PROGRAMUL ANALITIC:

Denumirea cursului: Reumatologie şi NefrologieCodul cursului: 42Tipul cursului: Disciplina Reumatologie şi Nefrologie

Numărul total de ore – 92 oreInclusiv: curs – 20 ore,

lucrări practice – 50 ore,stagiile practice – 10 ore,serviciul de noapte – 12 ore

Numărul de credite alocat unităţii de curs: 4Numele autorilor care predau unităţile de curs:

prof.univ., d.h.m. Liliana GROPPAprof.univ., d.m., C. BABIUCdr., conf.univ., B. SASU

Scopul disciplinei REUMATOLOGIE/NEFROLOGIE

Reumatologie/Nefrologie este una din disciplinele de bază în instruirea universitară a medicilorindiferent de specialitatea pe care vor alege-o ulterior.

Scopul principal al disciplinei este dobândirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesarepentru a realiza diagnosticul, tratamentul, şi reinsertia socială a pacienţilor cu afecţiunireumatologice şi nefrologice.

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Reumatologie/Nefrologie

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:- Să cunoască bazele morfopatologiei, fiziopatologiei, farmacologie, semiologiei;- Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei de

Reumatologie/Nefrologie;- Cunoaşterea legităţilor biologice in măsura necesara abordării problematicii patologiei

umane şi facilitării corelării aspectelor morfologice cu cele clinice.

La nivel de aplicare:1. în plan teoretic: dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor legate de aspectele clinice şi

terapeutice ale bolilor aparatului locomotor şi afecţiunilor nefrologice;2. în plan practic:- evaluarea clinică pacientului cu afecţiuni reumatice şi nefrologice (Anexa nr.1 Deprinderi

Practice)- studenţii la sfârsitul stagiului vor trebui sa cunoască aspectele practice ale interpretarii

radiografiei aparatului locomotor şi excretor, cercetarii reactanţilor de faza acută,cercetării indicilor imuni, numărului articulaţiilor dureroase, numărului articulaţiilorinflamate, indexului DAS 28, cercetării lichidului sinovial, tomografiei computerizată şiRMN a aparatului locomotor şi excretor, examenului ultrasonor a aparatului locomotor şiexcretor, scintigrafiei scheletului şi aparatului excretor, osteodensitometriei;

- atitudinea în urgenţele de cauză nefrologică: insuficienţa renală acută, etc

La nivel de integrare:- Să aprecieze importanţa Reumatologiei şi Nefrologiei în contextul Medicinei;- Să abordeze creativ problemele medicinei clinice;- Să deducă interrelaţii între Reumatologie, Nefrologie şi alte discipline clinice;- Să posede abilităţi de implementare şi integrare a cunoştinţelor clinice;- Să fie apt de a evalua şi autoevalua obiectiv cunoştinţele în domeniu;- Să fie apt de a asimila noile realizări în disciplinele clinice.

Condiţionări şi exigenţe prealabile:Reumatologie/Nefrologie reprezintă terenul propice pentru integrarea şi implementarea

cunoştinţelor fundamentale (anatomie, fiziologie umană, microbiologie, fiziopatologie etc.) înpractica clinică. În cadrul acestei discipline, de rând cu studierea etiologiei, patogeniei,manifestărilor clinice, evoluţiei, tratamentului şi profilaxiei bolilor reumatice/nefrologice,viitorul specialist însuşeşte deprinderi practice de investigare a bolnavului şi de apreciere arezultatelor obţinute.

Un rol deosebit îi revine reumatologiei şi nefrologiei în punerea bazelor raţionamentuluiclinic, care va asigura un diagnostic corect, tratament adecvat, precum şi soluţionarea situaţiilorde urgenţă din cadrul bolilor reumatice/nefrologice.

Conţinutul de bază a cursului:A. Prelegeri:Nr. Tema Nr.ore1. Introducere în disciplina nefrologie.

Simptoame şi sindroame în nefrologie.2 ore

2. Nefropatii glomerulare. 2 ore3. Nefropatii tubulointerstiţiale (Pielonefrită cronică). 2 ore4. Insuficienţa renală acută şi Boala cronică renală. 2 ore5. Introducere în disciplina reumatologie. 2 ore6. Febra reumatismală acută. 2 ore7. Artrita reumatoidă. 2 ore8. LES. 2 ore9. Spondiloartropatiile seronegative. Artrita reactivă. 2 ore10. Osteoartrozele. 2 ore

Total 20 ore

B. Lucrări practiceStagiile practice

Nr. Tema Nr.ore1. Introducere în disciplina nefrologie. Simptoame şi sindroame în nefrologie.

Curaţia bolnavilor.Stagiul practic.

5 ore

1 oră

Bibliografia recomandată:În limba română:

1. Compendiu de reumatologie. Sub redacţia Liliana Groppa, Chişinău, 20092. Esenţialul în reumatologie. Ediţia a 2-a revăzută. Ruxandra Ionescu, 20093. Artritele infecţioase, infecţioase-reactive şi metabolice. Vasile Cepoi, 20034. Reumatologie. Sub redacţia C. Babiuc, Chişinău, 20105. Tratat de nefrologie. Alexandru Ciocalteu, 20066. Manual de nefrologie. Ursea N. Fundaţia Română a Rinichiului, 20017. Elemente de nefrologie. V. Botnaru. Chişinău, 20078. Medicină internă – breviar – Modulul Nefrologie. V. Botnaru, 20099. Manual de nefrologie. Adrian Covic, Polirom, 200910. Protocoalele clinice naţionale:

a.Protocol clinic naţional „Insuficienţa renală cronică la adult”, Chişinău, 2008b.Protocol clinic national „Sindromul nefrotic la adult”, Chisinau 2008c.Protocol clinic national „Insuficienta renala acuta”, Chisinau 2008d.Protocol clinic national „Artrita reumatoidă la adult”, Chisinau 2008e.Protocol clinic national „Artrita reactivă la adult”, Chisinau 2008f. Protocol clinic national „Guta la adult”, Chisinau 2009g.Protocol clinic national „Osteoporoza la adult”, Chisinau 2009h.Protocol clinic national „Osteoartroza deformantă la adult”, Chisinau 2009i. Protocol clinic national „Sclerodermia sistemică la adult”, Chisinau 2009j. Protocol clinic national „Pielonefrita cronică la adult”, Chisinau 2008k.Protocol clinic national „Pielonefrita acută la adult”, Chisinau 2008

În limba rusă:

2. Nefropatii glomerulare.Stagiul practic.

5 ore1 oră

3. Nefropatii tubulointerstiţiale (Pielonefrită cronică).Stagiul practic.

5 ore1 oră

4. Insuficienţa renală acută şi Boala cronică renală.Stagiul practic.

5 ore1 oră

5. Introducere în disciplina reumatologie.Stagiul practic.

5 ore1 oră

6. Febra reumatismală acută.Stagiul practic.

5 ore1 oră

7. Artrita reumatoidă.Stagiul practic.

5 ore1 oră

8. LES.Stagiul practic.

5 ore1 oră

9. Spondiloartropatiile seronegative. Artrita reactivă.Stagiul practic.

5 ore1 oră

10. Osteoartrozele.Stagiul practic.

5 ore1 oră

11. Serviciul de noapte 12 oreTotal 72 ore

1. Справочник по ревматологи. Под редакцией Лилианы Гроппа, Кишинэу, 20092. Ревматология – клинические рекомендации. Е.Л. Насонов, 20083. Диагностика, лечение остеоартроза и реабилитация больных в условиях общей

врачебной практики. Лесняк О.М, 20084. Избранные лекции по клинической ревматологии Насонова В.А., Бунчук Н.В., 20095. Клиническая ревматология: Руководство для врачей. Насонова В.А., Астапенко

М.Г., 20106. Нефрология. Тареева И. Медицина, Москва, 20007. Нефрология. Национальное руководство, «ГЭОТАР Медиа», Москва, 2009

În limba engleză:1. Rheumatology. Edited by: Marc C. Hochberg, Alan J. Silman, 20082. Current diagnosis and treatment Rheumatology. John Imboden, David Hellmann, John

Stone, 20083. Kelley’s Texbook of Rheumatology 8th edition, W.B. Saunders Company, 20084. Self Assessment Questions in Rheumatology. Yousaf Ali, HummanaPres, 20095. ABC of Rheumatology, 4th edition, Edited by Adewale Adebajo, 20106. Rheumatology – Clinical Scenarios. Efim Benenson, 2011.7. Oxford Textbook of Clinical nephrology 3th edition, 2 vol., 2005

În limba franceză:1. Rhumatologie. Éditeur: Elsevier Masson. Date de publication: 28 septembre 2011.

Metode de predare şi învăţare utilizate:Disciplina Reumatologie/Nefrologie este predată în manieră clasică: cu prelegeri şi

lucrări practice. La prelegeri va fi citit cursul teoretic de către titularii de curs.Catedra îşi rezervează dreptul de a petrece lucrările practice şi prelegerile în manieră

interactivă.Algoritmul lecţiei practice Reumatologie/Nefrologie: durata – 5 ore academice (225

min)a. Raportul gărzii visperale de către studentul, care a efectuat garda în ajun – 5-7 min.b. Răspunsuri la întrebări la temă de către profesor – 10 – 15 min.c. Evaluarea cunoştinţelor iniţiale de bază (pretest) – 15 – 20 min.d. Lucrul sinestătător al studenţilor cu bolnavii aftaţi în curaţie – 30 – 35 min.e. Discuţia temei cu folosirea materialelor didactice şi ilustrative – 60 min.f. Ilustrarea temei prin colecţia de materiale ilustrative pe calculator (radiograme, ECG,

EcoCG şi în special macro- şi micropreparate morfologice). - 35 min.g. Continuarea discuţiei temei la patul bolnavului pe cazuri clinice concrete şi pe baza

problemelor tip de situaţie cu rezultatele investigaţiilor de laborator şi instrumentale. – 60min

h. Estimarea însuşirii practice a temei, concluzii – 10 min.

Sugestii pentru activitate individuală:Din punct de vedere pedagogic, una din cele mai puţin eficiente metode de însuşire este

ascultarea pasivă a cursurilor, chiar şi în cazul structurării şi ilustrării foarte minuţioase aleacestora.

Dacă doriţi să aveţi succese în însuşirea Reumatologie/Nefrologie urmează să lucraţiactiv cu materialul teoretic şi cu pacienţii. Ce înseamnă acest lucru:

1. Iniţial citiţi materialul, dar nu pur şi simplu îl parcurgeţi cu vederea pe diagonală. Faceţinotiţe. Încercaţi să formulaţi singuri momentele principale. Studiaţi schemele şi imaginiledin manual şi caiet. Răspundeţi la testele formulate în caiete. Faceţi cunoştinţă cuBreviarul. Modulul reumatologie/nefrologie.

2. Veniţi la cursuri şi lucrări practice, dar nu pentru a face prezenţă! Dacă procedaţi altfel,puţin probabil că veţi face faţă cerinţelor. Treceţi informaţia prin sine şi întrebaţi-vă:Sunteţi de acord cu profesorul? Înţelegeţi despre ce sete vorba? Corespunde materialulpredat cu cel din manual?

3. Puneţi întrebări! Profesorului, unul altuia, sine însuţi. În aulă , în sala de studii, încoridoare, în birourile profesorilor. Faptul că puneţi întrebări înseamnă că încercaţi săînţelegeţi şi să prelucraţi materialul predat şi nu poate fi decât salutabil.

4. Organizaţi-vă în grupuri de cîte 2-3 studenţi pentru a vă întîlni regulat în vedereadiscuţiilor asupra materialului cursului. De regulă, în grupuri de lucru mici se sintetizeazăo înţelegere mult mai amplă şi mai clară, decât lucrând individual . În plus, abilitatea de aexplica colegilor materialul însuşit vă va fi foarte de folos pentru vitor.

5. Utilizaţi raţional timpul. Disciplina Reumatologie/Nefrologie înaintează cerinţe înalte.Mai multe discipline predate în acest an de studiu înaintează aceleaşi cerinţe. Prinurmare, veţi fi nevoiţi să vă gestionaţi raţional timpul şi să găsiţi balanţa “de aur” dintreefortul depus pentru obţinerea cunoştinţelor, alte responsabilităţi şi viaţă personală.

Metode de evaluare:Estimarea cunoştinţelor studenţilor pe parcursul modulului:

a. La lecţiile practice – la fiecare lecţie practică studentul este apreciat cu notă în bazaestimării pretestului (mai frecvent sub formă de extemporal), a lucrului la patulpacientului, a comunicării-referat la tema respectivă şi a însuşirii practice a temei.

b. Foaia de observaţie didactică se notează în baza prezentării ei la finele modulului şidiscuţiei (susţinere) a foii de observaţie în faţa colegilor pe parcursul ciclului.La examenul de promovare la disciplina Reumatologie/Nefrologie nu sunt admişi

studenţii cu media anuală sub nota 5, precum şi studenţii care nu au recuperat absenţele de lalucrările practice.

Examenul la disciplina Reumatologie/Nefrologie (evaluarea sumară) este unulcombinat, alcătuit din proba test-grilă (varianta ”Test Editor” USMF “Nicolae Testemiţanu”) şiproba orală şi evaluarea deprinderilor practice.

Proba test-grilă constă din variante a câte 100 teste fiecare din toate temele cursului deReumatologie/Nefrologie, dintre care 40 de teste sunt compliment simplu, 60 de testecompliment multiplu. Studentul are la dispoziţie în total 2 ore pentru a răspunde la test. Proba senotează cu note de la 0 până la 10.

Studentul are la dispoziţie 30 min pentru a se pregăti de răspuns. Proba se notează cu notede la 0 până la 10. Subiectele deprinderilor practice se aprobă la şedinţa catedrei şi se aduc lacunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună până la sesiune.

Nota finală constă din 3 componente: nota medie anuală (coeficientul 0,3),deprinderipractice (coficientul 0,2), test-grilă (coeficientul 0,2) şi proba orală (coeficientul 0,3).

Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1 fără zecimale, după cum urmează: Nota 10 sau “excelent” ( echivalent ECTS - A) va fi accordată pentru însişirea 91-100%

din material;

Nota 9 sau “foarte bine” ( echivalent ECTS - B) va fi acordat pentru însuşirea 81-90% dinmaterial;

Nota 8 sau “bine” ( echivalent ECTS - C) va fi acordată pentru însuşirea 71-80% dinmaterial;

Notele 6 şi 7 sau “satisfăcător” ( echivalent ECTS - D) vor fi acordate pentru însuşirearespectiv a 61-65% şi 66-70% dn material;

Nota 5 sau “slab” ( echivalent ECTS - E) va fi acordată pentru însuşirea 51-60 dinmaterial;

Notele 3 şi 4 ( echivalent ECTS - FX) vor fi acordate pentru ăînsuşirea 31-40% şirespectiv 41-50% din material;

Notele 1 şi 2 sau “nesatisfăcător” ( echivalent ECTS - F) vor fi acordate pentru însuşirea0-30% din material.Nereprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” şi se

echivalează cu calificativul 0 (zero).Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale examenului nepromovat.

Limba de predare:Română, Rusă, Engleză, Franceză.

Scala de evaluareEvaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1, fără zecimale. Notele de la 5

până la 10 , obţinute în rezultatul evaluării unităţii de curs, permit obţinerea creditelor alocateacestora, conform Planului de învăţămînt. Nota finală rezultă din suma ponderată a notelor dela evaluările curente şi examinarea finală, fiind rotunjită în folosul studentului pînă la cifrăîntreagă. Studentul care la evaluarea curentă are nota mai mică de “5” nu este admis laevaluarea finală. Nota 10 sau “excelent” este acordată pentru demonstrarea profundă şi remarcabilă a

competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs, creativitate şi aptitudiniîn aplicarea competenţelor dobîndite, lucrul independent considerabil şi cunoaştereaversată a literaturii din domeniul rspectiv. Studentul a însuşit 91-100% din materialulinclus în curriculum/programa analitică a unităţii de curs.

Nota 9 sau “foarte bine” este acordată pentru o demonstrare foarte bună a competenţelorteoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs, abilităţi foarte bune în aplicareacompetenţelor dobîndite cu cîteva erori nesemnificative/neesenţiale. Studentul a însuşit81-90% din materialul inclus în programa analitică a unităţii de curs.

Nota 8 sau “bine” este acordată pentru demonstrarea bună a competenţelor teoretice şipractice dezvoltate de unitatea de curs/modul, abilităţi bune în aplicarea finalităţilor destudiu cu o anumită lipsă de încredere şi imprecizie ce ţin deprofunzimea şi detalilecursului, dar pe care studentul poate să le corecteze prin răspunsuri la întrebărilesuplmentare. Studentul a însuşit 71-80% din materialul inclus în programa analitică aunităţii de curs.

Notele 6 şi 7 sau “satisfăcător” sunt acordate pentru demonstrarea competenţelor de bazădezvoltate de unitatea de curs şi abilitatea de aplicare a acestora în situaţii tipice.Răspunsul studentului este lipsit de încredere şi se constată lacune considerabile încunoaşterea unităţii de curs/modulului. Studentul a însuşit 61-65% şi rspectiv 66-70% dinmaterial.

Nota 5 sau “slab” este acordată pentru demonstrarea competenţelor minime din domeniulunităţii de curs, punerea în aplicare a cărora întîmpină numeroase dificultăţi. Studentul aînsuşit 51-60% din material.

Notele 3 şi 4 sunt acordate în momentul în care studentul eşuează în demonstrareacompetenţelor minime şi pentru a promova unitatea de curs se cere lucru suplimentar.Studentul a însuşit 31-40% şi respectiv 41-50% din material.

Notele 1 şi 2 sau “nesatisfăcător” sunt acordate studentului care a copiat sau a demonstrato cunoaştere minimă a materiei de 0-30%. Pentru a promova unitatea de curs mai trenuiede lucrat foarte mult.

I. ReumatologieNoţiuni fundamentale

1. Anatomia şi funcţia articulaţiilor.1.1 Diartroze şi sinartroze.1.2 Articulaţia diartrodială:

1.2.1 cartilajul,1.2.2 sinoviala,1.2.3 lichidul sinovial.

1.3 Ţesutul conjunctiv:1.3.1 Structura:

1.3.1.1 celule,1.3.1.2 fibre,1.3.1.3 substanţa fundamentală.

1.3.2 Funcţiile ţesutului conjunctiv. Tipurile de ţesut conjunctiv: lax, dens, elastic,reticular, adipos, cartilaginos, adipos, osos.

1.3.3 Metabolismul fosfocalcic.1.3.4 Structura şi funcţia muşchiului scheletal.

2. Dereglările imune şi inflamaţia în maladiile reumatice.2.1 Antigenul.2.2 Celule participante la procesul imun:

2.2.1 Răspunsul imun humoral.2.2.2 Răspunsul imun celular.2.2.3 Activitatea efectoare a limfocitelor B şi T.

2.3 Leziuni tisulare prin mecanism imun.2.3.1 Hipersensibilitatea imediată.2.3.2 Reacţia citotoxică.2.3.3 Reacţia prin complexe imune.2.3.4 Reacţia imună mediată celulară.2.3.5 Reacţia de hipersensibilitate tardivă.2.3.6 Reacţia citolitică.

2.4 Inflamaţia: acută şi cronică.2.5 Efectele sistemice ale inflamaţiei.3. Genetica maladiilor reumatice.4. Metodele de diagnostic a maladiilor reumatice.4.1 Examenul clinic al bolnavului reumatic.4.2 Cercetări serice.4.3 Imunologice.

4.4 Imunogenetice.4.5 Analiza lichidului sinovial.4.6 Cercetări radiografice.4.7 Scintigrafia osteoarticulară.4.8 Rezonanţa magnetică nucleară.4.9 Ultrasonografia.4.10 Termografia.4.11 Artoscopia.4.12 Biopsia sinovială5. Medicamente folosite în tratamentul bolilor reumatice.5.1 Terapia medicamentoasă sistemică.

5.1.1 Antiinflamatoarele nesteroidiene.5.1.2 Antiinflamatoarele steroidiene.5.1.3 Imunosupresoarele.5.1.4 Imunostimulatoarele.5.1.5 Sărurile de aur.5.1.6 Preparate cu sulf.5.1.7 Antimalaricele de sinteză.5.1.8 D-penicilamina.5.1.9 Emzioterapia sistemică.

5.2 Terapia medicamentoasă locală.5.2.1 Principiile şi tehnica medicaţiei intraarticulare.5.2.2 Tehnica puncţiilor intraarticulare.

5.3. Metodele extracorporale de tratament:5.3.1 plasmafereza,5.3.2 filtraţia plasmei în cascadă,5.3.3 imunosorbţia,5.3.4 hemosorbţia,5.3.5 limfocitofereza,5.3.6 drenarea ductului limfatic toracic,5.3.7 splenoperfuzia,5.3.8 iradierea cu raze ultraviolete şi lazer a sângelui.

5.4 X-ray terapia.5.5 Recuperarea:

5.5.1 recuperarea medicală:5.5.1.1 medicamentoasă,5.5.1.2 fizioterapeutică,5.5.1.3 gimnastica curativă;

5.5.2 recuperarea socială.Maladiile reumatice.

6. Febra reumatismală acută6.1 Definiţia.6.2 Incidenţa, epidemiologia.6.3 Etiologia:

6.3.1 rolul streptococului B-hemolitic,6.3.2 rolul factorilor genetici,

6.3.3 grupele de sânge,6.3.4 antigenii HLA,6.3.5 factorii de mediu.

6.4 Patogenia:6.4.1 rolul antigenilor încrucişat reacţionând,6.4.2 rolul limfocitelor T,6.4.3 rolul proteinei M streptococice,6.4.4 rolul anticorpilor anticardiaci.

6.5 Modificări anatomopatologice:6.5.1 leziuni inflamatorii exsudative,6.5.2 leziuni inflamatorii proliferative granulomatoase: nodulul Aschoff,

6.5.3 leziuni interstiţiale difuze,6.5.4 leziuni ale ţesutului de conducere,6.5.5 afectarea miocardului,6.5.6 afectarea endocardului,6.5.7 afectarea pericardului,6.5.8 afectarea articulaţiilor,6.5.9 afectarea vaselor,6.5.10 afectarea sistemului nervos central6.5.11 afectarea ţesutului subcutan.

6.6 Tabloul clinic:6.6.1 poliartrita reumatică;6.6.2 cardita reumatică:

6.6.3.1 endocardita,6.6.3.2 miocardita,6.6.3.3 pericardita primară şi recidivantă.

6.6.3 coreea Sydenham;6.6.4 nodulii subcutanaţi;6.6.5 eritemul marginat;6.6.6 afectarea organelor interne:

6.6.6.1 sindromul abdominal,6.6.6.2 afectarea plămânilor,6.6.6.3 afectarea rinichilor.

6.7 Cercetările paraclinice:6.7.1 analiza generală a sângelui,6.7.2 fibrinogenul,6.7.3 seromucoidul,6.7.4 proteina C reactivă,6.7.5 proteinograma,6.7.6 statusul imun:

6.7.6.1 anticorpii antistreptococi,6.7.6.2 CIC,6.7.6.3 Ig A, Ig M, Ig G,6.7.6.4 anticorpi anticardiali.

6.7.7 ECG,6.7.8 FCG,

6.7.9 Echocardiografia,6.7.10 cercetări radiologice.

6.8 Clasificarea: (A.I.Nesterov,1964);6.9 Diagnostica: criteriile Jones,1944 revăzute (1989): majore, minore:

clinice de laborator: argumente pentru documentarea infecţiei streptococice.6.10 Diagnosticul diferenţial:

6.10.1 poliartrita reumatică:6.10.1.1 artritele reactive,6.10.1.2 artrita reumatoidă juvenilă,6.10.1.3 spondilita anchilozantă juvenilă,6.10.1.4 lupusul eritematos sistemic,6.10.1.5 vasculita hemoragică;

6.10.2 cardita:6.10.2.1 cardiopatia funcţională,6.10.2.2 bolile congenitale cardiace,6.10.2.3 miocardite şi pericardite virale;

6.10.3 coreia:6.10.3.1 ticurile funcţionale.

6.11 Particularităţile evoluţiei în dependenţă de vârstă:6.11.1 la copii,6.11.2 la adolescenţi,6.11.3 la adulţi,6.11.4 la bătrâni.

6.12 Tratamentul. Scopul.6.12.1 Modalităţile generale:

6.12.1.1 medicamentoase,6.12.1.2 balneoclimaterice,6.12.1.3 chirurgicale.6.12.1.4 tratamentul în etape

6.12.1.4.1 staţionar,6.12.1.4.2 sanatorii locale.

6.12.2 Tratamentul medicamentos:6.12.2.1 antibioticoterapia,6.12.2.2 antiinflamatoarele nesteroidiene,6.12.2.3 antiinflamatoarele steroidiene,6.12.2.4 antimalaricele de sinteză,

6.12.3 Tratamentul complicaţiilor.6.13 Evoluţie şi prognostic.6.14 Profilaxia: primară, secundară.6.15 Evidenţă.7. Lupusul eritematos sistemic7.1 Definiţia.7.2 Incidenţa, epidemiologia.7.3 Etiologia:

7.3.1 rolul factorilor genetici,7.3.2 hormonali,

7.3.3 virali,7.3.4 imunlogici şi de mediu.

7.4 Patogenia:7.4.1 rolul anomaliilor imune:7.4.2 hiperreactivitatea celulei B,7.4.3 deprimarea T supresor,7.4.4 autoanticorpii,7.4.5 leziunile imune.

7.5 Modificările anatomopatologice:7.5.1 corpii hematoxilinici,7.5.2 fibrinoidul,7.5.3 vasculita,7.5.4 modificările renale,7.5.5 afectarea splinei,7.5.6 afectarea ganglionilor limfatici;7.5.7 leziunile tegumentare;7.5.8 alterarea: sinovialei,7.5.9 afectarea membranelor seroase,7.5.10 afectarea cordului,7.5.11 afectarea sistemului nervos central.

7.6 Tabloul clinic:7.6.1 debutul,7.6.2 perioada de stare,7.6.3 semnele generale,7.6.4 manifestările osteo-articulare,7.6.5 manifestările musculare,7.6.6 manifestările cutaneo-mucoase,7.6.7 manifestările renale,7.6.8 manifestările cardiovasculare,7.6.9 manifestările pulmonare,7.6.10 manifestările neuropsihice,7.6.11 manifestările oculare,7.6.12 manifestările digestive.7.6.13 poliserozita,7.6.14 adenopatiile.

7.7 Explorări paraclinice:7.7.1 cercetări hematologice,7.7.2 statusul imun

7.7.2.1 fenomenul celulei LE;7.7.2.2 anticorpii:

7.7.2.2.1 antinucleari,7.7.2.2.2 antilimfocitari,7.7.2.2.3 antifosfolipidici

7.7.2.3 Ig G, Ig M,7.7.2.4 CIC,7.7.2.5 titrul complementului hemolitic.

7.8 Diagnosticul - criteriile colegiului American de Reumatologie (1971)7.9 Lupusul incomplet

7.9.1 lupusul indus medicamentos,7.9.2 sindromul antifosfolipidic.

7.10 Diagnosticul diferenţial7.10.1 artrita reumatoidă,7.10.2 sclerodermia sistemică,7.10.3 boala mixtă de ţesut conjunctiv,7.10.4 vasculitele sistemice,7.10.5 limfoame,7.10.6 leicoze,7.10.7 anemia hemolitică,7.10.8 trombocitopenia idiopatică,7.10.9 endocardita bacteriană,7.10.10 meningite de diferite etiologii,7.10.11 tuberculoză,7.10.12 sarcoidoză, SIDA.

7.11 Clasificarea (V.A.Nasonova, 1972)7.12 Tratamentul. Scopul. Modalităţile:

7.12.1 generale,7.12.2 medicamentoase:

7.12.2.1 clucorticoizii,7.12.2.2 imunodepresantele,7.12.2.3 antiinflamatoarele nesteroidiene de sinteză,7.12.2.4 antimalaricele7.12.2.5 antioxidanţii.

7.12.3 plazmafereza,7.12.4 iradierea limfatică,7.12.5 extracorporale,7.12.6 tratament de perspectivă,7.12.7 tratamentul complicaţiilor.

7.13 Evoluţia. Prognosticul.8. Artrita reumatoidă.8.1 Definiţia.8.2 Incidenţa, epidemiologie.8.3 Etiologia:

8.3.1 rolul factorilor genetici şi virali,8.3.2 proteinelor de şoc termic,8.3.3 superantigenelor.

8.4 Patogenia:8.4.1 rolul celulelor sinoviale de tip A şi de tip B,8.4.2 macrofagelor şi celulor dendritice sinoviale,8.4.3 limfocitelor T şi B,8.4.4 plasmocitelor responsabile de secreţia de limfokine sau de Ig,8.4.5 leucocitelor polimorfonucleare, celulor endoteliale vasculare,8.4.6 sistemele biologice humorale,

8.4.7 sinovita inflamatorie,8.4.8 discuţia cartilajului,8.4.9 fibroza.

8.5 Anatomia patologică:8.5.1 alterarea sinovialei cartilajului şi osului,8.5.2 nodulii reumatoizi,8.5.3 afectarea vasculară,8.5.4 modificările musculare,8.5.5 lezeunile viscerale.

8.6 Tabloul clinic:8.6.1 simptoamele de debut.8.6.2 perioada de stare:

8.6.2.1 afectarea articulară,8.6.2.2 afectarea musculară,8.6.2.3 afectarea tegumentară,8.6.2.4 afectarea cardiovasculară,8.6.2.5 afectarea pulmonară,8.6.2.6 afectarea renală.8.6.2.7 manifestările neurologice,8.6.2.8 manifestările oculare - adenopatia,

8.6.2.9 vasculita.8.6.3 complicaţiile AR.

8.7 Cercetările paraclinice:8.7.1 cercetări hematologice.8.7.2 indicii statusului imun:

8.7.2.1 factorul reumatoid,8.7.2.2 IgA, IgG, IgM,8.7.2.3 crioglobulinele,8.7.2.4 activitatea hemolitică a complementului,8.7.2.5 anticorpii.

8.7.3 cercetarea generală şi imonologică a lichidului sinovial,8.7.4 radiografia articulaţiilor: stadiile afectării,

8.7.5 scintigrafia,8.7.6 biopsia sinovială,8.7.7 artroscopia.

8.8 Forme clinice: particularităţi.8.8.1 sindromul Felty.8.8.2 sindromul Still la adulţi.8.8.3 AR seronegativă.

8.9 Clasificarea: Institutul de reumatologie Moscova (1980).8.10 Diagnostic: criteriile Colegiului American al Reumatologilor (1987).8.11 Diagnostic diferenţial:

8.11.1 febră reumatismală ascută,8.11.2 artritele reactive,8.11.3 spondilita ankilozantă,8.11.4 artritele microcristalice,

8.11.5 osteoartoza,8.11.6 psoriazul,8.11.7 lupus eritematos sistemic,8.11.8 guta,8.11.9 sarcoidoza,8.11.10 amiloidoza,8.11.11 boli inflamatorii digestive,8.11.12 boli infecţioase,8.11.13 tumori solide.

8.12 Tratamentul. Scopul. Modalităţile:8.12.1 medicamentoase,8.12.2 fizioterapie,8.12.3 radioterapie,8.12.4 extracorporale,8.12.5 chirurgical ortopedice,8.12.6 de perspectivă.8.12.7 tratamentul medicamentos:

8.12.7.1 patogenic: antiinflamator (antiinflamatoarele nesteroidiene, glucocorticoizii)8.12.7.2 tratament “de fond”(sărurile de aur, D-penicilina, antimalaricele de

sinteză, imunosupresoarele, ciclosporina A, enzimoterapia sistemică.8.12.8 tratamentul local:

8.12.8.1 glucocorticoizii,8.12.8.2 imunosupresoarele,8.12.8.3 dimetilsulfoxidul,8.12.8.4 aplicaţii locale cu unguent.8.12.8.5 sinovectomia fizică cu izotopi radioactivi.

8.12.9 tratamentul extracorporal: limfoplasmafereza, hemosorbţia.8.12.10 tratament chirurgical ortopedic8.12.11 tratamentul de perspectivă: Wobenzim, interferon, anticorpii monoclonali anti

TNF-alfa.8.12.12 tratamentul formelor clinice.

8.13 Evoluţie. Prognosticul.9. Artritele reactive.9.1 Definiţia.9.2 Incidenţa. Epidemiologia.9.3 Etiologia:

9.3.1 rolul factorilor infecţioşi9.3.2 rolul factorilor genetici.

9.4 Patogenia: dereglările humorale şi celulare.9.5 Tabloul clinic.

9.5.1 Artritele reactive postenterocolitice.9.5.1.1 manifestările generale,9.5.1.2 sindromul articular,9.5.1.3 sindromul enterocolitic,9.5.1.4 manifestările oculare,9.5.1.5 manifestările cutanate,

9.5.1.6 cardiace.9.5.2 Artritele reactive urogenitale.

9.5.2.1 manifestările generale,9.5.2.2 sindromul articular,9.5.2.3 manifestările extraarticulare:

9.5.2.3.1 uretrita,9.5.2.3.2 conjunctivita,9.5.2.3.3 leziunile mucoase, cutanate şi unghiale;9.5.2.3.4 alterarea cardiacă,9.5.2.3.5 alterarea neurologică9.5.2.3.6 alterarea renală,9.5.2.3.7 adenopatia.

9.5.2.3.8 sindromul Reiter.9.6 Explorări paraclinice:

9.6.1 cercetări hematologice,9.6.2 indicii statusului imun:

9.6.2.1 CIC,9.6.2.2 HLA.

9.6.3 analiza lichidului sinovial,9.6.4 cercetări radiologice: articulaţiile asiale, articulaţiile periferice, sacroileace,9.6.5 cercetări scintigrafice,9.6.6 biopsia sinovială.

9.7 Diagnostic. Criteriile de diagnostic.9.8 Diagnostic diferenţial:

9.8.1 artropatia psoriazică,9.8.2 sindromul Behcet,9.8.3 artrita reumatoidă,9.8.4 spondilita anchilozantă,9.8.5 artrita gonococică.

9.9 Tratamentul. Scopul. Modalităţile:9.9.1 medicamentoase,9.9.2 fizioterapeutice,9.9.3 chirurgicale,9.9.4 balneoclimacterice.9.9.5 tratamentul medicamentos:

9.9.5.1 antiinflamatoarele nesteroidiene,9.9.5.2 glucocorticoizii,9.9.5.3 imunosupresoarele,9.9.5.4 prearatele cu sulf,9.9.5.5 enzimoterapia sistemică,9.9.5.6 antioxidanţii,9.9.5.7 antibioticii.

9.9.6 tratamentul local.9.10 Evoluţie. Prognosticul.10. Osteoartroza.10.1 Definiţia.

10.2 Incidenţa. Epidemiologia.10.3 Etiologia:

10.3.1 rolul vârstei,10.3.2 sexului,10.3.3 predispoziţiei genetice,10.3.4 stresului mecanic,10.3.5 modificărilor biochimice ale cartilajului.

10.4 Patogenia: degradarea cartilajului şi formarea de osteofite.10.5 Tabloul clinic: Sindromul articular:

10.5.1 simptomele şi datele obiective.10.5.2 alterarea articulaţiilor intervertebrale,10.5.3 alterarea articulaţiilor coxofemurale,10.5.4 alterarea articulaţiilor genunchi,10.5.5 alterarea articulaţiilor interfalangie distale ale degetelor mânii,10.5.6 alterarea articulaţiilor trapezo-metacarpiană a policelui10.5.7 alterarea articulaţiilor metatarso-falangiană a halucelui.

10.6 Examenele paraclinice:10.6.1 cercetările hematologice,10.6.2 cercetările radiologice (gradele),10.6.3 scintigrafia,10.6.4 analiza lichidului sinovial,10.6.5 artroscopia.

10.7 Diagnostic diferenţial Benevolenskaia L. et. al. (1993).10.8 Diagnostic diferenţial:

10.8.1 artrita reumatoidă,10.8.2 guta,10.8.3 artritele reactive.

10.9 Tratamentul. Scopul. Modalităţile:10.9.1 măsurile generale: regim, dieta,10.9.2 medicamentoase,10.9.3 fizioterapia,10.9.4 reabilitarea,10.9.5 tratament chirurgical,10.9.6 balneoclimacteric.10.9.7 tratamentul medicamentos:

10.9.7.1 antiinflamatoarele nesteroidiene,10.9.7.2 condroprotectoarele,10.9.7.3 glucocorticoizii (i/articular),10.9.7.4 antioxidanţii.

10.10 Evoluţie. Prognostic.II. Nefrologie

Noţiuni fundamentale1. Particularităţile anatomo-fiziologice ale rinichilor.1.1 Anatomia rinichiului.1.2 Histologia rinichiului.1.3 Vascularizaţia rinichiului.

1.4 Fiziologia rinichiului:1.4.1 Circulaţia renală.1.4.2 Funcţia glomerulară.1.4.3 Funcţia tubulară.1.4.4 Excreţia renală a sodiului.

1.4.5 Eliminarea renală a clorului.1.4.6 Excreţia renală a apei, a potasiului, a calciului, a magneziului, a fosfatului, a ureei,

bazelor, acizilor organici, a acidului uric, a proteinelor.1.5 Rinichiul şi echilibrul acido-bazic. Metabolismul.

2. Investigaţia bolnavului nefrologic.Examenul clinic nefro-urinar.2.1 Anamneza nefrologică.

2.1.1 Durerea reno-urinară:2.1.1.1 colica renală,2.1.1.2 durerea renală necolicativă,2.1.1.3 durerea hipogastrică de origine vezicală,2.1.1.4 durerea pelviperineală de origine urinară,2.1.1.5 durerea uretrală2.1.1.6 durerea funiculo-scrotală.

2.1.2 Tulburările dizuriei:2.1.2.1 poliuria,2.1.2.2 poliuria,2.1.2.3 anuria2.1.2.4 nicturia,2.1.2.5 opsiuria.

2.1.3 Tulburările de micţiune:2.1.3.1 polachiuria,2.1.3.2 disuria,2.1.3.3 bradiuria,2.1.3.4 retenţia de urină,2.1.3.5 incontinenţa de urină.

2.1.4 Edemul renal:2.1.4.1 sediul palpebral,2.1.4.2 sediul periorbital,2.1.4.3 sediul retromaleolar.

2.1.5 Hipertensiunea arterială.2.1.6 Tulburări generale:

2.1.6.1 episoade febrile2.1.6.2 episoade subfebrile,2.1.6.3 astenie,2.1.6.4 adinamie,2.1.6.5 fatigabilitate,2.1.6.6 cefalee,2.1.6.7 culoarea tegumentelor.

2.1.7 Tulburări digestive:

2.1.7.1 anorexie,2.1.7.2 greţuri,2.1.7.3 vărsături alimentare sau de suc gastric,2.1.7.4 scaune diareice sanghinolente,2.1.7.5 meteorism,2.1.7.6 constipaţie,2.1.7.7 variaţii ponderale.

2.1.8 Fasciculaţii, mioclonii, convulsii musculare. Prurit.2.2 Istoricul bolii.

2.2.1 Debut:2.2.1.1 acut,2.2.1.2 insidios,2.2.1.3 inaparent.

2.2.2. Stabilirea cronologiei evenimentelor clinice.2.3 Antecedente heredo-colaterale:

2.3.1 HTA,2.3.2 istoric familial de proteinurie,2.3.3 insuficienţă renală cronică,2.3.4 diabet zaharat,2.3.5 litiază renală,2.3.6 boli renale autosomale dominante şi recesive,2.3.7 expunerea la endemii cu streptococ nefritigen, parazitoze contractate.

2.4 Antecedente personale: precizarea succesiunei unuia sau mai multora dintre următoareleevenimente patologice:

2.4.1 bolile infecţioase acute cu potenţial nefritigen: scarlatina, erizipelul, reumatismularticular acut, pneumonia, febra tifoidă, bruceloza, leptospiroza, endocarditele,riketsiozele, gripa, hepatita epidemică, malaria, septicemiile.

2.4.2 infecţiile cronice de focar: amigdaliene, rinofaringiene, dentare, sinuzale, oticesau cutanate. Alte boli cronice.

2.4.3 antecedente alergice2.4.4 bolile tractului urinar2.4.5 consumul prelungit de analgetice2.4.6 boli metabolice cu răsunet renal2.4.7 boli endocrine: hiperaldosteronismul primar şi hipercorticismul

colagenoze2.4.8 hipertensiune arterială

2.4.9 trecutul genital la femei:2.4.9.1 infecţiile de focar de vecinătate,2.4.9.2 numărul şi evoluţia sarcinilor,2.4.9.3 valorile trimestriale ale proteinuriei,2.4.9.4 existenţa edemelor,2.4.9.5 incidenţa nefropatiei gravidice şi a insuficienţei renale acute postabortum.

2.5 Condiţiile de viaţă şi muncă - Munca în zootehnie şi în medicina veterinară, endemiile cuvirusuri ECHO-9 şi Coxsackie B4, contactul cu alergenii chimici şi medicamentoşi (sacuri deHg, bismut, aur, derivaţi benzolici, tridion, penicilamină, anticovulsivante, citostatice,veninuri de insecte şi de şarpe, polenuri). Alte sustanţe chimice şi medicamente:

metoxifluranul, pesticidele, etilenglicolii, fenolii, substanţele iodate de contrast,fenilbutazona, difenilhidantoina, sulfinpirazona, fenindiona, cefaloridina, amfotericina B,meticilina, kanamicina, gentamicina, colimicina şi tobramicina. Deshidratări repetate şiaccentuate. Expunerea cronică la naftolamine, fumatul excesiv.

2.6 Examenul fizic general. Aspectul bolnavului:2.6.1 tegumentele,2.6.2 fanerele,2.6.3 edemul,2.6.4 mucoasele,2.6.5 modificările sistemului muscular,2.6.6 ganglionii limfatici,2.6.7 manifestările osoase.

2.7 Aparatul respirator,2.8 Aparatul cardio-vascular,2.9 Aparatul digestiv,2.10 Aparatul tulburările neurologice.2.11 Examenul aparatului reno-urinar.

2.11.1 Rinichiul. Inspecţia. Poziţia şezîndă – evidenţa cicatricilor postlombotomie,eventualelor eventraţii sau depiscenţe ale peretelui lombar; decubit lateral -asimetria mişcărilor respiratorii ale ultimelor coaste, roşeaţa şi tumefiereaperetelui lombar cu ridicarea grilajului costal inferior. Edemul peretelui lombar,deformarea peretelui abdominal anterior în dreptul unui flanc.

2.11.2 Palparea: lombară de ansamblu metoda Guyon, Israel, Glenard.2.11.3 Percuţia: punctele dureroase renale (costul vertebral Guyon, costamuscular,

subcostal Bazy-Albarran, Manevra Giordano).2.11.4 Auscultaţia în decubit dorsal – suflu sistolic.2.11.5 Ureterul. Puncte dureroase ureterale la palparea profundă digitală: ureteral

superior (Bazy), ureteral mijlociu (Halle), ureteral inferior (Pasteau).2.11.6 Vezica urinară. Glob vezical la inspecţie. Palparea.2.11.7 Cercetarea edemului.2.11.8 TA clino-şi ortostatism

2.12 Investigaţii paraclinice.2.12.1 Examenul de urină (sumar şi din urina recoltată în 24 ore).

2.12.2 Examenul macroscopic: aspect, culoare, miros, volum.2.12.3 Examenul fizico-chimic:

2.12.3.1 densitatea,2.12.3.2 pH,2.12.3.3 reacţia,2.12.3.4 proteinuria: fiziologică, glomerulară, tubulară;2.12.3.5 aminoaciduria,2.12.3.6 hematuria,2.12.3.7 pigmenturia,2.12.3.8 glucozuria,2.12.3.9 corpi cetonici,2.12.3.10 ionograma,2.12.3.11 urobilinogenuria,

2.12.3.12 uricozuria,2.12.3.13 creatininuria.

2.12.4 Examenul microscopic:2.12.4.1 leucocituria,2.12.4.2 piuria,2.12.4.3 cilindruria,2.12.4.4 celule Sternheimer- Malbin,2.12.4.5 cristaluria,2.12.4.6 prezenţa de germeni,2.12.4.7 alte elemente.

2.12.5 Examenul bacteriologic al urinei:2.12.5.1 urocultura calitativă şi cantitativă,2.12.5.2 antibiograma,2.12.5.3 BK urină

2.12.6 Explorarea funcţională renală.2.12.7 Explorarea filtratului glomerular:

2.12.7.1 prin clearance-ul creatininei endogene,2.12.7.2 fluxul plasmatic renal,2.12.7.3 explorarea reabsorbţiei tubulare,2.12.7.4 clearance-ul ureei,2.12.7.5 ureea sangvină,2.12.7.6 creatinina serică.

2.12.8 Explorarea mecanismului de diluţie şi concentraţie. Probele de concentraţie-Zimniţkişi Volhard.

2.12.9 Explorarea funcţională separată a celor doi rinichi.2.12.10 Examenele hematologice:

2.12.10.1 hemoglobina,2.12.10.2 Ht,2.12.10.3 morfologie eritrocitară,2.12.10.4 număr leucocite,2.12.10.5 formulă leucocitară,2.12.10.6 număr trombocite,2.12.10.7 VSH.2.12.10.8 Teste de coagulare: TS, TC, TP, Timp Quicr, PTT.2.12.10.9 Cercetarea existenţei hemolizei.2.12.10.10 sideremia, feritina.2.12.10.11 Hematoculturi pe medii speciale.

2.12.11 Explorări metabolice:2.12.11.1 uree,2.12.11.2 acid uric,2.12.11.3 creatinină (sanguine),2.12.11.4 proteine totale electroforeză,2.12.11.5 colesterol,2.12.11.6 trigliceride,2.12.11.7 lipemia,2.12.11.8 glicemia,

2.12.11.9 ionograma sanguină: Na+, K+, Ca 2+, Mg 2+, PO4 3-Cl, bicarbonaţiiplasmatici, pH sanguin.

2.12.12 Explorări imunologice:2.12.12.1 Dozare imunoglobuline.2.12.12.2 Studiul sistemului complement.2.12.12.3 Cercetarea complexelor imune circulante.2.12.12.4 Factorii: antinucleari, reumatoid.2.12.12.5 Celule lupice.2.12.12.6 ASL-O2.12.12.7 Imunoelectroforeza proteinelor serice şi urinare.2.12.12.8 Produşi de degradare a fibrinei (ser şi urină)

2.12.13 Investigaţii cardio-vascular:2.12.13.1 Radiografie torace (raport cardiotoracic).2.12.13.2 ECG, TA clinico-şi ortostatism.

2.12.14 Explorări endocrine:2.12.14.1 sistemul renină-angiotensină-aldosteron.2.12.14.2 dozări hormoni: CSR, MSR, PTH, insulină.

2.12.15 Explorarea imagistică a aparatului nefro-urinar: indicaţii, contraindicaţii,complicaţii.

2.12.15.1 Radiografia renală simplă: poziţie, formă, contur, dimensiuni.2.12.15.2 Tomografia renală.2.12.15.3 Urografia i.v.: normală şi patologică (informaţii funcţionale şi

morfologice).2.12.15.4 Urografia ascendentă( retrogradă).2.12.15.5 Pielografia descendentă (anterogradă).2.12.15.6 Radiografia vezicală directă. Cistografia.2.12.15.7 Uretrocistografia micţională.2.12.15.8 Uretropielografia retrogradă.2.12.15.9 Explorarea radiologică a vaselor renale. Arteriografia renală.

2.12.15.10 Cavografia.2.12.15.11 Flebografia renală selectivă.2.12.15.12 Examene radiologice cu gaze: retropneumoperitoneul, pneumopielografia,

pneumorenul.2.12.15.13 Tomografia compiuterizată.2.12.15.14 Investigaţii radioizotopice în nefrologie:

2.12.15.14.1 Nefrograma radioizotopică-normală şi patologică: fazainiţială, de secreţie şi excreţie. Curba de tip:nefrectomie de acumulare şi izostenuric.

2.12.15.14.2 Scintigrama renală: funcţională şi statică (normală şipatologică).

2.12.15.15 Rezonanţa magnetică nucleară în nefrologie.2.12.15.16 Ecografia renală. Ecostructură anecogenă, plină şi mixtă.

Aspecte ecografice normale ale tractului urinar.2.12.15.17 Explorări endoscopice:

2.12.15.17.1 Cistouretroscopia.2.12.15.17.2 Nefroscopia percutanată.

2.12.15.17.3 Uretro-nefroscopia endoscopică.2.12.15.17.4 Manometria căilor urinare.

2.12.15.18 Examene histologice:2.12.15.18.1 biopsia renală,2.12.15.18.2 biopsia cutanată,2.12.15.18.3 biopsia musculară,2.12.15.18.4 biopsia mucoasa rectală.

3. Sindromul nefrotic.3.1 Definiţie. Etiologie3.2 Clasificarea.

3.2.1 sindrom nefrotic primitiv,3.2.2 sindrom nefrotic secundar.

3.3 Patogenia sindromului nefrotic.3.3.1 ipoteze extrarenale,3.3.2 ipoteze renale.

3.4 Fiziopatologia sindromului nefrotic.3.4.1 tulburările metabolismului proteic.

3.4.1.1 Proteinuria:3.4.1.1.1 mecanismele proteinuriei3.4.1.1.2 consecinţele proteinuriei

3.4.1.2 Hipoproteinemia.3.4.1.3 Disproteinemia.

3.4.2 tulburările metabolismului lipidic.3.4.3 tulburările echilibrului hidro-mineral.

3.5 Anatomia patologică al sindromului nefrotic.3.5.1 Aspectul macroscopic al rinichilor în sindromul nefrotic primitiv.3.5.2 Aspectul microscopic al rinichilor în sindromul nefrotic primitiv.

3.6 Simptomatologia sindromului nefrotic.3.6.1 Examenul clinic în sindromul nefrotic.3.6.2 Examenul de urină în sindromul nefrotic.

3.6.3 Examenul sângelui:3.6.3.1 Hipoproteinemie globală.3.6.3.2 Hiposerinemie3.6.3.3 Hiperlipidemie3.6.3.4 Hipercolesterolemie3.6.3.5 Hiponatriemie, cloremie, kaliemie, hipocalciemie.

3.6.4 Testele de explorare funcţională renală.3.6.5 Biopsie renală, indicaţii, contraindicaţii.

3.7 Evoluţie. Complicaţie:3.7.1 disfuncţie tubulară,3.7.2 IRA,3.7.3 uremie precoce reversibilă,3.7.4 complicaţii tromboembolice,3.7.5 complicaţii infecţioase,3.7.6 complicaţii metabolice,3.7.7 crize dureroase abdominale.

3.8 Prognosticul.3.9 Diagnosticul.

3.9.1 Diagnosticul pozitiv al sindromului nefrotic primitiv.3.9.2 Diagnosticul diferenţial:

3.9.2.1 Afecţiuni hidropigene fără proteinurie3.9.2.1.1 hipoproteinemie esenţială,3.9.2.1.2 hipoproteinemie simptomatică,3.9.2.1.3 tromboza sau tromboflebita gambelor,3.9.2.1.4 edemul trofic Meige-Millory;

3.9.2.2 Afecţiuni hidropigene cu proteinurie3.9.2.2.1 ciroza hepatică,3.9.2.2.2 cancerul primitiv hepatic,3.9.2.2.3 insuficienţa cardiacă;

3.9.2.3 Diagnosticul sindroamelor nefrotice secundare:3.9.2.3.1 SN din cursul nefropatiilor cunoscute: SN din

glomerulonefrite, din pielonefrite cronice, din graviditate;3.9.2.3.2 SN infecţioase3.9.2.3.3 SN toxic-medicamentoase3.9.2.3.4 SN alergice3.9.2.3.5 SN mecanice3.9.2.3.6 SN din cursul bolilor generale: amiloidoză, talasemie,

vârstnici, LES, DZ, purpura reumatoidă, neoplazii3.9.2.3.7 SN heredo-familiare: congenital, familial, al copilului.

3.10 Tratamentul.3.10.1 Regimul igieno-dietetic în sindromul nefrotic.3.10.2 Tratamentul medicamentos specific.3.10.3 Corticoterapia3.10.4 Imunosupresoarele3.10.5 Anticoagulantele şi antiagregantele plachetare3.10.6 Antiinflamatoarele nesteroidiene3.10.7 Diureticele3.10.8 Vitamina D3.10.9 Inhibitorii enzimei de conversie3.10.10 Inhibitori ai proteinazelor3.10.11 Levamisol3.10.12 Tratamentul hiperlipemiei din SN3.10.13 Alte tratamente.3.10.14 Evaluarea eficienţei tratamentului.

3.11 Evoluţie. Prognostic.4. Glomerulonefritele.4.1 Generalităţi. Definiţie. Nomenclatură.4.2 Clasificarea glomerulonefritelor. (Revizia 10)4.3 Principalele forme anatomo-clinice de glomerulonefrite:

4.3.1 Glomerulonefritele acute:4.3.1.1 definiţie,4.3.1.2 etiologie,

4.3.1.3 substratul morfologic al glomerulonefritelor acute:4.3.1.3.1 Glomerolonefritele difuze acute poststreptococice:

4.3.1.3.1.1 Scurt istoric. Sinonime.4.3.1.3.1.2 Etiologie: factorii determinaţi, favorizanţi.4.3.1.3.1.3 Patogenie:

4.3.1.3.1.3.1 teoria agresiunii microbiene,4.3.1.3.1.3.2 toxice,4.3.1.3.1.3.3 teoria patogenie vasculare,4.3.1.3.1.3.4 teorie imunologică:

4.3.1.3.1.4 Anatomie patologică: examenul macroscopic şimicroscopic.

4.3.1.3.1.5 Simptomatologie: debutul bolii, faza de latenţă,perioada de stare – sindrom nefritic acut tipic,atipic, sindrom hidropigen, urinar, sindrom deinsuficienţă renală, cardiovascular, infecţios.

4.3.1.3.1.6 Explorări paraclinice.4.3.1.3.1.7 Forme clinice.4.3.1.3.1.8 Diagnostic: pozitiv şi diferenţial.4.3.1.3.1.9 Complicaţii.4.3.1.3.1.10 Tratamentul. Curativ: regimul egieno-dietetic,

tratamentul antiinfecţios, patogenic, alcomplicaţiilor.

4.3.1.3.1.11 Evoluţie. Vindecare completă. Exitus-ul.Cronicizarea. Problema vindecării cu defecte.Problema reşutelor şi a recidivelor.

4.3.1.3.1.12 Prognosticul. Profilaxia bolii.

4.3.1.3.2 GNDA nestreptococică (infecţioase, virale, toxic-alergice).4.3.1.3.3 Glomerulonefrite focale şi segmentare.

4.3.1.3.3.1 Etiologie.4.3.1.3.3.2 Patogenie.4.3.1.3.3.3 Anatomie patologică.4.3.1.3.3.4 Manifestări clinice şi biologice.4.3.1.3.3.5 Forme clinice.4.3.1.3.3.6 Diagnosticul: pozitiv şi diferenţial.4.3.1.3.3.7 Tratament.4.3.1.3.3.8 Evoluţia şi prognostic.

4.3.2 Glomerulonefrite difuze subacute (GNDS).4.3.2.1 Definiţie. Sinonime.4.3.2.2 Generalităţi. Cadru nosologic.4.3.2.3 Clasificarea.4.3.2.4 Etiologie.4.3.2.5 Patogenie: GNDS prin anticorpi antimembrană bazală glomerulară, prin

complexe imune, fără depozite de imunoglobuline. Mecanismul formăriisemilunelor. Autoimunitatea în GNRP (rapid progresant).

4.3.2.6 Anatomia patologică: macroscopic, microscopic.

4.3.2.7 Manifestări clinice.4.3.2.8 Investigaţii paraclinice.4.3.2.9 Diagnosticul: pozitiv şi diferenţial.4.3.2.10 Tratament: regim igieno- dietetic, corticoizi, imunosupresoare, anticoagulante,

antiadezivo-agreagntele plachetare, plasmafereza, imunoabsorbţiaextracorporală, tratmentul substituitiv al funcţiei renale, tratamentulGNRP primitive şi secundare.

4.3.2.11 Evoluţie. Prognostic.4.3.3 Glomerulonefritele cronice.

4.3.3.1 Glomerulonefrite cronice primitive.4.3.3.1.1 Nefroza lipoidică

4.3.3.1.1.1 Definiţie, sinonime.4.3.3.1.1.2 Etiologie, frecvenţa.4.3.3.1.1.3 Patogenia: rolul imunităţii humorale, rolul terenului

alergic, factorul ereditar.4.3.3.1.1.4 Morfopatologie: macroscopic, histologic.4.3.3.1.1.5 Simptomatologie: debut, perioada de stare,

investigaţii paraclinice, forme speciale denefroză.

4.3.3.1.1.6 Evoluţie: nefroze corticosensibile, parţilalcorticosensibile, corticorezistente.

4.3.3.1.1.7 Complicaţii: infecţiile, tulburările echilibruluihidroelectrolitic, complicaţiile tromboembolice,complicaţiile digestive, malnutriţia proteică.

4.3.3.1.1.8 Diagnostic: pozitiv şi diferenţial.4.3.3.1.1.9 Tratament: patogenic (corticoizi,

imunodepresoare, indometacina), simptomatic(repaus la pat, dieta, proteinele în perfuzie,diureticele, antibioterapia, tratamentultrombemboliilor, malnutriţia, transplantul renal).

4.3.3.1.1.10 Evoluţie. Prognostic.

5. Nefropatii interstiţiale infecţioase5.1 Pielonefrita cronică.

5.1.1 Definiţie. Date generale.5.1.2 Epidemiologie.5.1.3 Etiologie.5.1.4 Anatomie patologică.

5.1.4.1 Aspect macroscopic.5.1.4.2 Aspect microscopic.

5.1.5 Patogenie.5.1.6 Simptomatologie.

5.1.6.1 Anamneza.5.1.6.2 Manifestări clinice.5.1.6.3 Examene de laborator.

5.1.6.4 Examenul urinei: examenul bacteriologic al urinei şi sedimentuluiurinar.

5.1.6.5 Examenul sângelui.5.1.6.6 Probele funcţionale renale.5.1.6.7 Examenul radiologic şi scintigrafic.

5.1.7 Forme clinice.5.1.8 Diagnosticul pozitiv.5.1.9 Diagnosticul diferenţial.5.1.10 Complicaţii.5.1.11 Tratament.

5.1.11.1 Măsuri generale. Regimul igieno-dietetic Corectarea pH urinar.5.1.11.2 Tratamentul chimio-terapic şi antibiotic.5.1.11.3 Tratamentul hipertensiunei arteriale.5.1.11.4 Tratamentul simptomatic.5.1.11.5 Tratamentul disfuncţiilor tubulare.5.1.11.6 Tratamentul pielonefritei cronice la gravide.

5.1.12 Evoluţie. Prognostic.6. Insuficienţa renală acută.6.1 Definiţie. Terminologie.6.2 Etiologie. Clasificare. Frecvenţă.6.3 Patogenie.6.4 Fiziopatologie.6.5 Anatomie patologică.6.6 Simptomatologie:

6.6.1 faza preanurică,6.6.2 faza anurică,6.6.3 faza de reluare a diurezei,6.6.4 faza de recuperare funcţională.

6.7 Investigaţii paraclinice:6.7.1 examene de laborator,6.7.2 examene imagistice,6.7.3 ultrasonografia,6.7.4 explorări izotopice,6.7.5 puncţia biopsierenală.

6.8 Complicaţii.6.9 Diagnostic pozitiv şi diferenţial.6.10 Tratament:

6.10.1 măsuri generale,6.10.2 tratamentul profilactic,6.10.3 tratamentul curativ,6.10.4 tratamentul complicaţiilor.

6.10.5 Epurarea extrarenală.6.10.6 Hemodializa.6.10.7 Dializa peritoneală.

6.11 Formele clinice de IRA.6.12 Alte forme anatomo-clinice de IRA.

6.13 Evoluţie. Prognostic.7. Insuficienţa renală cronică.7.1 Definiţie. Cadru nosologic.7.2 Etiologie. Clasificare.7.3 Anatomie patologică.7.4 Patogenie.7.5 Fiziopatologia stadiilor evolutive:

7.5.1 stadiul de deplină compensare,7.5.2 de insuficienţă renală compensată,7.5.3 stadiul uremic şi de uremie depăşită.

7.6 Simptomatologia.7.7 Diagnosticul IRC

7.7.1 Diagnosticul pozitiv: criterii clinice, biologice, radiologie.7.7.2 Diagnosticul etiologic: elemente clinice şi biologice, imagistice şi histologice.

7.7.3 Diagnosticul funcţional.7.7.4 Diagnosticul diferenţial.

7.8 Tratament.7.8.1 Tratament profilactic.

7.8.2 Tratament curativ.7.8.3 Tratament etiologic.7.8.4 Tratament patogenic-fiziopatologic:

7.8.4.1 reducerea eforturilor funcţionale renale,7.8.4.2 ameliorarea funcţiilor renale,7.8.4.3 corectarea tulburărilor fiziopatologice.

7.8.5 Tratamentul substitutiv al funcţiilor renale.7.9 Evoluţie. Prognostic.