiul de degajare: 2=18

Raza longitudinala de trecere: 5960 mm

Raza transversala de trecere: 1466mm

Conditiile cele mai dificile la inaintere, pentru automobile sunt, in general, la urcareapantei maxime impusa in tema de proiectare (pmax=tgpmax).

-Pentru automobilul impus prin tema panta maxima este 45%.

pmax=arctg(0.36)=24

Expresia unghiului limita de patinare sau de alunecare (cand rotile motoare ajung lalimita de aderenta) este:

1pa x

g

x

a

Ltgh

L

( tractiune spate) , x=0,8

patg 0,57779

=> pa=30


76/128

76

La deplasarea pe drumul cu panta maxima impusa prin tema nu trebuie sa se producarasturnarea automobilului. Unghiul limita de rasturnare este dat de ralatia:

( )prg

barctg

h

56

Conditiile de stabilitate longitudinala, la deplasarea automobilului pe panta maximaimpusa, sunt:

maxpr pa p , pentru 0,70..0,80x

pr


77/128

77

CAPITOLUL VII

CALCULUL DE TRACTIUNE ALAUTOVEHICULULUI DE PROIECTAT


78/128


79/128

79

b)Determinarea ariei seciunii transversale maxime a autovehiculului

Determinarea ariei seciunii transversale maxime se poate face f prin planimetrareaconturului delimitat din vederea din fa a desenului de ansamblu.

Aceast arie poate fi calculat astfel:

A= [m] (4.2)unde:

=1,00 este un coeficient de form, =2meste limea automobilului, =2,5meste nlimea automobilului, =0,3mnlimea marginii inferioare a barei de protecie fa de cale,

=4 reprezint numrul de pneuri,

=0,225mreprezint laimea seciunii anvelopei.A= mSe observa ca aceasta valoare se incadreaza in limitele precizate in literature de

specialitate, fiind situate in zona de mijloc a intervalelor recomandate.Aria sectiunii transversale mai poate fi obtinuta prin planimetrarea conturului delimitat

din vederea din fata a desenului de ansamblu.

Aria figurii este 4,75 m2.

Se observa o mica diferenta intre aria calculata si aria obtinuta prin planimetrare.


80/128

80

c)Determinarea coeficientului de rezisten al aerului

Cunoscand valorile medii ale parametrilor aerodinamici pentru autovehiculul de tipfurgon si anume A[m2] intre 3,5...8,0 si avand in vedere faptul ca aria autofurgonului de

proiectat este de 4,7 m2aflam prin interpolare Cx=0,64.

Valoarea aceasta a fost aleas din intervalul [0.60; 0.75] inndu-se cont att devaloarea acestuia la modelul similar dar si de valoarea ariei transversale care situeazautoturismul in categoria autofurgoanelor.

d)Determinarea randamentului transmisiei

Puterea dezvoltat de motor este transmis la roile motoare prin intermediultransmisiei pentru a propulsa autovehiculul. ntotdeauna acest fenomen are loc cu pierderi

prin frecare la nivelul transmisiei,pierderi ce sunt caracterizate de -randamentul transmisiei.Pentru un autofurgon 4x2 cu transmisie principala simpla, valoarea adoptat pentru acesta este=0,90.Cele mai mari pierderi sunt datorate frecarilor roilor dinate existente n transmisie.Randamentul cutiei de viteze creste odat cu momentul transmis i scade odat cu cretereaturatiei.Valoarea randamentului transmisiei difer de la caz la caz,acest valoare aleas fiind ovaloare medie constant.

7.2Determinarea rezistenelor la naintare i a puterilorcorespunztoare,n funcie de viteza autovehiculului

In miscarea sa, autovehiculul interactioneaza cu mediul inconjurator si cu drumul,rezultand forte care se opun deplasarii acestuia. Aceste forte sunt considerate rezistente lainaintare, iar cu ajutorul lor se pot stabili si studia ecuatiile de miscare ale autovehiculului,

pentru cazul general, al vitezelor variabile.Exista astfel mai multe tipuri de rezistente la inaintare. Rezistentele datorate

interactiunii autovehiculului cu drumul si mediul inconjurator sunt: rezistenta la rulare,rezistenta la panta si rezistenta aerului. Forta de inertie ce apare in deplasareaautovehiculelor este considerate tot ca o rezistenta la inaintare si se numeste rezistenta lademararesau rezistenta la accelerare. In calculele ce urmeaza, insa, ea nu apare in bilantulde puteri la roata deoarece se considera un regim uniform de

Proiect AUTOVLEICULE GHE MIHAI..docx

Documents

Transcript of Proiect AUTOVLEICULE GHE MIHAI..docx