PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE DUPA REALIZAREA ... 2016/ANEXA HCJH 1… · Tabel 10- 39...

PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE

DUPA REALIZAREA STUDIULUI DE

FEZABILITATE

CUPRINS

Sectiunea Pagina

10.1 PLANUL DE INVESTITII DUPA REALIZARE SF ..................................................................................................................... 1 10.1.1 Caracteristici principale ale masurilor de investitie propuse in proiect ...................................................... 3 10.1.2 Cantitati propuse ale componentelor infrastructurii - indicatorii fizici detaliati si indicatorii relevanti rezultati 7 10.1.3 Indicatorii relevanti ai proiectului ............................................................................................................. 10 10.1.4 Justificarea masurilor de investitie propuse in proiect ............................................................................. 10

10.2 ALIMENTAREA CU APA ............................................................................................................................................. 19 10.2.1 Zona de Alimentare cu Apa Valea de Pesti ............................................................................................... 19

10.2.1.1 Aductiuni ............................................................................................................................................................... 19 10.2.1.1.1 Reabilitare aductiune Uricani ......................................................................................................................... 19 10.2.1.1.2 Reabilitare aductiune Braia ............................................................................................................................ 19 10.2.1.1.3 Reabilitare aductiune Morisoara .................................................................................................................... 19 10.2.1.1.4 Reabilitare aductiune Vulcan – Petrosani ....................................................................................................... 20

10.2.2 Zona de alimentare cu apa Zanoaga-Taia-Jiet ......................................................................................... 20 10.2.2.1 Reabilitare Captare Izvoru..................................................................................................................................... 20 10.2.2.2 Aductiuni ............................................................................................................................................................... 21

10.2.2.2.1 Reabilitare aductiune Polatiste ....................................................................................................................... 21 10.2.2.2.2 Reabilitare aductiune Petrila ......................................................................................................................... 21

10.2.2.3 Statii de tratare ..................................................................................................................................................... 22 10.2.2.3.1 Reabilitare Statie de tratare Zanoaga ............................................................................................................. 22 10.2.2.3.2 Reabilitare Statie de tratare Taia .................................................................................................................... 39

10.2.3 Retele de distributie .................................................................................................................................. 60 10.2.3.1 Retele de distributie noi in UAT Uricani ................................................................................................................ 60

10.2.3.1.1 Sub-sistemul de alimentare cu apa Campu lui Neag ...................................................................................... 60 10.2.3.1.2 Reabilitare retele de distributie in Uricani, UAT Uricani ................................................................................. 62 10.2.3.1.3 Statie de pompare noua Toplita – Valea de Brazi, UAT Uricani ...................................................................... 63

10.2.3.2 Retele de distributie in UAT Lupeni ...................................................................................................................... 63 10.2.3.2.1 Statie de pompare noua Stefan, Lupeni, UAT Lupeni ..................................................................................... 65

10.2.3.3 Retele de distributie in UAT Vulcan ...................................................................................................................... 65 10.2.3.4 Retele de distributie in UAT Aninoasa .................................................................................................................. 67 10.2.3.5 Retele de distributie in UAT Petrosani .................................................................................................................. 68

10.2.3.5.1 Reabilitare retele de distributie Petrosani Nord, UAT Petrosani .................................................................... 68 10.2.3.5.2 Reabilitare retele de distributie Petrosani Sud, UAT Petrosani ...................................................................... 69

10.2.3.6 Retele de distributie in UAT Petrila ....................................................................................................................... 70 10.3 APA UZATA ........................................................................................................................................................... 71

10.3.1 Aglomerarea Uricani ................................................................................................................................ 72 10.3.1.1 Reabilitare retea de apa uzata UAT Uricani .......................................................................................................... 72 10.3.1.2 Statii de pompare apa uzata ................................................................................................................................. 73

10.3.2 Aglomerarea Petrosani ............................................................................................................................. 73 10.3.2.1 Reabilitare retea de apa uzata UAT Lupeni ........................................................................................................... 73 10.3.2.2 Reabilitare retea de canalizare UAT Vulcan .......................................................................................................... 75 10.3.2.3 Reabilitare retea de apa uzata UAT Aninoasa ....................................................................................................... 76 10.3.2.4 Reabilitare retea de apa uzata Petrosani Nord, UAT Petrosani ............................................................................ 76 10.3.2.5 Reabilitare retea de apa uzata Petrosani Sud, UAT Petrosani .............................................................................. 78 10.3.2.6 Reabilitare retea de apa uzata Petrila, UAT Petrila ............................................................................................... 79 10.3.2.7 Statii de pompare apa uzata ................................................................................................................................. 80

10.3.2.7.1 Statii noi de pompare apa uzata - SP1 si SP 2, UAT Lupeni ............................................................................. 80 10.3.2.7.2 Statii noi de pompare apa uzata - SP1 si SP2 Petrosani, UAT Petrosani ......................................................... 81

10.4 SCADA................................................................................................................................................................ 82 10.4.1 Preluare SCADA existent retele/rezervoare .............................................................................................. 83

10.4.1.1 Solutia pentru sistemele implementate in Etapa 1 (1999-2001) .......................................................................... 83 10.4.1.2 Solutia pentru sistemele implementate in Etapa 2 (POS Mediu 2007-2013) ........................................................ 91

I

10.4.2 Preluare SCADA Statii de pompare apa uzata/apa potabila, Statii de tratare/de epurare ...................... 95 10.4.2.1 Solutia de integrare a sistemelor din Etapa 1 (1999 – 2001) ................................................................................ 95 10.4.2.2 Solutia de integrare a sistemelor din Etapa 2 (2007 – 2013) ................................................................................ 99 10.4.2.3 Solutia de integrare a sistemelor din Etapa 3 (2014 – 2020) .............................................................................. 101

10.4.3 Preluare SCADA MHC .............................................................................................................................. 102 10.4.4 Puncte noi de masura ............................................................................................................................. 103 10.4.5 Transmisia de date ................................................................................................................................. 111 10.4.6 Sistem antiefractie, inclusiv supraveghere video .................................................................................... 111 10.4.7 Dispeceratul central ................................................................................................................................ 113

10.4.7.1 Cerinte generale soft SCADA ............................................................................................................................... 115 10.4.7.2 Cerinte specifice sistem SCADA........................................................................................................................... 117

10.5 UTILAJE SI ECHIPAMENTE PENTRU INTRETINEREA SISTEMELOR DE APA SI APA UZATA ........................................................... 118 10.5.1 Echipamente pentru detectarea pierderilor din retelele de apa............................................................. 121 10.5.2 Echipamente pentru inspectia conductelor de canalizare ...................................................................... 122 10.5.3 Echipamente pentru monitorizarea calitatii apei ................................................................................... 122 10.5.4 Echipamente de interventie la retelele de apa ....................................................................................... 122 10.5.5 Obturatoare pneumatice pentru interventii la retelele de canalizare ................................................... 123 10.5.6 Mijloace auto pentru intretinerea sistemelor de apa, canalizare, SCADA .............................................. 123 10.5.7 Autoutilitara mentenanta si operare ...................................................................................................... 123

10.6 STRATEGIA DE INVESTITIE ....................................................................................................................................... 124 10.6.1 Alimentare cu Apa .................................................................................................................................. 125 10.6.2 Apa uzata ............................................................................................................................................... 125

10.7 IMPACTUL ASTEPTAT AL PROIECTULUI SI INDICATORII DE PERFORMANTA .......................................................................... 125 10.7.1 Alimentare cu apa .................................................................................................................................. 125

10.7.1.1 Zona de Alimentare cu Apa Valea de Pesti ......................................................................................................... 125 10.7.1.2 Zona de Alimentare cu Apa Zanoaga – Taia – Jiet ............................................................................................... 127

10.7.2 Apa uzata ............................................................................................................................................... 128 10.7.2.1 AGLOMERAREA PETROSANI ................................................................................................................................ 128 10.7.2.2 AGLOMERAREA URICANI..................................................................................................................................... 129

10.8 ASISTENTA TEHNICA ............................................................................................................................................. 131 10.9 COSTURI ESTIMATE ALE PROIECTULUI........................................................................................................................ 132 10.10 COSTURI DE OPERARE SI INTRETINERE ................................................................................................................... 135

10.10.1 Sistemul de alimentare cu apa ............................................................................................................... 135 10.10.2 Apa Uzata ............................................................................................................................................... 136 10.10.3 Rezumatul costurilor O&M ..................................................................................................................... 137

10.11 COSTURI UNITARE AGREGATE ............................................................................................................................. 138

Lista figuri

Figura 10- 1 Plan de situatie Statia de Tratare Zanoaga .................................................................................................... 23 Figura 10- 2 Plan de situatie Taia ....................................................................................................................................... 41 Figura 10- 3 Panou sinoptic Statiei de epurare Uricani ...................................................................................................... 97 Figura 10- 4 PLC-uri Statie de epurare Uricani .................................................................................................................... 98 Figura 10- 5 PLC-uri Statie de epurare Uricani .................................................................................................................... 98

Lista tabele

II

Tabel 10- 1 Principalele caracteristici ale masurilor de investitii .......................................................................................... 4 Tabel 10- 2 Cantitati propuse ale componentelor infrastructurii - Indicatorii fizici detaliati rezultati ................................. 7 Tabel 10- 3 Indicatorii relevanti ai proiectului (valori aproximative) .................................................................................. 10 Tabel 10- 4 Justificarea masurilor propuse ale proiectului “Modernizare infrastructura de apa si apa uzata in judetul Hunedoara (Valea Jiului) – 2014-2020” .............................................................................................................................. 11 Tabel 10- 5 Retele de alimentare cu apa propuse executie in Campu lui Neag, UAT Uricani ............................................. 61 Tabel 10- 6 Retele de alimentare cu apa propuse spre reabilitare in UAT Uricani ............................................................. 62 Tabel 10- 7 Retele de alimentare cu apa propuse spre reabilitare in UAT Lupeni .............................................................. 63 Tabel 10- 8 Retele de alimentare cu apa propuse spre reabilitare in UAT Vulcan .............................................................. 66 Tabel 10- 9 Retele de alimentare cu apa propuse spre reabilitare in UAT Aninoasa .......................................................... 67 Tabel 10- 10 Retele de apa propuse spre reabilitare UAT Petrosani (Zona de Nord) ......................................................... 68 Tabel 10- 11 Retele de apa propuse spre reabilitare UAT Petrosani (Zona de Sud) ........................................................... 69 Tabel 10- 12 Retele de apa propuse spre reabilitare Petrila ............................................................................................... 70 Tabel 10- 13 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Uricani, UAT Uricani .................................................................... 72 Tabel 10- 14 Caracteristici conducta refulare SPAU Uricani ............................................................................................... 73 Tabel 10- 15 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Lupeni, UAT Lupeni ...................................................................... 74 Tabel 10- 16 Retele de canalizare propuse pentru inlocuire in UAT Vulcan ....................................................................... 75 Tabel 10- 17 Retele de canalizare propuse pentru inlocuire in UAT Aninoasa ................................................................... 76 Tabel 10- 18 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Petrosani Nord, UAT Petrosani .................................................... 77 Tabel 10- 19 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Petrosani Sud, UAT Petrosani ...................................................... 78 Tabel 10- 20 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Petrila, UAT Petrila ...................................................................... 79 Tabel 10- 21 Conducta de refulare SP1, Lupeni .................................................................................................................. 81 Tabel 10- 22 Conducta de refulare SP2, Lupeni .................................................................................................................. 81 Tabel 10- 23 Lista punctelor SCADA Etapa 1 aferente retelelor si rezervoarelor ................................................................ 87 Tabel 10- 24 Lista punctelor SCADA Etapa 2 aferente retelelor si rezervoarelor ................................................................ 93 Tabel 10- 25 Caracteristicile noilor statii de pompare apa uzata ..................................................................................... 101 Tabel 10- 26 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-04 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Petrila ............................................................................................................................................................................... 105 Tabel 10- 27 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-05 -Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Petrosani Sud .................................................................................................................................................................... 105 Tabel 10- 28 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-06 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Petrosani Nord .................................................................................................................................................................. 105 Tabel 10- 29 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-07 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Aninoasa si a aductiunii Morisoara .................................................................................................................................. 106 Tabel 10- 30 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-08 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Lupeni Vest si a aductiunii Braia ....................................................................................................................................... 106 Tabel 10- 31 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-10 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Vulcan ............................................................................................................................................................................... 106 Tabel 10- 32 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-11 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Uricani .............................................................................................................................................................................. 107 Tabel 10- 33 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-13 - Sistem centralizat SCADA ........................ 107 Tabel 10- 34 Lista de echipamente si utilaje fara montaj destinate intretinerii sistemelor de apa si apa uzata ............. 118 Tabel 10- 35 Indicatori de performanta pentru alimentarea cu apa ................................................................................ 125 Tabel 10- 36 Impactul renovarii retelei asupra reducerii reale a pierderilor de apa ........................................................ 126 Tabel 10- 37 Impactul fiecarei masuri de investitie asupra costurilor energetice – alimentarea cu apa ......................... 126 Tabel 10- 38 Impactul tuturor masurilor de investitie asupra costurilor de operare si mentenanta a alimentarii cu apa .......................................................................................................................................................................................... 126 Tabel 10- 39 Indicatori de performanta pentru alimentarea cu apa ................................................................................ 127 Tabel 10- 40 Impactul renovarii retelei asupra reducerii reale a pierderilor de apa ........................................................ 127 Tabel 10- 41 Impactul fiecarei masuri de investitie asupra costurilor energetice – alimentarea cu apa ......................... 127 Tabel 10- 42 Impactul fiecarei masuri de investitie asupra costurilor energetice – alimentarea cu apa ......................... 128 Tabel 10- 42 Impactul tuturor masurilor de investitie asupra costurilor de operare si mentenanta a alimentarii cu apa .......................................................................................................................................................................................... 128 Tabel 10- 43 Indicatori de performanta pentru apa uzata ............................................................................................... 128 Tabel 10- 44 Impactul tuturor masurilor de investitie asupra costurilor de operare si mentinere a apei uzate .............. 128 Tabel 10- 45 Indicatori de performanta pentru apa uzata ............................................................................................... 129

III

Tabel 10- 46 Impactul tuturor masurilor de investitie asupra costurilor de operare si mentinere a apei uzate .............. 129 Tabel 10- 47 Costuri de operare si intretinere sistem de alimentare cu apa .................................................................... 136 Tabel 10- 48 Costuri de operare si intretinere sistem de ape uzate .................................................................................. 136 Tabel 10- 49 Cost O & M– separarea costurilor ................................................................................................................ 137 Tabel 10- 50 Costuri unitare de investitie ......................................................................................................................... 138 Tabel 10- 51 Costuri unitare O& M ................................................................................................................................... 138

IV

10.1 Planul de investitii dupa realizare SF Investitiile propuse pentru modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara (zona Valea Jiului) sunt cuprinse in lista de investitii prioritare a Master Planului si sunt propuse spre finantare prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020, continuatorul POS Mediu 2007 – 2013, ale carui obiective principale le pastreaza.

Masurile de investitie care fac obiectul acestui proiect se adreseaza localitatilor Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrosani si Petrila, localitati in care s-au implementat masuri de investitii finantate prin POS Mediu 2007-2013.

In ceea ce priveste alimentarea cu apa, la nivelul regiunii Valea Jiului, au fost definite 2 sisteme de alimentare cu apa:

• Sistemul de alimentare cu apa Valea de Pesti (care se alimenteaza din lacul de acumulare Valea de Pesti si deserveste localitatile Petrosani (partial), Uricani, Lupeni, Vulcan si Aninoasa

• Sistemul de alimentare cu apa Zanoaga – Taia – Jiet (care se alimenteaza din sursele (Polatiste , Izvorul, Taia si Jiet si deserveste localitatile Petrosani si Petrila)

Nivelul de asigurare a serviciilor de alimentare cu apa in cele 2 sisteme este prezentat in tabelul urmator: Sistem de alimentare cu apa Numarul de locuitori / sistem de

alimentare cu apa (2014) Nivelul serviciilor de alimentare cu apa (2014)

Locuitori deserviti (nr.) Locuitori deserviti (%) Valea de Pesti 59.183 57.521 97,2% Zanoaga-Taia-Jiet 58.182 58.064 99,8% Total 117.365 115.585 99%

Prin implementarea Proiectului „Modernizare Infrastructura de Apa si Apa Uzata in Judetul Hunedoara (Valea Jiului) – 2014-2020”, finantat prin POIM (2014-2020), se propune reabilitarea sistemului de alimentare cu apa cat si a celui de canalizare.

Perioada de implementare a proiectului este estimata la 5 ani, estimand inceputul contractelor de lucrari in anul 2017. Implementarea va fi facuta de catre operatorul regional APASERV VALEA JIULUI prin intermediul Unitatii de Implementare a Proiectului, avand organizarea si competentele necesare pentru managementul tehnic si financiar al proiectului.

In cadrul proiectului sunt propuse urmatoarele investitii:

1. Reabilitare captari

In urma analizei situatiei existente (prezentata in detaliu in Capitolul 4) si a analizei de optiuni (detaliata in Capitolul 8) s-a stabilit necesitatea reabilitarii captarii Izvoru. Prin executia lucrarilor de reabilitare se va imbunatati modul de exploatare a captarii si deznisipatorului, se va regla cantitatea apei brute (refacerea etanseitatii structurilor si echipamentelor, inlocuirea elementelor metalice si a actionarilor mecanice), precum si calitatea apei brute (prin instituirea zonelor de protectie sanitara se vor elimina contaminantii si vor scadea costurile de tratare a acesteia).

2. Reabilitare conducte de aductiune

Motivul principal si criteriul de selectie pentru investitiile la conductele de aductiune a fost gradul de uzura, varsta conductei si numarul de avarii anuale. In urma reabilitarii se preconizeaza o reducere semnificativa a pierderilor de apa, imbunatatirea calitatii apei furnizate, o reducere a consumului energetic necesar distribuirii apei potabile, un control mai bun al presiunii in retea luand in considerare reducerea pierderilor, reducerea costurilor de operare si intretinere, cresterea sigurantei in functionare si protectia sanatatii populatiei si se va reduce numarul intreruperilor in furnizarea serviciilor.

Astfel, in urma analizei situatiei existente a conductelor de aductiune si a analizei de optiuni s-au stabilit urmatoarele investitii:

1

• reabilitare aductiune Uricani pe o lungime totala de aproximativ 1,4 km;

• reabilitare aduciunea Braia, pe o lungime totala de aproximativ 2,6 km

• reabilitare aductiune Vulcan – Petrosani, pe o lungime totala de aproximativ 10,8 km;

• reabilitare aductiune Morisoara, pe o lungime toala de aproximativ 3 km;

• reabilitare aductiune Polatiste, pe o lungime totala de aproximativ 3,7 km.

• reabilitare aductiune Petrila, lungime totala de aproximativ 3,5 km.

3. Reabilitare statii de tratare

In urma analizei situatiei existente se impun lucrari de reabilitare a Statiilor de Tratare Zanoaga si Taia, in vederea obtinerii unei ape care va respecta standardele referitoare la apa potabila si cerintele in privinta calitatii stabilite prin Directiva Europeana 98/83/CE, transpusa in legislatia din Romania prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile cu modificarile si adaugirile ulterioare.

4. Reabilitare si extindere retele de distributie apa

In urma analizei situatiei existente analizei optiunilor s-au stabilit urmatoarele investitii:

• Reabilitare retele de distributie apa in UAT Uricani pe o lungime totala de aproximativ 7 km;

• Extinderea sistemului de alimentare cu apa in in localitatea Campu lui Neag din UAT Uricani, cu o lungime totala de aproximativ 8km. Pentru extinderea sistemului va fi nevoie de asemenea de constructia unei noi statii de pompare, a unei conducte de aductiune cu o lungime de aproximativ 4,1km, care va alimenta noul rezervor (capacitate 112mc) si o statie de clorinare;

• Reabilitare retele de distributie apa in UAT Lupeni pe o lungime totala de aproximativ 17,1 km;

• Reabilitare retele de distributie apa in UAT Vulcan pe o lungime totala de aproximativ 16 km;

• Reabilitare retele de distributie apa in UAT Aninoasa pe o lungime totala de aproximativ 1,9 km;

• Reabilitare retele de distributie apa in UAT Petrosani pe o lungime totala de aproximativ 18,4 km;

• Reabilitare retele de distributie apa in UAT Petrila pe o lungime totala de aproximativ 9,2 km.

In urma reabilitarii se preconizeaza o reducere semnificativa a pierderilor de apa (masura de protectie a mediului prin utilizarea eficienta a resurselor in contextul schimbarilor climatice), imbunatatirea calitatii apei furnizate, o reducere a consumului energetic necesar distribuirii apei potabile, o modificare a presiunii in retea luand in considerare reducerea pierderilor, reducerea costurilor de operare si intretinere, cresterea sigurantei in functionare si continuitatii asigurarii serviciului precum si a sanatatii populatiei. Totodata in timpul lucrarilor de reabilitare se pot identifica bransamentele ilegale lucru ce va avea impact pozitiv asupra incasarilor beneficiarului. De asemenea, se va instala un sistem SCADA la nivel de retea, sistem ce va oferi o mai buna imagine si un control mai bun alsistemului si va ajuta beneficiarul in identificarea zonelor cu probleme din retea, unde sunt necesare interventii.

5. Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate

Pentru sistemul de canalizare s-au stabilit urmatoarele investitii:

• Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate din UAT Uricani pe o lungime totala de aproximativ 6,4 km, inclusiv constructia unei noi statii de pompare ape uzate;

2

• Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate din UAT Lupeni pe o lungime totala de aproximativ 12,8 km, inclusiv constructia a doua noi statii de pompare ape uzate;

• Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate din UAT Vulcan pe o lungime totala de aproximativ 7,2 km;

• Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate din UAT Aninoasa pe o lungime totala de aproximativ 2,5 km;

• Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate din UAT Petrosani pe o lungime totala de aproximativ 11,1 km, inclusiv constructia a doi noi statii de pompare ape uzate;

• Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate din UAT Petrila pe o lungime totala de aproximativ 7,4 km;

In urma reabilitarii retelelor de canalizare se vor reduce semnificativ nivelele infiltratiilor si exfiltratiilor (se preconizeaza ca nivelul infiltratiilor dupa implementarea proiectului va fi de aproximativ 30%; de la 70%) fapt ce va reduce riscurile de poluare a mediului si totodata si costurile de operare si intretinere ale operatorului (se vor reduce costurile energetice, se vor reduce costurile cu materiale si substante chimice necesare in procesul de epurare, costurile de reparatii). De asemenea in urma lucrarilor de reabilitare va creste capacitatea de transport a retelei si va exista un mai bun control al cantitatiilor de apa uzata evacuate de catre utilizatori, fapt ce vasprijini aplicarea Principiului Poluatorul Plateste.

O prezentare mai detaliata a investitiilor propuse este facuta in urmatoarele subcapitole din prezentul document.

10.1.1 Caracteristici principale ale masurilor de investitie propuse in proiect

Masurile de investitie propuse in acest proiect precum si principalele lor caracteristici sunt prezentate in tabelul urmator:

3

Tabel 10- 1 Principalele caracteristici ale masurilor de investitii

Nr. crt.

Componenta sistemului Denumirea masura de investitii

Lucrari propuse UM Cantitate Descriere

Infrastructura de apa:

1 Captari Reabilitare captare Izvoru nr. 1

- decolmatarea disipatorului de energie si reabilitarea constructiilor de beton armat ale captarii si inlocuirea confectiilor metalice; - inlocuirea actionarilor mecanice; - amenajarea unei suprastructuri pentru protectia noilor echipamente; - realizarea imprejmuirii zonei de protectie sanitara a captarii

2

Tratare

Reabilitare statie de tratare Zanoaga nr. 1

Schema de tratare a statiei reabilitate va contine: - coagulare-floculare- decantare – constructie noua in zona decantorului radial existent (care e intr-o stare avansata de degradare si se va demola), care sa cuprinda camera de distributie, camerele de reactie (lenta si rapida, statii de pompare pemtru namol si decantoarele - filtrare rapida pe nisip – se reabiliteaza statia de filtre existenta; - post-oxidare cu ozon pentru cazurile cand apa bruta are continut ridicat de substante organice– constructii noi (bazin de contact si statie de pompare apa flitrata pe nisip in bazinul de contact cu O3, urmand filtrarea apei ozonate pe CAG); - adsorbtie pe CAG - se reabiliteaza statia de filtre existenta; - remineralizare – constructie statie de remineralizare pentru injectia in conducta de apa filtrata a CO2 si apei de var; - dezinfectie cu dioxid de clor. - linie noua de tratarea namolului: ingrosator de namol, camera de vane, bazin de namol si bazin de supernatant, centrifuga namol

3 Reabilitare statie de tratare Taia nr. 1

Schema de tratare a statiei reabilitate si re-echipate va contine: - predecantare – reabilitarea turnului de amestec si a decantor (cu utilizarea acestuia pentru pre-decantarea apei); - complex de coagulare – floculare – decantare – constructie noua in zona decantorului radial existent, in stare de degradare avansata si care se va demola. Constructia va cuprinde camera de distributie, camerele de reactie, statii de pompare namol de recirculare si in exces si decantoarele; - filtrare rapida pe nisip – reabilitare statie de filtre existenta - post-oxidare cu ozon pentru cazurile cand apa bruta are continut ridicat de substante organice– constructii noi (bazin de contact si statie de pompare apa flitrata pe nisip in bazinul de contact cu O3, urmand filtrarea apei ozonate pe CAG); - adsorbtie pe CAG - se reabiliteaza statia de filtre existenta; - remineralizare – constructie statie de remineralizare pentru injectia in conducta de apa filtrata a CO2 si apei de var; - dezinfectie cu dioxid de clor. - linie noua de tratarea namolului: ingrosator de namol, camera de vane, bazin de namol si bazin de supernatant, centrifuga namol

4 Statie de clorinare (noua) Campu lui Neag, UAT Uricani nr. 1 Statie de clorinare, noua, cu instalatie dozare clor gazos si injectare in rezervor, amplasata in gospodaria de

apa Campu lui Neag 5

Aductiuni

Reabilitare aductiune Vulcan - Petrosani km 10,8 Fonta Ductila, DN 400 mm, Clasa C30, cu garnituri zavorate, camine de vane, golire si aerisire 6 Reabilitare aductiune Morisoara km 3,0 PEID, De 250 mm, PN 16 si masive de ancoraj, camine de vane, golire si aerisire 7 Reabilitare aductiune Braia km 2,6 Fonta Ductila, DN 300 mm si Dn400mm, Clasa C30, cu garnituri zavorate, camine de vane, golire si aerisire 8 Reabilitare aductiune Uricani km 1,4 Fonta Ductila, DN 300 mm, Clasa C30, cu garnituri zavorate, camine de vane, golire si aerisire 9 Aductiune (noua) Campu lui Neag km 4,2 PEID, PE100, PN 16, De125 mm, masive de ancoraj, camine vane, camine golire, camine aerisire 10 Reabilitare aductiune Petrila km 3,5 PEID, De 355 mm, PN 16 si masive de ancoraj, camine de vane, golire si aerisire

4

Nr. crt.



11 Reabilitare aductiune Polatiste km 3,7 Fonta Ductila, DN 600 mm si 500 mm, Clasa C30, cu garnituri zavorate, camine de vane, golire si aerisire

12 Rezervoare Rezervor 112 mc (nou) Campu Lui Neag, UAT Uricani nr. 1 Rezervor de inmagazinare, V=112 mc, pentru alimentare cu apa Campu lui Neag, Uricani

13

Retele de distributie

Extindere retele de distributie Campu lui Neag, UAT Uricani km 8,0 PEID, PE100, PN 10, De110 mm, camine de vane, hidranti, bransamente

14 Reabilitare retele de distributie Uricani, UAT Uricani km 7,0 PEID, PE100, PN 10, De63 - 315 mm, camine de vane, hidranti, bransamente

15 Reabilitare retele de distributie UAT Lupeni km 17,1 PEID, PE100, PN 10, De63 - 280 mm si fonta DN 400 mm, Clasa C30, camine de vane, hidranti, bransamente

16 Reabilitare retele de distributie UAT Vulcan km 16 PEID, PE100, PN 10/PN16, De63 - 315 mm si fonta DN 400mm si 500 mm, Clasa C30, camine de vane, hidranti, bransamente

17 Reabilitare retele de distributie UAT Aninoasa km 1,9 PEID, PE100, PN 10, De110 - 160 mm camine de vane, hidranti, bransamente

18 Reabilitare retele de distributie Petrosani Nord, UAT Petrosani km 7,4 PEID, PE100, PN 10, De110 - 160 mm , camine de vane, hidranti, bransamente

19 Reabilitare retele de distributie Petrosani Sud, UAT Petrosani km 11,0 PEID, PE100, PN 10, De110 - 315 mm si fonta DN 400 mm, Clasa C30, camine de vane, hidranti, bransamente

20 Reabilitare retele de distributie UAT Petrila km 9,2 PEID, PE100, PN 10, De110 - 160 mm , camine de vane, hidranti, bransamente

21 Statii de pompare pe retele de distributie

Statie de pompare (noua) SP Toplita - Valea de Brazi, UAT Uricani nr. 1 Statie de pompare (2+1 electropompe) , containerizata montata pe conductele de aductiune existente,

avand urmatoarele caracteristici: Q = 10 l/s= 36mc/h, H = 55 m, P = 16,5 kw

22 Statie de pompare (noua) Campu lui Neag, UAT Uricani nr. 1 Statie de pompare (2+1 electropompe) , montata in incinta Statiei de tratare Valea de Pesti, avand

urmatoarele caracteristici: Q = 5 l/s = 18mc/h, H = 121 m, P = 33 kw

23 Statie de pompare noua SP Stefan UAT Lupeni nr. 1 Statie de pompare (2+1 electropompe) montata pe conducta existenta, avand urmatoarele caracteristici:

Q = 15 l/s = 54mc/h, H = 108 m, P = 33 kw Infrastructura de apa uzata: Aglomerarea Petrosani

24

Retele de canalizare

Reabilitare retele de canalizare UAT Lupeni km 12,8 conducte din PVC-KG, SN8M, De160 - 315mm, PAFSIN, SN10000, PN1, DN 600mm, camine de vizitare din beton, racorduri

25 Reabilitare retele de canalizare UAT Vulcan km 7,2 conducte din PVC-KG, SN8M, De 160 - 315 mm, PAFSIN, SN10000, PN1, DN 600 mm, camine de vizitare din beton, racorduri

26 Reabilitare retele de canalizare UAT Aninoasa km 2,5 conducte din PVC-KG, SN8M, De 160 - 315mm, camine de vizitare din beton,racorduri

27 Reabilitare retele de canalizare Petrosani N, UAT Petrosani km 7,2 conducte din PVC-KG, SN8M, De 160 - 500 mm, PAFSIN, SN10000, PN1, DN 600 - 800 mm, camine de vizitare

din beton

28 Reabilitare retele de canalizare Petrosani S, UAT Petrosani km 3,9 conducte din PVC-KG, SN8M, De 160 - 500 mm, PAFSIN, SN10000, PN1, DN 600 - 800 mm, camine de vizitare

din beton 29 Reabilitare retele de canalizare UAT Petrila km 7,4 conducte din PVC SN 8 M, avand De 315 mm camine de vizitare din beton, racorduri

30

Statii de pompare apa uzata

Statie noua de pompare apa uzata - SP1 UAT Lupeni nr. 1 Statie de pompare cu separare de solide, montata in camin, echipata cu (1+1) electropompe submersibile

avand Q = 5 l/s; H = 10 mCA; n = 2,2 kW

31 Statie noua de pompare apa uzata - SP2 UAT Lupeni nr. 1 Statie de pompare cu separare de solide, montata in camin, echipata cu (1+1) electropompe submersibile

avand Q = 5 l/s; H = 10 mCA; n = 2,2 kW

32 Statie noua de pompare apa uzata - SP1 UAT Petrosani nr. 1 Statie de pompare cu separare de solide, montata in camin, echipata cu (1+1) electropompe submersibile

avand Q=5 l/sec, H=10 m, P=2,2kW

33 Statie noua de pompare apa uzata - SP2 UAT Petrosani nr. 1 Statie de pompare cu separare de solide, montata in camin, echipata cu (1+1) electropompe submersibile

avand Q=1 l/sec, H=15 m,P=1,3kW Aglomerarea Uricani 34 Retele de Reabilitare retele de canalizare UAT Uricani km 6,4 conducte din PVC-KG, SN8M, De 250 - 500 mm, camine de vizitare din beton, racorduri

5

Nr. crt.



canalizare

35 Statii de pompare apa uzata

Statie noua de pompare apa uzata - SP1 Uricani nr. 1 Statie de pompare cu separare de solide, montata in camin, echipata cu (1+1) electropompe submersibile

avand Q = 5 l/s; H = 10 mCA; n = 2,2 kW SCADA

36 Sistem centralizat SCADA nr. 1

Sistem SCADA centralizat, unitar, cu un dispecerat central si avand urmatoarele facilitati: - Monitorizare debite, presiuni pe retele; - Monitorizare parametrii de calitate ai apei – clor, pH, turbiditate - Monitorizare nivel rezervoare; - Automatizare locala si control de la distanta vane automate magistrala si rezervoare; - Control si monitorizare vane motorizate de la rezervoare; - Monitorizare parametri statii de pompare ape uzate; - Monitorizare statie de epurare Danutoni; - Monitorizare statie de epurare Uricani; - Monitorizare comanda si control la distanta statii de pompare apa potabila; - Monitorizare statii de tratare: Jiet si clorinari, Valea de Pesti, Taia, Zanoaga; - Monitorizare MHC; - Compatibilitate cu sistemele GIS si de Modelare Hidraulica; - Sistem de supraveghere video si alarmare. - Alimentarea cu energie electrica pentru toate componentele noi ale sistemului si reabilitarea bransamentelor existente care reclama acest lucru ca urmare a starii de degradare in care se afla

Utilaje si echipamente de operare

37 Utilaje si echipamente de utilaje de operare Ans. 1

Utilaje si echipamente de operare pentru imbunatatirea eficientei operatorului in furnizarea serviciilor: 1. Echipamente pentru detectarea pierderilor in retelele de apa - Autolaborator pentru

echipamente de detectare a pierderilor in retelele de apa 2. Echipamente pentru inspectia conductelor de canalizare 3. Echipamente pentru monitorizarea calitatii apei 4. Echipamente de interventie la retelele de apa 5. Obturatoare pneumatice pentru interventii la retelele de canalizare 6. Mijloace auto pentru intretinerea sistemelor de apa, canalizare, SCADA

6

10.1.2 Cantitati propuse ale componentelor infrastructurii - indicatorii fizici detaliati si indicatorii relevanti rezultati

Indicatorii fizici detaliati ai proiectului „Modernizare infrastructura de apa si apa uzata in judetul Hunedoara (Valea Jiului) – 2014-2020” sunt urmatorii:

Tabel 10- 2 Cantitati propuse ale componentelor infrastructurii - Indicatorii fizici detaliati rezultati

ID Indicatori fizici detaliati UM Cantitate totala, pe

proiect

din care,

CJ Hunedoara - Sistem regional

UAT Uricani

UAT Lupeni

UAT Vulcan

UAT Aninoasa

UAT Petrosani

UAT Petrila

Indicatori infrastructura de apa

2S78 Reabilitarea captarilor din surse de suprafata unitati 1 1 0 0 0 0 0 0

2S78 Reabilitare captare Izvoru unitati 1 1 0 0 0 0 0 0

2S78 Reabilitarea si / sau construirea de statii de tratare a apei unitati 3 2 1 0 0 0 0 0

2S78 Reabilitare statie de tratare Zanoaga unitati 1 1 0 0 0 0 0 0

2S78 Reabilitare statie de tratare Taia unitati 1 1 0 0 0 0 0 0

2S78 Statie de clorinare (noua) Campu lui Neag, UAT Uricani unitati 1 0 1 0 0 0 0 0

2S72/ 2S73

Reabilitarea si / sau extinderea conductelor de aductiune km 29,0 24,8 4,2 0 0 0 0 0

2S73 Reabilitare aductiune Vulcan - Petrosani km 10,7 10,7 0 0 0 0 0 0

2S73 Reabilitare aductiune Morisoara km 3,0 3,0 0 0 0 0 0 0

2S73 Reabilitare aductiune Braia km 2,5 2,5 0 0 0 0 0 0

2S73 Reabilitare aductiune Uricani km 1,4 1,4 0,0 0 0 0 0 0

2S72 Extindere Aductiune (lucrare noua) Campu lui Neag km 4,2 0 4,2 0 0 0 0 0

2S73 Reabilitare aductiune Petrila km 3,5 3,5 0 0 0 0 0 0

2S73 Reabilitare aductiune Polatiste km 3,7 3,7 0 0 0 0 0 0

2S77 Construirea de rezervoare de inmagazinare apa potabila unitati 1 0 1 0 0 0 0 0

2S77 Rezervor 112mc (nou) Campu Lui Neag, UAT Uricani unitati 1 0 1 0 0 0 0 0

2S70 Extinderea retelei de distributie apa km 8,0 0 8,0 0 0 0 0 0

7


proiect

din care,


UAT Uricani

UAT Lupeni

UAT Vulcan

UAT Aninoasa

UAT Petrosani

UAT Petrila

2S70 Extindere retele de distributie Campu lui Neag, UAT Uricani km 8,0 0 8,0 0 0 0 0 0

2S71 Reabilitarea retelei de distributie apa km 69,6 0,0 7,0 17,1 16,0 1,9 18,4 9,2

2S71 Reabilitare retele de distributie Uricani, UAT Uricani km 7,0 0 7,0 0 0 0 0 0

2S71 Reabilitare retele de distributie UAT Lupeni km 17,1 0 0 17,1 0 0 0 0

2S71 Reabilitare retele de distributie UAT Vulcan km 16,0 0 0 0 16,0 0 0 0

2S71 Reabilitare retele de distributie UAT Aninoasa km 1,9 0 0 0 0 1,9 0 0

2S71 Reabilitare retele de distributie Petrosani Nord, UAT Petrosani km 7,4 0 0 0 0 0 7,4 0

2S71 Reabilitare retele de distributie Petrosani Sud, UAT Petrosani km 11,0 0 0 0 0 0 11,0 0

2S71 Reabilitare retele de distributie UAT Petrila km 9,2 0 0 0 0 0 0 9,2

2S70 Construirea de statii de pompare apa potabila unitati 3 0 2 1 0 0 0 0

2S70 Statie de pompare (noua) SP Toplita - Valea de Brazi, UAT Uricani unitati 1 0 1 0 0 0 0 0

2S70 Statie de pompare (noua) Campu lui Neag, UAT Uricani unitati 1 0 1 0 0 0 0 0

2S70 Statie de pompare (noua) Stefan, UAT Lupeni unitati 1 0 0 1 0 0 0 0

Indicatori infrastructura de apa uzata

2S75 Reabilitarea retelei de canalizare km 47,3 0,0 6,4 12,8 7,2 2,5 11,1 7,4

2S75 Reabilitare retele de canalizare UAT Uricani km 6,4 0 6,4 0 0 0 0 0

2S75 Reabilitare retele de canalizare UAT Lupeni km 12,8 0 0 12,8 0 0 0 0

2S75 Reabilitare retele de canalizare UAT Vulcan km 7,2 0 0 0 7,2 0 0 0

2S75 Reabilitare retele de canalizare UAT Aninoasa km 2,5 0 0 0 0 2,5 0 0

2S75 Reabilitare retele de canalizare Petrosani Nord, UAT Petrosani km 7,2 0 0 0 0 0 7,2 0

2S75 Reabilitare retele de canalizare Petrosani Sud, UAT Petrosani km 3,9 0 0 0 0 0 3,9 0

2S75 Reabilitare retele de canalizare UAT Petrila km 7,4 0 0 0 0 0 0 7,4

2S74 Construirea statiilor de pompare apa uzata unitati 5 0 1 2 0 0 2 0

2S74 Statie noua de pompare apa uzata - SP1 Uricani unitati 1 0 1 0 0 0 0 0

8


proiect

din care,


UAT Uricani

UAT Lupeni

UAT Vulcan

UAT Aninoasa

UAT Petrosani

UAT Petrila

2S74 Statie noua de pompare apa uzata - SP1 UAT Lupeni unitati 1 0 0 1 0 0 0 0

2S74 Statie noua de pompare apa uzata - SP2 UAT Lupeni unitati 1 0 0 1 0 0 0 0

2S74 Statie noua de pompare apa uzata - SP1 UAT Petrosani unitati 1 0 0 0 0 0 1 0

2S74 Statie noua de pompare apa uzata - SP2 UAT Petrosani unitati 1 0 0 0 0 0 1 0

Sistem SCADA unitati 1 1 0 0 0 0 0 0

Sistem centralizat SCADA, inclusiv bransamente electrice unitati 1 1 0 0 0 0 0 0

Utilaje si echipamente de operare 1 1

Utilaje si echipamente de operare Ans. 1 1

9

10.1.3 Indicatorii relevanti ai proiectului Pentru actiunile de tip A - Proiecte integrate de apa si apa uzata (noi si fazate), A1. - Proiecte noi integrate de apă și apă uzată in care se incadreaza proiectul de fata, indicatorii relevanti, de realizare imediata (obligatorii) ai proiectului sunt cei din tabelul de mai jos:

Tabel 10- 3 Indicatorii relevanti ai proiectului (valori aproximative)

ID Indicatori la nivel de proiect Unitate de măsură

Valoare

Indicatori de realizare imediată (obligatorii)

CO18 Distribuția apei; Populație suplimentară care beneficiază de o mai bună alimentare cu apă

persoane 109.527

CO19 Epurarea apelor uzate: Populație suplimentară care beneficiază de o mai bună tratare a apelor uzate

Echivalent populație

109.204

Alți indicatori fizici (suplimentari, de realizare)

2S70 Rețea de distribuție apă potabilă (nouă) km 8

2S71 Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată) km 69,6

2S72 Aducțiune (nouă) km 4,2

2S73 Aducțiune (reabilitare) km 29,2

2S75 Rețea canalizare (reabilitată) km 44,2

2S76 Colector km 3

2S77 Rezervoare înmagazinare buc 1

2S78 Stații tratare apă buc 2

10.1.4 Justificarea masurilor de investitie propuse in proiect Componentele proiectului de fata si deficientele pe care vizeaza sa le rezolve aceste masuri de investitie sunt prezentate in tabelul urmator:

10

Tabel 10- 4 Justificarea masurilor propuse ale proiectului “Modernizare infrastructura de apa si apa uzata in judetul Hunedoara (Valea Jiului) – 2014-2020”

Nr. crt. Componenta sistemului

Denumirea masura de investitii Descrierea succinta a situatiei existente Justificarea necesitatii (principalele deficiente si investitiile propuse)

Infrastructura de apa

1 Captare Reabilitare captare Izvoru

Captarea Izvoru (PIF 1996)- Apa colectata din paraul Izvoru printr-un prag transversal este transportata in deznisipator si apoi la decantorul de la Statia de tratare Zanoaga, printr-o conducta de otel.

Zona de sud a Municipiului Petrosani si orasul Aninoasa sunt alimentate din captarile Polatiste, Izvorul si Valea de Pesti. Datorita vechimii si uzurii captarea Izvoru nu poate asigura debitul de apa bruta necesar, iar acumularea Valea de Pesti nu poate compensa debitul suplimentar in perioadele secetoase. In vederea asigurarii necesarului de apa si pentru cresterea sigurantei sistemului sunt necesare lucrari de reabilitare a constructiilor si instalatiilor de captare si deznisipare de la Izvoru (captare cu capacitatea de 45 l/s), inclusiv imprejmuirea zonei de protectie sanitara..

2

Tratare

Reabilitare statie de tratare Zanoaga

Statia de Tratare Zanoaga este amplasata in zona de sud a Municipiului Petrosani pe versantul de pe malul stang al raului Salatruc. Construita in anul 1996 dupa un proiect realizat inainte de 1988 pentru statia de tratare Jiet, Statia de Tratare Zanoaga deserveste in prezent cartierul Aeroport din municipiul Petrosani.

Camera de reactie rapida – agitator nefunctional, nu exista debitmetre si nu exista posibilitatea de dozare a coagulantului functie de debit si de turbiditatea apei si se realizeaza pe baza experientei personalului de operare. Decantorul radial cu strat suspensional lestat este foarte degradat, podul raclor este nefunctional, prezinta exfiltratii pe toata circumferinta; expertiza structurala releva o stare incerta de siguranta a structurii decantorului. Elementele structurale si intreaga instalatie hidraulica din statia de filtrare sunt puternic afectate de umiditatea ridicata, conditia generala a statiei de filtre din punct de vedere al procesului tehnologic este necorespunzatoare, functionarea filtrarii facandu-se cu dificultate. Fitrarea si spalarea filtrelor sunt controlate manual. Finisajele cladirii sunt puternic degradate datorita dezvoltarii algelor,, umiditatii ridicate si expunerii la temperaturi reduse generate de sistemele de ventilatie si incalzire necorespunzatoare. Instalatia hidraulica din galeria tehnologica e puternic corodata, similar vanele cu actionare pneumatica ale caror actionari nu mai functioneaza decat partial. Suflantele nu mai sunt functionale, ca atare spalarea filtrelor se face numai cu apa. Dozarea clorului gazos se face pe baza experientei operatorului, nu exista aparatura de debitmetrie, statia de clor nu are in prezent incalzire si recipientele de clor sunt depozitate necorespunzator si nu sunt prevazute masuri de control si neutralizare a scaparilor accidentale de clor. Dotarea necorespunzatoare si uzura morala a aparaturii existente face ca laboratorul statiei de tratare sa nu poata efectua decat un numar limitat de analize. Proiectul propune reabilitarea statiei si construirea a doua linii de tratare (50% din debitul de dimensionare pentru fiecare, adica 250mc/zi = 69,5l/s) pe schema tehnologica detaliata in acest capitol.

3 Reabilitare statie de tratare Taia

Statia de tratare Taia este amplasata in zona de nord a orasului Petrila, in partea de nord a bazinului inferior al Jiului de Est. Construita in anul 1967 si reabilitata partial in anul 2002, Statia de Tratare Taia deserveste in prezent orasul Petrila si partea de nord a Municipiului Petrosani.

Turnul de amestec este prevazut cu un agitator nefunctional, iar dozarea reactivului de coagulare se realizeaza intermitent, pe baza experientei personalului de exploatare, numai in functie de turbiditatea apei brute determinate in cadrul laboratorului, datorita lipsei elementelor de debitmetrie neexistand posibilitatea reglarii dozei si in functie de debitul de apa bruta. Decantorul radial cu strat suspensional lestat prezinta fisuri puternice in peretii jgheabului de colecatre apa decantata si in placa curba tronconica, camera de reactie si amestec prezinta urmele atacului chimic al reactivului de coagulare; prezinta exfiltratii locale, exploatarea e dificila datorita defectiunilor curente ale podului raclor, de aceea sunt cazuri frecvente cand calitatea apei decantate fiind mai proasta, datorita turbiditatii, decat cea a apei brute. Exista un alt decantor radial in vecinatatea celui cu strat suspensional, dar scos din functiune datorita starii de degradare puternica. Exista un sistem de automatizare a procesului de filtrare – spalare a filtrelor, realizat in perioada 2000 – 2004, dar condensul si umiditatea din statia de filtre (datorita sistemului de ventilatie inadecvat) il fac aproape nefunctional. Instalatia hidraulica din galeria tehnologica si armaturile acesteia, precum si echipamentele de

11



automatizare sunt puternic corodate, bazinele de beton prezinta exfiltratii mai ales in zona pieselor de trecere. Cladirea administrativa care adaposteste si statia de pompare prezinta (conform expertizei tehnice efectuate) deteriorari ale tamplariei metalice si a instalatiilor hidraulice, infiltratii in statia de pompare datorita chepengului metalic degradat. Statia de clorare existenta nu este prevazuta cu sisteme corespunzatoare de asigurare a temperaturilor de lucru adecvate, iar sistemul de neutralizare a scaparilor accidentale de clor (dezinfectia facandu-se cu clor gazos) este in prezent nefunctional. Controlul procesului de dezinfectie este inadecvat, in lipsa unor elemente de debitmetrie, dozarea clorului facandu-se pe baza experientei operatorului. Datorita dotarii insuficiente si uzurii morale a aparaturii existente, capacitatea de analiza a laboratorului este necorespunzatoare, monitorizarea calitatii apei fiind dificila si realizandu-se numai pentru un numar redus de parametri. Solutia proiectului vine sa remedieze toate aceste deficiente, inclusiv cele de calitate a apei pentru conformarea cu cerintele Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, schema de tratare propusa si obiectele fiecareia dintre cele doua linii de tratare (fiecare dimensionata pentru 50% din debit, 250mc/zi = 69,5l/s) fiind detaliate in continuare, in acest capitol.

4 Statie de clorinare (noua) Campu lui Neag, UAT Uricani

In prezent nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa in aceasta localitate dinUAT Uricani, alimentarea cu apa facandu-se in prezent prin fantani individuale.

Este necesara reclorinarea apei preluata din ST Valea de Pesti, inainte de distributia in reteaua de apa potabila a localitatii Campu lui Neag, datorita lungimii de 4km a aductiunii.

5

Aductiuni

Reabilitare aductiune Vulcan - Petrosani

Conducta din Otel, DN 500 mm, depasita fizic si moral, construita intre ani 1940 - 1960

Datorita numarului mare de avarii pe acest tronson, considerand ultimii 5 ani (7 avarii/ 2010, 5 avarii / 2011, 10 avarii/2012, 12 avarii/2013 si 14 avarii 2014), crescator spre sfarsitul intervalului, cauzand intreruperea serviciului si tinand cont si de cheltuilelile implicate de lucrarile de interventie anuale. Volumul de pierderi datorat avariilor a variat de la 7 mii mc in 2011 la 20 mii mc in 2014. Avand in vedere cele de mai sus se propune inlocuirea acestui tronson din conducta de otel, Dn500mm, cu durata de serviciu depasita, cu o conducta dintr-un material nou, fonta ductila, Dn400mm, PN 16, Clasa C30, cu imbinari zavorate (care preiau eforturile axiale si elimina necesitatea masivelor de ancoraj la schimbarile de directie) avand lungimea de cca 10,8 km. In general, lucrarile propuse pentru reabilitarea aductiunilor, tintesc catre eliminarea pierderilor de apa datorate avariilor frecvente, asigurarea unui program de furnizare continua a apei la consumatori precum si,imbunatatirea calitatii apei livrate.

6 Reabilitare aductiune Morisoara

Conducta din Otel, DN 250 mm depasite fizic si moral, construita intre ani 1940 - 1960

Acest tronson propus spre reabilitare a suferit in medie 12 avarii/an in ultimii 5 ani (numarul crescand de la 10 avarii inregistrate in 2010 la 16 avarii in 2014), care au produs intreruperi in livrarea apei la consumatori (un maxim de 96 de ore de intrerupere a serviciului in 2014, la o medie de 71 ore/an), cu cheltuieli de interventie asociate de cca 76 mii lei in 2014. Se propune inlocuirea conductei de otel DN250mm cu conducta de PEID PE100, PN16, cu lungimea de cca L=3,0 km.

7 Reabilitare aductiune Braia

Conducta otel, depasita fizic si moral, construita intre ani 1940 - 1960

Considerand avariile frecvente pe acest tronson de conducta veche de aductiune, in medie de 14avarii/an, costurile de interventie asociate ridicate (cca 85 mii lei in 2014), la care se adauga numarul de ore de intrerupere a apei pana la remedierea avariei si reluarea serviciului, pe lungimea de cca 2,6 km se propune inlocuirea tevii existente cu una din Fonta Ductila, PN16, Dn300mm si Dn400mm, clasa C30, cu imbinari zavorate (care inlocuiesc masivele de ancoraj clasice, din beton).

8 Reabilitare aductiune Uricani

Conducta otel, depasita fizic si moral, construita intre ani 1940 - 1960

Pentru eliminarea pierderilor de apa datorate avariilor frecvente, asigurarea unui program de furnizare continua a apei si imbunatatirea calitatii apei livrate la consumator se propune inlocuirea conductei existente din otel, intre nod vane Uricani si rezervorul 2x1500mc, pe cca 1,4 km, cu conducta din Fonta Ductila, PN16, clasa C30, Dn300mm.

9 Aductiune (noua) Campu In prezent nu exista sistem centralizat de alimentare Conducta de aductiune prin pompare se propune pentru extinderea sistemului centralizat de alimentare

12



lui Neag cu apa in aceasta localitate din UAT Uricani, alimentarea cu apa facandu-se in prezent prin fantani individuale.

cu apa in localitatea Campu lui Neag din UATUricani, zona ai carei locuitori, in prezent dispun de surse individuale de alimentare cu apa. Conducta propusa in lungime de cca 4,2km va fi din PEID, PE100, PN16, De125mm, cu vane de golire si de aerisire si cu masive de ancoraj in toate coturile in care forta de smulgere nu o poate prelua conducta.

10 Reabilitare aductiune Petrila

Conducte din otel, DN 300 mm, depasite fizic si moral, construite intre ani 1940 - 1960

Inlocuirea tronsonului de aductiune Jiet – Petrila se datoreaza numarului de avarii in crestere in ultimii 5 ani (de la 5 avarii/2010 la 18 avarii / 2014), cu pierderi de volume importante din aductiune (25mii mc pierdere estimata in 2014) si intreruperi in continuitatea programului de alimentare, cu cheltuieli de interventie crescand de la 23 mii lei in 2010 la o valoare de 85 mii lei in 2014. Astfel se propune inlocuirea conductei existente cu una dinfonta ductila, PN 16, clasa C30, Dn 300mm, in lungime de cca 3,5 km

11 Reabilitare aductiune Polatiste

Conducte din otel, DN 600 si 500 mm, depasite fizic si moral, construite intre ani 1940 - 1960

Inlocuirea conductei de aductiune pe tronsonul captare Polatiste (deznisipator) – ST Zanoaga , pe o lungime de cca L = 3,7 km este propusa datorita vechimii materialului conductei, numarului de avarii (numarul maxim de avarii a aparut in 2014 - 1 avarii, avarii care au avut o tendinta in genere crescatoare in ultimii 5 ani

12 Rezervoare Rezervor 112 mc (nou) Campu Lui Neag, UAT Uricani

In prezent nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa in aceasta localitate dinUAT Uricani, alimentarea cu apa facandu-se in prezent prin fantani individuale.

Rezervorul propus in proiect este necesar pentru asigurarea debitului de compensare orara si a rezervei de incendiu pentru localitatea Campu lui Neag, UAT Uricani.

13

Retele de distributie

Extindere retele de distributie in Campu lui Neag, UAT Uricani

In prezent nu exista retele de distributie a apei potabile in localitatea Campu lui Neag, UAT Uricani

Reteaua de distributie propusa va avea cca 8,0 km si va fi construita din conducte de PEID, PE100, PN10, cu diametrul de 110mm, camine de vane, hidranti de incendiu si bransamente.

14 Reabilitare retele de distributie Uricani

Retelele de apa (26,499km in functiune in 2014) asigura distributia apei potabile in Uricani, pentru deservirea consumatorilor casnici, institutiilor publice si agentilor economici. Conductele retelei de distributie sunt din otel, fonta, cu bransamente din plumb pe cele cu vechimea cea mai mare (construite in trei etape, in anii 1940-1960, 1960-1980 si 1980-1990) fiind in serviciu de 35-75 ani – 9,170 km, iar alta parte a retelei de distributie este formata din conducte inlocuite sau nou instalate in Etapa I 1999-2002, Etapa a II-a 2003-2007 si in Etapa 2012 din PE si PPR in lungime totala de 17,329km.

Datorita gradului de uzura ridicat si a vechimii conductelor din otel, fonta sau plumb - DN 80-300 mm (34,6% din conducte au fost construite in perioada 1940-1990 , fiind in serviciu de 35 – 75 ani, si avand o lungime totala de 9,170km) exista un risc ridicat asupra sistemului si a sanatatii umane. Cele mai multe pierderi de apa in urma avariilor sunt inregistrate pe conductele vechi (in medie 220 avarii/an, cu pierderi medii de 508 mii mc/an pentru ultimii 5 ani si o medie a cheltuielilor anuale in acelasi interval de timp de 242 mii lei ), scaderea presiunii si infiltratii din subteran in conducta in cazul avariilor. Se propune inlocuirea sectiunilor de retea unde sunt inregistrate cele mai importante si frecvente avarii. Astfel, reteaua veche de distributie se inlocuieste pe 7 km cu retea din tuburi PEID, PE100, PN10, De 63mm - 315 mm, inclusiv camine de vane, hidranti de incendiu si bransamente.

15 Reabilitare retele de distributie UAT Lupeni

Lungimea totala de retea de distributie in functiune la nivelul anului 2014 in Lupeni este de 64,073km, din care, 37,351km sunt conducte instalate dupa 1940 pana in 1990 din fonta si otel, cele foarte vechi cu bransamente din Pb. O lungime de 26,722km (41,7%) sunt conducte „noi” din etapele de reabilitare si/sau extindere a retelei din perioada 1999-2012, din PE.

Pentru eliminarea pierderilor de apa si accesul consumatorilor la un program continuu de furnizare a apei, precum si imbunatatirea calitatii apei livrate este nevoie de inlocuirea conductelor retelei vechi, pe 17,1 km cu conducte de PEID PE100 PN10, De63mm ÷ 400mm.

16 Reabilitare retele de distributie UAT Vulcan

Reteaua existenta de distributie a apei potabile la consumatori este o retea cu o lungime de 59,799km, din care 24,254km sunt conducte din otel si fonta, vechi si foarte vechi (75 ani) in serviciu. O alta partea a retelei, considerata „noua”, cuprinde conducte din programele de inlocuire / extindere derulate dupa 1999 pana in 2014, executate din materiale moderne

Pentru depasirea acestor deficiente ale retelei, care afecteaza operarea, intretinerea si inrautateste calitatea apei la utilizatorul final, se propune in proiect inlocuirea conductelor pe tronsoane in lungime totala de 16 km cu conducte din PEID, PE100, PN10 (De63mm – 315mm) si fonta ductila (Dn 400 si 500mm). Aceste inlocuiri survin ca urmare a numarului ridicat de avarii pe segmentele ‚vechi ale retelei de distributie, din inregistrari reiese o medie pentru Vulcan de 203 avarii/an in perioada 2010-2014, cu pierderi de volume de apa in medie de 278 mii mc/an si ore de intrerupere a furnizarii apei plus cheltuieli pentru reparatiie evaluate la 113 mii lei in medie/an. .

13



(fonta ductila, polietilena de inalta densitate) in lungime totala de 35,545km.

17 Reabilitare retele de distributie UAT Aninoasa

In localitatea Aninoasa exista o retea de distributie a apei potabile in lungime totala de 24,145km, formata din conducte de fonta si otel din perioadele 1940 – 1960, 1960-1980 si 1980-1990 (5,841km), in functiune alaturi de conducte mai ‚noi’, construite dupa 1999, pana in 2014 (18,304km)

Conductele vechi in serviciu din aceasta localitate au inregistrat un numar mediu de avarii de 80/an, intre 2010 si 2014, care au asociate un volum de pierderi de 110 mii mc/an , costuri de interventie de 44 mii/an, in valoare medie. Aceste considerente, inclusiv cele legate de intreruperea apei si de afectarea calitatii acesteia datorita vechimii si starii conductelor conduc la propunerea proiectului de inlocuire a unei lungimi totale de 1,9 km cu conducte de PEID, PE100, PN10.

18 Reabilitare retele de distributie Petrosani N, UAT Petrosani:

Conductele din otel si fonta, depasite fizic si moral, executate intre ani 1940 – 1990 ale retelei ‚vechi’ din Petrosani totalizeaza o lungime de 34,106km in timp de reteaua „noua”, construita dupa 1999 pana in 2014 se ridica la 81,522km. La nivelul UAT Petrosani la sfarsitul anului 2014 s-au inregistrat 115,628km de retea de distributie in functiune.

Situatia avariilor pe zona de conducte vechi a UAT Petrosani, indica 590 avarii / an, ca medie in ultimii 5 ani si pierderi de apa de 854 mii mc /an. Cheltuielile de remediere a avariilor s-au ridicat la valoarea de 326 mii lei/medie anuala. Reteaua de distributie va avea inlocuiri de conducte 7,4 km pentru Petrosani N si 11 km pentru Petrosani S, cu conducte din PEID PE100 PN10 De110mm-315mm si fonta ductila Dn 400mm. 19

Reabilitare retele de distributie Petrosani S, UAT Petrosani:

20 Reabilitare retele de distributie UAT Petrila

UAT Petrila detine 21,462km retea de distributie apa potabila foarte veche, din otel si fonta, din perioadele initiale de dezvoltare a sistemului, alaturi de care functioneaza 43,804km de retea construita dupa 1999, din PE si FD, in total o lungime in functiune in 2014 de 65,266km

Din inregistrarile lucrarilor de interventii efectuate de Operator se constata ca avariile se produc cu preponderenta pe conductele vechi ale retelei de distributie (unele fiind in serviciu de peste 75 de ani), in medie 178 avarii/an fata de media de 14 avarii /an pe conductele de PE sau 3 avarii /an pe conductele de FD (acestea din urma fiind construite in perioada 1999-2014), cheltuielile cu reparatiile ajungand in medie la 80 mii lei/an. Pierderile de apa din retea ajung si ele la la o medie de 256 mii mc /an. In aceasta situatie se propune inlocuirea a 9,2 km de retea existenta, cu conducte din PEID PN10, De110-160mm.

21

Statii de pompare pe retele de distributie

Statie de pompare (noua) SP Toplita - Valea de Brazi, UAT Uricani

Pentru localitatea Valea de Brazi si zonele Bilugu si Firizoni din orasul Uricani, alimentarea cu apa este furnizata de captarea subterana Toplita (front de 5 puturi), dimensionata sa livreze 5l/s.

Captarea subterana Toplita, din UAT Uricani, va fi trecuta in conservare datorita costurilor mari de intretinere si exploatare (costuri de intretinere a frontului de captare – intretinere pompe, deznisipare puturi, necesitatea de a asigura personal permanent, locatie care nu e usor accesibila in sezonul rece sau ploios). Ca urmare, Master Planul propune, ca lucrare prioritara, construirea unei statii de pompare (SPToplita) amplasata pe ambele fire ale aductiunii de la Valea de Pesti, in dreptul localitatii Valea de Brazi.

22 Statie de pompare (noua) Campu lui Neag, UAT Uricani

In prezent alimentarea cu apa a localitatii se realizeaza prin fantani individuale.

Face parte din infrastructura necesara pentru extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa in Campu lui Neag, UAT Uricani

23 SP Stefan (noua) UAT Lupeni

Statia de pompare existenta este situata in Lupeni si alimenteaza cu apa rezervoarele de la Colonia Stefan, din conducta principala de la Statia de Tratare a apei Valea de Pesti.

Cladirea in care se afla acum instalatia de pompare este intr-o stare avansata de degradare, costurile cu asigurarea sigurantei echipamentelor ar fi ridicate chiar in cazul reabilitarii constructiei, de aceea se impune construirea unei noi statii de pompare (SP Stefan noua) intr-o locatie care sa fie dotata cu echipament de supraveghere video (anti-efractie) si alarmarepentru asigurarea debitului si presiunii de apa pentru locuitorii din zona.

Infrastructura de apa uzata Aglomerarea Petrosani

24 Retele de canalizare

Reabilitare retele de canalizare UAT Lupeni

In Lupeni exista 46,8 km de conducte de canalizare din beton, de dinainte de 2007. Programul Operational Mediu 2007-2013 nu a prevazut lucrari in infrastructura de apa uzata in UAT Lupeni.

Reteaua de canalizare prezinta un grad de uzura ridicat asociat cu expirarea duratei normate de viata. De asemenea, exista o frecventa ridicata a interventiilor pentru solutionarea avariilor pe retea (aprox 279 interventii / an). Aceste deficiente afecteaza calitatea mediului si prezinta risc privind sanatatea populatiei. In plus, conduc la creserea costurilor de operare si intretinere. Investitiile propuse urmaresc reabilitarea componentelor existente ale sistemului de canalizare constand in inlocuirea retelei de beton existente pe o lungime de cca 12,8 km (inclusiv camine de vizitare si racorduri) cu tuburi din PVC- KG SN8M De315mm si PAFSIN (poliester armat cu fibra de sticla si insertie

14



de nisip) SN10000, PN1, avand De600mm. Conductele de refulare de la SP1 si SP2 vor fi din PEID PE100, PN16 De110mm, L=150m.

25 Reabilitare retele de canalizare UAT Vulcan

Reteaua de canalizare functionala in Vulcan, in 2014, masura in total 66,0km din care: 43,4km de conducte de beton instalate inainte de 2007, 21,9km de conducte de PVC si 0,7km conducte PEID; cei 22,km fiind executati prin POS Mediu 2007-2013.

Reteaua de canalizare prezinta un grad de uzura ridicat asociat cu expirarea duratei normate de viata. Rata de infiltratii remanenta dupa realizarea investitiilor finantate prin POS Mediu (2007 - 2013) va ramane ridicata (aproximativ 46%). De asemenea, exista o frecventa ridicata a interventiilor pentru solutionarea avariilor pe retea (aproximativ 220 / an). Aceste deficiente afecteaza calitatea mediului si prezinta risc privind sanatatea populatiei. In plus, conduc la creserea costurilor de operare si intretinere. Investitiile propuse urmaresc reabilitarea componentelor existente ale sistemului de canalizare constand in inlocuirea a cca 7,2 km ai retelei de beton existente (inclusiv camine de vizitare si racorduri) cu tuburi din PVC- KG SN8M (de 250mm si De315mm) si PAFSIN (poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip) SN10000, PN1, avand De600mm.

26 Reabilitare retele de canalizare UAT Aninoasa

In Aninoasa, la nivelul anului 2014 erau in functiune 15,7km de retele de canalizare, 5,0km din beton, 10,6km din PVC, 0,1km PEID, cei 10,7 km fiind retele noi realizate prin POS Mediu 2007-2013

Reteaua de canalizare prezinta un grad de uzura ridicat asociat cu expirarea duratei normate de viata. Rata de infiltratii remanenta dupa realizarea investitiilor finantate prin POS Mediu (2007 - 2013) va ramane ridicata (aproximativ 46%). De asemenea, exista o frecventa ridicata a interventiilor pentru solutionarea avariilor pe retea (aproximativ 85 / an). Aceste deficiente afecteaza calitatea mediului si prezinta risc privind sanatatea populatiei. In plus, conduc la cresterea costurilor de operare si intretinere. Investitiile propuse urmaresc reabilitarea componentelor existente ale sistemului de canalizare constand in inlocuirea retelei de beton existente pe cca 2,5km (inclusiv camine de vizitare si racorduri) cu tuburi din PVC- KG SN8M, avand De 250mm si 315mm.

27 Reabilitare retele de canalizare Petrosani N, UAT Petrosani

Lungimea totala a retelei de canalizare din Petrosani este de 92,7km si ocupa centrul orasului si asezarile de pe malul de est al Jiului de Est, cele de pe malul celalalt nefiind racordate la retea. Reteaua este in mare parte construita din conducte de beton, dar exista si materiale precum PVC si GRP. S-au executat reabilitari prin programul PHARE (RO 96.08 Valea Jiului) si reabilitari si extinderi prin POS Mediu 2007-2013.Astfel, exista 54,4km de retea de canalizare din beton, instalata inainte de 2007, 0,5km (PVC) din perioada 2007-2011 si 37,8km (PVC si GRP) din perioada 2011-2014.

Reteaua de canalizare prezinta un grad de uzura ridicat asociat cu expirarea duratei normate de viata. Rata de infiltratii remanenta dupa realizarea investitiilor finantate prin POS Mediu (2007 - 2013) va ramane ridicata (aproximativ 46%). De asemenea, exista o frecventa ridicata a interventiilor pentru solutionarea avariilor pe retea (aproximativ 458 / an). Aceste deficiente afecteaza calitatea mediului si prezinta risc privind sanatatea populatiei. In plus, conduc la cresterea costurilor de operare si intretinere. Pentru Petrosani Nord, investitiile propuse urmaresc inlocuirea retelei de beton (inclusiv a caminelor de vizitare si racordurilor) cu retea din tuburi din PVC-KG, SN8M, pe cca 7,2km, avand De 250 - 500 mm si PAFSIN SN10000, PN1 cu Dn600mm. Pe anumite portiuni din lungimea declarata mai sus, (pe cca 325m), unde colectoarele sunt la adancimi intre 4 si 11m se va folosi o tehnologie de curatare si re-lining a conductei existente, fara excavatii deschise (no-dig), cu exceptia gropilor de pornire si sosire. Astfel se va reabilita prin relining colectorul „Petrila” (Sc Gen 3 – Str. G. Enescu), Dn800mm si colectorul din zona Pietei agroalimentare (intre C112 ex si C114 ex), Dn 500mm. Refularile de la SP1 & 2, necesar a fi instalate in reteaua de canalizare, vor fi din PEID PE100, PN10, De90mm, avand 62m lungime totala. In acelasi timp, in zona Petrosani S, se vor inlocui /reabilita cca 3,9 km de colector de canalizare, folosindu-se PVC-KG Sn8M, De250mm – 500mm, si PAFSIN, SN10000, PN1, Dn800mm.

28 Reabilitare retele de canalizare Petrosani S, UAT Petrosani

29 Reabilitare retele de canalizare UAT Petrila

Reteaua de colectare a apei uzate din orasul Petrila are o lungime de 50,2km, fiind realizata din conducte de beton, PVC, GRP si PEID, cu diametre intre 200mm si 600mm si este de tip separativ, desi exista cazuri unde reteaua menajera preia si apa pluviala si invers (str. Republicii). In general, conductele au durata de exploatare cuprinsa intre 1 si 37 ani, exista 12,6km (conducte de beton si GRP) instalati inainte de 2007, 10,3km

Reteaua de canalizare prezinta un grad de uzura ridicat asociat cu expirarea duratei normate de viata (sunt tronsoane care sunt in functiune de peste 30 ani). Rata de infiltratii remanenta dupa realizarea investitiilor finantate prin POS Mediu (2007 - 2013) va ramane ridicata (aproximativ 46%). De asemenea, exista o frecventa ridicata a interventiilor pentru solutionarea avariilor pe retea (aproximativ 279 / an). Aceste deficiente afecteaza calitatea mediului si prezinta risc privind sanatatea populatiei. In plus, conduc la creserea costurilor de operare si intretinere. Investitiile propuse urmaresc reabilitarea componentelor existente ale sistemului de canalizare constand in inlocuirea retelei de beton existente, pe cca 7,4 km (inclusiv camine de vizitare si racorduri) cu tuburi din PVC-KG, SN 8 M, avand De 315 mm.

15



(conducte din PVC) din perioada 2007-2011 si 27,3km (PVC si PEID) din 2011-2014.

30


Statie noua de pompare apa uzata - SP1 UAT Lupeni

Pentru a putea transporta apa uzata menajera din cartierul Stefan catre Statie de Epurare, este necesara traversarea raului Jiul de Vest, acest lucru fiind posibil (datorita configuratiei terenului) numai cu ajutorul unei statii de pompare noi.

Statie noua de pompare SP1 care preia apa din cartierul Stefan (str. Frumoasa, caminul L240,) o descarca sub presiune intr-un camin de disipare a energiei (CDE) si o trimite gravitational catre colectorul de canalizare principal ce merge catre Statia de Epurare Danutoni..

31 Statie noua de pompare apa uzata - SP2 UAT Lupeni

In zona Bulevardul Pacii, pentru supratraversarea pr. Mierleasa, pe conducta noua se va amplasa, datorita configuratiei terenului, , o statie de pompare a apelor uzate, montata in camin.

Statie noua de pompare care va prelua apele uzate de la consumatorii de apa de pe Bdul Pacii (camin L299), peste pr. Mierleasa, pana intr-un camin de disipare a energiei (CDE) conectat cu caminul L312.

32 Statie noua de pompare apa uzata - SP1 UAT Petrosani

Reteaua existenta a fost distrusa de catre apele paraului Maleia, la ora actuala apele uzate deversand direct in acest parau..

Statia noua de pompare apa uzata va fi amplasata in zona Pietei agroalimentare si va pompa apele peste pr. Maleia.

33 Statie noua de pompare apa uzata - SP2 UAT Petrosani

Pentru functionalitatea sistemului de canalizare reabilitat si pentru a evita executia retelelor de canalizare pe terenuri private se impune construirea unei statii noi de pompare ape uzate menajere

SPAU 2 Petrosani se va amplasa in zona intersectiei dintre Str. Primaverii si str. Lunca si va traversa paraul Maleia.

Aglomerarea Uricani

34 Retele de canalizare

Reabilitare retele de canalizare UAT Uricani

Uricani dispune de retea de canalizare veche, din beton, in lungime de 12,2km si in cadrul proiectului finantat din POS Mediu 2007-2013 nu s-au executat lucrari in reteaua de canalizare din aceasta zona.

Reteaua de canalizare prezinta un grad de uzura ridicat asociat cu expirarea duratei normate de viata. De asemenea, exista o frecventa ridicata a interventiilor pentru solutionarea avariilor pe retea (aproximativ 215 / an). Aceste deficiente afecteaza calitatea mediului si prezinta risc privind sanatatea populatiei. In plus, conduc la creserea costurilor de operare si intretinere. Investitiile propuse urmaresc reabilitarea componentelor existente ale sistemului de canalizare pe lungimea de cca 6,4 km constand in inlocuirea retelei de beton existente (inclusiv camine de vizitare) cu tuburi din PVC-KG SN8M De 250 - 500 mm. Refularea statiei de pompare apa uzata ce se va instala la km20+100 pe DN 66A Uricani-Lupeni va fi din PEID, PN6, SDR17.6, De90mm, L=100m.

35 Statii de pompare apa uzata

Statie noua de pompare apa uzata - SP1 Uricani

Pentru a putea transporta apa uzata menajera din cartierul Sterminos catre Statie de Epurare, este necesara traversarea raului Jiul de Vest, acest lucru fiind posibil (datorita configuratiei terenului) numai cu ajutorul unei statii de pompare noi.

Statia de pompare SP1 Uricani va prelua apa uzata menajera din cartierul Sterminos (km20+100 pe DN 66A Uricani-Lupeni, caminul U163, o descarca sub presiune intr-un camin de disipare a energiei (CDE) de unde este transportata gravitational catre statia de epurare Uricani.

SCADA

36 SCADA Sistem centralizat SCADA

In prezent nu exista un sistem unitar centralizat, la nivel de Operator, care sa centralizeze si sa gestioneze informatiile in vederea eficientizarii activitatilor. Sistemele existente sunt realizate in etape diferite, unele componente sunt nefunctionale sau depasite: - Captarile si statiile de pompare sunt fara automatizare - Punctele de monitorizare (debite, presiuni) de pe retelele de apa sunt insuficiente si partial nefunctionale - Exista vane automate sau motorizate pe magistrale

Pentru asigurarea serviciilor la standarde de calitate actuale, si pentru eficientizarea proceselor, este necesara modernizarea sistemelor de automatizare si monitorizare locala si de la distanta. Se propune ca investitie realizarea unui sistem SCADA centralizat, unitar, cu un dispecerat central si avand urmatoarele facilitati: - Monitorizare debite, presiuni pe retele; - Monitorizare parametrii de calitate ai apei – clor, pH, turbiditate - Monitorizare nivel rezervoare; - Automatizare locala si control de la distanta vane automate magistrala si rezervoare; - Control si monitorizare vane motorizate de la rezervoare; - Monitorizare parametri statii de pompare ape uzate; - Monitorizare statie de epurare Danutoni; - Monitorizare statie de epurare Uricani;

16



sau la rezervoare care nu se pot monitoriza sau controla de la distanta - Statiile de tratare au automatizare locala partial sau total nefunctionala, si fara transmisie de date la distanta - SPAU Vascoza are automatizarea locala si transmisia de date prin radio nefunctionale, iar celelalte SPAU existente nu pot transmite suficiente date pentru o monitorizare eficienta din cauza alimentarii cu baterie a data loggerelor GSM/GPRS - SEAU Danutoni si SEAU Uricani nu sunt prevazute cu sisteme de transmisie date la distanta pentru monitorizare - Unele obiective sunt fara personal si nu este asigurata paza si securitatea - Tablourile electrice pentru alimentarea punctelor de monitorizare se afla intr-o stare avansata de degradare

- Monitorizare comanda si control la distanta statii de pompare apa potabila; - Monitorizare statii de tratare: Jiet si clorinari, Valea de Pesti, Taia, Zanoaga; - Monitorizare MHC; - Compatibilitate cu sistemele GIS si de Modelare Hidraulica; - Sistem de supraveghere video si alarmare. -Alimentarea cu energie electrica pentru toate componentele noi ale sistemului si reabilitarea bransamentelor existente care reclama acest lucru datorita starii dificile in care se afla

Utilaje si echipamente de operare

37 Utilaje si echipamente de operare

In prezent operatorul dispune de un parc de utilaje si echipamente destul de redus, unele, aflate intr-o stare de functionare precara, achizitionate din fondurile de pre-aderare (1997, 1998, 2001). In POS Mediu 2007-2013 parcul s-a completat cu doua autovehicule speciale (2013) si cu un buldo-excavator si o autoutilitara cu echipament de ridicat (2015), acestea in mod particular, aflate in stare buna si foarte buna.

Proiectul de fata se adreseaza optimizarii sistemelor de apa si canalizare ale Vaii Jiului, rezolvarii problemelor de pierderi din si de infiltratii in conducte, iar utilajele si echipamentele propuse pentru completarea si innoirea celor aflate deja in uz tintesc rezolvarea mai rapida a problemelor care pot aparea in exploatare (aparatura performanta pentru detectie de pierderi de exemplu, capabila sa izoleze cu o precizie semnificativa zona din retea in care s-a produs o avarie, utilaj de foraj orizontal pentru evitarea sapaturilor deschise si intreruperea circulatiei pe strazile localitatilor, aparate de sudura pentru conducte din diverse materiale si pentru intreaga gama de diametre) si imbunatatirea operarii in diverse puncte ale sistemului (utilaje care deservesc captarile sau statiile de tratare, autolaborator pentru determinarea calitatii apei, generatoare diesel mobile pentru continuitatea in functionare a statiilor de pompare ape uzate din retea in cazuri de avarie in SEN) si intretinerii retelelor (autovidanje si autocuratitoare), pentru servicii de calitate oferite consumatorilor.

17

10.2 Alimentarea cu apa

10.2.1 Zona de Alimentare cu Apa Valea de Pesti 10.2.1.1 Aductiuni

Motivul principal si criteriul de selectie pentru investitiile la conductele de aductiune a fost gradul de uzura, varsta conductei si numarul de avarii anuale. Datorita gradului de uzura, pierderile datorate avariilor sunt semnificative. Pentru determinarea pierderilor de apa s-au facut masuratori pe majoritatea conductelor de aductiune, in amplasamente stabilite impreuna cu beneficiarul, in functie de localizarea si numarul avariilor. S-au facut masuratori simultane in doua puncte pe o aductiune pentru a determina cat mai exact pierderile. In urma analizei datelor primite de la beneficiar si a masuratorilor, s-a stabilit ca, pentru a asigura cantitatea apei transportate si pentru a scadea costurile de operare si intretinere ale beneficiarului, este nevoie de reabilitarea unor tronsoane de aductiune ale sistemului zonal Valea de Pesti, dupa cum se prezinta in cele ce urmeaza:

10.2.1.1.1 Reabilitare aductiune Uricani

Proiectul propune reabilitarea unui tronson al aductiunii Valea de Pesti, pe portiunea dintre nodul de vane Uricani si rezervorul de 2x1500mc. Conducta, din fonta ductila cu mufe si garnituri zavorate, are diametrul de 300 mm, clasa C30. Odata cu reabilitarea conductei de aductiune, aceasta va fi echipata cu vane de linie, de aerisire si golire, montate in camine. Investitiile propuse vor avea ca rezultat reducerea vulnerabilitatii sistemului, reducerea riscurilor asupra sanatatii umane si asigurarea continuitatii si securitatii alimentarii cu apa potabila a locuitorilor orasului.

Conducta va supratraversa un curs de apa (raul Jiul de Vest) pe o lungime de 55 m. Conducta va fi preizolata si se va fixa pe o structura noua, independenta, amplasata aval de podul peste rau, structura existenta de supratraversare fiind improprie sprijinirii noii conducte (conform „Raportului de expertiza tehnica privind posibilitatile de supratraversare ale raului Jiul de Vest cu o conducta de apa PEID PN 100 cu Dn=315 mm si o conducta de aductiune cu Dn=300 mm pe strada Republicii din orasul Uricani, judetul Hunedoara”, inclus in Anexa 22 din Vol. II – Anexe la Studiul de Fezabilitate).

Pe traseul aductiunii, se vor executa 2 subtraversari de drum, prin foraj orizontal dirijat, in tub de protectie, cu lungime totala de 30m, si 3 subtraversari de drum in sapatura deschisa, cu lungime totala de 24m.

Subtraversarile de drum sunt prevazute a se executa in tub de protectie din otel OL DN 600 mm.

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a conductei de aductiune este de cca 1,4 km. Pe aceasta lungime s-au prevazut 3 camine de vane si 1 camin de debitmetru.

Valoarea investitiei de baza pentru lucrarile de reabilitare este de 471.547 Euro fara TVA in preturi curente.

10.2.1.1.2 Reabilitare aductiune Braia

Se propune reabilitarea aductiunii Braia pe o lungime de cca 2,6 km, cu conducta din fonta ductila, cu mufa si garnitura zavorata, clasa C30, avand diametre de 300 mm si 400 mm. Odata cu reabilitarea aductiunii, aceasta va fi echipata cu vane de sectionare, de aerisire si golire, montate in camine. Valoarea investitiei de baza este de 857.720 Euro fara TVA in preturi curente.

10.2.1.1.3 Reabilitare aductiune Morisoara

Pentru reabilitarea tronsonului de aductiune Vulcan – Morisoara, materialul propus in prezenta documentatie este polietilena de inalta densitate (PEID), PE 100, PN16, cu diametrul De250mm. Odata cu reabilitarea aductiunii, aceasta va fi echipata cu camine de vane, aerisire si golire.

19

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a conductei de aductiune este de aproximativ 3 km.

Conducta de aductiune PEID PE100, PN16, De250mm subtraverseaza Paraul Morisoara cu foraj orizontal dirijat, cu conducta purtatoare in conducta de protectie din otel si il supratraveseaza in trei sectiuni, cu conducta preizolata, pe structuri independenta.

Valoarea investitiei de baza este de 1.193.725 Euro fara TVA in preturi curente.

10.2.1.1.4 Reabilitare aductiune Vulcan – Petrosani

Reabilitarea tronsonului Vulcan – Petrosani se va face prin inlocuirea conductei existente cu conducta din fonta ductila, cu mufa si garnitura zavorata, clasa C30, DN 400 mm. Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a conductei de aductiune este de cca L=10,8 km.

Subtraversarile de drum si de cursuri de apa ale conductei de aductiune din fonta ductila DN 400mm, PN16 sunt prevazute a se executa in tub de protectie din otel OL DN 800 mm.

In functie de profilul terenului pe aductiune au fost prevazute in punctele inalte camine de aerisire echipate cu ventile de aerisire cu flanse DN 100 mm, iar in puntele joase camine de golire echipate cu vane si teuri de golire DN 400 mm.


10.2.2 Zona de alimentare cu apa Zanoaga-Taia-Jiet 10.2.2.1 Reabilitare Captare Izvoru

In vederea asigurarii functionarii corespunzatoare a captarii Izvoru, se propun urmatoarele masuri de reabilitare:

• Refacerea elementelor de beton ale deversorului, captarii si scarii de pesti afectate de eroziune si probleme de etanseitate;

• Decolmatarea disipatorului de energie, inclusiv refacerea suprafetelor de beton degradate;

• Inlocuirea gratarului metalic aferent captarii;

• Inlocuirea actionarilor mecanice;

• Inlocuirea ramelor si chepengurilor cu rame si chepenguri noi prevazute cu sistem antiefractie;

• Refacerea profilului metalic pe fata amonte a captarii;

• Refacerea scarilor de acces;

• Amenajarea unei suprastructuri la nivelul captarii, realizata din zidarie portanta, prevazuta cu usi de acces cu sistem antiefractie, in vederea asigurarii protectiei corespunzatoare a noilor echipamente instalate fata de intemperii si acte de vandalism;

• Instituirea unei imprejmuiri corespunzatoare marcate cu placute avertizoare, astfel incat sa fie oprit accesul populatiei, animalelor si utilajelor de orice fel, in concordanta cu situatia locala din amplasament si in conformitate cu prevederile legislatiei aplicabile si cu indicatiile din „Studiul privind dimensionarea zonelor de protectie sanitara pentru captarile de apa de suprafata Polatiste si Izvoru, exploatate de SC APA SERV VALEA JIULUI SA, Petrosani, Jud. Hunedoara”elaborat pentru SC APA SERV VALEA JIULUI SA de catre ADMINISTRATIA NATIONALA ”APELE ROMANE” - Contract 51/04.06.2012.

20

In vederea asigurarii functionarii corespunzatoare a deznisipatorului captarii, se propun urmatoarele masuri de reabilitare:

• Reabilitarea elementelor de beton ale deznisipatorului afectate de eroziune si probleme de etanseitate;

• Inlocuirea actionarilor mecanice;

• Inlocuirea ramelor si chepengurilor cu rame si chepenguri noi prevazute cu sistem antiefractie;

• Refacerea scarilor de acces;

• Amenajarea unei suprastructuri la nivelul deznisipatorului, realizata din zidarie portanta, prevazuta cu usi de acces cu sistem antiefractie, in vederea asigurarii protectiei corespunzatoare a noilor echipamente instalate fata de intemperii si acte de vandalism;

• Instituirea unei imprejmuiri corespunzatoare marcate cu placute avertizoare, astfel incat sa fie oprit accesul populatiei, animalelor si utilajelor de orice fel, in concordanta cu situatia locala din amplasament si in conformitate cu prevederile legislatiei aplicabile si cu indicatiile din „Studiul privind dimensionarea zonelor de protectie sanitara pentru captarile de apa de suprafata Polatiste si Izvoru, exploatate de SC APA SERV VALEA JIULUI SA, Petrosani, Jud. Hunedoara”elaborat pentru SC APA SERV VALEA JIULUI SA de catre ADMINISTRATIA NATIONALA ”APELE ROMANE” - Contract 51/04.06.2012.

Pentru realizarea interventiilor si operatiunilor de mentenanta la nivelul captarilor este suficienta manevrarea actionarilor mecanice noi ce vor fi instalate si protejate in mod corespunzator in cadrul lucrarilor de reabilitare propuse prin prezentul studiu de fezabilitate.

In aceste conditii, Operatorul isi va ajusta procedurile de exploatare a captarilor in vederea asigurarii unui program corespunzator de inspectare, operare si mentenanta.

Valoarea investitiei de baza este de 71.597 Euro fara TVA in preturi curente.

10.2.2.2 Aductiuni

10.2.2.2.1 Reabilitare aductiune Polatiste

Pentru a asigura calitatea apei transportate si pentru a scadea costurile de operare si intretinere ale beneficiarului este nevoie de reabilitarea aductiunii Polatiste pe tronsonul Deznisipator – Statia de tratare Zanoaga, cu conducta din fonta ductila, Clasa C30, de diametre de 500mm si 600 mm, cu sistem de zavorare a imbinarilor. Odata cu reabilitarea conductei de aductiune, aceasta va fi echipata cu vane de linie, de aerisire si de golire, instalate in camine.

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a conductei de aductiune este aproximativ L=3,7 km.

Subtraversarile de drum (5 buc. pe conducta FD Dn600mm) si paraie (1 subtraversare a paraului Stoiniciorii, cu conducta FD Dn500mm, PN16) sunt prevazute a se executa prin foraj orizontal in tub de protectie din otel OL DN 1000 mm.


10.2.2.2.2 Reabilitare aductiune Petrila

Se propune reabilitarea tronsonului Jiet-Petrila, cu conducta de PEID, PN16, SDR 11, diametrul 355mm. La reabilitarea conductei de aductiune aceasta va fi echipata cu vane de linie, sectionare, de aerisire si de golire, instalate in camine si masive de ancoraj.

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a conductei de aductiune este de cca 3,5 km.

21

Subtraversarile de drumuri si podete, CF ale conductei de PEID, De355mm sunt prevazute a se executa cu foraj orizontal, dirijat, cu conducta de aductiune montata in tub de protectie din otel OL Dn500mm. Cele doua supratraversari ale pr. Jiet ale conductei de aductiune din PEID, De 355mm, PN16 se fac cu conducta preizolata fixata de podurile rutiere situate pe DJ709H din oras.

Pe conducta de aductiune se va monta un debitmetru electromagnetic Dn350mm, in caminul CD1, cu transmiterea la distanta a datelor masurate, pentru care este necesara executia unui bransament electric.

Valoarea investitiei de baza este de 1.321.667 Euro fara TVA in preturi curente

10.2.2.3 Statii de tratare

Statiile de tratare Taia si Zanoaga se vor reabilita prin pastrarea structurilor si functionalitatii unor obiecte tehnologice existente, cu adaugarea de obiecte noi in spatiile existente si cu demolarea structurilor nefunctionale si degradate din punct de vedere structural.

10.2.2.3.1 Reabilitare Statie de tratare Zanoaga

Masurile propuse prin studiul de fezabilitate includ modificari ale fluxului tehnologic, cu reabilitarea/ dezafectarea unor obiecte existente precum si constructia de obiecte noi. Implementarea acestor masuri implica si lucrari de reconfigurare a retelelor de incinta, drumurilor si platformelor existente in amplasamentul statiei de tratare.

Descrierea procesului tehnologic

• Linia apei – obiecte noi si reabilitare/reconfigurare/conversie obiecte existente

o Demolare decantor existent

o Realizare complex nou pentru camere coagulare-floculare si decantoare cu modul lamelar si concentratoare de namol

o Reabilitare pavilion administrativ si statie de filtrare rapida pe nisip, cu reconfigurare pentru jumatate din cuvele de filtrare existente, inclusiv reconfigurare instalatie hidraulica aferenta si reabilitare echipamente de spalare cu apa si aer

o Realizare statie noua de pompare intermediara

o Realizare treapta noua de post-oxidare cu ozon, inclusiv depozit de oxigen, generator de ozon si destructor de ozon

o Conversie pentru jumatate din cuvele existente de filtrare rapida pe nisip in filtre de carbune activ granular, inclusiv reconfigurare instalatie hidraulica aferenta

o Reabilitare si reconfigurare compartiment existent in cladirea administrativa pentru stocare coagulant

o Realizare cladire noua, inclusiv echipamente si instalatii pentru stocare-preparare-dozare reactiv de remineralizare a apei filtrate

o Reabilitare compartiment existent in cladirea administrativa prevazut cu echipamente/instalatii noi de stocare-preparare-dozare clor gazos si introducere echipamente si instalatii noi de preparare-dozare dioxid de clor

• Linia namolului- obiecte noi

o Realizare ingrosator de namol nou

o Realizare constructie noua prevazuta cu instalatii si echipamente de deshidratare a namolului ingrosat

22

Figura 10- 1 Plan de situatie Statia de Tratare Zanoaga

Hasura albastra- obiecte reabilitate; Hasura rosie- obiecte noi; Hasura gri- obiecte nemodificate

23

(i) Complex de coagulare-floculare-decantare

Turbiditatea relativ redusa a apei brute, cu variatii bruste importante in functie de regimul precipitatiilor din amonte de captare, impun introducerea unei trepte de decantare adecvate, cu performante ridicate. In acest sens, este necesara realizarea unor camere de reactie rapida, respectiv lenta, capabile sa asigure timpii de contact si gradientii corespunzatori fazelor pericinetica, respectiv ortocinetica.

Complexul de coagulare-floculare-decantare va fi o constructie noua amplasata in zona decantorului radial existent. Decantorul radial existent este o structura axial simetrica alcatuita din placi plane circulare, placi curbe cilindrice si placi curbe tronconice, grinzi si stalpi care se gaseste intr-o stare avansata de degradare si care se va demola.

Pentru a minimiza costurile cu realizarea constructiilor si cu energia necesara pomparii apei si namolului intre obiectele tehnologice, precum si pentru a creste eficienta procesului de tratare s-a propus realizarea unei singure cladiri tehnologice care sa cuprinda camera de distributie, camerele de reactie rapida si lenta, statiile de pompare pentru namolul de recirculare si in exces, precum si decantoarele, conform detaliilor prezentate in piesele desenate.

Complexul de coagulare-floculare-decantare va fi alcatuit dintr-o infrastructura de forma paralelipipedica, realizata din beton armat si o suprastructura in cadre din beton armat.

Infrastructura este de forma unei cuve din beton armat monolit, compartimentata astfel incat sa se asigure functiunile de coagulare – floculare si decantare. Dimensiunile in plan ale cuvei (la exterior) sunt de 13,85 m x 13,05 m, la nivelul radierului.

Inaltimea cuvei bazinului va fi de 6,65 m iar elementele structurale vor avea urmatoarele grosimi:

• grosimea radierului va fi de 40 cm;

• grosimea peretilor exteriori si ai celor care se gasesc pe axele stalpilor suprastructurii va fi de 35 cm ;

• grosimea celorlalti pereti va fi de 25 cm pentru zona camerelor de reactie, respectiv 20 cm in zona de admisie.

Pentru accesul la utilajele din camerele de decantare sunt prevazute pasarele din beton armat cu latimea de 1,50 m.

Statiile de pompare, zona de admisie a apei si camerele de reactie rapida si lenta vor fi acoperite cu un planseu avand grosimea de 15 cm.

Suprastructura complexului de coagulare-floculare-decantare este reprezentata de o structura in cadre (stalpi, grinzi, planseu) din beton armat, care este legata monolit cu peretii exteriori si intermediari ai cuvei. Stalpii vor avea sectiunea 30 cm x 30 cm, grinzile vor avea sectiunea 25 cm x 50 cm, iar planseul va avea grosimea de 20 cm. Planseul va fi de tip terasa si va avea dispus un atic perimetral avand inaltimea de 60 cm si grosimea de 15 cm.

Inchiderea suprastructurii complexului de coagulare-floculare-decantare este prevazuta a se realiza din zidarie si tamplarie din PVC tip TERMOPAN, iar la exterior, de la suprafata terenului in sus, este prevazuta termoizolarea cu polistiren expandat ignifugat de 10 cm si finisarea cu tencuiala, atat pe zidarie, cat si pe peretii de beton. Termo - hidroizolarea planseului de acoperis va fi de tip terasa, cu izolatie termica din polistiren expandat de 10 cm si hidroizolatie de tip membrana. Pentru zona ingropata suprafata exterioara a peretilor marginali se va proteja cu hidroizolatie pe baza de bitum. Radierul si peretii din camerele de reactie si de decantare se vor proteja anticoroziv cu mortare agrementate tehnic.

(ii) Camere de reactie rapida si lenta

Pentru fiecare linie de tratare, se propune realizarea a 2 camere de reactie rapida dispuse in serie si a unei camere de reactie lenta.

24

Tinand cont de faptul ca procesele de coagulare-floculare sunt mai eficiente atunci cand suprafata de contact este mica si adancimea apei este mare, s-au propus urmatoarele dimensiuni utile pentru fiecare camera de reactie:

• Camerele de reactie rapida - structuri rectangulare cu latura de 1.4 m si inaltimea de 6 m;

• Camerele de reactie lenta - structuri rectangulare cu latura de 3.05 m si inaltimea de 6 m.

Fiecare camera de reactie rapida va fi echipata cu un agitator cu turatie variabila, puterea motorului fiind cuprinsa in domeniul 5.4 – 10.6 kW, iar fiecare camera de reactie lenta va fi echipata cu un agitator cu turatie variabila, puterea motorului variind intre 1.1 kW si 1.9 kW.

In prezent, in procesul de tratare se utilizeaza coagulantul Sachtoklar P (policlorura bazica de aluminiu), care prezinta eficienta ridicata, confirmata atat de experienta operatorului cat si de testele realizate in cadrul studiului de calitate a apei.

Tinand cont de eficienta ridicata a coagulantului actual, de experienta operatorului in utilizarea acestui reactiv, precum si existenta unui flux de aprovizionare adecvat, se propune mentinerea Sachtoklar P ca reactiv folosit in procesul de coagulare-floculare. Pentru stocarea si dozarea coagulantului se vor utiliza instalatii noi ce vor fi montate in statia de reactivi existenta, care va fi reabilitata in cadrul masurilor propuse prin prezentul studiu de fezabilitate.

Admisia apei brute in camerele de reactie rapida pentru fiecare linie de tratare se va realiza prin intermediul unei camere de distributie avand dimensiunile utile in plan de 3.90 m x 2.10 m si inaltimea de 6.60 m.

Conducta de admisie a apei brute va fi realizata din PEID DN 500 mm ce va alimenta camera centrala de distributie din care apa va fi repartizata in mod egal intre cele doua linii de tratare prin doua deversoare de lungime egala L=1.20 m.

Camera de distributie va fi prevazuta cu punct de injectie a coagulantului in apa bruta si cu un deversor de preaplin din care apa va fi evacuata printr-o conducta realizata din otel DN 500 mm. Inaltimea deversorului de preaplin va fi mai ridicata cu 20 cm fata de intaltimea deversoarelor de alimentare a liniilor de tratare.

Conducta de apa bruta va fi prevazuta cu o vana cu actionare electrica DN 500 mm, iar fiecare dintre conductele de admisie in camerele de reactie rapida vor fi prevazute cu vane cu actionare electrica DN 300 mm. Conducta de preaplin nu va fi prevazuta cu vane.

Admisia apei in camerele de reactie rapida dupa injectia de coagulant se va realiza prin intermediul a doua conducte din otel cu diametrul DN 300 mm.

Dupa prima camera de reactie rapida, apa este transportata pe la partea inferioara in cea de-a doua camera de reactie rapida printr-un gol cu dimensiunile de 0.50 m x 0.50 m. Din cea de-a doua camera de reactie rapida apa este transportata pe la partea superioara in camera de reactie lenta printr-un gol cu dimensiunile de 0.50 m x 0.50 m.

(iii) Decantoare lamelare cu concentrator de namol

Pentru decantarea particulelor floculate in camerele de reactie lenta, se propune constructia a doua decantoare cu modul lamelar cu concentrator de namol, cate unul pentru fiecare dintre cele doua linii de tratare. Luand in considerare spatiile limitate ale statiilor de tratare, decantorul lamelar este cea mai buna solutie, acestea fiind mult mai compacte si ocupand cu pana la 60-70% mai putin spatiu decat un decantor radial. Alte avantaje ale decantorului lamelar sunt:

• laminarizarea miscarii (Re<200) cu urmatoarele efecte pozitive:

25

o eliminarea influentei peretilor rigizi care limiteaza curgerea, avand in vedere faptul ca in miscarea laminara coeficientul de frecare nu depinde de rugozitatea peretilor ce marginesc curgerea;

o firele de curent sunt independente, fapt ce da posibilitatea particulelor de namol sa se deplaseze in sens descendent in timp ce curentul de apa se deplaseaza in sens ascendent;

o eliminarea pulsatiei turbulente a vitezei, favorizand retinerea particulelor din apa;

• cresterea numarului de particule din apa bruta prin recircularea namolului si implicit a numarul de ciocniri eficace inter-particule avand ca rezultat obtinerea unor flocoane coerente ce pot fi indepartate cu usurinta;

• reducerea suprafetelor bazinelor de decantare generata de incarcarea hidraulica mult mai ridicata in situatia utilizarii modulelor lamelare;

• protectia impotriva inghetului, prin realizarea unor decantoare acoperite;

• exploatare facila, ca urmare a gradului ridicat de automatizare si a numarului redus de elemente in miscare.

Admisia apei floculate se va face prin 3 goluri rectangulare realizate in peretele dintre fiecare camera de reactie lenta si decantorul aferent, fiecare gol avand dimensiunile 0.50 m x 0.50 m.

Unitatile de decantare vor avea dimensiunile utile in plan de 6.00 m x 6.00 m, iar inaltimea utila a apei va fi de 6.00 m.

Fiecare decantor va fi echipat pe toata lungimea utila cu modul lamelar amplasat la 1.20 m sub nivelul apei, caracteristicile modulului lamelar propus fiind:

• Lungime λ = 1.5 m;

• Latura a= 40 mm;

• Unghiul de instalare α = 55°.

Apa decantata va fi colectata pe la partea superioara a bazinului, prin intermediul a 2 jgheaburi realizate din otel inoxidabil avand inaltimea de 0.65 m, latimea de 0.30 m si lungimea de 6.00 m. Jgheaburile vor fi prevazute pe toata lungimea lor cu deversori triunghiulari avand inaltimea de 15 cm. Fiecare jgheab va fi prevazut cu stavile metalice plane cu actionare electrica avand dimensiunile 0.65 m x 0.30 m.

Un jgheab comun va colecta apa de la cele doua linii de decantare si o va directiona catre o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm, care va alimenta statia de filtrare pe nisip.

Fiecare decantor va fi prevazut la partea inferioara cu o basa de unde namolul va fi evacuat prin intermediul instalatiei de recirculare/evacuare a namolului in exces. Pentru facilitarea deplasarii namolului rezultat in urma procesului de limpezire, in fiecare decantor va fi instalat un pod raclor cu lame, fixat pe o pasarela din beton armat.

Namolul rezultat in urma procesului de decantare va fi aspirat cu ajutorul unei statii de pompare pentru fiecare linie, echipata cu (1+1) pompe cu turatie variabila instalate intr-o incapere adiacenta fiecarui decantor, conform detaliilor prezentate in piesele desenate.

Namolul de recirculare va fi introdus in proces in camerele de reactie rapida, gradul de recirculare fiind de 20-50%, iar namolul in exces va fi pompat catre un ingrosator de namol.

26

(iv) Filtre rapide de nisip

Avand in vedere principalele defectiuni ale cladirii statiei de filtre, se propun o serie de masuri de reabilitare a constructiei existente, dupa cum urmeaza:

• In zona rezervorului de apa filtrata se va realiza un perete transversal, care va delimita rezervorul de apa filtrat apa pe nisip de cel filtrat pe carbune activ granulat precum si extensii pentru 2 pereti sicana;

• Indepartarea tencuielior de pe peretii si planseul statiei de filtre;

• Verificarea starii planseului (indepartarea betoanelor atacate chimic, verificarea starii armaturilor din elementele de acoperis);

• Realizarea unei protectii anticorozive a armaturilor degradate si refacerea geometriei planseului cu mortare speciale;

• Refacerea tencuielilor pe peretii si planseul statiei de filtre;

• Inlocuirea tamplariei existente cu tamplarie PVC pentacamerala cu geam dublu termoizolant;

• Realizarea de balustrade din otel galvanizat pe perimetrul cuvelor de filtrare;

• Refacerea integrala a tencuielii de pe fatadele exterioare ale statiei de filtre;

• Termoizolarea peretilor la exterior cu polistiren expandat de 10 cm si aplicarea de tencuieli de finisaje;

• Termo-hidroizolarea planseului de acoperis cu izolatie termica din polistiren expandat de 15 cm si hidroizolatie de tip membrana.

Pe langa masurile descrise mai sus, implementarea schemei de tratare propuse implica realizarea de lucrari constand in reconfigurarea celor 8 cuve de filtrare astfel: 4 cuve de filtru vor fi utilizate pentru filtrarea pe nisip a apei decantate, iar 4 cuve vor fi utilizate pentru filtrarea pe carbune activ granular a apei ozonate. Functionarea filtrelor se va realiza cu nivel constant si debit variabil.

Apa decantata va fi transportata gravitational din complexul de coagulare-floculare-decantare in canalul de admisie al filtrelor printr-o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm.

Pentru a se asigura echipartitia debitelor in cele 4 cuve de filtrare pe nisip, se propune executia unui canal nou de admisie a apei decantate, prevazut cu un perete de linistire si 4 buzunare de deversare realizate din beton, cate unul pentru fiecare cuva de filtru. Noul canal se va realiza pe latura opusa galeriei tehnologice, lipit de peretele statiei de filtre si va fi alcatuit din doua compartimente pe verticala, cel de jos destinat evacuarii apei de la spalarea filtrelor, iar cel de sus destinat admisiei apei in cuvele de filtrare. Pentru realizarea acestui canal este necesar sa se demoleze depozitul de var pulbere. Pentru accesul apei in cuvele de filtrare si pentru evacuarea apei de la spalare se vor realiza goluri in peretele statiei, prevazute cu stavile metalice cu actionare electrica. Accesul in zona nou construita se va realiza printr-o usa situata in capatul statiei.

Pentru o repartitie corecta a apei decantate in cuva de filtru se propue cate un jgheab metalic central de deversare in fiecare cuva.

Stratul de nisip va fi inlocuit in toate cele 4 cuve de filtrare propuse pentru reabilitare, materialul filtrant propus avand urmatoarele caracteristici:

• Diametrul particulelor: 0.85 – 2.0 mm;

• Procentul de particule in afara domeniului: < 5% inferior, < 5% superior;

• Diametrul efectiv: d10=0.9 – 1.0 mm;

• Coeficientul de uniformitate d60/d10 ≤ 1.6;

27

• Continutul de cuart (roci cuartoase) - minim 92%;

• Rezistenta chimica sau pierderea la acid Pa < 2%;

• Friabilitatea F < 5%;

• Porozitatea P > 40%.

De asemenea, se propune realizarea unui sistem nou de drenaj, alcatuit din placi cu crepine sustinute pe grinzi suport transversale in fiecare cuva. Se vor amplasa cate 16 placi cu crepine pe fiecare cuva de filtru, totalizand 64 de placi cu crepine pe intreaga statie de filtre pe nisip.

Se va realiza un sistem de grinzi prefabricate dispuse la 0,98 m intre ele pe care vor fi dispuse placile cu crepine avand dimensiunea in plan 1,80 m x 1,08 m si grosimea de 10 cm. Grinzile prefabricate se vor prinde de peretii cuvelor prin intermediul unor elemente metalice din otel galvanizat si vor avea inglobate tijele necesare prinderii placilor cu crepine. Pentru repararea suprafetelor deteriorate din interiorul cuvelor si pentru protectia suprafetelor se vor utiliza numai produse agrementate tehnic.

Rezervorul existent, amplasat sub cele 8 cuve de filtrare, va fi reconfigurat si impartit in doua rezervoare simetrice – unul pentru apa filtrata pe nisip si unul pentru apa filtrata pe carbune activ granular.

Pentru protectia planseul rezervorului de sub cuvele de filtrare la atacul ionilor de clor este necesara realizarea unei camasuieli armate in grosime de 10 cm prin torcretare pe toata suprafata care sa se prinda prin conexpanduri de planseu si realizarea unei grinzi perimetrale la partea superioara a peretilor marginali si a peretilor sicana pentru inchiderea camasuielii, precum si aplicarea unei protectii anti-clor pe baza de rasini.

Fiecare cuva a rezervorului de apa filtrata va fi prevazuta cu sistem de injectie pentru realizarea dezinfectiei cu dioxid de clor.

Avand in vedere principalele defectiuni ale cladirii pavilionului administrativ, se propun o serie de masuri de reabilitare a constructiei existente, dupa cum urmeaza:

In zona statiei de pompare se vor realiza noi goluri prin pereti pentru trecerea conductelor, conform planurilor cu lucrari propuse;

Se vor indeparta tencuielile degradate de pe peretii si planseul statiei de pompare, se vor reface zonele degradate (inclusiv injectii in zonele umede) si se va reface tencuiala;

Se vor repara tencuielile existente din incaperile pavilionului administrativ si se vor zugravi;

Se vor inlocui confectiile metalice degradate, iar balustradele existente se vor proteja anticoroziv;

In zona de pavilionului de exploatare si a laboratorului se va inlocui tamplaria existenta cu tamplarie PVC cu geam tip termopan;

Termoizolarea peretilor la exterior cu polistiren expandat de 10 cm si aplicarea de tencuieli de finisaje;

Termoizolarea planseului cu termosistem din polistiren expandat ignifugat de 15 cm care se va aplica pe suprafata sa exterioara (in pod).

(v) Statia de pompe si suflante pentru spalarea filtrelor

Reteta de spalare propusa se va realiza in doua faze astfel:

• Prima faza, T= 5-10 min – spalare cu aer si apa in acelasi timp cu urmatoarele intensitati:

• Apa – iAPA,1= 3 l/s, m2;

• Aer – iAER= 15 l/s, m2;

28

• Cea de-a doua faza, T= 10-15 min – numai cu apa cu intensitatea:

• iAPA,1= 6 l/s, m2.

Pentru spalarea atat a filtrelor rapide pe nisip cat si a filtrelor pe carbune activ granular, se propun (2+1) pompe de spalare noi, instalate in statia de pompare amplasata sub pavilionul administrativ si cladirea tehnologica.

Pompele de spalare vor avea urmatoarele caracteristici:

• Q = 275 m3/h;

• H = 10.0 m.

Pentru insuflarea cu aer in etapa de spalare a filtrelor (atat cele pe nisip cat si cele pe carbune activ granular) se propun (1+1) suflante cu urmatoarele caracteristici:

• Q = 1370 m3/h;

• ΔP = 700 mbar.

Apa de la spalarea filtrelor va fi colectata in jgheaburile existente de evacuare a apei de la spalarea filtrelor si va fi transportata in canalul nou de colectare a apei de la spalare amplasat sub canalul nou de admisie a apei decantate in filtrele de nisip. Apa de la spalarea filtrelor va fi transportata gravitational din canalul de colectare a apelor de la spalare filtre in ingrosatorul de namol printr-o conducta noua realizata din PEID DN 315 mm.

(vi) Post-oxidare cu ozon

Pentru evitarea formarii de subprodusi de reactie de tipul trihalometanilor (THM) este necesara reducerea concentratiilor de carbon organic total din apa.

In acest sens, solutia propusa prin prezentul studiu de fezabilitate consta in implementarea unui sistem de bariera multipla cuprinzand procese de post-oxidare cu ozon si adsorbtie pe carbune activ, urmate de dezinfectie cu dioxid de clor.

Pentru asigurarea unui timp adecvat de reactie cu ozonul, este necesara realizarea unui bazin de contact, iar datorita profilului hidraulic al statiei de tratare, se impune realizarea unei statii de pompare intermediare, care sa asigure transferul apei filtrate pe nisip la bazinul de contact cu ozonul, de unde apa ozonata va curge gravitational catre treapta de filtrare pe CAG.

Pentru situatiile in care apa bruta va avea concentratii reduse de subtante organice, deci potential redus de formare a compusilor de tip trihalometani, schema de tratare se poate opera fara dozare de ozon, apa filtrata pe nisip fiind filtrata pe cargune activ granular.

Pentru situatii de avarie/realizare de lucrari de mentenanta la treaptele de ozonare si//sau filtrare pe CAG, schema tehnologica este prevazuta cu posibilitatea de realizare a dezinfectiei in rezervorul de apa filtratata pe nisip si cu o conducta de by-pass a bazinului de contact cu ozonul si de filtrare rapida pe CAG.

(vii) Statie de pompare intermediara

Accesul in statia de pompare se va realiza la nivelul terenului printr-o usa metalica avand dimensiunea de 0,90 m x 2,10m. Pentru manevrarea pompelor, in statia de pompare este prevazuta o grinda monorai care se va prelungi 2m in afara statiei. Accesul echipamentelor in statia de pompare se va realizeaza printr-o usa metalica cu dimensiunea 1,80x2,10m.

29

Statia de pompare a apei filtrate pe nisip va fi pozitionata in partea inferioara cladirii propuse pentru treapta de ozonare si va fi echipata cu (2+1) pompe, fiecare pompa avand urmatoarele caracteristici:

• Q1P = 250 m3/h;

• H= 9 m.

Conductele de aspiratie ale pompelor vor fi realizate din otel DN 400 mm si vor fi conectate la rezervorul de apa filtrata amplasat sub cuvele de filtrare rapida pe nisip.

Conductele de refulare ale pompelor vor fi realizate din otel DN 300 mm si vor descarca apa filtrata in bazinul de contact cu ozonul.

(viii) Bazin de contact cu ozonul si generator ozon

Bazinul de contact cu ozonul este alcatuit din 2 compartimente, fiecare compartiment avand dimensiunile in plan de 2.50 m x 2.50 m si inaltimea de 8.65 m.

Inaltimea apei in compartimentele bazinului de contact va fi de 7.0 m, conducand la realizarea unui de contact de 5 min si 15 sec/compartiment, timpul total de contact fiind de 10 min si 30 sec.

In interiorul bazinelor de ozonare vor fi realizati pereti de tip timpan cu rol de dirijare a apei. In zona aval a bazinului de ozonare, apa ozonata va fi preluata de o conducta Dn 500 mm care trece printr-o camera de vane, avand dimensiunea in plan 1,20 m x 2,50 m. Accesul in camera de vane se va realiza printr-o usa metalica 0,90 m x 2,10 m.

In peretele comun al camerei de vane si bazinelor de contact sunt prevazute 2 goluri Dn800 pentru acces in bazinele de contact ozon.

Radierul structurii in zona statiei de pompare, a bazinelor de contact si a camerei de vane apa ozonata va avea grosimea de 40cm, iar in zona camerei de vane pentru golirea bazinulor de oxidare va fi de 25 cm.

Peretii perimetrali si cei despartitori vor avea grosimea de 25 cm, iar pereti timpan vo avea grosimea de 20 cm.

Placa de deasupra statiei de pompare va avea grosimea de 25 cm. Placa de deasupra camerei vanelor de golire va avea grosimea de 15 cm.

Planseul de deasupra camerei cu echipamente, a bazinelor de contact ozon si a zonei de acces in camera de echipamente va fi de tip terasa cu grosimea de 20 cm. Pe perimetrul planseului este prevazut un atic cu grosimea de 15 cm si inaltimea de 30 cm.

Peretii statiei de pompare si ai camerei cu echipamente vor fi tencuiti la interior. Intreaga suprafata interioara a bazinului de contact ozon va fi protejata prin aplicarea de solutii de impermeabilizare.

(ix) Generator si destructor de ozon

Pentru producerea ozonului se vor utiliza 2 generatoare de ozon avand capacitatea de 750 g O3/h fiecare. Generarea ozonului se va face din oxigen lichid (LOX). Fiecare generator va avea inclus un sistem de alimentare electrica prevazut cu un convertor de frecventa si un panou de control ce va afisa concentratiile de ozon din aerul ambiental, debitul de gaz, temperatura apei de racire si puterea convertorului. Panoul de control este prevazut cu un LED ce va emite o lumina de avertizare in cazul situatiilor de urgenta.

Ozonul produs de generatoare va fi injectat in bazinul de contact prin doua sisteme de dozare alcatuite din pompa dozatoare, injector Venturi, sistem de distributie automata, mixer static si conducte ce vor transporta ozonul in partea inferioara a compartimentelo bazinului de contact. Sistemele de injectie vor fi prevazute atat cu vane fluture cu actionare manuala, cu scopul de izolare a sistemului pe durata

30

operatiunilor de mentenanta, cat si cu vana cu actionare electrica instalata cu rol de siguranta pentru situatia in care un parametru depaseste limita de functionare normala.

Ozonul rezidual va fi aspirat de destructoarele de ozon prevazute cu suflante, prin conducte de transport conectate la cate un separator de picaturi montat la partea superioara a fiecarui compartiment din bazinul de contact, cu rol de condensare a vaporilor de apa din aerul care contine ozon rezidual si picurarea acesteia direct in bazinul de contact.

Sistemul va fi prevazut cu senzori de analiza a gazului produs, precum si cu un sistem de masurare a ozonului transferat masei de apa.

Echipamentele de generare si injectie a ozonului, respectiv de neutralizare a ozonului rezidual vor fi montate in camera situata deasupra statiei de pompare a apei filtrate.

Accesul in camera de echipamente se va realiza printr-o scara de beton armat amplasata pe partea laterala (stanga) a bazinelor de ozonare.

Stocarea oxigenului lichefiat necesar producerii ozonului se va face intr-un rezervor cu un volum ce va asigura un consum lunar de 9300 Nm3 O2. Rezervorul va fi echipat cu evaporator atmosferic si tablou automatizat de achizitie si transmitere date.

(x) Filtre carbune activ granular

Implementarea schemei de tratare propuse implica realizarea de lucrari la nivelul statiei de filtre existente, constand in reconfigurarea celor 8 cuve de filtrare astfel: 4 cuve de filtru vor fi utilizate pentru filtrarea pe nisip a apei decantate, iar 4 cuve vor fi utilizate pentru filtrarea pe carbune activ granular a apei ozonate. Functionarea filtrelor se va realiza cu nivel constant si debit variabil.

Apa ozonata va fi transportata gravitational din compartimentul de evacuare a bazinului de contact in camera de admisie a filtrelor CAG printr-o conducta realizata din otel inoxidabil DN 500 mm.

Pentru a se asigura echipartitia debitelor in cele 4 cuve de filtrare pe CAG, se propune executia unui canal nou de admisie a apei ozonate, prevazut cu un perete de linistire si 4 buzunare de deversare realizate din beton, cate unul pentru fiecare cuva de filtru. Noul canal se va realiza pe latura opusa galeriei tehnologice, lipit de peretele statiei de filtre si va fi alcatuit din doua compartimente pe verticala, cel de jos destinat evacuarii apei de la spalarea filtrelor, iar cel de sus destinat admisiei apei in cuvele de filtrare. Acest canal se va realiza in prelungirea canalului aferent cuvelor de filtrare pe nisip. Pentru accesul apei in cuvele de filtrare si pentru evacuarea apei de la spalare se vor realiza goluri in peretele statiei, prevazute cu stavile metalice cu actionare electrica. Accesul in zona nou construita se va realiza printr-o usa situata in capatul statiei.

Pentru o repartitie corecta a apei ozonate, in fiecare cuva se va realiza cate un jgheab metalic central de distributie.

Carbunele activ granular ce va fi incarcat in toate cele 4 cuve de filtrare propuse pentru reabilitare si conversie va avea urmatoarele caracteristici:

• Suprafata specifica - minim 1000 m2/g;

• Densitatea in vrac circa ρvrac = 500 kg/m3;

• Densitatea particulelor ρpart = 0.7 – 0.8 g/cm3;

• Volumul porilor Vpori = 0.9 – 1.1 g/cm3;

• Continutul de cenusa C < 10%.

31

De asemenea, se propune realizarea unui sistem nou de drenaj, alcatuit din placi cu crepine sustinute pe grinzi suport transversale in fiecare semicuva. Se vor amplasa cate 16 placi cu crepine pe fiecare cuva de filtru, totalizand 64 de placi cu crepine pe intreaga statie de filtrare pe carbune activ granular.

Se va realiza un sistem de grinzi prefabricate dispuse la 0,98 m intre ele pe care vor fi dispuse placile cu crepine avand dimensiunea in plan 1,80x1,08 m si grosimea de 10 cm. Grinzile prefabricate se vor prinde de peretii cuvelor prin intermediul unor elemente metalice din otel galvanizat si vor avea inglobate tijele necesare prinderii placilor cu crepine. Pentru repararea suprafetelor deteriorate din interiorul cuvelor si pentru protectia suprafetelor se vor utiliza numai produse agrementate tehnic.

Rezervorul existent, amplasat sub cele 8 cuve de filtrare, va fi reconfigurat si impartit in doua rezervoare simetrice – unul pentru apa filtrata pe nisip si unul pentru apa filtrata pe carbune activ granular.

Pentru protectia planseul rezervorului de sub cuvele de filtrare la atacul ionilor de clor este necesara realizarea unei camasuieli armate in grosime de 10 cm prin torcretare pe toata suprafata care sa se prinda prin conexpanduri de planseu si realizarea unei grinzi perimetrale la partea superioara a peretilor marginali si a peretilor sicana pentru inchiderea camasuielii, precum si aplicarea unei protectii anti-clor pe baza de rasini.


Dupa dezinfectie, apa filtrata pe carbune activ granular va fi transportata gravitational din rezervorul de inmagazinare apa filtrata in rezervoarele de apa tratata existente printr-o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm.

Reteta de spalare propusa se va realiza in doua faze, astfel:

• Barbotare cu aer la intensitatea:


• Spalare cu apa la intensitatea:

• Apa – iAPA,1= 3 l/s, m2;

Pentru spalarea filtrelor pe carbune activ granular se vor utiliza pompele de spalare propuse pentu filtrele rapide pe nisip.

Pentru insuflarea cu aer in etapa de spalare a filtrelor se vor utiliza suflantele propuse pentru filtrele rapide de nisip.

Pentru evacuarea apelor de la spalarea filtrelor de carbune activ se propune un canal nou de colectare a apei de la spalare, realizat din beton, amplasat sub canalul de admisie a apei ozonate. Apa de la spalarea filtrelor va fi transportata gravitational din canalul de colectare in ingrosatorul de namol printr-o conducta noua realizata din PEID DN 315 mm.

(xi) Stocare-dozare coagulant

Stocarea si dozarea coagulantului se va realiza utilizand 3 recipienti ce vor asigura o autonomie de 30 zile, fiecare recipient avand volumul de 7 m3.

Fiecare recipient va fi prevazut cu un agitator pentru omogenizarea solutiei si o pompa dozatoare avand urmatoarele caracteristici:

• Q=8-25 dm3/h;

• Hp=4 bar.

32

Noua instalatie de stocare-dozare coagulant va fi amplasata intr-un compartiment existent in cadrul cladirii administrative si pavilionului tehnologic existent. La punerea in functiune a statiei de tratare, acest compartiment era destinat prepararii si dozarii solutiei de sulfat de aluminiu, iar in prezent nu este utilizat. In vederea asigurarii conditiilor corespunzatoare de exploatare a statiei de stocare-dozare coagulant, reabilitarea compartimentului se va realiza in cadrul lucrarilor de reabilitare a cladirii administrative si pavilionului tehnologic.

(xii) Remineralizarea apei

Tinand cont de specificul apei brute, care implica agresivitate puternica datorata mineralizarii reduse, este necesara introducerea in schema de tratare a unei trepte de remineralizare.

In acest scop, dupa filtrarea pe carbune activ granular, in conducta de apa filtrata se vor injecta dioxid de carbon si apa de var.

Obiectele tehnologice aferente treptei de remineralizare vor fi amplasate intr-o cladire noua, o structura cu parter, realizata din beton armat, in cadre (stalpi, grinzi, planseu) cu pereti de zidarie, avand dimensiunile in plan 15,0 m x 7,0 m (inter ax) si inaltimea de 4,0 m.

Structura va fi formata din 3 travei, cu distantele inter-ax intre travei fiind de 6,0 m, 3,0 m si 6,0 m. Stalpii vor avea sectiunea 30 cm x 30 cm, grinzile vor avea sectiunea 25 cm x 50 cm.

Planseul va avea grosimea de 15 cm si va fi de tip terasa avand pe contur un atic cu grosimea de 15 cm si inaltimea de 30 cm.

Accesul in statia de remineralizare se va realiza printr-o usa cu dimensiunile de 3,0 m x 3,0 m.

Stalpii si peretii exteriori de zidarie se vor sprijini pe o fundatie continua din beton armat cu sectiune variabila in 2 trepte cu latimea de 35 cm pe o adancime de 75 cm si cu latimea de 60 cm pe o adancime de 40 cm.

Radierul va fi realizat din beton armant cu grosimea de 20 cm, fiind turnat peste un strat de beton de egalizare cu grosimea de 5 cm.

La interiorul cladirii, pentru pereti, grinzi si planseu se prevad lucrari de tencuieli si vopsitorie, iar la exterior se se prevede termoizolatie cu polistiren expandat de 10cm si tencuieli cu finisaje.

Termo-hidroizolarea planseului de acoperis va fi de tip terasa, cu izolatie termica din polistiren expandat de 10 cm si hidroizolatie de tip membrana.

Pentru producerea cantitatii necesare de apa de var, la concentratia impusa, sunt propuse urmatoarele obiecte tehnologice:

• siloz de stocare a varului;

• sistem de dozare uscata a varului;

• instalatie de stocare si preparare a laptelui de var;

• instalatie de preparare a apei de var.

Silozul de stocare a varului va avea un volum de 30 m3, si va asigura o autonomie de 30 zile, la doza medie de var. Este prevazuta incarcarea varului pulbere direct din camion in siloz prin intermediul unei instalatii de incarcare cu aer comprimat. Silozul va fi echipat cu filtre deprafuitoare si cu dispozitive vibrante pentru a fi asigurata curgerea varului pulbere catre zona inferioara.

Sistemul de dozare uscata va fi compus din feeder (dozator uscat) si conveyor (transportor var pulbere), capacitatea de dozare a ansamblului incadrandu-se in domeniul 20-60 dm3/h.

33

Stocarea si prepararea laptelui de var se va realiza intr-un rezervor cu volumul de 1 m3, prevazut cu instalatie de admisie a apei si agitator pentru omogenizare. Laptele de var rezultat va fi introdus in saturatorul de apa de var prin intermediul unei pompe dozatoare.

Se propune un saturator de var cu diametrul de 4 m, echipat cu turbina si instalatie de admisie a apei. Apa de var rezultata va fi pompata in conducta de apa tratata cu ajutorul a (1+1) pompe.

La baza saturatorului este prevazuta o conducta de eliminare a namolului rezultat in urma prepararii apei de var, realizata din PEID DN 110 mm cu lungimea de 15 m, care va fi conectata la conducta de apa de la spalarea filtrelor.

Echipamentul de stocare si injectie a dioxidului de carbon va avea in componenta un rezervor de stocare CO2, un evaporator electric si un panou de control.

Rezervorul de stocare CO2 va fi de tip vertical, cu o capacitate de 19.25 tone, ce va asigura o autonomie de 30 zile. Instalatia de stocare si dozare a dioxidului de carbon va fi prevazuta cu toate echipamentele necesare functionarii.

(xiii) Dezinfectie

Tinand cont de specificul apei brute care implica riscuri importante privind formarea de sub-produsi de tip trihalometani in reactie cu clorul, dupa prima faza a sistemului multibariera propus pentru reducerea continutului de carbon organic total din apa prin oxidare cu ozon si filtrare pe CAG, pentru dezinfectia finala a apei tratate in cadrul statiei de tratare Zanoaga se va utiliza dioxid de clor.

Deoarece dioxidul de clor nu are caracter remanent, pentru asigurarea dozei de clor de marcaj conform legii, se va utiliza clor gazos.

Dioxidul de clor se va produce local, din clorit de sodiu si clor gazos, cu ajutorul unei instalatii compacte avand capacitatea maxima de preparare de 1.0 kg/h.

Depozitul de reactivi pentru dezinfectie este dimensionat pentru o autonomie de 30 de zile la doza medie.

Noua instalatie de stocare-preparare-dozare a reactivilor de dezinfectie va fi amplasata in compartimentul statiei de clor din cadrul cladirii administrative si pavilionului tehnologic existent. In vederea asigurarii conditiilor corespunzatoare de exploatare, reabilitarea acestui compartiment se va realiza in cadrul lucrarilor de reabilitare a cladirii administrative si pavilionului tehnologic.

Instalatia de preparare dioxid de clor si instalatia de dozare clor gazos vor fi situate in cladirea existenta a statie de clor care va fi reabilitata.

De asemenea sunt propuse:

• (2+1) pompe cu vacuum pentru dozarea clorului, avand capacitatea maxima de 1.0 kg/h;

• (1+1) pompe dozatoare pentru dozarea dioxidul de clor;

• unitate completa de pompare a apei tratate necesa in procesul de preparare a dioxidului de clor;

• Un debitmetru ce va fi montat de conducta care transporta solutia de dioxid de clor catre punctul de injectie;

• Recipient de stocare clorit de sodiu cu volumul de 0.5 m3;

• Pompa de transvazare avand debitul Q = 10 m3/h;

• Sistem de prelevare, analiza si monitorizare a probelor prelevate din aval de punctul de injectie, dupa realizarea timpului de contact;

• Automat programabil de dozare functie de debitul de apa de tratat si de doza de clor rezidual;

34

• Sistem de ventilatie care sa permita circularea aerului in toate camerele statiei de dezinfectie;

• Sistem de detectare si avertizare in cazul prezentei clorului in aer;

• Sistem de neutralizare a pierderilor de clor;

• Echipament de protectie;

• Instalatie completa pentru dusul de urgenta.

(xiv) Tratarea namolului

In prezent atat apa de la spalarea filtrelor cat si apa de la conductele de golire ale obiectelor tehnologice din cadrul statiei de tratare Zanoaga si namolul rezultat din decantorul functional sunt descarcate direct in paraul Salatruc.

Pentru a elimina pericolul de poluare a raului si pentru a asigura conformarea proceselor din ST Zanoaga la cerintele legislatiei aplicabile privind namolul rezultat in urma procesului de potabilizare a apei, se propune realizarea unui linii de tratare a namolului.

Astfel, se propune construirea unui ingrosator de namol atat pentru namolul din decantoare cat si pentru apa de la spalarea filtrelor rapide de nisip si a filtrelor pe carbune activ granular. Namolul ingrosat va fi concentrat cu ajutorul unui centrifuge echipate cu o instalatie de polimer si toate subansamblele necesare functionarii, astfel incat continutul de substanta uscata in namolul rezultat sa fie de 18%.

(xv) Ingrosator de namol

Tinand cont de conditiile normale de exploatare in care filtrele nu vor fi spalate simultan iar namolul din decantor nu va fi pompat in permanenta, se propune construirea unui ingrosator de tip IN10 cu diametrul de 10 m si inaltimea apei de 3 m, avand volumul de 235 m3.

Ingrosatorul de namol va avea forma circulara, cu diametrul interior de 8,00 m. Radierul bazinului va avea forma tronconica, cu grosimea de 40 cm, care se va extinde in exteriorul bazinului cu 40 cm. In centru bazinului este prevazuta o basa de forma tronconica de unde namolul colectat se va evacua prin intermediul unei conducte spre bazinul de namol.

Peretele cilindric va avea grosimea de 30 cm si inaltimea de 3,40 m.

In vecinatatea ingrosatorului se va realiza o structura din beton armat, care va cuprinde o camera de vane cu dimensiunea in plan 1,50x2,00, un bazin de namol cu dimensiunea in plan 2,50x1,50 m si un bazin supernatant cu dimensiunea in plan 2,50x1,50 m. Radierul celor 3 compartimente va avea grosimea de 30 cm, peretii vor avea grosimea de 25 cm, iar planseul va avea grosimea de 15 cm. In planseu sunt prevazute goluri de acces cu dimensiunea in plan 0,80x0,80 m.

Intreaga suprafata interioara a ingrosatorului si a bazinelor va fi protejata prin aplicarea de solutii de impermeabilizare, iar pentru zona ingropata, suprafata exterioara a peretelui ingrosatorului si a bazinelor se va proteja cu hidroizolatie pe baza de bitum.

Ingrosatorul va fi echipat cu un pod raclor cu lame si gratar, suspendat pe o pasarela fixa din beton armat cu grosimea de 15 cm si latimea de 1,50 m care se sprijina pe doua grinzi 25x50 cm dispuse lateral, iar la partea superioara a peretelui este prevazut un jgheab perimetral de colectare.

Pasarela va fi prevazuta cu balustrada din otel galvanizat, iar in centrul pasarelei va fi prevazut un gol pentru montarea podului raclor.

Ingrosatorul va fi echipat cu un pod raclor cu lame si gratar, suspendat pe o pasarela fixa din beton armat. Namolul se va acumula la partea inferioara a ingrosatorului, de unde va curge intr-un bazin cu volumul de

35

aproximativ 10 m3, situat in imediata apropiere a ingrosatorului. Din acest bazin, namolul va fi pompat catre centrifuga printr-o conducta de PEID DN 110 mm cu ajutorul unei statii de pompare echipate cu (1+1) pompe submersibile.

Principalele caracteristici ale pompelor de namol ingrosat vor fi:

• Qp = 6 m3/h;

• Hp = 15 m.

Supernatantul se va separa la partea superioara a ingrosatorului si va curge prin intermediul unei conducte de otel DN 250 mm intr-un bazin cu volumul de aproximativ 10 m3. Din acest bazin, supernatantul va fi recirculat cu ajutorul unei statii de pompare echipate cu (1+1) pompe submersibile in influentul statiei de tratare.

Principalele caracteristici ale pompelor de supernatant vor fi:

• Qp = 42 m3/h;

• Hp = 20 m.

(xvi) Centrifuga de namol

Centrifuga si toate subansamblurile necesare functionarii vor fi instalate intr-o construtie noua amplasata in vecinatatea ingrosatorului.

Cladirea in care va fi amplasata centrifuga de namol este reprezentata de o structura P+1 din beton armat, in cadre (stalpi, grinzi, planseu) cu pereti de zidarie, avand dimensiunile in plan 7,70 m x 4,70 m (inter ax) si inaltimea de 4,00 m la parter, respectiv 3,00 m la etaj. Structura este formata din 2 travei egale de 3,85 m. Stalpii au sectiunea 30 cm x 30 cm, grinzile au sectiunea 25 cm x 50 cm, iar planseul parterului are grosimea de 20 cm. Planseul cladirii este de tip terasa si are pe contur un atic cu grosimea de 15 cm si inaltimea de 30 cm. Accesul la etaj, unde se gaseste centrifuga pentru ingrosarea namolui, tabloul de comanda, instalatia pentru preparare polimer si pompele pentru dozare polimer se realizeaza pe o scara metalica. Accesul in cladire se realizeaza printr-o usa metalica cu dimensiunile 4,40 m x 3,65 m.

Stalpii si peretii exteriori de zidarie se sprijina pe o fundatie continua din beton armat cu sectiune variabila in 2 trepte: latimea de 35 cm pe o adancime de 75 cm si cu latimea de 60 cm pe o adancime de 40 cm.

Radierul are grosimea de 20 cm beton armat si se toarna pe un start de 5 cm de beton de egalizare

La interior, pentru pereti, grinzi si planseu se prevad lucrari de tencuieli si vopsitorie.

La exterior se prevede termoizolatie cu polistiren expandat de 10 cm si tencuieli cu finisaje. Termo-hidroizolarea planseului de acoperis este de tip terasa, cu izolatie termica din polistiren expandat de 10 cm si hidroizolatie de tip membrana.

Supernatantul rezultat de la deshidratarea namolului va curge gravitational printr-o conducta de PEID DN 110 mm in bazinul de supernatant aferent ingrosatorului de namol, de unde va fi recirculat in influentul statiei de tratare.

Namolul inert rezultat in urma procesului de concentrare va fi depozitat in containere inaintea transportului la depozitul ecologic de deseuri sau la amplasamente unde poate fi utilizat pentru umpluturi.

In vederea asigurarii de conditii corespunzatoare pentru realizarea transportului namolului deshidratat, se propune achizitia unui camion pentru incarcarea-descarcarea si bascularea containerelor de de namol aferente statiilor de tratare Taia si Zanoaga.

Operatorul isi va ajusta procedurile de exploatare a statiei de tratare in vederea asigurarii gestionarii corespunzatoare a namolului deshidratat, in conformitate cu rezultatele strategiei namolului elaborate la

36

nivelul Studiului de Fezabilitate din cadrul contractului „ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA REGIUNEA VALEA JIULUI, IN PERIOADA 2014 – 2020”.

(xvii) Dotari de laborator si instruirea personalului

Este necesara instruirea personalului de exploatare, precum si inlocuirea dotarilor de laborator existente, uzate fizic si moral, si dotarea laboratorului statiei de tratare cu echipamente capabile sa asigurare monitorizarea corespunzatoare a calitatii apei.

Astfel, se propun urmatoarele masuri:

• Achizitia de echipamente:

• Chiler 1-4oC;

• Sistem de producere apa ultrapura;

• Nisa chimica;

• Uscator de laborator;

• Desicator;

• pH–metru;

• Conductometru;

• Turbidimetru;

• Reactor CCO;

• Titrator automat;

• Agitator magnetic;

• Spectrofotometru UV-VIS;

• Gaz cromatograf cu detector cu ionizare in flacara (GC-FID), inclusiv echipamentele necesare pentru pregatirea probelor;

• Analizor carbon organic total;

• Balante analitice;

• Instruirea personalului laboratorului privind operarea echipamentelor si realizarea analizelor de calitate, conform prevederilor legale aplicabile;

• Instruirea personalului operatorului privind operararea proceselor tehnologice implementate la nivelul intregii statii de tratare.

(xviii) Retele de incinta, drumuri, platforme si amenajari

Masurile propuse prin prezentul studiu de fezabilitate includ modificari ale fluxului tehnologic, cu reabilitarea/ dezafectarea unor obiecte existente precum si constructia de obiecte noi. Implementarea acestor masuri implica si lucrari de reconfigurare a retelelor de incinta, drumurilor si platformelor existente in amplasamentul statiei de tratare Zanoaga, descrise in continuare.

37

De la nivelul microhidrocentralei, conducta de apa bruta existenta DN 600 mm va fi preluata de o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm cu lungimea de 20 m, care va transporta apa bruta la noul complex de coagulare-floculare-decantare.

Conducta noua de apa bruta va fi prevazuta cu un camin de masura in care se vor instala un debitmetru electromagnetic si o sonda multi-parametru care va monitoriza parametrii de calitate ai apei brute (turbiditate, temperatura, pH, conductivitate).

De la complexul de coagulare-floculare-decantare, apa decantata va fi transportata gravitational la statia de filtre rapide de nisip printr-o conducta noua din PEID DN 500 mm avand o lungime totala de 90 m.

Coagulantul (Sachtoklar P) va fi transportat din statia de preparare – dozare reactivi catre complexul de coagulare-floculare-decantare printr-o conducta realizata din PEID cu lungimea de 82 m.

Apa filtrata pe nisip va fi transportata cu ajutorul unei statii de pompare intermediare la bazinul de contact cu ozonul, de unde va curge gravitational spre filtrele de carbune activ granular printr-o conducta noua realizata din otel inoxidabil DN 500 mm cu lungimea de 42 m.

Oxigenul lichid necesar pentru producerea cantitatii de ozon necesare in etapa de post-oxidare va fi transportat de la rezervorul de inmagazinare oxigen lichid la generatoarele de ozon printr-o conducta de inox de diametru DN18 mm cu lungimea de 8 m.

Apa filtrata pe carbune activ granular va fi inmagazinata in rezervorul amplasat sub cuvele de filtrare pe CAG, unde se va realiza injectia de dioxid de clor pentru dezinfectie. Dioxidul de clor va fi transportat de la statia de dezinfectie la rezervorul de apa filtrata pe CAG printr-o conducta realizata din PEID avand lungimea de 62 m.

Conducta de by-pass a bazinului contact cu ozonul si statiei de filtrare pe CAG va conecta rezervorul de sub cuvele de filtrare rapida pe nisip la conducta de apa tratata de la iesirea din rezervorul de sub cuvele de filtrare rapida pe CAG si va fi realizata din PEID DN 500 mm cu lungimea de 15 m. Fiecare dintre cele doua conducte de apa tratata va fi prevazuta cu o vana cu actionare electrica DN 500 mm, prin care operatorul va selecta schema tehnologica utilizata. Dioxidul de clor va fi transportat de la statia de dezinfectie la rezervorul de apa filtrata pe nisip printr-o conducta realizata din PEID avand lungimea de 9 m.

Bazinele de contact cu ozonul vor fi prevazute cu o conducta de golire care se va racorda la conducta de colectare a apelor pluviale existenta. Conducta de golire noua va fi realizata din PEID DN 110 mm cu lungimea de 8 m.

Apa dezinfectata va fi transportata gravitational de la rezervorul de sub filtrele de CAG spre rezervoarele de apa tratata din aval de statia de tratare printr-o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm cu lungimea de 77 m. Clorul va fi transportat de la statia de dezinfectie la conducta de apa tratata care intra in rezervoarele existente printr-o conducta realizata din PEID avand lungimea de 32 m. In aceasta conducta se va realiza injectia de clor pentru asigurarea concentratiei reziduale de clor (doza de marcaj) impuse de legislatia in viguare.

Pe conducta de apa dezinfectata se vor instala doua mixere statice care vor asigura amestecul corespunzator al reactivilor de remineralizare (dioxid de carbon, respectiv apa de var).

Dioxidul de carbon va fi transportat de la statia de remineralizare la mixerul static aferent printr-o conducta realizata din otel DN 28 mm cu lungimea de 90 m.

Apa de var va fi transportata de la statia de remineralizare la mixerul static aferent printr-o conducta realizata din PEID DN 110 mm cu lungimea de 78 m.

Namolul in exces rezultat din treapta noua de decantare va fi transportat gravitational catre ingrosatorul de namol printr-o conducta noua realizata din PEID DN 400 mm cu lungimea de 198 m.

38

Apa de la spalarea filtrelor de nisip, respectiv de la spalarea filtrelor pe CAG, va fi descarcata in conducta de namol in exces de la decantoare printr-o conducta noua realizata din PEID DN 315 mm cu lungimea de 62 m.

Namolul rezultat de la ingrosatorul de namol va fi transportat catre centrifuga de namol prin intermediul unei conducte noi realizate din PEID DN 110 mm cu lungimea de 22 m.

Supernatantul rezultat din centrifuga de namol va fi transportat gravitational printr-o conducta noua din PEID DN 90 mm cu lungimea de 36 m, pana la bazinul de aspiratie al statiei de pompare supernatant amplasata langa ingrosatorul de namol.

Supernatantul rezultat din treapta de tratare a namolului va fi pompat in conducta de apa bruta, in amonte de punctul de masura a debitului si calitatii apei brute, printr-o conducta noua realizata din PEID DN 160 mm cu lungimea de 132 m.

Colectorul general de apa pluviala din statia de tratare Zanoaga este in prezent puternic degradat, caminele existente inregistrand deplasari importante care au condus la demufarea conductelor de beton, cu aparitia de exfiltratii care pot afecta stabilitatea amplasamentului. In vederea remedierii acestor deficiente, se propunere inlocuirea acestui colector de canalizare pluviala cu noi conducte realizate din PAFSIN, DN 500 mm cu lungimea de 210 m.

Apa potabila necesara pentru prepararea reactivilor utilizati in procesele de tratare va fi asigurata de o retea de alimentare cu apa realizata din conducte de PEID cu diametre de DN 200 mm, L= 39 m si DN 110 mm, L= 170 m.

Reteaua de apa potabila din incinta ST Zanoaga va fi alimentata din rezervoarele de apa tratata, in camera vanelor dintre cele doua rezervoare urmand a fi instalate (1+1) pompe avand urmatoarele caracteristici:

• Q= 100 m3/h;

• H= 30 m.

Dupa iesirea din rezervoarele de apa tratata existente, pe conducta de apa tratata existenta se va realiza un camin de masura in care se vor instala un debitmetru electromagnetic si o sonda multi-parametru care va monitoriza parametrii de calitate ai apei tratate (turbiditate, pH, conductivitate).

In vederea asigurarii de conditii corespunzatoare pentru circulatia utilajelor operatorului in statia de tratare, este necesara reabilitarea drumurilor de incinta existente precum si amenajarea de noi drumuri si platforme de beton pe o suprafata de 2224 m2.


10.2.2.3.2 Reabilitare Statie de tratare Taia

Masurile propuse prin studiul de fezabilitate includ modificari ale fluxului tehnologic, cu reabilitarea/ dezafectarea unor obiecte existente precum si constructia de obiecte noi. Implementarea acestor masuri implica si lucrari de reconfigurare a retelelor de incinta, drumurilor si platformelor existente in amplasamentul statiei de tratare Taia.

Descrierea procesului tehnologic:

• Linia apei – obiecte noi si reabilitare/reconfigurare/conversie obiecte existente o Reabilitare turn de amestec existent, cu instalare punct de injectie coagulant o Reabilitare pre-decantor existent si reconfigurarea sistemului de evacuare a namolului o Realizare complex nou pentru camere coagulare-floculare si decantoare cu modul lamelar si

concentratoare de namol

39

o Reabilitare pavilion administrativ si statie de filtrare rapida pe nisip, cu reconfigurare pentru jumatate din cuvele de filtrare existente, inclusiv reconfigurare instalatie hidraulica aferenta si reabilitare echipamente de spalare cu apa si aer

o Realizare statie noua de pompare intermediara o Realizare treapta noua de post-oxidare cu ozon, inclusiv depozit de oxigen, generator de

ozon si destructor de ozon o Conversie pentru jumatate din cuvele existente de filtrare rapida pe nisip in filtre de carbune

activ granular, inclusiv reconfigurare instalatie hidraulica aferenta o Reabilitare si reconfigurare cladire existenta de stocare coagulant o Realizare cladire noua, inclusiv echipamente si instalatii pentru stocare-preparare-dozare

reactiv de remineralizare a apei filtrate o Reabilitare cladire existenta statie clor, prevazuta cu echipamente/instalatii noi de stocare-

preparare-dozare clor gazos si introducere echipamente si instalatii noi de preparare-dozare dioxid de clor

o Realizare rezervor nou de contact pentru dezinfectie apa tratata

• Linia namolului- obiecte noi o Realizare ingrosator de namol nou o Realizare constructie noua prevazuta cu instalatii si echipamente de deshidratare a

namolului ingrosat

40

Figura 10- 2 Plan de situatie Taia

Hasura albastra- obiecte reabilitate; Hasura rosie- obiecte noi; Hasura gri- obiecte nemodificate

41

(i) Predecantare

Tinand cont de specificul apei brute, cu variatii bruste importante ale turbiditatii, determinate de regimul precipitatiilor din amonte de captare, prin prezentul studiu de fezabilitate se propune reabilitarea turnului de amestec si reabilitarea decantorului existent functional, in vederea utilizarii acestuia ca predecantor in perioadele cu turbiditati foarte ridicate.

De asemenea, se propune reconfigurarea conductelor existente de apa bruta si decantata, cu realizarea unei conducte de by-pass a treptei de predecantare propuse si demolarea decantorului nefunctional existent, in vederea utilizarii amplasamentului acestuia pentru realizarea unui nou complex de coagulare-floculare-decantare.

(ii) Turn de amestec

Constructia turnului de amestec este semingropata, fiind formata dintr-un bazin circular peste care se dezvolta o suprastructura de zidarie acoperita cu un planseu de tip terasa din beton armat.

Tinand cont de starea actuala a constructiei, masurile de reabilitare propuse constau in lucrari de reparatii ale tencuielilor de la interior si refacerea zugravelilor pentru suprastructura.

(iii) Pre-decantare

Pentru reabilitarea decantorului existent si folosirea acestuia ca predecantor sunt propuse urmatoarele masuri:

• scoaterea din functiune si golirea acestuia;

• indepartarea tencuielilor interioare si exterioare prin curatare cu apa sub presiune;

• verificarea existentei armaturilor si a starii lor;

• indepartarea betoanelor atacate chimic de sulfatul de aluminiu din elementele structurale din corpul central;

• protectia anticoroziva a armaturilor dezvelite care sunt atacate chimic;

• injectarea fisurilor din zona jgheabului de colectare cu rasini epoxidice;

• injectarea rosturilor de turnare netratate;

• repararea zonelor segregate cu mortare de reparatie aditivate;

• realizarea unui canal colector al namolului evacuat din decantor de forma circulara cu latimea de 1,2 m si inaltimea de 3,1 m, situat in exteriorul jgheabului existent;

• executarea impermeabeabilizarii interioare cu mortare de impermeabilizare aditivate;

• refacerea confectiilor metalice (balustrade, scari de acces).

• reabilitarea podului raclor existent si integrarea acestuia in sistemul de automatizare si control ce va fi implementat la nivelul intregii statii de tratare;

• inlocuirea pompei centrale;

• inlocuirea agitatorului central;

• inlocuirea conductelor de colectare a apei decantate cu conducte noi realizate din otel inoxidabil DN 200 mm;

• atasarea unei pompe submersibile la partea inferioara a podului raclor, impreuna cu instalatia hidraulica aferenta realizata din otel inoxidabil DN 100 mm, in vederea evacuarii namolului acumulat in decantor.

(iv) Complex de coagulare-floculare-decantare

Complexul de coagulare-floculare-decantare va fi o constructie noua amplasata in zona decantorului radial existent nefunctional. Decantorul radial existent este o structura axial simetrica alcatuita din placi plane circulare, placi curbe cilindrice si placi curbe tronconice, grinzi si stalpi care se gaseste intr-o stare avansata de degradare si care se va demola.

Pentru a minimiza costurile cu realizarea constructiilor si cu energia necesara pomparii apei si namolului intre obiectele tehnologice, precum si pentru a creste eficienta procesului de tratare s-a propus realizarea unei singure cladiri tehnologice care sa cuprinda camera de distributie, camerele de reactie rapida si lenta, statiile de pompare pentru namolul de recirculare si in exces, precum si decantoarele, conform detaliilor prezentate in piesele desenate.

Complexul de coagulare-floculare-decantare va fi alcatuit dintr-o infrastructura de forma paralelipipedica, realizata din beton armat si o suprastructura in cadre din beton armat.

Infrastructura este de forma unei cuve din beton armat monolit, compartimentata astfel incat sa se asigure functiunile de coagulare – floculare si decantare. Dimensiunile in plan ale cuvei (la exterior) sunt de 13,85x13.05 m, la nivelul radierului.

Inaltimea cuvei bazinului va fi de 6,65m iar elementele structurale vor avea urmatoarele grosimi:

• grosimea radierului va fi de 40 cm ;

• grosimea peretilor exteriori si ai celor care se gasesc pe axele stalpilor suprastructurii va fi de 35 cm ;

• grosimea celorlalti pereti va fi de 25 cm pentru zona camerelor de reactie, respectiv 20 cm in zona de admisie.

Pentru accesul la utilajele din camerele de decantare sunt prevazute pasarele din beton armat cu latimea de 1,50 m.

Statiile de pompare, zona de admisie a apei si camerele de reactie rapida si lenta vor fi acoperite cu un planseu avand grosimea de 15 cm.

Suprastructura complexului de coagulare-floculare-decantare este reprezentata de o structura in cadre (stalpi, grinzi, planseu) din beton armat, care este legata monolit cu peretii exteriori si intermediari ai cuvei. Stalpii vor avea sectiunea 30x30cm, grinzile vor avea sectiunea 25x50cm, iar planseul va avea grosimea de 20cm. Planseul va fi de tip terasa si va avea dispus un atic perimetral avand inaltimea de 60cm si grosimea de 15cm.

Inchiderea suprastructurii complexului de coagulare-floculare-decantare este prevazuta a se realiza din zidarie si tamplarie din PVC tip TERMOPAN, iar la exterior, de la suprafata terenului in sus, este prevazuta termoizolarea cu polistiren expandat ignifugat de 10cm si finisarea cu tencuiala, atat pe zidarie, cat si pe peretii de beton. Termo - hidroizolarea planseului de acoperis va fi de tip terasa, cu izolatie termica din polistiren expandat de 10 cm si hidroizolatie de tip membrana. Pentru zona ingropata suprafata exterioara a peretilor marginali se va proteja cu hidroizolatie pe baza de bitum. Radierul si peretii din camerele de reactie si de decantare se vor proteja anticoroziv cu mortare agrementate tehnic.

(v) Camere de reactie rapida si lenta

44

Pentru fiecare linie de tratare, se propune realizarea a 2 camere de reactie rapida dispuse in serie si a unei camere de reactie lenta.

Admisia apei brute in camerele de reactie rapida pentru fiecare linie de tratare se va realiza prin intermediul unei camere de distributie avand dimensiunile utile in plan de 3.90x2.10 m si inaltimea de 6.60 m.

Conducta de admisie a apei brute va fi realizata din PEID DN 500 mm ce va alimenta camera centrala de distributie din care apa va fi repartizata in mod egal intre cele doua linii de tratare prin doua deversoare de lungime egala L=1.20 m.

Camera de distributie va fi prevazuta cu punct de injectie a coagulantului in apa bruta si cu un deversor de preaplin din care apa va fi evacuata printr-o conducta realizata din otel DN 500 mm. Inaltimea deversorului de preaplin va fi mai ridicata cu 20 cm fata de inaltimea deversoarelor de alimentare a liniilor de tratare.

Conducta de apa bruta va fi prevazuta cu o vana cu actionare electrica DN 500 mm, iar fiecare dintre conductele de admisie in camerele de reactie rapida vor fi prevazute cu vane cu actionare electrica DN 300 mm. Conducta de preaplin nu va fi prevazuta cu vane.

Admisia apei in camerele de reactie rapida dupa injectia de coagulant se va realiza prin intermediul a doua conducte din otel cu diametrul DN 300 mm.

Tinand cont de faptul ca procesele de coagulare-floculare sunt mai eficiente atunci cand suprafata de contact este mica si adancimea apei este mare, s-au propus urmatoarele dimensiuni utile pentru fiecare camera de reactie:

• Camerele de reactie rapida - structuri rectangulare cu latura de 1.4 m si inaltimea de 6 m;

• Camerele de reactie lenta - structuri rectangulare cu latura de 3.05 m si inaltimea de 6 m.

Fiecare camera de reactie rapida va fi echipata cu un agitator cu turatie variabila, puterea motorului fiind cuprinsa in domeniul 5.4 – 10.6 kW, iar fiecare camera de reactie lenta va fi echipata cu un agitator cu turatie variabila, puterea motorului variind intre 1.1 kW si 1.9 kW.

In prezent, in procesul de tratare se utilizeaza coagulantul Sachtoklar P (policlorura bazica de aluminiu), care prezinta eficienta ridicata, confirmata atat de experienta operatorului cat si de testele realizate in cadrul studiului de calitate a apei.

Tinand cont de eficienta ridicata a coagulantului actual, de experienta operatorului in utilizarea acestui reactiv, precum si existenta unui flux de aprovizionare adecvat, se propune mentinerea Sachtoklar P ca reactiv folosit in procesul de coagulare-floculare. Pentru stocarea si dozarea coagulantului se vor utiliza instalatii noi ce vor fi montate in statia de reactivi existenta, care va fi reabilitata in cadrul masurilor propuse prin prezentul studiu de fezabilitate.

Dupa prima camera de reactie rapida, apa este transportata pe la partea inferioara in cea de-a doua camera de reactie rapida printr-un gol cu dimensiunile de 0.50x0.50 m. Din cea de-a doua camera de reactie rapida apa este transportata pe la partea superioara in camera de reactie lenta printr-un gol cu dimensiunile de 0.50x0.50 m.

(vi) Decantoare lamelare cu concentrator de namol

Pentru decantarea particulelor floculate in camerele de reactie lenta, se propune constructia a doua decantoare cu modul lamelar cu concentrator de namol, cate unul pentru fiecare dintre cele doua linii de tratare. Luand in considerare spatiile limitate ale statiilor de tratare, decantorul lamelar este cea mai buna solutie, acestea fiind mult mai compacte si ocupand cu pana la 60-70% mai putin spatiu decat un decantor radial. Alte avantaje ale decantorului lamelar sunt:

• laminarizarea miscarii (Re<200) cu urmatoarele efecte pozitive:

45

o eliminarea influentei peretilor rigizi care limiteaza curgerea, avand in vedere faptul ca in miscarea laminara coeficientul de frecare nu depinde de rugozitatea peretilor ce marginesc curgerea;

o firele de curent sunt independente, fapt ce da posibilitatea particulelor de namol sa se deplaseze in sens descendent in timp ce curentul de apa se deplaseaza in sens ascendent;

o eliminarea pulsatiei turbulente a vitezei, favorizand retinerea particulelor din apa;

• cresterea numarului de particule din apa bruta prin recircularea namolului si implicit a numarul de ciocniri eficace inter-particule avand ca rezultat obtinerea unor flocoane coerente ce pot fi indepartate cu usurinta;

• reducerea suprafetelor bazinelor de decantare generata de incarcarea hidraulica mult mai ridicata in situatia utilizarii modulelor lamelare;

• protectia impotriva inghetului, prin realizarea unor decantoare acoperite;

• exploatare facila, ca urmare a gradului ridicat de automatizare si a numarului redus de elemente in miscare.

Admisia apei floculate se va face prin 3 goluri rectangulare realizate in peretele dintre fiecare camera de reactie lenta si decantorul aferent, fiecare gol avand dimensiunile 0.50 m x 0.50 m.

Unitatile de decantare vor avea dimensiunile utile in plan de 6.00 m x 6.00 m, iar inaltimea utila a apei va fi de 6.00 m.

Fiecare decantor va fi echipat pe toata lungimea utila cu modul lamelar amplasat la 1.20 m sub nivelul apei, caracteristicile modulului lamelar propus fiind:

• Lungime λ = 1.5 m;

• Latura a= 40 mm;

• Unghiul de instalare α = 55°.

Apa decantata va fi colectata pe la partea superioara a bazinului, prin intermediul a 2 jgheaburi realizate din otel inoxidabil avand inaltimea de 0.65 m, latimea de 0.30 m si lungimea de 6.00 m. Jgheaburile vor fi prevazute pe toata lungimea lor cu deversori triunghiulari avand inaltimea de 15 cm. Fiecare jgheab va fi prevazut cu stavile metalice plane cu actionare electrica avand dimensiunile 0.65x0.30 m.

Un jgheab comun va colecta apa de la cele doua linii de decantare si o va directiona catre o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm, care va alimenta statia de filtrare pe nisip.

Fiecare decantor va fi prevazut la partea inferioara cu o basa de unde namolul va fi evacuat prin intermediul instalatiei de recirculare/evacuare a namolului in exces. Pentru facilitarea deplasarii namolului rezultat in urma procesului de limpezire, in fiecare decantor va fi instalat un pod raclor cu lame, fixat pe o pasarela din beton armat.

Namolul rezultat in urma procesului de decantare va fi aspirat cu ajutorul cate unei statii de pompare echipate cu (1+1) pompe cu turatie variabila situata intr-o incapere adiacenta fiecarui decantor, conform detaliilor prezentate in piesele desenate.

Namolul de recirculare va fi introdus in proces in camerele de reactie rapida, gradul de recirculare fiind de 20-50%, iar namolul in exces va fi pompat catre un ingrosator de namol.

(vii) Filtre rapide de nisip

46

Avand in vedere principalele defectiuni ale cladirii statiei de filtre, se propun o serie de masuri de reabilitare a constructiei existente, dupa cum urmeaza:

• Indepartarea tencuielior de pe peretii si planseul statiei de filtre;

• Verificarea starii planseului (indepartarea betoanelor atacate chimic, verificarea starii armaturilor din elementele de acoperis);

• Realizarea unei protectii anticorozive a armaturilor degradate si refacerea geometriei planseului cu mortare speciale;

• Refacerea tencuielilor pe peretii si planseul statiei de filtre;

• Inlocuirea tamplariei existente cu tamplarie PVC pentacamerala cu geam dublu termoizolant;

• Realizarea de balustrade din otel galvanizat pe perimetrul cuvelor de filtrare;

• Termoizolarea peretilor la exterior cu polistiren expandat de 10 cm si aplicarea de tencuieli de finisaje;

• Termoizolarea planseului cu termosistem din polistiren expandat ignifugat de 15 cm care se va aplica pe suprafata sa exterioara (in pod).

Pe langa masurile descrise mai sus, implementarea schemei de tratare propuse implica realizarea de lucrari constand in reconfigurarea celor 8 cuve de filtrare astfel: 4 cuve de filtru vor fi utilizate pentru filtrarea pe nisip a apei decantate, iar 4 cuve vor fi utilizate pentru filtrarea pe carbune activ granular a apei ozonate. Functionarea filtrelor se va realiza cu nivel constant si debit variabil.

Apa decantata va fi transportata gravitational din complexul de coagulare-floculare-decantare in canalul de admisie al filtrelor printr-o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm.

Pentru a se asigura echipartitia debitelor in cele 4 cuve de filtrare pe nisip, se propune executia unui canal nou de admisie a apei decantate, prevazut cu un perete de linistire si 4 buzunare de deversare realizate din beton, cate unul pentru fiecare cuva de filtru. In exteriorul statiei de filtrare, pe cele doua laturi longitudinale, se va executa cate un canal avand doua compartimente pe verticala, cel de jos destinat evacuarii apei de la spalarea filtrelor, iar cel de sus destinat admisiei apei in cuvele de filtrare. Golurile de acces al apei in cuvele de filtrare si pentru evacuarea apei de la spalare sunt prevazute cu stavile metalice cu actionare electrica. Accesul la zona nou construita din afara statiei de filtre se va realiza prin usi situate in capatul peretilor marginali.

Zona de filtre care utilizeaza carbune activ granular se va izola prin realizarea unei inchideri cu geam termopan si tamplarie din PVC pe directie longitudinala.

Pentru o repartitie corecta a apei decantate, in fiecare cuva de filtru se va realiza cate un canal central de deversare care va avea si rolul de colectare a apei de la spalarea filtrelor. Golul de evacuare a apei de la spalare va fi prevazut cu o stavila cu actionare electrica.

Stratul de nisip va fi inlocuit in toate cele 4 cuve de filtrare propuse pentru reabilitare, materialul filtrant propus avand urmatoarele caracteristici:

• Diametrul particulelor: 0.85 – 2.0 mm;

• Procentul de particule in afara domeniului: < 5% inferior, < 5% superior;

• Diametrul efectiv: d10=0.9 – 1.0 mm;

• Coeficientul de uniformitate d60/d10 ≤ 1.6;

• Continutul de cuart (roci cuartoase) - minim 92%;

• Rezistenta chimica sau pierderea la acid Pa < 2%;

47

• Friabilitatea F < 5%;

• Porozitatea P > 40%.

De asemenea, se propune realizarea unui sistem nou de drenaj, alcatuit din placi cu crepine sustinute pe grinzi suport transversale in fiecare semicuva. Se vor amplasa cate 5 placi cu crepine pe fiecare semicuva de filtru, totalizand 40 de placi cu crepine pe intreaga statie de filtre pe nisip.


Rezervorul existent, amplasat sub cele 8 cuve de filtrare, va fi reconfigurat si impartit in doua rezervoare simetrice – unul pentru apa filtrata pe nisip si unul pentru apa filtrata pe carbune activ granular, printr-un un perete longitudinal despartitor. In fiecare cuva se vor realiza o serie de pereti sicana pe directie transversala cu rolul de a sprijini noile canale deversoare din cuvele de filtrare.

Pentru protectia planseului rezervorului de sub cuvele de filtrare la atacul ionilor de clor este necesara realizarea unei camasuieli armate in grosime de 10 cm prin torcretare pe toata suprafata care sa se prinda prin conexpanduri de planseu si realizarea unei grinzi perimetrale la partea superioara a peretilor marginali si a peretilor sicana pentru inchiderea camasuielii, precum si aplicarea unei protectii anti-clor pe baza de rasini.


Avand in vedere principalele defectiuni ale cladirii pavilionului administrativ, se propun o serie de masuri de reabilitare a constructiei existente, dupa cum urmeaza:

In zona statiei de pompare se vor realiza noi goluri prin pereti pentru trecerea conductelor, conform planurilor cu lucrari propuse;

Se vor indeparta tencuielile degradate de pe peretii si planseul statiei de pompare, se vor reface zonele degradate (inclusiv injectii in zonele umede) si se va reface tencuiala;

Se vor repara tencuielile existente din incaperile pavilionului administrativ si se vor zugravi;

Se vor inlocui confectiile metalice degradate, iar balustradele existente se vor proteja anticoroziv;

In zona de pavilionului de exploatare si a laboratorului se va inlocui tamplaria existenta cu tamplarie PVC cu geam tip termopan;

Termoizolarea peretilor la exterior cu polistiren expandat de 10 cm si aplicarea de tencuieli de finisaje;

Termoizolarea planseului cu termosistem din polistiren expandat ignifugat de 15 cm care se va aplica pe suprafata sa exterioara (in pod).

(viii) Statia de pompe si suflante pentru spalarea filtrelor


• Prima faza, T= 5-10 min – spalare cu aer si apa in acelasi timp cu urmatoarele intensitati:

• Apa – iAPA,1= 3 l/s, m2;


• Cea de-a doua faza, T= 10-15 min – numai cu apa cu intensitatea:

48

• iAPA,1= 6 l/s, m2.

Pentru spalarea atat a filtrelor rapide pe nisip cat si a filtrelor pe carbune activ granular, se propun (2+1) pompe de spalare noi, instalate in statia de pompare amplasata sub pavilionul administrativ si cladirea tehnologica.

Pompele de spalare vor avea urmatoarele caracteristici:

• Q = 225 m3/h;

• H = 10.0 m.

Pentru insuflarea cu aer in etapa de spalare a filtrelor (atat cele pe nisip cat si cele pe carbune activ granular) se propun (1+1) suflante cu urmatoarele caracteristici:

• Q = 1130 m3/h;

• ΔP = 700 mbar.

Pentru evacuarea apelor de la spalarea filtrelor se propune un canal nou realizat din beton, amplasat sub canalul de admisie a apei decantate in filtrele de nisip. Apa de la spalarea filtrelor va fi transportata gravitational in ingrosatorul de namol printr-o conducta noua realizata din PEID DN 315 mm.

(ix) Post-oxidare cu ozon

Pentru evitarea formarii de subprodusi de reactie de tipul trihalometanilor (THM) este necesara reducerea concentratiilor de carbon organic total din apa.

In acest sens, solutia propusa prin prezentul studiu de fezabilitate consta in implementarea unui sistem de bariera multipla cuprinzand procese de post-oxidare cu ozon si adsorbtie pe carbune activ, urmate de dezinfectie cu dioxid de clor.

Pentru asigurarea unui timp adecvat de reactie cu ozonul, este necesara realizarea unui bazin de contact, iar datorita profilului hidraulic al statiei de tratare, se impune realizarea unei statii de pompare intermediare, care sa asigure transferul apei filtrate pe nisip la bazinul de contact cu ozonul, de unde apa ozonata va curge gravitational catre treapta de filtrare pe CAG.

Pentru situatiile in care apa bruta va avea concentratii reduse de subtante organice, deci potential redus de formare a compusilor de tip trihalometani, schema de tratare se poate opera fara dozare de ozon, apa filtrata pe nisip fiind filtrata pe cargune activ granular.

Pentru situatii de avarie/realizare de lucrari de mentenanta la treptele de ozonare si/sau filtrare pe CAG, schema tehnologica este prevazuta cu posibilitatea de realizare a dezinfectiei in rezervorul de apa filtratata pe nisip si cu o conducta de by-pass a bazinului de contact cu ozonul si de filtrare rapida pe CAG.

(x) Statie de pompare intermediara

Accesul in statia de pompare se va realiza la nivelul terenului printr-o usa metalica avand dimensiunea de 0,90x2,10m. Pentru manevrarea pompelor, in statia de pompare este prevazuta o grinda monorai care se va prelungi 2m in afara statiei. Accesul echipamentelor in statia de pompare se va realizeaza printr-o usa metalica cu dimensiunea 1,80x2,10m.

Statia de pompare a apei filtrate pe nisip va fi pozitionata in partea inferioara cladirii propuse pentru treapta de ozonare si va fi echipata cu (2+1) pompe, fiecare pompa avand urmatoarele caracteristici:

• Q1P = 250 m3/h;

• H= 9 m.

49

Conductele de aspiratie ale pompelor vor fi realizate din otel DN 400 mm si vor fi conectate la rezervorul de apa filtrata amplasat sub cuvele de filtrare rapida pe nisip.

Conductele de refulare ale pompelor vor fi realizate din otel DN 300 mm si vor descarca apa filtrata in bazinul de contact cu ozonul.

(xi) Bazin de contact cu ozonul si generator ozon

Bazinul de contact cu ozonul este alcatuit din 2 compartimente, fiecare compartiment avand dimensiunile in plan de 2.50 m x 2.50 m si inaltimea de 8.65 m.

Inaltimea apei in compartimentele bazinului de contact va fi de 7.0 m, conducand la realizarea unui timp de contact de 5 min si 15 sec/compartiment, timpul total de contact fiind de 10 min si 30 sec.

In interiorul bazinelor de ozonare vor fi realizati pereti de tip timpan cu rol de dirijare a apei. In zona aval a bazinului de ozonare, apa ozonata va fi preluata de o conducta Dn 500 mm care trece printr-o camera de vane, avand dimensiunea in plan 1,20 m x 2,50 m. Accesul in camera de vane se va realiza printr-o usa metalica 0,90 m x 2,10m.

In peretele comun al camerei de vane si bazinelor de contact sunt prevazute 2 goluri Dn 800 mm pentru acces in bazinele de contact ozon.

Radierul structurii in zona statiei de pompare, a bazinelor de contact si a camerei de vane apa ozonata va avea grosimea de 40 cm, iar in zona camerei de vane pentru golirea bazinelor de oxidare va fi de 25 cm.

Peretii perimetrali si cei despartitori vor avea grosimea de 25 cm, iar peretii timpan vor avea grosimea de 20 cm.

Placa de deasupra statiei de pompare va avea grosimea de 25 cm. Placa de deasupra camerei vanelor de golire va avea grosimea de 15cm.

Planseul de deasupra camerei cu echipamente, a bazinelor de contact ozon si a zonei de acces in camera de echipamente va fi de tip terasa cu grosimea de 20 cm. Pe perimetrul planseului este prevazut un atic cu grosimea de 15 cm si inaltimea de 30 cm.

Peretii statiei de pompare si ai camerei cu echipamente vor fi tencuiti la interior. Intreaga suprafata interioara a bazinului de contact ozon va fi protejata prin aplicarea de solutii de impermeabilizare.

(xii) Generator si destructor de ozon

Pentru producerea ozonului se vor utiliza 2 generatoare de ozon avand capacitatea de 750 g O3/h fiecare. Generarea ozonului se va face din oxigen lichid (LOX). Fiecare generator va avea inclus un sistem de alimentare electrica prevazut cu un convertor de frecventa si un panou de control ce va afisa concentratiile de ozon din aerul ambiental, debitul de gaz, temperatura apei de racire si puterea convertorului. Panoul de control este prevazut cu un LED ce va emite o lumina de avertizare in cazul situatiilor de urgenta.

Ozonul produs de generatoare va fi injectat in bazinul de contact prin doua sisteme de dozare alcatuite din pompa dozatoare, injector Venturi, sistem de distributie automata, mixer static si conducte ce vor transporta ozonul in partea inferioara a compartimentelo bazinului de contact. Sistemele de injectie vor fi prevazute atat cu vane fluture cu actionare manuala, cu scopul de izolare a sistemului pe durata operatiunilor de mentenanta, cat si cu vana cu actionare electrica instalata cu rol de siguranta pentru situatia in care un parametru depaseste limita de functionare normala.

Ozonul rezidual va fi aspirat de destructoarele de ozon prevazute cu suflante, prin conducte de transport conectate la cate un separator de picaturi montat la partea superioara a fiecarui compartiment din bazinul

50

de contact, cu rol de condensare a vaporilor de apa din aerul care contine ozon rezidual si picurarea acesteia direct in bazinul de contact.

Sistemul va fi prevazut cu senzori de analiza a gazului produs, precum si cu un sistem de masurare a ozonului transferat masei de apa.

Echipamentele de generare si injectie a ozonului, respectiv de neutralizare a ozonului rezidual vor fi montate in camera situata deasupra statiei de pompare a apei filtrate.

Accesul in camera de echipamente se va realiza printr-o scara de beton armat amplasata pe partea laterala (stanga) a bazinelor de ozonare.

Stocarea oxigenului lichefiat necesar producerii ozonului se va face intr-un rezervor cu un volum ce va asigura un consum lunar de 9300 Nm3 O2. Rezervorul va fi echipat cu evaporator atmosferic si tablou automatizat de achizitie si transmitere date.

(xiii) Filtre carbune activ granular

Implementarea schemei de tratare propuse implica realizarea de lucrari la nivelul statiei de filtre existente, constand in reconfigurarea celor 8 cuve de filtrare astfel: 4 cuve de filtru vor fi utilizate pentru filtrarea pe nisip a apei decantate, iar 4 cuve vor fi utilizate pentru filtrarea pe carbune activ granular a apei ozonate. Functionarea filtrelor se va realiza cu nivel constant si debit variabil.

Apa ozonata va fi transportata gravitational din compartimentul de evacuare a bazinului de contact in camera de admisie a filtrelor CAG printr-o conducta realizata din otel inoxidabil DN 500 mm.

Pentru a se asigura echipartitia debitelor in cele 4 cuve de filtrare pe CAG, se propune executia unui canal nou de admisie a apei decantate, prevazut cu un perete de linistire si 4 buzunare de deversare realizate din beton, cate unul pentru fiecare cuva de filtru. In exteriorul statiei de filtrare, pe cele doua laturi longitudinale, se va executa cate un canal avand doua compartimente pe verticala, cel de jos destinat evacuarii apei de la spalarea filtrelor, iar cel de sus destinat admisiei apei in cuvele de filtrare. Golurile de acces al apei in cuvele de filtrare si pentru evacuarea apei de la spalare sunt prevazute cu stavile metalice cu actionare electrica. Accesul la zona nou construita din afara statiei de filtre se va realiza prin usi situate in capatul peretilor marginali.

Zona de filtre care utilizeaza carbune activ granular se va izola prin realizarea unei inchideri cu geam termopan si tamplarie din PVC pe directie longitudinala.

Pentru o repartitie corecta a apei decantate, in fiecare cuva de filtru se va realiza cate un canal central de deversare care va avea si rolul de colectare a apei de la spalarea filtrelor. Golul de evacuare a apei de la spalare va fi prevazut cu o stavila cu actionare electrica.

Carbunele activ granular ce va fi incarcat in toate cele 4 cuve de filtrare propuse pentru reabilitare si conversie va avea urmatoarele caracteristici:

• Suprafata specifica - minim 1000 m2/g;

• Densitatea in vrac circa ρvrac = 500 kg/m3;

• Densitatea particulelor ρpart = 0.7 – 0.8 g/cm3;

• Volumul porilor Vpori = 0.9 – 1.1 g/cm3;

• Continutul de cenusa C < 10%.

De asemenea, se propune realizarea unui sistem nou de drenaj, alcatuit din placi cu crepine sustinute pe grinzi suport transversale in fiecare semicuva. Se vor amplasa cate 5 placi cu crepine pe fiecare semicuva de filtru, totalizand 40 de placi cu crepine pe intreaga statie de filtre pe CAG.

51


Rezervorul existent, amplasat sub cele 8 cuve de filtrare, va fi reconfigurat si impartit in doua rezervoare simetrice – unul pentru apa filtrata pe nisip si unul pentru apa filtrata pe carbune activ granular, printr-un un perete longitudinal despartitor. In fiecare cuva se vor realiza o serie de pereti sicana pe directie transversala cu rolul de a sprijini noile canale deversoare din cuvele de filtrare.


Dupa dezinfectie, apa filtrata pe carbune activ granular va fi transportata gravitational din rezervorul de inmagazinare apa filtrata in rezervorul nou de apa tratata printr-o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm.


• Barbotare cu aer la intensitatea:


• Spalare cu apa la intensitatea:

• Apa – iAPA,1= 3 l/s, m2;

Pentru spalarea filtrelor pe carbune activ granular se vor utiliza pompele de spalare propuse pentu spalarea filtrelor rapide pe nisip.

Pentru insuflarea cu aer in etapa de spalare a filtrelor de CAG se vor utiliza suflantele propuse pentru filtrele rapide de nisip.

Pentru evacuarea apelor de la spalarea filtrelor de carbune activ se propune un canal nou de colectare a apei de la spalare, realizat din beton, amplasat sub canalul de admisie a apei ozonate. Apa de la spalarea filtrelor va fi transportata gravitational din canalul de colectare in ingrosatorul de namol printr-o conducta noua realizata din PEID DN 315 mm.

(xiv) Stocare-dozare coagulant

Stocarea si dozarea coagulantului se va realiza utilizand 3 recipienti ce vor asigura o autonomie de 30 zile, fiecare recipient avand volumul de 7 m3.

Fiecare recipient va fi prevazut cu un agitator pentru omogenizarea solutiei si o pompa dozatoare avand urmatoarele caracteristici:

• Q=8-25 dm3/h;

• Hp=4 bar.

Noua instalatie va fi amplasata in cladirea existenta de stocare-dozare coagulant, cladirea urmand sa fie reabilitata in vederea asigurarii conditiilor corespunzatoare de exploatare.

Lucrarile de reabilitare vor consta in:

• marirea golului de acces in interiorul gospodariei prin spargerea peretelui de zidarie pe o lungime de 1,00 m;

• realizarea unei pasarele metalice prevazuta cu balustrada, pentru accesul la recipientii de stocare;

52

• realizarea unei scari metalice de acces la pasarela dinspre intrarea laterala a cladirii;

• realizarea unei scari metalice pentru accesul la radierul statiei;

• inlocuirea tamplariei existente cu tamplarie PVC cu geam tip termopan

• termoizolarea peretilor la exterior cu polistiren expandat de 10 cm si aplicarea de tencuieli de finisaje;

• termo-hidroizolarea planseului de acoperis cu izolatie termica din polistiren expandat de 15 cm si hidroizolatie de tip membrana.

(xv) Remineralizarea apei

Tinand cont de specificul apei brute, care implica agresivitate puternica datorata mineralizarii reduse, este necesara introducerea in schema de tratare a unei trepte de remineralizare.

In acest scop, dupa filtrarea pe carbune activ granular, in conducta de apa filtrata se vor injecta dioxid de carbon si apa de var.

Obiectele tehnologice aferente treptei de remineralizare vor fi amplasate intr-o cladire noua, o structura parter din beton armat, in cadre (stalpi, grinzi, planseu) cu pereti de zidarie, avand dimensiunile in plan 15,0x7,0 m (inter ax) si inaltimea de 4,0 m.

Structura va fi formata din 3 travei, cu distantele inter-ax intre travei fiind de 6,0 m, 3,0 m si 6,0 m. Stalpii vor avea sectiunea 30x30 cm, grinzile vor avea sectiunea 25x50 cm.

Planseul va avea grosimea de 15 cm si va fi de tip terasa avand pe contur un atic cu grosimea de 15 cm si inaltimea de 30 cm.

Accesul in statia de remineralizare se va realiza printr-o usa cu dimensiunile de 3,0x3,0 m.

Stalpii si peretii exteriori de zidarie se vor sprijini pe o fundatie continua din beton armat cu sectiune variabila in 2 trepte cu latimea de 35 cm pe o adancime de 75 cm si cu latimea de 60cm pe o adancime de 40 cm.

Radierul va fi realizat din beton armant cu grosimea de 20cm, fiind turnat peste un strat de beton de egalizare cu grosimea de 5 cm.

La interiorul cladirii, pentru pereti, grinzi si planseu se prevad lucrari de tencuieli si vopsitorie, iar la exterior se se prevede termoizolatie cu polistiren expandat de 10cm si tencuieli cu finisaje.

Termo-hidroizolarea planseului de acoperis va fi de tip terasa, cu izolatie termica din polistiren expandat de 10 cm si hidroizolatie de tip membrana.

Pentru producerea cantitatii necesare de apa de var, la concentratia impusa, sunt propuse urmatoarele obiecte tehnologice:

• siloz de stocare a varului;

• sistem de dozare uscata a varului;

• instalatie de stocare si preparare a laptelui de var;

• instalatie de preparare a apei de var.

Silozul de stocare a varului va avea un volum de 30 m3, si va asigura o autonomie de 30 zile, la doza medie de var. Este prevazuta incarcarea varului pulbere direct din camion in siloz prin intermediul unei instalatii de incarcare cu aer comprimat. Silozul va fi echipat cu filtre deprafuitoare si cu dispozitive vibrante pentru a fi asigurata curgerea varului pulbere catre zona inferioara.

53

Sistemul de dozare uscata va fi compus din feeder (dozator uscat) si conveyor (transportor var pulbere), capacitatea de dozare a ansamblului incadrandu-se in domeniul 20-60 dm3/h.

Stocarea si prepararea laptelui de var se va realiza intr-un rezervor cu volumul de 1 m3, prevazut cu instalatie de admisie a apei si agitator pentru omogenizare. Laptele de var rezultat va fi introdus in saturatorul de apa de var prin intermediul unei pompe dozatoare.

Se propune un saturator de var cu diametrul de 4 m, echipat cu turbina si instalatie de admisie a apei. Apa de var rezultata va fi pompata in conducta de apa tratata cu ajutorul a (1+1) pompe.

La baza saturatorului este prevazuta o conducta de eliminare a namolului rezultat in urma prepararii apei de var, realizata din PEID DN 110 mm cu lungimea de 15 m, care va fi conectata la conducta de apa de la spalarea filtrelor.

Echipamentul de stocare si injectie a dioxidului de carbon va avea in componenta un rezervor de stocare CO2, un evaporator electric si un panou de control.

Rezervorul de stocare CO2 va fi de tip vertical, cu o capacitate de 19.25 tone, ce va asigura o autonomie de 30 zile. Instalatia de stocare si dozare a dioxidului de carbon va fi prevazuta cu toate echipamentele necesare functionarii.

(xvi) Dezinfectie

Tinand cont de specificul apei brute care implica riscuri importante privind formarea de sub-produsi de tip trihalometani in reactie cu clorul, dupa prima faza a sistemului multibariera propus pentru reducerea continutului de carbon organic total din apa prin oxidare cu ozon si filtrare pe CAG, pentru dezinfectia finala a apei tratate in cadrul statiei de tratare Taia se va utiliza dioxid de clor.

Deoarece dioxidul de clor nu are caracter remanent, pentru asigurarea dozei de clor de marcaj conform legii, se va utiliza clor gazos.

Dioxidul de clor se va produce local, din clorit de sodiu si clor gazos, cu ajutorul unei instalatii compacte avand capacitatea maxima de preparare de 1.0 kg/h.

Depozitul de reactivi pentru dezinfectie este dimensionat pentru o autonomie de 30 de zile la doza medie.

Instalatia de preparare dioxid de clor si instalatia de dozare clor gazos vor fi situate in cladirea existenta a statiei de clor, pentru care sunt prevazute urmatoarele masuri de reabilitare:

• termoizolarea peretilor la exterior cu polistiren expandat de 10cm si aplicarea de tencuieli de finisaje;

• termo - hidroizolarea planseului de acoperis cu izolatie termica din polistiren expandat de 10cm si hidroizolatie de tip membrana;

• protectie anticoroziva a partilor metalice din statie (usi, sina monorai).

De asemenea sunt propuse:

• (2+1) pompe cu vacuum pentru dozarea clorului, avand capacitatea maxima de 1.0 kg/h;

• (1+1) pompe dozatoare pentru dozarea dioxidul de clor;

• unitate completa de pompare a apei tratate necesare in procesul de preparare a dioxidului de clor;

• Un debitmetru ce va fi montat de conducta care transporta solutia de dioxid de clor catre punctul de injectie;

• Recipient de stocare clorit de sodiu cu volumul de 0.5 m3;

• Pompa de transvazare avand debitul Q = 10 m3/h;

54

• Sistem de prelevare, analiza si monitorizare a probelor prelevate din aval de punctul de injectie, dupa realizarea timpului de contact;

• Automat programabil de dozare functie de debitul de apa de tratat si de doza de clor rezidual;

• Sistem de ventilatie care sa permita circularea aerului in toate camerele statiei de dezinfectie;

• Sistem de detectare si avertizare in cazul prezentei clorului in aer;

• Sistem de neutralizare a pierderilor de clor;

• Echipament de protectie;

• Instalatie completa pentru dusul de urgenta.

(xvii) Rezervor apa trata

In vederea asigurarii unui timp de contact adecvat cu apa de var si pentru injectia dozei de marcaj de clor rezidual, se propune realizarea unui rezervor circular de apa tratata, avand diametrul interior de 7 m si volumul util de 125 m3.

Radierul rezervorului va avea grosimea de 35 cm si va fi prelungit in exteriorul peretelui circular cu 40 cm. Peretele rezervorului va avea o grosime de 25 cm si o inaltime de 3,7 m (la interior). Rezervorul va fi acoperit cu un planseul hidroizolat, tip terasa, cu grosimea de 15 cm. Pentru preluarea incarcarilor provenite din planseu, in partea centrala a rezervorului se va realiza un stalp cu dimensiunea 30x30 cm cu evazari la partea inferioara si superioara. Rezervorul va fi prevazut cu o basa cu inaltimea de 1,00 m. In peretele cilindric vo fi prevazute goluri circulare, in care se vor monta piese de trecere etanse.

Rezervorul va fi alimentat gravitational cu apa filtrata pe nisip sau pe CAG, in functie de calitatea apei brute si schema de tratare activa, printr-o conducta realizata din PEID DN 500 mm. Pe acesta conducta va fi prevazut un camin echipat cu o vana cu actionare electrica, instalata intr-un camin de vane realizat din beton armat, cu dimensiunea in plan 1,6x2,0 m (la interior). Radierul caminului va avea grosimea de 20 cm, peretii vor avea grosimea de 20 cm, iar planseul va avea grosimea de 15 cm. Inaltimea caminului va fi de 2,85 m (la interior). Accesul in camin se va realiza printr-un gol 80x80 cm acoperit cu un capac metalic. Peretele exterior al caminului va fi protejat cu hidroizolatie pe baza de bitum.

Langa rezervor se va realiza un camin in care in care vor fi prevazute (1+1) pompe de hidrofor ce vor asigura necesarul de apa potabila in incinta statiei de tratare, iar pe conducta de apa tratata care alimenteaza reteaua de distributie deservita de ST Taia se vor instala o vana cu actionare electrica DN 500, un debitmetru electromagnetic si o sonda multi-parametru care va monitoriza parametrii de calitate ai apei tratate (turbiditate, temperatura, pH, conductivitate). Caminul va fi realizat din beton armat si va avea dimensiunea in plan 2,9x4,6m (la interior). Radierul caminului va avea grosimea de 35 cm, peretii vor avea grosimea de 25 cm, iar planseul are grosimea de 15cm. Inaltimea caminului este de 3,70m (la interior). Accesul in camin se realizeaza printr-un gol 80x80 cm acoperit cu capac metalic. Pentru manevrarea echipamentelor, planseul este prevazut cu 2 goluri tehnologice 2,9x1,35 m care se vor acoperi cu placi prefabricate din beton armat. Peretele exterior al caminului va fi protejat cu hidroizolatie pe baza de bitum.

De asemenea, rezervorul va fi prevazut cu o conducta de preaplin realizata din PEID DN 500 mm echipata cu o vana cu actionare manuala si cu o conducta de golire realizata din PEID DN 110 mm echipata cu o vana cu actionare manuala.

(xviii) Tratarea namolului

In prezent apa de la spalarea filtrelor, apa de la golirile obiectelor tehnologice din cadrul statiei de tratare Taia, cat si namolul rezultat din decantorul functional sunt descarcate direct in paraul Taia.

55

Pentru a elimina pericolul de poluare a raului si pentru a asigura conformarea proceselor din ST Taia la cerintele legislatiei aplicabile privind gestionarea namolului rezultat in urma procesului de potabilizare a apei, se propune realizarea unei linii de tratare a namolului.

Astfel, se propune construirea unui ingrosator de namol atat pentru namolul din decantoare cat si pentru apa de la spalarea filtrelor rapide de nisip si a filtrelor pe carbune activ granular. Namolul ingrosat va fi concentrat cu ajutorul unui centrifuge echipate cu o instalatie de polimer si toate subansamblele necesare functionarii, astfel incat continutul de substanta uscata in namolul rezultat sa fie de 18%.

(xix) Ingrosator de namol

Tinand cont de conditiile normale de exploatare in care filtrele nu vor fi spalate simultan iar namolul din decantor nu va fi pompat in permanenta, se propune construirea unui ingrosator de tip IN8 cu diametrul de 8 m si inaltimea apei de 3 m, avand volumul de 150 m3.

Ingrosatorul de namol va avea forma circulara, cu diametrul interior de 8,00 m. Radierul bazinului va avea forma tronconica, cu grosimea de 40 cm, care se va extinde in exteriorul bazinului cu 40 cm. In centrul bazinului va fi prevazuta o basa de forma tronconica de unde namolul colectat se va evacua prin intermediul unei conducte spre bazinul de namol. Peretele cilindric al bazinului va avea grosimea de 30cm si inaltimea de 3,40m.

In vecinatatea ingrosatorului se va realiza o structura din beton armat, care va cuprinde o camera de vane cu dimensiunea in plan 1,50x2,00, un bazin de namol cu dimensiunea in plan 2,50x1,50m si un bazin supernatant cu dimensiunea in plan 2,50x1,50m. Radierul celor 3 compartimente va avea grosimea de 30cm, peretii vor avea grosimea de 25cm, iar planseul va avea grosimea de 15cm. In planseu sunt prevazute goluri de acces cu dimensiunea in plan 0,80x0,80m.

Intreaga suprafata interioara a ingrosatorului si a bazinelor va fi protejata prin aplicarea de solutii de impermeabilizare, iar pentru zona ingropata suprafata exterioara a peretelui ingrosatorului si a bazinelor se va proteja cu hidroizolatie pe baza de bitum.

Ingrosatorul va fi echipat cu un pod raclor cu lame si gratar, suspendat pe o pasarela fixa din beton armat cu grosimea de 15 cm si latimea de 1,50 m care se sprijina pe doua grinzi 25 cm x 50 cm dispuse lateral, iar la partea superioara a peretelui este prevazut un jgheab perimetral de colectare.

Pasarela va fi prevazuta cu balustrada din otel galvanizat, iar in centrul pasarelei va fi prevazut un gol pentru montarea podului raclor.

Namolul se va acumula la partea inferioara a ingrosatorului, de unde va curge intr-un bazin cu volumul de aproximativ 10 m3, situat in imediata apropiere a ingrosatorului. Din acest bazin, namolul va fi pompat catre centrifuga printr-o conducta de PEID DN 110 mm cu ajutorul unei statii de pompare echipate cu (1+1) pompe submersibile.

Principalele caracteristici ale pompelor de namol ingrosat vor fi:

• Qp = 6 m3/h;

• Hp = 15 m.

Supernatantul se va separa la partea superioara a ingrosatorului si va curge prin intermediul unei conducte de otel DN 250 mm intr-un bazin cu volumul de aproximativ 10 m3. Din acest bazin, supernatantul va fi recirculat cu ajutorul unei statii de pompare echipate cu (1+1) pompe submersibile in influentul statiei de tratare.

Principalele caracteristici ale pompelor de supernatant vor fi:

• Qp = 34 m3/h;

56

• Hp = 20 m.

(xx) Centrifuga de namol

Centrifuga si toate subansamblurile necesare functionarii vor fi instalate intr-o construtie noua amplasata in vecinatatea ingrosatorului.

Cladirea in care va fi amplasata centrifuga de namol este reprezentata de o structura P+1 din beton armat, in cadre (stalpi, grinzi, planseu) cu pereti de zidarie, avand dimensiunile in plan 7,70x4,70 (inter ax) si inaltimea de 4,00 m la parter, respectiv 3,00 m la etaj. Structura este formata din 2 travei egale de 3,85 m. Stalpii au sectiunea 30x30 cm, grinzile au sectiunea 25x50 cm, iar planseul parterului are grosimea de 20 cm. Planseul cladirii este de tip terasa si are pe contur un atic cu grosimea de 15 cm si inaltimea de 30 cm. Accesul la etaj, unde se gaseste centrifuga pentru ingrosarea namolui, tabloul de comanda, instalatia pentru preparare polimer si pompele pentru dozare polimer se realizeaza pe o scara metalica. Accesul in cladire se realizeaza printr-o usa metalica cu dimensiunile 4,40x3,65 m.

Stalpii si peretii exteriori de zidarie se sprijina pe o fundatie continua din beton armat cu sectiune variabila in 2 trepte: latimea de 35 cm pe o adancime de 75 cm si cu latimea de 60 cm pe o adancime de 40 cm.

Radierul are grosimea de 20 cm beton armat si se toarna pe un start de 5 cm de beton de egalizare

La interior, pentru pereti, grinzi si planseu se prevad lucrari de tencuieli si vopsitorie.

La exterior se prevede termoizolatie cu polistiren expandat de 10 cm si tencuieli cu finisaje. Termo-hidroizolarea planseului de acoperis este de tip terasa, cu izolatie termica din polistiren expandat de 10 cm si hidroizolatie de tip membrana.

Supernatantul rezultat de la deshidratarea namolului va curge gravitational printr-o conducta de PEID DN 110 mm in bazinul de supernatant aferent ingrosatorului de namol, de unde va fi recirculat in influentul statiei de tratare.

Namolul inert rezultat in urma procesului de concentrare va fi depozitat in containere inaintea transportului la depozitul ecologic de deseuri sau la amplasamente unde poate fi utilizat pentru umpluturi.

In vederea asigurarii de conditii corespunzatoare pentru realizarea transportului namolului deshidratat, se propune achizitia unui camion pentru incarcarea-descarcarea si bascularea containerelor de de namol aferente statiilor de tratare Taia si Zanoaga.

Operatorul isi va ajusta procedurile de exploatare a statiei de tratare in vederea asigurarii gestionarii corespunzatoare a namolului deshidratat, in conformitate cu rezultatele strategiei namolului elaborate la nivelul Studiului de Fezabilitate din cadrul proiectului „MODERNIZARE INFRASTRUCTURA DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL HUNEDOARA (VALEA JIULUI) – 2014-2020”.

(xxi) Dotari de laborator si instruirea personalului

Este necesara instruirea personalului de exploatare, precum si inlocuirea dotarilor de laborator existente, uzate fizic si moral, si dotarea laboratorului statiei de tratare cu echipamente capabile sa asigurare monitorizarea corespunzatoare a calitatii apei.

Astfel, se propun urmatoarele masuri:

• Achizitia de echipamente:

• Chiler 1-4oC;

57

• Sistem de producere apa ultrapura;

• Nisa chimica;

• Uscator de laborator;

• Desicator;

• pH–metru;

• Conductometru;

• Turbidimetru;

• Reactor CCO;

• Titrator automat;

• Agitator magnetic;

• Spectrofotometru UV-VIS;

• Gaz cromatograf cu detector cu ionizare in flacara (GC-FID), inclusiv echipamentele necesare pentru pregatirea probelor;

• Analizor carbon organic total;

• Balante analitice;

• Instruirea personalului laboratorului privind operarea echipamentelor si realizarea analizelor de calitate, conform prevederilor legale aplicabile;

• Instruirea personalului operatorului privind operararea proceselor tehnologice implementate la nivelul intregii statii de tratare.

(xxii) Retele de incinta, drumuri, platforme si amenajari

Masurile propuse prin prezentul studiu de fezabilitate includ modificari ale fluxului tehnologic, cu reabilitarea/ dezafectarea unor obiecte existente precum si constructia de obiecte noi. Implementarea acestor masuri implica si lucrari de reconfigurare a retelelor de incinta, drumurilor si platformelor existente in amplasamentul statiei de tratare Taia, descrise in continuare.

Conducta de apa bruta existenta DN 800 mm se va mentine pana la intrarea in turnul de amestec existent si va fi prevazuta cu un camin de masura in care se vor instala un debitmetru electromagnetic si o sonda multi-parametru care va monitoriza parametrii de calitate ai apei brute (turbiditate, temperatura, pH, conductivitate).

Conducta DN 600 mm de la iesirea din turnul de amestec reabilitat se va mentine pana la decantorul reabilitat. Acest decantor va fi utilizat ca treapta de predecantare, pentru situatiile in care apa bruta inregistreaza turbiditati foarte ridicate.

Apa predecantata va fi transportata gravitational din predecantor la noul complex de coagulare-floculare-decantare printr-o conducta noua din PEID DN 500 mm cu lungimea de 78 m.

Treapta de pre-decantare va fi prevazuta cu o conducta noua de by-pass realizata din PEID DN 500 cu lungimea de 7 m si cu doua vane cu actionare electrica DN 500 mm, prin care operatorul va selecta schema tehnologica utilizata, cu sau fara treapta de predecantare.

58

Coagulantul (Sachtoklar P) va fi transportat din statia de preparare – dozare reactivi catre complexul de coagulare-floculare-decantare printr-o conducta realizata din PEID cu lungimea de 85 m, respectiv catre turnul de amestec printr-o conducta realizata din PEID cu lungimea de 62 m.

De la complexul de coagulare-floculare-decantare, apa decantata va fi transportata gravitational la statia de filtre rapide de nisip printr-o conducta noua din PEID DN 500 mm avand o lungime totala de 110 m.

Apa filtrata pe nisip va fi transportata cu ajutorul unei statii de pompare intermediare la bazinul de contact cu ozonul, de unde va curge gravitational spre filtrele de carbune activ granular printr-o conducta noua realizata din otel inoxidabil DN 500 mm cu lungimea de 22 m.

Oxigenul lichid necesar pentru producerea cantitatii de ozon necesare in etapa de post-oxidare va fi transportat de la rezervorul de inmagazinare oxigen lichid la generatoarele de ozon printr-o conducta de inox de diametru DN18 mm cu lungimea de 21 m.

Apa filtrata pe carbune activ granular va fi inmagazinata in rezervorul amplasat sub cuvele de filtrare pe CAG, unde se va realiza injectia de dioxid de clor pentru dezinfectie. Dioxidul de clor va fi transportat de la statia de dezinfectie la rezervorul de apa filtrata pe CAG printr-o conducta realizata din PEID DN40 avand lungimea de 38 m.

Conducta de by-pass a bazinului de contact cu ozonul si statiei de filtrare pe CAG va conecta rezervorul de sub cuvele de filtrare rapida pe nisip la conducta de apa tratata de la iesirea din rezervorul de sub cuvele de filtrare rapida pe CAG si va fi realizata din PEID DN 500 mm cu lungimea de 30 m. Fiecare dintre cele doua conducte de apa tratata va fi prevazuta cu o vana cu actionare electrica DN 500 mm, prin care operatorul va selecta schema tehnologica utilizata. Dioxidul de clor va fi transportat de la statia de dezinfectie la rezervorul de apa filtrata pe nisip printr-o conducta realizata din PEID avand lungimea de 32 m.

Bazinele de contact cu ozonul vor fi prevazute cu o conducta de golire care se va racorda la conducta de colectare a apelor meoteorice existenta. Conducta de golire noua va fi realizata din PEID DN 110 mm cu lungimea de 15 m.

Apa dezinfectata va fi transportata gravitational prin intermediul unei conducte din PEID DN 500 mm de lungime 30 m de la rezervorul de apa filtrata pe CAG in rezervorul de apa tratata. Clorul va fi transportat de la statia de dezinfectie la rezervorul de apa tratata printr-o conducta realizata din PEID DN 25 avand lungimea de 22 m. In acest rezervor se va realiza injectia de clor pentru asigurarea concentratiei reziduale de clor (doza de marcaj) impuse de legislatia in viguare. Din rezervorul de apa tratata, apa va fi transportata spre reteaua de distributie printr-o conducta noua realizata din PEID DN 500 mm, care va inlocui conducta existenta de apa tratata pe un tronson cu lungimea de 32 m.

Rezervorul nou de apa tratata va fi prevazut cu o conducta de preaplin din PEID, DN 500 mm cu lungimea de 13 m care va deversa in reteaua existenta de colectare a apelor meteorice si o conducta de golire din PEID DN 110 mm cu lungimea de 2 m care va deversa in conducta de preaplin.

Pe conducta de apa dezinfectata se vor instala doua mixere statice care vor asigura amestecul corespunzator al reactivilor de remineralizare (dioxid de carbon, respectiv apa de var). Dioxidul de carbon va fi transportat de la statia de remineralizare la mixerul static aferent printr-o conducta realizata din otel DN 28 mm cu lungimea de 24 m, iar apa de var va fi transportata de la statia de remineralizare la mixerul static aferent printr-o conducta realizata din PEID DN 110 mm cu lungimea de 14 m.

Namolul in exces rezultat din treapta noua de decantare va fi transportat gravitational catre ingrosatorul de namol printr-o conducta noua realizata din PEID DN 400 mm cu lungimea de 185 m. Conducta existenta de evacuare a namolului din predecantor va fi racordata la conducta de evacuare a namolului in exces de la noua treapta de decantare.

Apa de la spalarea filtrelor de nisip va fi descarcata in conducta de namol in exces de la decantoare printr-o conducta noua realizata din PEID DN 315 mm cu lungimea de 55 m.

59

Apa de la spalarea filtrelor de CAG va fi descarcata in conducta de apa de la spalarea filtrelor pe nisip printr-o conducta noua realizata din PEID DN 315 mm cu lungimea de 22 m.

Namolul rezultat de la ingrosatorul de namol propus va fi transportat catre centrifuga de namol propusa prin intermediul unei conducte noi realizate din PEID DN 110 mm cu lungimea de 34 m.

Supernatantul rezultat din centrifuga de namol va fi transportat gravitational printr-o conducta noua din PEID DN 90 mm cu lungimea de 35 m, pana la bazinul de aspiratie al statiei de pompare supernatant amplasata langa ingrosatorul de namol.

Supernatantul rezultat din treapta de tratare a namolului va fi pompat in conducta de apa bruta, in amonte de punctul de masura a debitului si calitatii apei brute, printr-o conducta noua realizata din PEID DN 160 mm cu lungimea de 185 m.

Pentru gestionarea adecvata a apelor uzate menajere generate in incinta statiei de tratare, se propune realizarea unei fose septice. Astfel, apa uzata menajera va fi transportata gravitational printr-o conducta realizata din PAFSIN DN 250 mm cu lungimea de 105 m.

Apa potabila necesara pentru prepararea reactivilor utilizati in procesele de tratare va fi asigurata de o retea de alimentare cu apa realizata din conducte de PEID cu diametre de DN 200 mm, L= 6 m, DN 110 mm, L= 60m si DN 75 mm, L= 84 m. Reteaua va fi alimentata din rezervorul de apa tratata, prin intermediul unei statii de pompare instalate in caminul adiacent acestui rezervor.

In vederea asigurarii conditiilor corespunzatoare pentru circulatia utilajelor operatorului in statia de tratare, este necesara reabilitarea drumurilor de incinta existente precum si amenajarea de noi drumuri si platforme de beton pe o suprafata de 3200 m2, precum si realizarea unei noi porti de acces.


10.2.3 Retele de distributie In momentul stabilirii investitiilor prioritare s-au luat in considerare aspectele necesare pentru a asigura conformarea cu Directiva si Tratatul de Aderare in aglomerarile prioritare (cerintele referitoare la calitatea apei si alimentarea tuturor locuitorilor). Sunt propuse lucrari de reabilitare si redimensionare a conductelor de distributie, astfel incat extinderea in viitor retelei sa fie posibila si furnizarea apei sa se faca in parametrii necesari.

De asemenea, la nivel de Master Plan s-a identificat ca pierderile sunt destul mari in anumite zone ceea ce reclama inlocuirea conductelor vechi si deteriorate. Datele operatorului de apa si masuratorile efectuate pentru proiectare au determinat un nivel al pierderilor undeva la 78%. Tinta este de a reduce pana in anul 2020 pierderile la maxim 30%.

Zonele care necesita reabilitari au fost identificate impreuna cu OR si principalele considerente in stabilirea investitiilor prioritare au fost: gradul de uzura al conductelor, varsta conductei si numarul de avarii.

10.2.3.1 Retele de distributie noi in UAT Uricani

10.2.3.1.1 Sub-sistemul de alimentare cu apa Campu lui Neag

Pentru alimentarea cu apa a localitatii Campu lui Neag, UAT Uricani se propune executia unui sistem de alimentare cu apa: statie de pompare, aductiune, rezervor, statie de reclorinare.

Pentru extinderea retelei in Campu lui Neag este necesara executia unei statii de pompare in Statia de tratare Valea de Pesti, conducta de aductiune in lungime de 4,2 km, o statie de clorinare si un rezervor de inmagazinare de 112mc. Lungimea retelei de alimentare cu apa din localitatea Campu lui Neag va avea 8 km.

60

Valoarea investitiei de baza pentru extinderea retelei de alimentare cu apa in localitatea Campu lui Neag este de 1.880.379 Euro fara TVA in preturi curente.

(i) Statie de pompare noua Campu lui Neag

Grupul de trei (3) pompe verticale, multietajate cu caracteristicile Q=25mc/h = 7l/s; H= 121m si P=33kW va fi instalat in incinta Statiei de Tratare Valea de Pesti si va fi dotat cu cate 2 vane de inchidere si cate 1 clapet pentru fiecare pompa; dotarea sa incluzand protectia la lipsa de apa, automatizare completa a functionarii si echipare pentru transmisia de date prin GSM.

(ii) Aductiune noua Campu lui Neag

Conducta de aductiune (cu functionare prin pompare) in lungime de cca 4,2km va fi din PEID, PE100, PN16, De125mm si va fi echipata cu vane de golire (in punctele joase ale traseului) si aerisire (in cele de cota inalta) montate in camin. La schimbarile de directie ale conductei se prevad masive de ancoraj pentru preluarea fortelor de intindere care apar.

Pe traseul conductei de aductiune se vor executa doua subtraversari de rau, si 11 supratraversari de viroage / podete, cu conducta izolata termic pe structura independenta si o subtraversare de drum (DN66A).

(iii) Rezervor nou de 112 mc Campu lui Neag

Aductiunea va trasporta apa potabila in rezervorul de stocare, amplasat in apropierea localitatii, la cota 1034mdM, pentru asigurarea unei curgeri gravitationale in reteaua de distributie.

Rezervorul de stocare apa potabila va fi metalic, cilindric, suprateran, cu capacitatea de 112 mc. Rezervorul are carcasa realizata din placi metalice din otel galvanizat la cald avand grosimea de 3mm si dimensiuni de 2,55 m x1,25 m, ambutisat si perforat din fabrica, care va fi prins cu şuruburi, piulite si garnituri de etanşare la locul de montaj. Rezervorul propus se va amplasa in incinta Gospodariei de apa nou proiectate, care va include si statia de reclorinare.

(iv) Statie de (re)clorinare noua Campu lui Neag

Datorita lungimii aductiunii apare necesitatea reclorinarii apei tratate la SP Valea de Pesti inainte de furnizarea ei la consumatori; proiectul propune construirea unei statii de reclorinare cu clor gazos.

(v) Extindere retele de distributie in Campu lui Neag, UAT Uricani

Se propune extinderea retelelor de alimentare cu apa cu conducte de PEID cu diametrul de 110 mm, avand lungimile distribuite pe strazi conform urmatorului tabel. Odata cu extinderea retelei de distributie se propune realizarea de bransamente (inclusiv camine de bransament), hidranti de incendiu si camine de vane pe retea.

Tabel 10- 5 Retele de alimentare cu apa propuse executie in Campu lui Neag, UAT Uricani

Nr. crt. Strada Lungime conducta

proiectata (m) Diametru conducta

proiectata (mm) Material

1 DN66A 1990 110mm PEID, PE 100, PN10 2 str. Paroasa 1645 110mm PEID, PE 100, PN10 3 str. Jandarmeriei 460 110mm PEID, PE 100, PN10 4 str. Todesti 275 110mm PEID, PE 100, PN10 5 str. Manolesti 170 110mm PEID, PE 100, PN10 6 str. Romanilor 110 110mm PEID, PE 100, PN10 7 str. Strugurelui 255 110mm PEID, PE 100, PN10 8 str. Ungurului 120 110mm PEID, PE 100, PN10

61

9 str. Dacilor 100 110mm PEID, PE 100, PN10 10 str. Valea Parosenilor 2010 110mm PEID, PE 100, PN10 11 str. Cabanelor 735 110mm PEID, PE 100, PN10

Lungimea totala a lucrarilor retelelor de apa este de cca 8,0 km si pentru care se estimeaza un numar de aproximativ 150 de bransamente.

Bransamentele de apa se vor realiza din conducte din PEID, PE 100, PN 10 cu diametre intre De 20mm si De 50 mm, echipate cu camine de apometru din PEID, acoperite cu rama si placa carosabila din material compozit. In aceste camine se vor instala vane reductoare de presiune.

Vanele prevazute in caminele de vane sunt din fonta ductila, PN 10, cu DN 100.

Conducta de distributie PEID, PE100, PN 10, De110mm care pleaca de la rezervor, coboara pe str. Paroasa pana la intersectia cu DN66A (Str. Campu lui Neag), intr-un camin de vane, CV, la km 30+007, de unde subtraverseaza DN66A pe o lungime de cca 10m si continua pe partea stanga a drumului (spre Valea de Pesti) pe o lungime de 145m (pana la ~ km 29+862). Pornind din acelasi camin de vane, o conducta de distributie va fi amplasata pe partea dreapta a DN66A (Str. Campu lui Neag), iar la km 30+613 va supratraversa r. Jiu pe structura independenta intr-un amplasament paralel cu podul existent, continua pe aceeasi parte pana la intersectia cu str. Strugurului, unde, la km 30+867 subtraverseaza (cu foraj dirijat si in conducta de protectie din otel) DN66A, pe cca 10m si continua pe partea stanga a drumului national (Str. Campu lui Neag) pana in zona km 31+901. Pe acest traseu conducta va supratraversa / subtraversa o serie de viroage. Pentru supratraversari se folosesc structuri independente.

O alta subtraversare a DN66A, pe cca 10m, cu conducta de distributie de 110mm diametru este la km29+932, pentru alimentarea cu apa a locuitorilor de pe str. Todesti (tronson 13).

10.2.3.1.2 Reabilitare retele de distributie in Uricani, UAT Uricani

Se propune reabilitarea retelelor de alimentare cu apa cu conducte de PEID, cu diametre cuprinse intre 110 mm si 315 mm, avand lungimile distribuite pe strazi conform urmatorului tabel. Odata cu reabilitarea retelei de distributie vor fi inlocuite/reabilitate bransamentele (inclusiv camine de bransament), hidrantii de incendiu si caminele de vane de pe retea.

Tabel 10- 6 Retele de alimentare cu apa propuse spre reabilitare in UAT Uricani




1 Distributie rezervor 2x1500 mc-oras vechi si oras nou (str. Catedralei - CV31)

250 200mm PEID, PE 100, PN10 760 315mm PEID, PE 100, PN10

2 Strada Ghiocelului 15 250mm PEID, PE 100, PN10


3 Aleea Brazilor si Str. Gadinitei 1110 200mm PEID, PE 100, PN10

30 110mm PEID, PE 100, PN10

4 Zona Balomir 590 110mm PEID, PE 100, PN10 Conducta legatura CV17-CV3 (intre str. Catedralei-Aleea Progresului)


5 B-dul Muncii si Str. Unirii 790 200mm PEID, PE 100, PN10 345 110mm PEID, PE 100, PN10

6 Str. Progresului 800 160mm PEID, PE 100, PN10 220 110mm PEID, PE 100, PN10

7 Aleea Teilor 390 160mm PEID, PE 100, PN10 220 125mm PEID, PE 100, PN10

8 Km 18 DN66A (Zona Murgonii) 640 110mm PEID, PE 100, PN10

62

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de apa este de cca 7 km si numarul estimat de bransamente este de aproximativ 250.

Materialul propus in prezenta documentatie pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa este polietilena PEID, PE 100, PN 10, cu diametre cuprinse intre De 63 si De 315 mm.

Bransamentele de apa se vor realiza din conducte din PEID, PE 100, PN 10 cu diametre cuprinse intre De 20 si De 50 mm, echipate cu camine de apometru din PEID, acoperite cu rama si capac carosabil din material compozit.

Pe reteaua de distributie se intalnesc supratraversari de rau pe pod existent, supratraversari de parau / viroaga (podet), cu conducta izolata termic si subtraversari de drum (DN66A), astfel:

Supratraversari de rauri

Nr. crt. Locatie Tronson

conducta

Conducta supratraversare diametru

[mm] lungime

[m] material

1 R. Jiul de Vest CV29-CV30 200 55 OL preizolat

Se vor executa 15 subtraversari de drum prin foraj orizontal dirijat, cu lungime totala de 240m, si 22 subtraversari de drum in sapatura deschisa, cu lungime totala de 169m. La subtraversarile de drumuri conducta purtatoare se va instala in conducta de protectie, etansata la capete.

Pe conductele inlocuite ale retelei de distributie din Uricani se vor monta doua debitmetre electromagnetice, cu transmitere la distanta a datelor masurate, integrate in sistemul SCADA centralizat, unul de diametru Dn250mm in caminul CD2 amplasat in orasul nou si celalalt Dn200mm in CD3, in orasul vechi. Pentru aceste doua puncte de masura noi va fi nevoie de realizarea de bransamente electrice.

10.2.3.1.3 Statie de pompare noua Toplita – Valea de Brazi, UAT Uricani

Statia de pompare Toplita, necesara pentru alimentarea cu apa a localitatii Valea de Brazi, UAT Uricani, datorita trecerii in conservare a sursei subterane actuale (sursa dimensionata pentru 5l/s si care mai furniza doar jumatate - 2,24l/s in 2014) va prelua apa din aductiunea existenta de la Valea de Pesti. Statia de pompare se amplaseaza la km 24+800 pe partea stanga a DN 66A si pe malul stang al r. Jiul de Vest.

Statia va fi montata in container, pe ambele fire ale aductiunii, si va fi echipata cu un grup de pompare din (2 +2) electropompe verticale, multietajate, avand Q=10l/s = 36mc/h, H = 55m si P = 16,5kW. Grupul de pompare va fi deservit de un recipient de hidrofor V=300l, PN16 si de un generator electric pentru continuitatea serviciului de furnizare a apei la consumatori in conditii de avarie in SEN.

Pentru fiecare pompa a grupului se vor instala cate doua vane de inchidere si cate un clapet de sens pe refulare. Statia de pompare va fi complet automatizata si va fi dotata cu senzor de presiune pentru protectia la lipsa apei si cu echipament de transmisie date prin GSM. De asemenea, statia va necesita construirea unui racord electric.

Valoarea investitiei de baza pentru retelele reabilitate din Uricani si pentru SP Toplita este de 1.847.450 Euro fara TVA in preturi curente.

10.2.3.2 Retele de distributie in UAT Lupeni

Se propune inlocuirea unor tronsoane ale retelei de alimentare cu apa din Lupeni, cu conducte din PEID, PE100, PN10, cu diametre cuprinse intre 63 mm si 400 mm, avand lungimile distribuite pe strazi conform urmatorului tabel. Odata cu inlocuirea retelei de distributie pe zona definita de strazile prezentate in tabel, vor fi inlocuite bransamentele (inclusiv caminele de bransament), hidrantii de incendiu si caminele de vane de pe retea.

Tabel 10- 7 Retele de alimentare cu apa propuse spre reabilitare in UAT Lupeni

63




LUPENI VEST 1 Bucura 130 110mm PEID, PE 100, PN10 2 Vascozei 150 110mm PEID, PE 100, PN10 3 Gorunului 581 110mm PEID, PE 100, PN10

4 Plopilor 320 110mm PEID, PE 100, PN10 92 63mm PEID, PE 100, PN10

6 Aleea Plopilor 160 110mm PEID, PE 100, PN10

6 Spiru Haret 230 250mm PEID, PE 100, PN10 93 63mm PEID, PE 100, PN10

7 Aleea Narciselor 348 110mm PEID, PE 100, PN10

8 Tudor Vladimirescu

75 63mm PEID, PE 100, PN10 639 110mm PEID, PE 100, PN10 607 180mm PEID, PE 100, PN10 396 250mm PEID, PE 100, PN10

9 Liliacului 711 110mm PEID, PE 100, PN10 198 250mm PEID, PE 100, PN10

10 Calea Braii 392 110mm PEID, PE 100, PN10

11 Grivitei 262 110mm PEID, PE 100, PN10 160 250mm PEID, PE 100, PN10

12 Ardealului 5 63mm PEID, PE 100, PN10


13 Apeductului 166 110mm PEID, PE 100, PN10 14 Plevnei 187 110mm PEID, PE 100, PN10 15 Marasesti 100 110mm PEID, PE 100, PN10 16 Cernei 165 110mm PEID, PE 100, PN10 17 Pomilor 107 180mm PEID, PE 100, PN10 18 Spitalului 198 110mm PEID, PE 100, PN10 19 Tineretului 931 400mm FD 20 Straja 735 300mm FD

LUPENI EST

21 Strada Fagului 240 63mm PEID, PE 100, PN10 545 110mm PEID, PE 100, PN10

22 Strada paralela cu Strada Fagului 140 63mm PEID, PE 100, PN10 410 110mm PEID, PE 100, PN10

23 Strada Bisericii 80 63mm PEID, PE 100, PN10

330 110mm PEID, PE 100, PN10 24 Strada Avram Iancu 170 63mm PEID, PE 100, PN10 25 Strada Mihail Sadoveanu 185 180mm PEID, PE 100, PN16

26 Strada Frumoasa 150 63mm PEID, PE 100, PN10 490 110mm PEID, PE 100, PN10

27 Strada Scurta 30 63mm PEID, PE 100, PN10 28 Strada Cimpoiului 385 63mm PEID, PE 100, PN10 29 Strada Doinei 125 63mm PEID, PE 100, PN10 30 Strada Fluierului 130 63mm PEID, PE 100, PN10 31 Strada Mos Roata 385 63mm PEID, PE 100, PN10 32 Strada Pandurilor 440 63mm PEID, PE 100, PN10 33 Strada Ursului 890 63mm PEID, PE 100, PN10 34 Strada Fratenitatii 350 63mm PEID, PE 100, PN10 35 Strada Infratirii 370 63mm PEID, PE 100, PN10 36 Strada Dacilor 380 63mm PEID, PE 100, PN10

64




37 Strada Progresului 390 63mm PEID, PE 100, PN10 38 Strada Teiului 380 63mm PEID, PE 100, PN10 39 Strada Luminii 340 63mm PEID, PE 100, PN10 40 Strada Traian 340 63mm PEID, PE 100, PN10 41 Strada Decebal 300 63mm PEID, PE 100, PN10 42 Strada Caprior 280 63mm PEID, PE 100, PN10 43 Strada Pompieri 260 63mm PEID, PE 100, PN10

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de apa este de aproximativ 17,1 km, pentru care s-au estimat un numar de 640 de bransamente.

Materialul propus in prezenta documentatie pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa este polietilena de inalta densitate (PEID), PE 100, PN 10/PN16, cu diametre cuprinse intre De 63 si De 280mm, respectiv fonta ductila PN6 DN 400 mm.

Bransamentele de apa se vor realiza din conducte din PEID PE 100, PN 10 cu diametre cuprinse intre De 20mm si De 63 mm, echipate cu camine de apometru din PEID, acoperite cu rama si capac carosabil din material compozit. Conductele retelei de distributie supratraverseaza Jiul de Vest in zona strazii Mihail Sadoveanu pe o structura indepenta ce va fi realizata intr-un amplasament paralel cu cel al podului existent, cu conducta izolata termic. Subtraversarile de drumuri si viroage se vor realiza prin metoda de forare orizontala dirijata Pe conductele nou reabilitate din Lupeni se vor instala doua debitmetre electromagnetice, Dn 150mm in zona SP Stefan (strada Mihai Sadoveanu) si Dn400mm la Rezervoarele 2 x 2000 mc din Lupeni, impreuna cu doi senzori de presiune pe strada Ardealului (CS1). Debitmetrele si senzorii de presiune vor transmite la distanta datele masurate, fiind integrate in sistemul SCADA. Pentru toate punctele de masura nou create sunt necesare bransamente electrice.

10.2.3.2.1 Statie de pompare noua Stefan, Lupeni, UAT Lupeni

Noua statie de pompare Stefan care va deservi reteaua de distributie a apei potabile din Colonia Stefan Lupeni va inlocui statia de pompare existenta aflata in prezent intr-o constructie foarte veche, improprie din punct de vedere al spatiului pentru operarea si intretinerea in bune conditii a instalatiilor si echipamentelor. Statia de pompare se va amplasa pe str. Mihai Sadoveanu din cartierul Stefan din Lupeni, va fi montata in container si va fi echipata cu un grup din 2+1 electropompe verticale, multietajate, cu doua (2) vane de inchidere si un (1) clapet pe fiecare pompa. Statia va fi complet automatizata si pentru siguranta in functionare va fi protejata la lipsa apei (senzor de presiune pe conducta de admisie), de asemenea va fi dotata cu echipamente pentru transmiterea de date masurate (va fi inclusa in sistemul SCADA centralizat la nivelul ariei de operare). Statia va fi cuplata la un racord electric si va fi imprejmuita cu un gard de protectie si cu echipament de inregistrare video si alarmare antiefractie pentru securitatea echipamentelor). Pompele vor avea urmatoarele caracteristici: Q= 15l/s = 54mc/h, H=108m, P=33kW. Pe conducta de refulare se va monta un debitmetru electromagnetic Dn 150 mm, PN10, pentru inregistrarea consumului de apa. Grupul de pompare va fi complet echipat pentru integrare in sistemul de automatizare si SCADA.

Valoarea investitie de baza pentru retelele reabilitate din Lupeni si pentru SP Stefan este de 3.779.363 Euro fara TVA in preturi curente.

10.2.3.3 Retele de distributie in UAT Vulcan

Pentru modernizarea retelelor de distributie din Vulcan se propune inlocuirea conductelor vechi cu conducte noi, din PEID, PE100, PN10 / PN16, avand diametre cuprinse intre 63 mm si 315mm si cu conducte

65

din Fonta ductila, Dn 400mm si 500 mm, avand lungimile distribuite pe strazi conform urmatorului tabel. Odata cu inlocuirea conductelor existente ale retelei de distributie de pe strazile prezentate in tabel vor fi inlocuite bransamentele (inclusiv camine de bransament) si vor fi instalati hidranti de incendiu si camine noi de vane de pe retea.

Tabel 10- 8 Retele de alimentare cu apa propuse spre reabilitare in UAT Vulcan




1 Strada Crividia (DJ666)



2 Strada Valea Arsului 562 110mm PEID, PE 100, PN10 82 63mm PEID, PE 100, PN10

3 Strada Plevna 100 110mm PEID, PE 100, PN10

4 Strada Poligonului 240 160mm PEID, PE 100, PN10 180 500mm FDZ

5 Strada Decebal 638 200mm PEID, PE 100, PN10

6 Strada Morii

90 63mm PEID, PE 100, PN10 994 110mm PEID, PE 100, PN10 263 160mm PEID, PE 100, PN10 652 200mm PEID, PE 100, PN10

7 Tronson Rezervoare (CVG27 - CV31) 1520 200mm PEID, PE 100, PN10

8 Strada Vasile Alecsandri 386 200mm PEID, PE 100, PN10 511 315mm PEID, PE 100, PN10 152 500mm FDZ

9 Strada Dorobanti 40 90mm PEID, PE 100, PN10 76 125mm PEID, PE 100, PN10

468 160mm PEID, PE 100, PN10 10 Strada O.Iosif 212 125mm PEID, PE 100, PN10

11 Strada Eminescu 159 110mm PEID, PE 100, PN10 270 160mm PEID, PE 100, PN10 92 90mm PEID, PE 100, PN10

12 Strada Paroseni

89 63mm PEID, PE 100, PN10 186 110mm PEID, PE 100, PN10 402 160mm PEID, PE 100, PN10 310 125mm PEID, PE 100, PN10 388 200mm PEID, PE 100, PN10

13 Strada Nicolae Titulescu 158 110mm PEID, PE 100, PN10 145 125mm PEID, PE 100, PN10

14 Aleea Crizantemelor 156 315mm PEID, PE 100, PN10

15 Strada Grivitei 72 110mm PEID, PE 100, PN10

277 200mm PEID, PE 100, PN10 16 Strada Jiului 84 110mm PEID, PE 100, PN10

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de apa este de aprox. 16 km pentru care s-au estimat 510 bransamente.

Materialul propus pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa este polietilena de inalta densitate (PEID), PE 100, PN 10/PN16, cu diametre cuprinse intre De 63 si De 280mm, respectiv fonta ductila PN16 DN 400 mm.

66

Bransamentele de apa se vor realiza din conducte din PEID PE 100, PN 10 cu diametre cuprinse intre De20mm si De 63 mm, echipate cu camine de apometru din PEID, cu rama si capac carosabil din material compozit.Pe zona de retea de distributie reabilitata se vor instala doua puncte de masura debite; cu ajutorul a trei debitmetre electromagnetice, doua dintre ele cu Dn300mm si Dn400mm se vor instala in caminul CVD din str. Vasile Alecsandri la intersectia cu str. Mihai Viteazu, si al treilea, Dn150mm se va instala in camin pe str. Paroseni, zona Dinca. Debitmetrele vor fi transmite la distanta datele masurate, fiind integrate in sistemul SCADA centralizat, si vor avea nevoie de executia a doua bransamente electrice.

Valoarea investitiei de baza pentru lucrarile de reabilitare a retelei de distributie in municipiul Vulcan este de 3.735.602 Euro fara TVA in preturi curente.

10.2.3.4 Retele de distributie in UAT Aninoasa

Se propune reabilitarea retelelor de alimentare cu apa din Aninoasa cu conducte cu diametre cuprinse intre 63 mm si 160 mm, avand lungimile distribuite pe strazi conform urmatorului tabel. La reabilitarea retelei de distributie vor fi inlocuite/reabilitate bransamentele (inclusiv camine de bransament), hidrantii de incendiu si caminele de vane de pe retea.

Tabel 10- 9 Retele de alimentare cu apa propuse spre reabilitare in UAT Aninoasa




1 Str. Progresului 180 110mm PEID, PE 100, PN10

5 250mm PEID, PE 100, PN10 2 Str. Horea 165 110mm PEID, PE 100, PN10 3 Str. Zona Sector 175 110mm PEID, PE 100, PN10 4 Str. Bancilonii 175 110mm PEID, PE 100, PN10

5 Str. Bujorului (Bl. Iscroni) 465 125mm PEID, PE 100, PN10 135 110mm PEID, PE 100, PN10 50 63mm PEID, PE 100, PN10

6 Str. Coșteni 550 110mm PEID, PE 100, PN10

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de apa este de cca 1,9 km si numarul de bransamente s-a evaluat la 80 bucati.

Conductele pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa vor fi din polietilena de inalta densitate (PEID), PE 100, PN 10, cu diametre cuprinse intre De 63mm si De 160 mm.

Bransamentele de apa se vor realiza din conducte din PEID, PE 100, PN 10 cu diametre cuprinse intre De20mm si De 50 mm, echipate cu camine de apometru din PEID, acoperite cu rama si capac carosabil din material compozit.

Pe conductele retelei de distributie reabilitate din Aninoasa se vor instala debitmetre electromagnetice: Dn100mm in caminul CD1 in zona Primariei si Dn150mm in caminul CD2, str. Livezeni si doi senzori de clor rezidual montati in camin, SM1 in Zona Sector si SM2 in zona Statiei de Epurare. Pentru fiecare aceste puncte de masura noi ste necesara executia de bransamente electrice.


67

10.2.3.5 Retele de distributie in UAT Petrosani

Se propune reabilitarea/inlocuirea retelelor de alimentare cu apa, cu diametre cuprinse intre 100 mm si 400mm. Cu ocazia reabilitarii retelei de distributie vor fi inlocuite/reabilitate si bransamentele (si caminele de bransament), inclusiv hidrantii de incendiu si caminele de vane de pe retea.

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de apa pentru UAT Petrosani este de cca 18,2km, numarul de bransamente fiind de aproximativ 900. Cantitatile de lucrari si caracteristicile tehnice ale acestora, propuse pentru zona de Nord si cea de Sud a municipiului Petrosani sunt detaliate in cele ce urmeaza.

Conductele vor fi din PEID, PE 100, PN 10, cu diametre cuprinse intre De 110mm si De 315 mm, respectiv fonta ductila DN 400 mm.

Bransamentele de apa se vor realiza din PEID, PE 100, PN 10 cu diametre cuprinse intre De 20mm si De 50mm, echipate cu camine de apometru din PEID, cu rama si capac carosabil din material compozit.

Vanele instalate in caminele de vane vor fi din fonta ductila, PN 10, cu DN 100 – 150 mm, in functie de diametrul conductei de distributie pe care se instaleaza.

10.2.3.5.1 Reabilitare retele de distributie Petrosani Nord, UAT Petrosani

Lucrarile propuse de reabilitare a retelei de distributie pentru zona de Nord a municipiului Petrosani se vor desfasura in aria delimitata de strazile din tabelul urmator:

Tabel 10- 10 Retele de apa propuse spre reabilitare UAT Petrosani (Zona de Nord)




1 Bucegi 105 63mm PEID PE100, PN10 240 110mm PEID PE100, PN10

5 250mm PEID PE100, PN10 2 Depoului 90 110mm PEID PE100, PN10

3 Carjei 110 63mm PEID PE100, PN10 200 110mm PEID PE100, PN10

4 M. Basarab 120 110mm PEID PE100, PN10 5 V. Lupu 110 110mm PEID PE100, PN10 6 Nedeii 115 125mm PEID PE100, PN10

7 Oltului 115 63mm PEID PE100, PN10 225 110mm PEID PE100, PN10 105 125mm PEID PE100, PN10

8 Tabacari 240 125mm PEID PE100, PN10

9 E. Vacarescu 45 63mm PEID PE100, PN10

150 125mm PEID PE100, PN10

10 Decebal 155 125mm PEID PE100, PN10

5 315mm PEID PE100, PN10 11 Aleea Trandafirilor 340 125mm PEID PE100, PN10 12 9 Mai 540 125mm PEID PE100, PN10

13 Minerului 170 125mm PEID PE100, PN10 105 160mm PEID PE100, PN10

14 Aleea Poporului 845 125mm PEID PE100, PN10

15 Aleea Florilor 1515 125mm PEID PE100, PN10

60 160mm PEID PE100, PN10 16 Al. Liliacului 105 125mm PEID PE100, PN10 17 Carpati 493 125mm PEID PE100, PN10 18 Crangului + Laterala 220 125mm PEID PE100, PN10 19 Aleea Pinului 110 110mm PEID PE100, PN10

68




20 13 Septembrie 255 125mm PEID PE100, PN10 21 Vilelor 290 125mm PEID PE100, PN10 22 P. Maior 215 125mm PEID PE100, PN10

Lungimea totala a retelei ce urmeaza sa fie reabilitata este de de aprox. 7,4 km, conductele fiind din PEID, PE100, PN 10, cu diametre cuprinse intre De63mm - 315mm. Reteaua va avea camine de vane, hidranti de incendiu si camine de bransament. Un numar aproximativ de 370 bransamente vor fi inlocuite.

Reteaua de distributie subtraverseaza drumuri/viroage, prin foraj orizontal cu tub de protectie din otel, in lungime totala aproximativa L = 112m:

In zona de Nord a retelei de distributie Petrosani se vor realiza 11 puncte de masura debit, presiune si clor rezidual, astfel:

• debitmetre electromagnetice in caminul CD1, pe str. I. B. Deleanu - Dn 300mm, in CD2 pe str. 9 Mai - Dn100mm, in CD3 pe Aleea Florilor - Dn 150mm, in CD4 … CD10, de pe strazile Aleea Poporului, I. Creanga, Aleea Florilor, Carpati, si P. Maior – Dn100mm;

• in SM1, din zona Punctului Termic 1B, vor fi instalati doi senzori de masura - presiune si clor rezidual.

Aparatura de masura va transmite la distanta datele masurate, va face parte din sistemul SCADA centralizat; pentru fiecare punct de masura fiind necesar cate un bransament electric nou.


10.2.3.5.2 Reabilitare retele de distributie Petrosani Sud, UAT Petrosani

Pentru zona de Sud a municipiului Petrosani, lucrarile de reabilitare a retelei de distributie a apei potabile se vor desfasura pe strazile:

Tabel 10- 11 Retele de apa propuse spre reabilitare UAT Petrosani (Zona de Sud)




1 Independentei

10 90mm PEID PE100, PN10 750 110mm PEID PE100, PN10 405 125mm PEID PE100, PN10

1308 160mm PEID PE100, PN10 2 Oituz 467 110mm PEID PE100, PN10

3 Unirii

7 90mm PEID PE100, PN10 318 110mm PEID PE100, PN10 393 125mm PEID PE100, PN10 36 160mm PEID PE100, PN10

4 Viitorului

67 110mm PEID PE100, PN10 175 160mm PEID PE100, PN10

Saturn 408 315mm PEID PE100, PN10

5 Aviatorilor



6 1 Decembrie 45 125mm PEID PE100, PN10

7 Venus 50 110mm PEID PE100, PN10 30 125mm PEID PE100, PN10

510 160mm PEID PE100, PN10

69




1770 400mm FD

8 Zona Livezeni


4 400mm PEID PE100, PN10

Lungimea totala de retea ce urmeaza sa fie reabilitata este de aproximativ 11km, conductele vor fi din PEID, PE100, PN10, cu De 110 – 315mm si din fonta ductila Dn400mm. Reteaua va fi echipata cu hidranti de incendiu, se vor inlocui conductele de bransament (numar aproximativ de bucati 270) si caminele asociate si vor fi instalate vane montate in camin.

Pe zona de retea de distributie reabilitata (Petrosani Sud) se vor instala patru puncte de masura debite, pentru care se prevad debitmetre electromagnetice 2buc. x Dn300mm in CD1 si CD2 pe strada Saturn, Dn250mm in CD3 si Dn400mm in CD4 pe strada Livezeni. Datele masurate vor fi transmise la distanta, punctele de masura fiind integrate in sistemul SCADA centralizat. Pentru punctele de masura noi este necesara realizarea de bransamente electrice.


10.2.3.6 Retele de distributie in UAT Petrila

Se propune reabilitarea retelelor de alimentare cu apa prin inlocuirea conductelor vechi cu conducte noi, cu diametre cuprinse intre 100 mm si 180 mm, avand lungimile distribuite pe strazi conform urmatorului tabel. Odata cu reabilitarea retelei de distributie vor fi inlocuite/reabilitate bransamentele (inclusiv camine de bransament), caminele de vane de pe retea si hidrantii de incendiu.

Tabel 10- 12 Retele de apa propuse spre reabilitare Petrila




1 Republicii (Lonea) 112 90mm PEID PE100, PN10


2 8 Martie 103 110mm PEID PE100, PN10

3 Parangului 25 110mm PEID PE100, PN10

843 125mm PEID PE100, PN10

4 Republicii (Petrila) 75 110mm PEID PE100, PN10


5 T. Vladimirescu 243 110mm PEID PE100, PN10 126 125mm PEID PE100, PN10 42 160mm PEID PE100, PN10

6 Privighetorilor 505 160mm PEID PE100, PN10

7 N. Balcescu 60 110mm PEID PE100, PN10 93 160mm PEID PE100, PN10

8 Ion Desideriu Sarbu 103 110mm PEID PE100, PN10

9 Alex. Sahia 66 90mm PEID PE100, PN10


10 Dacilor 55 90mm PEID PE100, PN10


70




11 M. Sadoveanu 50 110mm PEID PE100, PN10

104 125mm PEID PE100, PN10 12 Bicaz 56 110mm PEID PE100, PN10 3 22 Decembrie 1989 930 125mm PEID PE100, PN10

14 Randunicii 334 110mm PEID PE100, PN10 175 125mm PEID PE100, PN10

15 Vulturilor 120 110mm PEID PE100, PN10

16 Primaverii 228 125mm PEID PE100, PN10 23 110mm PEID PE100, PN10

17 Carbunelui 110 110mm PEID PE100, PN10 18 Castanilor 85 110mm PEID PE100, PN10

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de apa este de cca 9,2 km , pentru care s-au estimat ca necesare a fi reabilitate aproximativ 450 de bransamente.

Conductele pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa sunt din polietilena PEID, PE 100, PN 10, cu diametre cuprinse intre De 110mm si De 180 mm.

Bransamentele de apa se vor realiza din conducte din PEID, PE 100, PN 10 cu diametre cuprinse intre De 20 si De 50 mm, echipate cu camine de apometru din PEID, acoperite cu rama si placa carosabila din material compozit.

Pe conductele nou inlocuite din reteaua de distributie a Petrilei se vor instala 4 debitmetre electromagnetice: Dn300mm in caminul CD1 si Dn200mm in caminul CD5, pe strada Republicii, doua avand diametrul Dn250mm, unul in CD2 pe str. Privighetorilor si celalalt in CD3 pe str. Al. Sahia, un senzor de presiune in CS1 pe str. Tudor Vladimirescu si un senzor de clor rezidual in SM1 pe str. Republicii. Debitmetrele si senzorii vor fi dotate cu aparatura de transmitere la distanta a datelor masurate, fiind integrate in sistemul SCADA centralizat. Pentru aceste puncte de masura noi vor fi necesare bransamente electrice.

Valoarea investitiei de baza pentru aceste lucrari de reabilitare a retelei de distributie in orasul Petrila este de 2.925.234 Euro fara TVA in preturi curente.

10.3 Apa uzata Retelele de canalizare din zona Vaii Jiului propuse pentru reabilitare sunt retele construite din tuburi de beton, inca din anul 1950. Prezinta grad de uzura ridicat, asociat cu expirarea duratei normate de viata. Fracventa interventiilor in retea este foarte ridicata (minim 50 de interventii pe an), majoritatea datorita deplasarilor/surparilor tuburilor din beton. Canalizarea blocurilor noi construite a fost conectata tot la reteaua veche, ineficienta si care nu asigura capacitate de transport suficienta. La aceasta situatie se adauga faptul ca in zona sunt pierderi si la reteaua de distributie apa, iar aceasta apa ajunge in reteaua de canalizare.

Exista insa si zone unde reteaua de canalizare menajera preia si apa pluviala sau cazuri in care reteaua de canalizare pluviala preia si apa manajera si o descarca in raul Jiu.

In orasele Lupeni si Uricani nu s-au realizat investitii in retelele de canalizare in programul cu finantare europeana, precedent, iar aceste orase prezinta cele mai mari probleme, retelele sunt colmatate, apa uzata refuland atat in subsolurile blocurilor sau in apartamentele locatarilor situate la parterul blocurilor.

Pe colectoarele principale, in timpul ploilor, apa pluviala intra in colectoarele menajere, iar acestea intra sub presiune ridicand capacele caminelor de vizitare.

71

Pentru reabilitarea retelelor de canalizare se propun o serie de lucrari ce vor fi descrise in continuare.

Pozarea conductelor existente pe planurile de situatie a fost facuta tinand cont de retelele subterane si supraterane existente in zona, trasate dupa elementele identificabile indicate de ridicarile topografice si utilizand datele puse la dispozitie de operator.

10.3.1 Aglomerarea Uricani 10.3.1.1 Reabilitare retea de apa uzata UAT Uricani

Sistemul de canalizare existent in Orasul Uricani este un sistem separativ.

Retelele de canalizare analizate spre a fi reabilitate, au fost impartite, in functie de zonarea acestora (strazile pe care sunt amplasate), in urmatoarele subsisteme de analiza:

• Orasul Vechi;

• Aleea Teiului;

• Aleea Progresului 1;

• Aleea Progresului 2;

• Aleea Brazilor;

• Cartier Sterminos

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de canalizare este de cca 6,4 km si s-a estimat un numar de aproximativ 280 de racorduri noi la case si institutii.

Tabel 10- 13 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Uricani, UAT Uricani

Nr. crt. Strada Diametru canalizare

proiectata (mm) Lungime canalizare

proiectata (m) Material

1 Oras Vechi Dn250 2.514 PVC Dn315 789 PVC

2 Zona Aleea Teilor Dn250 174 PVC Dn400 151 PVC

3 Zona str. Progresului Dn250 147 PVC Dn400 87 PVC Dn500 208 PVC

4 Zona Aleea Brazilor Dn250 819 PVC Dn315 214 PVC Dn400 257 PVC

5 Zona Sterminos Dn250 434 PVC Dn315 594 PVC Dn400 12 PVC

Pentru reabilitarea retelelor de canalizare se vor folosi conducte din PVC, SN 8M, avand diametre cuprinse intre De250mm si De 400mm si PEID PN6, SDR 17.

Pe traseul conductelor de canalizare proiectate se intalnesc subtraversari de drumuri nationale si de bulevarde si strazi din orasul Uricani, precum si subtraversari de podete. Valoarea investitiei de baza inclusiv constructia celor doua statii de pompare apa uzata este de 2.090.534 Euro fara TVA in preturi curente.

72

10.3.1.2 Statii de pompare apa uzata

Statie noua de pompare apa uzata - SP1 Uricani

S-a propus realizarea unei statii de pompare pentru a transporta apa uzata menajera din cartierul Sterminos catre Statia de Epurare, peste raul Jiul de Vest; pentru supratraversare se va executa o structura independenta amplasata imediat langa podul existent, iar conducta va fi protejata termic. Statia de Pompare va avea urmatoarele caracteristici informative:

• volum de inmagazinare V ~ 1.6 mc

• bazin circular cu diametrul D = 2. 0 m si adancimea totala H = 4.10 m

• echipare cu (1+1) electropompe submersibile avand caracteristicile: Q = 5 l/s; H = 10 mCA, P= 2,2 kW.

Statia va fi echipata cu instalatii mecanice, hidraulice, electrice, si de automatizare care sa permita functionarea automatizata in conditii de eficienta si siguranta maxime. Vor fi prevazute toate facilitatile necesare pentru montarea si demontarea facila si in deplina siguranta a echipamentelor.

Statia de pompare este prevazuta constructie compacta din PEID, cu ectropompele montate uscat, avand un sistem care sa nu permita corpurilor solide grosiere din apele reziduale sa vina in contact cu electropompele, sistem care se auto-curata si se auto-goleste in mod automat, fara a fi nevoie de interventia operatorului uman; capac carosabil; panou electric si automatizare.

Statia de pompare se va amplasa pe cat posibil in spatiul verde al strazii, pe domeniul public, conform planurilor de situatie.

Conducta de refulare a statiei de pompare a fost prevazuta cu caracteristicile:

Tabel 10- 14 Caracteristici conducta refulare SPAU Uricani

Material De (mm) Obs.

PEID SDR 17, PN10 90 Supratraversare rau Jiu de Vest cu conducta protejata termic pe o lungime de 35 m

S-a propus un camin de disipare a energiei in punctul de racordare a conductei de refulare in canalizarea existenta a orasului. Dimensiunile acestui camin vor fi de 1.1 m x 1.1 m x 2.0 m.

10.3.2 Aglomerarea Petrosani Cantitatea de apa uzata generata in prezent si in viitor depinde de evolutia demografica, istoricul consumului specific de apa si cotele de racordare la canalizare. Trebuie analizate incarcarea specifica cu poluanti si debitele de apa uzata industriala.

10.3.2.1 Reabilitare retea de apa uzata UAT Lupeni

Sistemul de canalizare existent in Orasul Lupeni este un sistem separativ.

Retelele de canalizare analizate spre a fi reabilitate, au fost impartite, in functie de zonarea acestora (strazile pe care sunt amplasate) in urmatoarele subsisteme de analiza:

• Strada Pacii 1;

• Strada Barbateni 1;

• Strada Pacii 2;

• Strada Viitorului;

• Strada Barbateni 2;

73

• Strada Tineretului;

• Strada Castanilor;

• Strada Vascozei;

• Strada Narciselor;

• Aleea Liliacului;

• Strada Liliacului 1;

• Strada Liliacului 2;

• Strada Parangului;

• Strada Gheorghe Sincai;

• Strada Spitalului;

• Cartier Stefan.

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de canalizare este de cca 12,8 km, astfel:

Tabel 10- 15 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Lupeni, UAT Lupeni


proiectata (mm)

Lungime canalizare


LUPENI VEST 1 Bulevardul Pacii 315 1.199 PVC 2 Barbateni 315 1.206 PVC 3 Viitorului 315 860 PVC 4 Tineretului 315 397 PVC 5 Parangului 315 1.433 PVC 6 Gherorghe Sincai 315 536 PVC 7 Cartier Spital 315 173 PVC 8 Liliacului 315 372 PVC 9 Spiru Haret 315 1.040 PVC

10 Vascozei 315 321 PVC 11 Aleea Narciselor 315 53 PVC 12 Strada Castanilor 315 1.190 PVC

LUPENI EST 13 Strada Fagului 315 472 PVC 14 Strada Progresului 315 118 PVC 15 Strada Scurta 315 38 PVC 16 Strada Fluierului 315 76 PVC 17 Strada Mos Roata 315 86 PVC 18 Strada Pandurilor 315 82 PVC 19 Strada Ursului 315 65 PVC 20 Strada Libertatii 315 30 PVC 21 Strada Libertatii 315 108 PVC 22 Strada Stefan 315 1.154 PVC 23 Strada Dacilor 315 88 PVC 24 Strada Teiului 315 121 PVC 25 Strada Luminii 315 101 PVC 26 Strada Traian 315 106 PVC 27 Strada Decebal 315 102 PCV

74

28 Strada Caprior 315 107 PVC 29 Strada Pompierilor 315 323 PCV 30 Strada Mihail Sadoveanu 315 323 PVC 31 Strada Minerilor 315 101 PVC 32 Strada Frumoasa 315 512 PVC

Valoarea investitiei de baza inclusiv cele doua statii de pompare apa uzate detaliate la capitolul 9.3.2.7.1 este de 4.287.244 Euro fara TVA in preturi curente.

Materialul propus in prezenta documentatie pentru reabilitarea retelelor de canalizare este PVC, SN 8M, avand diametre de De 315mm.

S-a prevazut realizarea a aproximativ 520 de camine de vizitare si intersectie amplasate conform STAS 3051-91.

Pe baza ridicarilor topografice si a indicatiilor preliminare primite de la Apa Serv, s-a stabilit un numar estimativ de 770 racorduri la canalizare.

Racordurile de canalizare s-au prevazut din tuburi de PVC De200 mm pentru blocuri si 160 mm pentru proprietati private P+1.

Pe traseul conductelor de canalizare proiectate se intalnesc subtraversari de drumuri municipale,de podete si viroage, de cale ferata, precum si supratraversari de cursuri de apa.

10.3.2.2 Reabilitare retea de canalizare UAT Vulcan

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de canalizare este de cca 7,2 km. Reabilitarea retelei de canalizare va avea ca efect diminuarea infiltratiilor pe retea. Reabilitarea conductelor va consta in blindarea capetelor conductelor, ramificatiilor si racordurilor existente si pozarea unor conducte si racorduri noi in imediata apropiere.


Materialul propus in prezenta documentatie pentru reabilitarea retelelor de canalizare este PVC, SN 8M, avand diametre de De 315mm si PAFSIN SN10000, PN1, De 600 mm.

S-a prevazut realizarea a aproximativ 340 camine de vizitare si intersectie amplasate conform STAS 3051-91.

Tabel 10- 16 Retele de canalizare propuse pentru inlocuire in UAT Vulcan




1 Nicolae Titulescu 250 111 PVC 315 1573 PVC 600 413 PAFSIN

2 Aleea Crizantemelor 315 1734 PVC 3 Aleea Trandafirilor 315 583 PVC 4 1 Iunie 315 293 PVC 5 Mihai Viteazu 315 515 PVC 6 Aleea Muncii 315 480 PVC 7 Traian 315 594 PVC 8 Vasile Alecsandri 315 550 PVC 9 Romana 315 119 PVC

10 Platoului 315 564 PVC

Odata cu realizarea reabilitarii retelei de canalizare existente se va executa si reabilitarea racordurilor existente pe traseul acesteia. Antreprenorul are obligatia de a identifica si reconecta racordurile la

75

instalatiile interioare ale consumatorilor pana la limita de proprietate. Pe baza ridicarilor topografice si a indicatiilor preliminare primite de la Apa Serv, s-a stabilit un numar estimativ de 400 racorduri la canalizare.

Racordurile de canalizare s-au prevazut din tuburi de PVC De200 mm pentru blocuri si 160 mm pentru proprietati private P+1.

Pe traseul conductelor de canalizare proiectate se intalnesc subtraversari de drumuri municipale, de podete si viroage, de cale ferata, precum si supratraversari de cursuri de apa.

10.3.2.3 Reabilitare retea de apa uzata UAT Aninoasa

Se propune reabilitarea retelelor de canalizare cu conducte noi, cu diametre de 250 mm si 315 mm, avand lungimile distribuite pe strazi conform urmatorului tabel. Odata cu reabilitarea retelei de canalizare vor fi inlocuite/reabilitate racordurile (inclusiv camine de bransament) si caminele de vizitare de pe retea.

Tabel 10- 17 Retele de canalizare propuse pentru inlocuire in UAT Aninoasa




1 Catanesti 250 1611 PVC-KG SN8M

2 Bujorului 300 147 PVC-KG SN8M 250 316 PVC-KG SN8M

3 Ghe. Doja 250 196 PVC-KG SN8M 4 Progresului 250 145 PVC-KG SN8M

Totalul retelei de canalizare propuse prin inlocuire este de aproximativ 2,5 km , iar traseele pe strazile mai sus mentionate sunt conform planurilor de situatie atasate prezentei documentatii. Lungimea finala a retelei va rezulta in urma executiei.


Materialul propus in prezenta documentatie pentru reabilitarea retelelor de canalizare este PVC-KG, SN8M, avand diametrele De 250mm si De 300 mm.

S-a prevazut realizarea a aproximativ 70 camine de vizitare si intersectie si reabilitarea a aproximativ 110 de racorduri.

Pe traseul retelei de canalizare se vor realiza urmatoarele traversari:

Strada Catanesti:

• subtraversare parau cu conducta PVC-KG De250mm, cu foraj dirijat si conducta de protectie din otel, pe lungimea de cca 9m, intre caminele C22 si C23

• subtraversare sant beton cu conducta PVC-KG De250mm, cu foraj dirijat si conducta de protectie din otel, pe lungimea de cca 10m, intre caminele C44 si C45

• subtraversare DN66 cu conducta PVC-KG De250mm, cu foraj dirijat si conducta de protectie din otel, pe lungimea de cca 20m, intre caminele C59 si C60.

10.3.2.4 Reabilitare retea de apa uzata Petrosani Nord, UAT Petrosani

Se propune reabilitarea retelelor de canalizare menajera existente, avand diametre cuprinse intre 160mm si 600 mm, cu conducte avand lungimile si din materialele prezentate in urmatorul tabel. Odata cu reabilitarea retelelor de canalizare vor fi inlocuite racordurile (inclusiv caminele de racord) si caminele de vizitare.

76

Totalul retelei de canalizare menajera propuse spre inlocuire in zona de Nord este de aproximativ 7,2km, iar traseele pe strazile mai sus mentionate sunt conform planurilor de situatie atasate prezentei documentatii. Lungimea finala a retelei va rezulta in urma executiei.

Valoarea investitiei de baza inclusiv cele doua statii de pompare apa uzate detaliate la capitolul 9.3.2.7.2 este de 3.075.724 Euro fara TVA in preturi curente.

Materialul propus in prezenta documentatie pentru inlocuirea conductelor de canalizare este PVC-KG, SN8M, avand diametre cuprinse intre De 250 si De 500 mm, respectiv PAFSIN, SN10000, PN1, avand diametrul D 600 mm. Conductele de refulare ale celor 2 statii de pompare a apelor uzate (SP1 in zona Piata agroalimentara si SP2 Str. Lunca) sunt prevazute a fi din PEID, PE100, PN10, De90mm.

In unele zone, avand in vedere adancimile foarte mari de pozare a conductelor existente (intre 4 si 11 m) si a conditiilor deosebite de lucru, ceea ce ar conduce la preturi foarte mari pe metrul liniar de conducta, s-a propus reabilitarea nedistructiva (fara excavatii deschise - “no dig”) a retelelor de canalizare existente.

Odata cu reabilitarea retelei se vor schimba si racordurile de la consumatori. Aceasta refacere este necesara deoarece toate racordurile au fost obturate in timpul reabilitarii. Refacerile se realizeaza fie manual in cazul existentei de camine de vizitare, fie cu roboti cu camera video (tv cutter-uri), atunci cand nu exista camine de vizitare.

Lungimile si diametrele conductelor de canalizare care se vor reabilita, prin solutia prezentata mai sus, sunt:

Tabel 10- 18 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Petrosani Nord, UAT Petrosani




1 Carjei 250 43 PVC-KG SN8M

2 Colector Petrila (Sc. Gen.3 - str. G. Enescu) 600 237 relining

3 G. Enescu 400 480 PVC-KG SN8M 5 M. Basarab 250 103 PVC-KG SN8M 6 V. Lupu 250 103 PVC-KG SN8M

7 Eroilor (inclusiv subtraversare bl. 1 Decembrie 1918) 600 150 PAFSIN SN10000 PN1

8 Crisan 600 150 PAFSIN SN10000 PN1

9 Cuza Voda 315 181 PVC-KG SN8M 250 205 PVC-KG SN8M

10 A. Vlaicu 500 669 PVC-KG SN8M 11 Circa Pompieri 250 108 PVC-KG SN8M 12 Aleea Plopilor 315 106 PVC-KG SN8M 13 Grivita Rosie 250 76 PVC-KG SN8M 14 Popa Radu Sapca 250 288 PVC-KG SN8M 15 Inocentiu Micu Klein 250 289 PVC-KG SN8M 16 Dacia (blocJ2) 250 43 PVC-KG SN8M 17 Zona piata agroalimentara 250 75 PVC-KG SN8M 18 Lunca 250 252 PVC-KG SN8M 19 Primaverii 250 220 PVC-KG SN8M

20 Visinilor 250 74 PVC-KG SN8M 315 394 PVC-KG SN8M

21 Aleea Trandafirilor 250 343 PVC-KG SN8M 315 66 PVC-KG SN8M 400 72 PVC-KG SN8M

22 Aleea Poporului 250 184 PVC-KG SN8M

23 Aleea Florilor 250 86 PVC-KG SN8M 315 292 PVC-KG SN8M

77




400 104 PVC-KG SN8M

24 Carpati 250 125 PVC-KG SN8M 315 147 PVC-KG SN8M 400 336 PVC-KG SN8M

25 Aleea Pinului 250 94 PVC-KG SN8M 26 Crangului 250 182 PVC-KG SN8M 27 13 Septembrie 250 239 PVC-KG SN8M 28 Vilelor 250 273 PVC-KG SN8M

29 Petru Maior 250 140 PVC-KG SN8M 315 74 PVC-KG SN8M

30 1 Decembrie 1918 500 282 PVC-KG SN8M

S-a prevazut realizarea a aproximativ 250 camine de vizitare si intersectie, reabilitarea a 10 camine pe traseul conductelor existente ce se vor reabilita prin re-lining si inlocuirea a aproximativ 520 racorduri.

Pe traseul retelei de canalizare se vor realiza urmatoarele traversari:

• doua (2) supratraversari ale pr. Maleia cu conducta de PEID PE100 PN10 De90mm, preizolata, pe structura independenta, fiecare avand o lungime de cca 20m (una in zona Pietei agroalimentare intre SP1 si C117 si celalta in zona strazii Lunca, intre SP2 si caminul C221 existent).

Conductele ce vor fi reabilitate prin relining subtraverseaza in prezent CF 202 si DN66, astfel:

• conducta canalizare Dn500mm se va reabilita intre caminele C112 ex si C114 ex, pe L=88m in zona Pietei agroalimentare – Str. Decebal. Intre aceste camine conducta existenta subtraverseaza calea ferata magistrala 202 (Simeria–Petrosani–Targu Jiu–Filiasi) si DN66 (E79);

• colectorul Petrila (Sc. Gen.3 - str. G. Enescu) Dn600mm se va reabilita intre caminele C 214 – C220, pe L =237m. Intre caminele C214 si C215 conducta existenta subtraverseaza CF 202.

10.3.2.5 Reabilitare retea de apa uzata Petrosani Sud, UAT Petrosani

Se propune reabilitarea retelelor de canalizare menajera, cu diametre cuprinse intre 250 mm si 800 mm, avand lungimile distribuite conform urmatorului tabel. Odata cu reabilitarea retelelor de canalizare vor fi inlocuite racordurile (inclusiv caminele de racord) si caminele de vizitare.

Totalul retelei de canalizare menajera propuse spre inlocuire in zona de Sud este de aproximativ 3,9 km, iar traseele pe strazile mai sus mentionate sunt conform planurilor de situatie atasate prezentei documentatii. Lungimea finala a retelei va rezulta in urma executiei.


Materialul propus in prezenta documentatie pentru reabilitarea retelelor de canalizare este PVC-KG, SN8M, avand diametre cuprinse intre De 250 si De 500 mm, respectiv PAFSIN, SN10000, PN1, avand diametru Dn 800 mm.

Tabel 10- 19 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Petrosani Sud, UAT Petrosani




1 Colector (Lidl - Spital) 500 156 PVC-KG SN8M 400 118 PVC-KG SN8M

2 Unirii (bloc 1 - 24 - 26) 250 118 PVC-KG SN8M 3 Aviatorilor (bloc 20 - 22) 250 61 PVC-KG SN8M 4 Zona Saturn (subtraversare drum si parau ) 500 148 PVC-KG SN8M

78




400 68 PVC-KG SN8M 300 284 PVC-KG SN8M 250 587 PVC-KG SN8M

5 1 Decembrie 1918 (bloc 38A - 38 - 40A) 250 176 PVC-KG SN8M 6 Zona Venus 250 597 PVC-KG SN8M

7 Zona Aviatorilor 400 77 PVC-KG SN8M 250 658 PVC-KG SN8M

8 Colector Livezeni 800 543 GRP 9 Fara Nume (zona Livezeni) 250 203 PVC-KG SN8M

S-a prevazut realizarea a aproximativ 160 camine de vizitare si intersectie si inlocuirea a cca 150 racorduri.

Subtraversarile de drumuri se vor realiza prin doua metode de executie: prin foraj orizontal si prin sapatura deschisa, in conducta de protectie, etansata la capete.

Conducta de protectie va fi metalica, iar conducta din interiorul tubului de protectie va fi din PVC/GRP.

10.3.2.6 Reabilitare retea de apa uzata Petrila, UAT Petrila

Sistemul de canalizare existent in Orasul Petrila este un sistem separativ .

Retelele de canalizare analizate spre a fi reabilitate, au fost impartite, in functie de zonarea acestora (strazile pe care sunt amplasate) in urmatoarele subsisteme de analiza:

• Strada 8 Martie 1;


• Aleea 8 Martie 3;


• Strada Republicii 1;


• Strada 22 Decembrie;



• Strada Minei;

Lungimea totala a lucrarilor de reabilitare a retelelor de canalizare este de aproximativ 7,4 km, astfel:

Tabel 10- 20 Lucrari de reabilitare retele de canalizare Petrila, UAT Petrila




1 Minei 315 104 PVC 2 8 Martie 315 1897 PVC 3 Republicii 315 3001 PVC 4 Transilvaniei 315 900 PVC 5 Pietei 315 636 PVC 6 22 Decembrie 315 828 PVC


79

Materialul propus in prezenta documentatie pentru reabilitarea retelelor de canalizare este PVC, SN 8M, cu diametrul De 315.

Pe reteaua de canalizare s-a propus spre reabilitare un numar de aproximativ 275 de racorduri de canalizare, iar lungimea medie luata in calcul fiind de 10 m/racord.

Pe baza ridicarilor topografice si a informatiilor primite de la Apa Serv, s-a stabilit un numar estimativ de 300 racorduri la canalizare.

Pe traseul conductelor de canalizare proiectate se intalnesc subtraversari de drumuri si proprietati, astfel:

Subtraversari in sapatura deschisa

nr. Locatie Buc. Conducta subtraversare Tub protectie

diametru lungime material


[mm] [m] [mm] [m] 1 8Martie 1 315 18 PVC 457x9 18 OL 2 Pietei 1 315 13 PVC 457x9 13 OL 3 22Dec 1 315 10 PVC 457x9 10 OL 4 22Dec 2 315 5 PVC 457x9 5 OL 5 22Dec 1 315 10 PVC 457x9 10 OL 6 22Dec 2 315 8 PVC 457x9 8 OL 7 Minei 1 315 8 PVC 457x9 8 OL 8 Minei 1 200 14 PVC 356x8 14 OL 9 Minei 2 200 18 PVC 356x8 18 OL

10 Transilvaniei 1 200 4 PVC 356x8 4 OL 11 Republicii 1 200 5 PVC 356x8 5 OL

Subtraversari cu foraj dirijat

nr. Locatie Buc. Conducta subtraversare Tub protectie



[mm] [m] [mm] [m] 1 Transilvaniei 1 315 6 PVC 457x9 6 OL 2 22Dec 1 315 15 PVC 457x9 15 OL 3 22Dec 1 315 23 PVC 457x9 23 OL 4 Republicii 1 315 13 PVC 457x9 13 OL

10.3.2.7 Statii de pompare apa uzata

10.3.2.7.1 Statii noi de pompare apa uzata - SP1 si SP 2, UAT Lupeni

S-a propus realizarea a doua statii de pompare astfel:

SP1 - va transporta apa uzata menajera din cartierul Stefan catre Statia de Epurare, peste raul Jiul de Vest:

SP2 - va transporta apa uzata menajera din Strada Pacii, peste paraul Mierleasa in canalizarea orasului.

Fiecare Statia de Pompare va avea urmatoarele caracteristici informative:

volum de inmagazinare V ~ 1.6 mc

bazin circular cu diametrul D = 2. 0 m si adancimea totala H = 4.10 m

echipata cu (1+1) electropompe submersibile avand caracteristicile:

• Q = 5 l/s;

• H = 10 mCA,

• n = 2,2 kW

80

Statiile vor fi echipate cu instalatii mecanice, hidraulice, electrice, si de automatizare care sa permita functionarea automatizata in conditii de eficienta si siguranta maxime. Vor fi prevazute toate facilitatile necesare pentru montarea si demontarea facila si in deplina siguranta a echipamentelor.

S-a optat pentru varianta de statii de pompare de tip constructie compacta din material PEHD, echipate astfel:

• 2 electropompe (1+1) montate uscat;

• un sistem care sa nu permita corpurilor solide grosiere din apele reziduale sa vina in contact cu electropompele (cu separare de solide); acest sistem se auto-curata si se auto-goleste in mod automat, fara a fi nevoie de interventia operatorului uman;

• capac carosabil;

• panou electric si automatizare.

Statiile de pompare se vor amplasa pe cat posibil in spatiul verde al strazii, pe domeniul public, conform planurilor de situatie.

Conductele de refulare ale statiilor de pompare au fost prevazute a se realiza din PEHD, PN6, SDR17.6 avand caracteristicile:

Tabel 10- 21 Conducta de refulare SP1, Lupeni

Locatia De (mm) L (m) Obs. Strada Frumoasa 110 100 Supratraversare rau Jiu de Vest cu conducta protejata termic L=35m Subtraversare cale ferata L=25m (include 2 camine de vane)

Tabel 10- 22 Conducta de refulare SP2, Lupeni

Locatia De (mm) L (m) Obs. Strada Pacii (in spatele blocului 50) 110 50 Supratraversare parau Mierleasa cu conducta protejata termic L=50m

S-au propus camine de disipare a energiei in punctul de racordare a conductelor de refulare in canalizarea existenta a orasului. Dimensiunile acestora camin vor fi de 1.1 m x 1.1 m x 2.0 m.

Statiile de pompare vor fi complet automatizate si echipate cu senzori de nivel si cu sistem de transmitere date la distanta, si vor fi intergrate in sistemul SCADA centralizat.

10.3.2.7.2 Statii noi de pompare apa uzata - SP1 si SP2 Petrosani, UAT Petrosani

S-a propus realizarea a doua statii de pompare astfel:

SP1 - va transporta apa uzata menajera din zona Pietei agroalimentare din Petrosani, peste paraul Maleia:

Canalul colector existent pozat in albia paraului Maleia a fost distrus, astfel incat apele uzate sunt deversate direct in apele paraului. De asemenea dupa trecerea paraului, traseul existent este pe sub cladirea brutariei din zona.

Statia de Pompare, va avea urmatoarele caracteristici informative:

(1+1) electropompe submersibile avand caracteristicile:

• Q = 5 l/s

• H = 10 mCA

• P = 2,2 kW

81

SP2 - va transporta apa uzata menajera din zona str. Luncii si Primaverii din Petrosani, peste paraul Maleia:

Statia de Pompare, va avea urmatoarele caracteristici informative:

(1+1) electropompe submersibile avand caracteristicile:

• Q = 1 l/s

• H = 15 mCA

• P = 1,3 kW

Conductele de refulare ale statiilor de pompare au fost prevazute a se realiza din PEID, PN10, De 90 mm.

10.4 SCADA Tinand seama de situatia existenta a sistemelor de monitorizare, prezentate in amanunt in cadrul subcapitolului 4.4, se propune urmatorul set de masuri in vederea realizarii unui sistem SCADA centralizat:

• completarea si inlocuirea cu aparate de masura noi a punctelor din cadrul Etapei 1 (realizate in perioada 1999-2001);

• integrarea punctelor de monitorizare din cadrul Etapei 2 (cele realizate prin proiectul POS Mediu 2007-2013);

• realizarea de noi puncte de masura, acolo unde se dovedeste necesar;

• integrarea monitorizarii obiectivelor noi sau reabilitate (SPAU, SEAU, captari, statii tratare, statii clorinare etc.);

• realizare monitorizare si control de la distanta pentru vanele motorizate de pe magistrala si rezervoare, statiile de pompare apa potabila;

• realizarea unui dispecerat central SCADA;

• realizarea unui sistem centralizat de supraveghere video si control efractie prin monitorizarea obiectivelor cheie ale sistemului (securitatea furnizari apei)

• achizitionarea unei autoutilitare pentru mentenanta si operare;

• integrare monitorizare existenta de la microhidrocentrale.

Schema sistemului propus se regaseste in cadrul Volumului III – Planse – Sistem SCADA.

Toate echipamentele vechi, care se vor inlocui, vor fi dezafectate si predate Autoritatii Contractante. Prin echipamente vechi se intelege:

• Tablourile de automatizare si SCADA cu intreg continutul lor

• Debitmetre

• Senzori de presiune

• Senzori de clor

• Senori de pH

• Senzori de turbiditate

• Senzorii de nivel

• Electrovane

82

• Fitinguri

• Antene

• Modemuri

• UPS-uri

• Repetoare

• Stalpi

• Cablurile montate aparent si care se schimba.

Valoarea totala de investitie este de 2.869.880 Euro fara TVA in preturi curente.

10.4.1 Preluare SCADA existent retele/rezervoare Componentele SCADA existente aferente retelelor si rezervoarelor, asa cum s-a mentionat, se vor pastra in aceeasi configuratie, iar semnalul va fi preluat in noul sistem SCADA centralizat.

10.4.1.1 Solutia pentru sistemele implementate in Etapa 1 (1999-2001)

Punctele de masura aferente sistemului din etapa 1, dupa inlocuire, vor pastra aceeasi configuratie de masura si control existenta in momentul de fata.

Fiecare punct de masura va avea un tablou propriu metalic cu grad de protectie minim IP54 dotat, protejat anticoroziv, cu copertina pentru protectie impotriva ploii si va contine:

• PLC-ul pentru preluarea datelor de la elementele de masura din locatie;

• Protectiile necesare circuitelor electrice locale;

• Descarcator de supratensiune, protectie la supratensiuni induse prin elemente de comunicatie (antena radio, antena GSM);

• Releu prezenta tensiune;

• Contor electric monofazat cu iesire Modbus;

• Rezistenta incalzire cu termostat;

• Ventilator cu termostat;

• UPS tip Smart (cu protectie la supratensiune, scurtcircuit, cadere de tensiune, priza de pamant defecta) de minim 1500VA si care sa asigure functionarea punctului de masurare (senzori, plc si RTU) cel putin 24 ore;

• Modemul GSM/GPRS (dupa caz) si statia radio;

• Spatiu liber pentru montaj DVR in locatiile unde se va face protectie la efractie;

• Senzor de efractie si senzor de fum pentu protectia tabloului;

• Senzor de temperatura pentru identificarea blocarii statiei de emisie receptie in pozitia emisie si decuplarea automata de la alimentare a acesteia.

Tablourile care se afla in incinte protejate, cum ar fi camere tehnice, vor avea pe usa tabloului lampi de prezenta tensiune si chei de actionare manuala a vanelor motorizate si automate.

Tablourile si echipamantele care se monteaza in camine trebuie sa fie realizate din materiele inoxidabile, cu factor de protectie minim IP 68.

83

PLC-ul va avea numarul de intrari si iesiri necesare pentru preluarea datelor si efectuarea comenzilor locale, va fi dotat cu interfata Modbus pentru preluarea contorului de energie din tablou si va avea conexiune IP in locatiile in care exista si supraveghere video si efractie.

La fiecare punct de masura se vor inlocui toate echipamentele de masura existente dupa cum urmeaza:

• Senzorii de presiune

• Debitmetrele

• Senzorii de Clor residual

• Senzorii de nivel

• Senzorii de pH

• Senzorii de turbiditate

Senzorii de presiune vor fi minim IP68 si semnal 4-20mA si vor fi protejati pe timp de iarna cu rezistente electrice dotate cu termostat. Rezistenta electrica se va monta pe conducta si pe stutul de montaj al senzorului de presiune. La inlocuirea senzorului se va inlocui si robinetul de separare si cel de aerisire, iar unde nu exista se vor monta unii noi. Senzorii de presiune vor avea afisaj local pentru indicarea presiunii, iar gamele de presiune vor fi de 10, 16, 25 si 40 bar.

Debitmetrele vor fi de tip electromagnetic (semnal 4-20mA) si se vor dimensiona dupa diametrele si debitele necesare in fiecare locatie.

In locatiile unde in prezent exista debitmetre ce urmeaza a fi inlocuite, iar debitmetrele fizic sunt ingropate in pamant, se vor prevedea camine pentru montajul celor noi.

Senzorii de Clor rezidual sau total vor fi de tip amperometrici cu iesire 4-20mA si gama de masurare 0-20ppm.

Senzorii de nivel vor fi cu iesire 4-20mA.

In locatiile unde exista rezervoare se vor adauga si senzori de clor. Pentru evitarea consumului excesiv de apa la masurarea clorului, pe stutul de masura se va monta o electrovana care se va deschide la pornirea procesului de masura a Clorului. Dupa terminarea ciclului de masurare electrovana se va inchide.

Pentru locatiile unde se vor monta senzori de clor in camine se va prevedea o scurgere la canalizare pentru evacuarea apei de testare sau se va monta o sonda de clor de insertie care nu necesita acest lucru.

In locatiile in care exista vane automate de tip Dorot se vor inlocui si senzorii de presiune montati amonte si aval. La fiecare vana automata Dorot se va face reabilitarea sistemului de comanda hidraulic format din cele doua electrovane precum si conductele si fitingurile afrente.

Se vor inlocui de asemenea diafragmele tuturor vanelor automate cu unele noi de la acelasi producator.

Cablurile electrice se vor inlocui in totalitate cu cabluri noi din cupru cu manta PVC. Cablurile vor avea numarul de fire, sectiunile si caracterisiticile specifice noilor instrumente de masura, conform cu instructiunile de montaj ale fiecarui producator in parte. Sectiunile de cabluri care se vor monta ingropat, se vor proteja prin tuburi HDPE corugat cu perete dublu si perete interior neted.

In sectiunile unde cablurile vor fi montate aparent se va folosi tub PVC IPEY sau copex pentru portiunile scurte. Tuburile se vor imbina cu coturi si mufe fara a fi lasate protiuni descoperite.

In locurile unde tuburile sunt expuse la lumina soarelui se va folosi tub cu protectie UV.

Bransamentele electrice vor fi reabilitate in sensul ca se vor inlocui cablurile electrice de alimentare de la contor pana la noul tablou electric. Se va inlocui de asemenea si cutia (inclusiv protectiile) in care se afla contorul electric. Se va prevedea cutie noua cu incuietoare si fante pentru citire contor.

84

Lista punctelor SCADA Etapa 1 aferente retelelor si rezervoarelor se regaseste in tabelul de mai jos.

85

Tabel 10- 23 Lista punctelor SCADA Etapa 1 aferente retelelor si rezervoarelor

Nr. crt. Localitate Zona ID

nou

ID actu

al

Presiune Debit Nivel Clor pH Turbi-

ditate Vana

automata

Vana motori

zata RTU Antena

+modem Camin nou Bransament electric

buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. DN buc. buc. buc. a x b x h

1 ANINOASA PRIMARIE AN1 34 2 1 250 1 150 x 150 x

200 Reabilitare

2 ANINOASA REZ.ANINOASA 2x200mc AN2 29 1 200 2 1 Reabilitare

3 ANINOASA REZERVOR 800 AN3 150 1 200 1 1 1 Reabilitare

4 ISCRONI SECTOR ANINOASA AN4 30 2 1 1 Reabilitare

5 ISCRONI PRESIUNE ISCRONI AN5 33 1 1 Existent

6 ISCRONI ANINOASA BL.K AN6 87 1 1 1 1 150 x 150 x

200 Reabilitare

16 LUPENI STATIA BRAIA LU1 10 2 2 400 600 2 2 1 2 1 1 Reabilitare 17 LUPENI R.BARBATENI LU2 8 2 1 600 1 1 1 1 150x150x200 Reabilitare 18 LUPENI LUPENI BY-PASS LU3 11 5 1 1 Reabilitare 19 LUPENI REZ. LUPENI LU4 13 2 2 600 600 2 1 1 1 350x250x200 Reabilitare

20 LUPENI CART. BARBATENI LU5 70 1 1 Reabilitare

21 LUPENI CART. STEFAN LU6 71 1 1 Reabilitare 22 LUPENI TESMA LU7 105 4 1 1 Reabilitare 23 LUPENI CART.BRAIA LU8 62 1 1 Reabilitare

24 LUPENI T. VLADIMIRESCU LU9 79 1 150 1 150x150x200 Reabilitare

25 LUPENI CART.VIITORULUI LU10 86 1 1 Reabilitare

26 LUPENI CARBUNELUI LU11 59 1 1 Reabilitare

27 STEFAN STATIA POMPARE LU12 75 1 100 1 Reabilitare

28 STEFAN REZ. STEFAN LU13 16 2 1 1 Reabilitare 52 JIET STATIE CLOR PE1 84 2 300 300 2 1 1 Reabilitare 53 PETRILA CART. MUNCII PE2 7 1 1 Reabilitare 54 PETRILA 8 MARTIE BL.55 PE3 9 1 1 Reabilitare

55 PETRILA CART.22DECEMBRIE PE4 14 1 1 Reabilitare

56 PETRILA AD.TAIA PETRILA PE5 53 4 1 1 Reabilitare

57 PETRILA REZ PETRILA PE6 55 2 2 1 1 1 Reabilitare 58 PETRILA REZ PETRILA II PE7 58 2 1 300 2 1 1 1 1 Reabilitare 59 PETRILA REZ PETRILA III PE8 77 2 1 300 1 1 1 1 350x250x200 Reabilitare

60 PETRILA 8 MARTIE BOANTA PE9 48 1 1 250x150x200 Reabilitare

61 PETRILA REZ. LONEA PE10 67 2 1 1 1 Reabilitare


nou

ID actu

al


ditate Vana

automata

Vana motori

zata RTU Antena


buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. DN buc. buc. buc. a x b x h 62 PETRILA EM Petrila PE11 81 1 Reabilitare

63 TAIA STATIA TRATARE PE12 63 1 600 2 1 2 1 250x150x200 Reabilitare

92 ISCRONI PRESIUNE LIVEZENI PT1 31 4 1 Nou

93 PETROSANI AEROPORT PT2 18 1 1 Reabilitare 94 PETROSANI AEROPORT II PT3 19 1 1 Reabilitare 95 PETROSANI AEROPORT III PT4 27 1 1 Reabilitare 96 PETROSANI UNIV. TEHNICA PT5 36 1 1 Reabilitare 97 PETROSANI REZ. U.T.P. PT6 43 1 200 2 1 1 1 150x150x200 Reabilitare 98 PETROSANI REZ. HERMES PT7 42 1 300 2 1 1 1 150x150x200 Reabilitare 99 PETROSANI REZ. DARANESTI PT8 50 1 600 2 1 1 1 150x150x200 Reabilitare

100 PETROSANI REZ. EROILOR PT9 44 1 300 2 1 1 1 Reabilitare 101 PETROSANI CART. CARPATI PT10 17 1 1 Reabilitare

102 PETROSANI 1

DECEMBRIE1918

PT11 15 1 1 Reabilitare

103 ZANOAGA SASA PRESIUNE PT12 39 1 1 Nou

104 ZANOAGA STATIA

TRATARE ZANOAGA

PT13 38 2 2 1 2 1 Reabilitare

105 ZANOAGA SASA DEBIT PT14 32 1 400 1 150x150x200 Reabilitare 160 URICANI REZ.URICANI UR1 6 2 2 400 400 2 1 1 1 150x150x200 Nou

161 URICANI NOD VANE URICANI UR2 2 8 2 1 350x250x200 Nou

162 URICANI CART. BUCURA UR3 72 1 1 Reabilitare

163 URICANI A.TRANDAFIRILOR UR4 73 1 1 Nou

164 VALEA DE PESTI TOPLITA UR5 4 1 1 Nu e cazul

165 VALEA DE PESTI VALEA DE PESTI UR6 3 2 600 600 2 2 1 Nu e cazul

166 VALEA DE PESTI LAZARUL UR7 109 1 Reabilitare

183 VULCAN REZ. MORISOARA VU1 22 2 2 250 250 2 1 1 1 250x150x200 Nu e cazul

184 VULCAN REZ. BRAZI VU2 21 2 1 400 2 1 400 1 1 250x150x200 Nu e cazul

185 VULCAN BREBENEL VU3 26 1 1 150 1 150x150x200 Nou 186 VULCAN COL. HERTZA VU4 28 1 1 Reabilitare 187 PAROSENI VULCAN-DINCA VU5 23 6 1 1 Reabilitare 188 PAROSENI VULCAN-BL.8 VU6 46 1 1 Reabilitare 189 PAROSENI VULCAN-BL.17 VU7 49 1 1 Reabilitare 190 PAROSENI VULCAN- VU8 54 1 1 Reabilitare

88


nou

ID actu

al


ditate Vana

automata

Vana motori

zata RTU Antena


buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. DN buc. buc. buc. a x b x h PINULUI

191 PAROSENI VULCAN-BAR ORIENT VU9 56 1 1 Reabilitare

192 PAROSENI VULCAN-SOHODOL

VU10 57 1 1 Reabilitare

193 PAROSENI VULCAN-BL.E3 VU11 76 1 100 1 150x150x200 Nu e cazul

194 PAROSENI VALEA UNGURULUI

VU12 104 Nu e cazul

89

10.4.1.2 Solutia pentru sistemele implementate in Etapa 2 (POS Mediu 2007-2013)

Sistemul SCADA realizat se va prelua de la calculatorul SCADA existent la sediul ApaServ Valea Jiului.

Parametrii locali de masurat presiune si debit sunt preluati prin dataloggere, tip model Tbox-WM, de tip compact IP68, cu baterii Lithium D si modem GSM/GPRS integrat.

Pentru aceste locatii este necesara realizarea de bransamente electrice noi, care sa asigure alimentarea in permanenta a dataloggerului local.

Integrarea se poate face prin OPC, protocoalele utilizate fiind Modbus RTU si Modbus Ethernet sau prin oricare alt tip de protocol, si in oricare din aceste cazuri executantul trebuie sa includa interfetele soft sau hard necesare pentru integrarea acestuia in sistemul SCADA.

Locatiile monitorizeaza parametrii de presiune, debit si volum locale.

Aplicatia grafica este de tip Labview produsa de National Instruments.

Baza de date este de tip SQL, iar aplicatia permite realizarea unui numar de maxim 2000 de taguri.

Autoritatea contractanta va pune la dispozitia executantului, aplicatiile locale, baza de date, taguri OPC de la server, precum si parolele de care dispune.

Lista punctelor SCADA Etapa 2 aferente retelelor si rezervoarelor se regaseste in tabelul de mai jos.

Tabel 10- 24 Lista punctelor SCADA Etapa 2 aferente retelelor si rezervoarelor


nou ID

actual Presiune Debit Nivel Clor pH RTU Antena


buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. a x b x h 7 ANINOASA DN 66 AN7 VR-D1 1 250 1 150x150x200 Nou 8 ANINOASA DN 66 AN8 VR-E1 1 100 1 150x150x200 Nou

9 ANINOASA VALEA UNGURULUI AN9 F1 Existent

10 ANINOASA STR.CATANESTI AN10 CD 6 Nou

29 LUPENI STR. STADIONULUI LU14 VR-G1 Nou

30 LUPENI ST. ZANOAGA LU15 VR-B1 Nou 31 LUPENI STATIA BRAIA LU16 CD4 Reabilitare 32 LUPENI STR. STEFAN LU17 VR-H1 Nou 33 LUPENI STR. STEFAN LU18 VR-H2 Nou

34 LUPENI STR.T. VLADIMIRESCU LU19 VR-F1 Nou

35 LUPENI CRT.SOHODOL LU20 F1 Reabilitare 36 LUPENI CRT.SOHODOL LU21 F2 Reabilitare

64 PETRILA STR. REPUBLICII CIMITIR PE13 CD7 Reabilitare

65 PETRILA STR. REPUBLICII PE14 CD3 Nou 66 PETRILA STR.8 MARTIE PE15 VR-D1 Nou 67 PETRILA STR. REPUBLICII PE16 VR-C2 Nou 68 PETRILA STR. REPUBLICII PE17 VR-C1 1 1 100x100x200 Nou 69 PETRILA STATIE POMPARE PE18 CD8 Reabilitare

106 PETROSANI STR. TRANSILVANIA PT15 VR-A1 Nou

107 PETROSANI STR. G.ENESCU PT16 VR-C3 Nou 108 PETROSANI STR. CARBUNELUI PT17 VR-CI Nou

109 PETROSANI BD. 1 DECEMBRIE 1918 PT18 VR-B3 1 300 1 150x150x200 Nou

110 PETROSANI STR.TABACARI PT19 VR-B1 Nou 111 PETROSANI STR.TABACARI PT20 CD6 Nou 112 PETROSANI 13 SEPTEMBRIE PT21 VR-C2 Nou 113 PETROSANI MACARENA PT22 VR-B2 Nou 114 PETROSANI STR.MALEIA PT23 VR-D3 Nou 115 PETROSANI STR.MALEIA PT24 VR-D4 Nou 116 PETROSANI STR.FABRICII PT25 VR-H2 Nou 117 PETROSANI STR.SOIMILOR PT26 VR-G1 Nou 118 PETROSANI STR.LIVEZENI PT27 VR-H1 Nou 119 PETROSANI STATIE ZANOAGA PT28 CD6 Nu e cazul 120 PETROSANI REZ. ZANOAGA PT29 CD6 Nu e cazul 167 URICANI VALEA DE PESTI UR8 SC Nu e cazul 168 URICANI STR.STERMINOS UR9 VR-A2 Nou 169 URICANI STR. 1 MAI UR10 VR-A1 Nou


nou ID



buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. a x b x h 170 URICANI STR.GHIOCELULUI UR11 VR-B1 Nou 171 URICANI BD. MUNCII UR12 VR-B2 Nou

172 URICANI STATIA TRATARE APA UR13 VR-B3 Nu e cazul

173 URICANI DN66A UR14 CD1 Nou 174 URICANI DN66A UR15 CD2 Nou 195 VULCAN STR. CRIVIDIA VU13 CD6 Reabilitare 196 VULCAN STR.CRIVIDIA VU14 VRD Nou

197 VULCAN STR. N. DASCALU VU15 VR-B3.1 Nou

198 VULCAN STR. DECEBAL VU16 VR.B2.3 Nou 199 VULCAN BD. N. TITULESCU VU17 VR.B2.4 Nou 200 VULCAN STR. JIULUI VU18 VR.B2.2 Nou

201 VULCAN STR. V. ALECSANDRI VU19 VR.B2.1 Nou

202 VULCAN STR. V. ALECSANDRI VU20 VR.B3.2 Nou

203 VULCAN STR. V. ALECSANDRI VU21 VR-C1 Nou

204 VULCAN BD. N. TITULESCU VU22 VR-A1 Nou

205 VULCAN STR. TRAIAN VU23 VR-B1.1 Nou

206 VULCAN STR. M. EMINESCU VU24 VR-C3 1 1 250x150x200 Nou

207 VULCAN MORISOARA VU25 F1 Nu e cazul

94

10.4.2 Preluare SCADA Statii de pompare apa uzata/apa potabila, Statii de tratare/de epurare

Toate statiile de pompare apa uzata vor comunica cu sistemul centralizat SCADA prin radio sau GSM (functie de situatia existenta). Echiparea se va face respectand cerintele minime descrise la 9.1.1 (pentru echiparea radio).

Toate pompele trebuie sa fie echipate astfel incat sa permita operarea la distanta prin sistemul SCADA (din dispecer).

10.4.2.1 Solutia de integrare a sistemelor din Etapa 1 (1999 – 2001)

Statii de pompare apa uzata:

In Lupeni exista o statie de pompare apa uzata (SPAU Vascoza) cu o vechime de circa 10 ani.

Statia are doua pompe de apa uzata de 37kW care au pornire cu softstarter si care functioneaza in regim activa-rezerva.

Noul PLC va fi instalat de catre Executant in tabloul de forta existent. De asemenea, se va asigura interconectarea PLC-ului cu softstarterele si aparatajul existent. Suplimentar se vor monta doua noi analizoare de curent, cate unul pe circuitul de forta al fiecarei pompe. Aceste analizoare au atat rolul de a furniza date despre consumurile energetice din locatie, cat si rolul de furnizare a informatiei de blocare pompa (suprasarcina).

In bazinul colector comun celor doua pompe se vor monta senzor de nivel ultrasonic care va semnaliza urmatoarele nivele de apa:

• Nivel minim alarma

• Nivel oprire pompa

• Nivel pornire pompa

• Nivel maxim alarma

Cablul acestor senzori trebuie sa aiba o lungime suficienta astfel incat sa nu fie necesara reconectarea lui la tabloul de automatizare printr-o cutie de jonctiuni.

Cablurile senzorilor vechi vor fi dezafectate, si va fi folosit traseul lor pentru montajul cablurilor noi.

PLC-ul va comanda si ventilatoarele de aerisire aferente statiei.

Semnalele necesare pentru controlul si monitorizarea acestei statii sunt semnalele necesare monitorizarii si manevrarii la distanta a statiei, din care enumeram un minim:

• Start/ stop pompe

• Ore functionare, consum varf, curent mediu absorbit, curent de varf absorbit,

• Avarie pompe

• Stare pompe

• Senzori nivel

• Termic pompe

• Alarma efractie

• Manual/Automat

• Alarma lipsa tensiune

Lampile si cheile de pe fata tabloului si ale cutiilor de comanda locale se vor inlocui cu unele noi, iar tabloul si cutiile vor fi reconditionate (inclusiv decapare, Hai atunci sa pregatim aceste acorduri de subcontractare.revopsite si etichetate.

Se vor curata contactele, barele de alimentare si in general se va face o revizie completa a tabloului de forta si automatizare.

Bateria de compensare se va reabilita complet prin schimbarea condensatoarelor, a regulatorului si a treptelor.

Puterea instalata a tabloului este de 76kW, 400V, 50Hz.

Transmisia de date se va face prin radio.

Statii pompare apa potabila

Toate statiile de pompare apa potabila vor comunica prin radio respectand cerintele minime de la punctul 9.1.1.

In prezent, in zona Valea Jiului, sunt operationale patru statii de pompare apa potabila: Aninoasa 1buc, Petrila 2buc (Petrila - 8 Martie si Petrila - Molivis) si Lupeni 1buc. Ele functioneza in modul manual, cu afisarea locala a parametrilor. Prin prezentul proiect se doreste integrarea lor in sistemul centralizat SCADA care, pe langa monitorizarea parametrilor, sa permita si o actionare a comenzilor de la distanta(exceptie statia Molivis care este automatizata)

In urma modelarii hidraulice a rezultat necesitatea relocarii statiei Stefan (Lupeni) astfel incat aceasta sa asigure nivelul de presiune minim pe zona intregului cartier Stefan. Pentru statiile de la Aninoasa si Petrila (cartier 8 Martie) se vor realiza cate un tablou de automatizare cu transmisie radio. Comanda de pornire/oprire a statiilor va fi data de nivelul apei in rezervoarele pe care le deservesc.

Pentru Statia de pompare Aninoasa si Statia de pompare Petrila – 8 Martie se vor utiliza tablourile de forta existente, iar PLC-urile se vor inlocui si armoniza cu partea de forta existenta.

Statia de pompare Aninoasa este echipata cu trei pompe de apa potabila, iar cea de la Petrila – 8 Martie cu doua pompe.

Pe iesirea fiecarei pompe se monteaza un senzor de presiune pentru monitorizarea functionarii pompei.

Stalpii si modemurile radio se vor reabilita/inlocui deoarece se afla intr-o stare avansata de degradare.

Tablourile SCADA vor contine echiparea minima de la pct 9.1.1

Statii de tratare si de epurare

Statia de epurare Uricani are un sistem SCADA actualmente nefunctional, realizat pe echipamente Siemens de tip S7-300 si ET200M. Statia functioneaza pe regim manual, anumite elemente de masura si control fiind defecte si necesitand inlocuire. Se va asigura functionalizarea.

Proiectul prevede integrarea SCADA local in SCADA centralizat prin transmiterea datelor principale de intrare, iesire ale apei precum si alarmele si consumurile energetice ale statiei.

Nu se doreste operarea de la distanta a statiei, aceasta beneficiind de personal propriu de operare.

96

Figura 10- 3 Panou sinoptic Statiei de epurare Uricani

Structura PLC-urilor locale este urmatoarea:

• PLC S7300 cu 5 module de 32DI si 3module de 8DO

• PLC S7300 cu 3 module de 16AI si 2 module CP340

• PLC ET200M cu 8 module de 32DI

• PLC ET200M cu 4 module de 8DO si 1 modul de 16DO

Proiectul prevede inlocuirea urmatoarelor elemente de masura si actionare defecte:

• sensor de oxygen bazin aerare – 1buc

• temperatura bazin aerare – 1buc

• Senzor de nivel ultrasonic la statia de retur namol – 1buc

• Senzor de nivel ultrasonic la intrare – 1 buc

• Convertizor de frecventa de 15Kw – 1buc

• Debitmetru ultrasonic DN300 -1buc

• Refacerea conexiunilor la elementele de camp si utilaje

Se va lua in considerare si inlocuirea PLC-urilor si a modulelor existente precum si reprogramarea lor.

Se va instala un sistem de calcul redundant format din doua calculatoare cu monitoare noi pe care se vor instala licentele necesare pentru repunerea statiei in functiune automata. Dispeceratul local va fi dotat si cu o imprimanta pentru eliberarea de rapoarte periodice si UPS tip Smart.

97

Figura 10- 4 PLC-uri Statie de epurare Uricani

Figura 10- 5 PLC-uri Statie de epurare Uricani

Dupa reprogramarea PLC-urilor si configurarea noilor ecrane grafice, se va face testarea punct cu punct a intregului sistem.

Pentru transmiterea datelor catre sistemul SCADA central se va utiliza solutia de transmisie radio, iar pentru aceasta se va realiza o echipare completa.

Statia de tratare Taia

Statia de tratare va fi reabilitata prin proiectul actual, avandu-se in vedere integrarea sistemului SCADA local in sistemul SCADA central. Integrarea va fi realizata prin contractul SCADA.

Statia beneficiaza de personal propriu si nu va fi operata de la distanta.

Parametrii ce se vor vizualiza prin sistemul SCADA central sunt urmatorii:

• Parametri de calitate ai apei la intrarea si iesirea statiei

• Debitul de apa la intrarea si la iesirea din statie

• Consumurile energetice ale statiei de tratare

• Alarme

98

Pentru integrarea acestor semnale se prevede un PLC dotat cu intrarile/iesirile necesare, interfata de comunicatie cu noul SCADA si modem radio.

PLC-ul se monteaza intr-un tablou SCADA amplasat in camera dispeceratului local.

Statia de tratare Zanoaga

Statia de tratare va fi reabilitata prin proiectul actual, avandu-se in vedere integrarea sistemului SCADA local in sistemul SCADA central. Integrarea va fi realizata prin contractul SCADA.


Parametrii ce se vor vizualiza prin intermediul sistemului SCADA central sunt urmatorii:


• Debitul de apa la intrarea si la iesirea in/din statie


• Alarme

Pentru integrarea acestor semnale se prevede un PLC dotat cu intrarile/iesirile necesare, interfata de comunicatie cu noul SCADA si modem GSM/GPRS.

PLC-ul se monteaza intr-un tablou SCADA amplasat in camera dispeceratului local.



Prin implementarea programului de investitii POS Mediu 2007-2013 s-au realizat noua statii de pompare a apei uzate tip Wilo, amplasate astfel:

• 3 buc. la Vulcan;

• 2 buc. la Petrosani;

• 3 buc. la Petrila;

• 1 buc. la Aninoasa.

Statiile de pompare apa uzata de tip Wilo sunt echipate cu PLC-uri locale de tip MT-101 produse de Inventia Polonia.

Aceste PLC-uri au 8 DI, 8DO, 2AI, modem GSM/GPRS inclus si doua porturi seriale.

Portul 1 lucreaza doar in mod RS232 si este utilizat pentru configurarea locala a parametrilor, iar portul nr. 2 poate opera in RS232, RS422 si RS485 si serveste la comunicatia cu surse de date externe.

PLC-urile au comunicatie Modbus RTU si vor fi integrate in SCADA central utilizand acest tip de protocol. Executantul trebuie sa-si includa interfetele soft sau hard necesare pentru preluarea si utilizarea registrilor.

Executantul va configura PLC-urile in vederea integrarii si va monta UPS pentru alimentarea senzorilor conform cu cerintele de la pct 9.1.1 (2 bucati la Petrosani si 4 la Vulcan). Avand generator propriu, la Petrila si Aninoasa nu se monteaza UPS.

In Petrosani si Vulcan sistemul de transmitere a datelor GSM se va actualiza, pentru a asigura o calitate buna a semnalului, prin montarea unei antene de exterior pe un catarg cu o inaltime de minim 6 m, asigurat impotriva loviturilor de fulger si priza de pamant. Dimensiunea exacta se va calcula in cadrul proiectului tehnic.

99


Pentru Statia de pompare Petrila – Molivis (realizata prin proiectul POS Mediu 2007-2013 “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara (Valea Jiului)”), se prevede doar preluarea datelor de la sistemul local existent si integrarea in sistemul SCADA central. Sistemul de transmisie GSM existent se pastreaza.

Statii de tratare si de epurare

Statia de epurare Danutoni este reabilitata in 2014, prin POS 2007 – 2013, iar sistemul SCADA este produs de Siemens si realizat pe o platforma WinCC si o arhitectura de automat S7-300 cu unitati distribuite de intrari iesiri.

Magistrala de comunicatie intre automate este de tip Profibus, iar comunicatia cu calculatorul SCADA local este de tip Ethernet. Sistemul SCADA al statiei nu este redundant.

La dispecerat se afla un automat S7-300 care gestioneaza procesul tehnologic si comunicatia din intreaga statie.

Se va prevedea un PLC de preluare a datelor necesare, un modem si o statie radio pentru transmisia radio.

Datele ce se doresc a fi monitorizate sunt urmatoarele:

• Debit si volum intrare statie epurare

• Parametri de calitate

• Debit si volum iesire statie de epurare

• Parametri electrici generali ai statiei

• Informatii on line privind functionarea fermentatorului

• Alarme

Nu se doreste operarea de la distanta a statiei.

Statia de tratare Jiet

Odata cu reabilitarea statiei de tratare Jiet prin POS Mediu 2007-2013 “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara (Valea Jiului)”, la statia de tratare Jiet s-a instalat un sistem SCADA local, realizat cu echipamente Wago.

Protocolul de comunicatie utilizat intre controller si serverele redundante este de tip Ethernet.

PLC-urile sunt de tip Wago, cod 750-880 cu CPU pe 32 biti multitasking.

Semnalele care se vor integra in SCADA central sunt:

• Parametri de calitate influent, efluent

• Debit influent, efluent

• Parametrii si consumurile energetice ale statiei

• Alarme

Statia de tratare nu se va opera de la distanta intrucat beneficiaza de personal propriu.

Se prevede un PLC de preluare a datelor si semnalelor mentionate.

PLC-ul se monteaza intr-un tablou SCADA amplasat in camera dispecer, iar transmisia de date se va face prin radio.

Statia de tratare Valea de Pesti

100

Reabilitarea Statiei de tratare Valea de Pesti s-a realizat prin POS Mediu 2007-2013 “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara (Valea Jiului)”. Cu aceasta ocazie s-a realizat si pus in functiune sistemul SCADA local. Acesta este realizat cu echipamente Schneider, iar proiectul de SCADA prevede integrarea sistemului SCADA local in SCADA central.


Parametrii ce se vor vizualiza prin sistemul SCADA central sunt urmatorii:


• Debitul de apa la intrarea si la iesirea din statie


• Alarme

Pentru integrarea acestor semnale s-a prevazut un PLC dotat cu intrarile/iesirile necesare, interfata de comunicatie cu noul SCADA si modem radio.

PLC-ul se monteaza intr-um tablou SCADA amplasat in camera dispeceratului local.

Statii de clorinare

In prezent exista trei statii de clorinare: Aninoasa, Vulcan si Lupeni, toate fiind reabilitate prin POS Mediu 2007-2013.

Se va monta un tablou conform cu cerintele de la pct 9.1.1

Se prevede un PLC pentru preluarea parametrilor de calitate ai apei precum si starea/avaria statiei de dozaj, alarme.

La usile de acces ale camerei tehnice se monteaza contacte magnetice pentru monitorizarea lor, integrate in sistemul antiefractie.

Cablurile si tuburile de protectie trebuie sa reziste la actiunea agentilor chimici din incaperi.

Transmisia de date se va face prin radio. Modemul radio va fi instalat in tabloul PLC-ului. In tabloul PLC se va monta si UPS conform cu cerintele de la 9.1.1.



Pe langa SPAU existente, in cadrul contractelor de lucrari pe retele se vor mai construi inca cinci statii noi, complet automatizate, astfel:

• 1 buc. la Uricani;

• 2 buc. la Lupeni;

• 2 buc. la Petrosani.

Statiile de pompare noi vor fi livrate in camine preinstalate, avand caracteristicile prezentate in tabelul urmator:

Tabel 10- 25 Caracteristicile noilor statii de pompare apa uzata

Nr. crt.

Caracteristica U.M. SPAU 1 Lupeni SPAU 2 Lupeni SPAU Uricani SPAU 1 Petrosani

SPAU 2 Petrosani

1 Volum de înmagazinare m.c. 2 1,6 2 2 Diametru bazin m 2 2 2 3 Adancime totala m 5 5 5 4 Nr pompe buc 1+1 1+1 1+1 5 Tip pompe - submersibile submersibile submersibile submersibile submersibile

101

Nr. crt.

Caracteristica U.M. SPAU 1 Lupeni SPAU 2 Lupeni SPAU Uricani SPAU 1 Petrosani

SPAU 2 Petrosani

6 Debit pompe l/s 5 5 5 7 Inaltime pompare m 10 10 10 8 Tipul de racord V 3x380-415 3x380-415 3x380-415 9 Putere instalata kW 2x2,41 2x2,41 2x2,41 10 Putere maxima simultan

absorbita kW 2,84 2,84 2,84

11 Factor de putere - 0,88 0,88 0,88

Aceste statii de pompare vor fi echipate cu sistem de transmitere radio a datelor. Echiparea lor se va face astfel incat sa se asigure conditiile minime de la puctul 9.1.1. precum si urmatoarele cerinte:

- Echipamentele sa fie compatibile in totalitate cu sistemul SCADA

- Transmisia radio sa fie compatibila cu sistemul radio ce se va monta pe pompele din etapa1

- Aceste statii se vor realiza in cadrul contractelor de lucrari din POIM.

Sistemul SCADA central va prelua semnale in vederea monitorizarii, inclusiv alarmele, de la toate cele 5 SPAU


Proiectul prevede si integrarea in SCADA central a altor trei noi statii de pompare ce se vor realiza: la Uricani – (SP Campu lui Neag si SP Toplita ) - 2buc. si Lupeni (SP Stefan, relocata) - 1buc.

Proiectul prevede realizarea statiilor si a automatizarilor (in cadrul contractelor de lucrari), preluarea datelor de la noile automatizari, transmisia lor la distanta si integrarea in SCADA central (in cadrul contractului de SCADA).

Pentru aceasta se prevede cate un PLC local de preluare date, modem radio si antena de transmisie radio.

Tablourile SCADA vor contine echiparea minima de la pct 9.1.1.

Deoarece sistemul este automatizat local se va face in cadrul contractului de lucrari pentru realizarea acestor statii noi si corelarea cu rezervoarele aferente acestor statii (exceptie Toplita care nu are rezervor). Contractul de lucrari va acoperi si echiparea rezervoarelor aferente precum si comunicarea intre rezervor si statia de pompe prin cablu cu fibra optica.

10.4.3 Preluare SCADA MHC In prezent cele trei microhidrocentrale (MHC) de la Valea de Pesti, Brazi si Polatiste transmit prin GPRS la sediul Apa Serv Valea Jiului datele de productie si consumuri energetice. Softul local centralizeaza datele de la cele trei MHC-uri intr-o baza de date zilnica privind bilantul energetic. Preluarea de date, transmisia si softul central sunt realizate cu echipamente Phoenix Contact. Aceste date vor fi preluate in sistemul SCADA central.

MHC-urile sunt automatizate cu echipamente Phoenix Contact, PLC-urile existente avand Web server incorporate.

In sistemul SCADA se vor colecta, salva si vizualiza paginile web ale acestor controller-e, iar datele furnizate se vor integra automat in baza de date ce va stoca atat productia de energie electrica, cat si consumurile. Se vor inregistra:

• Puterea si energia activa, reactiva, aparenta;

• Curentul pe fiecare faza.

• Alarme

102

10.4.4 Puncte noi de masura Pentru completarea monitorizarii si automatizarii sistemului de producere si distributie a apei se vor realiza puncte noi de masura.

Pentru fiecare punct nou de masura se va realiza un camin nou, precum si un bransament electric nou.

Toate cerintele privind modul de realizare de la paragraful 9.1.1 privind sistemul de monitorizare si control –etapa 1 se vor aplica si la punctele noi.

Dimensiunile caminelor se vor alege astfel incat atat montajul, cat si operarea si intretinerea sistemelor din interior sa se poata face usor.

Capacele caminelor vor fi din material compozit si vor fi dotate cu incuietori. In zonele in care caminele se afla in spatii publice, acestea precum si tablourile aferente se vor dota cu contacte magnetice pentru detectia efractiei. Contactele magnetice se vor conecta direct in PLC-ul local.

Pentru locatiile unde se vor monta senzori de clor in camine se va prevedea o scurgere la canalizare pentru evacuarea apei de testare sau se va monta o sonda de clor de insertie care nu necesita acest lucru.

Majoritatea punctelor SCADA vor fi realizate pe contractul de tip Proiectare + Executie "Sistem centralizat SCADA", insa o parte dintre puncte, si anume cele aferente retelelor ce fac obiectul reabilitarii prin POIM 2014-2020, vor fi realizate in cadrul contractelor de executie (de tip Executie) a retelelor. Pe contractele de retele de tip Executie se vor executa instalatiile cu automatizarea si controlul local (caminul propriu-zis, senzori si PLC inclusiv alimentarea cu energie electrica), iar modemul GSM sau statia radio vor fi in contractul de SCADA.

Lista punctelor noi de masura este prezentata in tabelele de mai jos, separat pentru contractele de retele si pentru contractul SCADA.

103

Tabel 10- 26 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-04 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Petrila


nou ID

actual

Presiune Debit Nivel Clor pH RTU Antena +modem Camin nou Bransament

electric buc. bu

c. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. a x b x h

84 JIET Aductiune Petrila PE33 CD1 1 350 1 Nou

85 PETRILA Str.Republicii PE34 CD1 1 300 1 Nou

86 PETRILA Str.Privighetorilor PE35 CD2 1 250 1 Nou

87 PETRILA Str.Al.Sahia PE36 CD3 1 250 1 Nou 88 Str. Republicii PE40 CD4 1 100 1 Nou

89 PETRILA Str.T.Vladimirescu PE37 CS1 1 1 Nou

90 PETRILA Str.Republicii PE38 SM1 1 1 Nou 91 PETRILA Str.Republicii PE39 CD5 1 200 1 Nou

Tabel 10- 27 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-05 -Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Petrosani Sud


nou ID



buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. a x b x h 155 PETROSANI Str.Saturn PT64 CD1 1 300 1 Nou 156 PETROSANI Str.Saturn PT65 CD2 1 300 1 Nou 157 PETROSANI Str.Livezeni PT66 CD3 1 250 1 Nou 158 PETROSANI Str.Livezeni PT67 CD4 1 100 1 Nou

159

PETROSANI (Distributie V-P - rez. Zanoaga)

Rezervoare Zanoaga PT68 CD 5 1 400 1

Tabel 10- 28 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-06 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Petrosani Nord

Nr. crt. Localitate Zona ID nou ID actual


electric buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. a x b x h

144 PETROSANI Str.I.B.Deleanu PT53 CD1 1 300 1 Nou 145 PETROSANI Str.9 Mai PT54 CD2 1 100 1 Nou 146 PETROSANI Aleea Florilor PT55 CD3 1 150 1 Nou 147 PETROSANI Punct Termic 1B PT56 SM1 1 1 1 Nou 148 PETROSANI Aleea Poporului PT57 CD4 1 100 1 Nou 149 PETROSANI Aleea Poporului PT58 CD5 1 100 1 Nou 150 PETROSANI Str.I.Creanga PT59 CD6 1 100 1 Nou 151 PETROSANI Aleea Florilor PT60 CD7 1 100 1 Nou




152 PETROSANI Str.Carpati PT61 CD8 1 100 1 Nou 153 PETROSANI Str.Carpati PT62 CD9 1 100 1 Nou 154 PETROSANI Str.P.Maior PT63 CD10 1 100 1 Nou

Tabel 10- 29 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-07 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Aninoasa si a aductiunii Morisoara




13 ANINOASA Primarie AN14 CD1 1 100 1 Nou

15 ANINOASA Zona Sector AN16 SM1 1 1

Tabel 10- 30 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-08 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Lupeni Vest si a aductiunii Braia




49 LUPENI SP Stefan (Str.M. Sadoveanu)

LU34 CD1 1 150 1

50 LUPENI Rezervoare 2x2000 LU35 CD2 1 400 1

51 LUPENI Str.Ardealului LU36 CS1 2 1 Nou

Tabel 10- 31 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-10 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Vulcan

Nr. crt. Localitate Zona ID nou ID



buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. a x b x h

214 VULCAN

Str.V.Alecsandri - intersectie Str.M.Viteazul

VU32 CVD 2 300 400 1 Nou

215 VULCAN Str. Paroseni (zona

VU33 CVD 1 150 1 Nou

106




buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. a x b x h Dinca)

Tabel 10- 32 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-11 - Reabilitarea retelelor de apa si canalizare Uricani

Nr. crt. Localitate Zona ID nou ID actual Presiune Debit Nivel Clor pH RTU Antena +modem Camin nou

Bransament electric buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc. a x b x h

177 URICANI Aductiune Nod Vane UR18 CD1 1 200 1 Nou 178 URICANI Distributie oras nou UR19 CD2 1 200 1 Nou 179 URICANI Distributie oras vechi UR20 CD3 1 100 1 Nou

Tabel 10- 33 Puncte SCADA ce fac obiectul contractului de lucrari VJ-CL-13 - Sistem centralizat SCADA


actual Presiune Debit Nivel Clor pH

Turbiditat

e

Vana automata

Vana motoriza

ta RTU

Antena +

modem Camin nou Bransament

electric buc. buc. DN1 DN2 buc. buc. buc. buc. buc DN buc. buc. buc. a x b x h

11 ANINOASA NOU langa SE Danutoni, langa CD6

AN11 1 1 100x100x200 Nou

12 ANINOASA NOU pe drumul spre Petrosani AN12 1 1 150x150x200 Nou

14 ANINOASA ST.Epurare AN15 SM2 1 1 37 LUPENI Nou LU22 1 250 1 150x150x200 Nou

38 LUPENI Nou ( debitmetru langa RTU11) LU23 400 1 150x150x200 Nou

39 LUPENI

Nou senzor presiune St Grivitei cu Liliacului Retele POS2

LU24 2 1 150x150x200 Nou

40 LUPENI

Nou camin cu debitmetru si vana reglare presiune

LU25 1 1 150 1 150x150x200 Nou

41 LUPENI NOU zona bloc 74 LU26 1 1 250 1 350x250x200 Nou 42 LUPENI NOU bloc E1 LU27 1 200 1 350x250x200 Nou

43 LUPENI NOU str Stadion pod CFR LU28 1 100 1 150x150x200 Nou

44 LUPENI NOU langa VR F1 zona Eroilor LU29 1 150 1 150x150x200 Nou

45 LUPENI NOU zona IL LU30 1 1 1 250x150x200 Nou

107



Turbiditat

e

Vana automata

Vana motoriza

ta RTU

Antena +



caragiale

46 LUPENI NOU debitmetru zona alimentare EM Lupeni

LU31 1 100 1 150x150x200 Nou

47 LUPENI Senzor clor nou in gradinitia LU32 1 1 150x150x200 Nou

48 LUPENI Senzor clor nou in centrul de incasari LU33 1 1 150x150x200 Nou

70 PETRILA NOU zona Str Cimpa PE19 1 1 100x100x200 Nou

71 PETRILA NOU zona str Tudor Vladimirescu

PE20 1 1 100x100x200 Nou

72 PETRILA NOU str Dobresti intersectie cu str Popi

PE21 2 1 100x100x200 Nou

73 PETRILA NOU ( langa CD8 PE22 1 200 1 150x150x200 Reabilitare

74 PETRILA NOU cart Muncii (?str Auselului?) PE23 1 150x150x200 Reabilitare

75 PETRILA NOU zona Casa de cultura PE24 1 300 1 150x150x200 Nou

76 PETRILA Nou zona Al Sahia 1 PE25 1 250 1 150x150x200 Nou

77 PETRILA Nou zona Al Sahia 2 PE26 1 250 1 150x150x200 Nou

78 PETRILA NOU centrul de incasari str Republicii

PE27 1 1 250x150x200 Nou

79 PETRILA NOU statia de pompe 8 martie PE28 1 1 250x150x200 Reabilitare

80 PETRILA NOU st de epurare Cimpa PE29 1 1 Reabilitare

81 PETRILA Debitmetre noi PE30 1 82 PETRILA Debitmetre noi PE31 1 83 PETRILA Debitmetre noi PE32 1

121 PETROSANI NOU Zona sectie Bl.8 PT30 1 1 1 250x150x200 Nou

122 PETROSANI Nou zona Bl13 PT31 1 1 Nou 123 PETROSANI NOU Zona spital PT32 1 1 1 250x150x200 Nou 124 PETROSANI NOU Zona PT8 PT33 1 1 250x150x200 Nou

125 PETROSANI NOU Zona Valea Rosia PT34 1 1 Nou

126 PETROSANI Nou Zona spate magazin Jiul PT35 2 1 1 350x250x200 Nou

108



Turbiditat

e

Vana automata

Vana motoriza

ta RTU

Antena +



127 PETROSANI NOU langa spate magazin PT36 1 300 1 150x150x200 Nou

128 PETROSANI NOU Zona Str Maleia cu Transalpina

PT37 2 1 350x250x200 Nou

129 PETROSANI NOU Zona Bosnia PT38 1 300 1 150x150x200 Nou

130 PETROSANI

NOU Zona traversare parau Maleia, langa str DecebaL

PT39 1 300 1 150x150x200 Nou

131 PETROSANI Debitmetre noi PT40 1 Nou 132 PETROSANI Debitmetre noi PT41 1 Nou 133 PETROSANI Debitmetre noi PT42 1 Nou 134 PETROSANI Debitmetre noi PT43 1 Nou

135 PETROSANI

Debitmetru nou +vana reglare automata a presiunii

PT44 1 Nou

136 PETROSANI Debitmetre noi PT45 1 Nou 137 PETROSANI Debitmetre noi PT46 1 Nou 138 PETROSANI Debitmetre noi PT47 1 Nou 139 PETROSANI Debitmetre noi PT48 1 Nou 140 PETROSANI Debitmetre noi PT49 1 Nou

141 PETROSANI

Debitmetru nou +vana reglare automata a presiunii

PT50 1 Nou

142 PETROSANI NOU langa RTU19 PT51 1 150x150x200 Nou

143 PETROSANI NOU Zona str Salatruc intersectie

PT52 1 150x150x200 Nou

175 URICANI NOU senzor UR16 1 1 250x150x200 Nou

176 URICANI NOU debitmetru intrarea in orasul vechi

UR17 2 200 100 1 150x150x200 Nou

180 URICANI Distributie oras nou UR21 CD4 1 150

181 URICANI SP Toplita UR22 CD 1 100

182 URICANI Campu lui Neag SP din incinta ST Valea de Pesti

UR23 1

208 VULCAN NOU zona sectia Vulcan VU26 1 1 250x150x200 Reabilitare

209 VULCAN NOU zona centru VU27 1 1 250x150x200 Reabilitare

109



Turbiditat

e

Vana automata

Vana motoriza

ta RTU

Antena +



incasari

210 VULCAN

NOU debitmetre zona str Pinului (la lampa) la bifurcatia conductei ce va fi reabilitata

VU28 400 400 1 150x150x200 Nou

211 VULCAN NOU zona langa VR-A1 VU29 1 100 1 150x150x200 Nou

212 VULCAN NOU camin debitmetru langa RTU23 zona Dinca

VU30 1 400 1 150x150x200 Nou

213 VULCAN NOU zona Micro 3 B Dallas VU31 1 150 1 150x150x200 Nou

110

SECTIUNEA ERROR! NO TEXT OF SPECIFIED STYLE IN DOCUMENT. ERROR! NO TEXT OF SPECIFIED STYLE IN DOCUMENT.

10.4.5 Transmisia de date In prezent transmisia de date se realizeaza prin:

a. radio, antenele fiind amplasate pe stalpi cu inaltimi variabile intre 4 si 6 metri.

Datorita faptului ca stalpii si antenele prezinta o stare avansata de degradare, este necesara inlocuirea lor cu stalpi si antene noi. In locatiile in care amplasarea tabloului local se va face pe stalp, acesta va trebui dimensionat astfel incat sa suporte, pe langa incarcarile date de vant, si greutatea tabloului.

In locatiile noi de monitorizare se vor monta stalpi pe fundatii noi realizate, iar in locatiile in care exista deja stalpi, se va analiza starea fundatiei existente, precum si corespondenta cu noul stalp si noile incarcari. In cazul in care fundatia existenta nu satisfice noile cerinte, atunci se va realiza o noua fundatie corespunzatoare.

Locatiile in care nu se va prevedea supraveghere video, vor avea cu preponderenta transmisie radio in functie si de vizibilitatea radio. Se recomanda a nu se utiliza mai mult de un repetor pentru retransmisia datelor catre Dispeceratul central. Reteaua radio propusa va fi de tip digital.

Reteaua va fi de tip radial astfel fiecare locatie fixa va transmite informatia catre repetor iar acesta la randul lui o va tranmsite catre dispeceratul central SCADA. Datele vor fi puse la dispozitia radiomodemului in format RS 232, acestea sunt preluate de radiomodem si transmise catre punctul de dispecerat prin intermediul repetoarelor.

Pentru interconectarea repetoarelor este necesar sa existe o legatura internet intre ele.

b. GSM/GPRS (sistemul montat in POS 2007-2013). Punctele de masura din cadrul 9.1.2 vor ramane cu tipul de transmisie existent. Exista cateva puncte (evidentiate pe planuri) in care este necesara actualizarea sistemului de transmisie, prin realizarea unei antene de exterior.

c. In locatiile cu supraveghere video transmisia va fi prin cablu de date (WIFI sau GSM acolo unde nu este posibila aducerea unui cablu de date). Pentru transmisia prin cablu sau WIFI se furnizeaza si routerele care asigura canalul VPN (de securizare a transmisimiei in retelele publice)

Acolo unde se monteaza antene este necesara realizarea de protectie impotriva loviturilor de traznet.

Echipamentele din aceste locatii, adica PLC-urile, centrala antiefractie si DVR-ul se vor conecta la un router ce se va amplasa in acelasi tablou cu PLC-ul si DVR-ul local.

In cazul in care, din motive estetice sau functionale, DVR-ul si routerul nu se pot amplasa in acelasi tablou, se permite amplasarea acestora intr-o alta cutie sau rack, langa tabloul SCADA.

d. In locatiile in care exista o concentrare mare de puncte de masura, se poate crea si o retea locala cu acces point-uri cu latime de banda de 5Ghz.

Cablurile montate ingropat se vor dezafecta numai daca traseul lor va coincide cu traseul noilor cabluri.

10.4.6 Sistem antiefractie, inclusiv supraveghere video In locatiile sensibile, cu zona de risc ridicat, unde nu exista personal, se vor prevedea sisteme anti-efractie si de supraveghere video.

Locatiile in care se vor monta aceste sisteme sunt urmatoarele:

• Aninoasa C10.2- PROGRAM_PRIORITAR DUPASF.DOC 111

COPYRIGHT 2014 BY SC HALCROW ROMANIA SRL • COMPANY CONFIDENTIAL

• Rezervoare 2x200mc

• Vulcan

• Rezervor 1x2000mc

• Uricani


• Statie pompare Toplita

• Lupeni

• Statie clorinare

• Statie pompare cartier Stefan

• Statie pompare Vascoza



• Rezervor 1x500mc Barbateni

• Rezervoare 2x300mc cartier Stefan

• Petrila

• Rezervor Lonea 2x250mc

• Rezervor 8 Martie 2x1500mc

• Rezervor tunel 2x500+1x2500mc

• Statia de pompe apa potabila Petrila-8 Martie

• Petrosani

• Rezervor Daranesti 2x2000mc

• Rezervor Universitatea Petrosani 2x750mc

• Rezervor Hermes 2x1500mc

In fiecare dintre aceste locatii se va monta o centrala antiefractie, cu tastatura si afisaj LCD, iar centrala se va amplasa in camera tehnica, imediat langa usa de intrare in incapere.

Pe usa de acces si pe fereastra se vor monta contacte magnetice, iar pentru supravegherea ariei de acces se vor utiliza detectori de miscare IR+MW. Detectorii vor fi calibrati astfel incat sa nu detecteze animale de mici dimensiuni. Centrala va fi dotata si cu o sirena de exterior cu flash si acumulatori.

La detectia efractiei se vor aprinde proiectoarele cu LED amplasate astfel incat sa lumineze toate cele patru laturi ale locatiei. Se vor utiliza cate 4 proiectoare cu LED, IP65, de 100W fiecare.

Perimetrul va fi supravegheat in medie de cate 8 camere video pentru fiecare locatie. Acestea vor fi amplasate astfel incat sa supravegheze atat perimetrul zonei supravegheate, cat si camera video adiacenta.

Camerele video se vor amplasa pe suporti metalici montati pe peretii camerelor tehnice sau alte constructii locale astfel incat sa nu fie accesibile din exteriorul locatiei.

DVR-ul va colecta imaginile de la camerele video si le va stoca pe o perioada de 45 zile.

112


DVR-ul va fi interconectat cu centrala antiefractie prin contacte libere de potential astfel incat sa transmita imaginile de la zona in care s-a detectat efractia catre dispecerul central.

Centrala antiefractie trebuie sa aiba minim 8 intrari de zona, extensibila la 32 de zone si sa fie dotata cu modem IP. Centrala va permite armarea de la distanta, in speta Dispeceratul central, iar lista de evenimente sa poata fi accesata deasemena de la distanta.

DVR-ul va avea modem IP si minim 2 intrari si 2 iesiri pe contacte libere de potential, iar imaginile stocate vor avea o calitate minima de 25FPS, rezolutie de 960x576pixeli.

DVR-urile si camerele video vor fi alimentate si prin UPS care vor asigura o functionare neintrerupta de minimum 4 ore.

In orice moment, operatorul va putea selecta, vizualiza, sterge sau ingheta imagini de la oricare din DVR-uri.

Camerele video vor fi cu vedere pe timp de noapte, cu lentila varifocala, montate in carcase cu incalzire si ventilatoare si vor avea IR la minim 30m.

Transmisia datelor local se va realiza prin cablu, iar in exterior se va face de preferinta prin cablu, sau daca nu este posibil - prin GSM/GPRS/radio.

Proiectele se vor elebora de personal tehnic specializat, avizat ARTS, cu respectarea cerintelor din normele metodologice si a normativelor tehnice impuse prin Legea nr. 333/2003 cu modificarile si completarile ulterioare.

Inaintea inceperii lucrarilor de executie, aceste proiecte vor fi supuse avizarii prin Inspectoratul Judetean pe raza carora se afla obiectivele supravegheate.

10.4.7 Dispeceratul central Dispeceratul SCADA se va amplasa in actualul dispecerat, iar incaperea se va reamenaja (inclusiv mobilier, instalatii de aer conditionat, etc) conform noilor necesitati.

In camera dispecer se vor amplasa si noile echipamente de receptie date, in speta modemurile de date, radio si GPRS.

Camera dispecer va fi deservita de un tablou propriu de alimentare cu energie electrica ce va alimenta toate serverele de date, statiile de lucru, monitoarele si echipamentele de transmisie date.

Tabloul va fi alimentat din tabloul de AAR al grupului electrogen ce va fi amplasat in exteriorul cladirii. Din tabloul grupului electrogen se va alimenta tabloul electric de distributie al dispeceratului SCADA.

Dispeceratul SCADA existent se va reabilita si va integra functiile actualului dispecerat, pe langa preluarea punctelor noi prezentate mai sus. Incaperea va fi astfel amenajata incat sa indeplineasca standardele in vigoare (la data executiei) de protectie la incendiu, protectia muncii, si orice alte cerinte specifice acestui tip de incaperi.

Spatiul creat va fi astfel compartimentat incat sa permita activitatea nestingherita a doi operatori de serviciu (SCADA) si un inginer de sistem.

Structura de servere va fi compusa din doua servere SCADA redundante, un server pentru datele video, doua statii de lucru pentru operatori si o statie de engineering pentru inginerul de sistem.

Serverele SCADA si cel video se vor monta in rack-uri si se vor amplasa in camera actuala de servere aflata la circa 15 metri de camera dispecerat (in linie dreapta).

C10.2- PROGRAM_PRIORITAR DUPASF.DOC 113


Statiile de lucru si cel de engineering vor ramane in camera dispecerat si vor fi conectate la servere prin reteaua locala aferenta exclusiv camerei SCADA.

Posturile de lucru ale operatorilor vor avea monitoarele montate astfel:

- sase monitoare, cinci dintre ele deservind sistemul SCADA si unul pentru sistemul video se vor monta pe perete unul langa altul pe suporti reglabili astfel incat sa ofere o vizibilitate cat mai buna operatorului. Monitoarele vor avea diagonala de minim 40” tip 16:9.

- Doua monitoare duale de minim 2x21” fiecare, montate pe mesele de lucru ale operatorilor.

Cele 5 monitoare SCADA vor fi comandate de operatori si vor fi conectate la serverul SCADA

Statia de engineering va avea monitor propriu care va putea accesa si oricare dintre servere sau statiile de lucru si monitoarele operatorilor.

In camera dispecer se vor amplasa si noile echipamente de receptie date, in speta modemurile de date, radio si GPRS.

Camera dispecer si sala servelor va fi deservita de un tablou propriu de alimentare cu energie electrica ce va alimenta toate serverele de date, statiile de lucru, monitoarele si echipamentele de transmisie date.

Tabloul va fi alimentat din tabloul de AAR al grupului electrogen ce se va furniza ca parte a sistemului SCADA si va fi amplasat in exteriorul cladirii.

Din tabloul grupului electrogen se vor alimenta tabloul electric de distributie al dispeceratului SCADA, serverele din sala serverelor si iluminatul de siguranta aferent(acesta se va realiza prin acest proiect)

Acest tablou va contine circuitul de alimentare al UPS-ului precum si toate circuitele de prize aferente statiilor de lucru si de alimentare a elementelor de comunicatie.

UPS-ul a fost dimensionat astfel incat toate serverele, statiile de lucru, monitoarele si echipamentele de comunicatii sa poata functiona minimum 1 ora.

Prizele de tensiune normale si circuitul de iluminat raman alimentate din tabloul electric existent.

Suplimentar se vor monta doua unitati de aer conditionat de 15000BTU pentru mentinerea climatului necesar bunei functionari a echipamentelor din camera dispecer si camera serverelor

Serverele trebuie sa permita arhitectura redundanta astfel incat unul sa fie activ si unul in stand-by, iar la defectarea unuia dintre ele, serverul in stand-by sa preia automat functiile celui activ.

Serverele trebuie sa fie de tip rackabil climatizat si sa aiba urmatoarele caracteristici minimale astfel incat sa asigure functionarea si raspunsul rapid al softului SCADA precum si al celorlalte softuri adiacente instalate pe ele:

• Memorie minim 8Gb expandabila pana la 32Gb, minim DDR4

• Hard disk 3buc pentru fiecare sistem cu capacitate de minim 1Tb in tehnologie RAID 5.

• Placa de retea cu 4 porturi 10/100/1000

• Procesor de minim 2.7Ghz (maxim 6 luni de la lansarea in productia de serie), arhitectura multicore (quad core) multithread.

• Porturi USB minim 4 pentru fiecare calculator

• Port video pentru cele 5 monitoarele dedicate

• Climatizare automata a rackului inclusiv conexiunile si legaturile

Statiile de lucru operatori trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici minimale:

114


• Memorie minim 8Gb expandabila pana la 16Gb, min DDR4

• Hard disk de minim 2 bucati, 500Gbfiecare , RAID 1

• Placa de retea 10/100/1000

• Processor de minim 2.7Ghz, arhitectura multicore (quad core) multithread.

• Porturi USB – minim 4

• Tastatura si mouse optic

• Unitate DVD RW

• Boxe, minim 5W RMS

• Iesire video pentru monitorul dual

• Comanda monitoarelor de pe perete

• Licente sistem operare , licente software tip pachet office

Statia de engineering va fi cu monitor de minim 21” cu processor de minim 3Ghz cu minim 4 nuclee, memorie 8Gb, hard disk 1Tb, patru port USB, memorie video min 2Gb, unitate DVD RW, port RJ45, port HDMI, , placa de retea 10/100/1000, tastatura internationala si mouse optic, boxe, aflat in productie in configuratia ofertata de mai putin de 6 luni.

Statia de engineering va avea instalata pe ea toate softurile si licentele necesare pentru configurarea sistemului SCADA precum si cel de configurare ecrane grafice.

Serverele SCADA si statiile de lucru si engineering vor avea instalate toate licentele necesare operarii intregului sistem in deplina siguranta, realizarea de rapoarte si de analiza a datelor (licenta pentru pachet tip Office) si cu prevenirea atacurilor informationale din exterior.

Serverul video va prelua toate imaginile si va stoca numai imaginile video transmise in caz de alarma de efractie. Imaginile video vor fi stocate pe o perioada de minim 30 de zile dupa care se vor arhiva automat. In caz de nevoie serverul video va putea accesa la cerere orice imagine video din sistem.

Monitoarele amplasate pe pereti vor avea diagonala de minim 40” si vor fi Full HD cu tehnologie LED.

Pe oricare dintre cele 5 monitoare SCADA se va putea vizualiza oricare dintre ecranele SCADA precum si paginile web, iar pe monitorul aferent sistemului video se va putea vizualiza oricare dintre camerele video din teren. Pe un monitor se vor afisa minim 16 camere simultan. Imaginile vor putea fi full customizabile de catre oricare din cei doi operatori SCADA din camera dispecer.

Modulul de testare SCADA

La dispeceratul SCADA se va realiza un modul fizic destinat verificarii modului de functionare a senzorilor, PLC, modem (fizic, software- se vor furniza un set format din minim un senzor de fiecare tip utilizat in sistemul SCADA si un PLC si modem utlizat in sistem), dotat cu surse de tensiune suficiente (atat de curent reglabil cat si tensiune reglabile, cu minim 5 canale de curent reglabil si 4 canale de tensiune reglabile etc.), cutie de montaj si interfatare cu un calculator de teste. Calculatorul de teste va fi cel de pe autoutilitare de interventie SCADA.

10.4.7.1 Cerinte generale soft SCADA

Software-ul SCADA constă într-o interfață om-mașină sistem (HMI), cu suport pentru supraveghere și procesul de control, achiziție de date în timp real, alarmă și management de eveniment, de colectare a C10.2- PROGRAM_PRIORITAR DUPASF.DOC 115


datelor istorice, generarea de rapoarte, comunicatii de telemetrie locale sau la distanță la PLC, RTU și acces la internet / intranet. Software-ul trebuie să fie ușor de utilizat, cu un mediu de dezvoltare grafic orientat pe obiect și trebuie să aibă o arhitectură deschisă, sprijinită pe cele mai noi sisteme software Server și de operare client.

Sistemul trebuie să aibă flexibilitatea built-in pentru a permite configurarea usoara, în conformitate cu cerințele specifice utilizatorului final, precum și modificarea rapidă și ușoară de către utilizatorul final în domeniu.

Software-ul constă dintr-o suită de componente modulare de la un singur producător de software, care sunt strâns integrate împreună pentru a îndeplini toate funcțiile sistemului SCADA. Suita cuprinde un HMI pentru vizualizare proces, o bază de date relațională în timp real de colectare a datelor istorice cu o interfață interogare deschisă și accesibilă, instrumente de client pentru trend și raportare atat in cadrul HMI cat si la unitati de sine statatoare. Driverele de comunicatie pentru achizitia de date de la PLC si RTU sunt furnizate și susținute de furnizorul de software.

Baza de date nu va avea nicio restrictie privind volumul de date inmagazinat din punct de vedere software

Softul SCADA sa permita afisarea pe fiecare monitor a oricarei ferestre in mod independent, customizabil de catre oparator sau selectabil dintr-o lista predefinita

Softul SCADA sa aiba o interfata WEB care sa permita vizualizarea informatiilor SCADA. Informatiile disponibile vor fi customizate functie de drepturile de acces al fiecarui utilizator. Controlul accesului se face prin firewall sau similar in cadrul retelei.

Sistemul trebuie să fie scalabil, astfel încât o singura aplicatie stand-alone sa poata fi ușor extinsa într-o rețea mare de control distribuit fie cu servere de baze de date simple sau redundante, simple sau servere de comunicații redundante care furnizează informații la mai multe stații de lucru clienți. Software-ul va avea, de asemenea, capacitatea de a interfața ușor cu baze de date externe, modelare și simulare, cum ar fi sisteme de management de întreținere, ERP și sisteme GIS.

Arhitectura SCADA trebuie sa permita extinderea sistemului cu cel putin 20% fata de numarul necesar la etapa punerii in functie fara achizitia de licente noi

Mediul de dezvoltare va utiliza o baza de date cu modele de obiect, pentru a permite proiectarea unei aplicatii care tine de caracteristicile fizice ale sistemului SCADA, inclusiv topologie geografică, echipament fizic și locațiile de preluare date. Sistemul utilizează conceptul de obiecte fizice. Aceste obiecte pot reprezenta dispozitive din lumea reală, cum ar fi calculatoarele, PID bucle, Motoare, Pompe etc., sau obiecte informaționale, cum ar fi baze de date read/write, XML read/write, etc.

Softul SCADA trebuie sa realizeze diferite nivele de acces pentru diferiti utilizatori. Nivele de acces vor fi:

Nivel client – Vor putea fi vizualizate oricare dintre ecranele SCADA sau camerele video din sistem;

Nivel operator – Operatorul va putea accesa oricare dintre ecranele SCADA sau video si va putea modifica parametri de functionare, va putea da comenzi catre elementele de actionare, va putea scoate rapoarte de evenimente si alarme si va putea realiza grafice si trenduri de functionare;

Nivel tehnolog – Suplimentar fata de nivelul operator, inginerul tehnolog va putea modifica praguri de alarmare sau limite de functionare;

Nivel administrator de sistem – Este cel mai inalt nivel de acces iar inginerul de sistem va putea sa modifice programe, bucle de reglaj, ecrane si tot ce tine de componenta intregului sistem.

Rapoartele de evenimente trebuie sa includa data si logul accesului in sistem pe baza de ID user, precum si orice modificare soft realizata.

Softul trebuie sa permita organizarea de alarme precum si prioritizarea acestora atat in functie de nivelul de alarma cat si functie de importanta locului unde s-a produs alarma.

116


Alarmele trebuie sa fie structurate pe minim 4 nivele:

• Alarma critica;

• Alarma mare;

• Alarma medie;

• Alarma joasa sau eveniment.

Sistemul trebuie sa permita monitorizarea in timp a oricarui tag sau ansamblu de taguri prin atasarea acestora la trenduri grafice de urmarire precum si posibilitatea definirii unei anumite perioade de timp pentru vizualizarea atat in timp real cat si anterior pe cel putin 30 zile a parametrilor solicitati.

Softul trebuie sa permita si importul sau exportul de fisiere de tip csv, excel si trebuie sa poata transfera automat date in alte baze de date de tip SQL sau Oracle. Exportul de date trebuie sa poata fi configurat facil, oricare dintre taguri sa poata fi selectat sau deselectat pentru transmiterea lui in alte baze de date. Aceasta cerinta este necesara pentru integrarea cu alte sisteme existente cum ar fi de exemplu sistemul GIS si de modelare hidraulica al Companiei Apaserv Valea Jiului.

Editorul grafic trebuie sa aiba librarii de obiecte cum ar fi butoane, pompe, rezervoare etc si trebuie sa permita si crearea de noi obiecte grafice.

Editorul grafic trebuie sa permita si realizarea de „pan” si „zoom” pe anumite portiuni ale ecranelor.

De asemenea trebuie sa permita utilizarea de animatii grafice pentru culori si obiecte.

Spre exemplu pompele in functionare trebuie sa se invarta, alarmele trebuie sa clipeasca schimbandu-si culoarea etc.

Sistemul SCADA trebuie sa includa toate interfetele soft si/sau hard pentru integrarea tuturor sistemelor locale, PLC-urilor si RTU-urilor si trebuie sa asigure comunicatia cu diverse protocoale de comunicatie de tip OPC, Modbus, Profibus, DNP3, TCP/IP, nelimitate la acestea astfel incat sa se permita integrarea facila a tuturor sistemelor locale, iar tipurile minime de date suportate ,dar nelimitate la acestea, sa fie de tip Boolean, Word, Byte, Float, Double, String, Integer, Time, Elapsed time.

Redundanta softului trebuie sa fie atat la nivel de aplicatie, cat si la nivel de baza de date astfel incat atunci cand sistemul este preluat de serverul in stand-by, toate parametrizarile, actiunile, evenimentele, alarmele, istoricele si trendurile sa fie actualizate si sa reia functionarea fara a mai fi necesara refacerea parametrilor sau a actiunilor anterioare.

10.4.7.2 Cerinte specifice sistem SCADA

Ecranul principal trebuie sa fie aria geografica a Vaii Jiului cu reprezentarea ierarhizata a fiecarui UAT in parte.

Fiecare UAT trebuie sa fie reprezentat pe harta geografica a regiunii si pe care sa fie pozitionate punctele de monitorizare sau locatiile principale (de tipul statii de tratare, statii de pompare etc.).

Fiecare punct de monitorizare sau statie trebuie sa aibă ecrane proprii cu reprezentarea tuturor paramentrilor necesari.

De pe fiecare ecran grafic trebuie sa se poata accesa facil, prin butoane grafice, instrumentul de realizare rapoarte, istorice, alarme, trenduri de functionare, parametri sau taguri pentru export.



Softul SCADA trebuie sa permita exportul automat de date catre alte baze date de tip SQL, Oracle.

Pentru aceasta sistemul trebuie sa permita pentru fiecare parametru definirea unui ID corespondent pentru fiecare baza de date externa, tabele din care acesti parametri sa fie copiati in fiecare baza de date externa precum si valorile parametrilor si posibilitatea de agregare (minim, maxim, medie etc) la diferite intervale de timp.

Softul SCADA trebuie sa permita alegerea parametrilor care vor fi exportati in alte baze de date, fiecare valoare sau valori agregate la diferite intervale de timp, copiere automata sau la solicitare.

Sistemul va interactiona si cu sistemul GIS care va prelua datele necesare din sistemul SCADA. Softul va permite si vizualizarea de pagini HTML pe ecrane separate si personalizate. Pe aceste tipuri de pagini vor fi afisate paginile web ale MHC-urilor, precum si pagina web de monitorizare a parcului auto al Companiei.

Reteaua de date radio se va realiza din cel mult 11 repetoare amplasate astfel incat sa se permita receptia radio a unui numar maxim de puncte de monitorizare. Unde nu exista posibilitatea receptiei directe sau prin intermediul a cel mult unui repetor, se va alege solutia de transmisie GPRS , wireless sau conexiune prin cablu.

10.5 Utilaje si echipamente pentru intretinerea sistemelor de apa si apa uzata

Pentru imbunatatirea si eficientizarea activitatii de intretinere a sistemelor de apa si canalizare desfasurata de Operator, prin proiect se propune achizitionarea unor echipamente si utilaje, prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 10- 34 Lista de echipamente si utilaje fara montaj destinate intretinerii sistemelor de apa si apa uzata

Nr. crt. Echipamente fara montaj Buc. Justificare

1 Echipamente pentru detectarea pierderilor in retelele de apa - Autolaborator pentru echipamente de detectare a pierderilor in retelele de apa, compus din:

1.1

Vehicul pentru transportul si depozitarea echipamentelor de detectare a pierderilor in retelele de apa, inclusiv amenajare

1

Obiectivul declarat al acestui autolaborator este acela de a monitoriza si detecta pierderile de apa aparute spontan pe retelele de transport apa potabila aflate sub presiune, printr-o succesiune de activitati complementare ce restrang succesiv aria de cautare si stabilesc punctul exact in care este necesara interventia. Astfel, se incepe cu inregistrarea si depistarea acelor zgomote produse de fisuri intr-o arie mare de distributie, se calculeaza pozitia defectului fata de cele 2 capete ale unui tronson, se reconstituie traseul conductei pe suprafata terenului investigat si se pozitia sparturii depistate. Datele inregistrate succesiv de aceste echipamente sunt preluate prin tehnologie “wireless”, stocate si transmise catre dispeceratul central, unde vor fi comparate si interpretate pentru diagnoza. Toate aceste activitati vor permite gasirea pierderii de apa intr-o maniera noninvaziva, fara necesitatea efectuarii unor lucrari suplimentare de excavatie, evitandu-se astfel sapaturile deschise si blocarea temporara a traficului. Detectarea pierderilor de apa se poate face pe orice tip de conducte sub presiune, realizate din materiale precum fonta, PEID sau altele. Avand posibilitatea de eliminare a zgomotelor de fond, softul ofera posibilitatea unor analize si raportari ale defectelor depistate. Toate echipamentele vor fi instalate in compartimentul spate al autovehiculului, compartiment in care nu vor fi transportate persoane.

1.2 Sistem pentru prelocalizarea pierderilor de apa prin inregistrarea 1 Necesar pentru monitorizarea unui sector de retea si depistarea acelor

tronsoane de conducte care pot prezenta fisuri, inainte ca pierderea de

118


Nr.

Echipamente fara montaj Buc. Justificare si analiza zgomotelor de pe retea, cu un set de 45 loggeri de zgomot

apa sa devina vizibila prin aparitia unor zone inundate. In acest fel, echipamentul concura la evitarea unor pierderi masive de apa din reteaua de distributie a apei potabile si la restrangerea ariei de cautare a defectiunii.

1.3 Corelator digital pentru localizarea pierderilor de apa din conducte 1

Pentru localizarea pierderilor de apa, prin localizarea zgomotului produs de apa care iese dintr-o spartura, zgomot ce se propaga spre ambele capete ale conductei. Zgomotul este inregistrat de 2 senzori, iar corelatorul compara semnalele date de acestia, le coreleaza si calculeaza distanta pana la defect.

1.4

Locator de trasee conducte metalice si nemetalice pentru localizarea traseelor ingropate, inclusiv sonda acustica si generator de impulsuri

2

Necesar pentru stabilirea cu precizie a traseului tronsonului de conducta (metalica sau nemetalica) investigat. Conducta fiind ingropata, este dificila indicarea cu precizie a pozitiei sparturii raportata la cele 2 capete ale tronsonului, motiv pentru care se impune redarea traseului acesteia pe suprafata terenului investigat. Astfel, localizarea este mult mai precisa si poate fi confirmata cu detectorul acustic de teren. In plus, datorita domeniului larg de frecvente cu care opereaza, masoara rapid si exact adancimea la care se afla conducta si ofera o localizare optima, indiferent de conditii.

1.5 Detector acustic pentru confirmarea exacta a pierderilor de apa in teren 1 Necesar pentru confirmarea exacta a locului unde s-a produs fisura,

inainte de inceperea lucrarilor de excavatie.

1.6 Locator feromagnetic pentru localizarea capacelor de camin sau a altor obiecte feroase ingropate

2

Necesar pentru localizarea capacelor de camin ingropate si pentru investigarea terenului ce urmeaza sa fie excavat. In acest fel se evita deteriorari accidentale si lucrari de remediere nedorite ale diverselor obiecte feroase ingropate.

1.7 Data logger de presiune 10

Echipamentele sunt utilizate pentru inregistrarea presiunilor in diferite puncte strategice ale sistemului de alimentare cu apa. Acestea semnalizeaza si identifica zonele cu pierderi de apa, pe baza variatiilor de presiune inregistrate .

1.8 Debitmetru portabil Dn 25 – Dn800mm 1

Utilizat pentru masurarea debitelor pe conducte, fiind usor de montat si portabil. Masuratoarea se face din exteriorul conductei, fara a avea contact direct cu coloana de apa si a fi necesara intrarea in sistemul de conducte sau intreruperea alimentarii. In acest fel se evita orice risc de contaminare a apei potabile iar cu acest aparat pot fi verificate pompele si sau debitele pe conductele de apa.

1.9 Sistem informatic (laptop + imprimanta color) 1

Pentru utilizarea impreuna cu echipamentele de detectare a pierderilor de apa, necesar pentru instalarea software-ului, importul si analiza datelor preluate din teren, generarea de rapoarte si printarea acestora pe hartie

1.10 Set unelte si scule 1

Necesar pentru pregatirea lucrarilor in teren si asigurarea frontului de lucru. Din dotarea autolaboratorului trebuie sa faca parte unelte si scule speciale precum chei, surubelnite, pile, ciocane, clesti, perii, lanterna, lopata, cazma, tarnacop, ranga, odometru, conuri reflectorizante pentru marcaj. Toate aceste accesorii vor fi depozitate in cutii pentru scule.

TOTAL

Echipamente pentru detectarea pierderilor in retelele de apa - Autolaborator pentru echipamente de detectare a pierderilor in retelele de apa

21

2 Echipamente pentru inspectia conductelor de canalizare

2.1 Autospeciala dotata cu CCTV dotata cu hidrocuratitor 1 Necesar pentru inspectia periodica a starii tehnice a retelelor de

canalizare

TOTAL Echipamente pentru inspectia conductelor de canalizare 1



Nr.

Echipamente fara montaj Buc. Justificare

3 Echipamente pentru monitorizarea calitatii apei

3.1 Autolaborator pentru calitatea apei, dotat cu sistem de racire 1 Necesar pentru monitorizarea calitatii apei potabile

TOTAL Echipamente pentru monitorizarea calitatii apei 1

4 Echipamente de interventie la retelele de apa

4.1 Generator electric de sudura portabil 250A - cu motor termic 6

Necesare in cazul interventiilor la aductiuni si retelele de distributie a apei

4.2 Aparat sudura PE cap la cap (max. 315 mm)si EF 3

4.3 Aparat sudura PE - Electrofuziune 3 4.4 Motopompe 6 4.5 2" 3 4.6 3" 3 4.7 Motocompresor 2

4.8 Echipament de foraj orizontal, Dn 100 mm 1

4.9 Buldoexcavator 1

TOTAL Echipamente de interventie la retelele de apa 28

5 Obturatoare pneumatice pentru interventii la retelele de canalizare

5.1 Pentru DN200- DN400 mm, Pmax=2.5 bar, fara by-pass 1

Necesare pentru izolarea tronsoanelor de conducta de canalizare, in vederea remedierii defectiunilor



5.4 Pentru DN200- DN400 mm, Pmax=2.5 bar, cu by-pass 1



TOTAL Obturatoare pneumatice pentru interventii la retelele de canalizare 6

6 Mijloace auto pentru intretinerea sistemelor de apa, canalizare, SCADA

6.1 Vidanja 8mc 1 6.2 Hidrocuratitor 9mc 1

6.3 Autocombinata 8mc 1 Necesar pentru intretinerea curenta a sistemelor de canalizare

6.4

Autospeciala dotata cu: troliu, macara manuala cu lant 2 tone, carlig pt.remorcat cu nuca, chingi, trusa de scule

1 Necesara pentru intretinerea curenta a captarilor de suprafata

6.5 Camion pentru incarcare-descarcare si basculare containere, cu capacitatea de 10 mc

1 Necesar pentru evacuarea namolurilor rezultate din tratarea apei brute in STA

6.6

Autoutilitara, echipata cu aparatura de masura si control, truse de scule, scara de interventie

1 Necesara pentru inspectia si intretinerea curenta a sistemului SCADA

TOTAL Mijloace auto pentru intretinerea sistemelor de apa, canalizare, SCADA

6

120



10.5.1 Echipamente pentru detectarea pierderilor din retelele de apa Se prevede achizitionarea unui autolaborator dotat cu echipamente pentru detectia de pierderi de apa din retelele de apa, care sa contina echipamente acustice de prelocalizare (pentru stabilirea zonei in care se produce pierderea de apa) si localizare (pentru stabilirea cu exactitate a punctului care determina pierderile de apa), corelator digital, sonda acustica si generator de impulsuri, loggeri de presiune si de date, debitmetru portabil, locatoare pentru conducte si locator feromagnetic pentru depistarea caminelor acoperite de asfalt, precum si laptop si imprimanta pentru deservirea tuturor acestor echipamente.

Caracteristicile minime ale acestor echipamente trebuie sa respecte cerintele urmatoare:

• Vehicul utilitar, de max 3,5t, motor Diesel min 125CP si mac 2300cmc, minim Euro5, complet echipat din punct de vedere SSM

• Sistem pentru prelocalizarea pierderilor de apa prin inregistrarea si analiza zgomotelor de pe retea, cu un set de 45 loggeri de zgomot. Sistemul va contine:

o Echipamentul de receptie si control (unitate de comanda) cu receptor GPS

o Un set de minim 45 de inregistratoare logger, cu genti/casete de transport

o Un set de minim 50 unitati repetoare radio pentru extinderea zonei de acoperire radio a loggerilor

o Un set de minim 3 unitati de transmitere a datelor la distanta prin reteaua GSM/GPRS

o Soft cu licenta pentru minim 2 ani, destinat gestionarii datelor in retea inclusiv pentru functia de corelare

• Corelator digital pentru localizarea pierderilor de apa din conducte – contine: unitate centrala pentru corelare on si offline cu max 8 multisenzori, o pereche emitatori, o pereche senzori, 3 buc. multisenzori, o pereche senzori hidrofon, soft intern si pentru PC, cablu de date, casti, prelungitoare pentru senzori si valize transport pentru toate aceste echipamente.

• Locator de trasee conducte metalice si nemetalice pentru localizarea traseelor ingropate, inclusiv sonda acustica si generator de impulsuri – contine: receptor cu minimum 12 frecvente active in banda 0,512 – 83 kHz, mod de lucru retea energie electrica 50 – 250 Hz, mod de lucru radio (in banda 15 – 24 kHz), semnal de protectie catodica (100 Hz ), adancimea maxima de detectare 7 m, generator, sonda GPS, sonda inductiva pentru localizare conducte / canalizatii nemetalice si cablu de min 60m, cablu min 30m cu bobina inductiva la capat si microfon, precum si elemente de etansare pentru introducerea in conducte sub presiune de mici dimensiuni,

• Detector acustic pentru confirmarea exacta a pierderilor de apa in teren. Setul va contine: receptor locator de pierderi prin metode acustice, cu curea de transport, microfon de teren cu protectie la vant cu trepied, microfon universal prevazut cu varf metalic, magnet de prindere si adaptor tip trepied pentru suprafete universale, microfon de sol tip baston cu varf metalic de minim 40 cm, cabluri de conexiune, casti, valiza de transport

• Locator feromagnetic pentru localizarea capacelor de camin sau a altor obiecte feroase ingropate – adancime de detectare pana la 4,5m pentru obiecte feroase de mari dimensiuni, semnalizare



acustica si optica (ecran LCD) in momentul detectarii, indicator de avertizare la detectarea retelelor electrice de 50Hz

• Data logger de presiune – set de 10 loogeri de presiune, cu transfer de date catre PC prin USB sau radio, domeniu de presiune 0..25bar, unitate de citire date cu card SD

• Debitmetru portabil Dn 25 – Dn1500mm – debitmetru ultrasonic, inclusiv dispozitiv de masurare a grosimii peretilor conductelor

• Sistem informatic (laptop + imprimanta color)

• Set unelte si scule (chei, clesti, surubelnite, ciocane, pile, ferastrau, lanterna)

10.5.2 Echipamente pentru inspectia conductelor de canalizare • Autospeciala dotata cu CCTV si hidrocuratitor – caracteristici tehnice minime:

o vehicul utilitar cu greutate totala max 6,5t, motor Diesel max 3000cmc si min 165CP, complet echipat din punct de vedere SSM, cu compartiment operator si compartiment tehnic,

o unitatea de curatare cu jet de apa sub presiune pmin 150 bar si 100 l/min,

o 6 rezervoare de apa de 400l fiecare

o comanda integrala prin intermediul unui panou de control

o sistem complet de duze

o sistem de inspectie CCTV pentru conducte si camine

10.5.3 Echipamente pentru monitorizarea calitatii apei • Autolaborator pentru calitatea apei, dotat cu sistem de racire – caracteristici tehnice minime:

o vehicul utilitar cu greutate totala max 3,5t, motor Diesel, minim 125 CP si maxim 2300 cmc, complet echipat din punct de vedere SSM, cu spatiu de lucru amenajat pentru operatiuni de lucru si depozitare echipamente

o dotat cu laptop si imprimanta

o aparatura pentru teste microbiologice

o unitate de filtrare

o aparatura pentru teste fizico-chimice: turbidimetru portabil, ph-metru digital portabil, conductometru digital portabil, arsenator digital portabil (pentru determinarea Arsenicului din apa), termostat pentru procesele de fermentare anaeroba, spectrofotometru

o kit-uri pentru trusa mobila pentru determinari fizico-chimice apa potabila

o sistem de racire pentru pastrare probe

10.5.4 Echipamente de interventie la retelele de apa • Generator electric de sudura portabil 250A - cu motor termic

• Aparat sudura PE cap la cap (max. 315 mm)si EF

• Aparat sudura PE - Electrofuziune

122


• Motopompe de 2" si 3"

• Motocompresor

• Echipament de foraj orizontal, Dn 100 mm

• Buldoexcavator

10.5.5 Obturatoare pneumatice pentru interventii la retelele de canalizare

• Pentru DN200- DN400 mm, Pmax=2.5 bar, fara by-pass (pentru teste cu aer comprimat)

• Pentru DN300- DN500 mm, Pmax=2.5 bar, fara by-pass

• Pentru DN400- DN700 mm, Pmax=2.5 bar, fara by-pass

• Pentru DN200- DN400 mm, Pmax=2.5 bar, cu by-pass (pentru testarea conductelor de canalizare cu apa)

• Pentru DN300- DN500 mm, Pmax=2.5 bar, cu by-pass

• Pentru DN400- DN700 mm, Pmax=2.5 bar, cu by-pass

10.5.6 Mijloace auto pentru intretinerea sistemelor de apa, canalizare, SCADA

• Vidanja 8mc

• Hidrocuratitor 9mc

• Autocombinata 8mc

• Autospeciala dotata cu: troliu, macara manuala cu lant 2 tone, carlig pt.remorcat cu nuca, chingi, trusa de scule

• Camion pentru incarcare-descarcare si basculare containere, cu capacitatea de 10 mc

• Autoutilitara, echipata cu aparatura de masura si control, truse de scule, scara de interventie

10.5.7 Autoutilitara mentenanta si operare In vederea asigurarii operativitatii in interventii precum si pentru mentenanta sistemului se prevede o autospeciala dotata cu scule si aparate de masura si control pentru depanarea in timp util a defectelor ce pot aparea.

Autospeciala trebuie sa fie tip duba doua locuri, cu motor pe motorina, capacitate cilindrica 1400 cmc, cu portbagaj pentru scara si usi duble spate si sa aibă urmatoarele dotari:

• Scara extensibila la 4 metri inaltime – 1buc

• Centura de siguranta pentru lucrul la inaltime



• Trusa scule electrician dotata cu cleste sfic, patent, trusa 6 surubelnite cap cruce si drepte pe trei marimi, cleste pentru dezizolare cabluri, cleste sertizare cabluri date, chei fixe de la 8 la 20, multimetru digital prefesional pentru masurare rezistenta, tensiuni continue si alternative, curenti continui si alternativi, diode si tranzistori. – doua seturi

• Trusa de lipit portabila cu reglaj de temperatura

• Minibanc de lucru cu menghina fixa.

• Rafturi pentru echipamente si scule

• Bormasina cu acumulatori

• Bormasina cu rotopercutor

• Bomfaier.

10.6 Strategia de investitie

In Valea Jiului, lista prioritara de investitii a fost stabilita in conformitate cu cerintele Comisiei Europene si a directivelor pentru apa si apa uzata. In cadrul programelor anterioare de finantare europeana au fost facute investitii semnificative in sectorul de apa si apa uzata in vederea conformarii. Prin intermediul actualei etape de finantare se vor face investitii in cele doua aglomerari din Valea Jiului, Petrosani si Uricani, principalele investitii fiind pentru imbunatatirea calitatii apei catre consumatori si reabilitarea retelelor existente in vederea reducerilor pierderilor si de asemenea pentru a reduce impactul negativ asupra mediului inconjurator cauzat de eventualele deversari accidentale sau infiltratii datorate conditiilor proaste ale reteleor existente.

In capitolul 13 sunt detaliate Strategia de Achizitie si Planul de Implementare, in care sunt prezentate gandirea pentru viitoarele contracte de achizitii publice care vor fi lansate prin intermediul actualei masuri de finantare. Este de asemenea prezentata o diagrama Gantt cu estimarile de timp pentru implementarea contractelor de achizitie, contracte ce vor trebui finalizate pana la data termenului de conformare.

Cu toate acestea, este important să se eșaloneze programul de implementare în așa fel, astfel încat să gestioneze în toate etapele cerințele administrative ale Autoritatii Contractante.

In Capitolul 13 sunt descrise principalele achizitii publice si se propun 13 contracte de lucrari, din care 3 sunt proiectare si executie (FIDIC Galben) iar 10 sunt contracte de executie (FIDIC Rosu). Pentru o mai buna implementare contractele pot fi impartite pe loturi, fapt ce ar permite accesul mai multor posibili ofertanti, insa de asemenea poate prezenta riscuri mai ridicate in implementare, luand in considerare lipsa de experienta in implementare a acestor tipuri de contracte de catre companiile mai mici. De asemenea un risc care trebuie luat in considerare la impartirea contractelor pe loturi il reprezinta numarul mai mare de resurse (personal) pentru procedurile de achizitie publica si implementare a contractelor.

Strategia de Achizitie si Planul de Implementare presupune instruiri corespunzatoare si suport pentru personalul Unitatii de Implementare a Proiectului din cadrul Autoritatii Contractante, si ca urmare acestea trebuiesc prevazute si efectuate atat in cadrul Asistentei Tehnice si Management de Proiect cat si in cadrul contractului de Supervizare. Ca urmare, in cadrul Strategiei de achizitie aceste contracte trebuiesc publicate primele.

124


10.6.1 Alimentare cu Apa Pentru constructiile prevazute a fi reabilitate sau constructii noi (statie de clorinare si rezervor Campu lui Neag) s-au facut demeresurile necesare pentru achizitionarea terenurilor, la acest moment toate terenurile necesare fiind achizitionate in vederea investitiei.

Statiile de tratare care vor fi afectate de reabilitari vor fi pastrate in functiune pe timpul lucrarilor. Vor fi totusi opriri programate de scurta durata, insa in perioada acestor opriri vor fi luate toate masurile necesare pentru alimentarea populatiei cu apa potabila. In acest sens in contractele de lucrari vor fi trecute mentiuni si instructiuni catre viitorii constructori referitoare la aceste masuri (instiintari catre populatie si beneficiar, lucrari temporare etc.).

10.6.2 Apa uzata Toate lucrarile pentru apa uzata presupune reabilitarea conductelor existente si constructia a 5 noi statii de pompare. Locatia statiilor de pompare s-a studiat in teren si s-au luat masuri ca acestea sa fie in domeniul public. Toate lucrarile care se vor face nu vor afecta in nici un fel mediul inconjurator sau calitatea efluentului. Costuri de demolare sunt luate in considerare acolo unde este cazul.

10.7 Impactul asteptat al proiectului si indicatorii de performanta

10.7.1 Alimentare cu apa Se prevede ca dupa implementarea proiectului pierderile de apa din sistemul de alimentare cu apa vor fi reduse semnificativ (de la 78%, o reducere cu 30%). Acest fapt se datoreaza, in principal, reabilitarii conductelor, sectorizarii (instalarii de debitmetre pentru monitorizarea debitelor pe sectoare bine definite de retea) si contorizarii globale. Rezultatul final va contribui la imbunatatirea securitatii generale a sistemului. In zona Campu lui Neag, unde un nou sistem de alimentare cu apa va fi executat, rata de conectare va fi 100% conform directivelor europene.

In cadrul acestui proiect, pentru sistemul de alimentare cu apa, cu exceptia localitatii Campu lui Neag, UAT Uricani, nu se realizeaza nicio extindere a retelelor de distributie existente in localitati. In urma executiei unor lucrarilor de reabilitare cde calitate prin programul curent de finantare si, luand in calcul si lucrarile de extindere a retelelor din POS Mediu 2007-2013, nu ar trebui sa existe pierderi care sa provina de la sistemele noi de alimentare cu apa; ca atare, pierderile si implicit interventiile, dupa acest proiect vor scadea simtitor.

Indicatorii de performanta ai sistemului de alimentare cu apa inainte si dupa implementarea proiectului sunt prezentati in tabelele de mai jos.

10.7.1.1 Zona de Alimentare cu Apa Valea de Pesti Tabel 10- 35 Indicatori de performanta pentru alimentarea cu apa

Item (numar) Indicator Unitate Inainte de

proiect Dupa proiect

2.1.1. Total populatie din zona de proiect (zona de alimentare cu apa) Nr. loc* 59,183 55,924 2.1.2 Rata de acoperire: Procentul populatiei conectate la sistemul de alimentare cu

apa (2.1.3/2.1.1) % of 2.1.1 97,19 97,19

2.3.6 Consumuri specifice de apa domestica l/om, zi 66,1 69,3





2.4.14 Populatie deservita per lungime a retelei de alimentare cu apa (retea de distributie + aductiuni)

Nr. loc/km 196,02 177,84

2.4.15 Capacitate de productie instalata (capacitate minima a puturilor, statii de pompare, statii de tratare a apei) 1000 m3/zi 7,2 10,0

2.4.7 Lungimea aductiunilor km 67,121 71,321 2.4.8 Procent reabilitat din aductiuni % din2.4.7 32,5% 2.4.10 Lungimea retelei de distributie Km 226,317 234,317 2.4.11 Procent din reteaua de distributie reabilitata % din2.4.10 18,6% 2.5.1 Total apa non-generatoare de venit (standard IWA: Total input sistem – total

apa vanduta) 1000 m3/zi 22,836 4,293

2.5.2 Procent din apa non-generatoare de venit (2.5.1/2.2.1) % din2.2.1 83 49 2.5.4 Procent din pierderile de apa reale (pierderi fizice) din retea (exclusiv pierderile

tehnice din Statia de tratare a apei) % 58 34

2.5.5 Pierderi de apa reale per numar de bransamente (la presiunea medie in sistem de 30 -40 m)

litri/bransament/zi

2307 425

2.7.1 Consum mediu de electricitate (statia de tratatre + statii de pompare ) 1000 kWh/an 501,345 466,151 2.7.2 Consum mediu de electricitate (statia de tratare + statii de pompare) per

volum de apa produs (per 100 m de presiune) kWh/m³ 0,050 0,146

2.8.4 Nivel de contorizare (2.8.1. numar total de bransamente apa contorizate / 2.4.19 numar total de bransamente)

% din2.4.19 97 97,3

Datorita lucrarilor in Zona de Alimentare cu Apa Valea de Pesti pierderile reale vor fi reduse cu 4.737.788 m3 anual. Ca urmare vor rezulta econonomii ale operatorului, economii care vor fi obtinute odata din reducerea pierderilor cat si din scaderea cantitatii de apa necesar a fi tratata pentru a satisface cerintele din retea.

Tabel 10- 36 Impactul renovarii retelei asupra reducerii reale a pierderilor de apa

Materialul L* Pierderile reale inainte de reabilitare L Pierderile reale dupa reabilitare Reducerea pierderilor de apa

Conducte/ Zone [km]

Pierderile anuale de apa [m³/an]

% din toata lungimea retelei

Pierderile anuale de apa raportat la lungimea retelei [m³/km*an]

[km] Pierderile anuale de apa [m³/an]



Reducerea pierderilor anuale de apa [m³/an]

Reducere cu [%]

Conducte renovate 148,785 2.083.803 50,7% 7.105,70 190,785 391.736 65,1% 1.335,81 1.692.067 81,20%

AC vechi Alt material 144,473 6.251.410 49,3% 21.317,10 102,473 1.175.209 34,9% 4.007,42 5.076.201 81,20% Total 293,258 8.335.213 100,0% 28.422,80 293,258 1.566.945 100,0% 5.343,23 6.768.268 81,20%

Tabel 10- 37 Impactul fiecarei masuri de investitie asupra costurilor energetice – alimentarea cu apa

Masura de investitie Costuri energetice inainte de proiect [€/an]

Costuri energetice dupa proiect [€/an]

Economie de energie [€/an]

% Reducere

Inlocuirea conductelor in SAA Valea de Pesti Inlocuirea a 39,2 km din retea 3.080,40 € 5.393,04 € - 2.312,64 € -75,1% Reabilitarea sistemului de tratare 35.098,80 € 13.090,40 € 22.008,40 € 62,7% TOTAL 38.179,20 € 18.483,44 € 19.695,76 € 51,6%

Tabel 10- 38 Impactul tuturor masurilor de investitie asupra costurilor de operare si mentenanta a alimentarii cu apa

Cost Item Valoare inainte de proiect [€/an] Valoare dupa proiect [€/an] Economie [€/an] % Reducere Apa bruta 88.725,39 € 41.294,17 € 47.431,23 € 53% Materiale 64.353,22 € 70.015,58 € -5.662,35 € -9% Electricitate 38.179,20 € 18.483,44 € 19.695,76 € 52% Salarii brute 786.547,01 € 913.938,91 € -127.391,90 € -16% Taxe asociate salariilor 189.916,47 € 220.676,01 € -30.759,54 € -16% Intretinere si reparatii 1.285,77 € 339.610,47 € -338.324,70 € -26313% Servicii terti 78.844,24 € 87.080,24 € -8.236,00 € -10% Alte costuri cu operarea 138.639,86 € 150.127,11 € -11.487,24 € -8%

126


Total costuri de operare 1.386.491,18 € 1.841.225,93 € -454.734,75 € -33%

10.7.1.2 Zona de Alimentare cu Apa Zanoaga – Taia – Jiet Tabel 10- 39 Indicatori de performanta pentru alimentarea cu apa



2.1.1. Total populatie din zona de proiect (zona de alimentare cu apa) Nr. loc* 58,182 54,978 2.1.2 Rata de acoperire: Procentul populatiei conectate la sistemul de alimentare cu

apa (2.1.3/2.1.1) % of 2.1.1 99,8 99,9

2.3.6 Consumuri specifice de apa domestica l/om, zi 72,4 77,4 2.4.14 Populatie deservita per lungime a retelei de alimentare cu apa (retea de

distributie + aductiuni) Nr. loc/km 192,66 182,18

2.4.15 Capacitate de productie instalata (capacitate minima a puturilor, statii de pompare, statii de tratare a apei) 1000 m3/zi 4,8 4,8

2.4.7 Lungimea aductiunilor km 64,939 64,939 2.4.8 Procent reabilitat din aductiuni % din2.4.7 11,1% 2.4.10 Lungimea retelei de distributie Km 236,435 236,435 2.4.11 Procent din reteaua de distributie reabilitata % din2.4.10 11,7% 2.5.1 Total apa non-generatoare de venit (standard IWA: Total input sistem – total

apa vanduta) 1000 m3/zi 11,554 4,843

2.5.2 Procent din apa non-generatoare de venit (2.5.1/2.2.1) % din2.2.1 69 48 2.5.4 Procent din pierderile de apa reale (pierderi fizice) din retea (exclusiv pierderile

tehnice din Statia de tratare a apei) % 48 34

2.5.5 Pierderi de apa reale per numar de bransamente (la presiunea medie in sistem de 30 -40 m)

litri/bransament/zi

960 402

2.7.1 Consum mediu de electricitate (statia de tratatre + statii de pompare 1000 kWh/an 523,691 486,929 2.7.2 Consum mediu de electricitate (statia de tratare + statii de pompare) per

volum de apa produs (per 100 m de presiune) kWh/m³ 0,085 0,133

2.8.4 Nivel de contorizare (2.8.1. numar total de bransamente apa contorizate / 2.4.19 numar total de bransamente)

% din2.4.19 97,0 97,0

Datorita lucrarilor in Zona de Alimentare cu Apa Zanoaga-Taia-Jiet pierderile reale vor fi reduse cu 1.714.6613/an, ceea ce conduce la econonomii pentru operator, la care se adauga cele rezultate din scaderea cantitatilor de apa de tratat pentru a satisface cerintele din retea.

Tabel 10- 40 Impactul renovarii retelei asupra reducerii reale a pierderilor de apa

Materialul L* Pierderile reale inainte de reabilitare L Pierderile reale dupa reabilitare Reducerea pierderilor de apa

Conducte/ Zone [km]

Pierderile anuale de apa [m³/an]



[km] Pierderile anuale de apa [m³/an]



Reducerea pierderilor anuale de apa [m³/an]

Reducere cu [%]

Conducte renovate 166,602 1.054.303 55,3% 3.498,32 194,202 441.924 64,4% 1.466,36 612.379 58,08%

AC vechi Alt material 134,772 3.162.908 44,7% 10.494,96 107,172 1.325.771 35,6% 4.399,09 1.837.136 58,08% Total 301,374 4.217.210 100,0% 13.993,28 301,374 1.767.695 100,0% 5.865,453 2.449.515 58,08%


Masura de investitie Costuri energetice

inainte de proiect [€/an] Costuri energetice dupa

proiect [€/an] Economie de

energie [€/an] % Reducere



Inlocuirea conductelor in SAA Zanoaga-Taia-Jiet Inlocuirea a 27,4 km din retea 444,00 € 1.670,40 € -1.226,40 € -276% Reabilitarea sistemului de tratare 39.442,09 € 17.639,38 € 21.802,70 € 55% TOTAL 39.886,09 € 19.309,78 € 20.576,30 € 52%


Cost Item Valoare inainte de proiect [€/an]

Valoare dupa proiect [€/an] Economie [€/an] % Reducere

Apa bruta 92.692,06 € 43.140,31 € 49.551,74 € 53% Materiale 67.230,27 € 73.145,78 € -5.915,50 € -9% Electricitate 39.886,09 € 19.309,78 € 20.576,30 € 52% Salarii brute 821.711,33 € 954.798,57 € -133.087,24 € -16% Taxe asociate salariilor 198.407,11 € 230.541,82 € -32.134,71 € -16% Intretinere si reparatii 1.343,26 € 354.793,51 € -353.450,25 € -26313% Servicii terti 82.369,14 € 90.973,36 € -8.604,21 € -10% Alte costuri cu operarea 144.838,06 € 156.838,87 € -12.000,80 € -8% Total costuri de operare 1.448.477,32 € 1.923.541,99 € -475.064,67 € -33%

Tabel 10- 43 Impactul tuturor masurilor de investitie asupra costurilor de operare si mentenanta a alimentarii cu apa

10.7.2 Apa uzata In cadrul programului existent, lucrarile propuse pentru sistemul de canalizare constau in reabilitarea retelelor existente, in alte zone decat cele din masura anterioara. Au fost luate in calcul la stabilirea tronsoanelor ce urmeaza a fi reabilitate: gradul de uzura a conductelor si durata normata de viata. Astfel, retelele de canalizare care nu au fost introduse in proiectele din Fondurile de Coeziune pentru perioada 2007-2013 datorita limitarii finantarilor, au fost incluse in aceasta masura.

10.7.2.1 AGLOMERAREA PETROSANI

Tabel 10- 44 Indicatori de performanta pentru apa uzata Item * (numar) Indicator Unitate Inainte de


3.4.4 Sarcina totala generata in aglomerare P.E. 101,828 96,287 3.4.6 Rata de conectare a incarcarii generate: incarcarea conectata la sistemul de

colectare/ incarcarea totala generata (UWWTD Art.2(5)) % din 3.4.4 95 99

3.2.1.8 Rata de infiltrare in canalizare: volumul apei infiltrate in reteaua de apa uzata/ volum total de apa uzata colectata

% din3.2.1 77 31

3.4.1 Sarcina biologica totala (BOD5) 1000 kg BOD5/zi 7,743 3.6.1 Lungime totala a retelei de apa uzata (incl. colectoarele de apa pluviala &

colectoarele principale) km 271,437 271,437

3.6.5.2 Procent din reteaua de apa uzata reabilitata % - 16,9% 3.6.7 Populatie deservita per lungime a retelei de apa uzata Nr. loc. /km 357 351 3.7.7 Capacitatea statiilor de epurare a apei uzate in populatie echivalenta (p.e.) p.e. 129,000 129,000 3.7.8.10 Volumul de apa uzata epurata cu calitatea efluentului in conformitate cu EC

UWWTD 91/271/EEC Article 4 (5) m3/d 41,860 11,594

3.7.8.11 Procent din volumul de apa uzata epurata cu calitatea efluentului in conformitate cu EC UWWTD 91/271/EEC Articol 4 (5)

% of 3.2.1 100 100

3.9.5 Consum mediu de electricitate per an kWh/an 973,084 959,138 3.9.6 Consum mediu de electricitate per volum de apa uzata epurata kWh/m³ 0,105 0,227

Nu exista investitii care sa aiba ca tinta directa reducerea costurilor operationale prin economii la energie (de exemplu inlocuirea pompelor si a altor echipamente electro-mecanice existente in statiile de pompare din retea).

Tabel 10- 45 Impactul tuturor masurilor de investitie asupra costurilor de operare si mentinere a apei uzate

128


Cost Item Suma inainte de proiect [€/an]

Suma dupa proiect [€/an]

Economie [€/an] % Reducere

Materiale 19.074,94 € 102.785,27 € -83.710,34 € -439% Electricitate 87.632,61 € 105.309,52 € -17.676,91 € -20% Salarii brute 427.198,59 € 755.808,18 € -328.609,59 € -77% Taxe asociate salariilor 105.146,95 € 186.028,05 € -80.881,11 € -77% Intretinere si reparatii 757,91 € 477.851,20 € -477.093,29 € -62949% Servicii terti 98.704,52 € 109.015,11 € -10.310,59 € -10% Costuri depozitare namol - € 21.101,93 € -21.101,93 € Alte costuri cu operarea 210.629,79 € 228.081,88 € -17.452,09 € -8% Total costuri de Operare 949.145,30 € 1.985.981,16 € -1.036.835,85 € -109%

10.7.2.2 AGLOMERAREA URICANI

Tabel 10- 46 Indicatori de performanta pentru apa uzata

Item * (numar) Indicator Unitate

Inainte de proiect

Dupa proiect

3.4.4 Sarcina totala generata in aglomerare P.E. 8,377 7,916 3.4.6 Rata de conectare a incarcarii generate: incarcarea conectata la sistemul de

colectare/ incarcarea totala generata (UWWTD Art.2(5)) % din 3.4.4 99 99

3.2.1.8 Rata de infiltrare in canalizare: volumul apei infiltrate in reteaua de apa uzata/ volum total de apa uzata colectata

% din3.2.1 76 9

3.4.1 Sarcina biologica totala (BOD5) kg BOD5/zi 3.6.1 Lungime totala a retelei de apa uzata (incl. colectoarele de apa pluviala &

colectoarele principale) km 12,200 12,200

3.6.5.2 Procent din reteaua de apa uzata reabilitata % 52,5% 3.6.7 Populatie deservita per lungime a retelei de apa uzata Nr. loc. /km 708 669 3.7.7 Capacitatea statiilor de epurare a apei uzate in populatie echivalenta (p.e.) p.e. 10,000 10,000 3.7.8.10 Volumul de apa uzata epurata cu calitatea efluentului in conformitate cu EC

UWWTD 91/271/EEC Article 4 (5) 1000 m3/zi 2,030 0,543

3.7.8.11 Procent din volumul de apa uzata epurata cu calitatea efluentului in conformitate cu EC UWWTD 91/271/EEC Articol 4 (5)

% of 3.2.1 100 100

3.9.5 Consum mediu de electricitate per an kWh/an 43,723 43,096 3.9.6 Consum mediu de electricitate per volum de apa uzata epurata kWh/m³ 0,059 0,217

Similar aglomerarii Petrosani, din punct de vedere al costurilor de operare nu sunt prevazute investitii care sa aiba ca rezultat imediat reducerea costurilor operationale (de exemplu: economii la energie prin inlocuirea pompelor si a altor echipamente electro-mecanice din reteaua de canalizare).

Tabel 10- 47 Impactul tuturor masurilor de investitie asupra costurilor de operare si mentinere a apei uzate

Cost Item Suma inainte de proiect [€/an]

Suma dupa proiect [€/an]

Economie [€/an] % Reducere

Materiale 857,34 € 4.619,78 € -3.762,44 € -439% Electricitate 3.938,73 € 4.733,24 € -794,51 € -20% Salarii brute 19.200,86 € 33.970,53 € -14.769,68 € -77% Taxe asociate salariilor 4.725,93 € 8.361,21 € -3.635,28 € -77% Intretinere si reparatii 34,06 € 21.477,49 € -21.443,42 € -62949% Servicii terti 4.436,37 € 4.899,79 € -463,42 € -10% Costuri depozitare namol - € 948,45 € -948,45 € Alte costuri cu operarea 9.466,96 € 10.251,36 € -784,40 € -8% Total costuri de Operare 42.660,26 € 89.261,85 € -46.601,60 € -109%



Un tabel mai detaliat pentru indicatorii de performanta din cele doua aglomerari se regaseste in Anexa 15 din Volumul II Anexe Studiu de Fezabilitate.

130


10.8 Asistenta Tehnica Asistenta tehnica sprijina implementarea proiectului cu scopul stabilirii unui sistem sigur si imbunatatirii serviciilor de apa. Asistenta tehnica se va concentra pe: • Managementul proiectului • Supervizarea construirii lucrarilor. Contractarea unui Consultant pentru Asistenta Tehnica pe durata implementarii proiectului va sprijini Beneficiarul in urmarirea finalizarii proiectului in termenii stabiliti contractual. Asistenta Tehnica respectiva va fi responsabila cu managementul si supervizarea tuturor contractelor proiectului (de achizitie, de tip proiectare + executie, de executie).

Descrierea contractului *Valoarea

contractului (Euro, fara TVA)

Data inceperii procedurii de

achizitie

Data finalizarii procedurii de

achizitie

Data semnare contract

Data finalizare contract

Perioada de notificare a

defectelor** CONTRACTE DE LUCRARI

VJ-CL-01, Reabilitarea captarii Izvoru, statiei de tratare Zanoaga si aductiunii Polatiste

6.192.560 1.08.’16 31.12.’16 15.03.’17 18.03.’20 12 luni

VJ-CL-02, Reabilitarea statiei de tratare Taia 4.678.866 1.08’16 31.12.’16 15.02.’17 18.02.’20 12 luni

VJ-CL-03, Reabilitarea aductiune Valea de Pesti, tronson Vulcan – Petrosani 5.712.706 1.07.’16 1.11.’16 10.01.’17 12.01.’19 12 luni

VJ-CL-04, Reabilitare retele de apa si canalizare Petrila 7.110.320 1.09.’16 1.02.’17 15.03.’17 17.03.’19 12 luni

VJ-CL-05, Reabilitare retele de apa si canalizare Petrosani Sud 5.525.587 1.07.’17 1.12.’17 11.01.’18 13.01.’20 12 luni

VJ-CL-06, Reabilitare retele de apa si canalizare Petrosani Nord 6.527.649 1.09.’17 1.02.’18 15.03.’18 15.03.’20 12 luni

VJ-CL-07, Reabilitare retelel de apa si canalizare Aninoasa si aductiune Morisoara

2.538.167 1.07.’17 1.11.’17 10.01.’18 12.01.’20 12 luni

VJ-CL-08, Reabilitare retele de apa si canalizare Lupeni Vest si aductiune Braia 6.752.994 1.02.’17 1.07.’17 13.08.’17 15.08.’19 12 luni

VJ-CL-09, Reabilitare retele de apa si canalizare Lupeni Est 3.513.356 1.03.’17 1.08.’17 11.09.’17 13.09.’19 12 luni

VJ-CL-10, Reabilitare retele de apa si canalizare Vulcan 6.463.045 1.04.’17 31.08.’17 11.10.’17 13.10.’19 12 luni

VJ-CL-11, Reabilitare retele de apa si canalizare Uricani 5.089.095 1.06.’16 31.10.’16 11.12.’16 13.12.’18 12 luni

VJ-CL-12, Extindere retele de apa Campu lui Neag 2.163.727 1.05.’17 30.09.’17 10.10.’17 12.10.’19 12 luni

VJ-CL-13, Sistem centralizat SCADA 3.286.878 1.08.’17 31.12.’17 10.02.’18 12.02.’21 12 luni TOTAL CONTRACTE DE LUCRARI 65.554.949 - - - -

CONTRACTE DE FURNIZARE VJ-CF-1, Achizitie echipamente si utilaje independente 1.455.020 1.10.’17 02.03.’18 12.04.’18 13.04.’19

TOTAL CONTRACTE DE FURNIZARE 1.455.020 CONTRACTE DE SERVICII

VJ-CS-1, Achizitie servicii de asistenta tehnica (managementul proiectului, publicitate si supervizarea lucrarilor de executie)

3.059.682 01.07’16 01.12.’16 11.01.’17 17.04.’22 N/A

VJ-CS-2, Achizitie servicii pentru auditul proiectului 52.057 1.10.’16 02.03.’17 12.04.’17 16.04.’22 N/A

TOTAL CONTRACTE DE SERVICII 3.111.739 TOTAL 70.121.708 - - - - - * Preturi Curente

** Perioada de notificare a defectelor este de 12 luni cu posibilitatea de extindere cu inca 12 luni



10.9 Costuri estimate ale proiectului

Estimarea detaliata a costului pentru toate componentele proiectului din sectorul de alimentare cu apa poate fi regasita in Anexa 1 la capitolul de fata.

Valoarea totala de investitie pentru masurile propuse in proiect pentru perioada de finantare 2014-2020 in preturi curente este de 71.429.873 Euro fara TVA, valoarea investitiei de baza in preturi curente fiind de 58.209.583 Euro fara TVA.

Cursul Euro care a fost luat in considerare este cursul BNR din data de 20 Ianuarie 2016, data la care 1 Euro=4,5324 Ron.

Esalonarea pe ani a investitiei a fost stabilita in functie de Analiza Cost Beneficiu si este prezentata in tabelul urmator:

ESALONAREA PE ANI A INVESTITIEI

TOTAL anul I anul II anul III anul IV anul V anul VI

INVESTITIE 2016 2017 2018 2019 2020 2021

(Mii Euro) Esalonare Investitie 1,00%

17,00%

25,00%

25,00%

25,00%

7,00%

Procent din investitie 58.209.583

(Euro, preturi curente, fara TVA) 582.096 9.895.629 14.552.396 14.552.396 14.552.396 4.074.671

In tabelul urmator sunt prezentate costurile investitiei de baza pentru fiecare componenta si UAT in parte. Valoarea de investitie este in exprimata in preturi curente(EURO) fara TVA.

TOTAL VALEA JIULUI

Sistem regional

Centralizat UAT Uricani Uat Lupeni UAT Vulcan UAT

Aninoasa UAT

Petrosani UAT Petrila

APA

Captare 71.597 € 71.597 € Statii de pompare 185.011 € 100.850 € 84.161 € Statii de tratare 7.470.483 € 7.470.483 € Aductiuni 10.575.980 € 10.575.980 € Reabilitare retele de distributie apa

20.299.390 € 3.626.980 € 3.695.202 € 3.735.602 € 387.510 € 5.928.863 € 2.925.234 €

SCADA 2.869.880 € 2.869.880 € Utilaje si echipamente tehnologice

1.414.905 € 1.414.905 €

TOTAL APA 42.887.245 € 22.402.844 € 3.727.830 € 3.779.363 € 3.735.602 € 387.510 € 5.928.863 € 2.925.234 €

CANALIZARE Reabilitare retele de canalizare

14.746.885 € 1.998.139 € 4.051.597 € 1.873.158 € 621.216 € 4.283.080 € 1.919.695 €


575.453 € 92.395 € 226.647 € 256.411 €

TOTAL CANAL 15.322.338 € 0 € 2.090.534 € 4.278.244 € 1.873.158 € 621.216 € 4.539.491 € 1.919.695 € Total Valea

Jiului 58.209.583 € 22.402.844 € 5.818.364 € 8.057.607 € 5.608.760 € 1.008.726 € 10.468.354 € 4.844.928 €

132


Justificarea Preturilor

Diferentele de investitii stabilite in Studiul de Fezabilitate in comparatie cu Master Planul din 2013 apar datorita proiectarii la aceasta faza pe suport topografic comparativ cu estimarile facute la faza de MP, datorita evitarii proprietatilor particulare in anumite cazuri (in prezent exista conducte in proprietati private si solutia proiectului prevede mutarea lor in domeniul public; este vorba de conducte de aductiune sau de canalizare), ceea ce a dus la rute ocolitoare, care uneori atrag dupa sine si lucrari speciale de sub si supratraversari si necesitatea prevederilor de SPAU-uri pe retelele de canalizare impuse de configuratia terenului.

Lungimile diferite de trasee la SF (fata de MP) au rezultat si din respectarea conditiilor impuse de anumite standarde privind instalarea conductelor de apa canal in raport cu alte utilitati sau in vecinatatea unor constructii - e vorba in principal de conditiile impuse la instalarea conductelor in vecinatatea drumurilor nationale si judetene, in vecinatatatea CF, a magistralelor de gaze, a liniilor electrice de inalta tensiune samd, care au dus si ele la prelungirea traseelor conductelor.

Acolo unde costurile specifice de investitie (euro /km) sunt mai mari in SF, ele au rezultat, in general, nu numai din lungimile crescute de retele de conducte fata de cele ale MP, dar si datorita:

• lucrarilor mai multe de subtraversari de drumuri si cai ferate de pe traseele conductelor (si a tehnologiei de executie scumpe - lucrari cu foraj orizontal dirijat, impuse nu numai de cerintele tehnice in vigoare, dar, in unele cazuri de exemplu, si de refacerea structurii rutiere a cailor de comunicatie din zona de proiect, investitii derulate prin programul similar de transporturi 2007-2013, care au condus automat la restrictii de pozare a conductelor prin metode clasice – sapatura deschisa);

• lucrari de imbunatarirea terenurilor de fundare si de epuismente si drenaje conform cu recomandarile studiilor geotehnice (de ex., in zona municipiilor Vulcan si Petrosani exista pamanturi cu umflari si contractii mari, PUCM, in zona adancimii de pozare a conductelor care reclama lucrari de imbunatatire a patului de fundare) sau sunt zone unde variatiile de nivel ale apei subterane pot pune probleme lucrarilor . De asemenea, recomandarile studiilor geotehnice sunt de folosire a sprijinirilor peretilor sapaturilor de la 1.5m adancime, iar in zonele cu trafic intens, incepand cu adancimea de 1m.

• din testele de calitate a apei subterane prezentate in studiile geotehnice rezulta ca apa subterana interceptata in unele foraje prezinta agresivitate fata de elementele de beton ale retelelor, de aceea, se impune folosirea unor clase superioare de beton, mai scumpe.

• din necesitatile de protejare a utilitatilor furnizorilor din aria de proiect (de exemplu: valori crescute datorita lucrarilor ce vor fi necesare pentru protectia retelelor de telecomunicatii din zona proiectului, unele ale STS, altele ale Telekom si ale altor operatori de telefonie activi in regiune);

• solutii tehnice complicate in anumite cazuri, cerute de reabilitarea unor colectoare de canalizare de diametre mari (500mm – 800mm), dar aflate la adancimi considerabile (pana la 8m adancime) sau in zonele de influenta ale liniilor CF, unele propuse pentru reabilitare prin solutii de relining, altele prin instalarea unor asemenea colectoare prin foraj dirijat.

In general, aceste costuri specifice mai mari la SF decat la MP, apar in cazul retelelor de canalizare, in principal datorita lungimilor crescute fata de MP si topografiei, si, punctual, sunt mai crescute pentru anumite localitati (Petrosani, Lupeni cca 420 eur/m) datorita lucrarilor speciale (subtraversari cu foraj dirijat, supratraversari pe structuri independente, cca 240m reabilitare prin relining de conducte de diametru mare Dn800mm in zona de N a municipiului Petrosani – colector Petrila), subtraversari de CF, a unor conducte colectoare de diametre mari Dn 500mm – 600mm din PAFSIN in Petrosani, a necesitatii prevederilor de SPAU.



Pentru aductiuni, costurile specifice din SF sunt in general mai mici decat cele estimate la MP, cu exceptia aductiunii Polatiste (de la captare la ST Zanoaga) care, conform proiectarii la faza SF rezulta cu o lungime mai mare decat cea anticipata la MP, dar costul este dat in principal de materialul si tehnologia folosita - FD de diametru mare, DN500mm si 600mm, avand imbinari zavorate (care inlocuiesc masivele de ancoraj imposibil de executat pe traseul accidentat al acestei aductiuni, a numarului mare de armaturi necesare, vane de golire si aerisire (cca 20 buc vane golire, din care 15 buc. sunt Dn600mm – din 3,2 mil, 0,65 mil costa echipamentele) si lucrarilor speciale de subtraversari cu foraj dirijat - versus PAFSIN cu masive de ancoraj prevazut la MP.

Costul statiilor de tratare rezulta mai mare in SF fata de MP, datorita tehnologiei noi folosite, demolarii unor obiecte ale ST (conform recomandarilor expertizelor tehnice efectuate) si construirea unora noi (de exemplu la Zanoaga decantorul radial cu strat suspensional e intr-o stare incerta de siguranta a structurii si la Taia un decantor de acelasi tip prezinta o stare de fisurare puternica, alaturi de care un decantor radial este scos din functiune datorita degradarii). Concluzia studiului de tratabilitate a apei pregatit pentru cele doua ST arata o calitate sub limitele admise in Legea 458/2002 (a calitatii apei potabile) la indicatorii: duritate, turbiditate, incarcare cu SO, concentratia clorului rezidual, de aceea s-a propus tehnologia de post ozonizare si adsorbtie pe carbune activ granular urmata de dezinfectie cu clor (sistemul bariera multipla) pentru reducerea potentialului de aparitie a compusilor THM (trihalometan), cancerigeni, din apa tratata.

In urma unei analize amanuntite la faza SF, s-a constatat necesitatea unor lucrari mai vaste de reabilitare de constructii si echipamente apartiand sistemului SCADA centralizat, decat cele estimate in MP a.i costul cu lucrarile prevazute la SF pentru aceasta componenta a proiectului creste cu 1,2 mil euro.

Avem situatii in care costurile rezultate la SF sunt mai mici decat cele prognozate prin MP2013:

• unul din cazuri este reabilitarea captarii Izvoru la care costul rezultat din SF e de cca 8,46 ori mai mic decat la MP, dar, in SF, solutia de reabilitare se bazeaza pe recomandarile expertizei;

• pentru retele de distributie a apei avem cost specific mai redus la SF decat la MP, dar pot aparea modificari din conditiile impuse de avize si acorduri, in situatiile de traversare a cursurilor de apa cu conducte. Acestea pot inseamna lucrari mai scumpe pentru pozarea conductelor pe structuri independente, in cazul in care se concretizeaza (prin avize) interdictiile de fixare a conductelor de podurile existente (in special cele aflate pe drumurile nationale si judetene) sau uneori, datorita starii tehnice a podurilor.

Fata de lucrarile stabilite ca prioritare in MP2013, SF de fata aduce costuri noi pentru lucrari de constructii si instalatii, dar si echipamente:

• reabilitarea 1,4km aductiune Uricani intre nodul de vane si rezervorul 2 x 1500mc Uricani – 0,6 mil euro;

• sistem nou de alimentare cu apa a localitatii Campu lui Neag (in prezent alimentata din surse independente – fantani, la care calitatea apei nu este / nu poate fi controlata) din sursa ST Valea de Pesti alcatuit din: statie de pompare in incinta ST, aductiune de 4,2km din PEID 225mm, gospodarie de apa (rezervor de 112mc si statie de reclorinare) si retea de distributie in localitate in lungime de 8km; costul lucrarilor in preturi curente – 1,75 mil euro.

Analiza de optiuni pentru alimentarea cu apa a localitatii Campu lui Neag a luat in calcul captarea de izvorului Paroasa din pestera Piatra Toplitei, captarea apelor subterane cu puturi, cu dren perfect din lunca r. Jiul de Vest, captare de apa din lacul carierei Campu lui Neag si alimentarea cu apa din ST Valea de Pesti, rezultand ca fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico economic si al calitatii apei solutia propusa in SF.

• utilaje si echipamente pentru intretinerea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, avand in vedere ca in programul anterior (POS Mediu 2007 – 2013) nu au fost incluse – 1,6 mil euro

134


Valoarea lucrarilor de modernizare a sistemelor de apa si apa uzata din Valea Jiului, propuse in SF se ridica la 71.429 mil euro fata de 67,104 mil euro estimate la MP.

Astfel, diferentele dintre Master Planul actualizat si prezentul Studiu de Fezabilitate sunt urmatoarele:

Componenta sistemului MP 2013 SF

Diferenta SF - MP Cantitati Cost total preturi

curente Cantitati Cost total preturi curente

km/nr. mii Euro km/nr. mii Euro mii Euro Canalizare 44 14.075,00 47,3 18.987,88 4.912,88 Captari 3 2.236,00 1 87,66 -2.148,34 Aductiuni 26 17.189,40 29,2 13.169,81 -4.019,59 Statii de tratare 2 5.749,80 2 8.963,62 3.213,82 Retele de apa 64 24.020,40 77,6 25.369,87 1.349,47 SCADA 1 3.833,20 1 3.375,12 -458,08 Utilaje Operare 0 - 0 1.475,92 1.475,92 TOTAL 67.103,80 71.429,87 4.326,07

10.10 Costuri de operare si intretinere

10.10.1 Sistemul de alimentare cu apa Costurile de operare si intretinere sunt prognozate per total pentru zona in care Operatorul regional furnizeaza servicii. Costurile de operare sunt calculate plecand datele furnizate de catre Beneficiar si apoi au fost prognozate anual, in concordanta cu planul de implementare estimat pentru perioada 2015 – 2044.

Incepand cu anul 2017 estimatea costurilor de operare si intretinere considera si impactul costurilor de operare din investitiile realizate prin POS Mediu 2007-2013 si, incepand cu anul 2022 (primul an de operare cu echipamentele propuse prin prezentul proiect), aceste costuri tin cont si de cele necesare operarii si intretinerii lucrarilor din POIM 2014 – 2020.

Prognoza costurilor de operare este prezentata separat pentru fiecare categorie de costuri prin prezentarea principalelor ipoteze utilizate si a rezultatelor obtinute. A fost facuta o comparatie a costurilor de operare si intretinere luandu-se in calcul cele doua scenarii: „cu proiect” si „fara proiect”.

Costurile pentru mentenanta au fost calculate luandu-se in considerare urmatoarele ipoteze:

• Pornind de la nivelul actual si considerand o crestere a costurilor materiale in termen real

• Costurile pentru mentenanta aferente investitiilor:

• 1,50% pentru statii si utilaje

• 0,50% pentru lucrarile principale

In estimarea costurilor de operare s-au luat in considerare urmatoarele costuri: costurile pentru apa bruta (s-a tinut cont de cantitatea de apa bruta si evolutia tarifelor pentru apa bruta), costurile materiale, costurile pentru electricitate (s-au luat in considerare costurile existente, costurile cu energia electrica care se vor adauga in urma investitiilor din POS si cele care vor rezulta in urma investitiilor din prezentul proiect), la care se adauga costurile cu personalul, costurile de intretinere si cheltuielile cu administratia generala.



In tabelul urmator sunt prezentate estimarile costurilor de operare si intetinere previzionate pana in anul 2044.

Tabel 10- 48 Costuri de operare si intretinere sistem de alimentare cu apa

Costuri de operare si intretinere 2014 2017 2022 2030 2040 2044 Apa bruta 181.417 181.124 84.434 97.697 117.248 126.125 Materiale 131.583 135.478 143.161 165.648 198.797 213.849 Electricitate 78.065 79.096 37.793 45.492 57.359 62.933 Salarii brute 1.608.258 1.666.338 1.868.737 2.189.524 2.669.017 2.889.030 Taxe salariale 388.324 402.347 451.218 528.674 644.450 697.574 Intretinere si reparatii 2.629 150.375 694.404 751.940 830.610 864.336 Servicii terti 161.213 168.577 178.054 192.807 212.978 221.626 Alte cheltuieli de operare 283.478 292.068 306.966 332.400 367.177 382.085 Total 2.834.969 3.075.404 3.764.768 4.304.180 5.097.635 5.457.558

10.10.2 Apa Uzata Calcule similare s-au efectuat in aceleasi ipoteze si pentru sistemul de canalizare. Astfel, in tabelul urmator sunt prezentate estimarile costurilor de operare si intetinere previzionate pana in anul 2044:

Tabel 10- 49 Costuri de operare si intretinere sistem de ape uzate

Costuri de Operare Canalizare 2014 2017 2022 2030 2040 2044 Materiale 19.932 100.828 107.405 124.533 149.844 161.358 Electricitate 91.571 100.856 110.043 132.733 167.796 184.294 Salarii brute 446.399 704.239 789.779 925.352 1.127.998 1.220.982 Taxe asociate salariilor 109.873 173.335 194.389 227.758 277.636 300.522 Intretinere si reparatii 792 274.991 499.329 540.701 597.271 621.522 Servicii terti 103.141 107.852 113.915 123.354 136.259 141.792 Costuri depozitare namol - 2.766 22.050 25.567 30.763 33.127 Alte costuri cu operarea 220.097 226.766 238.333 258.081 285.082 296.657 Total 991.806 1.691.634 2.075.243 2.358.078 2.772.649 2.960.254

136


10.10.3 Rezumatul costurilor O&M Tabelul de mai jos centralizeaza costurile O&M dupa incheierea proiectului pe cele 2 sisteme – alimentare cu apa si respectiv canalizare.

Tabel 10- 50 Cost O & M– separarea costurilor

Cost Item Alimentare cu apa Apa uzata Total

Total costuri O&M inainte de proiect 2.834.968,50 991.805,56 3.826.774,06

Total costuri O&M dupa proiect 3.764.767,92 2.075.243,01 5.840.010,94

Diferenta in costuri O&M inainte si dupa Proiect -929.799,42 -1.083.437,45 -2.013.236,87

Scaderea costurilor O&M datorata eficientei imbunatatirii Electricitate 40.272,07 -18.471,42 21.800,65

Apa Bruta 96.982,97 - 96.982,97

Cresterea costurilor O&M datorata cresterii nivelului serviciilor Materiale -11.577,86 -87.472,78 -99.050,64

Salarii -323.373,39 -427.895,65 -751.269,04

Intretinere si reparatii (inclusiv servicii terti) -708.615,16 -509.310,73 -1.217.925,89

Costuri depozitare namol - -22.050,38 -22.050,38

Alte costuri cu operarea -23.488,05 -18.236,49 -41.724,54

TOTAL -929.799,42 -1.083.437,45 -2.013.236,87



10.11 Costuri unitare agregate Tabel 10- 51 Costuri unitare de investitie

Item* Indicator Unitate Costuri unitare alimentare cu apa

ZAA Zanoaga-Taia-Jiet ZAA Valea de Pesti Medie1

1. Costurile unitare de investitii pentru alimentarea cu apa

1.1 Total costuri de investitie per nr. loc pentru alimentarea cu apa € / nr. loc 335,07 371,34 353,21

1.2 Costuri de investitie per capacitate a statiilor de tratare a apei instalate € / nr. loc 527,47 - 263,73

1.3. Costuri de investitie per lungime a retelei de distributie € / km 64.687,74 71.905,77 68.296,76

1.4 Costuri de investitie pentru statiile de pompare a apei per capacitate instalata €/ (l/s) - 15.612,47 7.806,23

Item* Indicator Unitate Costuri unitare apa uzata

Aglomerare Petrosani Aglomerare Uricani Medie2 2 Costuri unitare de investitii –apa uzata

2.1. Total costuri de investitie pentru sistemul de apa uzata per P.E. in aglomerare € / P.E. 128,73 216,40 128,73

2.2. Costuri de investitie pentru statia de epurare a apei uzate per P.E. € / P.E. - - -

2.3. Costuri de investitie per lungime a retelei de canalizare € / km 51.524,81 154.705,25 51.524,81

2.4 Costuri de investitie pentru statiile de pompare a apei uzate per capacitate instalata €/ (l/s) 226,31 4.907,00 226,31

Tabel 10- 52 Costuri unitare O& M


ZAA Zanoaga-Taia-Jiet ZAA Valea de Pesti Medie

1. Unitate Operare & Mentinere (O&M) alimentare cu apa

1.1 Costuri anuale O&M sisteme de alimentare cu apa per nr. loc € / nr. loc 28,69 27,00 27,84

1.2 Costuri anuale O&M statii de tratare a apei per capacitate instalata € / (l/s) 6.012,93 - 3.006,47

1.3. Costuri anuale O&M per lungime a retelei de alimentare cu apa € / km 9.227,45 5.820,28 7.523,86

1.4 Costuri anuale O&M per capacitate a statiilor de pompare apa instalate €/kW - 16,58 16,58

Item* Indicator Unitate Costuri unitare apa uzata

Aglomerare Petrosani Aglomerare Uricani Medie

2 Unitate Operare & Mentinere (O&M) apa uzata

2.1. Costuri anuale O&M sisteme de apa uzata per P.E. € / P.E. 15,90 8,90 15,90

2.2. Costuri anuale O&M statie de epurare a apei uzate per P.E. excl. managementul namolului € / P.E. 13,15 7,36 13,15

2.3. Costuri anuale O&M per lungime a retelei de canalizare € / km 6.362,02 6.362,02 6.362,02

1 Media tututor aglomerarilor din judet, daca este cazul

2 Media tututor aglomerarilor din judet, daca este cazul

138



ZAA Zanoaga-Taia-Jiet ZAA Valea de Pesti Medie

2.4 Costuri anuale O&M statii de pompare a apei uzate per capacitate instalata €/ kW 74,86 12,08 74,86



PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE DUPA REALIZAREA ... 2016/ANEXA HCJH 1… · Tabel 10- 39...

Documents

Transcript of PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE DUPA REALIZAREA ... 2016/ANEXA HCJH 1… · Tabel 10- 39...