Audit financiar contabil privind datoriile

Student: Craciunescu Simona si Cremenescu Roxana Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica An II, Seria B, Grupa 1027

Cuprins

1. 2. datoriile 3. 4. 5.

Cadrul legislativ-normativ al misiunii de audit Obiectivele misiunii de audit financiar-contabil privind Sistemul de documente primare si fluxul lor informational Monografie contabila Tehnici si proceduri de audit financiar-contabil 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. Studiu general prealabil Control documentar contabil Control total si control prin sondaj Control faptic Confirmarile externe

6. 7. 8. de erori 9. 10. 11.

Riscul in auditul financiar-contabil Probe de audit Importanta relativa a pragului de semnificatie si a riscului Exprimarea opiniei de audit Raportul de audit Bibliografie

1.Cadrul legislativ privind datoriile *Guvernul Romaniei - Regulament de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice din 23.08.1999 * Ministerul Finantelor Publice - OMF 1752/2005 * Ministerul Finantelor Publice - OMF 2374/2007 * Legea contabilitatii - Legea 82/1991 * Legea 571/2003 Codul Fiscal * IAS 17-leasing *Legea 3055/2009 Reglementarea contabil: n prezent, reglementrile referitoare la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare individuale pentru societile comerciale din Romnia sunt prezentate prin OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene i Legea 82/ 1991. 2. Obiectivele auditului financiar contabil privind datoriile Experii contabili sunt cei ce asigur servicii de contabilitate societilor comerciale. Mai mult, orice entitate trebuie s aib situaiile financiare semnate fie de un director economic ( sau contabil ef) cu studii economice superioare fie de un expert contabil autorizat CECCAR ( sau de o firm de contabilitate autorizat CECCAR). Auditorii financiari sunt organizai ntr-o profesie distinct i sunt cei ce i exprim o opinie despre situaiile financiare, dac ele reflect o imagine fidel a poziiei financiare, performanei i fluxurile de capital ale entitii. O datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea creia se astept s rezulte o iesire de resurse care ncorporeaz beneficii economice. O datorie este recunoscut n contabilitate si

prezentat n bilan atunci cnd este probabil c o iesire de resurse ncorpornd beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaii prezente si cnd valoarea la care se va realiza aceast decontare poate fi evaluat n mod credibil; Ieirea de beneficii economice pentru decontarea unei datorii presupune plata n numerar, transferul de alte active, prestarea de servicii sau nlocuirea prezentei datorii cu o alta. DATORIILE (numite i capital strin) sunt sursele de finanare externe puse la dispoziia ntreprinderii, fie de bnci sau alte instituii financiare, fie de furnizori, fie de teri pentru care ntreprinderea trebuie s acorde o prestaie sau un echivalent valoric. Reglementrile introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilitii din Romnia clasific datoriile n datorii curente i datorii pe termen lung. O datorie curent este o obligaie (1) ce se ateapt s fie achitat n cursul normal al ciclului de exploatare al ntreprinderii; sau (2) este exigibil n termen de 12 luni de la data bilanului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. n structura datoriilor se includ: (1) mprumuturi i datorii asimilate (mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, credite bancare) (2) datorii comerciale (furnizori, efecte de pltit) (3) datorii n cadrul grupului (4) datorii din interese de participare (5) alte datorii: datoriile fiscale, salariale, sociale ale ntreprinderii fa de bugetul statului (impozite i taxe), fa de personalul angajat (salariile i alte drepturi asimilate), fa de asigurrile sociale (contribuia la asigurrile sociale), fa de asociai (capital de rambursat, dividende de plat), fa de creditori diveri etc. Datoriile sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 4 Conturi de terti (datorii curente) si in clasa 1 conturi de capital (datorii pe termen lung), delimitate pe grupe sau in cadrul unei grupe, ca de exemplu: 40 Furnizori si conturi asimilate 42 Personal si conturi asimilate 43 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate 44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate 16 imprumuturi si datorii asimilate. 1. Verificarea modului de clasificare a datoriilor in functie de termenul de scadenta al acestuia: pe termen scurt mediu lung 2. Verificarea modului de contabilizare si de gestionare a datoriilor comerciale: * etapa de facturare * etapa de decontare 3. Verificarea modului de clasificare a datoriilor in functie de sursa acestora: *financiare-purtatoare de dobanda *nefinanciare-comerciale

4. Verificarea modului de contabilizare si de gestionare a imprumuturilor bancare: *valoare credit *valoare capital *valoare dobanda *durata de finantare 5. Verificarea calcului si contabilizari sconturilor primate pentru decontarea anticipate a acestor datorii. 6. Verificarea modului de contabilitate si gestionare a imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni. 7.Verificarea datoriilor-din ct. de leasing financiar: *capital *dobanda *asigurare 8. Verificare informatiilor prezentate in notele de la situatiile financiare privind existent datoriilor contingente datorita unor conflicte in care interprinderea e implicata 9. Verificarea cursului de schimb valutar folosit in calculul leasingului financiar. 10.Verificarea calcularii si contabilizarii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli aferente datoriilor contingente. 11.Verificarea dpdv al documentelor si al modului de achitare a datoriilor: *cu ordin de plata daca decontarea se face prin virament *cu chitanta /dispozitii de piata daca decontarea se face prin numerar 3. Sistemul de documente primare si fluxul lor informational In analiza situatiei financiar contabile a firmei auditate am urmarit: I.Datorii catre furnizori: 1. Esantionare datorii >100Ron 2. Confirmari II.Datorii catre Asociati 1. Cum s-au facut datoriile 2. Contractile cu asociatii 3. Documente de confirmare 4. Urmarirea inregistrarilor eronate III.Datorii catre stat 1. Declaratii fiscal 2. Fisa analitica de la fisc 3. (o eroare de declarare) IV.Contul de profit si pierdere-clasa 4 V.Fisa salarii Documente de verificat Registru contabil Bilant

Cont Profit Pierdere Extras de cont Confurmari Factura fiscala Jurnal pentru cumparari Chitanta Bon consum Stat salarii Contract leasing financiar Contract de vanzare cumparare, cu angajatii

Factura fiscala

Jurnal cumparari

Balanta de verificare

Decont de TVA

4. Monografia contabila privind datoriile Firma WOOD DESIGN MGA Balanta Analitica a furnizorilor-total datorii furnizori 244342, 56 In calculi am luat 2 furnizori, Arabesque si Babalu Fise: Fisa Arabesque- s-a comparat suma inscrisa in balanta analitica cu cea din fisa furnizorului.extrasul de cont nu evidentiaza achitarea in plus cu -360, 34, extrasul este 0, deci se recomand aintocmirea unui extras de cont cu soldul -360, 34. Fisa Babalu: - a fost aleasa pe criteriul ca soldul este foarte mare si nu a fost facuta nici o plata in an, reiesind ca datele coincid. Balanta Datorii: datorii catre stat: 441-impozit pe profit- Eroare 0%. TVA: nu este inchis contul de TVA, se recoamnda a fi facuta operatiunea 4424-4426 cu valoarea 241, 96, de depus decont rectificativ la Finante Impozit pe salarii: 444.01 in contul 1636 4481-Dobanzi 952 Salarii-rest de plata (salarii de achitat) - 11014- platile la salariati se fac numerar pe baza de stat de plata.Eroare: Statul de plata achitat nu a fost inregistrat in registrul casa, se recomanda operarea statului de plata: 421-5311 cu diferenta neoperata 8543 care rezulta din :{ In Balanta: rest plata-11014; Statul de plata 2471} Datorii legate de impozite si taxe la Bugetul General consolidate al statului ( 43asigurari + pachete sociale) nu au fost identificate eroriin modul de consituire a impozitelor si taxelor. Datorii catre asociati: Firma are datorii catre asociatii sai 737891, 60. Imprumuturile catre firma s-au facut pe baza de plati numerar.

5. Tehnici si proceduri de audit financiar-contabil

5.1 Studiul general prealabil

Acest procedeu prevede efectuarea unui studiu general asupra situatiei economice aferente firmei ce urmeaza a fi auditata. Auditorul trebuie sa aiba in vedere in aceasta analiza in special acele elemente (tranzactii, evenimente, actiuni, etc.) ce pot avea un impact semnificativ asupra indicatorilor firmei. In cadrul acestui procedeu, auditorul informeaza auditatul (firma auditata) asupra obiectivelor particulare ale misiunii de audit, utilizand scrisoarea de angajament, dupa modelul urmator:

Scrisoare de angajament Ctre Consiliul de Administraie sau reprezentanilor adecvai ai conducerii la vrf: Dumneavoastr ai cerut ca noi s efectum auditul bilanului societii WOOD DESIGN SRL la data 31.12.2011, precum i al contului de profit i pierdere i situaiei fluxurilor de numerar pentru exerciiul financiar care se ncheie la aceast dat. Suntem ncntai s v confirmm acceptarea acestui angajament prin coninutul acestei scrisori. Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastr asupra situaiilor financiare. Noi ne vom desfura activitatea de audit n conformitate cu Standardele Internaionale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde naionale relevante). Acele standarde cer ca noi s planificm i s efectum auditul, cu scopul de a obine un grad satisfctor de certificare c situaiile financiare nu conin denaturri semnificative. Un audit include examinarea, pe baz de teste, a dovezilor privind valorile i prezentrile

de informaii din situaiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite i a estimrilor semnificative efectuate de ctre conducere, precum i evaluarea prezentrii generale a situaiilor financiare. Datorit caracteristicii de test i a altor limitri inerente ale oricrui sistem contabil i de control intern, exist un risc inevitabil ca unele denaturri semnificative s rmn nedescoperite. .V reamintim c responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor financiare, incluznd prezentarea adecvat a acestora, este a conducerii societii. Aceasta include meninerea nregistrrilor contabile adecvate i controlul intern, selectarea i aplicarea politicilor contabile i supravegherea siguranei activelor societii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scris privind declaraiile fcute nou n legtur cu auditul. Ateptm cu nerbdare o colaborare deplin cu echipa dumneavoastr i credem c aceasta ne va pune la dispoziie orice nregistrri, documentaii i alte informaii care ne vor fi necesare n efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi pltit pe msur ce ne desfurm activitatea, se calculeaz pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe msur ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaz n funcie de gradul de responsabilitate implicat i de experiena i aptitudinile necesare. Aceast scrisoare va rmne valabil pentru anii urmtori, cu excepia cazurilor cnd va fi ncheiat, schimbat sau nlocuit. V rugm s semnai i s returnai exemplarul ataat acestei scrisori pentru a ne arta c scrisoarea este conform cu nelegerea dumneavoastr privind acordurile pentru angajarea noastr n auditul situaiilor financiare. S.C. E-AUDITOR S.R.L. S-a luat la cunotin n numele societii WOOD DESIGN SRL de ctre (semntura). . . . . . . . . . . . . . Numele i funcia Data 5.2 Control documentar-contabil

Acest tip de control cuprinde:

Controlul cronologic, ce consta in verificarea facturilor de vanzare in ordinea calendaristica a emiterii lor; Controlul invers cronologic, urmarind verificarea facturilor de achizitie in ordinea inversa a emiterii lor;

Controlul sistematic, prin intermediul caruia este verificata corespondenta dintre informatiile aferente Registrului Jurnal si cele aparute in fisele sintetice ale conturilor; Controlul reciproc, ce vizeaza verificarea informatiilor inscrise pe facturi cu cele prevazute in notele de intrare receptie; Controlul incrucisat, care presupune confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumparator cu exemplarul 2 aflat la vanzator si verificarea acestora; Controlul matematic, ce are in vedere verificarea corectitudinii elementelor valorice care apar in documentele financiar-contabile; Analiza contabila, referindu-se la verificarea respectarii corespondentei conturilor utilizate in cadrul inregistrarilor contabile.

5.3 Control total si control prin sondaj

Avand in vedere numarul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate, auditorul poate opta pentru verificarea intregului volum de documente existente in cadrul firmei sau sa selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care sa genereze un rezultat final corect in ceea ce priveste evaluarea situatiei firmei auditate. Intreprinderea auditata in cazul de fata inregistreaza, in medie, un volum de 60000 facturi in decursul unui exercitiu financiar. Aceasta inseamna inregistrarea, in medie, a unui numar de 5000 de facturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face prin aplicarea controlului prin sondaj. Tehnica aplicarii controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape: Se determina volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit.

In cazul de fata, numarul de facturi este de 5000, determinat anterior (60.000 facturi / 12 luni = 5000 facturi/luna).

Se realizeaza ordonarea descrescatoare a facturilor, dupa valoare.

Se determina marimea esantionului statistic utilizand un procent semnificativ.

In cazul de fata, se alege aplicarea unui procent de 15%. Esantionul statistic va avea valoarea de 5000 x 15% = 750 Pe baza esantionului statistic, se determina topul acestuia prin aplicarea procentului de 85% din valoarea esantionului.

In cazul de fata, topul esantionului statistic inregistreaza valoarea de 85% x 750 = 638 facturi. Selectarea facturilor aleatoare alese din randul celor ce nu au fost luate in considerare in topul esantionului se va face dupa voia auditorului. In cazul de fata se va alege aleator dintr-un numar de 750 638 = 112 de facturi, exeptand cele 638 de facturi apartinand topului esantionului.

5.4 Control faptic Controlul faptic cuprinde: Inventarierea : fizica si valorica, in functie de natura elementelor avute in vedere in procesul de auditare; Observarea directa, care presupune urmarirea unui proces sau a unei proceduri efectuata de altcineva (de exemplu, urmarirea inventarierii stocurilor realizata de catre personalul intreprinderii auditate); Analiza de laborator, ce apare in cazul necesitatii apelarii la specialisti pentru efectuarea analizei.

5.5 Confirmarile externe Acestea constau in confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori si cele de clienti, respectiv conturile de datorii si cele de creante.

6. Riscurile de audit financiar privind datoriile Riscul de control: consta in riscul ca o denaturare ce poate aparea intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari, sa nu fie prevenita, detectata si corectata la timp de sistemul de control intern al entitatii. Riscul de control se manifesta ca o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern, care cunoaste limite. Intreprinderea auditata in cazul de fata prezinta un risc de control de 20%. Riscul de nedetectare: reprezinta riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare existenta intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari. Riscul de nedetectare este strans legat de natura, momentul si intinderea procedurilor pe care auditorul le stabileste pentru a reduce riscul de audit la un nivel scazut, acceptabil, reprezentand, deci, o functie a eficacitatii unei proceduri de audit si a aplicarii de catre auditor a respectivei proceduri. In ceea ce priveste intreprinderea auditata in cazul de fata, riscul de nedetectare inregistreaza o valoare de 22%. Riscul inerent: reprezinta posibilitatea ca o asertiune sa comporte o denaturare ce poate fi semnificativa, fie individual, fie cumulata cu alte denaturari, presupunand ca nu exista controale aferente. Riscul inerent exista in permanenta, fiind independent de auditul sistemului financiar. In cazul de fata, riscul inerent in evaluarea intreprinderii inregistreaza o valoare de 15%. Risc de audit = Risc inerent x Risc de control x Risc de nedetectare.