Programul Operațional Regional - Inforegio

Click here to load reader

  • date post

    16-Oct-2021
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Programul Operațional Regional - Inforegio

pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii si realizarea coeziunii
economice, sociale i teritoriale ................................................................................... 7
SECIUNEA 2. Axele prioritare ........................................................................................... 50
2.A Axa prioritar 1: Promovarea transferului tehnologic .............................................. 50
2.B Axa prioritar 2: Îmbuntirea competitivitii întreprinderilor mici i mijlocii ...... 61
2.C Axa prioritar 3: Sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de carbon
.................................................................................................................................... 79
2.E Axa prioritar 5: Conservarea, protecia i valorificarea durabil a patrimoniului
cultural ...................................................................................................................... 121
turismului ................................................................................................................. 142
2.H Axa prioritar 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare i sociale ............................... 154
2.I Axa prioritar 9: Sprijinirea regenerrii economice i sociale a comunitilor
defavorizate din mediul urban ................................................................................. 165
2.J Axa prioritar 10: Îmbuntirea infrastructurii educaionale .................................. 176
2.K Axa prioritar 11: Extinderea geografic a sistemului de înregistrare a proprietilor
în cadastru i cartea funciar .................................................................................... 188
2.L Axa prioritar 12: Asisten tehnic ......................................................................... 198
SECIUNEA 3. Plan de finanare ....................................................................................... 204
SECIUNEA 4. Abordare integrat a dezvoltrii teritoriale .............................................. 209
SECIUNEA 5. Nevoile specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de srcie
sau ale grupurilor int supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excludere
social (dup caz) ..................................................................................................... 216
SECIUNEA 6. Nevoile specifice ale zonelor geografice care sufer de pe urma unor
handicapuri naturale sau demografice severe i permanente (dup caz) ................. 220
SECIUNEA 7. Autoritile i organismele responsabile cu managementul, controlul i
auditul, precum i rolul partenerilor relevani .......................................................... 221
7.1 Autoriti i organisme relevante ............................................................................. 221
7.2 Implicarea partenerilor relevani .............................................................................. 221
SECIUNEA 8. Coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM i alte instrumente de
finanare naionale i ale uniunii, precum i coordonarea cu BEI ............................ 226
SECIUNEA 9. Condiionaliti ex-ante ............................................................................ 231
RO 3 RO
SECIUNEA 11. Principii orizontale ................................................................................. 285
SECIUNEA 12. Elemente separate ................................................................................... 289
RO 4 RO
AM Autoritatea de Management
ANRSC Agenia Naional pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare
AP Acord de Parteneriat
BI Regiunea Bucureti Ilfov
CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CE Comisia European
CPEn Contract de Performan Energetic
CSC Cadrul Strategic Comun
EEV Enhanced Environmently friendly Vehicle (norm Euro între Euro V
i Euro VI)
EUR Euro
FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regional
FESI Fonduri Europene Structurale i de Investiii
FSE Fondul European Social
GLF Grup de Lucru Funcional
IMM Întreprinderi Mici i Mijlocii
INS Institutul Naional pentru Statistic
IT Tehnologia Informaiei
MDRAP Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice
MEN Ministerul Educaiei Naionale
MFE Ministerul Fondurilor Europene
Vârstnice
OI Organism Intermediar
ONG Organizaii Non-guvernamentale
OS Obiectiv specific
OT Obiectiv Tematic
PAM Programul de Aciune privind Mediul
PDR Planul de Dezvoltare Regional
PI Prioritate de investiie
PIB Produs Intern Brut
Sntate
PNR Programul Naional pentru Reform
PMUD Plan de Mobilitate Urban Durabil
PO Programul Operaional
POR Programul Operaional Regional
SE Regiunea Sud Est
SM State Membre
SNCDI Strategia Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare
SNDR Strategia Naional de Dezvoltare Regional
SNIMM Strategia Naional pentru Întreprinderile Mici i Mijlocii
SNS Strategia Naional de Sntate 2014-2020
SV Oltenia Regiunea Sud Vest Oltenia
TEN-T Trans-European Transport Networks
TIC Tehnologia Informaiei i Comunicrii
UAT Unitate Administrativ Teritorial
V Regiunea Vest
RO 6 RO
YEI Youth Employment Initiative
STRATEGIA UNIUNII PENTRU O CRETERE INTELIGENT, DURABIL I FAVORABIL
INCLUZIUNII SI REALIZAREA COEZIUNII ECONOMICE, SOCIALE I TERITORIALE
1.1. Strategia pentru contribuia programului operaional la strategia Uniunii
pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii i realizarea
coeziunii economice, sociale i teritoriale
1.1.1. Descrierea programului strategiei pentru de contribuire la strategia Uniunii pentru o
cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii i pentru realizarea coeziunii
economice, sociale i teritoriale.
Programul Operaional Regional 2014-2020 îi propune s asigure continuitatea viziunii
strategice privind dezvoltarea regional în România, prin completarea i dezvoltarea direciilor
i prioritilor de dezvoltare regional coninute în PND i CNSR 2007–2013 i implementate
prin POR 2007–2013, precum i prin alte programe naionale. Aceast abordare are la baz
una dintre principalele recomandri ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, în
care se afirm c pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regional va putea
fi atins dac se urmresc în continuare prioritile majore de dezvoltare stabilite în perioada
2007-2013.
Totodat, programul propune o serie de prioriti de investiii care asigur convergena cu
Strategia Uniunii Europene pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii,
precum i cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare Regional, în conformitate
cu obiectivele Tratatului, în ceea ce privete coeziunea economic, social i teritorial. Astfel,
Programul Operaional Regional 2014-2020 îi propune s abordeze toate provocrile pentru
dezvoltare identificate în Acordul de Parteneriat elaborat pentru România (i aprobat în data de
6 august 2014), adresând 9 din cele 11 Obiective tematice formulate in Strategia UE 2020.
Strategia POR 2014-2020 se fundamenteaz pe analize socio-economice detaliate care
evideniaz actualitatea celor mai multe prioriti de dezvoltare regional identificate pentru
perioada 2007-2013, dar i prioriti noi, menite s conduc la creterea capacitii inovative la
nivel regional i local. Sunt înc de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de
infrastructuri de transport, educaional, de sntate completate cu prioriti noi, impuse de
necesitatea modernizrii economiilor regionale româneti, în concordan cu politica de
coeziune a UE i cu intele de atins în contextul Strategiei Europa 2020, privind investiiile în
tehnologii moderne, servicii i creterea competitivitii.
Conform metodologiei de elaborare, s-a urmrit asigurarea coerenei interne a POR 2014-2020
prin respectarea logicii interveniei, care propune, într-o prim etap, identificarea nevoilor de
dezvoltare care urmeaz s fie adresate prin program, iar ulterior sunt formulate direciile de
aciune i obiectivele specifice aferente schimbrii urmrite prin prioritile de investiii
selectate i cuantificarea acestei schimbri prin rezultatele propuse. Referitor la coerena
extern, POR 2014-2020 este în conformitate, ca i direcii de aciune, cu coninutul AP 2014-
2020 i are la baz prioritile comune de dezvoltare propuse în PDR-urilor i sintetizate prin
SNDR, fiind totodat corelat i complementar cu celelalte programe operaionale propuse
i/sau strategiile sectoriale elaborate la nivelul ministerelor de linie pentru domeniile asupra
crora se va interveni prin POR. Totodat, atât prin viziunea strategic cât i prin aciunile
propuse spre finanare în cadrul prioritilor de investiii, POR îi propune s contribuie la
realizarea unor obiective de dezvoltare mai largi, formulate la nivel naional în documente
precum Programul Naional de Reform sau Recomandrile Specifice de ar pentru
România. Astfel, POR 2014-2020 îi propune s contribuie la adresarea celor 5 provocri
pentru cretere la nivel naional, identicate în cadrul Acordului de Parteneriat: competitivitatea
i dezvoltarea local, populaia i aspectele sociale, infrastructura, resursele i administraia i
guvernarea.
Cel mai relevant factor, din punct de vedere al impactului asupra economiei româneti, rmâne
criza economic i financiar mondial. Aceasta a afectat profund economia i societatea
româneasc, având implicaii majore asupra nivelului de cretere economic, ocuprii,
mediului de afaceri, sistemelor de sntate i pensii, educaiei, turismului i, inevitabil, asupra
nivelului de trai al populaiei. De altfel, concluziile Raportului Actualizarea evalurii
RO 9 RO
intermediare a POR 2007–2013 confirm c nevoile de dezvoltare identificate în perioada
anterioar de programare, nu numai c rmân actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul
crizei financiare i economice.
Dei în perioada anterioar deteriorrii climatului economic i financiar, dinamica PIB a fost
robust: în termeni reali PIB crescând anual cu peste 6%, declanarea crizei economice în
2008 i adâncirea acesteia în 2009 au condus la inversarea dinamicii PIB, anul 2009 marcând o
scdere dramatic de 6,6%. Accentuarea crizei economice este rezultatul adâncirii
dezechilibrelor macroeconomice, în special al deficitului contului curent i al celui bugetar.
Declinul economic a încetinit inclusiv ritmul de reducere a decalajelor de dezvoltare, msurat
prin PIB/loc., dintre regiunile de dezvoltare i media comunitar. Per ansamblu, în perioada
2005-2010, disparitile dintre regiunile BI i V, pe de o parte, i restul regiunilor de
dezvoltare, pe de alt parte, s-au adâncit. Regiunea V este singura din România al crei ritm de
recuperare a decalajelor a continuat i pe durata recesiunii economice. Regiunea BI a
înregistrat cea mai ampl deteriorare a PIB/locuitor, ca urmare a impactului crizei economice,
îns nivelul indicatorului din aceast regiune rmâne net superior valorilor înregistrate în
celelalte regiuni de dezvoltare.
Viziunea strategic pentru POR 2014-2020 are la baz urmtoarele nevoi de dezvoltare,
identificate i prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de dezvoltare
socio-economic a regiunilor României, precum i a principalelor direcii de aciune strategic
menionate de CE în DPCE, în special în ceea ce privete finanarea din FESI în perioada
2014-2020:
Transfer limitat al rezultatelor cercetrii în pia i nivel sczut de asimilare a
inovrii în firme
Sprijinul pentru cercetare i dezvoltare este extrem de sczut în raport cu obiectivele pentru
2020 (3% pentru UE i 2% pentru România), situându-se, în medie, în 2012 la 0,42% din PIB,
fiind în mare msur ineficient, cu un sistem de cercetare i inovare fragmentat, prioriti
insuficient bazate pe cerere, conexiuni internaionale slabe, absena unei mase critice privind
calitatea rezultatelor cercetrii, care nu se transform în cercetare aplicat i în aplicaii
inovatoare, legturi slabe între educaie, cercetare i mediul de afaceri.
Totodat, la nivelul UE, pentru 2014, conform raportului „Innovation Union Scoreboard”,
România este inclus în grupa ultimelor state privind cel mai sczut grad al inovrii, în
categoria inovatorilor modeti, ultima dintre cele patru categorii ale clasamentului, împreun
cu Bulgaria i Letonia. România se claseaz pe ultimele poziii în ceea ce privete proporia
IMM-urilor inovative care coopereaz cu altele, numrul de aplicaii pentru patente, investiiile
în firme sau numrul de IMM-uri care au introdus un produs sau un proces inovator, fiind sub
media UE pentru aceti indicatori.
Conform Acordului de Parteneriat, transferul tehnologic i canalele de comercializare, au un
grad sczut de utilizare, având un impact direct asupra limitrii aplicrii comerciale a
activitilor CDI. În prezent, conform INS, în România exist un numr redus de firme
inovative - 8.116 în comparaie cu numrul firmelor înregistrate (452.000), dintre care doar
6.102 sunt localizate în cele apte regiuni mai puin dezvoltate. Conform Acordului de
Parteneriat, transferul tehnologic i canalele de comercializare, au un grad sczut de utilizare,
având un impact direct asupra limitrii aplicrii comerciale a activitilor CDI. În România,
infrastructuri de inovare i transfer tehnologic au rolul de intermediari între cererea i oferta de
RO 10 RO
inovare pe pia.
La nivel naional, sunt acreditate de ctre MEN 49 de infrastructuri de inovare i transfer
tehnologic, dintre care doar 28 localizate în cele apte regiuni mai puin dezvoltate. Aceste
entiti, conform rapoartelor de monitorizare realizate de MEN nu au capacitate de a asimila
informaiile complete referitoare la toate inovaiile existente în pia i nici capacitatea de
auto-susinere. În consecin, este necesar crearea de noi astfel de infrastructuri de inovare i
transfer tehnologic, precum i dezvoltarea celor existente, astfel încât ele s poat funciona
optim ca un intermediar între cererea de inovare pe baza nevoilor identificate în pia i oferta
diversificat a rezultatelor cercetrii, adaptat conform cererii.
Sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra
competitivitii economiilor regionale
Dei s-au fcut progrese, România prezint serioase decalaje de competitivitate în raport cu
statele UE, la nivelul tuturor elementelor care determin competitivitatea. Acestea se reflect
în ultim instant, într-o productivitate sczut, fapt ce definete problema competitivitii în
România.
Competitivitatea economic are la baz atât determinani la nivel macro - pe componentele de
instituii, finane publice, infrastructur, piaa muncii, transparen, mediu, cât i la nivel micro
- mediu de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare,
dezvoltarea reelelor de afaceri. În acest context, creterea competitivitii IMM-urilor devine
element cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere faptul c 99
% din întreprinderile din UE (aproximativ 20 de milioane) sunt IMM-uri.
In Romania, sectorul IMM-urilor este, practic, structura de baz a economiei, având în vedere
c acestea reprezint 99,64% din întreprinderi. Dei IMM-urile dein rolul de motor principal
al creterii economice, acest sector se confrunt cu o serie de probleme, care genereaz un
impact direct asupra competitivitii economice a rii. Astfel, principalele puncte slabe ale
sectorului IMM-urilor, identificate la nivelul documentelor cheie de programare strategic
naional, sunt urmtoarele:
o Grad redus de cultur antreprenorial – reflectat prin densitatea relativ sczut a
afacerilor în toate regiunile. Aceast problem este identificat la nivelul AP, SNC,
SGIMM. În România (2011) existau 21 IMM-uri/1.000 de loc., valoare situat la
mai puin de 50% din media UE. Conform AP, România se claseaz pe penultimul
loc în UE 27 din punct de vedere al densitii activitilor economice. Pentru ca în
România s poat fi atins media european ar fi necesar crearea a peste 460.000
de IMM-uri peste numrul celor deja existente - aceast valoare reprezentând masa
critic de IMM-uri (reprezint numrul de IMM la 1000 locuitori), necesar ca o
condiie pentru funcionarea optim a economiei. La nivel regional, peste media
UE-27 i, implicit peste media naional, se afl regiunea Bucureti Ilfov cu 48
IMM/1000 loc. Totui, valoarea acestui indicator nu reflect nivelul de dezvoltare a
mediului de afaceri în judeul Ilfov, care este comparabil cu regiunea SM.
o Problema masei critice a IMM-urilor este influenat, conform SNC i SG IMM, i de
reziliena noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe pia în primul an
de via. Regiunea BI a înregistrat, în anul 2008, cea mai redus rat de supravieuire a
firmelor dup un an de funcionare, respectiv 36,8%, (dei în urmtorii ani a ajuns pân
la 63,1%).
RO 11 RO
o Dificultile de cretere reprezint un alt aspect critic identificat în AP – problema
gabaritului afacerii/dimensiunii companiilor. Astfel, majoritatea IMM-urilor sunt mici,
de dimensiuni locale i au motivare redus de cretere. Conform AP, ponderea
microîntreprinderilor este de 88% (2012), sunt prea puine întreprinderi de mrime
mijlocie, i, în general, dezvoltarea unui IMM în sensul trecerii dintr-o categorie de
dimensiune în alta este limitat de mai multe obstacole: acces la resurse (teren, for de
munc, capital), acces la finanare redus, eficiena procesului de producie, grad de
inovare, legturi eficiente cu propriile piee.
o Structura sectorial a activitii – conform AP, exist un numr redus de sectoare
economice puternice. În acest sens, SNC identific sectoarele industriale i ale
serviciilor cu valoare adugat competitiv, care au demonstrat creteri recente i
performane la export. Conform AP, investiiile dedicate prin FESI creterii durabile a
competitivitii naionale, în perioada 2014-2020, vor fi prioritizate atât în cadrul SNC,
cât i pe baza SGIMM i PDR, care pot identifica, la nivel regional/local, alte sectoare
competitive.
o Scderea, în perioada 2008-2010, cu circa 20% a numrului de IMM-uri care export,
în special a celor care export în UE, precum i ponderea redus a IMM-urilor care
export, raportat la nivelul înregistrat în UE, în special a celor care export în afara
UE.
Cu toate c IMM-urile au beneficiat de sprijin prin intermediul structurilor de incubare a
afacerilor acesta a fost totui insuficient: dei la nivel naional exist mai multe astfel de
structuri, în anul 2012 erau acreditate i monitorizate doar 10 de incubatoare de afaceri, din
care doar apte funcionale, sprijinind 149 de IMM-uri cu 327 locuri de munc. Conform
studiilor în domeniu, IMM-urile care au beneficiat de sprijin în cadrul incubatoarelor ar fi
mult mai puin predispuse riscului de a eua în primii ani de activitate dup înfiinarea lor.
Sectorul IMM poate fi caracterizat prin orientare relativ slab ctre activiti productive, acces
redus la capital, tehnologie i infrastructur, aspecte care afecteaz negativ productivitatea
economic. Totodat, sectorul IMM-urilor necesit sprijin pentru accesarea de fonduri i
atragerea de for de munc competent, fiind un sector vulnerabil în faa schimbrilor
economice.
rezideniale
Sectorul cldirilor este un mare consumator de energie i contribuie major la emisiile de gaze
cu efect de ser. Din totalul cldirilor la nivel naional, cldirile rezideniale reprezint o
majoritate semnificativ. Datele INS indic, pentru anul 2011, un numr de aproximativ 5,1
mil. de cldiri cu locuine, corespunztor unui numr de 8,4 mil locuine. Mediului urban (cca.
4,6 mil locuine) îi sunt specifice locuinele multifamiliale, iar în mediul rural (3,8 mil.
locuine) predomin locuinele individuale. Din totalul celor 4,6 mil locuine localizate în
mediul urban, circa 1,4 mil de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a
energiei termice. Circa 40% din locuinele din mediul urban conectate la sistemul centralizat
sunt localizate în regiunea BI.
Cldirile nerezideniale ocup un loc important în fondul de cldiri din România în ceea ce
privete consumul de energie. Dintre toate tipurile de cldiri, cele deinute de autoritile
publice centrale sau locale ocup un loc important în politicile de cretere a eficienei
energetice a cldirilor, prin prisma exemplului de a contribui la reducerea consumului de
RO 12 RO
energie i a emisiilor de CO2 în atmosfer, i mai ales inând cont de portofoliul cldirilor
deinute. Estimrile privind stocul de cldiri publice (BERD) indic o suprafa de aproximativ
31 mil. m 2 la nivel naional, din care 9 mil. m
2 în uniti de sntate, 15 mil. m
2 în uniti de
educaie, respectiv 7 mil. m 2 în cldiri administrative (primrii, biblioteci, muzee etc.). În
particular, un inventar realizat de MDRAP cu privire la cldirile cu suprafeele de peste 500
m 2 deinute i ocupate de administraia public central, indic un numr de 2953 de cldiri cu
o suprafa de aproximativ 6,7 mil. m 2 .
Fondul de cldiri din România a fost construit la standarde sczute în timpul regimului
comunist, iar renovarea fondului existent a fost neglijat. Performana energetic a cldirilor
este foarte sczut, astfel încât exist un potenial mare de economisire a utilizrii energiei.
În acelai timp, exist un potenial mare de economisire a energiei i în sectorul iluminatului
public, pe fondul unei dezvoltri insuficiente a acestuia. În anul 2012, consumul de energie
electric în iluminatul public s-a cifrat la 669 GWh, înregistrând o cretere fa de anul
anterior cu 29 GWh (respectiv +4,5%). Un studiu BERD estimeaz un numr de 4.000 de ore
anual de funcionare a sistemului de iluminat public, puterea sistemului de iluminat fiind de
167 MW. La nivel naional, doar în jumtate din totalul celor 3180 de localiti era organizat i
furnizat serviciul de iluminat public, respectiv 255 de localiti în mediul urban i aprox. 1400
de localiti în zonele rurale. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai puine localiti în care este
organizat serviciul de iluminat se regsesc în regiunea BI (7 localiti), iar cele mai numeroase
se înregistreaz în regiunea SMuntenia (607 localiti). Gradul de acoperire a municipalitilor
cu serviciul de iluminat public este relativ sczut la nivel national. Conform ANRSC, gradul
de acoperire de servicii de iluminat în municipiile reedine de jude este de 93%. Acoperire de
100% se înregistreaz numai în câteva orae mari (ex. Suceava, Ploiesti, Braila, Brasov).
Conform ANRSC, în anul 2013, un numr de 82 de localiti beneficiaz de sisteme
centralizate de producere i distribuie a energiei termice, numr aflat într-o continu scdere.
Cele mai multe dintre ele (61 de sisteme) utilizeaz gazul drept combustibil, iar pentru acelai
numr de sisteme autoritile locale asigur subvenie. La nivelul lunii decembrie 2012 existau
la nivel naional 2.719 km de reele de transport, respectiv 6.946 km reele de distribuie. În
anul 2012 pierderile din reea au fost de 385 Gcal/Km reea/an. De subliniat faptul c valoarea
total a pierderilor din anul 2012 - 3.719.706 Gcal reprezint aproximativ toat cantitatea de
energie termic produs pentru populaie în sisteme centralizate în oricare trei regiuni de
dezvoltare, exclusiv regiunea Bucureti-Ilfov.
Nivel de poluare ridicat la nivelul zonelor urbane
Datele existente confirm faptul c o mare parte din poluarea de la nivelul oraelor i
coninutul crescut de CO2 se datoreaz traficului motorizat în interiorul acestora, atât al
autoturismelor individuale i autovehiculelor de marf, cât i mijloacelor de transport în
comun învechite. Congestionarea traficului reprezint o problema cvasi-general în toate
marile municipii ale României. Numrul utilizatorilor în transportul public urban este în
continu scdere la nivelul oraelor, concomitent cu creterea intensiv a numrului de
autovehicule personale (INS) cu efecte asupra polurii, creterii congestiei traficului i
consumuri energetice mari, fiind notabil faptul c numrul de pasageri transportai de ctre
operatorii de transport în aceste areale urbane a sczut de la peste 3,5 mld pasageri/an în 1992
la mai puin de 2 mld pasageri/an în 2012. Reducerea numrului de orae i municipii care
gestionau servicii de transport public, i reducerea cantitativ i calitativ a reviciilor oferite s-
au produs în contextul dispariiei multor platforme industriale, al reducerii la aproape jumatate
RO 13 RO
al persoanelor angajate în industrie (în mediul urban) precum i oprtunitilor oferite de
autoturismele personale. În plus, dinamica spaial continu a localitilor urbane, de cele mai
multe ori manifestat sub forma expansiunii necontrolate, a accentuat problema traficului în
orae i folosirea intensiv a autovehiculelor proprii în lipsa transportului public urban de
calitate.
Gradul de poluare în orae a crescut i din cauza utilizrii masive a transportului auto
comercial, traficul de tranzit prin zona central a oraelor fiind o problem în arealele urbane
care nu dispun de by-pass-uri sau centuri ocolitoare.
România are în cele 320 de orae i municipii un numr insuficient de spaii pietonale i spaii
verzi, iar utilizarea bicicletei ca mijloc de locomoie (i nu recreaional) este înc perceput ca
fiind în stadii incipiente.
oraelor din România
Trecerea la sistemul economiei de pia a generat schimbri majore la nivelul structurii i
funcionalitii oraelor din România. Pe fondul reducerii activitilor industriale, concomitent
cu reducerea capacitii investiionale a autoritilor locale, o serie de zone/ terenuri din
interiorul oraelor sunt în momentul de fa în stare de degradare i îi pun amprenta asupra
calitii mediului, i implicit a calitii vieii în orae. Lipsa de intreinere i modernizare a
diferitelor spaii din interiorul oraelor (cartiere de locuine, zone istorice, zone în care s-au
desfurat activiti economice etc.) a indus posibile probleme de mediu în cadrul oraelor i
au afectat într-o mare msur comunitatea local caracterizat, de cele mai multe ori, prin stare
de snatate precar, omaj în cretere i, în consecin, venituri reduse.
Mai mult, analiza datelor statistice la nivelul oraelor din Romania indic o tendin de
extindere necontrolat a spaiului urban care genereaz o serie de aspecte negative, cum ar fi
degradarea mediului natural i consumul ireversibil de teren ceea ce necesit un proces adecvat
de gestionare a folosinelor de teren la nivel urban în scopul dezvoltrii resurselor de teren în
mod durabil.
În acest context, investiiile privind modernizarea, reutilizarea i refuncionalizarea diferitelor
zone din interiorul oraelor ocup un loc important în strategiile privind dezvoltarea durabil a
oraelor, contribuind la reducerea expansiunii urbane necontrolate i la o cretere urban
sustenabil.
Patrimoniul cultural este ameninat de efectele combinate ale schimbrilor climatice, ale altor
schimbri de mediu, ale interveniei umane, precum i de riscuri legate de securitate. În special
schimbrile climatice pot conduce la deteriorarea ireversibil sau la pierderea bunurilor de
patrimoniu cultural, din cauza fragilitii i vechimii acestora. Alte cauze care genereaz
disfuncii i vulnerabiliti ale patrimoniului cultural sunt reprezentate de gradul de implicare
sczut al autoritilor, gestionarea defectuoas a patrimoniului de ctre autoriti, lipsa de
educaie, nerespectarea legislaiei, intervenii neavizate, lipsa fondurilor pentru sprijinirea
proprietarilor.
Strategia sectorial în domeniul Culturii i Patrimoniului Naional 2014-2020 identific un
numr de 30108 monumente istorice, dintre care 75% dintre monumente sunt în pericol, iar
RO 14 RO
35% dintre monumente au un grad avansat de degradare. În ceea ce privete starea de
conservare a monumentelor, numai 4387 de monumente sunt în stare bun i foarte bun.
Starea de conservare a obiectivelor de patrimoniul cultural, devenite simboluri ale oraelor,
este ameninat de dezastre i riscuri legate de securitate. Pentru a preveni producerea de
daune ireversibile de ctre aceste riscuri combinate asupra patrimoniului cultural sunt necesare
aciuni concertate.
revigorarea zonelor mai puin dezvoltate / izolate
Turismul a avut o contribuie direct semnificativ i în ceea ce privete ocuparea locurilor de
munc, constatându-se faptul c a creat i meninut, în 2012, aproximativ 193000 locuri de
munc (2,3% din numrul total de angajai), în timp ce contribuia la crearea i meninerea de
locuri de munc inclusiv în sectoare conexe a fost de peste dou ori mai ridicat (494000
locuri de munc, respectiv 5,7% din numrul total al angajailor). De asemenea, estimrile
WTTC, Travel&Tourism Economic Impact 2013, plaseaz România în primele 5 ri ale lumii
în ceea ce privete creterea contribuiei directe a turismului la formarea PIB (+10,6%) i pe
locul 4 în ceea ce privete creterea cheltuielilor totale efectuate de turitii strini (+13,2%).
În ciuda existenei unui potenial turistic diversificat, turismul se confrunt cu un nivel redus /
insuficient al investiiilor în modernizarea capacitilor de primire i a bazelor de agrement, cu
impact direct asupra calitii infrastructurii specifice, a duratei sejurului, stabilitii forei de
munc specializate. Infrastructura edilitar a staiunilor este într-o stare avansat de degradare:
cile de circulaie, parcrile, spaiile verzi i recreative, faadele cldirilor.
În particular, sectorul balnear este incorect perceput ca adresându-se exclusiv persoanelor cu
probleme de sntate. Astfel, cele mai multe izvoare termale i minerale din România rmân
neexploatate, dei sectorul balnear este considerat unul dintre domeniile cu cel mai ridicat
potenial, atât din perspectiva exploatrii resurselor, cât i a tendinelor favorizante manifestate
la nivel mondial, în ceea ce privete turismul de „wellness”.
Calitatea factorului uman prin intermediul cruia se comercializeaz i se consum produsul
turistic are un rol hotrâtor în politica de dezvoltare a sectorului turism astfel încât nici o
dezvoltare turistic nu poate fi conceput fr antrenarea dezvoltrii unei fore de munc
corespunztoare.
PDR-urile au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare pe baza
potenialului turistic existent în toate regiunile. Acest potenial justific sprijinirea dezvoltrii
economice prin turism, materializat în creterea ocuprii forei de munc, dezvoltarea
infrastructurii staiunilor turistice, i includerea acestora în circuitul turistic i promovarea lor
în scopul atragerii turitilor.
Gradul sczut de accesibilitate al anumitor zone ale rii, care are drept
consecin o atractivitate sczut i investiii extrem de reduse
Cantitatea i calitatea infrastructurii de transport, bazate pe investiiile în domeniu, precum i
gradul de acces la aceasta reflect nivelul de civilizaie, deopotriv cu disponibilitatea de
evoluie i cretere economic. În actualele condiii este necesar ca dezvoltarea i
modernizarea infrastructurii regionale de transport s ia în considerare dinamica redus a
dezvoltrii economice în zonele unde acest tip de infrastructur este slab dezvoltat. Sigurana
rutier reprezint i ea o problem pe drumurile judeene; dei preiau mai puin de un sfert din
RO 15 RO
traficul total, pe aceste drumuri se înregistreaz peste o treime din totalul accidentelor, iar
victimele bicicliti sunt în proporie de peste 80% în mediul rural. Este cu siguranta nevoie de
o crestere a gradului de siguranta rutiera, in special prin investitii dedicate participantilor
nemotorizati la trafic (pietoni si biciclisti).
Recesiunea a diminuat volumul investiiilor în infrastructura de transport, afectând starea
drumurilor judeene. Dei în ultimii ani au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea
reelei de drumuri judeene, aceasta rmâne slab dezvoltat i de o calitate necorespunztoare.
Ponderea drumurilor judeene nemodernizate (pietruite i de pmânt) în totalul drumurilor
judeene rmâne ridicat: la nivelul anului 2012, 25% din drumurile judeene sunt neasfaltate.
Competitivitatea teritoriilor care nu beneficiaz de acces la o infrastructur modernizat
rmâne redus.
Astfel, la nivelul regiunilor au fost inventariate sectoarele de drum judeean care asigur
conectivitatea direct sau indirect cu Reeaua TEN-T, prioritizarea fiind fcut luând în calcul
i efectele socio-economice scontate prin interveniile preconizate. Circa 14000 de km din
totalul de 23000 km de drumuri judeene care asigur conectivitatea au nevoie de modernizri
i reabilitri, iar proiectele prioritizate la nivel de regiune totalizeaz circa 3500 km. Toate
proiectele prioritizate sunt corelate cu investiíile prevzute în MasterPlanul General de
Transport i cu sectoarele deja modernizate din reeaua naional strategic de transport. Din
totalul de peste 35000 km de drumuri judeene, doar circa 9000 de km se afl într-o stare bun,
din care aproximativ un sfert (2200 km) au fost reabilitai i modernizai prin POR 2007-2013.
Lipsa accesului facil la coridoare TEN T i implicit ctre orae i municipii face ca un procent
relevant din fora de munc disponibil în mediul rural s nu aib mobilitatea dorit.
Infrastructurile educaionale, de sntate i de servicii sociale subdimensionate
împiedic incluziunea social i dezvoltarea capitalului uman
În ceea ce privete starea de sntate a populaiei, în România indicatori importani
(mortalitatea infantil i matern) au valori de pân la 3 ori mai mari decât cele ale mediei UE,
din cauza srciei (valorile indicatorilor de sntate sunt sub medie în regiunile mai srace -
Nord-Est, Sud-Est, respectiv peste medie în regiunea BI), a lipsei accesului la servicii
medicale (indicatori de sntate mai slabi mediu rural comparativ cu urban) sau a deficienelor
în furnizarea serviciilor medicale (datorate i condiiilor infrastructurale proaste).
Sistemul sanitar prezint infrastructur i echipamente subdezvoltate/depite, precum i
capacitate redus de acoperire cu servicii a zonelor rurale i a celor srace, manifestate în
distribuia inegal a asistenei medicale publice sau la nivelul comunitii (servicii comunitare
integrate de asisten medical i social), calitate i acces suboptimal la asistena medical de
nivel secundar (servicii în regim ambulatoriu), capacitate redus a sistemului de a rspunde
nevoilor de servicii medicale de urgen prespitaliceti i spitaliceti la nivel regional.
Serviciile comunitare integrate de asisten medical i social i medierea sanitar (pentru
grupurile vulnerabile, inclusiv Roma) sunt inegal i insuficient rspândite teritorial (numai 800
din cele peste 3000 de uniti administrative rurale - comune) au acces la asisten medical
comunitar, la creterea accesului la aceste servicii contribuind centrele comunitare integrate
socio-medicale.
numrul ambulatoriilor de specialitate, aflate în proprietate public a sczut cu cca. 30% în
RO 16 RO
În cazul serviciilor medicale prespitaliceti (de urgen), dei au fost realizate investiii, totui
exist nevoia de a deservi populaia (în special comunitile marginalizate i a celor cu
populaie roma, neasigurat), în condiiile unei cu uzuri morale a infrastructurii i
echipamentelor specifice acestor servicii.
În cazul multora dintre spitalele judeene de urgen, pe lâng uzur fizic, se înregistreaz i o
acut nevoie de echipamente moderne, cu ajutorul crora pot fi tratate afeciunile complexe de
care sufer populaia de la nivel urban, dar, mai ales, de la nivel rural.
Unele spitale, judeene/ universitare, pe lâng uzura fizic înregistrat, sunt i în situaia de a
funciona în mai multe cldiri (25-30), aflate la câiva kilometri distan, periclitând viaa
pacienilor ce au nevoie de transport cu ambulana pentru transferul între secii. Aceast
situaie, împreun cu nevoia de a avea un nivel teriar de sntate corespunztor pentru
anumite patologii (cancer de col uterin etc.) i de a facilita accesul grupurilor vulnerabile la
acest tip de asisten, a determinat MS s identifice ca una din prioritile principale de
investiii, crearea unei reele de 8 spitale strategice („spitale regionale de urgen”).
În afara serviciilor medicale, investiiile în infrastructura serviciilor sociale sunt în mod egal
necesare. Scderea ratei natalitii i creterea mortalitii generale s-au concretizat în tendina
general de îmbtrânire a populaiei României, ceea ce exercit o presiune sporit asupra
sistemului de asisten social, în sensul creterii cererii de servicii sociale (btrâni, persoane
cu dizabiliti etc.), mai ales în mediul rural, deficitar în privina existenei centrelor sociale cât
i a personalului (asisteni sociali) necesar.
Una dintre reformele majore asumate de România în domeniul asistenei sociale, în
concordan cu RST, a reprezentat-o dezinstituionalizarea, respectiv închiderea marilor centre
sociale rezideniale i furnizarea de servicii sociale în cadrul comunitii în special pentru
anumite categorii de persoane (copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabiliti etc.). Peste
20% din persoanele vârstnice din România au nevoie de servicii de acest gen dar numai 0,23%
beneficiaz de ele. . În ceea ce privete beneficiarii persoane cu dizabiliti, centrele de zi
pentru astfel de persoane exist în doar 25% din judeele rii, în restul de 75% din judeele
rii neexistând nici mcar un singur centru la nivelul judeului. În ceea ce privete beneficiari
copiii, numrul centrelor de zi care ofer servicii publice de îngrijire de zi pentru copii se
situeaz, cu excepia a 4 judee (Slaj, Mehedini, Iai, Cluj) i a sectorului 3 din Bucureti,
sub 10/jude, ceea ce denot o clar subdimensionare în raport cu nevoia de astfel de servicii.
Dezvoltarea infrastructurii aferente acestui sistem de servicii, împreun cu diversificarea
tipurilor de servicii este o nevoie urgent care, pe termen lung, va reduce în mod semnificativ
presiunea exercitat asupra sistemului de asisten social
În România, fenomenul srciei atinge cote alarmante, rata riscului de srcie i excluziune
social situându-se, în anul 2011, la 40,3% (srcia relativ), clasând ara noastr pe locul al
doilea în topul SM ai cror locuitori sunt expui riscului de srcie. De asemenea, srcia la
nivelul României este un fenomen care se înregistreaz, în proporii diferite, în aproape toate
regiunile rii, inclusiv în regiunea BI, catalogat drept regiune mai dezvoltat. Printr-un studiu
al BM (2014) au fost identificate zone srace urbane la nivelul întregii ri. În plus, lipsa unor
intervenii coordonate i focalizate a condus la apariia unor cartiere defavorizate la nivelul
oraelor, cu un fond construit în stare precar, cu infracionalitate ridicat, cu abandon colar
RO 17 RO
etc., care accentueaz fenomenul de segregare socio-spaial.
În plus, în anul 2010, unul din cinci tineri români era expus riscului de srcie (fenomen aflat
în continu expansiune din 2001), în timp ce, în cazul femeilor, rata riscului de srcie, era de
16,8%. În cazul copiilor -una dintre cele mai vulnerabile categorii- rata srciei este în
evident cretere, de la 22,1% în 2001 la 26,0% în 2010, unul din patru copii aflându-se în
întreinerea unei gospodrii ale crei venituri sunt mai mici decât pragul srciei. Gradul de
risc în cazul copiilor crete atunci când acetia triesc în familii numeroase sau în familii
monoparentale.
De asemenea, anumite minoriti etnice, dintre care romii, se afl, deseori, într-o situaie de
precaritate acut, fiind afectai de multiple tipuri de deprivare. Un raport al BM cu privire la
situaia romilor din România arat c 84% din populaia rom se afl în risc de srcie,
comparativ cu 22% risc de srcie pentru populaia majoritar; de asemenea, 90% din
populaia roma se afl în situaia de deprivare material sever, comparativ cu 32% din
populaia majoritar; doar 30% din populaia roma este angajat oficial, fa de 64% rat de
ocupare a populaiei majoritare; numai 0,4% din populaia roma absolv o form de
învmânt teriar, comparativ cu 22%, rata absolvirii unei forme de învmânt superior de
ctre populaia colar majoritar. Deprivarea material se întâlnete mai ales în situaii
speciale, precum cea a copiilor Romi din mediul rural, în cazul crora se apreciaz c incidena
srciei este foarte mare, circa 41% din acetia trind în srcie.
În ceea ce privete educaia, pentru România accesul universal la învmântul obligatoriu
reprezint un obiectiv important. În 2011, doar 2% dintre copiii cu vârsta cuprins între 0 i 3
ani erau înscrii la cre, majoritatea covâritoare a acestora aflându-se în grija unui printe
sau a familiei, situaie determinat de un deficit semnificativ de servicii de îngrijire de tip cre
accesibile din punct de vedere financiar.
Participarea la învmântul precolar în rândul copiilor cu vârste între 3 ani i vârsta de
înscriere în sistemul obligatoriu de învmânt se menine semnificativ sub media UE 28 de
93,9% i mult sub nivelul de referin de 95% al Cadrului strategic – Educaie i formare
profesional 2020 (Eurostat, 2013). În 2012, se estimeaz c aproximativ 220.000 de copii i
tineri de vârsta obligatorie (6-16 ani) nu frecventau nicio coal. Rata de abandon este mai
ridicat în învmântul liceal i în zonele rurale, precum i în rândul elevilor romi.
Investiiile atât în infrastructur, cât i în dezvoltarea instituional pentru educaia copiilor
precolari sunt în continuare la un nivel foarte redus, ceea ce genereaz o disponibilitate
limitat, o calitate i o accesibilitate inconsecvente în ceea ce privete învmântul timpuriu i
precolar, cu efecte asupra înscrierii i performanei în sistemul de învmânt obligatoriu,
reprezentând, de asemenea, o barier în calea participrii prinilor pe piaa muncii.
În prezent, actul educaional se desfoar în uniti din învmântul primar i gimnazial
dintre care peste 90% necesit reabilitare, mai mult de 70% dintre acestea fiind localizate în
mediul rural. De asemenea, grdiniele i unitile colare (în special colile primare), mai ales
din mediul rural, frecventate de copii din medii sociale vulnerabile (de regul, populaia de
etnie roma), au dotri edilitare precare (ap curent, grupuri sanitare, canalizare, sisteme de
înclzire), neîndeplinind standardele de calitate corespunztoare unei funcionri normale.
Totodat, transformarea grupei pregtitoare în clasa 0 i includerea acesteia în ciclul
învmântului primar a crescut cererea i concomitent suprasolicitarea infrastructurii
RO 18 RO
Restructurarea sistemului IVET în România, din cauza ratelor de înscriere sczute i a
infrastructurii precare, a generat închiderea progresiv a colilor de arte i meserii începând
din 2009. Cele care au rmas sunt considerate, în general, neatrgtoare din cauza calitii
cldirilor, a dotrilor i a personalului.
Numai 37% dintre tinerii cu vârste între 19 i 21 de ani care provin din gospodrii rurale sunt
absolveni de învmânt secundar, comparativ cu 68% dintre cei care provin din mediul
urban. În plus, elevii din mediul rural care doresc s continue i s se înscrie în învmântul
liceal sunt adesea forai s se mute de acas pentru a urma cursuri într-o zon urban i se
confrunt cu un cost prohibitiv al traiului. Acest fapt determin consecine negative asupra
participrii la învmântul teriar. În pofida demersurilor efectuate în direcia îmbuntirii
cadrului juridic i de politic naional, sistemul de învmânt superior i activitile de
cercetare s-au confruntat cu constrângeri legate de finanare care au afectat capacitatea
universitilor de a întreprinde procesul de reform. Legturile dintre universiti, institute de
cercetare i sectorul comercial nu sunt suficient dezvoltate, indicând relevana sczut a
programei din învmântul teriar pentru nevoile actuale i viitoare ale pieei muncii, precum
i lipsa de oportunitilor de generare de venituri pe care le au universitile i centrele de
cercetare.
Gradul de învare continu în rândul populaiei de vârst activ este redus i scade odat cu
vârsta i încadrarea în câmpul muncii; numai 1,6% din fora de munc adult a participat la
programe formale de educaie i formare profesional în 2011. Nivelul sczut de participare la
programele de educaie i formare profesional pentru aduli în România, poate fi explicat prin
existena unor elemente de decuplare între angajatori, lucrtori i furnizorii de educaie i
formare. Acestea genereaz un sistem de învare pe tot parcursul vieii necorespunztor i cu
performane insuficiente, în care angajatorii, lucrtorii i furnizorii de educaie i formare fac
alegeri i acioneaz în izolare, fr a interaciona în mod suficient unii cu ceilali.
Nivel sczut al înregistrrilor cadastrale, care afecteaz implementarea
politicilor privind dezvoltarea socio-economic a comunitilor locale
Dup 1989 majoritatea proprietilor din fostele zone cooperativizate au trecut printr-un lent
proces de restituire în mare parte finalizat, ce a avut ca urmare eliberarea de titluri de
proprietate (cca. 95% cereri soluionate), îns înregistrarea actelor de proprietate a fost
sporadic, fiind necesar o perioad îndelungat pentru completa înregistrare a acestora.
România se caracterizeaz prin existena a dou sisteme de înregistrare cadastral, ca urmare a
dezvoltrii diferite a regiunilor istorice: înregistrarea în cri funciare pentru aproximativ 50%
din teritoriu (Transilvania, Banat, Nordul Moldovei) i, pentru restul, înregistrarea în registre
de transcripiuni inscripiuni bazate pe actele de proprietate. În anul 1999 s-a trecut la aplicarea
unui sistem naional de înregistrare prin cri funciare, prevzute de Legea nr. 7/1996 -cadastru
i publicitate imobiliar, crile funciare deja existente necesitând actualizare cu msurtori
cadastrale i informaii ale proprietarilor actuali.
În prezent, mai puin de 50% din proprieti i drepturi corelative sunt înregistrate în evidene
de Cadastru i Carte Funciar inute de ANCPI i doar 15% din proprieti sunt verificate i
înregistrate în sistemul de eviden electronic (eTerra). Acoperirea este redus în special în
RO 19 RO
zonele rurale, unde doar 9% din proprieti sunt înregistrate în eTerra.
Lipsa informaiilor referitoare la proprieti duce deseori la întârzieri în confirmarea
valabilitii terenului pentru proiecte de infrastructur, afectând pregtirea i implementarea
fondurilor structurale UE, având un impact negativ asupra accesului la finanare din surse
comunitare i naionale i asupra dezvoltrii regionale. Pregtirea i depunerea proiectelor de
investiii în vederea obinerii finanrii de tip structural UE, consolidarea terenurilor agricole i
comercializarea produselor agricole sunt împiedicate de lipsa unor evidene sigure cu privire la
bunurile imobile i la proprietarii acestora, fiind necesare eforturi suplimentare pentru a
investiga drepturile asupra terenului identificat pentru proiectele depuse. Costul ridicat al
înregistrrii i decontrile succesiunilor menin blocajul actual pe piaa terenurilor, limiteaz
accesul la creditarea formal, descurajeaz investiiile i limiteaz baza de venit a proprietii.
Aadar, reglementarea situaiei terenurilor este indispensabil în adresarea constrângerilor
legate de piaa funciar, de accesul la credit, în vederea încurajrii investiiilor i îmbuntirii
veniturilor.
Lipsa cadastrului ridic probleme i în gestionarea resurselor naturale i reacia la schimbrile
climatice. Lipsa înregistrrii terenurilor împdurite (atât din mediul privat, cât i din domeniul
public) are un efect negativ asupra gestionrii acestora, dar i asupra implementrii
programelor care vizeaz schimbrile climatice i cele legate de mediu. În plus, evidenele
imobiliare incomplete pot atrage întârzieri în realizarea incluziunii sociale, mai ales în cazul
caselor i fermelor deinute fr drepturi legale de ctre anumite categorii de persoane srace i
dezavantajate (situaia aezrilor rurale de romi).
În consecin, absena unui sistem eficient de cadastru reprezint un obstacol semnificativ în
dezvoltarea i implementarea proiectelor de infrastructur, dezvoltarea proprietii i
consolidarea terenurilor agricole, funcionarea coerent i transparent a pieei funciare, dar i
asupra mediului i domeniului social.
• Intrirea capacitii administrative la nivelul AMPOR, OI POR i beneficiari
pentru o bun implementare a POR
Personalul AM / OI are o experien foarte mare, muli dintre angajai lucrând în domeniul
fondurilor europene din perioada de dinaintea aderrii României la UE. Aceste resurse umane
cu adevrat vitale sunt foarte apreciate de firmele de consultan din sectorul privat, unde, de
cele mai multe ori, se ofer salarii mai mari i condiii de munc mult mai bune, fr a exista
presiunea i verificarea detaliat asociate poziiei din cadrul AM/ OI. Dovezile empirice arat
faptul c sistemul actual risc s piard personal de baz, cu experien în favoarea sectorului
privat, ansele de reuit în ceea ce privete implementarea proiectelor în perioada 2014-2020
reducându-se.
În ceea ce privete sprijinul pentru beneficiari, experina 2007 -2013 demonstreaz, în special în
raport cu alte programe operaionale, c exist un sentiment al parteneriatului i colaborrii (între
AM, OI, beneficiari), care conduce la ideea c toate prile implicate îi doresc cu adevrat ca
programul s fie un succes. Se poate concluziona c succesul POR 2007 – 2013 se datoreaz în
bun parte faptului c personalul din AM i OI-uri: este mai apropiat de solicitanii i
beneficiarii programului; demonstreaz o înelegere superioar a ceea ce trebuie realizat pe
teren; se bazeaz pe experiena persoanelor care tiu s proiecteze i s implementeze soluii
optime, colaborând îndeaproape cu echipele beneficiarilor, pe care le cunoate i în care au
încredere; îi asum o mai mare rspundere în ceea ce privete rezultatele fa de beneficiari
RO 20 RO
i de public în general; i, în cele din urm, beneficiaz de circuite de feedback mai rapide i
mai eficiente din partea beneficiarilor.
Nevoile de dezvoltare identificate nu sunt specifice anumitor regiuni, ci ele se regsesc în toate
categoriile de regiuni. Acest document programatic reprezint, practic, un numitor comun
pentru nevoile comune de dezvoltare ale regiunilor, aa cum reies acestea pe baza PDR-urilor,
ceea ce face posibil formularea unor axe prioritare i prioriti de investiii care se adreseaz
tuturor regiunilor, indiferent de încadrarea ca nivel de dezvoltare (regiune mai dezvoltat
versus regiune mai puin dezvoltat).
Astfel, POR 2014–2020 se adreseaz atât regiunilor sau zonelor mai srace ale rii, în scopul
recuperrii decalajelor de dezvoltare, cât i regiunilor mai dezvoltate, pentru a le valorifica
potenialul competitiv, într-o msur cât mai mare. POR 2014-2020 vizeaz intervenii nu
numai în rândul celor apte regiuni mai slab dezvoltate ale României (NE, SE, S Muntenia, SV
Oltenia, V, NV i C), dar i în regiunea BI, care face parte din categoria regiunilor mai
dezvoltate (PIB/cap de locuitor de peste 90% din media comunitar).
Pentru a maximiza impactul noii politici de coeziune în ceea ce privete realizarea prioritilor
europene, CE propune consolidarea procesului de programare strategic a fondurilor
structurale prin raportarea la cele 11 obiective tematice, precizate în textul regulamentelor
pentru perioada 2014-2020. Aceast abordare impune practic, ca viziunea strategic pentru
POR 2014-2020 s fie aliniat elementelor cuprinse în Strategia Europa 2020, care are ca
obiectiv creterea inteligent, durabil i favorabil incluziunii.
În acest context, POR 2014–2020 îi propune ca obiectiv general creterea competitivitii
economice i îmbuntirea condiiilor de via ale comunitilor locale i regionale prin
sprijinirea dezvoltrii mediului de afaceri, a condiiilor infrastructurale i a serviciilor, care
s asigure o dezvoltare sustenabil a regiunilor, capabile s gestioneze în mod eficient
resursele, s valorifice potenialul lor de inovare i de asimilare a progresului tehnologic.
POR 2014-2020 s-a construit pe o abordare de jos în sus i de sus în jos, în largi parteneriate,
pentru asigurarea corelrii cu strategiile regiunilor de dezvoltare coninute în PDR, precum i
cu strategiile naionale sectoriale. Prioritile de dezvoltare POR 2014-2020 au la baz nevoile
comune de dezvoltare ale regiunilor surprinse în PDR. Direciile de aciune POR 2014-2020
au fost stabilite inând cont de prioritile de finanare relevante ale strategiilor naionale cu
luarea în considerare a specificitilor regiunilor de dezvoltare. Totodat s-a asigurat corelarea
cu politicile europene, fiind luate în considerare obiectivele promovate prin Strategia Europa
2020, RST sau DPCE, cu respectarea obiectivelor tematice i prioritilor de investiii aferente
politicii de coeziune 2014–2020. Aceasta presupune o concentrare tematic a interveniilor i
stabilirea unor intensiti financiare diferite a obiectivelor tematice în funcie de categoria de
regiuni.
Strategia POR 2014-2020 se bazeaz, aadar, pe iniiativele, planurile i programele de
dezvoltare locale, regionale i naionale, precum i pe strategiile comunitare, venind în
întâmpinarea unor necesiti reale ale comunitilor (locale i regionale), combinând cunotine
exogene cu abilitile actorilor regionali i locali de a identifica nevoi i prioriti specifice de
dezvoltare.
Viziunea strategic a POR 2014-2020 se bazeaz pe recunoaterea faptului c fiecare regiune
trebuie s îi maximizeze potenialul economic i social de dezvoltare astfel încât s contribuie
RO 21 RO
construiasc pe experiena i cunotinele existente la nivel local/regional, precum i pe
înelegerea nevoilor i a prioritilor locale, în funcie de potenialul i resursele proprii fiecrei
regiuni (în sensul valorificrii experienei acumulate deja).
Analizele întreprinse cu privire la elementele determinante ale creterii economice la nivel
regional identific o serie de factori critici de cretere economic, printre care se numr
infrastructura conectiv, capitalul uman, inovaia i procesele de aglomerare/economiile de
aglomerare. Aceti factori tind s se completeze reciproc, sugerând c este necesar o abordare
integrat la nivel regional, ceea ce implic o coordonare a investiiilor în dezvoltarea
capitalului uman, consolidarea inovrii, asigurarea infrastructurii conective i facilitatea
procesului de aglomerare a activitilor economice i populaiei. Mai mult, combinarea i
promovarea unei abordri integrate a diferitelor tipuri de investiii, în funcie de nevoile
specifice i provocrile diferite cu care se confrunt diferite teritorii (zone urbane, teritorii cu
specific geografic, etc ) va maximiza impactul interveniilor i va contribui la asigurarea unei
creteri sustenabile la nivel teritorial.
Asigurarea unei creteri economice i dezvoltri socio-economice la nivel regional presupune
în acelai timp o dezvoltare durabil. O asemenea abordare presupune investiii care s
contribuie la atenuarea schimbrilor climatice, degradrii mediului i utilizrii nesustenabile a
resurselor, peermiând dezvoltarea unor economii regionale cu emisii reduse de dioxid de
carbon.
Îmbuntirile în infrastructura conectiv la nivel regional nu conduc în mod automat la o
mai intens cretere economic, dar faciliteaz creterea i dezvoltarea economic la nivel
regional, asigurând în acelai timp accesul la servicii din zona educaiei i sntii.
Totodat, condiiile minime infrastructurale reprezint o premis esenial pentru calitatea
vieii. Investiiile destinate infrastructurii de transport au ca scop, în primul rând, îmbuntirea
accesibilitii înspre i dinspre regiuni i creterea mobilitii regionale, pentru a se putea
valorifica cât mai bine oportunitile oferite de TEN-T i sporirea contribuiei acestor regiuni
la creterea comerului intern i internaional.
Prin activitile care se vor finana se va avea în vedere realizarea unor intervenii concentrate
i fundamentate care s se bazeze pe importana accesibilitii unui numr important de
locuitori, pentru conectarea zonelor rurale si urbane cu oportunitile oferite de centrele
economice importante din regiune, asigurând i accesul spre zonele cu înalt potenial turistic,
inclusiv extinderea ctre piee internaionale, prin accesul la reelele de transport internaional.
Totodat, prin investiiile cofinanate de POR va fi acordat o atenie deosebit realizrii
conexiunilor (prin modernizare i cretere a portanei drumurilor judeene respective) reelei de
transport rutier secundar, direct sau prin intermediul reelei de transport principal cu reeaua
TEN-T i creterii siguranei rutiere. Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport intra-
regional va contribui la combaterea marginalizrii zonelor izolate, care sunt în general zone
rurale i de munte subdezvoltate din punct de vedere economic i social, cu un deficit de
infrastructur în toate domeniile.
Capitalul uman este elementul cel mai important pentru sprijinirea creterii economice în
toate tipurile de regiuni, Documentul de Poziie al Serviciilor Comisiei prevzând necesitatea
îmbuntirii acestui tip de capital, inclusiv prin politici mai bune privind incluziunea social.
Regiunile cu capital uman insuficient dezvoltat nu vor înregistra cretere economic, în timp
RO 22 RO
ce acelea cu resurse umane înalt calificate vor culege beneficiile elementelor endogene de
cretere. Msurile de îmbuntire a infrastructurii educaionale, de sntate i de asisten
social reprezint componente care pot contribui la dezvoltarea capitalului uman.
Astfel, msurile de modernizare a infrastructurii de sntate sunt necesare întrucât, în
domeniul sntii, România înregistreaz inegaliti mari din punct de vedere al accesului
populaiei la serviciile medicale i al calitii acestora. Investiiile în infrastructura fizic i
dotrile aferente serviciilor sanitare bazate pe comunitate, prepondente în regiunile mai srace,
fiind asigurate atât din surse naionale, cât i prin FESI. De asemenea, sunt necesare investiii
în reabilitarea i echiparea ambulatoriilor, precum i pregtirea personalului specific, conform
AP, cca. o 1/3 din ambulatorii numrându-se printre prioritile de finanare FESI, cu scopul
de a reduce disparitile teritoriale, cu beneficii ateptate i pentru persoanele vulnerabile
neasigurate, insuficient deservite sau marginalizate.
Pentru serviciile (medicale) de urgen este necesar sprijinul FESI în infrastructura i
echipamentele specifice, pentru a deservi populaia în intervalul de timp de ateptare stabilit în
special comunitile marginalizate i a celor cu populaie roma, neasigurat.
La nivelul spitalelor judeene de urgen ar trebui realizate investiii de tip infrastructural i de
dotare cu echipamente, ceea ce va permite accesul, diagnosticul i tratamentul de calitate.
Cazurile de patologii complexe vor putea fi rezolvate, în viitor, în spitale regionale de urgen,
prioritate au regiunile srace, NE i SE) i cele cu un numr ridicat de persoane în risc de
srcie i excluziune social (NV) unde, în acelai timp, nu exist cldiri corespunztoare.
Astfel, vor fi reconfigurate spitale prin construirea unuia singur, în sistem monobloc.
Dup cum se reliefeaz i în documentele regionale investiiile în centrele sociale de zi, care
ofer diverse tipuri de servicii, adecvate nevoilor diverilor beneficiari (btrâni, copii,
persoane cu dizabiliti etc.), precum i investiiile în infrastructura prin care se faciliteaz
tranziia de la furnizarea serviciilor sociale în sistem instituionalizat la cele în comunitate, va
crea premisa infrastructural, care, conjugat cu cea de sporire a furnizrii serviciilor sociale
va favoriza satisfacerea într-o msur mai mare a nevoii de servicii sociale i recuperarea
capitalului uman neutilizat în vederea inserrii lui pe piaa muncii pentru creterea gradului de
ocupare. Aceasta în condiiile în care Strategia Europa 2020 consider c, în cazul României,
trebuie s existe asigurarea unei interaciuni eficiente între sistemul de asisten social i cel
de ocupare.
Pentru a micora acest decalaj privind cererea i oferta pentru locurile în coal, pot fi avute în
vedere msuri care se refer la deschiderea de coli mici în regiunile cu acces redus la
învmânt, dar i a standardelor care pot împiedica colarizarea. De asemenea, în scopul
îmbuntirii accesului la învmântul pre-primar poate fi avut în vedere îmbuntirea
facilitilor, cu coli înclzite i laboratoare echipate în mod corespunztor.
Dimensiunea regional a acestor msuri va permite luarea în considerare a nevoilor specifice
ale anumitor zone i comuniti care s justifice meninerea investiiilor în cele trei tipuri de
infrastructur la un nivel rezonabil i echilibrat, în toat ara, astfel încât s se diminueze
diferenele dintre regiuni i din acest punct de vedere i s se pstreze actualele niveluri, relativ
apropiate de calificare a populaiei i de pregtire, în general, a capitalului uman în regiuni.
Dat fiind complexitatea problemei srciei i a excluziunii, soluionarea acesteia sau
RO 23 RO
reducerea magnitudinii ei nu se pot realiza prin aplicarea de intervenii izolate care vizeaz
doar un aspect al srciei, cum ar fi, de exemplu, lipsa locuirii decente. Fr a se ignora
importana asigurrii unei locuine, experiena i cercetrile în domeniu au evideniat
necesitatea abordrii, în paralel cu aspectul locuirii, i a celorlalte probleme, respectiv
îmbuntirea statusului de sntate, alfabetizarea/creterea nivelului de educaie, obinerea
unei calificri necesare dobândirii unui loc de munc etc. Toate aceste msuri complementare
sunt menite a asigura sustenabilitatea întregului proces de cretere a incluziunii sociale a
persoanelor defavorizate, cu accent pe populaia Roma.
În acest sens, finanarea interveniilor integrate care cuprind atât proiecte de infrastructur (de
locuire, pentru oferire de servicii integrate medicale i sociale, de desfurare a activitilor de
economie social), finanabile din POR, coroborate cu proiectele prin care se stimuleaz
oferirea de servicii medico-sociale, de servicii educaionale etc., finanabile din POCU vor
duce la asigurarea unei locuiri decente pentru persoanele aflate în risc de srcie, dar i la
creterea anselor de integrare a acestora pe piaa muncii. Toate aceste msuri integrate vor
conduce la diminuarea focarelor de srcie i excluziune social, contribuind la reducerea
numrului persoanelor defavorizate la nivel naional i regional.
În vederea soluionrii problemelor identificate în domeniul educaiei sunt necesare investiii
care s favorizeze crearea unui mediu adecvat pentru condiii de studiu. Aceste investiii sunt
cu atât mai importante cu cât Recomandrile Specifice de ar identific necesitatea
continurii reformelor începute în domeniul educaiei. Astfel, se impun investiii în construirea
i modernizarea infrastructurii anteprecolare, precolare i colare în special în zonele care
înregistreaz cretere demografic, rate de înscriere mici, care nu dispun de faciliti adecvate
pentru îngrijire i educaie a copiilor, în special a celor care provin din zone rurale defavorizate
i ali elevi dezavantajai, îndeosebi de etnie rom i elevi cu nevoi educaionale speciale
(SEN).
Totodat, pentru o mai bun corelare cu tendinele evoluiei economice i cu nevoile pieei
muncii este necesar continuarea msurilor de reabilitate/ modernizare/ dotare a liceelelor
tehnologice i a colilor profesionale i tehnice în vederea furnizrii condiiilor infrastructurale
adecvate pentru desfurarea activitilor educaionale. În acelai timp, trebuie continuate
investiiile la nivel universitar pentru dezvoltarea capacitilor de cercetare – inovare i
consolidarea parteneriatele cu sectorul comercial i institutele de cercetare, in vederea unei mai bune corelari cu domeniile de competitivitate economic identificate la nivel naional, cu
tendinele evoluiei economice i cu nevoile pieei muncii.
Întrucât fora de munc bine pregtit constituie o precondiie pentru creterea i dezvoltarea
economic, prin intermediul POR se are în vedere sprijinirea centrelor comunitare pentru
învarea pe tot parcursul vieii, de la nivel local i regional, prin investiii în construcia,
reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea unitilor de învmânt în cadrul carora îi
desfoar activitatea.
Aceste msuri sunt necesare cu atât mai mult cu cât serviciile educaionale sunt influenate de
condiiile de învare, respectiv de starea i calitatea infrastructurii. De asemenea, experiena
anterioar din perioada 2007 – 2013 a evideniat c rata rentabilitii investiiilor în educaie s-
a dovedit a fi ridicat, prin rezultate vizibile ale elevilor i studenilor, inclusiv în ceea ce
privete creterea participrii la procesul educaional.
Inovarea este esenial pentru creterea productivitii regionale, fiind important pentru toate
RO 24 RO
categoriile de regiuni, dar în special pentru regiunile mai puin dezvoltate. Regiunile care nu
exceleaz în domeniul cercetrii ar trebui s se orienteze mai mult asupra atragerii i difuzrii
de practici inovative dezvoltate în alte regiuni. Competitivitatea unei economii, depinde,
printre ali factori, de capacitatea de a stimula inovarea în domeniul produselor, serviciilor,
modelelor i proceselor sociale i comerciale. În consecin, este necesar concentrarea
interveniilor pe eliminarea blocajelor aflate în calea inovrii i pe creterea investiiilor în
domeniul cercetrii i dezvoltrii întreprinderilor, prin strânsa colaborare între actorii publici i
cei privai.
Astfel, prima ax prioritar se va concentra pe dezvoltarea entitilor de transfer tehnologic, în
zonele cu concentrare economic din regiunile mai puin dezvoltate din România. Aceste
entiti au rolul de a fi puntea de legtur dintre cercetare i mediul de afaceri, având rolul de a
dezvolta capacitile pentru exploatarea economic rapid a ideilor noi care rezult din
cercetare i inovare, prin comercializarea rezultatelor cercetrii i transpunerea acestora în
produse, procese i servicii din firme.
Prin intervenia propus se urmrete consolidarea capacitilor de a favoriza excelena în
materie de cercetare i de inovare i a evoluiei tehnologice, investind în soluii inovatoare i în
infrastructuri i echipamente de cercetare. Pentru a avea un parteneriat real, fiabil creat de
infrastructurile de inovare i transfer tehnologic cu furnizorii de cercetare este necesar
sprijinirea cooperrii între actorii din domeniul cercetrii, educaiei, inovrii i mediului de
afaceri, promovarea serviciilor de consultan pentru întreprinderi din domeniul în care se
realizeaz transferul tehnologic, inclusiv în domeniul serviciilor, precum i crearea unei cereri
mai mari de produse i procese inovatoare. În acest sens, POR va sprijini un numr limitat de
investiii: bioeconomia, tehnologia informaiei i a comunicaiilor, spaiu i securitate, energie,
mediu i schimbri climatice, eco-nanotehnologii i materiale avansate, sntate (conform
domeniilor identificate, în prezent, în SNCDI) i domenii identificate în documentele
strategice regionale de specializare inteligent, cu respectarea unor standarde minime pentru
serviciile furnizate.
În aceste condiii, pentru a face fa concurenei pe piaa european, România trebuie s
sprijine, pe termen mediu i lung, activiti care s impulsioneze competitivitatea economic,
aceasta fiind un factor cheie al creterii economice. Astfel, prin implementarea acestei axe
prioritare POR îi propune s contribuie în procesul de tranziie de la o economie dezvoltat pe
baz de resurse (aa cum este economia României, în prezent) la o economie bazat pe
tehnologie avansat i brevete.
În vederea creterii competitivitii economiilor regionale i crerii de locuri de munc este
foarte important asigurarea masei critice a IMM-urilor, precum i susinerea acestora, în
calitate de motor de cretere a economiei, având în vedere faptul c numrul IMM-urilor, în
special cele inovative, este foarte mic în România comparativ cu media UE. De asemenea,
deoarece reziliena pe pia a IMM-urilor este foarte dificil ca urmare a diferitelor bariere
devine prioritar susinerea dezvoltrii firmelor atât în ceea ce privete dimensiunea (trecerea
într-o alt categorie), cât i activitatea (prin dimensiunea pieei adresate: local/ regional,
naional/internaional).
Având în vedere necesitatea stimulrii competitivitii economice, vor fi sprijinite IMM-urile
din domeniile competitive identificate, în prezent, în SNC (turism i ecoturism, textile i
pielrie, lemn i mobil, industrii creative, TIC, sntate i produse farmaceutice, energie i
management de mediu, biofarmaceutic i biotehnologii), precum i cele identificate în cadrul
RO 25 RO
În consecin, pentru impulsionarea spiritului antreprenorial, este necesar sprijinirea direct a
IMM-urilor aflate în primii ani de activitate, precum i crearea i dezvoltarea acelor structuri
care sprijin IMM–urile în diversele etape de cretere, oferind IMM-urilor serviciile necesare
funcionrii în parametrii optimi, cu scopul creterii ratei de supravieuire a IMM-urilor în
primii ani de funcionare.
Experiena implementrii POR 2007-2013 în ceea privete finanarea microîntreprinderilor din
mediul urban încurajeaz continuarea acestor msuri, având în vedere, c, pe baza concluziilor
prezentate în cadrul Raportului „Studii de evaluare a POR 2007-2013: Evaluarea de impact a
DMI 4.3”, la nivelul beneficiarului s-au înregistrat urmtoarele evoluii: creterea capacitii
de a exploata oportunitile de pia, trecerea de la comercializare la producie, creterea
calitii produciei i furnizrii de noi servicii. Dezvoltarea companiilor a produs, de asemenea,
"efecte sociale" pozitive, precum îmbuntirea competenelor angajailor i conformitatea cu
standardele europene privind condiiile de munc. O recomandare important se refer la
promovarea activitilor de informare, orientare, consultan, asisten i activiti de sprijin a
solicitanilor de finanare în perioada de programare 2014-2020, fapt avut în vedere prin
operaionalizarea „ghieului unic” pentru IMM.
Totodat, pentru asigurarea creterii competitivitii IMM-urilor, este necesar spijinirea
crerii i extinderii capacitii IMM-urilor existente de a dezvolta noi produse i servicii, iar
pentru creterea competitivitii pe pia, se impune sprijinirea IMM-urilor în procesele de
certificare i promovare pentru a deveni competitive pe pieele regionale, naionale i
internationale.
Având în vedere necesitatea de a crete accesibilitatea la sursele de finanare, de a economisi
timpul pentru îndeplinirea cerinelor administrative, precum i de a asigura sinergii i
complementariti între diverse instrumente de finanare, cu obiectivul de a sprijini dezvoltarea
i diversificarea mediului de afaceri, în particular a IMM-urilor, se va asigura un cadru integrat
i simplificat pentru obinerea de informaii comprehensive i accesibile privind posibilitile
de finanare din FESI i alte fonduri, precum i consiliere în acest sens, prin mecanismul de
“ghieu unic” pentru IMM-uri.
Prin aceast ax prioritar sunt vizate în special IMM-urile care dezvolt activiti inovative.
Activitile de inovare (conform Manualului Oslo) cuprind toate activitile tiinifice,
tehnologice, organizaionale sau comerciale desfurate de firm i care conduc în mod efectiv
sau sunt desfurate cu intenia de a conduce la inovare. Toate activitile de cercetare
dezvoltare desfurate în cadrul firmei sunt activiti de inovare. Inovarea mai cuprinde i
activiti care nu sunt incluse în domeniul cercetrii-dezvoltrii cum ar fi: dezvoltarea pentru
pre-producie, producia i distribuia, activiti de dezvoltare cu un grad redus de noutate,
activiti suport de tipul training-ului i pregtirea pieii, dezvoltarea de metode de marketing
sau organizaionale noi care nu reprezint inovri de proces sau produs. Programul va sprijini
iniiativele firmelor inovative mai puin cele care includ efectiv activiti de cercetare, care vor
avea finanare din alt program.
Dezvoltarea turismului este în deplin concordan cu prevederile din CSC, întrucât
implementarea acestei prioriti va contribui la creterea gradului de atractivitate a regiunilor, a
calitii vieii, la protecia i conservarea mediului înconjurtor, dar i la realizarea unui grad
ridicat de coeziune social. Strategia Europa 2020, precum i documente elaborate anterior la
nivelul CE (Comunicrile Comisiei privind O nou politic de turism a Uniunii Europene:
RO 26 RO
consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa-2006, Agenda pentru un turism
european durabil i competitiv-2007, Europa, destinaia turistic favorit la nivel mondial –
un nou cadru politic pentru turismul European-2010, Declaraia de la Madrid 2010)
poziioneaz creterea competitivitii turismului la nivel european drept una dintre aciunile
prioritare, care s contribuie la crearea unui cadru propice pentru o politic industrial
modern, de susinere a antreprenoriatului, care s sprijine economia i s promoveze
competitivitatea acesteia i a serviciilor conexe, prin valorificarea oportunitilor oferite de
procesul de globalizare.
În ceea ce privete creterea calitii vieii, turismul determin crearea unor noi i diverse
faciliti i tipuri de infrastructur, concretizate în îmbuntirea serviciilor de comer cu
amnuntul, a infrastructurii de alimentaie public, infrastructurii de agrement turistic, a
serviciilor de transport, educaie, medicale.
Marele avantaj oferit de turism este reprezentat de faptul c, pe lâng personalul calificat,
poate constitui o oportunitate la absorbia semnificativ a unei fore de munc mai puin
calificate. Turismul creeaz oportuniti de cretere economic regional i local i contribuie
la crearea de noi locuri de munc prin valorificarea patrimoniului cultural i natural, specific
regiunilor de dezvoltare, inclusiv din zonele dezavantajate din punct de vedere economic i
social. O parte important din noile locuri de munc create constituie o oportunitate regional
pentru ocuparea forei de munc feminine.
În particular, aspectul economic al turismului balnear reiese atât din activitatea specific de
turism, generatoare de capital, cat i la un nivel necuantificabil, ca generator de importante
economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativ a cheltuielilor i duratei de
spitalizare. Turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaz pe un potenial
permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil, neafectat de sezonalitate.
Regiunile din România pot îndeplini un rol important în limitarea amplorii i intensitii
schimbrilor climatice prin sprijinirea eficienei energetice, reducerii emisiilor de CO2 i
îmbuntirea calitii aerului, respectiv utilizarea mai eficient a resurselor.
Creterea eficienei energetice reprezint un obiectiv primordial al Strategiei Europa 2020.
PNR subliniaz importana sectorului cldirilor în atingerea intei României de cretere a
eficienei energetice pân în anul 2020. Strategia energetic a României pentru perioada
2007-2020 menioneaz c potenialul naional de economisire de energie, respectiv de
reducere a pierderilor pentru cldiri este apreciat la 40–50%. Utilizarea eficient a energiei
reprezint o provocare nu numai din cauza resurselor limitate i creterii continue a costurilor
cu energia, dar i din punctul de vedere al schimbrilor climatice, de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de ser.
În acest context, exist mai muli factori de legitimare a sprijinirii msurilor de cretere a
eficienei energetice a infrastructurilor publice i cldirilor rezideniale din România:
o potenialul de eficientizare energetic a cldirilor existente, în special a celor de tip
bloc, este semnificativ;
o creterea eficienei energetice va contribui în mare msur la îndeplinirea intei
României privind economiile de energie pân în 2020, în conformitate cu Strategia
Europa 2020;
o msurile de eficien energetic contribuie la coeziunea social, prin reducerea
consumului de cldur i conduce la crearea de locuri de munc;
o reducerea consumului de energie are rol important în promovarea siguranei
aprovizionrii cu energie, în dezvoltarea tehnologiei i în crearea de oportuniti
RO 27 RO
reprezint unul dintre mijloacele care ar putea contribui la creterea economic,
fiind o modalitate de a stimula direct i imediat industria de construcii, de
meninere i creare de locuri de munc.
o implementarea msurilor de eficien energetic are efecte pozitive asupra sntii
populaiei, prin îmbuntirea calitii aerului interior i exterior, creterea
confortului termic i acustic, precum i asupra aspectului estetic al cldirilor.
Finanarea investiiilor în creterea eficienei energetice la nivelul infrastructurilor publice
(iluminat public i cldiri publice) i sectorului rezidenial se va concentra cu prioritate în
acele uniti administrativ-teritoriale care au elaborate strategii locale de reducere a emisiilor
de CO2, planuri de aciune privind energia durabil, etc. Mai mult, se încurajeaz asigurarea
unei legturi cu strategiile integrate de dezvoltare urban pentru a asigura o intervenie
integrat, mai eficient pentru dezvoltarea urban. Totodat, vor fi prioritizate cldirile care au
cel mai mare potenial de reducere a consumului energetic, concomitent cu sporirea coeziunii
sociale (cldiri cu funcii sociale, cum ar fi spitalele, infrastructura educaional, etc.).
O serie de aspecte de luat în considerare în finanarea i implementarea investiiilor în eficiena
energetic a cldirilor rezideniale au reieit din derularea prin POR 2007-2013 a programului
–pilot pentru sprijinirea creterii eficienei energetice a blocurilor de locuine, cum ar fi:
necesitatea extinderii ariei eligibilitii i pentru alte municipii i orae, astfel încât s se
maximizeze impactul interveniilor privind eficiena energetic; reducerea sarcinii
administrative pentru autoritii publice prin stabilirea unor cote de cofinaare unitare din
partea autoritilor publice i asociaiilor de proprietari; promovarea coeziunii sociale prin
stabilirea unui mecanism de co-finanare a investiiilor de ctre gospodrii, în funcie de
veniturile acestora, implicarea sectorului bancar în finanarea investiiilor privind eficiena
energetic, etc.
Investiiile în eficiena energetic genereaz economii financiare care pot atrage investiii
private, scutind astfel bugetele publice de cheltuieli importante cu energia. O modalitate de
atragere de fonduri din sectorul privat pentru investiii în eficien energetic o reprezint
contractele de performan energetic (CPEn). În acelai timp, accesul la finanare al
autoritilor publice locale i/sau ESCO constituie o provocare pentru facilitarea investiiilor i
crearea unei piee pentru investiiile în eficien energetic pentru îndeplinirea obiectivelor de
eficien energetic i reducerea a emisiilor de gaze cu efect de ser.
În cadrul UE, cel de-al aselea Program de aciune privind mediul (PAM 6) are drept obiectiv
atingerea unor niveluri de calitate a aerului care s nu determine un impact inacceptabil i
riscuri asupra sntii umane i a mediului. Tot la nivel european, prin Strategia Tematic a
Calitii Aerului se atrage atenia cu privire la impactul transportului asupra calitii
aerului din orae i necesitatea schimbrii comportamentului zilnic al cetenilor. Scopul
esenial al promovrii planurilor de mobilitate urban durabil i implicit al dezvoltrii
transportului public urban durabil i nemotorizat este acela de a îmbunti condiiile de mediu
i calitatea vieii în principalele aglomerri urbane ale rii. Operatiunile vor viza crearea unui
transport public mai eficient i mai rapid, cu un consum de energie sczut, construcia
infrastructurii dedicate reelelor de transport public i introducerea de vehicule prietenoase
mediului în transportul public. Combinarea acestor tipuri de msuri cu cele dedicate traficului
nemotorizat (pietonal i ciclist) i cu proiectele ce vizeaz reîmpdurirea urban cu arbori
selectai va asigura împrirea echilibrat între modurile de transport (cu o reducere a
RO 28 RO
transportului auto individual) i va reduce impactul asupra mediului.
Concentrarea eforturilor pe instituirea unui sistem rapid, atractiv, accesibil, ecologic i
confortabil de transport urban va duce la reducerea blocajelor în trafic i la diminuarea
consecinelor negative ale acestora. Toate investiiile legate de transportul public urban i de
infrastructura aferent vor fi bazate pe Planuri de Mobilitate Urban Durabil.
Încurajarea reciclrii terenurilor abandonate sau a altor terenuri urbane care sunt vacante sau
neutilizate corespunztor, precum i modernizarea diferitelor spaii publice degradate va
contribui la creterea calitii vieii locuitorilor i dezvoltarea economiei locale.
Dup caz, prin intermediul unei abordri integrate, diferite spaii publice locale (terenuri
abandonate, zone degradate, centre istorice etc.) vor fi reabilitate i modernizate dobândind noi
funciuni urbane i/sau se pot constitui ca rezerv de teren pentru viitoare investiii ale
autoritilor publice locale.
spaii publice urbane este considerat o soluia adecvat pentru îmbuntirea calitii vieii
oraelor româneti, contribuind la reducerea cererii pentru folosirea de terenuri noi.
Sprijinul acordat proiectelor din domeniul patrimoniului cultural trebuie perceput ca un sprijin
pentru protejarea peisajului i dezvoltarea socio-economic a regiunilor, dar i ca o modalitate
de a valorifica potenialul cultural regional. Acest lucru va contribui la creterea atractivitii
regiunilor pentru turiti, pentru investitori dar i pentru locuitorii zonei. Din perspectiva
Strategiei Sectoriale în