Proiect anul II

5/9/2018 Proiect anul II - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-anul-ii 1/23

Universitatea Spiru Haret BucureştiFacultatea de Marketing şi Relaţii Economice InternaţionaleStudent : ARDELEANU GHEORGHE GELUAnul II ID marketingCentrul Teritorial ReşiţaANALIZA S.C PRESCOM S.A Reşiţa

Capitolul I

Unitatea de Gospodãrie Comunalã a fost înfinţatã în Reşiţa în anul 1948 pentru asigurarea u

servicii publice cãtre populaţie şi agenţi economici , sub denumirea de Întreprinderea Comun

Reşiţa .

Primele activitãţi desfãşurate au fost :

• distribuţia apei potabile preluate din cele cinci fântâni situate pe amplasamentul actualei societãţi

şi care au dat numele strãzii pe care se gãseşte baza de producţie a S.C Prescom S.A ;

Lungimea de distribuţie era de circa 20 de km , iar canalizarea de 8 km .

• distribuţia energiei electrice pentru industrie , iluminat public şi consum casnic;

Transportul în comun care se realiza cu douã autobuze de micã capacitate şi care deserveau

traseu în

lungime de 5,2 km .

• administrarea unui fond locativ constituit din 2.638 apartamente ;

Acesta a fost începutul unor activitãţi care pe parcurs s-au dezvoltat , diversificat şi reorganiz

devenind din I.C.R , Întreprindere de Gospodãrie Orãşeneascã ( I.G.O.R ) începãnd cu 1 ianua

1957 .La activitãţile de început s-au adăugat salubritatea şi coşieritul .

De la 1 aprilie 1959 se înfiinţeazã Combinatul de Industrie Localã şi Gospodãrie Orãşenea

Reşiţa ( C.I.L.G.O.R ) prin comasarea Întreprinderii de Gospodãrie Orãşeneascã cu Indus

Localã având urmãtoarele activitãţi :

• salubritate ;• drumuri şi spaţii verzi ;• alimentare cu apă ;•

canalizare ;• tipografie ;• transport orăşenesc ;• ateliere mecanice ;• coşierit ;• sector panificaţie ;• sector cabane şi case de• odihnă ;• distribuţia gazelor ;

1




Odată cu evoluţia organizatorică , a avut loc şi o dezvoltare a bazei materiale şi de producţie dmici ateliere manufacturiere la hale de reparaţii şi întreţinere a utilajelor la spaţii de depozitare şi clăale serviciilor funcţionale .

Deasemenea , ca urmare a investiţiilor efectuate , s-au dezvoltat sistemele de :

• distribuţie a apei potabile ;

• canalizare ;

• încălzire centralizată ;

• distribuţie a gazelor naturale ;

• transport local de călători ;

După înfiinţarea judeţului Caraş-Severin , odată cu reorganizarea teritorială şi administrativă d

anul 1968 , a luat fiinţă Direcţia de Gospodărie Comunală Locativă Caraş-Severin , iar din 23 aprilie

1973 , Întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă , care asigura servicile de :

• tratarea şi distribuţia apei potabile ;

• colectarea , transportul şi tratarea apei uzate ;

• colectarea , transportul şi depozitarea reziduurilor menajere ;

• transportul urban de călători ;

• distribuţia energiei termice ;

• administrarea şi întreţinerea fondului locativ de stat în municipiul Reşiţa şi în cel

oraşe ale

judeţului : Anina , Bocşa , Băile Herculane ,Oraviţa , Caransebeş , Moldova Nouă şi Oţelu Roşu .

Sub această formă de organizare şi denumire , I.J.G.C.L Caraş - Severin a funcţionat până

01.04.1991 când s-a transformat în Regia Autonomă Judeţeană , având aceleaşi atribuţii , activităţ

arie de desfăşurare .

Începând cu 29.04.1993 R.A.J.C.L Caraş-Severin se înfiinţează Regia Autonomă de Gospodă

Comunală şi Locativă Reşiţa iar din 15.07.1993 , R.A Prescom Reşiţa care îşi desfăşoară activitatea

municipiu şi satele

aparţinătoare , având ca obiecte principale următoarele :

• captarea , tratarea şi distribuţia apei potabile în sistem centralizat ;

2




• colectarea , transportul şi tratarea apei uzate ;

• producerea , transportul şi distribuţia energiei termice şi apei calde menajere ;• colectarea , transportul şi depozitarea gunoaielor menajere şi industriale ;

• administrarea , întreţinerea fondului locativ de stat , a locatarilor şi spaţiilor cu altă

destinaţie;

• prestaţii în construcţii şi construcţii utilaje pentru lucrări în regie şi pentru terţi ;

• vânzarea locuinţelor din fondul locativ de stat ;

• pompe funebre şi administrare cimitire ;

• transport auto şi alte servicii cu utilaje din dotare ;

• baie comunală şi ştrand municipal ;

• spălătorie şi curăţătorie chimică ;

• activitate sportivă ( fotbal , judo , şah );

R.A Prescom se transformă în Societatea Comercială Prescom S.A în aprilie 1998 cu ace

obiect de activitate .

În urma Hotărârilor Consiliului Local Municipal din 2001 şi 2005 s-a stabilit transfera

activităţilor de : distribuţie a energiei termice la S.C C.E.T Energoterm S.A respectiv distribuţia a

potabile şi canalizarea la S.C Aquacaraş S.A .

În prezent S.C Prescom S.A Reşiţa are ca obiecte de activitate principale :

• transport urban de călători ;

• colectarea , transportul şi depozitarea reziduurilor menajere ;

Pentru buna desfăşurare a acestora , în organigramă sunt prevăzute două secţii :

• transport local ;

• salubritate ;

La această oră în municipiul Reşiţa , transportul urban de călători se realizează cu tramvai

autobuze de medie şi mare capacitate , iar transportul suburban - spre satele aparţinătoare - se face

autobuze de mică capacitate .

Lungimea totală a traseelor este de :

• 145 km pentru autobuze ;

• 18,2 km pentru tramvaie ;

3




Datorită configuraţiei stradale a municipiului Reşiţa , mijloacele noastre de transport urban

călători , străbat toate arterele principale ale oraşului .Secţia de transport local este organizată pe două sectoare :

• exploatare ;

• întreţinere ;

Harta traseelor de tramvai şi de autobuz în municipiul Reşiţa

În intervalul orar :

5³º - 8ºº şi 14ºº - 17ºº frecvenţa este de un mijloc de transport la 5 minute ;

8ºº - 14ºº şi 17ºº - 24ºº frecvenţa este de un mijloc de transport la 10 minute ;

4




Lista traseelor urbane deservite

Linia Traseul Mijlocde

transport

Valoarebilet

ocălătorie

Valoareabonament

o lună

Valoareabonament

2săptămâni

Valoabona

5 zi

(ron) (ron) (ron) (ro

1 Renk ↔ Piaţa Republicii tramvai 1,30 45,00 26,001B Renk ↔ Stavila tramvai 1,30 45,00 26,002 Mol ↔ Marginea autobuz 1,30 45,00 26,00

2B Mol ↔ T.M.K autobuz 1,30 45,00 26,003 Fabrica de Pâine↔ Marginea autobuz 1,30 45,00 26,00

4 Moroasa ↔ Lend microbuz 1,30 45,00 26,004B Moroasa ↔ Baraj Secu microbuz 1,30 45,00 26,00

Lista traseelor spre cartierele aparţinătoare deservite


transport

Valoarebilet

o

călătorie

Valoareabonament

o lună

Valoareabonament

o lună

mixt

Valoaabonam

7 zil

(ron) (ron) (ron) (ron

8 Mociur ↔ Ţerova microbuz 1,40 55,00 75,009 Mociur ↔ Moniom microbuz 1,60 62,00 81,00

10 Nera ↔ Doman microbuz 1,40 55,00 75,0011 Piaţa Republicii ↔

Cuptoaremicrobuz 1,60 62,00 81,00


transport

Valoareabonament

7 zile

mixt(ron)

8 Mociur ↔

Ţerova microbuz 18,009 Mociur ↔ Moniom microbuz 19,0010 Nera ↔ Doman microbuz 18,0011 Piaţa Republicii ↔ Cuptoare microbuz 19,00

5




Dotare cu mijloace de transport :

• 19 garnituri tramvai GT8 ;

• 9 garnituri tramvai GT8 E;

17 autobuze din care :

• 5 articulate IK 280 ;

• 12 ROMAN ;

• 7 microbuze IVECO ;

Alte dotări :

• sediu secţie şi corp administrativ ;

• ateliere pentru întreţinere şi reparaţii mecanice şi electrice ;

• spaţii de parcare pentru autobuze şi tramvaie ;

• magazii ;

Suprafaţa totală a spaţiilor exploatate este de 22.315 mp ;

Personalul angajat conform organigramei este de 237 persoane :

6




Numărul de călători transportaţi lunar este de 860.000 persoane .Cifra de afaceri lunară = 533.316 Ron

Şef de secţietransport local

Contabil şef Şef de sectorexploatare

Şef de sectorI.M.U

Birou contabilitate

Taxatoricontrolori

Magazioneri

Şefi decoloană

Controloritehnici

Şoferi

Vatmani

Maiştri

Mecanici

Electricieniîntreţinere cale

rulare

7




Secţia salubritate are două sectoare :• colectarea şi transport gunoi menajer ;

• întreţinere , reparaţii şi exploatare haldină ;

Dotări parc auto :

• 7 autogunoiere cu containere ;

• 18 autocompactoare ;

• 1 autobasculantă ;

• 2 tractoare U 650 cu remorcă ;• 1 ARO autospecializată ;

• 1 DAC autospecializată ;

• 2 buldozere ;

• 2 încărcătoare frontale ;

• 1 autoturism minibuz Volkswagen ;

• 3 autoturisme Daewoo ;

Alte dotări :• ateliere pentru întreţinere şi reparaţii ;

• ateliere auxiliare ( vopsitorie , electric , vulcanizare ) ;

• haldină pentru depozitarea gunoaielor menajere cu o suprafaţă de 11,6 ha şi amenajăr

strict necesare ( baracă pentru personalul de exploatare , instalaţie de stingere a incendiilor , şop

colectare PET ) ;

Colectarea deşeurilor se face în ;

• 220 containere de 4 mc şi 6 mc ;• 550 eurocontainere de 1,1 mc ;

• 500 pubele şi europubele de 80 l şi 110 l ;

• 600 coşuri stradale ;

Începând cu data de 01.07.2006 a fost preluată de la S.C Urban S.A Reşiţa activitatea

măturat stradal .

8




Evoluţia cantităţii de gunoi pe tipuri de deşeuri , realizată :

9

31.500

32.000

32.500

33.000

33.500

34.000

2004 33.775

2005 33.121

2006 32.566

2007 32.281

Deseuri menajere colectate de la agenti

economici ( to )

34.000,00

34.500,00

35.000,00

35.500,00

36.000,00

36.500,00

37.000,00

2004 36.688,50

2005 36.719

2006 36.124,50

2007 35.172

Deseuri menajere colectate

neselectiv de la populatie ( to )

0

500

1.000

1.500

2.000

2004 1.479

2005 1.323

2006 1.220

2007 1.175

Deseuri stradale ( to )

67.000,00

68.000,00

69.000,00

70.000,00

71.000,00

72.000,00

73.000,00

2004 72.326,60

2005 71.513,30

200670.211,30

2007 68.950,70

Total deseuri colectate 2004 - 2007

( to )

0

100

200

300

400

500

2004 384

2005 350

2006 300

2007 321

Deseuri din materiale de constructii si

demolari ( to )




Cantitatea de gunoi lunară colectată şi transportată este de 11.000 mc ;

Numărul de personal conform organigramei este de 124 persoane ;

Pe lângă activităţile de bază în cadrul societăţii mai sunt organizate 2 secţii ;

• prestări servicii ;

• prestaţii comerciale ;

Activităţi prestate ;

• întreţinere ascensoare ;

Şef de secţiesalubritate

Şef de sectorsalubritate

Şef de sectormăturat stradal

Şef sector întreţinereşi reparaţii Personal execuţiePersonal execuţie

Şefi de coloană

Controlori tehnici

Şoferi

Maiştrii

Mecanici întreţinere

10




• administraţie cimitire şi pompe funebre ;

• reparaţii şi întreţinere mijloace de transport proprii ;• autoservice ;

• spălătorie auto ;

• restaurant ;

La nivel de organizare administrativă în cadrul societăţii există următoarea organigramă :

Numărul total de salariaţi ai societăţii la 31.12.2007 este de 487 persoane .

Capitolul II

Directorgeneral

Director

executiv

Director

economic

Inginer

şef

Biroucontabilitate

Biroufinanciar

Secţietransport

local

Şef serviciucomercial

Serviciuaprovizionare

Biroumarketing

Secţiesalubritate

Serviciu

resurse umane

Birouachiziţii

publice

Biroutehnic

Serviciuadministrativ

Casierii

Sectorpompefunebre

Autoservice

Restaurant

Spălătorieauto

Întreţinereascensoare

Coşierit

Birouaudit intern

11




Analiza SWOTS. C Prescom S.A , 320060 Reşiţa , str. Fântânilor , nr. 1 , numãr de ordine în Regis

Comerţului : J11/ 253 / 1998 , cod de înregistrare fiscalã : RO4606655 , telefon : + 40 255 21537

fax : + 40 255 214155 , centrala : + 40 255 212620 , site : www.prescom-cs.ro , e-ma

[email protected] , cod IBAN : RO21 BRDE 110 SVO14 64641100 deschis la Banca Românã

Dezvoltare Reşiţa .

Capitalul social subscris al societăţii este de : 2.597.496 Ron

Forma de proprietate este de stat , având ca acţionari ; S.C Prescom S.A Reşiţa şi Primă

Municipiului Reşiţa .

Conducerea societăţii :

• ec. Glava Florin – director general

• ing. Marchiş Gheorghe – director executiv

• ec. Sârbu Silvia – director economic

• ing. Panici Ioţa – inginer şef

Conform codului CAEN 6021 obiectul principal de activitate al societăţii este ; alte transport

terestre de călători pe bază de grafic .

Cifra de afaceri a S.C Prescom S.A Reşiţa pe perioada 2005 – 2007

Anul Cifra de afaceri (Ron )2005 12.644.906,112006 11.545.697,372007 13.092.427,57

TOTAL 37.283.031,0512

http://www.prescom-cs.ro/

mailto:[email protected]

http://www.prescom-cs.ro/

mailto:[email protected]




Profitul societăţii pe perioada 2005 – 2007

Anul Profit2005 Brut ( Ron ) 1.537.286

Net ( Ron ) 1.124.684

2006 Brut ( Ron ) 1.735.573Net ( Ron ) 1.392.3282007 Brut ( Ron ) 352.277

Net ( Ron ) 253.507TOTAL BRUT 3.625.136TOTAL NET 2.770.519

Situaţie cont 611 “ Cheltuielicu întreţinerea şi reparaţiile” pe perioada 2005 – 2007

Secţia Anul Valoare

(ron)

Transport local 2005 77.585,772006 62.371,892007 526.484,90

TOTAL I 666.442,56Salubritate 2005 23.443,50

2006 17.206,472007 331.597,43

TOTAL II 372.247,40TOTAL III (I+II ) 1.038.689,96

13




La nivelul municipiului Reşiţa , S.C Prescom S.A , este unicul operator atât în ceea ce prive

transportul urban de călători cât şi în ceea ce priveşte activităţile de salubritate .

Din punct de vedere legislativ societatea este supusă atât legilor şi normelor naţionale priv

activităţile mai sus menţionate , iar la nivel local hotărârilor Consiliului Local al municipiului Reşiţa .

Referindu-ne la activitatea de transport local de călători , aceasta se desfăşoară la nive

municipiului având ca mijloc principal de transport tramvaiele iar pentru cartierele aparţinătoare , avâ

ca mijloc de transport microbuzele .

La această oră S.C Prescom S.A reprezintă principalul prestator al serviciului de transport urb

de călători în contextul în care din cei 84.600. de locuitori , personalul ocupat are o pondere de ci

40% ,

industriile preponderente fiind cea siderurgică prin combinatul T.M.K , producător de oţeluri electric

U.C.M Reşiţa principal furnizor de echipamente hidroenergetice pentru piaţa internă şi externă .

industrii apărute spre a absorbi forţa de muncă excedentară , din industria siderurgică şi constructoare

maşini , a apărut industria confecţiilor , prin investitori autohtoni şi străini , dar care nu a reuşit să of

o reconversie suficientă şi nici pachete salariale atractive . Analizând situaţia economică la nive

judeţului Caraş – Severin putem afirma că industriile tradiţionale ale judeţului : siderurgie , constru

de maşini , minierit , au dispărut sau şi-au restrâns activitatea dar că nu a existat o strategie pentr

situaţii de avarie “ care să aibă în vedere crearea de condiţii optime pentru atragerea de investitori care

substituie vechile ramuri industriale cu altele noi şi care eventual să ţină cont de tradiţiile industriale

judeţului . Astfel se poate afirma că nu s-a ţinut cont de faptul că structura geografică , general

oraşelor judeţului este muntoasă şi că acestea în general sunt poziţionate de-a lungul unor văi , d

există o penurie a terenurilor iar posibilitatea de amplasare a unui obiectiv nou este condiţionată dsubstituţie . În aceste condiţii era normal ca în urma restrângeri unor activităţi industriale să exist

strategie de dezafectare de creare a unor “ parcuri industriale „ , care să vină în întâmpina

potenţialilor investitori oferind evident toate utilităţile necesare demarării unei activităţi noi . Astfe

nivelul municipiului Reşiţa există proiectul a două parcuri industriale dar care nu au fost finalizate

diverse motive , ţinând atât de valoarea investiţiei , aplicare a legislaţiei , cât şi de deficienta organiz

logistică , aici putând sublinia carenţe juridice privind proprietăţile , contracte de antrepriză păguboase

14




neonorate în timpul contractual , etc .

Datorită acestor factori investitorii au ocolit municipiul Reşiţa şi în general judeţul CaraSeverin , preferând să amplaseze noile investiţii în zone cu o deschidere administrativă accentuată

unde timpii de finalizare a investiţiilor sunt scurţi .

Astfel au fost preferate judeţele limitrofe judeţului Caraş-Severin şi cu preponderenţă jude

Timiş , care a oferit pe lângă o bună poziţionare geografică şi o excepţională viteză decizională

partea factorilor responsabili , la nivelul judeţului şi oraşelor aparţinătoare .

Referindu-ne strict la municipiul Reşiţa , declinul economic accentuat se poate releva şi p

scăderea numărului de locuitori ai municipiului .

Diagrama scăderii populaţiei în municipiul Reşiţa în perioada 1990 – 2007

15




1 1 0 . 5 1 9

1 0 9 .4 0 1

9 7 . 8 8 0

9 7 . 0 2 9

9 6 .1 9 7

9 5 .4 7 1

9 4 . 5 8 0

9 4 . 3 5 1

9 3 . 9 7 6

9 3 .1 8 3

9 2 .7 7 6

9 2 . 8 3 7

8 7 .4 1 1

8 6 . 9 2 6

8 6 . 0 3 8

8 6 .2 7 5

8 6 . 0 7 0

8 4 . 6 7 8

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

20012002

2003

2004

2005

2006

2007

Făcând un raport rezultă că în perioada 1990 – 2008 populaţia municipiului a scăzut cu 25.8

persoane procentul find de 23,38% .

O parte a forţei de muncă disponibile în judeţ a fost atrasă de societăţile comerciale din jude

Timiş prin oferirirea unor facilităţi deosebite gen : transport gratuit , pachete salariale superioar

bonusuri de producţie , etc.

Relevăm faptul că în perioada iunie – septembrie 2007 , U.C.M.Reşiţa a decis trimiterea în şom

tehnic a unui număr de circa 4.000 de persoane , efectul fiind de diminuare al numărului de călăt

transportaţi , aceasta şi într-o perioadă în care oricum numărul de călători scădea datorită perioadei

concedii şi vacanţă pentru elevi şi studenţi .

Iată câţiva dintre factorii care au dus la scăderea numărului de călători transportaţi de societa

noastră şi implicit scăderea veniturilor prognozate .

În aceste condiţii s-a relevat necesitatea regândirii strategiilor pe termen mediu şi lung , p

16




adaptarea transportului local la factorii socio – economici actuali .

Ne vom ocupa în cele ce urmează de punctele tari ale societăţii .Principalul punct tare este reprezentat de faptul că S.C Prescom S.A este o societate “ tradiţion

“ în ceea ce priveşte această activitate . În acest sens societatea are infrastructura necesară ace

activităţi : depou de tramvaie , garaje pentru autobuze şi microbuze, ateliere de întreţinere şi repar

precum şi personal specializat în exploatare ( vatmani , şoferi ) şi reparaţii ( electricieni , mecanic

Datorită patrimoniului imobiliar existent S.C Prescom S.A nu este pusă în situaţia de a plăti chir

Referindu-ne la parcul auto este de subliniat faptul că societatea are în dotare de circa 10 ani tramv

de producţie germană , care au înlocuit vechile tramvaie de producţie românească . Astfel putem afir

că pe lângă fiabilitatea în exploatare oferim şi un confort sporit .

Microbuzele utilizate pentru transportul spre cartierele aparţinătoare municipiului Reşiţa sunt

producţie italiană , achiziţionate noi de către Primăria municipiului Reşiţa , acestea până în prez

având un excelent comportament în exploatare , reparaţiile necesitate fiind în general cele de rutin

consumabile , ne necesitând costuri mari de întreţinere , lucru ce se reflectă în posibilitatea de a menţ

biletele de călătorie la un nivel rezonabil .

Un alt punct tare este reprezentat de faptul că întreaga infrastructură reprezentată de “ cale

rulare “ este în proprietatea S.C Prescom S.A . Considerăm acest lucru un punct tare , datorită faptulu

din toate studiile făcute , la această oră în municipiul Reşiţa nu este recomandată o altă formă

transport şi aceasta datorită faptului că schimbarea ar necesita pe lângă reorganizarea stradală

refacerea principalelor străzi pe unde circulă tramvaiul . Deasemenea se poate lua în considerare

capacitatea de transport mărită în comparaţie cu autobuzele sau microbuzele . Costurile de întreţin

necesitate de un tramvai sunt net inferioare aici referindu-ne la : cauciucuri , combustibili , a

consumabile . Este de luat în considerare şi faptul că din punct de vedere al personalului calif

suntem singuri deţinători ai brevetelor de vatmani iar la nivelul şoferilor deţinători ai gradului “„ necesar pentru transportul de persoane noi ne-am ocupat de pregătirea şi reconversia profesional

personalului în condiţia în care numărul personalului muncitor calificat din România este în scădere c

consecinţă a exodului forţei de muncă înspre alte ţări ale U.E . Putem afirma că există şi atractivita

oferită de pachetele salariale atâta timp cât la nivelul oraşului nu există o dezvoltare a unor industrii ce

putea fi atrăgătoare sau cu pachete salariale mai atractive .

Considerăm ca un punct tare şi faptul că societatea este membră a U.R.T.P România . Aceasta

17




ocupă în mod permanent de informarea membrilor cu toate noutăţile referitoare la transportul europea

Deasemenea sunt organizate simpozione şi întâlniri de afaceri cu producători de mijloace de transpornivel european . U.R.T.P facilitează şi găsirea de soluţii tehnice specifice fiecărui oraş .

Un alt punct tare este considerat faptul că personalul angajat are experienţa necesară desfăşură

acestor activităţi , iar societatea a fost dotată cu tehnică de calcul competitivă .

Referindu-ne la punctele slabe , considerăm că principalul punct slab este constituit de vechim

fizică şi morală a căii de rulare .

Aceasta a fost proiectată în anii 1980 şi a reprezentat pentru acea perioadă o soluţie de vârf

timp însă starea şinelor s-a deteriorat , astfel încât reparaţiile curente de schimbare a acesteia au deve

ineficiente .Există o problemă majoră legată şi de firul de contact care datorită aceloraşi factori

subdimensionat . În aceste condiţii reparaţiile locale nu reprezintă o soluţie decât de forţă majoră solu

care este propusă ar fi una de reparaţie capitală a întregii căi de rulare . Vechimea căii de rulare a cres

timpii de aşteptare al călătorilor şi în acelaşi timp a redus siguranţa în exploatare .

Este de subliniat şi faptul că atunci când a fost proiectată calea de rulare , nu s-a ţinut cont

faptul că în subteran se află întreaga reţea de comunicaţii a oraşului , alimentări cu apă , canalizare , e

Curenţii de alimentare şi câmpurile magnetice au devenit un factor perturbator pentru comunicaţii ş

accelererat corodările reţelelor din subteran . Soluţia de poziţionare a şinelor şi tasările de teren au m

gradul de vibraţii care se propagă în clădirile aflate în vecinătatea căii de rulare , aceste vibraţii crescâ

nivelul de poluare fonică precum şi discomfortul celor ce locuiesc în preajmă . Costurile de exploat

sunt relativ mari având în vedere faptul că staţiile de redresare sunt depăşite tehnic , consumurile

curent fiind relativ mari .

Este considerat ca un alt punct slab faptul că până la această oră nu s-a găsit soluţia achiziţion

de aparate de autotaxare cu toate că sunt cunoscute beneficiile pe care acest sistem îl produc

Subliniem că un principal neajuns în activitatea de transport local este creat de relaţia dintre taxatocontrolor şi călător .

Această relaţie produce pierderi financiare datorate faptului că există , din observaţiile făcute

teren , o slabă preocupare şi o incapacitate a taxatorilor – controlori de a verifica călătorii deţinători

bilete sau abonamente , fiind cunoscut faptul că s-a accentuat în ultima perioadă tendinţa călătorii

frauduloase.

La nivelul municipiului Reşiţa , cel mai utilizat abonament de călătorie este cel de 5 zile ş

18




valoare de 7,80 Ron.

Considerăm că şi acesta este un punct slab şi producător de pierderi financiare .În cele ce urmează vă vom demonstra cele susţinute , având la bază observaţiile din teren prec

şi sondajele efectuate .

Situaţia vânzărilor de abonamente de 5 zile şi o valoare de 7,80 Ron în perioada

octombrie – decembrie 2007 , ianuarie – martie 2008

Considerăm că definiţia de abonament are în vedere efectuarea de către posesorul acestuia a u

călătorii gen :

casă – servici , servici – casă , casă – şcoală – universitate . În aceste condiţii numărul alocat al acest

ar trebui să fie de 2 – 4/zi . Afirmaţia noastră este susţinută şi de H.C.L nr. 234 din 25.09.2007

aprobare a tarifului pentru abonamentul de 5 zile din care cităm :

“ abonament pe 5 zile / număr de călătorii 10 / procentul de calcul 60% / preţ abonament 7,8 Ron “

Punctul slab al acestui abonament este constituit de faptul că nu este nominal şi nici nu are un numlimitativ de călătorii .

Vă prezentăm concluziile sondajului efectuat de noi referitor la acest abonament :

2 ori 4 ori mai mult

de 4 ori

nu ştiu

De câte ori pe zi utilizaţi acest abonament 40% 43% 10% 7%

Anul Luna U/M Cantitate Valoare

(ron)2007 octombrie buc 22.371 174.495,20

noiembrie buc 19.088 148.886,40decembrie buc 13.962 108.903,60

2008 ianuarie buc 18.906 147.466,80februarie buc 17.732 138.309,60

martie buc 21.851 170.437,80TOTAL 113.910 888.498

19




nu da , deoarcece nimic nu mă obligă să nu o facImprumutaţi abonamentul altor persoane 70% 30%

Din datele de mai sus mergem cu următorul raţionament ; procentul de utilizare mai mare de

cel preconizat este format din : 43%+10%+7% = 60%

Considerăm media de utilizare suplimentară ca fiind 2 călătorii .

Media abonamentelor pentru perioada analizată = 18.985 bucăţi .

18.985 x 2 = 37.970 călătorii suplimentare/lună

Valoarea unui bilet de călătorie pe un traseu orăşenesc = 1,3 Ron

37.970 călătorii x 1,3 Ron = 49.361 Ron

Presupunând ca medie anuală de călătorii suplimentare 37.970 şi 49.361 Ron pierderea luna

rezultă o pierdere anuală de 592.332 Ron , din călătorii suplimentare oferite de abonamentul de 5 zile

valoarea de 7,8 Ron .

Subliniem faptul că scăderea numărului de abonamente de 7,8 Ron , nu a fost substituită p

creşterea numărului de vânzări la un alt tip de abonament sau la biletele de călătorie de 1,3 Ron .

Din datele prezentate se evidenţiază faptul că pentru înlăturarea acestor pierderi trebuiadoptate strategii care să aibă în vedere pe lângă latura strict tehnică şi latura umană . Aici ne referim

precădere la prestaţia taxatorilor şi controlorilor . Din observaţiile directe făcute am dedus că exi

situaţii când activitatea taxatorului controlor se rezumă la a trece prin mijlocul de transport fără a fa

atunci când situaţia o permite , un control de rutină privind declaraţia călătorului că ar avea abonamen

La propunerea făcută privind schimbarea modelului de abonament pentru a evita călător

clandestine precum şi un mai bun control al acestora a existat amendamentul că la orele de vârf a

imposibil ca taxatorul încasator să reuşească să aibă o prestaţie conformă . În aceste condiţii

considerat că la orele de vârf există posibilitatea utilizării a doi taxatori .

Un alt punct slab este constituit de îmbătrânirea parcului auto existent . Acest lucru este rele

de creşterea cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile procentual între anul 2005 – 2007 ( perio

analizată ) aceasta find de 167,86%.

20




0,00

100.000,00

200.000,00

300.000,00

400.000,00

500.000,00

600.000,00

Column 1 77.585,77

Column 2 62.371,89

Column 3 526.484,90

2005 2006 2007

Arătăm faptul că această creştere nu se susţine prin creşterea preţurilor de achiziţie deoar

conform indicilor preţurilor , furnizaţi de D.G.J.S Caraş – Severin în perioada 2005 – 2007 , aceast

fost de 35 % .

Una dintre principalele ameninţări este scăderea numărului de călători produsă de condiţ

economice locale aceasta făcând dificilă o prognozare a necesarului de mijloace de transport utile pen

o perioadă următoare .Referindu-ne la oportunităţi , princincipala oportunitate este faptul că între Primăria municipiu

Reşiţa şi oraşul Dusseldorf din Germania există o bună relaţie de colaborare , astfel exist

posibilitatea de achiziţionare de tramvaie second-hand de bună calitate şi la preţuri modice .

În acelaşi context la nivelul instituţiilor S.C Prescom S.A şi Primăria municipiului Reşiţa exi

un master plan de reabilitare a căii de rulare şi achiziţionare de mijloace de transport noi , aceasta fi

posibilă prin accesarea de fonduri europene structurale într-o perioadă imediat următoare urmând să

depusă documentaţia necesară .Prezentăm în cele ce urmează câteva propuneri ce vizează îmbunătăţirea activităţii de transpor

comun pentru perioada imediat următoare .

• înnoirea parcului de autobuze cu mijloace de transport care să respecte atât normele de polu

cât şi cele de securitatea circulaţiei impuse de U.E.

• efectuarea unei reparaţii capitale la calea de rulare şi a reţelei de contact

şi alimentare .

21




Referindu-ne strict la calea de rulare reparaţia capitală trebuie să includă soluţii noi pen

eliminarea vibraţiilor în terasament şi mediu , soluţiile găsite ducând la protecţia fondului edilitarlocuinţe şi gospodăresc .

• modernizarea staţiilor de redresare prin reducerea consumului de energie electrică .

• schimbarea transportului public cu tracţiune electrică prin adoptarea de mijloace de transp

(tramvaie) cu acţionare în C.C cu motoare asincrone care conduc la un transport cu economie

energie/km parcurs la aceeaşi capacitate de transport de 30%.

Această metodă duce la dispariţia staţiilor de redresare , nefiind necesară achiziţionarea altor garnitur

de tramvai ci modernizarea celor existente fapt ce duce la reducerea costurilor cu 40%

• achiziţionarea a 15 autobuze noi care să respecte toate cerinţele tehnice şi de confort

călătorilor .

• achiziţionarea a 6-8 garnituri de tramvai GT8 ( second hand ) cât şi de piese de schimb penînlocuirea garniturilor cu un grad mare de uzură ( în special caroseriile ) pentru a putea asiguraconfort sporit .

• achiziţionarea în perioada imediat următoare a sistemelor de autotaxare compuse din :

• 138 validatoare ;

• 37 computere de bord ;

• 4 automate de bilete ;

Considerăm că această ultimă propunere trebuie pusă în aplicare în timpul cel mai scurt , bazân

ne aici pe experienţa unor societăţi cu acelaşi profil care utilizează sistemul. Astfel din discuţiile purt

şi datele prezentate reiese o îmbunătăţire a încasărilor de până la 80 % .

Alte avantaje :

• scăderea numărului de personal necesar acestei activităţi şi implicit al costurilor de salarizare ;

• uşurinţa urmăririi încasărilor ;

• condiţii mult mai civilizate şi apropiate de standardele europene în domeniu ;

• scăderea posibilităţilor de fraudare ;

Specificăm că am procedat la căutarea celei mai bune oferte pentru aceste echipamente , având

vedere preţul şi calitatea echipamentului valoarea de achiziţie fiind de 67.150 € cu posibilita

achiziţionării în rate pe o perioadă de 24 de luni cu o dobândă de 10% , valoarea în acest sistem fiind

86.903,29 € şi avans 0 .

22




Referitor la activitatea de salubritate desfăşurată de S.C Prescom S.A Reşiţa , principalul punct teste reprezentat de faptul că la ora actuală există o bază de date a tuturor agenţilor economici

municipiu şi zonele ,deservite , astfel fiind exclusă posibilitatea de prestare de servicii nefeacturate .

Este pus la punct un sistem de urmărire a ridicării planificate a deşeurilor menajere , astfel încât

există reclamaţii majore din partea beneficiarilor .

Parcul auto existent a fost achiziţionat avându-se în vedere necesităţile specifice oraşului şi e

reprezentat de tehnică germană .

Societatea a trecut la înlocuirea containerelor de 6 mc din municipiu cu eurocontainere de 1,1 m

conform directivelor U.E în domeniu .

Printre punctele slabe este de evidenţiat faptul că îmbătrânirea parcului auto duce la creşte

costurilor de reparaţii , fapt ce duce la diminuarea profitului societăţii .

Ameninţarea principală este cauzată de posibilitatea apariţiei într-o perioadă următoare a unui

operator care să poată executa acelaşi serviciu la un preţ mai mic şi standarde mai ridicate .

Pentru evitarea acestei ameninţări , la ora aceasta S.C Prescom S.A se află în negocieri cu

operator austriac în domeniu , în vederea unui parteneriat ce implică implementarea ultimelor tehnolo

atât în colectarea cât şi în recilarea deşeurilor .

O altă ameninţare este termenul limită pentru închiderea actualei haldine de gunoi a municipiulu

anul 2012 , aceasta în contextul în care este necesară punerea la punct a logisticii de închidere

conservare precum şi deschiderea haldinei noi la standarde europene . Aici porblema majoră e

reprezentată de faptul că Primăria municipiului Reşiţa ca şi asociat nu are încă o viziune clară asu

dispunerii acesteia .

Ca o măsură necesară în acest moment este urgentarea tratativelor cu societatea austriacă pen

intrare în parteneriat urmând ca societatea noastră se se ocupe de punerea la dispoziţia parteneruluforţei umane necesare .

Ţinem să precizăm că S.C Prescom S.A Reşiţa a implementat începând cu anul 2007 , sistemul

management al calitatăţii conform SR EN ISO 9001 : 2001 , TŰV .

23

Proiect anul II

Documents

Transcript of Proiect anul II