Programul de dezvoltare pentru anii 2016-2020

1

Autoevaluarea procesului de Autoevaluarea procesului de dezvoltare a Liceului dezvoltare a Liceului

Teoretic „Mihai Viteazul” Teoretic „Mihai Viteazul” pentru anii 20pentru anii 201010-201-20155

din perspectiva din perspectiva asiguasigurrăriiării ,,Managementului ,,Managementului schimbarii in unitatea scolara,, schimbarii in unitatea scolara,,

Institutia Publica Institutia Publica Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul,, Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul,,

Chisinau pentru anii 2016-Chisinau pentru anii 2016-2020. 2020.

2

Şcoala prietenaosă copilului – Şcoala prietenaosă copilului – Institutia Publica Institutia Publica LICEUL TEORETIC LICEUL TEORETIC

MIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZUL

3

• Ţinînd cont de cercetările contemporane în Ţinînd cont de cercetările contemporane în domeniul dezvoltării instituţiei educaţionale, domeniul dezvoltării instituţiei educaţionale, dar şi de condiţiile existente la ora actuală dar şi de condiţiile existente la ora actuală în sistemul educaţional din Republica în sistemul educaţional din Republica Moldova, experienţa institutiilorMoldova, experienţa institutiilor-inovative -inovative de invatamint din mun. Chisinau, echipei de invatamint din mun. Chisinau, echipei manageriale si cadrelor didactice din Liceul manageriale si cadrelor didactice din Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul,, , consider ca Teoretic ,,Mihai Viteazul,, , consider ca există posibilităţi reale de a crea, există posibilităţi reale de a crea, premize premize serioase pentru o dezvoltare serioase pentru o dezvoltare continuă durabilă a instituţieicontinuă durabilă a instituţiei de de invatamintinvatamint preuniversitar ,prin aplicarea preuniversitar ,prin aplicarea unui model structurat şi coerent care ar unui model structurat şi coerent care ar facilita realizarea schimbării facilita realizarea schimbării corespunzator corespunzator cerintelor Codului Educatiei RM cerintelor Codului Educatiei RM în sensul în sensul obţinerii rezultatelor aşteptate.obţinerii rezultatelor aşteptate.

5

Prima etapăPrima etapă de creionare de creionare a procesului de a procesului de dezvoltare continuă din Programul de dezvoltare continuă din Programul de dezvoltare a Liceuluidezvoltare a Liceului ,corespunzator Strategiei ,corespunzator Strategiei de dezvoltare a invatamantului in de dezvoltare a invatamantului in RM ,,Educatia 2020RM ,,Educatia 2020 ,noii viziuni asupra ,noii viziuni asupra Educatiei stipulate in Codul Educatiei ,Educatiei stipulate in Codul Educatiei ,au au constituit-o următoarele activităţi:constituit-o următoarele activităţi:

Crearea viziunii şi formularea misiunii instituţiei noastre

Autoevaluarea performanţei Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”

Analiza condiţiilor interne şi externe

6

I. Personalul didactic şi managerial au ţinut cont permanent de orientarea generală a activităţii instituţiei, dincolo de problemele de zi cu zi ale liceului, ce a fost foarte important în perioada iniţierii inovaţiei. Din anul 2012 s-a stabilit deja că una din cele mai importante devine conceptia si metodologia de schimbare /dezvoltare sub semnul calitatii si formarii de competente/ Crearea viziunii instituţiei educaţionale nu a fost altceva decît oferirea răspunsului la o întrebare care îi frămîntă pe toţi elevii, părinţii, cadrele didactice, autorităţile publice locale; şi anume:În calitatea noastră de Institutie Publica Liceul Teoretic Mihai Viteazul , unde vrem să ajungem (cum vrem să fim?) într-o perspectivă de 5 – 10 ani?

Viziunea creată nu a fost una generală sau obştească , ea a fost centrată pe categorii concrete, şi anume:Performanţele elevilor;Personalul – corpul didactic şi managerial;Resursele financiare şi materiale ale instituţiei;Echipamentul de care dispune Liceul;Sediul;Relaţiile cu comunitatea;Relaţiile cu autorităţile educaţionale şi alte organizaţii (la nivel local, de sector, municipiu, naţional şi internaţional);Altele...(corespunzător specificului instituţiei in dezvoltare).

7

Este important să menţionez faptul ca aceste componente ale Este important să menţionez faptul ca aceste componente ale viziunii instituţiei noastre au fost selectate cu grijă de către cei viziunii instituţiei noastre au fost selectate cu grijă de către cei implicaţi în formularea acestei viziuni.implicaţi în formularea acestei viziuni. Contextul local în care funcţionează Liceul, precum şi istoria Contextul local în care funcţionează Liceul, precum şi istoria institutiei, realizările anterioare şi multe altele... au contribuit la institutiei, realizările anterioare şi multe altele... au contribuit la identificarea unor componente ale viziunii care în mod firesc, ar identificarea unor componente ale viziunii care în mod firesc, ar putea să nu fie prezente în cadrul altor instituţii:putea să nu fie prezente în cadrul altor instituţii: Cum ar fi: Cum ar fi:-Determinarea si analiza directiei de promovare a schimbarii in -Determinarea si analiza directiei de promovare a schimbarii in institutie,conform tipologiei fundamentale a schimbarii:declansarea institutie,conform tipologiei fundamentale a schimbarii:declansarea schimbarii,implimentarea schimbarii ,postschimbarea;schimbarii,implimentarea schimbarii ,postschimbarea;--Crearea de condiţii elementare pentru instruireCrearea de condiţii elementare pentru instruire si autoinstruire; si autoinstruire;-Elaborarea de grile manageriale privind monitorizarea proceselor de -Elaborarea de grile manageriale privind monitorizarea proceselor de schimbare:schimbare:-Modernizarea -Modernizarea Cabinetului Metodic, şi Cabinetului Metodic, şi a a altor incaperi necesare altor incaperi necesare bunei desfasurari a procesului bunei desfasurari a procesului de predare-invatare-evaluarede predare-invatare-evaluare in in institutie;institutie; -Deschiderea Centrului de resurse -Deschiderea Centrului de resurse -Identificarea metodologiei PDS ca modalitate de dezvoltare -Identificarea metodologiei PDS ca modalitate de dezvoltare organizationala;organizationala;-Instituirea unor standarte unice de conduita a cadrelor didactice-Instituirea unor standarte unice de conduita a cadrelor didactice;;--Crearea accentelor ţintă în agenda pedagogului:Crearea accentelor ţintă în agenda pedagogului:-Reducerea practicilor inadecvate ce pot aparea in mediul educational-Reducerea practicilor inadecvate ce pot aparea in mediul educational;;--Credibilitatea şi dragostea faţă de copii;Credibilitatea şi dragostea faţă de copii;-Dezvoltarea si cresterea profesionala;actiuni necesare de inbunatatire -Dezvoltarea si cresterea profesionala;actiuni necesare de inbunatatire a performantei profesionale;structura portofoliului profesional. a performantei profesionale;structura portofoliului profesional.

8

În domeniul managementului educaţional activitatea de bază a colectivului profesoral este orientată spre perfecţionarea sistemului de monitorizare pedagogică; crearea sistemului de observare a dezvoltării şi a creşterii competenţelor elevilor; perfecţionarea sistemului de recalificare şi formare continuă a cadrelor didactice şi manageriale; elaborarea tehnologiilor de predare –învăţare-evaluare, pornind de la multiplele inteligenţe ale elevilor; aplicarea unui monitoring al nivelului de competenţe ale contingentului de elevi admişi în liceu; perfecţionarea sistemului de completare şi de respectare a cerintelor privind documentaţia şcolara; , crearea unei politici comune a organelor de conducere şi autoconducere din liceu; perfecţionarea sistemului de control al studiilor suplimentare,crearea bazei didactico-materiale moderne la fiecare disciplina scolara, conlucrarea cu Asociaţia obştească a parintilor in sprijinul învăţămîntului liceal.

În domeniul formării şi dezvoltării personalităţii elevilor se pune accent accent pe formarea şi dezvoltarea culturii generale la elevi şi lărgirii concepţiei despre lume; dezvoltarea sistemului de activităţi curriculare şi extracurriculare; dezvoltarea condiţiilor de formare a conştinţei cetăţeneşti şi formării culturii civice, prioritare fiind valorile universale şi naţionale; elaborarea sistemului de implementare a noilor conţinuturi educaţionale prin intermediul claselor cu profil : muzical-coral, teatru, coregrafic, tehnologii, sport pentru autodezvoltarea personala durabila a fiecarui elev; organizarea ştiinţifică a muncii elevilor,excursiilor in Moldova si peste hotarele ei, incheierea acordurilor de parteneriat cu institutii de invatamint preuniversitar din Republica Moldova,alte tari; schimb de experienta in problemele contribuirii la dezvoltarea personalitatii ,la independenta intelectuala ,la integrarea absolventilor in

viata profesionala si participarea lor activa la dezvoltarea societatii .

9

Pe termen scurt Pe termen scurt şi şi pe termen lung,pe termen lung,şi în ultima instanţă acest efort comun şi în ultima instanţă acest efort comun a sporit performanţele a sporit performanţele elevilorelevilor,promovarea valorilor general-,promovarea valorilor general-umane si a aspiratiilor de integrare umane si a aspiratiilor de integrare europeana.europeana.

Astfel viziunea are prevăzute din start cîteva funcţii importante:

10

Cine îşi propune să realizeze ceva?Cine îşi propune să realizeze ceva?Care sunt competentele acestor persoane? Responsabilitatile?Care sunt competentele acestor persoane? Responsabilitatile?Cum ne propunem să realizăm?Cum ne propunem să realizăm?Ce ne propunem să realizăm?Ce ne propunem să realizăm?Pentru cine vom realiza aceste scopuri?Pentru cine vom realiza aceste scopuri?Si cum sa reusim ca fiecare zi traita in liceu sa fie mai buna decit precedenta? Si cum sa reusim ca fiecare zi traita in liceu sa fie mai buna decit precedenta? Comunicarea prin diverse mijloace a misiunii formulate a Comunicarea prin diverse mijloace a misiunii formulate a asigurat stabilirea raporturilor şi relaţiilor de colaborare eficientă şi în identificarea situaţiei asigurat stabilirea raporturilor şi relaţiilor de colaborare eficientă şi în identificarea situaţiei în care se afla instituţia; un efort de autoevaluare a propriei performanţe şi o analiză a în care se afla instituţia; un efort de autoevaluare a propriei performanţe şi o analiză a rezultatelor obţinute anterior, identificată fiind distanţa care separă ceea ce este de dorit de rezultatelor obţinute anterior, identificată fiind distanţa care separă ceea ce este de dorit de ceea ce este în realitate.ceea ce este în realitate.S-au găsit răspunsuri la întrebări, care au contribuit la identificarea informaţiilor valoroase în S-au găsit răspunsuri la întrebări, care au contribuit la identificarea informaţiilor valoroase în baza cărora au fost formulate priorităţile de dezvoltare şi planurile de acţiune din ele:baza cărora au fost formulate priorităţile de dezvoltare şi planurile de acţiune din ele:Care sînt domeniile cele mai importante (perspective critice) ce trebuie să fie evaluatCare sînt domeniile cele mai importante (perspective critice) ce trebuie să fie evaluat?? (subiectele evaluării)?(subiectele evaluării)?Cine va participa la procesul de autoevaluare?Cine va participa la procesul de autoevaluare?Care este responsabilitatea celor implicaţi în procesul de autoevaluare?Care este responsabilitatea celor implicaţi în procesul de autoevaluare?Cum vor fi utilizate datele obţinute în urma autoevaluării?Cum vor fi utilizate datele obţinute în urma autoevaluării?DesigurDesigur,, încă o întrebare firească: încă o întrebare firească:Ce anume trebuie să fie evaluat?Ce anume trebuie să fie evaluat?Noi, în mod independent, pas cu pas am indentificat acele domenii de activitate, care erau Noi, în mod independent, pas cu pas am indentificat acele domenii de activitate, care erau frînă cerinţelor, formulate defrînă cerinţelor, formulate de grupul de lucru din Liceu , grupul de lucru din Liceu , autorităţile educaţionale; am autorităţile educaţionale; am contribuit la identificarea domeniilor prioritare pentru efortul propus.contribuit la identificarea domeniilor prioritare pentru efortul propus. Continutul noii Continutul noii strategii educationale formuleaza ideile, formele si metodele de atingere a unui asemenea nivel strategii educationale formuleaza ideile, formele si metodele de atingere a unui asemenea nivel de pregatire a fiecarui individ ,care i-ar permite tarii sa-si consolideze limba,cultura ,teritoriul de pregatire a fiecarui individ ,care i-ar permite tarii sa-si consolideze limba,cultura ,teritoriul si societatea comunitara , precum si realizarile generatiilor predecesoare ,pentru a dezvolta si societatea comunitara , precum si realizarile generatiilor predecesoare ,pentru a dezvolta potentialul natiunii si a societatii, crearea unui sistem de invatamant de calitate ,o abordare potentialul natiunii si a societatii, crearea unui sistem de invatamant de calitate ,o abordare sistemica si coerenta a politicii educationale din RM.sistemica si coerenta a politicii educationale din RM.

Un ghid care n-a constrîns flexibilitatea ,n-a limitat Un ghid care n-a constrîns flexibilitatea ,n-a limitat oportunităţile instituţiei, a fost Misiunea Liceului. Un ghid oportunităţile instituţiei, a fost Misiunea Liceului. Un ghid concentrat în Planul managerial unic, care asigură toţi aceşti concentrat în Planul managerial unic, care asigură toţi aceşti ani, răspuns la cîteva întrebări:ani, răspuns la cîteva întrebări:

11

Cultura organizaţională; Cultura organizaţională; ddiferenţierea şi individualizarea învăţăriiiferenţierea şi individualizarea învăţării;;ProblemProblemeleele asupra căr asupra cărorora a lucrlucrezeza corpul didactic al liceului: „a corpul didactic al liceului: „Formarea personalităţii elevului prin stimularea Formarea personalităţii elevului prin stimularea activităţii independente,, ,activităţii independente,, ,AAsigurarea parteneriatului cu parintii in procesul sigurarea parteneriatului cu parintii in procesul de evaluare a succeselor copiilor in dinamicade evaluare a succeselor copiilor in dinamica,,- ,,- stabilirea unui climat relational stabilirea unui climat relational sigur,bazat pe incredere ,solidaritate si respect,pe principiile flexsibilitatii si tolerantei ne-au sigur,bazat pe incredere ,solidaritate si respect,pe principiile flexsibilitatii si tolerantei ne-au orientat ,in continuare , spre:orientat ,in continuare , spre:

Implementarea programelor individuale de învăţămînt; Implementarea programelor individuale de învăţămînt; modernizarea modernizarea claselor cu profil estetic, claselor cu profil estetic, tehnologic,sportivtehnologic,sportiv;;Actualizarea Academiei Actualizarea Academiei Obşteşti a Părinţilor .Crearea bazei de date privind posibilitatile Obşteşti a Părinţilor .Crearea bazei de date privind posibilitatile profesionale ale parintilor prin integrarea competentelor lor in profesionale ale parintilor prin integrarea competentelor lor in modernizarea educatieimodernizarea educatiei la la nivelul liceuluinivelul liceului;;

.Asigurarea bazei didactico-materiale adecvate la fiecare disciplina scolara, completarea.Asigurarea bazei didactico-materiale adecvate la fiecare disciplina scolara, completarea permanenta apermanenta a fondului de carte fondului de carte;; Modernizarea procesului educaţional; formarea continuă a pedagogilor liceului ,implicatii Modernizarea procesului educaţional; formarea continuă a pedagogilor liceului ,implicatii psihopedagogice ale comunicarii didacticepsihopedagogice ale comunicarii didactice, acigurarea continuitatii , acigurarea continuitatii Proiectului metodic Proiectului metodic intern intern ,,Sa stii a invata,, ,,Sa stii a invata,,participarea activa in diverse Proiecte nationale si internationale;participarea activa in diverse Proiecte nationale si internationale;

Asigurarea unui învăţămînt de calitateAsigurarea unui învăţămînt de calitate;;

Constituirea Centrului ştiinţifico-metodic.Promovarea perspectivelor de abordare a raportului Constituirea Centrului ştiinţifico-metodic.Promovarea perspectivelor de abordare a raportului predare-invatare-evaluare in didactica institutiei, didactica moderna,didactica postmoderna.predare-invatare-evaluare in didactica institutiei, didactica moderna,didactica postmoderna.Instituţionalizarea unui model managerial inovativ.Lectia -ca forma de baza a organizarii Instituţionalizarea unui model managerial inovativ.Lectia -ca forma de baza a organizarii procesuluiprocesului de formare a competentelor la elevi de formare a competentelor la elevi :Corelatia :Corelatia ::obiective-continuturi-strategie obiective-continuturi-strategie didactica.Asigurarea sistemului metodelor inovative de invatamint in liceu didactica.Asigurarea sistemului metodelor inovative de invatamint in liceu ;;

Elevul-presonalitate creatoare, activa,independenta,matura si capabila de a face fata cerintelorElevul-presonalitate creatoare, activa,independenta,matura si capabila de a face fata cerintelor , , reiesind din specificul globalizarii Educatieireiesind din specificul globalizarii Educatiei.. Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”-institutie-model.Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”-institutie-model.

12

• Participind la Programul de modernizare a sistemului Participind la Programul de modernizare a sistemului educational in educational in

• Republica MOLDOVA ne-am propusRepublica MOLDOVA ne-am propus::• Constientizarea nevoiii de schimbare a mentalitatii Constientizarea nevoiii de schimbare a mentalitatii

pedagogului,care ar facilita realizarea schimbarii in sensul pedagogului,care ar facilita realizarea schimbarii in sensul obtinerii calitatii rezultatelor educatiei conform indicilor Codului obtinerii calitatii rezultatelor educatiei conform indicilor Codului Educatiei din RM.Educatiei din RM.

• Implimentarea schimbarii in Educatie in contextul prevederilor Implimentarea schimbarii in Educatie in contextul prevederilor Strategiei ,,Educatia 2020,, , a Codului Educatiei RM , Codului Strategiei ,,Educatia 2020,, , a Codului Educatiei RM , Codului de etica al cadrului didactic :de etica al cadrului didactic :

• De la o filosofie modernista spre o filosofie postmodernista;De la o filosofie modernista spre o filosofie postmodernista;• De la pedagogia de pure cunostinte spre pedagogia De la pedagogia de pure cunostinte spre pedagogia

competentelor;competentelor;• De la o dezvoltare liniara -,,scop-rezultat,, spre o dezvoltare De la o dezvoltare liniara -,,scop-rezultat,, spre o dezvoltare

durabila ,o armonie complexa in baza gindirii durabila ,o armonie complexa in baza gindirii multidemensionale (>3D);multidemensionale (>3D);

• De la analiza spre sinteza;De la analiza spre sinteza;• De la evaluare pe medie a elevilor spre evaluarea traseului De la evaluare pe medie a elevilor spre evaluarea traseului

individual al personalitatii elevului;individual al personalitatii elevului;• De la strategia centralizata a evaluarii rezultatelor scolare –la De la strategia centralizata a evaluarii rezultatelor scolare –la

autonomie in alegerea formelor si strategiilor de evaluare autonomie in alegerea formelor si strategiilor de evaluare continua a rezultatelor scolare.continua a rezultatelor scolare.

• Asa o redemarare metaforic fiind ilustrata la sedinta Asa o redemarare metaforic fiind ilustrata la sedinta Consiliului Profesoral ca trecerea liceului de la ,,lampi ci gaz,, Consiliului Profesoral ca trecerea liceului de la ,,lampi ci gaz,, spre electrificare Modernizarea ,,lampilor de gaz,, nu poate spre electrificare Modernizarea ,,lampilor de gaz,, nu poate duce la electrificarea liceului si asta confirma duce la electrificarea liceului si asta confirma necesitatea necesitatea redemarariiredemararii institutiei.institutiei.

13

,,Managementul educational ,,Managementul educational cu cerinte cu cerinte clare pentru toti angajatiiclare pentru toti angajatii.Conducerea .Conducerea procesului de schimbare si a inovatiilor procesului de schimbare si a inovatiilor in sistemul educational,, .in sistemul educational,, . Manifestind interes pentru toate Manifestind interes pentru toate aceste activitati si actionind efectiv aceste activitati si actionind efectiv pentru punerea lor in practica si pentru a pentru punerea lor in practica si pentru a confirma parteneriatul activ cu DGETS confirma parteneriatul activ cu DGETS mun .Chisinau la realizarea mun .Chisinau la realizarea invatamintului centrat pe elev,corpul invatamintului centrat pe elev,corpul didactic al Liceului se afla in permanenta didactic al Liceului se afla in permanenta cautare a strategii cautare a strategii lor lor educationale de educationale de succes.succes.

14

Să ştii a învăţaSă ştii a învăţa!! Problema „să ştii a învăţa” actualizată prin Concepţia modernizării învăţămîntului (2006), Standardele Europene EQF (2005), Programul de dezvoltare a învăţămîntului în municipiul Chişinău ,Planul de activitate al DGETS, a fost abordată în liceul „Mihai Viteazul” şi realizată in continuare prin proiectul metodic „Treizeci şi una de tehnici noi de învăţare”,care a avut început in anul 2006, si reflectă unul din cele opt obiective indicate în Programul de dezvoltare a învăţămîntului în municipiul Chişinău , Planul de activitate al DGETS – managementul cunoştinţelor. Misiunea proiectului metodic – de a forma la elevi competenţa de a învăţa.Actorii principali:48 de profesori şi elevii claselor I-IV; V-XII.Planul de acţiuni este prezentat în schema de jos.

15

Realizarea lecţiilor cu obiectivul major „Să ştii a învăţa” –cl.5(4 tehnici/metode), cl.6 (4), cl.7 (4), cl.8 (5), cl.9 (4), cl.10 (4), cl.11 (4), cl.12 (2).

Iniţierea proiectului Argumentarea proiectului

Anchetarea profesorilor.Anchetarea elevilor

Darea de seamă despre finisarea proiectuluiRedactarea recomandărilor metodice

IX X XI XII I I

IIII IV

V VI

Elaborarea proiectului Elaborarea matricei lecţiei;

Managementul cunoştinţelor

- Anchetarea profesorilor- Anchetarea elevilor- Analiza comparativă a succesului şcolar

Nu simplu a fost de a efectua o sondare a condiţiilor existente atît în interiorul instituţiei, cît şi în mediul

extern.

16

• Punctele forte(Strengths)• Definiţia Orice succes al instituţiei educaţionale care favorizează realizarea exigenţilor

funcţionale şi care contribuie la evitarea sau la minimalizarea dificultăţilor în activitatea instituţiei respective.Întrebări – cheie:- Ce ne reuşeşte cel mai bine?- Prin ce ne deosebim de alte instituţii?- Care sînt resursele noastre de succese continuie în domeniul respectiv?

• Exemple tipice- Motivaţia, competenţele şi abilităţile avansate ale personalului instituţiei;- Performanţele cadrelor didactice în anumite domenii;- Sprijinul din partea membrilor ACADEMIEI obstesti a parintilor

• Punctele slabe (Weaknesses)• Insuficienţe interne ce creează anumite dificultăţi în realizarea obiectivelor

instituţiei.Întrebări – cheie:- Ce realizăm noi mai puţin reuşit?- Ce segmente ale activităţii instituţiei îi deranjează cel mai mult pe elevi, parinti, cadre didactice?

• - Exemple tipice- • Lipsa performanţelor în anumite domenii;• - Lipsa motivaţiei personalului didactic sau managerial;• - Nivelul limitat de competenţă proprie a unor angajaţi;• - Insuficienţa de resurse.

•Am folosit instrumentul SWOT, care ne-a permis să îmbinăm Am folosit instrumentul SWOT, care ne-a permis să îmbinăm în mod reuşit rezultatele autoevaluării cu analiza acelor în mod reuşit rezultatele autoevaluării cu analiza acelor

condiţii pe care le oferă mediul extern, fapt care a facilitat condiţii pe care le oferă mediul extern, fapt care a facilitat simţitor luarea de decizii la etapa de planificare:simţitor luarea de decizii la etapa de planificare:

17

Oportunităţi (posibilităţi)(Opportunities)Orice condiţii externe sau interne care pot favoriza îmbunătăţirea performanţelor instituţiei.Întrebare – cheie: - Ce schimbări din exterior au intervenit şi pot favoriza atingerea unor noi performanţe de către toţi membrii instituţiei? Exemple tipice- Schimbări în legislaţia educaţională;- Implementarea unui model nou de administrare; -Asigurarea unei culturi organizationale a institutiei;- Aplicarea noilor metodologii de activitate;conceptualizarea fenomenului schimbarii si a modelului de schimbare /perfectionare a institutiei in perspectiva noilor prevederi ale Codului Educatiei PM.- Invitarea consultanţilor în domeniu.

Pericole, ameninţări(Threats)Circumstanţe din exterior care pot influenţa negativ activitatea instituţiei, precum şi practici necompetitive sau depăşite din interiorul organizaţiei care, fiind menţinute, vor duce inevitabil la scăderea performanţelor şi prestigiul instituţiei.Întrebări – cheie:- Ce schimbări de ordin administrativ, s.a.. pot influenţa activitatea performantă a instituţiei noastre?- Ce ne împiedică să manifestăm o performanţă mai ridicată? Exemple- Schimbări nefavorabile în domeniul administrativ;- Menţinerea în continuare a persoanelor necompetente în funcţii importante;- Menţinerea unor relaţii tensionate în interiorul colectivului.

18

• Ca urmare a constatărilor făcute la această etapă, au fost operate modificări şi în concluziiile formulate în urma autoevaluării.

• Întrebările la care se căuta răspunsuri şi la această etapă de trecere la Programul urmator de dezvoltare a Liceului sînt următoarele:

• Ce poate ameninţa realizarea misiunii şi viziunii instituţiei noastre?

• Ce poate favoriza / contribui în sens pozitiv la realizarea acestora?• Pentru ca această cercetare să fie una realistă şi să ducă la decizii

calitative persoanele implicate în planificare (nu 48, dar 120 de angajati), vor avea grijă să deţină suficientă informaţie relevantă despre situaţia reală de la cele 4 niveluri.

• Aici contribuţia fiecărui cadru didactic este una crucială, iar disponibilitatea de a se asculta si auzi reciproc, de a lua în consideraţie aceste contribuţii –este foarte importanta.

• In baza performanţei de pînă acum, dar şi în baza identificării a ceea ce doreşte să fie Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” a urmat elaborarea Planului Strategic de dezvoltare, care contureaza Programul de dezvoltare a Liceului[in continuare-Program] pentru urmatorii 5 ani 1. Formularea priorităţilor de

dezvoltare2. Elaborarea strategiilor de

dezvoltare 3.Elaborarea indicatorilor de

performanţă.

19

Această planificare este un factor esenţial şi ne oferă posibilităţi largi de dezvoltare, reiesind din Problema propusa de corpul didactic:

,,Institutia moderna si pedagogul: potential,tehnologii si parteneriat cu alti factori sociali,,.

Consideram ca, noi, toţi membrii colectivului Liceului , „simţim” direcţia în care ne desfăşuram activitatea; depunind efort personal in elaborarea anuala a unui plan operational bine structurat, precum şi necesitatea respectării ulterioare a celor prevăzute în acest document de toti angajatii.

În I rînd – Programul a devenit puternic fiind legat de misiunea şi viziunea Liceului;

În al II rînd: contează mult calea elaborării, angajarea întregului colectiv în acest proces, împărtăşirea diferenţelor de opinii, identificarea şi stabilirea de comun acord a paşilor acţiunii constituite untr-un imperativ al termenului stabilit.

În al III rînd: procesul de planificare este participativ, fiecare cunoaşte „ce”, „de ce” şi „cum” se realizează acesta.

Mai mult ca atît, este important să se ia în consideraţie şi alţi factori din afara Liceului, aceştia fiind informaţi asupra acţiunilor planificate.

În al IV rînd, experienţa ne demonstrează că nici un plan nu este în stare să anticipeze toate eventualităţile.

20

Pentru a se menţine pe aceeiaşi undă cu prezentul program ,efortul comun, prevedem si actualizare permanenta a Programului de dezvoltare , sa nu devina depăşit şi irelevant peste un an-doi. În acest sens, planificarea este considerată un proces continuu şi nu un eveniment nerepetitiv. Proiectarea continuie a tuturor structurilor institutiei , contribuie la menţinerea procesului de dezvoltare intru-n ritm energic. De aceea implicaţi sunt toţi membrii colectivului, cunoscînd foarte bine intenţiile şi acţiunile. (Ciclograma saptamanala –monitorizata zilnic de administratorul de serviciu,Consiliul Liceal al elevilor) Planificarea, fiind un proces continuu, plaseaza ideile iniţiale pe pozitii de reformulare,dupa necesitate, conform noilor circumstanţe. Replanificarea transparenta ne permite să obţinem noi performanţe.

21

Cum formulăm priorităţile?Care vor fi direcţiile majore de activitate a Liceului pentru următorii 5 – 10 ani?

Formularea priorităţilor de dezvoltare

Elaborarea strategiilor de dezvoltare

Elaborarea indicatorilor de performanţă

Formularea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung

Fiecra obiectiv:- specific, relevant;- măsurabil; - limitat;- realizabil;- atractiv;

Informaţii privind- gradul de realizare a

obiectivelor propuse;

- gradul de corespundere a activităţilor realizate, priorităţilor formulate.

Formularea obiectivelor de dezvoltare pe termen scurt

Nivelul de competenţă a personalului implicat

Devotament şi dăruire cauzei

- resursele materiale şi umane a Liceului;

relaţii de colaborare cu parintii si cu alte organizaţii

22

Prin pizma celor expuse mai sus, se propune ca Programul Prin pizma celor expuse mai sus, se propune ca Programul urmator de dezvoltare a Liceului să prezinte o formă bine urmator de dezvoltare a Liceului să prezinte o formă bine

închegată şi coerentă în raport cu misiunea şi viziunea instituţiei închegată şi coerentă în raport cu misiunea şi viziunea instituţiei noastre.noastre.

Structura Programului de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul

Partea strategică Partea operaţională

23

• viziunea instituţiei; - obiectivele pe termen scurt • - misiunea instituţiei; (pentru a.2016-2020);• -analiza performanţei /situaţii actuale/; - indicatori la nivel de • - priorităţile de dezvoltare pe termen obiective pe termen scurt• lung (strategic); (operaţionale);• - analiza condiţiilor de ordin intern - activităţile pentru anul • şi extern; viitor de studii repartiza-,• - obiectivele pe termen lung, rea lor în timp cu termene • strategice (5 ani); limite, fixate;• - indicatori la nivel de obiective strategice; - resursele necesare pentru • - strategiile de realizare a obiectivelor realizarea tuturor• pe termen lung. activităţilor;• - persoanele responsabile • • pentru realizarea fiecărei• activităţi;• - sursele de informare şi • verificare din care va fi • posibil să se determine• eficienţa realizării fiecărei • activităţi planificate;?

+- !

În ce măsură obiectivele şi activităţile pe termen scurt, fiindrealizate, vor

conduce la realizarea priorităţilor noastre.Gradul de relevanţă a

deciziilor operaţionale în raport cu priorităţile strategice.

Structura Programului de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul

Partea strategică Partea operaţională

În ce măsură obiectivele şi activităţile pe termen scurt, fiindrealizate, vor conduce la realizarea priorităţilor noastre. ?

24

Etapa de evaluare şi planificare(2012-2015),(2016-2020) a oferit un sens dorinţei colectivului Liceului Teoretic ,,Mihai Viteazul,, şi efortului comun pentru

dezvoltarea continuă a Liceului nostru. Acest fapt nu este suficient însă pentru ca schimbarea dorită să se realizeze. Este important ca tot ceea, ce constituie

conţinutul planului de dezvoltare să se transforme în realitate.

coordonatorii

Urmărirea şi analiza permenentă procesului

În cazul devierilor de la

intenţiile iniţiale

Menţinerea informaţiei despre progres

Cine?

Activitatea de implimentare Monitorizarea şi colectarea informaţiei

Activităţi de ajustare şi corectare

- dezvoltăm abilităţi de lucru cu colegii:- grupurile de lucrudevin mecanizm real pentru coordonarea iniţiativelor

de dezvoltare a Liceului;- sistemele de comunicare planificate atent şi

permenent monitorizate; - dialog continuu despre practicile de predare-

învăţare, asigurarea proiectului metodic:„Învaţă să înveţi”

- colectarea datelor referitoare la realizarea proiectului ( analiza documentelor, observaţii privind realizarea procesului, discuţii, analiza probelor de evaluare, diverselor chestionare);

- interperetarea rezultatelor şi tragerea concluziilor referitoare la diverse etape de realizare a proiectului;

- revizuirea obiectivelor şi compenentelor dificil de realizat ale proiectului;

- renunţarea la unele activităţi sau modificarea modului de realizare;

- redistribuirea resurselor;- atragerea resurselor suplimentare;- identificarea unor surse de alternativă;- oferirea stimulentelor suplimentare

pentru personalul implicat;

Unde suntem? măsurarea)

Cum ajungem acolo?(corectarea)

Unde ar trebuie să fim?(evaluarea)

Conducere

25

- stabilirea de comun acord a unei viziuni clare pentru Liceu;

- expertiza practică la nivel de catedre,structuri interne;

- menţinerea echilibrului între coeziunea lucrului în grup şi gîndirea critică, rolul liderului în menţinerea acestui echilibru;

- implicarea tuturor membrilor colectivului, pe cît va fi posibil în procesul de conducere, împărţind responsabilităţile şi împuternicind personalul;

- luarea deciziilor operaţionale cu privire la modificările ce necesită a fi operate în cazul în care procesul de implimentare condiţionează apariţia unor rezultate neplanificate;

- identificarea ulterioară a priorităţilor strategice care urmează a fi realizate.

- deciziile cu privire la activităţile de ajustare şi corectare luate cu implicarea persoanelor sau grupurilor interesate;

- se ţine cont de deciziile strategice care au fost luate la atapa de planificare (astfel încît respectivele activităţi să se desfăşoare în cadrul conturat de acele decizii şi să nu fie contradicţie cu acestea, generînd rezultate neplanificate.Dezvoltarea

personalului (oportunităţi de învăţare în comun)

- localizarea pe nevoile existente în Liceu;- respectarea dreptului fiecărui profesor la dezvoltare profesională;- stabilirea zilelor de training pentru colectiv, evaluarea relevanţei şi eficacităţii acestora;- includerea în bugetul Liceului a cheltuielilor pentru dezvoltarea personalului;

Implicare (abordare participativă)

- încurajarea implicării elevilor, cadrelor didactice, părinţilor, comunităţii...- participarea asigurată de anumite reglementări;- crearea unui climat deschis; - implicarea suportului extern planificat cu grijă.

26

Efort comun în crearea condiţiilor pentru Programul de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai

Viteazul”anii2015-2019Asigurarea condiţiilor favorabile dezvoltării continue.

1. Condiţii la nivel de clasă;2. Condiţii la nivel de management al instituţiei;3. Condiţii la nivel de instituţie ca sistem;4. Condiţii la nivel de comunitate;5. Condiţii la nivel de reţea de instituţii educaţionale.

I.1. – clasa reprezintă un mediu favorabil învăţării în sensul dezvoltării mai curînd a capacităţilor elevului, decît în sensul

numai a realizării planului de studiu.

- Elevul este implicat în luarea deciziilor privind propria sa învăţătură, care presupune oferirea sugestiilor vizavi de ce se învaţă şi cum este realizat procesul educaţional;

- elevul este responsabil alături de profesori şi părinte de rezultatele învăţării;

- profesorul este mai curînd un facilitator al învăţării decît un emiţător de conţinuturi pe care elevul ar trebui să le asimileze.

27

1.2. Implicarea personalului în luarea deciziilor de ordin strategic şi operaţional, prin oferirea

unei autonomii mai largi în domeniile acoperite de competenţele existente;

• - Oferirea resurselor informaţionale corecte şi complecte pentru asigurarea calităţii deciziilor luate în mod participativ;

• - Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea învăţării continue a personalului prin participarea, în cadrul programelor de dezvoltare a competenţelor profesionale, la întruniri de schimb de experienţă în cadrul, dar şi în afara Liceului;

• - Organizarea conducerii transformaţionale bazate pe încurajarea participării, delegării de responsabilităţi şi autoritate, monitorizarea activităţilor şi evaluarea rezultatelor pentru valorificarea lor ulterioară;

• - Asigurarea coeziunii şi cooperării dintre membrii personalului pentru realizarea obiectivelor propuse.

28

I.3. – Existenţa viziunii împărtăşite la nivelul întregului Liceu; - Acţionare în baza, priorităţilor identificate în mod

participativ care rezultă din viziunea de viitor;

• - Cultura organizaţională din cadrul Liceului este adecvată realizării obiectivelor propuse şi este determinată de viziunea de viitor a Liceului;

• - Implicarea într-un dialog constant cu alte instituţii;cu organele ierarhic superioare

• I.4. – colaborarea constantă între Liceu şi comunitate, realizată atît cu indivizii, cît şi cu diverse instituţii private, neguvernamentale şi de stat;

• - integrarea interesului constant al Liceului în realizarea necesităţilor comunităţii;• - obţinerea prestigiului de participare a Comunităţii în viaţa Liceului atît prin

implicare în luarea deciziilor strategice, cît şi prin participarea la soluţionarea problemelor ordinare;

• - Menţinerea şi perfecţionarea rolului de centru al comunităţii prin oferirea oportunităţilor şi condiţiilor pentru ca orice membru al acesteia să înveţe;

• - Demonstrarea devotamentului personalului instituţiei faţă de principiul dezvoltării continue şi asigurării calităţii educaţiei;

• I.5. – Manifestarea dorinţei de a împărtăşi propriile experienţe (prin diferite forme) atît cele de succes cît şi cele mai puţin reuşite (oferind altor instituţii posibilitatea să înveţe,sau sa ofere ajutor metodic);

• - Asimilarea practicilor şi experienţilor de succes oferite de alte instituţii din reţeaua educaţională;

• - Conştientizarea, sistematizarea resurselor necesare pentru asigurarea dezvoltării continue de succes a Liceului.

29

II. Valori promovate• Elevii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” sunt formaţi în spiritul

valorilor globale, al autonomiei personale, raportării creative şi flexibile la grupuri şi organizaţii din cadrul societăţii. Asumarea calităţii constituie o prioritate absolută.

• Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” tinde spre exponentul excelenţei în educaţie pentru că:

• Are rezultate şcolare foarte bine la examene de absolvire, concursuri naţionale şi internaţionale;

• Absolvenţii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” - sunt admişi la facultăţi pe locurile de la buget in Republica Moldova, Romănia,Ucraina, Franţa,Marea Britanie, Rusia,Canada s.a.,

• Majoritatea cadrelor didactice au înalte competenţe în specialitate ,sunt autori de manuale,elaboreaza noi tehnici de invatare, corespunzatoare strategiilor educationale de succes;organizeaza si stagii de practica pentru studenti din institutiile superioare de invatamint din RM (USM,Universitatea pedagogica de stat ,,Ion Creanga,,,Universitatea pedagogica de stat Tiraspol,Colegiul pedagogic ,,Alexei Mateevici,,);care are relevanta fundamentala pentru performanta;

• Elevii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” sunt benefeciari ai proiectelor europene, implicaţi în activităţi de voluntariat şi sunt membri ai Consiliului Liceal, constituit la iniţiativa acestora, Clubului municipal „Adolescentul” pe lîngă DGETS mun.Chişinău;

• Părinţii sunt constituiţi în Asociaţia Obsteasca a Părinţilor, cu personalitate juridică si responsabilitati clare in asigurarea calitatii in Educatie; ;

• Cursurile de instruire se desfăşoară în spaţii dotate corespunzător nevoilor de formare şi securitate ale elevilor;

• Realizează un management pragmatic şi performant.

30

Cultura organizaţională a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” are la bază următoarele

obiective în demersul educaţiei:

• Promovarea educaţiei centrate pe elev;• Asigurarea unor şanse egale de educaţie pentru toţi elevii;• Asigurarea mediului educational ,care permite formarea la elevi a valorilor

si competentelor necesare pentru viata,performante individuale la maximum;• Asigurarea descentralizării, a puterii decizionale şi a practicilor democratice

la nivelul instituţiiei de învăţămînt;• Implicarea comunităţii în viaţa şcolară.• Obligativitatea de cunoastere si aplicare a normelor de conduita(Codul de

etica al cadrului didactic)

31

III. MISIUNE ŞI VIZIUNE• Misiunea Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” poate fi esenţializată în cuvintele

„Mereu mai buni ,cel puţin egali cu noi înşine”, „Şcoala prietenoasă copilului”, ,,Cea mai buna zi din veata mea este astazi,, si are rol de avangardă în modernizarea şi reformarea învăţămîntului preuniversitar. Este componentă activă în integrarea europeană . Educaţia este înţeleasă ca valoare pentru cel ce învaţă. Demersurile educaţionale sunt centrate pe urmatoarele principii:

• A învăţa să ştii• A învăţa să faci• A învăţa regulile conveţuirii• A învăţa să fii

• Eforturile şcolii se vor concentra permanent pe căutarea oportunităţilor de îmbunătăţire a fiecărui produs sau serviciu, pentru furnizarea unor experienţe de învăţare de înaltă calitate.

• Preocuparea centrală, în intervalul 2016 – 2020 : Implimentarea în cadrul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” a unui sistem de dezvoltare a calităţii în educaţie bazat pe respectarea principiilor care formulează cerinţele sistemului de management al calităţii contemporane.

32

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN• Puncte tari:

• Traditia şi cultura liceului• Oferta educaţională realistă ţi flexibilă• Asumarea unui învăţămînt european modern• Conştientizarea de către elevi si parinti a necesitatii implimentarii

Managementului schimbarii Insertia adecvată a absolvenţilor în instituţiile de învăţămînt superior din Moldova şi din alte ţări

• Şanse egale de integrare şcolară pentru elevii din mun.Chişinău• Cadre didactice cu înalte competenţe• Management performant• Existenta unor structuri asociative, ce menţin politicile educaţionale ale instituţiei

• Puncte slabe:

• Insuficienta preocupare pentru activităţi de tip antreprenorial dedicate elevilor;motivatia elevilor de a se pozitiona pe piata muncii ramine fara oferte din partea statului;

• Insuficienta motivare şi implicare a unor profesori, elevi şi părinti în viaţa şcolii;• Deficiente în comunicarea internă dintre unii profesori la disciplinele şcolare,

comunicarea de succes în problemele interdisciplinare;

33

• Oportunităţi:

• Prestigiul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” în comunitate-desemnat cu ,,Ordinul de Onoare,, al RM ;

• Oferta largă de cursuri de formare organizate de Institutul de Ştiinţe a Ministerului Educaţiei şi alţi furnizori de formare acreditate de Ministerul Educaţiei;

• Accesarea unor surse de finanţare prin structurile asociative a municipiului Chişinău şi RM.

• Institutionalizat Centrul de Informare Europeana.

• Riscuri:

• Instabilitatea cadrului legislativ• Dificultăţi financiar – materiale• Rezistenţa la schimbare, la nivelul întregii societăţi• Lipsa de perspectivă pentru absolvenţi• Prestigiul nerestabilit al profesorului• Salarizarea non-stimulatoare pentru presonalul din învăţămînt

34

V. ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE• Ţintele strategige – indică scopurile majore ale organizaţiei,

grupate pe 4 arii de interes:

1. curriculum2. resurse umane3. resurse materiale4. dezvoltarea organizatională

• Opţiunile strategige – ierarhează priorităţile din interiorul fiecărei ţinte. Ţintele şi opţiunile strategige au fost stabilite prin raportare la modelul european de excelenţă .

• NOTĂ: Planurile operaţionale cuprind proceduri de atingere a ţintelor, cu respectarea opţiunilor strategige, grupate pe domenii. Un domeniu poate cuprinde una sau mai multe ţinte strategige.

• Tabelul următor in anii 2016-2020 poate suferi modificări în funcţie de evoluţiile unor fenomene sociale, economice şi de politici educaţionale ori a apariţiei unor fenomene noi, greu de prefigurat în prezent.

35

ŢINTA STRATEGICĂ OPŢIUNI STRATEGIGE

Ţ1. Orientarea spre serviciile educationale de calitate

O1. Învătarea centrată pe elev, prin utilizarea unor strategii interactive şi inductive, învăţarea prin cooperare,

formarea competenţelor- cheie pentru educaţia permanentă.

O2. Pregătirea elevilor pentru iniţierea,evaluarea şi dominarea schimbărilor

O3. Adaptarea permanentă şi continuă a tematicii orelor de diriginţie prin întroducerea unor obiective de transfer, precum „a învăţa să fii”, „a învăţa să ştii”, „a învăţa regulile conveţuirii”.

O4. Formarea deprinderilor de a valorifica diversitatea.

36

Ţ2. Orientarea pe elev O1. Elaborarea studiilor sistematice privind nevoile educaţionale ale educabililor, actuali sau potenţiali elevi ai Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”

O2. Respectarea caracteristicilor de vîrstă, psihocomportamentale, a diferenţelor de ritm, volum, profunzime şi stil în activităţile de învăţare

O3.Întocmirea unei scheme orare, care să respecte curba efortului zilnic şi săptămînal al elevilor

O4. Proiectarea, organizarea şi evaluarea conţinuturilor într-un scenariu didactic caracterizat prin deplasarea accentului de la asimilarea de informaţii nerelevante la demersuri formative.

O5. Racordarea experienţei de învăţare pe arii curriculare la caracteristicile etapelor ontogenetice ale elevilor şi la evoluţiile din domeniul cunoaşterii.

O6. Oferirea unei imagini unitare asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţămînt prin utilizarea

INTERDISCIPLINARITĂŢII ca modalitate de organizare a conţinuturilor.

O7. Asocierea interdisciplinarităţii, transdisciplinarităţii cu strategii inovatoare de organizare a conţinuturilor.

O8. Dezvoltarea ofertei educationale , adaptată nevoilor şi intereselor copiilor. Stimularea competenţelor argumentative, aplicarea şi evaluarea procesuală a pachetelor opţionale pentru fiecare nivel de studiu.

O10. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi afectivă pentru elevii Liceului la toate treptele de şcolarizare.

O11. Stimularea şi promovarea elevilor capabili de performanţă prin conţinuturi curriculare care să integreze cunoaşterea prin procese de gîndire superioare.

O12. Participarea la programe de mobilitate si schimburi culturale.O13. Măsurarea nivelului de satisfacţie al beneficiarilor direcţi şi indirecţi,

prin chestionare aplicate periodic.O14. Asigurarea feedbackului pentru grupurile semnificative de interes

(elevi, părinţi, cadre didactice, comunitate), prin întîlniri curente şi postarea pe site-ul Liceului a rezultatelor acţiunilor relevante.

37

Ţ3. Conducerea şi constanta intenţiilor şi scopurilor O1. Implimentarea managementului

orientat spre calitate.O2. Dezvoltarea marketingului educaţional pentru promovarea

brandului: Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” – Excelenţa în educaţie.

O3. Crearea ataşamentului beneficiarilor faţă de valorile promovate în Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”

Ţ4. Management prin proces şi fapte O1. Definirea caracteristicilor de calitate pentru toate domeniile organizaţionale.

O2. Încurajarea creativităţii şi considerarea oamenilor ca generînd calitatea

O3. Cunoaşterea clară a rolurilor şi responsabilităţilor

O4. Considerarea calităţii ca mijloc de creştere a satisfacţiei beneficiarilor.

O5. Dezvoltarea bazei materiale; modernizarea laboratoarelor de fizică şi informatică, ed.tehnologică si teatru,arte, sport.

O6. Asigurarea permanenta a centrului de informare si documentare, cu fondul necesar de carte, conexiune la internet şi sistem informatizat de monitorizare in toate salile de clasa.

O7.Modernizarea Centrului de informare Europeana.

38

Ţ5. Dezvoltarea şi implicarea personalului didactic

O1. Motivarea personalului ,folosind stimulente pozitive (la solicitări argumentate)

O2. Învăţarea permanentă, prin participare la cursuri de formare şi schimb de bune practici cu alte unităţi de învăţămînt din mun.Chişinău, RM şi internaţionale.

O3. Stimularea muncii în echipă şi dărîmarea barierelor interdepartamentale.

O4. Extinderea responsabilităţii individuale spre creşterea performanţei de sistem.

O5. Dezvoltarea loialităţii faţă de elev, faţă de instituţie şi faţă de valorile acesteia.

O6. Evaluarea performanţei profesorilor pe baza obiectivelor de nivel înalt.

39

Ţ6.Învăţare, inovare şi îmbunătăţire continue

O1. Abordarea holistică a dezvoltării instituţionale.O2.Centrarea eforturilor pe obţinerea de valoare adăugată şi

creată, nu doar ajustată.

O3. Măsurarea sistematică a dezvoltării şi îmbunătăţirii continue a managementului schimbarii in Educatie.

Ţ7.Dezvoltarea parteneriatelor O1. Elaborarea unei strategii ce vizează menţinerea parteneriatelor vechi şi încheierea altora noi, pe principiul „cîştig – cîştig”, pe termen scurt şi pe termen lung.

O2.Sensibilizarea agenţilor economici la problematica liceului şi comunităţii, în vederea măririi volumului resurselor extrabugetare.

Ţ8. Responsabilitatea socială a şcolii O1. Stimularea participării la rezolvarea problemelor comunitare, prin activităţi de voluntariat ale elevilor şi profesorilor inclusiv prin asocierea părinţilor ,ONG,absolventilor liceului.

Actualitatea temei

Strategia de dezvoltare a învăţămîntului în R.Moldova „Educaţia 2020”, Codul Educaţiei stipulează o nouă viziune asupra educației, învățămîntului, care implică schimbări la nivel de sistem educaţional, unitate de învăţămînt.Educația în actualitate este consemnată de oportunitatea formării de competențe și implementarea conceptului calității. Schimbarea mediului în care funcţionează unitatea de învăţămînt, transformările de anvergură din şcoală – noile obiective educaţionale, noile programe şi manuale, tehnologii didactice, implicarea mai largă a comunităţii determină o nouă poziţie a directorului de şcoală în sistem. Aceasta solicită un alt conţinut şi un alt caracter al managementului educaţional în vederea formării unui sistem şcolar creator, captivant, atractiv, riguros şi/sau reviguros, care să pună accentul pe învăţarea continuă toată viaţa pentru a face faţă provocărilor timpului.Gradul de cercetare a subiectului respectiv este destul de însemnat ținînd cont de semnificațiile schimbării în educație, îndeosebi, apreciem lucrările cercetătorilor-specialiști în domeniu A. Huberman, D. Hopkins D., Mel Ainscow, Mel West, J. Patterson, Noel M. Tichy, Eli Cohen, Neculau A., Anghelache V., C. Rusu., M.Vlăsceanu, Nica Panaite, Iftimescu Aurelian, Emil Păun ș.a, inclusiv din R.Moldova - V. Gh. Cojocaru, Vl. Guțu, D. Patrașcu, Vl. Pâslaru, V. Andrițchi, S. Baciu, A. Cara.Cu toate acestea, situația în domeniul strategiei și metodologiei schimbării, a managementului schimbării în învățămînt solicită noi investigații pe potriva dimensiunilor schimbării și complexității proceselor demarate în învățămînt.

Scopul cercetării

constă în conceptualizarea cadrului metodologic-managerial al schimbarii în şcoală din perspectiva promovării instruirii bazate pe competențe, asigurării calităţii educaţiei.

Obiectivele cercetării

diagnoza situaţiei din şcoală din perspectiva calităţii; conceperea bazelor teoretice şi practice ale fenomenului schimbării; conceptualizarea managementului schimbării în şcoală; determinarea metodologiei schimbării la nivel de unitate școlară;identificarea domeniilor de schimbare în şcoală;identificarea reperelor conceptuale şi metodologice ale Proiectului de dezvoltare a şcolii;configurarea sistemului metodologic-managerial al schimbărilor educaționale din școală;dezvoltarea organizațională/ performanţele L.T „M.Viteazul” mun. Chișinău.

CUPRINS• ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE ..................................• 1.1 Schimbarea și perspective de abordare în educație ……………...………• 1.2 Strategia dezvoltării învăţămîntului din R.Moldova și premise pentru

schimbare la nivel de unitate școlară ……………………………..………….• 1.3Semnificațiile managementului schimbării individuale și la nivelul

organizației școlare ….….• 1.4 Direcții, principii și mecanisme de promovare a schimbării în școală ….• 1.5 Concluzii la capitolul 1…………………………………………...………• 2. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL AL SCHIMBĂRII

EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ ………………………………………….• 2.1 Diagnoza și planificarea schimbărilor în școală .......................................• 2.2 Cultura organizaţiei școlare ca factor determinant al schimbării .............• 2.3 Modele și instrumente ale managementului schimbării educaționale……• 2.4 Sistemul metodologic-managerial în dezvoltarea individuală şi

instituţională ………• 2.5 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de

schimbare din şcoală ..........• 2.6 Concluzii la capitolul 2 ……………………………………………….....• CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERI

1.1 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE

• Schimbarea este un proces evolutiv şi dinamic, care duce la trecerea dintr-o stare de echilibru în alta. Schimbarea poate avea loc la nivel de (sub)sistem, organizaţie, individ

• Schimbarea în educație are un caracter obiectiv,continuu face parte dintr-un proces de transformare generală, universală, valabilă la scara sistemului social, a principalelor subsisteme ale acestuia-natural, economic, politic, cultural, comunitar

• Codul Educației și Strategia „Educația 2020” prevăd schimbare la nivel de sistem-formare de competențe și implementarea conceptului calității, integrarea tic în procesul educațional-schimbări perțiele, de structură, conținut, conducere , inovații..

• S= (A+B+D) <X , etapele schimbării-declanșare, implementare,postschimbare...• Schimbarea la nivel individual în:cunoștințe, atitudini, comportament individual și de grup• Schimbarea la nivel organizațional:viziune+scop,obiective+motivare+resurse+plan de acți.• Principiile scimbării educaționale: fundamentării axiologice a schimbării;

racordării la social; proiectării schimbării; stimulării motivației pentru schimbare; schimbării prin acțiune;eficienței schimbării.

1. 3 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE

Direcții, principii și mecanisme de promovare a schimbării în școală• O schimbare de esență în actualitate este incluziunea școlară;• Orientarea curriculumului școlar pe formare de competențe;• Schimbarea prin inovaţie la nivel de conţinut și tehnologie a învăţământului; • Schimbarea prin inovaţii la nivelul mediului educaţional;• Schimbarea sistemică, cuprinzătoare în unitatea școlară din perspectiva

implementării conceptului calității în educație;• Schimbarea/perfecționarea școlii prin cultură. „Singurul lucru pe care îl

fac directorii și contează cu adevărat este cultura școlii Schein• Redimensionarea culturii organizaționale a școlii-cheia dezvoltării


Prin analiza literaturii de specialitate am dedus că schimbarea este un proces evolutiv şi dinamic, care duce la trecerea dintr-o stare de echilibru în alta. Schimbarea poate avea loc la nivel de (sub)sistem, organizaţie, individ

Prin cele prezentate în baza analizei-sintezei literaturii de specialitate și a practicilor educaționale proprii am confirmăm că schimbarea se produce cînd apar noi valori instituante în conceperea unui sistem de organizare. A schimba, a moderniza şcoala sau o instituţie înseamnă a o transforma într-un centru integrat de energie, amplificat de informaţii şi competenţe, care poate funcţiona după criterii clare şi acceptate de toţi actorii sociali (elevi, profesori, directori, părinţi).

Experiența personală în conducerea liceului „M.Viteazul”, permite a concluziona că reuşita şi eficienţa instituţiei şcolare depinde în mare măsură de managementul schimbării, avînd menirea să asigure coerenţa și armonizarea acţiunilor în direcţiile: situaţia de schimbare – strategia – obiective – structura organizaţională – sisteme şi metode de management – resurse disponibile – cultura organizaţională.

Dezvoltarea organizațională este o strategie educativă care impune un efort planificat și bine gestionat, mobilizarea tuturor resurselor, schimbarea de mentalitate

Astfel, am realizat obiectivele 1-3

2. 1. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL

AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ

• Schimbarea prin elaborarea și realizarea deplină a Proiectului de dezvoltare a școlii –PDȘ• Specialişti în problemă (Şerban Iosifescu, M. Dragomir şi alţii) reprezintă proiectarea drept „stabilirea

traiectului ipotetic de la „ceea ce este” (starea actuală a (sub)sistemului sau procesului organizaţional) la „ceea ce trebuie să fie (starea dezirabilă a (sub)sistemului sau procesului respectiv” (Wilkingson şi Cole) În elaborarea PDȘ schema de urmat în procesul de proiectare/planificare este:

• Unde suntem? Planificare/Cum ajungem? Unde vrem să fim?Culegerea de informaţii Prevederea schimbării Monitorizarea şi

• şi analiză prin scanarea „Inventarea” strategiei evaluarea procesului• organizaţiei şi a mediului şi a tacticii. Alegere/decizie• Proiectarea dezvoltării școlii vizează:• Diagnoza sistemului educaţional din perspectiva valorilor şi principiilor noului

concept de calitate;• Stabilirea misiunii unităţii şcolare;• Nivelul strategic;• Nivel tactic;• Nivel operaţional În context, accentul se pune pe redimensionarea culturii

organizaționale

2. 2. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL

AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ

PlanificareDezvoltarea personaluluiComunicareMonitorizare

Motivare

Perfecționareprin schimbare

de culturăorganizațională

RezultateStandarde

educaționale

Diagnosticare

Conceptualizarea propriului curriculum

Curriculum și competențe

Evaluare

Formare de competențe

Proiectare

ModernizareCultura

Managementul în perspectiva formării

competențelor și a calității educației

Finalități educaționale, solicitările actuale

Managementul educațional

Implementare

Logica învățării

Viziune,decizie

Modelul funcțional al Modelul funcțional al mmanagementului schimbării anagementului schimbării în școlalăîn școlală

Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare

din şcoală

• Importanța și gradul de satisfacție a elevilor claselor a opta+a zecea de disciplinele școlare, %


din şcoală

• Timpul cheltuit zilnic la computer de către elevii claselor a opta+ a zecea pentru pregătirea temelor pentru acasă în 2012 și 2014, %


din şcoală

• Utilizarea Internetului de către elevii claselor a opta+a zecea pentru pregătirea temelor pentru acasă în 2012 și 2014, %


din şcoală

• Ponderea pedagogilor care consideră că creşte interesului față de disciplină, calitatea și reușita la învățătură în ultimii 3 ani, %


din şcoală

• Ponderea pedagogilor care consideră că testele de evaluare corespund următoarelor aspecte, %


din şcoală

• Percepţiile cadrelor didactice privind factorii care au condus la sporirea reuşitei la învăţătură şi a calităţii studiilor elevilor, %

Percepţiile cadrelor didactice privind factorii care au condus la reducerea reuşitei la învăţătură şi a calităţii studiilor elevilor, %


din şcoală

Implicarea părinţilor în activitatea L.T. „M. Viteazul”

Concluzii generale și Propuneri

1. Prin studiul efectuat am adus dovezi pertinente asupra nevoii de schimbare a conceptului de conducere, fapt ce necesită implementarea unui management modern autentic, participativ în sensul implicării/participării tuturor actanţilor educaţionali la proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea proceselor şi activităţilor educaţionale, un management creativ în sensul valorizării şi valorificării personalităţii umane. 2. Studiul literaturii de specialitate și experiența în activitatea L.T. „M. Viteazul”, mun. Chișinău, ne confirmă nevoia respectării metodologiei schimbării ghidată de managementul schimbării, care utilizează în acest caz metode și instrumente specifice, precum Matricea pe domenii de management tehnologic, politic, cultural (în prezent și viitor), Modelul ACE FIRST eficace/ineficace .

Concluzii generale și Propuneri

3. Prin investigarea făcută am elaborat Modelul funcțional al schimbării din școală, care este unul de natură sistemică, integrativ și deschis, și care certifică că schimbarea/dezvoltarea școlii are loc în mod planificat, avînd ca obiectiv perfecţionarea radicală a practicilor anterioare şi instituirea în instituţia de învăţămînt a unei noi ordini, care vizează dezvoltarea organizaţională influenţată de o serie de factori: strategia organizaţională, cultura organizaţională, relaţii intergrupuri, interacţiuni.4. Schimbarea comportamentului la nivel individual și organizațional este determinată de cultura organizațională concepută drept codul genetic al organizației care semnifică identitatea acesteia și practicarea sistemului de criterii și indicatori care semnifică procesul de scimbare instituțională cu prezentarea rezultatelor activității L.T. „M. Viteazul”, mun. Chișinău, în ultimii ani, dovedește eficiența și efectivitatea schimbărilor produse în instituția respectivă.

Actualitatea temei• Omul lumii moderne trebuie să fie un Om competent-să știe, să poată face ceea ce știe, să ia atitudine• Competența este un termen, o entitate în jurul căreia se „învîrt” discuțiile tuturor specialiștilor, savanților,

practicienilor din diferite domenii, se crează teorii, concepte , care se probează în practică;• Lucrul bine făcut, de calitate necesită competență-mobilizarea resurselor pentru a realiza, a face, a crea• Educația și formarea profesională de calitate crează premise pentru o viață de calitate;• Strategia dezvoltării învăţămîntului în R.Moldova ”Educaţia 2020”, Codul Educației accentuează necesitatea

reorientării educaţiei de toate treptele şi nivelele spre formarea de competenţe. • Uniunea Europeană a inițiat 8 competențe cheie necesare a fi însușite de către omul contemporan;• Problematica în cauză se regăseşte în lucrările savanţilor consacraţi, precum: Piaje, C. Leontiev,

Landsheere, Ph. Meirieu, F. Raynal, B. Ray, P. Jonnaert, Ph. Perrenoud, M. Minder, X. Roegiers, M. Călin, C. Cucoş, L. Şoitu, I. Vlădescu, C. Cucoş, D. Salade, Vl. Pâslaru, V.Gh. Cojocaru, A. Ghicov, S. Cristea, C.Bogaert, M. Dulamă, S. Delmarle ş.a. inclusiv, în lucrările unor cercetători din R.Moldova, precum, Vl. Pâslaru, Victoria Cojocaru, V.Gh. Cojocaru, Vl. Guţu, O. Dandara, D. Patrașcu, I. Achiri, V. Olaru.

• Problema privind instruirea axată pe competenţe este actuală ţinîndu-se cont de nevoia înlăturării difirenţelor existente în conceperea teoretică a complexităţii fenomenului de competenţă şi practicile reale de formare a acestora, care reclamă reconsiderarea activităţii de predare-învăţare-evaluare în noile condiţii.

Scopul cercetării

constă în conceptualizarea metodologiei de formare a competențelor, în special,a competenței de comunicare în limba română în contextul prevederilor formării competențelor-cheie stabilite de UE și curriculumul școlar.

Obiectivele cercetării

• examinarea complexității termenului de competență și a semnificațiilor sale;

• delimitarea conceptelor de competență, performanță și abilitate;

• specificarea competențelor-cheie stabilite de UE;• abordarea sistemică, procesuală, situațională și

praxiologică a activității de formare a competențelor;• elaborarea modelului conceptual-metodologic al

managementului competențelor;

CUPRINS

INTRODUCERE1.CURRICULUM ȘI COMPETENȚE1.1Competența: concept și semnificații1.2 Competenţele-cheie şi incursiunea lor în curriculumul şcolar1.3 Curiculumul școlar din perspectiva formării competențelor1.4 Competențe didactice și competențe manageriale1.5 Concluzii la capitolul 1

2. MANAGEMENTUL BAZAT PE COMPETENȚE2.1 Esența conducerii școlii pe bază de competențe2.2 Didactica formării competențelor2.3 Monitorizarea-evaluarea formării de competențe în școală2.4 Criterii şi caracteristici de competență individuală și

colectivă2.5 Concluzii la capitolul 2CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERIBIBLIOGRAFIEANEXE

1.1.11CURRICULUM ȘI CURRICULUM ȘI COMPETENȚECOMPETENȚE

Termenul de competenţă n-are o definiţie unanim acceptată „Competenţa este capacitatea cuiva de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei

cunoaşteri adânci a problemei în discuţie” (DEX); „Capacitatea de a acționa eficient într-un tip definit de situații”; „Faptul de a ști să îndeplinești o sarcină”; „Competențele sînt parțial abilități, parțial cunoștințe și talente”; „Competența este rezultatul prelucrării complexe a unei situații de către o persoană sau un grup

de persoane , într-un context dat”; „Competenţa este o totalitate de abilităţi şi capacităţi de care este capabil elevul, adică

potenţialul lui, procesul fiind influenţat de cauze interne şi externe ”(C. Cucoş) O definiție a cercetătorului belgian X. Roegiers rămîne a fi cea mai universal acceptată- ”un

ansamblu integrat de resurse mobilizat în vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii – problemă”.


• Mobilizarea unui ansamblu de resurse;

• Persoană sau un grup de persoane în acţiune în situaţie;

• Relaţia cu ansamblu de situaţii;

• Un cadru de acţiune; • Un context; • Caracter adeseori

disciplinar; • Caracter finalizat; • Un cadru de evaluare

Un context

Un cadru situaţional:• Familii de situaţiiSituaţii

O persoană sau un grup de persoane în acţiune şi în situaţie

O sferă de experienţe trăite în situaţii aproape izomorfe

Un cadru de resurse: Resurse interne

Resurse externe

O competenţă se dezvoltă în situaţie: situaţia este punctul ei de pornire (sursa) şi punctul de

sosire (criteriul)

O competenţă rezultă dintr-o prelucrare eficace şi acceptabilă

a unei situaţii

O componenţă depinde de înţelegerea de către o persoană a ceea ce se aşteaptă de la ea

într-o situaţie precisă.

O componenţă se manifestă prin rezultatele coordonate ale

unui ansamblu de acţiuni pe care o persoană le interprinde.

O competenţă nu se manifestă decît dacă rezultatele acţiunilor

persoanei în situaţie sunt considerate reuşite şi

acceptabile

Un cadru de evaluare:

Aşteptări;Criterii.

Un cadru de acţiune:

Categorii de acţiuni;Acţiuni;Prelucrări competente.

O componenţă se sprijină pe un anumit număr de resurse

• О rețea conceptuală a noțiunii de competență Jonnaert Philippe


Competența reprezintă un ansamblu de cunoștințe procedurale, capacități și atitudini necesare și folosite în realizarea unei sarcini într-un context, situație.

Elementul esenţial al noţiunii de competenţă este îndeplinirea eficientă a unei sarcini care are sens şi vizează un scop, un rezultat aşteptat, o finalitate.

Modelul integrator al competenței propus deF. Voiculescu


• Vl .Pâslaru precizează Valorile competenţei făcînd referință la J. Henry şi J.Cormier indică următoarele caracteristici de bază ale competenţei:

• este complexă: integrează cunoştinţele, strategiile, abilităţile, atitudinile într-un proces complex de manifestări;

• este relativă: deşi este o finalitate a educaţiei, competenţa nu obţine niciodată o formulă finală, ea dezvoltându-se continuu pe parcursul vieţii;

• este potenţială: spre deosebire de o performanţă, care poate fi măsurată sau constatată şi se referă la trecut sau prezent, competenţa poate fi proiectată (deci este obiectiv – Vl.P.) şi evaluată (deci este finalitate.– Vl.P.), posibilitatea mobilizării sale generând diferite performanţe în viitor, în diferite contexte de învăţare independentă;

• este exercitată într-o anumită situaţie: se dezvoltă gradual prin modificarea situaţiilor educaţionale;

• este completă şi insecabilă: nu este divizibilă• este transferabilă: se aplică în situaţii noi (schimbând mijloacele sau

îmbunătăţind procedurile); • este conştientizată şi asociată necesităţilor şi intenţiilor – deci include

ideea de finalitate şi poate fi gestionată de cel care o deţine, avansându-se astfel în metacogniţie .

1.1.5 5 CURRICULUM ȘI CURRICULUM ȘI COMPETENȚECOMPETENȚE

• Competenţa şcolară reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi (deprinderi, capacităţi) şi atitudini

(valori) dobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului

cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală (Roegiers). Pe parcursul implementării Curriculumului şcolar bazat pe competențe profesorii iau în calcul construcţia finalităţilor în

învăţămîntul preuniversitar:• Elevul, cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii. • Profilul de formare al absolventului de învăţămînt secundar general, conceput în raport cu idealul educaţional şi cu nevoile de

formare. • Sistemul de principii şi de valori ale educaţiei.• Sistemul de competenţe-cheie .• Sistemul de competenţe transversale/transdisciplinare, stabilite pe trepte de învăţămînt (primar, gimnazial, liceal);• Sistemul de competenţe şcolare specifice / pe discipline şcolare.Profesorii, pentru formarea la elev a competenţelor, vor persevera ca acesta:• să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final;• să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea

cunoştinţelor obţinute;• să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd în aşa fel cunoştinţele funcţionale în viziunea proprie;• să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din viaţa cotidiană, manifestînd

comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.

1.6 1.6 CURRICULUM ȘI CURRICULUM ȘI COMPETENCOMPETENȚEȚE

Profilul de competenţa al cadrului didactic joacă un rol esențial în realizarea dezideratului de formare a competențelor la elevi şi înglobează:

• competenţe de proiectare curriculară; • competenţe interpersonale; • competenţe de management al învăţării şi al clasei de elevi;• , competenţe de reflecţie pedagogică şi didactică;• competenţe de management al carierei; • competenţe de reflecţie asupra dezvoltării profesionale şi personale.

Profilul de competență a managerului școlar este conturat de caracteristicile managerului

acceptate de UE, dar și de standardele de competență recent puse în discuție de către ME,

precum și cele ale cadrului didactic.

În lucrare prezentăm Standardele de funcție ale directorului de școală și Standardele de

formare ale managerilor școlari

1.7 1.7 CURRICULUM ȘI CURRICULUM ȘI COMPETENCOMPETENȚEȚE

În concluzie:• Prin analiza literaturii de specialitate şi ţinînd cont de experienţa proprie am constatat că

competenţa nu are o definiţie unanim acceptată, dar perceperea acestui concept dinamic, cu o mare încărcătură axiologică şi praxiologică,cu o mare pondere practică, însuşirea şi posedarea acestora are o însemnătate crucială în prezent pentru dezvoltarea individuală, de grup şi organizaţională.

• Abordarea curriculumului şcolar şi a competenţei din diferite perspective a elucidat caracteristicile acestor entităţi în contextul conceptului de calitate şi a adus dovezi convingătoare privind oportunitatea centrării activităţii didactice şi de conducere pe formarea de competenţe, promovîndu-se astfel dezideratul de la “o logică a puterii” la “o logică a competenţei”.

• Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-evaluare-formare continuă a cadrelor didactice-motivare-luare a deciziilor-perfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu comunitatea.

Astfel, am realizat primele 3 obiective ale cercetării

22. . 1 1 MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL COMPETENȚECOMPETENȚELORLOR

Pe de o parte , conducerea organizației înaintează cerințe de comportamente și oferă recompense a salariaților, iar, pe de altă parte , salariații prezintă oferta lor de comportamente și cercere de recompense. Acestea și determină

competențele stabilite în definitiv în cadrul negocierii . Competența este criteriul de bază.

2.2.22 MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL COMPETENȚECOMPETENȚELORLOR

În perspectiva promovării instruirii centrată pe competenţe se reconfigurează şi principiile didacticii, care înglobează:

• Principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor ; • Principiul intuiţiei; • Principiul îmbinării teoriei cu practica;• Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi

deprinderilor; • Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţămînt; • Principiul tratării individuale a elevilor;• Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale

a inteligenţei;• Principiul învăţării prin acţiune (dimensiunea acţională în învăţare);• Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor

intelectuale; • Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei cognitive;• Principiul abordării logice şi psihologice în învăţare.

2.2.33 MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL BAZAT PE COMPETENȚEBAZAT PE COMPETENȚE

Consemnarea didacticii în actualitate

•Perspectiva formării de competențe implică o

regîndire a didacticii în toată complexitatea sa ,

susținută de teoriile educaționale, curriculumul

orientat spre competențe, precum și strategiile de

învățare

•Asimilarea competenței reclamă:•reorganizări ale curriculumului: tipuri de discipline, corelații

și ponderi ;

•schimbări ale rolurilor cadrelor didactice și ale elevilor;

•valorificarea metodelor clasice într-o nouă perspectivă și

implementarea metodelor activ-participative;

•revizuirea sistemului de evaluare educațională;

•redefinirea managementului organizației școlare;

•o nouă calitate a mediului de învățare.....

2.2.44 MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL COMPETENȚECOMPETENȚENȚELORNȚELOR

• Formare de competențe reclamă o nouă viziune asupra procesului de învățămînt cu referință la Fluxul de intrare (agenții implicați în procesul de învățămînt, resursele), procesul de predare-învățare-evaluare și Fluxul de ieșire- produsul activității

• Competența este o țintă a formării, un obiectiv și un rezultat așteptat sau un produs al învățării

Procesul de învăţămînt: componente şi interacţiune [după M. Mircescu]

2.2.55 MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL COMPETENȚECOMPETENȚELORLOR

Modelul conceptual-metodologic al managementului competențelor este funcțional, sistemic, deschis, integrativ cu valoare praxiologică evidentă și cu tentă de paradigmă (ne dezicem de vechile tipare ale instruirii)

Performanțele individuale și Performanțele individuale și organizaționale organizaționale

Performanţele elevilor liceeni la Limba şi literatura română


Performanţele elevilor liceeni la Matematică


Performanţele elevilor la Limba străină


Performanţele elevilor-liceeni în ultimii 5 ani, LT „M. Viteazul”


Reuşita elevilor din Liceul Teoretic „M. Viteazul”, 2010-2014


Reușita elevilor din LT „M. Viteazul”, anul şcolar 2013-2014

57.59

98.46

8.1

1.54

% calităţii% reuşiteimediaeşec


Randamentul academic la paralela claselor a V-a


Randamentul academic la paralela claselor a VII-a, Liceul Teoretic „M. Viteazul”, anul şcolar 2010-2014


Randamentul academic al claselor liceale, Liceul Teoretic „M. Viteazul”, în ultimii 5 ani


Analiza comparativă a mediilor şcolare (învăţămînt gimnazial/liceal) în ultimii 5 ani

Concluzii generale1. Prin analiza literaturii de specialitate, a investigaţiilor savanţilor

specialişti, precum Ş.Iosifescu, S. Cristea, O.Hofman, V.Gh. Cojocaru, D. Patraşcu, Victoria Cojocaru ş.a s-au adus argumente că în condiţiile de implementare a curriculumului şcolar bazat pe formarea de competenţe, a conceptului de calitate în educaţie, managementul bazat pe competenţe devine factorul crucial în valorificarea capacităţii instituţionale şi valorizarea individuală, aplicarea căreia la nivel de unitate şcolară asigura realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale prestabilite,mobilizînd în acest scop toate resursele umane şi nonumane în vederea realizării lor.

2. Prin analiza literaturii de specialitate şi ţinînd cont de experienţa proprie am adus în lumină diverse definiţii ale competenţei şi a caracteristicilor, tipologiei sale, identificînd delimitările conceptual între competenţă şi performanţă, calitate, elucidînd plenar importanţa aestora la nivel individual, de grup şi organizaţional.

Concluzii generale

3. Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-evaluare-formare continuă a cadrelor didactice-motivare-luare a deciziilor-perfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu comunitatea.

4. Analiza surselor teoretice şi a practicilor educaţionale ne-a permis să scoatem în evidenţă Modelul conceptual al managementului bazat pe competenţe, care este unul funcţional, sistemic, deschis, integrativ cu mare pondere praxiologică.

5. Studiul de caz prezentat cu privire la formarea competenţei de comunicare confirmă complexitatea şi integritatea acţiunilor didactice şi manageriale în procesul de formare a competenţelor, nevoia unor eforturi profesionale conjugate, susţinute din partea profesorilor şi a conducerii instituţiei educaţionale.

PROPUNERI

1. Este nevoie de recomandări pentru cadrele didactice la disciplinele școlare prind metodologia de formare a competențelor, de literatură de specialitate în domeniul vizat.

2. Centrele de formare continuă trebuie să-și restructureze conținuturile activității de formare în sensul pregătirii cadrelor diactice în aspect conceptual, metodologic, tehnologic de formare a competențelor la elevi.

3. Este nevoie de o generalizare a experienței în domeniul vizat și propagare a acesteia de către organele abilitate.

88

VI.CURRICULUM.

• Răspunzînd nevoii de dezvoltare a competenţelor şi propunînd un învăţămînt centrat pe competent, nu pe conţinuturi, oferta educaţională a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” este astfel concepută ,încît asigură un model educaţional armonios şi pragmatic orientat spre crearea generaţiilor de elevi la un nivel înalt de cunoştinţe, competente si aptitudini.

• Proiectarea conţinuturilor se face în funcţie de obiectivele şi competenţele promovate de curriculum-ul specific fiecărei discipline scolare.

• S- au avit în vedere prioritătile şi nevoile educaţionale şi de dezvoltare personală a grupurilor ţintă, eficientizarea resurselor umane şi materiale ale liceului, flexibilitatea şi personalizarea conşinuturilor, valorizarea curiozităţii cognitive şi s-a definitivat cu consultarea beneficiarilor direcţi şi a părinţilor acestora pentru a răspunde unor factori-cheie.

• Prin activităţile realizate urmează dezvoltarea unor aptitudini şi competenţe precum: comunicare, lucrul în echipă, autocunoaştere, autoevaluare permanenta, soluţionarea operativa a problemelor aparute.

89

Nimeni nu poate spune, cu certitudine, că un demers este mai bun, în valoarea absolută, decît altul. Putem spune, însă, pe de altă parte, cu certitudine, că un demers este sau nu adecvat contextului sau situațiilor concrete avute în vedere. De aceea, opțiunea pentru o modalitate sau alta de proiectare sau chiar crearea unui nou ”tipic” de proiectare trebuie făcută în cunoștință de cauză și justificat de particularitățile situației concrete în care se găsește unitatea școlară.

Avînd în vedere că sistemul de învățămînt a fost și încă este centralizat, formularea explicită a misiunii fiecărei școli nu a fost considerată necesară: era suficientă cunoașterea misiunii generale a sistemului, fiind chiar descurajate diferențele. Dar, se pare, că procesul de descentralizare a fost și a rămas inevitabil și, ca urmare, fiecare școală trebuie să satisfacă, pe lîngă nevoile generale de educație specificate în norme, regulamente și statute, și nevoi specifice legate de situația concretă a comunității în care funcționează.

90

Aceste două evoluții impun ca fiecare școală să-și definească o personalitate proprie, determinată de locul ei în comunitate, de valorile exprimate și de oferta educațională, care să fie exprimată în misiune. Misiunea este foarte importantă deoarece ea trebuie să orienteze comportamentul de zi cu zi al elevilor, părinților și cadrelor didactice. Dacă nu ne comportăm așa cum spunem că trebuie să ne comportăm, misiunea ăși pierde orice valoare de ”chintesență” a strategiei de dezvoltare. De exemplu, dacă considerăm că afirmația: ” fiecare din elevii noștri poate fi un geniu, dacă putem identifica talentul și găsi cheia pentru a-l elibera” poate fi parte a misiunii, aceasta presupune printre altele: •Să respectăm fiecare elev în parte, în orice împrejurare, oricît de modeste ar fi rezultatele școlare la un moment dat;•Să diversificăm oferta școlară astfel încît fiecare elev să găsească ceva util și plăcut de făcut;•Să utilizăm, la clasă, metode active, care asigură un climat pozitiv și implicarea elevilor în propria dezvoltare;•Să oferim ajutor elevilor care, din diferite motive, au performanțe reduse;•Să nu facem ierarhii și clasamente ale elevilor, să nu comparăm elevii între ei ci doar pe fiecare cu sine însuși, succesul școlar fiind definit drept progres în atingerea obiectivelor de educație.

Formularea scopurilor/țintelor strategice

• Reamintim, aici, faptul că nu poate fi vorba de un proiect atunci cînd ne referim la funcționarea școlii. Pentru raționalizarea funcționării școlii utilizăm alte instrumente de management cum ar fi planurile manageriale, fișele de post etc.

• De exemplu: respectarea programelor școlare, notarea ritmică, încheierea situațiilor școlare la sfîrșit de semestru, respectarea orarului școlii țin de funcționarea școlii și nu urmăresc să schimbe ceva, ci dimpotrivă, au ca principiu stabilitatea activității

• Dacă, însă, dorim să introducem noi discipline în c.d.ș., să obținem surse de finanțare extrabugetare, să formăm cadrele didactice din școală pentru utilizarea unor metode noi de predare, să implicăm mai mult părinții în realizarea activităților extrașcolare, atunci putem vorbi de proiect și de ținte strategice.

91

Abordarea strategică

Ne-am propus petru mari opțiuni posibile privind abordările strategice:

• Opțiunea curriculară: țintele strategice fiind atinse prin disciplinele de studiu și prin activitatea la clasă.

• Opțiunea financiară și a dotărilor materiale: țintele strategice sunt atinse prin procurarea de resurse financiare și prin dotări materiale suplimentare.

• Opțiunea investiției în resursă umană: țintele strategice sunt atinse prin angajarea de profesori calificați, prin formarea adecvată a personalului existent, prin motivarea suplimentară a personalului etc.

• Opțiunea relațiilor comunitare: țintele strategice sunt atinse prin extinderea și diversificarea relațiilor din cadrul comunității.

92

93

Am ales și trei exemple de scopuri strategice și vom vedea cum pot fi ele realizate pe baza opțiunilor respective.

•Exemplul 1: Crearea în școală a unui climat de siguranță fizică și psihică.

•Exemplul 2: Dezvoltarea la elevi a competențelor sociale și de comunicare în societatea modernă.

•Exemplul 3:Dezvoltare unui parteneriat privilegiat cu instiuții din comunitate, cu părinții.

Opțiunea curriculară

Opțiunea financiară și a dotărilor materiale

Opțiunea instestiției în resursa umană

Opțiunea relațiilor comunitare

Exemplul 1: Crearea în școală a unui climat de siguranță fizică și psihică.

Relații deschise,amicale între profesori și elevi.Disciplinele în c.d.ș. legate de negociere și comunicare. Promovarea, la toate disciplinele de studiu, a comunicării deschise și responsabile între profesori și elevi.

Achiziționarea de mijloace moderne de supraveghere (camere video,sisteme de alarmă etc.)

Programe de formare a cadrelor didactice și a părinților pentru comunicare, negociere și participare.

Solicitarea primăriei/poliției locale de a întări paza în școală. Participarea la un program de mediere comunitară realizat de un O.N.G.

Exemplul 2:Dezvoltarea la elevi a competențelor sociale și de comunicare în societatea modernă.

Întroducerea în c.d.ș. a disciplinelor legate de negocierea și comunicare (inclusiv folosirea T.I.C.). Promovarea, la toate disciplinele de studiu, a comunicării deschise și responsabile între profesori și elevi.

Achiziționarea de calculatoare și conectarea la Internet.

Programe de formare a cadrelor didactice și a părinților pentru comunicare,negociere și participare (inclusiv T.I.C)

Participarea la programe guvernamentale, internaționale sau locale în domeniu.

Exemplul 3:Dezvoltare unui parteneriat privilegiat cu instiuții din comunitate, cu părinții.

Educarea elevilor, prin disciplinele de bază și prin c.d.ș. pentru parteneriat și cooperare în comunitate.

Tipărirea și răspîndirea în comunitate a unor materiale promoționale (afișe,broșuri etc.)

Programe comune de formare pentru cadre didactice, părinți și alți reprezentanți ai comunității în domeniul comunicării și negocierii.

Relizarea în comun a unor ectivități în școală și extrașcolare.

94

95

Este evident, din exemplele date mai sus, că:

•Anumite ținte pot fi realizate, cu predilecție, apelînd la anumite opțiuni strategice;•Cele patru opțiuni strategice sunt complementare și pentru o dezvoltare corespunzătoare se poate realiza numai combinîndu-le;•Și doar anumite programe și activități concrete pot contribui la atingerea multor ținte strategice.

Dar la fel de adevărată este și insuficența resurselor și a competențelor existente. Ca urmare, de multe ori suntem puși în situația să optăm pentru anumite direcții privilegiate de acțiuni, în funcție de resursele existente și de eficiența estimată a acțiunilor subsumate unei anumite opțiuni. De exemplu, putem considera că, în școala noastră, este mai eficient să investim în pregătirea profesorilor decît să achiziționăm calculatoare, diferită tehnică suplimentară… (avînd în vedere că putem forma 10 cadre didactice timp de o săptămînă cu banii necesari cumpărării unui calculator și că nu avem profesor de informatică în școală).

96

VII. PLANURI OPERAŢIONALE• În intervalul prevazut de PDS avem în vedere concentrarea

eforturilor pentru o pregătire generală bună a elevilor , cunoştinţe aprofunde la toate disciplinele şcolare, competenţe necesare inserţiei sociale şi deprinderi de muncă intelectuală pentru a putea învăţa pe tot parcursul vieţii. Întreaga activitate va fi organizată de aşa manieră încît să se creeze în Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” un mediu educaţional profesionist, adaptat la standarde instrucţionale şi morale înalte,Codului etic.

• Consider că, în acest fel, toate cadrele didactice, întregul personal didactic auxiliar şi nedidactic au posibilitatea să-şi pună în valoare creativitatea pentru calitate şi în acelaşi timp să dea dovadă de responsabilitate, construind şi realizînd activităţile specifice propuse, adaptate domeniului căruia îi aparţin. Planurile de muncă ale comisiilor metodice,tuturor structurilor din institutie, vor reflecta in Planul operational anual ,(respectiv si in cele curente )prin activităţi concrete_ obiectivele Programului de dezvoltare a Liceului pentru anii 2016-2020.

•

97

PLAN OPERAŢIONAL 1. ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE

Obiective Măsuri şi acţiuni Responsabili Termen de realizare

Parteneri Indicatori de realizare

Dezvoltareacapacităţii instituţionale pentru asigurarea şi evaluarea calităţii serviciilor educaţionale oferite.

Dezvoltarea culturii calităţii la nivelul instituţiei de nvăţămînt;monitorizarea activităţii Comisiei de evaluare şi asigurare a Calităţii,Comisiei de Etica

din Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul,,

Directorii – adjuncţi, resp.Comisiei de calitate

Permanent Institutii deInvatamintPreuniversiar,acorduriDe parteneriat

Numărul de rapoarte de autoevaluare elaborate realist şi corect

Informarea si instruirea cadrelor didactice cu privire la importanţa asigurării şi evaluării calităţii serviciilor educaţionale

Dir-adjuncţi, membrii comisiei de asigurare a calităţii

Permanent DGETSmun.Chisiau

Numărul de cadre didactice informate

Participarea Comisiilor metodice şi a altor cadre didactice la cursuri de formare/perfecţionare în problematice calităţii serviciilor educaţionale.

Dir-adjuncţi, membrii comisiei de asigurare a calităţii

Permanent Institutul deStiinte aleEducatieiRM

Numărul de cadre didactice formate

Prezentarea raportului de autoevaluare a activităţii instructiv-educative din anul şcolar pe baza noilor standarde de evaluare a calităţii educaţiei

Dir-adjuncţi şi responsabilii de compartimente

Octombrie Cab.Metodc DGETS

Raport privind calitatea activităţii instructiv instructiv – educative desfăşurate în anul şcolar

98

Elaborarea planurilor manageriale de către fiecare comisie metodică pentru anul şcolar

Responsabilii de comisii metodice,Sefii de catedre , directorii-adjuncti

Septembrie Inspectori-metodisti DGETS mun.Chisinau

Planurile manageriale pentru 10 comisii metodice

Asigurarea circulaţiei optime a informaţiilor în interiorul instituţiei şi între şcoală şi alte instituţii-

Dir-adjncţi,Prof.de informatică

Permanent Consiliul liceal al elevilor

99

O.2) Promovarea procesului de predare – învăţare centrat pe formarea şi dezvoltarea competenţelor- cheie la elevi

Diversificarea practicilor didactice din perspectiva centrării activităţilor pe

elev şi nevoile educaţionale

specifice

Prof.mentori, responsabilii Comisiilor

metodice, cadrele didactice

Permanent Furnizori de formare


Crearea unor oportunităţi de formare /perfecţionare pentru cadrele didactice la nivelul şcolii în vederea însuşirii noilor tehnici de predare/evaluare.

Dir-adjuncţi, responsabil dezvoltare profesională

Permanent Furnizori de formare


Adaptarea /diversificarea ofertei curriculare la decizia şcolii conform tendinţelor actuale în sociatate şi în vederea dezvoltării competenţelor cheie la elevi.

Dir-adjuncţi, profesorii, diriginţii prof.psihopedagog

Ianuarie USM,Colegiul Pedagogic ,,A.Mateevici,, Chisinau

100

O.3) Adecvarea ofertei educaţionale la nevoile comunităţii locale şi la dinamica forţei de muncă

Realizarea ofertei educaţionale şi fundamentarea realistă a planului de şcolarizare în vederea integrării şcolare şi profesionale a elevilor pe baza unei diagnoze.

Dir-adjuncţi, profesorii, diriginţii prof.psihopedagogServiciul secretariat

Ianuariemai

Academia obstea-ca a parintilor

Numărul si calitatea actiunilor realizate raportat la numărul de clase propuse

Identificarea şi implicarea partenerilor din rîndul societăţii civile în vederea susţinerii dezvoltării instituţionale în acord cu cererea comunităţii locale

Dir-adjuncţi, membriiConsiliului admenistrativ

Permanent Agenţi economici, Autorităţi locale

Numărul partenerilor implicaţi

Organizarea acţiunilor de

promovare a ofertelor

educaţionale competitive.

Dir-adjuncţi, comisia de promovare a imaginii şcolii, prof.psihopedagog

Mai Agenţi economici, Asociaţia părinţilor

Materiale de promovare a imaginii şcolii

101

O.4) Asigurarea calităţii activităţilor de orientare şcolară şi consiliere profesională

Asigurarea accesului diriginţilor la serviciilede orientare şcolară şi de consiliere pentruelevi.

Asigurarea serviciilor de consiliere, de orientare şcolară şi profesională pentru elevi şi părinţi.

Dir-adjuncţi,DiriginţiiDiriginţiiProfesor psihopedagog

PermanentPermanent

Consiliul Licealal al evilor, Consiliul administrativ al părinţilorAsociaţii, ONG-

uri

NumărulProfesorilordiriginţi formaţiîn domeniulorientării şiConsilieriiprofesionaleNumărul Elevilor şi alPărinţilorconsiliaţi

Formarea continuă adiriginţilor pentruadaptarea activităţilor De consiliere şi Orientare şcolară laparticularităţilecaracteristice claselor De elevi.

Dir-adjuncţi,prof.psihopedagog,responsabil comisiadiriginţilor

Permanent Furnizori deformare

NumărulDiriginţilorformaţi

102

O.5) Implimentarea unui sistem modern de evaluare a elevilor în vederea asigurării învăţării şi a evaluării competenţelor- cheie în educaţie

Modernizarea practicilor didactice, centrarea activitătilor pe elev şi pe realizarea progresului şcolar.

Dir-adjuncţi, responsabilii pe compartimente comisiilor metodice

Permanent Portofoliul prof.cu evidenţa progresului şcolar şi măsuri ameliorative

Elaborarea şi administrarea testelor de evaluare iniţială în vederea diversificării strategiilor didactice în concordanţă cu nevoile identificate.

Resp.comisiilor metodice, profesorii de specialitate

Octombrie Numărul elevilor monitorizaţi prin evaluarea iniţială

Verificarea periodică a formării competenţelor de bază prin raportare la standardele naţionale – organizarea evaluării naţionale la clasele a IV şi a IX-a


Permanent Elevii claselor a IV, IX

Asigurarea permanentă a unei

comunicări eficiente între profesori, elevi şi părinţi, urmărindu-se constant

formarea competenţelor, progresul

şcolar, motivarea elevilor pentru propria dezvoltare

Diriginţii, prof.psihopedagog,cadrele didactice

Permanent Număr note de 10 la purtare

Utilizarea calculatorului, a softurilor educaţionale achiziţionate pe discipline, folosirea mijloacelor moderne de prezentare (DVD-uri), în procesul de predare - învăţare

Responsabilii Comnisiei metodice

Permanent Număr de lecţii în care se utilizează aparatura multimedia

103

Actualizarea şi valorificarea bazei de date privind rezultatele evaluărilor şi examenelor naţionale pentru diferite discipline, ani şcolari, niveluri şi forme de învăţămînt.

Responsabilii Comnisiei metodice

Permanent Numărul elevilor monitorizaţi

Realizarea de asistenţe şi interasistenţe la membrii din fiecare comisie metodică (lunar 1-2 ore), care vor urmări centrarea pe elev a demersului didactic, practicarea unor strategii didactice interactive şi atingerea obiectivelor lecţiei.


Permanent Numărul profesorilor asistaţi la ore

Utilizarea concluziilor oferite de rezultatele evaluării de progres şi finale prin examene şi evaluări naţionale,aplicarea pe măsuri de îmbunătăţire a calităţii procesului de învăţămînt.

Dir-adjuncţi, responsabilii pe compartimente comisiilor metodice,Comisia de asigurare a calităţii

Permanent Părinţii elevilor

Numărul activităţilor de monitorizare a progresului şcolar şi stabilirea măsurilor ameliorative.

104

O.6) Încurajarea şi susţinerea performanţelor la elevi prin organizarea olimpiadelor, concursurilor şi examenelor naţionale, valorizarea rezultatelor obţinute.

Asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării olimpiadelor în Liceu, concursurilor şcolare, evaluărilor şi examenelor naţionale.

Dir.-adjuncţi, administratorul financiar

Conform graficelordesfăşurate

Agenţi economicidin cadrulAcademiei obstesti a parintilor

Numărul concursurilor, evaluărilor şi examenelor organizate

Organizarea olimpiadelorşi concursurilor pediscipline

ResponsabiliiComnisieimetodice

Conform graficuluide desfăşurare

Conform graficului aprobat

Numărul concursurilor, evaluărilor şi examenelor organizate şi numărul elevilor participanţi

Stimularea participăriielevilor la concursurile şiolimpiadele pe disciplinede învăţămînt prinvalorizarea la nivelulşcolii a rezultatelorobţinute.

Responsabilii Comisiei metodice,profesorii de specialitate

Permanent Părinţiielevilor,Comisiainterna de evaluare

Numărul elevilorparticipanţi laconcursuri şi olimpiade

Promovarea activităţilor de Excelenţă

Diradjuncţi, profesoii de specialitate

Conform graficului de desfăşurare

Autorităţi locale, Cabinetul stiintifico-metodic al Liceului

Numărul elevilorparticipanţi la diverseConcursurimunicipale,republicane

Popularizarea rezultatelor frumoase,

bunelor practici in educatie prin intermediul Mass-media,TV.

Dir-adjucţi,responsabilii cuimaginea

Permanent Mass media Numărularticolelor/informărilopozitive apărute în massmedia

105

O.7) Încurajarea şi

dezvoltarea creativităţii şi inovării în educaţie

Stimularea participăriielevilor în diverse ActivităşiExtracurriculareorganizate înparteneriat cu autorităţilocale, instituţii deînvăţămînt superior,ONG-uri,etc.

Dir-adjuncţi, comisiadiriginţilor,resp.proiectProgrameeducative,diriginţii

Permanent Autorităţilocale,Asociaţii,Fundaţii, AsociatiaParintilor

NumărulActivităţilorrealizate

Utilizareacalculatorului şi asofturilor educaţionaleîn procesul de predareînvăţare /evaluare aelevilor

Dir-adjuncţi,resp.comisei metodice

Permanent Dir.-adj.,Catedra fizica-informatica,

NumărulUtilizatorilor in

crestere

Valorizareaactivităţilor

educativecare

stimulează

creativitatea

Dir-adjuncţi,cadreledidactice,Academia

obsteasca a Parintilor.

Permanent Mass media NumărulActivităţilororganizate

106

2. ASIGURAREA EGALITĂŢII DE ŞANSE ŞI CREŞTEREA PARTICIPĂRII LA EDUCAŢIE

O.1) Facilitarea accesului elevilor la toate formele de învăţămînt (zi, seral, frecvenţa redusă) la servicii educaţionale de calitate

Identificarea şi înlăturarea barierilor existente între elevii care provin din medii sociale diferite

Diriginţii, prof.psihopedagog

Permanent Consiliul Liceal al elevilor Catedra dirigintilor

Raport cu situaţia reală pe an de studiu

Consilierea elevilor cu frecvenţa redusă aflaţi în situaţie de risc, de

eşec şcolar.

Diriginţii, prof.psihopedagog

Permanent Numărul elevilor consiliaţi

O.2) Încurajarea dezvoltării programelor educaţionale pentru elevii aflaţi în situaţie de risc şcolar, copii cu diverse dizabilitati fizice

Implicarea unor ONG-uri în programele/proiectele ce au ca grup ţintă elevi aflaţi în situaţie derisc,copii cu instruire ladomiciliu,copii cu dizabilitati fizice

Resp.Comisia diriginţilor/proiecte programe educative

Permanent Numărul programelor/ proiectelor

107

3. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI ŞCOLARE ÎN VEDEREA DESCENTRALIZĂRII

O.1) dezvoltarea autonomiei şcolare prin asumarea responsabilităţilor care decurg din descentralizarea curriculară, a

resurselor umane şi financiare

Încadrarea cu personal didactic calificat, didactic auxiliar şi nedidactic, conform metodologiei şi legislaţiei în vigoare (vacantare, concurs la nivelul unităţii de învăţămînt)Aplicarea criteriilor obiective de evaluare şi promovare în carieră a personalului didactic

Directorii – adjuncţiDirectorii – adjuncţi, membrii consiliului metodic

Conform graficului de mobilitate a personalului didactic; ori de căte ori este nevoiePermanent

DGETS, Institutiile superioare de invatamintSindicatele cadrelor didactice

Ocuparea prosturilor vacante cu personal calificatNumărul de cadre didactice care au promovat în carieră

Asigurarea siguranţei în efortul

comun pentru Programul de

dezvoltare a Liceului

Directorii – adjuncţi

Permanent Inspectoratul de poliţie, Consiliul reprezentativ al părinţilor

Excluderea cazurilor

de violenţă. Diminuarea numărului notelor scăzute la purtare din cauza indisciplinei

108

O.2) Colaborarea cu reprezentanţii comunităţii locale şi ai părinţilor

Stabilirea unui parteneriat real cu părinţii pentru a asigura susţinerea optimă a învăţării elevilor şi a nevoilor lor de dezvoltare

Dir-adjuncţi, resp.Comisia diriginţilor

Permanent Consiliul reprezentativ al părinţilor,Academi

a obsteasca a parintilor

Respectarea graficelor de desfăşurare a lectoratelor cu părinţii şi a tematicii acestora din cadrul Academiei Obşteşti a părinţilor

Derularea de proiecte educative în parteneriat

cu alte şcoli, universităţi,

organizaâii ale societăţii civile, autorităţi publice, agenţi economici şi instituţii de cultură,asociaţia

părinţilor.

Dir-adjuncţi, resp.proiecte/programe educative

Permanent Universităţile de stat (prin acorduri de parteneriat),Organizaţii ale societăţii civile, agenţi economici, instituţii de cultură

Numărul de proiecte în parteneriat cu o unitate şcolară din mediul rural

O.3) Întărirea rolului Consiliului de administraţie al Liceului în vederea asigurării unui management eficient

Conştientizarea membrilor Consiliului Administrativ privind importanţa acestui organism de conducere a unităţii de învăţămînt

Directorul Liceului Permanent Consiliul local, DGETS mun.Chisinau

Participarea membrilor la şedinţele Consiliului de administraţie, atribuţii/membru C.A

Participarea membrilor Cons.Admin. la stagii de perfecţionare

Directorul Liceului Permanent Furnizori de formare

Numărul membrilor C.A. participanţi la cursuri de formare

109

O.4) Gestionarea eficientă a resurselor materiale la nivelul administrării publice locale

Realizarea demersurilor necesare pentru finalizarea la timp a lucrărilor de igienizare în şcoală în vederea deschiderii anului şcolar şi obţinerea avizului sanitar de funcţionare

Directorul, adm.financiar,Echipa manageriala

1 septembrie Primăria Obţinerea avizului sanitar de funcţionare,Trecerea in revista

Utilizarea eficientă a resurselor financiare bugetare şi atragerea de fonduri extrabugetare prin accesarea fondurilor structurale

Directorul, adm.financiar,resp.proiecte europene

Permanent ONG-uri, autorităţi locale

Numărul de proiecte finanţate

Asigurarea manualelor şi rechizitelor şcolare pentru învăţămîntul obligatoriu conform prevederilor legale.

Directorul, serviciul secretariat,bibliotecar

Octombrie Edituri şi distribuitori de carte şcolară

Distribuirea tuturor manualelor şcolare comandate şi a rechizitelor necesare

Asigurarea dotărilor specifice în vederea desfăşurării în condiţii optime a examenelor naţionale

Directorul, resp.Comisiilor metodice

Noiembriemai

Consiliul administrativ al liceului

Calitatea serviciilor

Aplicarea metodologiei de finanţare a Liceului şi elaborarea proiectului de buget la nivelul Primăriei

Directorul,

dir.-adj.,adm.financiar,

Permanent Consiliul local Calitatea Proiectului de buget al Primăriei mun.Chişinău.

110

4. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE

O.1) Încurajarea dezvoltării profesionale iniţiale şi continue a cadrelor didactice prin participarea la programe de formare continuă, proiecte europene ,elaborarea strategiilor educationale de succes

Identificarea nevoilor de formare a personalului didactic

Dir-adjuncţi, resp.cu dezvoltarea profesională

Septembrie Centrele de formare şi dezvoltare profesională

Număr de chestionare aplicate

Consolidarea parteneriatului cu instituţiile de învăţămînt superior în vederea organizării şi desfăşurării în condiţii optime a practicii pedagogice a studenţilor.


Octombrie Universitatea pedagogică de stat din Tiraspol, Universitatea pedagogica de Stat I.Creangă,USM

Număr de discipline la care se desfăşoară practica pedagogică

Participarea profesorilor la programe de formare a profesorilor- mentori de practică pedagogică


Permanent Numărul de profesori înscrişi la programul de formare

Monitorizarea activităţii de evaluare şi consiliere realizate prin asistenţele la ore

Dir.adjuncţi, resp.Comisiei metodice

Conform graficului

Număr calificative acordate cadrelor didactice asistate

Organizarea unor discuţii periodice cu profesorii tineri, cu privire la nevoile lor de formare

Dir-adjuncţi, resp.cu dezvoltarea profesională, resp.Comisii metodice

Semestrial Alcătuirea unei sinteze a propunerilor profesorilor tineri în materie de formare

Consilierea cadrelor didactice în vederea realizării de proiecte cu finanţare europeană

Dir-adjuncţi, resp.cu dezvoltarea prof.resp.proiecte europene

Permanent Numărul proiectelor realizate

O.2) Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic

Creşterea calităţii activităţilor metodico-ştiinţifice organizate la nivelul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”

Dir-adjuncţi, resp.dezvoltare profesională, resp.Comisii metodice

Conform graficului

Studiu de impact

111

O.1) Încurajarea dezvoltării de programe educaţionale care au în vedere dimensiunea formativă a educaţiei

Derularea unor programe de informare/formare a elevilor în spiritul valorilor europene, al cetăţeniei active şi al respectării diversităţii culturale.

Dir-adjuncţi, resp.proiecte/programe educative, resp.proiecte europene

Permanent Instituţii culturale

Creşterea nr.de programe şi a nr.de elevi implicaţi faţă de anul şcolar 2010-2011 cu 10%

Stimularea implicării elevilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului etc.

Dir-adjuncţi, resp.comisia diriginţilor resp.proiecte / programe educative

Conform graficului

Fundaţii ONG-uri

Rezultate vizibile în comportamentul elevilor

Valorificarea valenţelor educative ale disciplinelor de învăţămînt; realizarea unui raport echilibrat între conţinutul educativ şi cel ştiinţific în activitatea didactică de predare – învăţare.

Dir –adjuncţi, diriginţii. Prof.de specialitate

Conform calendarului activităţilor extraşcolare

Progres înregistrat %

Promovarea drepturilor omului şi formarea competenţelor specifice societăţii cunoaşterii şi dezvoltării economice durabile.



Fundaţii culturale

Număr de activităţi înregistrate

Desfăşurarea unor lectorate, work-shop-uri pe teme ca: educaţia non-violentă în familie, climatul afectiv al familiei şi personalitatea copilului, relaţia părinţi-adolescenţi etc.

Resp.comisia diriginţilor resp.proiecte / programe educative

NoiembrieMai

Număr participanţi şi progres în relaţia copii - părinţi

5. CREŞTEREA ROLULUI ACTIVITĂŢILOR ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE PENTRU FORMAREA COMPLEXĂ A PERSONALITĂŢII ELEVILOR.

112

Organizarea unor acţiuni în vederea unei bune orientări şcolare: Salonul Ofertelor Educaţionale – parteneriat cu Universitatea Tehnică, USM, Universitatea I.Creangă

Resp.comisia diriginţilor resp.proiecte / programe educative, resp.Comisia de promovare a imaginii şcolii

Conform Calendarului

Numărul elevi admişi

Atragerea copiilor şi tinerilor în acţiuni cu caracter sportiv; dezvoltarea de atitudini pozitive privind:sportul şi sănătatea, sportul şi educaţia, sportul şi democratia, spiritul sportiv.

Resp.comisia metodică, ed.fizică, diriginţii

Conform Calendarului activităţilor extraşcolare

Cluburi sportive Creşterea numărului de elevi participanţi la competiţii sportive cu 10 % faţă de anii şcolari precedenţi

Derularea activităţilor prevăzute în protocoalele de parteneriat încheiate cu instituţii din municipiu în vederea derulării proiectelor educative

Resp.proiecte/programe educative

NoiembrieIunie

Instituţii partenere

Creşterea numărului de protocoale şi de participanţi cu 10%

Derularea programelor de acţiune comunitară şi de promovare a voluntariatului la nivelul comunităţii locale

NoiembrieIunie

ONG-uri Creşterea numărului de programe şi a numărului de persoane implicate cu 5 %

Derularea unor acţiuni în vederea conştientizării cauzelor şi a identificării mijloacelor de prevenire a fenomenelor de violenţă.

Resp.comisia diriginţilor resp.proiecte / programe educative.

Permanent Servici Reducerea actelor de violenţă la învăţămîntul seral cu 100%

113

O.2) Sustinerea şi creşterea rolului educaţiei nonformale şi informale ca dimensiuni ale procesului educaţional în vederea prevenirii şi reducerii absenteismului

Consilierea copiilor cu privire la impactul părinţilor plecaţi la muncă în străinătate asupra copiilor rămaşi acasă în grija unor rude sau vecini, în vederea prevenirii abandonului şcolar în rîndul acestora

Dir-adjuncţi, diriginţii, consilier psihopedagogic

Noiembrie Iunie

Poliţia Reducerea ratei absenteismului

Derularea unor acţiuni de intervenţie în situaţia elevilor a căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate în vederea absenteismului

Diriginţii, consilier psihopedagogic

Conform calendarului

ONG-uri Reducerea ratei absenteismului

Derularea unor programe de parteneriat şcoală – cluburi – ONG-uri – familie în vederea prevenirii eşecului şcolar

Diriginţii, consilier psihopedagogic

NoiembrieIunie

ONGPrimăria mun.Chişinău

Reducerea numărului de elevi cu risc de eşec şcolar

Organizarea cluburilor de vacanţă, a taberelor tematice şi a altor tipuri de activităţi educative

Dir –adjuncţi, diriginţii.

Periadele de vacanţă

DETS Mun.Chişinău

Număr de tabere tematice şi număr de participanţi

114

O.3) Încurajarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor prin activităţi educative şcolare şi extraşcolare

Iniţierea şi derularea unor proiecte şi programe cu caracter cultural – artistic cu rol în dezvoltarea creativităţii elevilor



Instituţii de cultură, Primăria, muzeele mun.Chişinău

Număr de proiecte şi programe ,i număr de elevi implicaţi

Organizarea şi desfăşurarea unor spectacole, expoziţii, festivaluri şi concursuri de sector si municipale de reviste şcolare şi jurnalism, artă plastică, artizanat,tehnologii, cultură şi civilizaţie universală etc.

Resp. Proiecte/ programe educative, prof.muzică, desen,ed.tehnologica,sporturi,teatru

Conform calendarului activităţilor extraşcolare, permanent

Primăria,DGETS,Mass-mediaComplexul

Muzeistic din Republica Moldova

Număr de elevi în creştere

Dezvoltarea creativităţii în domeniile: matematică şi ştiinţe, fizică, chimie, biologie, geografie,et,tehnologică, lim şi lit.română, lim.străine

Resp.Comisii met. Din ariile curriculare

Conform calendarului activităţilor extraşcolare, permanent

Universităţile de stat din RM

Număr de premii la concursuri interdisciplinare

115

6. COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE EDUCAŢIE CU SISTEMELE EUROPENE DE EDUCATIE

O.1) Încurajarea mobilităţii cadrelor didactice în spaţiul UE

Sesiuni de diseminare a bunelor practici, a cursurilor de formare în cadrul programelor şi proiectelor europene

Dir-adjuncţi, resp.dezvoltare profesională, resp.proiecte

Semestrul I,IIan şcolar

Cîte o prezentare în fiecare Consiliu profesoral

Newsletter cu programe, surse de finanţare, oportunităţi de mobilitate

Resp.proiecte europene


Furnozori de formare

În format electronic pe grupul de discuţii al profesorilor liceului

Sesiuni de informare şi consultanţă individuală a cadrelor didactice

Resp.proiecte europene

Semestrul IIan şcolar

Responsabili cu programe şi proiecte europene

Număr de sesiuni,număr de profesori

O.2) Consilierea pentru participarea la proiecte europene şi parteneriate cu instituţii similare din alte ţări europene

Participarea profesorilor la sesiuni de formare (de scurta durata)pentru managementul proiectelor.

Resp.proiecte europene, resp.dezvoltare profesională


15 profesori/an

Identificarea partenerilor europeni pentru dezvoltarea unor proiecte educaţionale

Resp.proiecte educative

Permanent Consiliul de Administratie.

O creştere a numărului de contacte stabilite cu posibili parteneri

116

O.2) Consilierea pentru participarea la proiecte europene şi parteneriate cu instituţii similare din alte ţări europene

Participarea profesorilor la sesiuni de formare (de scurta durata)pentru managementul proiectelor.

Resp.proiecte europene, resp.dezvoltare profesională


5 profesori/an

Identificarea partenerilor europeni pentru dezvoltarea unor proiecte educaţionale


Permanent O creştere a numărului de contacte stabilite cu posibili parteneri

O.3) Promovarea şi valorificarea diversităţii şi interculturalităţii în educaţie

Susţinerea programelor educaţionale pe toate treptele de scolarizare din Liceu care promovează diversitatea, culturală şi valorificarea tradiţiilor


Permanent Autorităţi publice locale,fundaţii ,ONG, Asociaţia părinţilor

Număr de programe educaţionale implimentate in crestere

Educarea elevilor în spiritul cunoaşterii şi conservării specificului local şi naţional în context european şi în cadrul fenomenului de globarizare a

Educatiei.


Permanent Asociaţii,Academia Obştească a Părinţilor

Num.activităţilor educative extra-şcolare/ curriculare ce promovează şi urmăresc îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a conservării specificului local şi naţional în context european şi mondial

117

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLIMENTĂRII PROIECTULUI DE DEZVOLTARE ISTITUŢIONALĂ

2016-2020 Implimentarea Proiectului de Dezvoltare Instituţională este realizată de către întregul personal al Luceului.Se va urmări sistematic:- corespondenţa între ceea ce s-a făcut şi ce s-a planificat- realizarea de acţiuni corective în cazul nerespectării termenilor sau neîndeplinirii unor indicatori de calitateProcesul de evaluare va fi asigurat de echipa managerială şi echipa de realizare (actualizare) prin:Întîlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare.Încluderea de acţiuni specifice în planul de activitate al Consiliului de administraţie, al Consiliului profesoral, tuturor comisiilor si structurilor interne.Prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului de Administraţie,Comisiei de evaluare si asigurare a Calitatii in institutie.Revizuire periodică şi corecţii.Activităţile de monotorizare şi evaluare vor consta în:Realizarea procedurilor de monitorizare a ţintelor.Discuţii cu cadrele didactice, elevii si parintii,alti angajati a institutiei asupra schimbărilor care au avut loc în procesul de predare – învăţare – evaluare.Moninorizarea periodică a implimentării acţiunilor individuale.Comunicarea acţiunilor corective prin raportare al rezultatelor obţinute.Interpretarea datelor privind nivelul de atingere a tintelor.Stabilirea impactului asupra comunităţii.

118

Ciclograma activităţilor Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” în afara orelor de studii, pentru anul de studii 2016 – 2017LUNI MARŢI MIERCU

RIJOI VINERI SÎMBĂTĂ

1. 15 00 – 18 00

Audienţă: Cab:1,2,3,4,5,6(administrația)

1. 14 30- 16 30

Şedinţa Consiliului şcolar al elevilor.Resp.Demerji V. –dir.adjMeriacre Ana- dir.adj.Preşedintele Consiliului Liceal al Elevilor

1. 15 00 - 17 00

Şedinţa Comisiilor metodice:Limba şi comunicareaLimbi străine.Resp: Perev L. Prunici L.

1. 14 30 - 15 30

Şedinţa Comisiei Drepturilor copiluluiResp: Demerji V. Meriacre A.

1. 13 15, 14 10, 18 20

Ore de diriginţie.Activităţi tematice.Resp: Diriginţii de clasă Înzestrarea bazei de date a liceului (pagina web).Resp: prof.informatică 15 00

Volantă administrativăResp: Berezovschi N.

2. 15 00 – 18 00


2. 14 30 - 16 30

1.Şcoala tînărului specialistResp: profesorii-mentori. 2.Cercuri pe interese.

2. 15 00 - 17 00

Şedinţa Comisiei metodice:Educația socio-umanistică:Resp.Bucătaru V.

2. 15 00 - 17 00

Şedinţa Consiliului administrativ.Resp: Berezovschi N. Cojocaru C. Ședința Comisiei de asigurare a calității servicii educaționale.

2. 15 00

Ore de diriginţie; excursii, activităţi artistice.Resp.Diriginții de clasă. 15 00 - 17 00

Volantă administrativăResp.Berezovschi N.

2. 9 00 – 13 00

Activitatea academiei obşteşti a părinţilor. Servicii psihologice, asistenţă socială copiilor cu nevoi speciale,consultații pentru părinți.Resp.AOP., Lozovanu

L.

119

3. 15 00 – 18 00


3. 18 15 - 20 15

Şedinţa comitetelor părinteşti pe clase, adunările părinţilor.Resp: AOP,Sîrbu A. Ore de diriginție demonstrative cu părinții.Resp: diriginții de clasă

3. 15 00 - 17 00

Şedinţa Comisiei metodice:Matematică și științe.Resp:Ciuxin V.

3. 15 00 – 18 00

Şedinţa Consiliului profesoral.Resp: Berezovschi N.CLE 15 00 - 17 00

Şedinţa Comisiei metodice ale diriginţilorResp.Demerji V., CLE.

3. 1.Ora diriginţiei.2.Vinerea sanitarăResp.Diriginţii de clasă3.Cercuri pe interese.Meriacre A. 15 00 - 17 00

Volantă administrativăResp.Berezovschi N.Şedinţa Consiliului Muzeului „Mihai Viteazul”.Resp.Dogaru Octavian.Lunar de informaţie, opinie şi cultura pedagogică.Resp.Sîrbu Ruslana. Demerji V.

4. 15 00 – 18 00


4. 18 15 – 20 15

Şedinţa comitetului părintesc al liceului; Consiliul de Administrație al părinților.Resp: Sîrbu A.Rotundu D.,Tintiuc T.,Plîngău L.

4. 15 00 - 17 00

Şedinţa Comisiilor metodice: Arte., Educaţie fizică și sport., Învățămînt primar.Resp: Ureche A. Creţu I. Buruiană M. Negru Sv. Meriacre A.

4. 15 00 - 17 00

Şedinţa consiliului metodic al liceului.Resp:Berezovschi N. Derularea proiectului metodic: „Managementul schimbării în educație”

4.Ora diriginţiei:Evaluarea reuşitei, frecvenţei.Disciplina elevilor (lunar).Completarea agendei ”Administratorul școlar”Resp: Diriginţii de clasă.Consiliul Liceal al Elevilor15 00 - 17 00

Volantă administrativăResp.Berezovschi N.

4. 9 00 – 13 00

Evaluarea dinamicii stării sănătăţii elevilor,culturii organizaţionale în Liceu. Berezovschi N.Resp: Academia obştească a părinţilor dna.Sîrbu A.,

120

Repartizarea obligaţiunilor şi compartimentelor controlului administrativ în Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” anul de studii 2016-2017

I. Activităţi organizaţional – pedagogic1.Selectarea şi repartizarea cadrelor didactice, a personalului tehnic

+ +

2.Elaborarea şi aprobarea Statutului, regulamentului de ordine internă, a regimului de lucru pentru fiecare structură.

+

3.Elaborarea orarului lecţiilor, al activităţilor extradidactice în cercuri şi secţii sportive.

+ + + + +

121

4.Organizarea de serviciu în liceu. + 5.Constituirea colectivelor de elevi; elaborarea listelor elevilor încadraţi în listele elevilor încadraţi în cercuri; ore opţionale,secţii sportive,constituirea grupelor cu regim semiintern ş.a.

+ + + + +

6.Întocmirea dărilor de seamă, a notelor informative în baza activităţii liceului.

+ + + + + + + + + + + +

7.Întocmirea tabelului pentru salariu,evidenţa zilelor de muncă ale profesorilor şi personalului tehnic.

+ + +

8.Asigurarea regimului sanitaro-igienic în liceu.

+ + +

9.Planificarea activităţii liceului în timpul vacanţelor.

+ + + + + + + + +

10.Activitatea ce ţine de respectarea regulamentului de ordine internă, protecţia muncii.

+ +

11.Crearea şi organizarea activităţii cabinetului metodic, a sălilor de clasă, în conformitate cu profilul.

+ +

12.Organizarea pregătirii şi desfăşurării tezelor semestriale, a examenelor de absolvire.

+ + +

13.Elaborarea,studierea,cercetarea actelor normative.

+ +

14.Tarifarea profesorilor.Finanţarea liceului.

+ +

15.Amenajarea şi înzestrarea liceului.

+ + +

16.Activitatea personalului tehnic.

+

17.Organizarea serviciului medical în liceu.

+

18.Organizarea alimentării elevilor.

+

19.Organizarea activităţii grupelor cu regim semiintern.

+ +

20.Organizarea instruirii elevilor cu dezabilităţi fizice.

+ + + + + + + + + + + +

21.Organizarea odihnei de vară a elevilor.

+ + + +

22.Organizarea activităţii grupelor medicale la educaţia fizică.

+ + + +

122

II.Aspectul conceptual al procesului instructiv.

1.Asigurarea respectării Codului Învăţămîntului.

+ + + + + + + + + + + +

2.Respectarea conţinuturilor programelor de învăţămînt, a obiectivelor curriculare.

+ + + + + + + + + + + +

3.Elaborarea proiectelor didactice de lungă durată la disciplinele de studii,ale lucrului educativ şi extradidactic.

+ + + + + + + +

4.Îmbunătăţirea ofertei educaţionale la nivelul ariilor curriculare.

+ + + + + + +

123

III. Aspectul acţional1.Asigurarea coerenţei didactice între obiective şi metodele de predare/învăţare/evaluare.

+ + + + + + + +

2.Predarea intesivă a elevilor capabili de performanţă.

+ + + + + + + +

3.Activitatea cu elevii ce necesită atenţie pedagogică deosebită (elevi orfani din familii dezavantajoase,din familii incomplete,tutelaţi ş.a).

+ + + +

4.Controlul sarcinilor pentru învăţare a elevilor, controlul realizării activităţii independente şi diferenţiate.

+ + + + +

5.Lucrul cu elevii coregenţi.

+ + + + + +

6.Asigurarea continuităţii şcoală primară-gimnaziu-liceu.

+ + + + + + + +

7.Activităţi ce ţin siguranţa traficului, bazelor securităţii vieţii,protecţiei civile.

+ + + + +

124

IV.Aspectul cu cadrele didactice,perfecţionarea, formarea continuă1.Organizarea activităţii

metodice la disciplinele de studii şi perfecţionarea cadrelor didactice (inclusiv:seminar,conferinţe,mese rotunde ş.a.).

+ + +

2.Dirijarea activităţii diriginţilor de clasă.

+

3.Descoperirea,studierea, generalizarea şi propagarea experienţei avansate a pedagogilor.

+ + + +

4.Activitatea cu tinerii specialişti.

+ +

5.Atestarea cadrelor didactice.

+ +

6.Dirijarea activităţii consiliului profesoral.

+

125

7.Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor cu directorul.

+ + +

8.Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor cu directorul.

+ +

9.Dirijarea autoinstruirii pedagogilor.

+ +

10.Dirijarea cu activitatea directorilor adjuncţi pentru problemele de instruire, educaţie, activitatea metodică, lucrul extradidactic,activitatea claselor cu profil.

+

11.Colaborarea cu instituţiile de învăţămînt preuniversitar,superior ş.a.

+ + + + + + + +

12.Înaintarea pedagogilor pentru menţiune în baza activităţii conştiincioase.

+ + + + + + + +

13.Organizarea lucrului ce ţine de dotarea cabinetelor cu material didactic şi MTI.

+ + + + +

126

14.Dirijarea activităţii consiliului metodic.

+

15.Planificarea cursurilor de perfecţionare a pedagogilor,asigurarea relaţiilor cu IŞE,Pro Didactica ş.a.

+ +

16.Propagarea ştiinţelor pedagogice,familiarizarea cu noutăţile metodice.

+ + +

17.Întocmirea orarului concediilor profesorilor şi al personalului tehnic.

+ + +

127

V.Organizarea procesului instructiv – educativ.1.Proiectarea activităţii liceului.

+ + + + + + + + + + + +

2.Familiarizarea corpului didactic cu activitatea săptămînală, lunară.

+ + + + + + +

3.Volanta săptămînală. +

4.Dirijarea cu activitatea cercurilor, a orelor opţionale,extradidactice şi individuale.

+ + +

5.Antreanarea elevilor în cercuri şi secţii sportive.

+ +

6.Stabilirea relaţiilor cu instituţiile din învăţămîntul complementar.

+ + +

128

7.Constituirea consiliului şcolar în liceu, dirijarea cu activitatea lui.

+ +

8.Organizarea activităţii Clubului „Învăţăm a învăţa”.

+ +

9.Organizarea şi desfăşurarea:Săptămînilor,decadelor,concursurilor la disciplinele şcolare;A consiliului profesional;A sărbătorilor şi jocurilor sportive;A matineelor, cereurilor,ştafetelor,concursurilor,festivităţilor ş.a.

+

+ + + +

+ +

+ + + +

129

VI.Activitatea cu cartea1.Respectarea normelor privind funcţionarea bibliotecii.

+ + + +

2.Completarea fondului de carte al bibliotecii cu literatură artistică,ştiinţifică,metodică,îndrumări metdoce.

+ + +

3.Popularizarea unor activităţidesosebite în presa locală şi ceade specializare.

+ + + + + + + + + +

4.Realizarea abonamentelor la presă.

+ + +

130

VII.Baza didactico – materială1.Asigurarea funcţionalităţiibazei didactico-materiale.

+ +

2.Activităţi ce ţin de păstrareaclădirii liceului,a bunurilor materiale; asigurareasecurităţii antiincendiare.

+ + +

3.Procurarea,păstrarea şi axploatarea bunurilor materiale, a utilajului, a MTIş.a. ale liceului

+ +

4.Evaluarea bazei didactico-materiale a liceului.

+ +

131

VIII. Activitatea cu părinţii 1.Colaborarea eficientă între şcoală şi familie.

+ + + + + +

2.Implimentarea unor tehnici de lucru cu elevii şi părinţii în scopul asigurării obiectivelor educaţionale.

+ + + + +

3.Găsirea modalităţilor de sponsorizarea a unor activităţi realizate cu elevii.

+ +

4.Activitatea asociaţiei binevole a părinţilor.

+ +

5.Proiectarea activităţii cu părinţii la nivelul claselor şi al liceului.

+ + + +

132

IX. Managerial1.Asigurarea condiţiilor necesareîn vederea pregătirii instituţieipentru noul an de învăţămînt.

+ + +

2.Realizarea îndrumării şi controlului procesului educaţional

+ + + + + + + +

3.Alegerea strategiilor ce asigură eficienţa dezvoltării liceului.

+ + + + + + + + + + +

4.Promovarea culturii organizaţionale în unitatea şcolară.

+ + + + + + + + + + + +

5.Cunoaşterea şi aplicarea principiilor de bază ale managementului şcolar.

+ + + + + + + + + + + +

133

6.Monitorizarea procesului de implimentare a Curriculumului Naţional.

+ + + + + +

7.Implimentarea şi asigurarea standardelor educaţionale.

+ + + + + + + + + + + +

8.Calitatea predării lecţiilor:clasele primare;limba şi literatura romînă;limbile moderne;istorie;geografie;matematica;fizica;chimie;biologie;informatică;educaţie fizică;disciplinele profiluluiestetic,tehnologic.

+ + + + + + + + + + + + +

9.Orele opţionale. + + + + + + + +

134

10.Coordonarea activităţii colectivelor de clasă pe paralele:clasele I-IV;clasele V-VII;clasele VIII;clasele IX;clasele X-XI;clasele XII.

+

+ + + + +

11.Cercuri, neinterese.

+ + +

12.Secţii sportive. + 13.Asigurarea orelor de meditare(şcoală primară,orar aparte).

+

135

14.Coordonarea organizăriişi desfăşurării consultaţiilor la disciplinele şcolare (după un grafic aparte).

+

Programul de dezvoltare pentru anii 2016-2020

Documents

Transcript of Programul de dezvoltare pentru anii 2016-2020