Programa dr.constitutional 2009 2010

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ

din MOLDOVA

Departamentul drept Catedra: Drept public

PROGRAMA ANALITICĂ

“ Drept constituţional şi instituţii politice” pentru studenţii anului I

Anul de studii 2009-2010

Prelegeri: Doctor habilitat în drept,

profesor universitar Victor POPA

Seminare: Doctor în drept, conferenţiar universitar Sergiu ŢURCANU

Chişinău 2009

2

Programa analitică a disciplinei “Drept constituţional şi instituţii politice” este

destinată studenţilor anului 1 BAC şi reflectă un curs teoretic fundamental

pentru a familiariza studenţii cu problemele organizării statului, organizării

statale a puterilor, funcţiilor şi competenţelor autorităţilor publice antrenate în

exercitarea puterii de stat, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor,

teoria constituţiei precum şi alte probleme ce ţin de funcţionarea puterilor în

stat.

Autor: Doctor habilitat în drept, profesor universitar

Victor Popa

Aprobarea Programei

APROB:

Primvicerector ULIM

Aprobat:

„______” septembrie 2009

Şeful catedrei Doctor în drept, conferenţiar universitar

Sergiu Ţurcanu

Aprobat:

Comisia metodică: „______” 2009

Preşedintele comisiei

Recenzent:

Docor habilitat în drept, profesor universitar A. Smochină

Aprobat:

Director al Departamentului Drept: Doctor în drept, conferenţiar universitar

Vitalie Gamurari

3

Notă introductivă.

Importanţa cursului Dreptul constituţional reprezintă o disciplină fundamentală a dreptului

necesar a fi cunoscută temeinic de juristi, indiferent de domeniul în care se

specializează, precum şi de cei care nu au calitatea de jurişti dar se specializează în

domeniul organizării şi funcţionării autorităţilor publice, precum ar fi: deputaţi în

Parlament, aleşi locali, funcţionarii publici din diferite instituţii ale statului şi a

autorităţilor publice locale.

Problemele legate de organizarea statului, organizarea statală a puterilor,

democraţia constituţională, organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice,

drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, sunt conectate la unele teorii,

doctrine, tradiţii şi norme europene care în Republica Moldova nu sunt încă cunoscute

suficient de bine, şi din aceste considerente nu sunt aplicate pe deplin. Mai mult, am

spune chiar că sunt ignorate, pot genera unele confuzii în exercitarea statală a

puterilor, câte odată cu consecinţe negative, atât pe plan intern cât şi pe cel extern.

Practica a demonstrat că cunoaşterea slabă a prezentei discipline face ca

studenţii, unii jurişti deja licenţiaţi, funcţionarii publici din organele publice ale

statului să nu se poată orienta cu uşurinţă în labirintele puterii, să nu înţeleagă lucruri

elementare în problemele organizării statale a puterii, în organizarea şi funcţionarea

autorităţilor publice.

La fel este demonstrat faptul că, unii funcţionarii publici din aparatele

Parlamentului, Şefului statului, Guvernului, ministerelor şi departamentelor,

autorităţilor publice locale posedă cunoştinţe slabe în acest domeniu, nu sunt

capabili a da consultaţii calificate, a găsi ieşiri din situaţii dificile sau conflictuante,

căzând cu uşurinţă în capcanele întinse de cei cointeresaţi personal, sau în grup de

schimbări sau modificări de structură, sistem, legislaţie într-un anumit fel.

Pentru a evita aceste fapte negative este necesar de a organiza studierea

profundă a disciplinei care poartă denumirea Drept constituţional şi instituţii politice

la facultăţile de drept din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ, precum şi în

cele care pregătesc specialişti în domeniul administraţiei publice. Disciplina poate fi

denumită şi Drept public care va integra aceleaşi probleme, acordând mai mult spaţiu

problemelor de administrare publică.

Obiectivele cursului.

Scopul de bază al prezentului curs îl constituie însuşirea eficientă de către

studenţi a unei importante ramuri a sistemului de drept al Republicii Moldova, care

are ca scop a cultiva studenţilor următoarele calităţi:

Atitudini

a putea aprecia just fenomenele socio-politice care au loc în ţară şi care

sunt generate, sau trebuie să fie generate, prin acţiunile autorităţilor

publice antrenate în exercitarea puterii de stat;

a putea explica, consulta pe cei interesaţi în problemele ce ţin de

organizarea şi funcţionarea puterilor;

a putea identifica greşelile şi erorile care se produc uneori, atât

intenţionat, cât şi din lipsa de cunoştinţe în acest domeniu.

Abilităţi

a putea identifica normele de drept ce ţin de organizarea şi funcţionarea

puterilor în stat, locul lor în sistemul de drept al Republicii Moldova,

4

particularităţile, caracteristicile si individualităţile acestora, precum

modul şi formele de aplicare a acestor norme;

a fi în stare a contribui personal la elaborarea proiectelor de legi;

a consulta pe cei care sunt antrenaţi în exercitarea puterii de stat;

a efectua expertize ştiinţifice, juridice în ceea ce priveşte problemele

legate de organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice din stat;

a fi capabili a efectua cercetări în domeniu.

Cunoştinţe

a cunoaşte construcţia puterii de stat, principiile în baza cărora se

organizează activitatea acestora, distribuirea de funcţii şi competenţe;

a obţine cunoştinţe profunde din domeniul drepturilor şi îndatoririlor

fundamentale ale cetăţenilor, teoriei constituţiei, raporturilor între

autorităţile publice ce exercită puterea de stat;

a înţelege şi contribui la dezvoltarea diferitor instituţii de drept

public a Republicii Moldova

Conceptul cursului Prezentul curs depăşeşte temele tradiţionale de drept constituţional incluzând în

el unele din dreptul administrativ, dar numai cele care au tangenţă cu dreptul

constituţional, care vizează unele activităţi a autorităţilor publice care nu exercită în

mod direct puterea de stat ci se află într-un regim de cooparticipare la exercitarea

acestei. Acesta este cazul Şefului statului, Guvernului, Curţii de Conturi, Procuraturii,

ministerelor şi departamentelor, problemelor ce ţin de organizarea administrativă a

teritoriului, autorităţilor publice locale care în baza autonomiei locale şi

descentralizării administrative (transferul de competenţe) participă la exercitarea

puterii de stat.

Tematica disciplinei e însoţită de exemplificări directe pe caz, ceea ce

favorizează înţelegerea subiectelor.

În predarea cursului accent sporit se va pune pe metoda interactivă, mai ales în

cadrul seminarelor, examinării studiilor de caz şi testării audienţilor privind

capacitatea lor de a modela unele soluţii privind organizarea efectivă a organizării şi

funcţionării autorităţilor publice din stat.

Exerciţiile practice, antrenamentele discursive vor contribui la realizarea

obiectivelor planului de învăţământ.

Specificul cursului În alcătuirea programei s-a ţinut cont de specificul ULIM ce îl deosebeşte de

alte programe similare din alte universitãţi ale Republicii Moldova. În acest scop sa-u

ţinut consultat programele similare de la facultatea de drept a Universitãţii „Mihau

Kogâlniceanu” din or.Iaşi ( România), cu specialiştii de drept constituţional din cadrul

ULIM şi a Universităţii de Stat, s-a consultat literatura juridică franceză, română, din

statele CSI şi a altor state din cadrul bibliotecii ULIM.

Cursul este planificat pentru 90 ore, inclusiv 46 ore prelegeri şi 44 ore

seminare.

În varianta prezentă dreptul constituţional şi instituţii politice se predă de

către autor începând cu anul de studii 2004-2005, prezentând un curs renovat anual în

care sunt incluse mai multe ore legate de organizarea şi funcţionarea autorităţilor

publice.

Volumul şi conţinutul cursului Prelegeri – 46 Seminare- 88

5

Credite - 6 Planul tematic de predare a cursului de drept constituţional şi instituţii politice

este structurat în 9 mari compartimente fiecare conţinând un număr suficient de teme

care se află într-o strânsă legătură logico-juridică şi cuprinde tot aspectul de probleme

legat de obiectul disciplinei.

Compartimentu.1. Aspecte teoretice.1 temă, 2 ore prelegeri şi 2 ore seminar.

La această temă studenţii vor fi materializaţi cu problemele teoretice legate de obiectul

reglementării, raporturile, normele, izvoarele şi subiecţii dreptului constituţional,. Se

va demonstra diferenţa dintre normele obişnuite şi cele constituţionale care posedă o

dublă natură juridică.

Compartimentu .2 Dimensiunile teoretice şi juridice ale statului. 6 teme,8 ore

prelegeri şi 8 ore seminar. Utilizând experienţa Republicii Moldova cât şi dreptul

comparat se vor demonstra elementele inerente ale statului, importanţa juridică şi

politică a acestora privind dreptul la autodeterminare. Suveranitatea naţională înţeleasă

şi ca un element distinct al statului va fi studiată aparte, demonstrându-se toate teoriile

legate de suveranitate.

O atenţie deosebită se va acorda problemelor legate puterea de stat, structurii

de stat identificând criteriile prin care se deosebesc statele simple, compuse şi

asociaţiile de state.

Compartimentul 3. Modalităţi şi forme de exercitare a puterii de stat. 3 teme, 6

ore prelegeri, 6 ore seminare. Pentru o mai bună înţelegere a unei dificile probleme

din dreptul constituţional prelegerile vor începe cu detalizarea formelor de

guvernământ şi raporturile între Parlament, Şeful statului şi Guvern. În continuare se

va trece la demonstrarea funcţiilor statului legând această temă de următoare –

separarea, echilibrul adecvat al puterilor în stat. În finalul acestei teme se va

caracteriza din nou raporturile dintre autorităţile publice ale statului sub aspectul

mecanismelor de echilibrare a puterilor.

Compartimentul 4. Aspecte teoretice şi practice a democraţiei constituţionale.

5 teme, 10 ore prelegeri,10 ore seminar. Se vor identifica toate aspectele pluralismului

politic şi pluripartidismului ca element de bază a democraţiei constituţionale. Se vor

analiza partidele politice din Republica Moldova sub aspectul clasificării lor în baza

doctrinelor ideologice.

Se va demonstra studenţilor toate problemele teoretice legate de importanţa,

constituirea, funcţionarea regimului reprezentativ al ţării ca instrument de exercitare a

suveranităţii naţionale.

4 ore de prelegeri vor fi destinate sistemelor electorale prin intermediul cărora

se constituie regimurile reprezentative. În baza Codului electoral al Republicii

Moldova se va demonstra avantajele şi dezavantajele sistemului electoral al

repartizării proporţionale.

Compartimentul 5.Teoria constituţiei. 4 teme, 8 ore prelegeri, 8 ore seminare.

De obicei acesta temă in unele manuale de drept constituţional este inclusă imediat

după problemele teoretice a dreptului constituţional ca obiect de studiu. Noi am inclus

această temă după problemele privind principiile în baza cărora se constituie statul şi

autorităţile sale publice, considerând că studenţii vor însuşi mai uşor această temă

complicată din punct de vedere teoretic.

6

În afară de aspectele teoretice legate de această temă, va fi analizat

constituţionalismul moldovenesc, iar constituţia va fi supusă unei analize minuţioase

în baza a două criterii – celui material şi celui formal.

Se va demonstra locul, rolul şi funcţiile Curţii Constituţionale a Republicii

Moldova ca mecanism eficient de protecţie a Constituţiei şi edificare a statului de

drept.

Compartimentul 6. Raporturile dintre stat şi cetăţean. 3 teme, 6 ore prelegeri,

6 ore seminar. Această temă se va începe cu explicare problemelor legate de instituţia

cetăţeniei dat fiind faptul că aceasta constituie o legătură politico-juridică dintre stat şi

cetăţean prin care se identifică obligaţiile reciproce. Următoarea temă va destinată

drepturilor şi libertăţilor propriu zise, demonstrând studenţilor atât problemele

teoretice cât şi cele practice, efectuând o analiză minuţioasă a mecanismelor juridice şi

politice privind protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Se va încheia aceasta temă cu problemele legate de îndatoririle fundamentale

ale cetăţenilor demonstrând legătura indisolubilă între drepturi, libertăţi şi îndatoriri.

Compartimentul 7. Locul şi rolul autorităţilor publice în ordinea

constituţională. 6 teme, 12 ore prelegeri, 12 ore seminar. Se va începe această

importantă temă de la problemele teoretice legate de la clasificarea şi funcţiile

specifice ale autorităţilor publice în baza criteriului material şi a criteriului teritorial,

precum şi a principiilor separaţiei puterilor în stat şi nivelului de funcţionare a

autorităţii publice.

Aparte se vor studia locul în ordinea constituţională, funcţiile şi competenţele

Parlamentului, Şefului statului, Guvernului. La această temă au fost incluse şi

autorităţi publice cu destinaţie specială cum sunt: Curtea de Conturi, Avocaţii

Parlamentari care nu exercită puterea de stat în mod direct dar constituie instrumente

privind realizarea acesteia.

Compartimentul 8. Exercitarea puterii la nivel local. 3teme, 2 ore prelegeri, 2

ore seminar. Deşi această temă nu se întâlneşte în manualele de drept constituţional,

noi am decis s-o includem, dat fiind faptul că are tangenţă directă la problemele

organizării şi funcţionării autorităţilor publice în stat în baza principiilor stipulate în

Constituţie. Astfel organizarea administrativ-teritorială interesează dreptul

constituţional sub aspectul organizării teritoriului statului în scopul exercitării

uniforme a puterii de stat în baza principiului descentralizării administrative care are

mai multe aspecte, necesare de a fi cunoscute de către studenţi.

Autonomia locală şi descentralizarea serviciilor publice ca principii

constituţionale de organizare şi funcţionare a autorităţilor publice locale implică

transferul de competenţă de la centru spre periferie. Dat fiind faptul că acestea

constituie principii constituţionale inerente constituirii şi funcţionării autorităţilor

publice din stat care stabileşte şi un anumit raport între autorităţile centrale şi locale

ale statului, considerăm necesar de a fi incluse în programul de studii a dreptului

constituţional.

Compartimentul 9. Mecanisme de realizare a competenţelor autorităţilor

publice. 1 temă, 2 ore prelegeri, 2 ore seminar. Deşi la această temă sunt planificate

numai 2 ore considerăm că este suficient pentru a efectua o analiză amplă a actelor

juridice adoptate de diferite autorităţi publice, inclusiv cele locale, demonstrând

diferenţele între ele, forţa juridică a fiecărui act ca mecanism de realizare a funcţiilor

şi competenţelor cu care sunt investite autorităţile publice.

7

Strategii de predare Curs curent. În predarea materialelor vor fi utilizate diferite scheme, diagrame

care vor demonstra vizual unele probleme legate de organizarea şi funcţionarea

puterilor în stat, relaţiile şi raporturile între diferite autorităţi antrenate în exercitarea

puterii, ceea ce va contribui la memorizarea şi însuşirea mai eficientă a materialului

predat.

În cadrul predării se vor explica mai amănunţit problemele mai dificile din

punct de vedere teoretic, se vor recomanda obligatoriu pentru conspectare definiţii,

principii, criterii.

După fiecare 20 minute de prelegeri, în scopul unei însuşiri mai eficiente,

precum şi pentru o înviorare, la subiectul predat se va propune un studiu de caz din

practica autorităţilor publice din republică şi străinătate privind modul de exercitare a

puterii de stat şi realizarea administraţiei publice.

Pentru fiecare temă se va recomanda literatura de specialitate suplimentară.

Seminare. Strategia seminarelor va cuprinde metoda interactivă incluzând:

Examinarea studiilor de caz, care vor conţine activităţi reale ale

autorităţilor publice, modelarea diferitor situaţii posibile în activitatea

acestora;

Jocuri interactive pe rol, în care studenţii vor organiza dispute, susţine şi

demonstra propriile idei şi viziuni;

Dezbaterea, va cuprinde participarea mai multor studenţi în analiza unor

răspunsuri ale colegilor lor, expunerea viziunilor proprii;

Evaluarea curentă Evaluarea cunoştinţelor studenţilor va avea loc prin următoarele metode:

Teste în cadrul seminarelor pentru aprecierea adecvată a nivelului de

cunoştinţe ale studenţilor;

Referate în volum de 3-5 foi dactilografiate prin care cei mai dotaţi

studenţii vor aborda de sine stătător unele probleme ale Dreptului Constituţional;

Se vor organiza lucrări de control în timpul cărora studenţii, în

maximum 15 minute, vor răspunde în scris la unele întrebări din cursul de studiu.

Lucrările vor fi înmânate unul la altul pentru a fi analizate şi apreciate. Notele

negative, precum şi cele mărite vor fi motivate. Nivelul de cunoştinţe v-a fi apreciat

printr-o medie a propriei lucrări de control şi evaluării lucrării colegului.

Evaluarea curentă se va efectua şi în dependenţă de participarea activă a

unor sau altor studenţi în jocurile pe rol, dezbateri şi examinarea studiilor de caz.

Evaluarea finală La finalul cursului se va organiza un examen care se va desfăşura după

următoarea metodă:

1) Biletele de examinare vor fi constituite din 3 întrebări, dintre care 2

întrebări de ordin teoretic, iar a treia întrebare de ordin practic, un

studiu de caz, sau analiza unui act normativ;

2) Întrebările din bilete vor corespunde întocmai cu materialul predat pe

parcursul prelegerilor, precum şi în timpul seminarelor

Modul de calculare a notei la examen va fi următorul:

1 întrebare teoretica -30 puncte;

2 întrebare teoretica -30 puncte;

3 întrebare practica -40 puncte

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Total – 100 puncte

8

Punctele acumulate se vor transforma în note, precum urmează:

De la 97 pana la 100 puncte – nota „zece ”

De la 91pana la 97 puncte – nota „nouă ”

De la 81 pana la 90 puncte – nota „opt ”

De la 72 pana la 80 puncte – nota „şapte ”

De la 61 pana la 71 puncte – nota „şase ”

De la 51 pana la 60 puncte – nota „cinci ”

De la 41 pana la 50 puncte – nota „patru ”

De la 31 pana la 40 puncte – nota „trei ”

De la 21 pana la 30 puncte – nota „ doi”

De la 11 pana la 20 puncte – nota „unu ”

La întrebările teoretice pentru a obţine punctajul maxim de 30 puncte, studentul

trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:

1. Sa expună materialul logic, consecvent, convingător – 9 puncte;

2. Să argumenteze opiniile ştiinţific menţionând numele autorilor de

specialitate – 9 puncte;

3. Să utilizeze propriile argumente în baza unor cercetări individuale, sau

viziuni proprii -9 puncte;

4. Expunerea materialului trebuie sa fie într-un limbaj juridic şi ştiinţific cu

expresii literare corecte – 3 puncte.

Pentru cei care au obţinut note negative la examen li se va stabili un termen de

2 săptămâni pentru a se pregăti pentru reexaminare cu o consultaţie obligatorie în

problemele dificile ale dreptului constituţional solicitate de restanţier.

9

P L AN T E M AT I C

Tematica cursului Nr. de

ore

Inclusiv

prelegeri seminare

1. Aspecte teoretice

Dreptul constituţional în sistemul de drept al Republicii

Moldova

4

2

2

2. Dimensiunile teoretice şi juridice ale statului

Elementele constitutive ale statului

Suveranitatea naţională;

Puterea politică;

Puterea de stat.

4

2

2

Structura de stat 4 2 2

Republica Moldova stat suveran şi independent

4 2 2

3. Modalităţi şi forme de exercitare a puterii de stat

Formele de guvernământ 4 2 2

Teoria separării (echilibrului) puterilor în stat 4 2 2

4. Aspecte teoretice şi practice ale democraţiei

constituţionale

Pluralismul politic şi pluripartidismul

4

2

2

Reguli specifice în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. 4 2 2

5. Teoria constituţiei

Constituţia – Lege fundamentală

4

2

2

Constituţia Republicii Moldova 4 2 2

Controlul constituţionalităţii legilor 4 2 2

6. Raporturile dintre stat şi cetăţean

Cetăţenia Republicii Moldova.

4

2

2

Drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor;

Îndatoririle fundamentale Republicii Moldova.

4 2 2

Garanţii juridice şi mecanisme privind protecţia

drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

4 2 2

7. Locul şi rolul autorităţilor publice în ordinea

constituţională

Parlamentul Republicii Moldova. Funcţii şi competenţe. 4 2 2

Organizarea şi funcţionarea parlamentului 4 2 2

Procesul legislativ 4 2 2

Protecţia mandatului parlamentar 4 2 2

Preşedintele Republicii. Funcţii şi competenţe 4 2 2

Guvernul. Funcţii şi competenţe. 4 2 2

Autorităţile publice locale 4 2 2

Autorităţi publice cu destinaţie specială

Curtea de conturi;

Avocaţii parlamentari.

Autorităţile judecătoreşti;

4 2 2

10

Consiliul Suprem al Magistraturii;

Procuratura.

9 Mecanismele de realizare a competenţelor

autorităţilor publice

Actele autorităţilor publice şi forţa lor juridică

4

2

2

TOTAL 134 46 44

11

C O N Ţ I N U T U L P R O G R AM E I

Nr.

n/o Tematica cursului Nr. de

ore

Inclusiv

prelegeri

seminar

e

1. Aspecte teoretice Dreptul constituţional în sistemul de drept al

Republicii Moldova

1. Dreptul constituţional ca ştiinţă.

2. Dreptul constituţional ca ramură de drept.

3. Obiectul dreptului constituţional.

4. Subiecţii dreptului constituţional

5. Raporturile şi normele dreptului constituţional.

6. Izvoarele dreptului constituţional

7. Instituţiile politice.

4

2

2

2

Dimensiunile teoretice şi juridice ale statului

Elementele constitutive ale statului

1. Noţiuni generale privind statul.

2. Poporul (naţiunea).

3. Grupurile etnice.

4. Naţiunea

5. Teritoriul

6. Noţiuni generale privind suveranitatea.

7. Teoria suveranităţii poporului

8. Teoria suveranităţii naţionale

9. Conţinutul suveranităţii şi limitele ei.

10. Suveranitatea - calitate a puterii de stat.

11. Suveranitatea naţională înţeleasă ca putere politică.

12. Dreptul la autodeterminare.

4

2

2

3 Structura de stat 1. Statul Unitar.

2. Statul compus sau federativ.

3. Uniunile de state.

4. Uniunea personală.

5. Uniunea reală.

6. Confederaţia de state.

7. Asociaţiile de state.

8. Commonwealth.

9. Comunitatea franco-africană

10. Uniunea Europeană (UE).

11. Consiliul Europei (CE).

12. Comunitatea Statelor Independente (CSI).

4 2 2

4 Republica Moldova stat suveran şi independent

1. Declaraţia suveranităţii Republicii Sovietice

Socialiste Moldova.

2. Decretul cu privire la puterea de stat.

3. Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

4 2 2

5 Formele de guvernământ 1. Noţiuni generale.

2. Monarhia. Republica.

4 2 2

12

3. Republica prezidenţială.

4. Republica semi-prezidenţială.

5. Republică parlamentară.

6. Regimul de adunare.

7. Forma de guvernământ a Republicii Moldova.

6 Teoria separării (echilibrului) puterilor în stat

1. Noţiuni generale.

2. Cum poate fi puterea separată?

3. Aplicarea teoriei separării echilibrului puterilor în

stat.

4. Separarea, echilibrul puterilor în Republica

Moldova.

5. Raporturile Parlament – Şef de Stat

6. Raporturile Parlament - Guvern.

7. Raporturile Parlament, Şeful Statului - autorităţile

jurisdicţionale

4 2 2

7

Aspecte teoretice şi practice a democraţiei

constituţionale Pluralismul politic şi pluripartidismul

1. Pluralismul politic –pilon principal al democraţiei.

2. Pluripartidismul – consecinţă al pluralismului politic.

3. Dreptul fundamental la asociere.

Partidele politice

1. Geneza partidelor politice.

1. Clasificarea partidelor politice.

2. Sisteme de partide.

3. Partidele politice în Republica

Moldova.

4

2

2

9 Reguli specifice în desfăşurarea alegerilor.

1. Noţiuni generale privind alegerile

2. Reglementarea alegerilor prin norme de drept

constituţional.

3. Sisteme electorale

4. Dreptul de a alege;

5. Votul universal;

6. Censul de vârstă;

7. Votul direct;

8. Votul egal;

9. Votul secret;

10. Votul liber exprimat.

11. Dreptul de a fi ales.

12. Ineligibilităţi.

13. Pluralitatea de mandate.

4 4 2

Organizarea alegerilor

1. Stabilirea datei alegerilor;

2. Circumscripţiile electorale;

3. Secţiile de votare;

4. Listele electorale;

5. Buletinele de vot. Semnele electorale. Ştampilele

electorale;

13

6. Comisiile, consiliile şi birourile electorale;

7. Propunerea candidaturilor.

Reguli specifice în desfăşurarea alegerilor.

1. Votarea.

2. Stabilirea rezultatelor votării.

3. Constatarea rezultatelor alegerilor.

4. Votarea repetată, alegeri noi.

Organizarea şi desfăşurarea referendumurilor 1. Referendumul constituţional

2. Referendumul legislativ

3. Referendumul consultativ

4. Referendumul local

10 Teoria constituţiei Constituţia – Legea fundamentală

1. Definiţie şi semnificaţii.

2. Funcţiile constituţiei.

3. Formele constituţiei

4. Adoptarea constituţiei

5. Revizuirea constituţiei

6. Supremaţia constituţiei.

7. Garanţiile juridice ale supremaţiei constituţiei

4

2

2

11 Constituţia Republicii Moldova 1. Constituţionalismul moldovenesc;

2. Premisele apariţiei şi adoptarea noii constituţii;

3. Critica procesului de adoptare a constituţiei;

4. Conţinutul normativ al constituţiei.

4 2 2

12 Controlul constituţionalităţii legilor

1. Necesitatea protecţiei constituţiei

2. Controlul exercitat printr-un organ politic

3. Controlul exercitat printr-un organ jurisdicţional

4. Controlul anterior şi controlul posterior

5. Controlul pe cale de acţiune şi controlul pe cale de

excepţie

4 2 2

13 Curtea Constituţională a Republicii Moldova.

1. Competenţe.

2. Procedura jurisdicţiei constituţionale

3. Actele Curţii Constituţionale

14

Raporturi dintre stat şi cetăţean Cetăţenia Republicii Moldova.


2. Reglementarea cetăţeniei şi principiile de bază.

3. Apartenenţa la cetăţenia Republicii Moldova

4. Dobândirea cetăţeniei

5. Pierderea cetăţeniei.

4

2

2

15 Drepturile, libertăţileşi îndatoririle fundamentale

ale cetăţenilor Republicii Moldova. 1. Noţiuni generale. Categorii de drepturi şi

clasificarea drepturilor.

2. Drepturile civile.

3. Drepturile politice.

4 2 2

14

4. Drepturile economice şi sociale

5. Drepturile culturale.

6. Îndatoririle fundamentale

16 Garanţii juridice şi mecanisme privind

protecţia drepturilor şi libertăţilor

fundamentale 1. Reglementarea juridică a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale.

2. Mecanisme privind reglementarea juridică a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

3. Garanţiile interne

4. Garanţiile externe

4 2 2

17

Locul şi rolul autorităţilor publice în ordinea constituţională.

-

18 Parlamentul 1. Locul Parlamentului în regimul reprezentativ al

ţării

2. Funcţii şi competenţe Parlamentului;

3. Funcţii cu titlul principal, funcţii secundare.

4. Structura Parlamentului

5. Reguli privind funcţionarea Parlamentului

4 4 2

19 Procesul legislativ

1.Faza extraparlamentară

2.Faza parlamentară

4 2 2

20 Protecţia mandatului parlamentar.

1.Necesitatea protecţiei mandatului

2.Incompatibilităţi.

3.Imunităţi

4 2 2

29 Preşedintele Republicii.

1. Instituţia Şeful Statului;

2. Funcţiile Preşedintelui Republicii;

3. Funcţii cu titlul principal;

4. Funcţii secundare.

4 2 2

20 Guvernul.

1. Guvernul în structura executivului

2. Funcţiile Guvernului.

3. Funcţii cu titlul principal

4. Funcţii secundare

5. Structura Guvernului

6. Ministerele şi alte organe centrale de specialitate

4 2 2

21 Autorităţi publice cu destinaţie specială

Curtea de Conturi. Avocaţii parlamentari.

1.Structura şi funcţiile Curţii de Conturi

2.Natura juridică a Curţii de Conturi

3.Structura, funcţii şi competenţe ale Avocaţilor

parlamentari.

4.Centrul pentru drepturile omului

Autorităţile jurisdicţionale.

1. Sistemul şi funcţiile autorităţilor judecătoreşti.

4 2 2

15

2. Curtea Suprema de Justiţie.

3. Consiliul Superior al magistraturii.

4. Procuratura. Locul Procuraturii în ordinea

constituţională. Funcţiile Procuraturii

22

Autorităţile publice locale 1. Delimitarea statului în unităţi administrativ-

teritoriale.

2. Realizarea interesului general la nivelul

colectivităţilor locale

3. Principii constituţionale în organizarea şi

funcţionarea autorităţilor publice locale

4. Participarea autorităţilor publice locale

reprezentative la exercitarea puterii de stat.

5.Statutul juridic al unităţilor administrativ-teritoriale

cu statut special (regiunilor) în Republica Moldova

4

2

2

23

Mecanisme de realizare a competenţelor autorităţilor publice

Actele autorităţilor publice şi forţa lor juridică

1.Actele Parlamentului

2.Actele Şefului statului

3.Actele Guvernului

4.Actele autorităţilor publice locale

4

2

2

TOTAL 90 46 44

16

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Acte normative obligatorii

Declaraţia suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova, Veştile nr.9/192,

1990

Decretul cu privire la puterea de stat. Veştile nr.10/193, 1990

Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, Monitor nr.11-12/103 din

30.12.1991.

Constituţia Republicii Moldova, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1 din 12.08.1994

Legea cu privire la Guvern; Nr.64-XII din 31.05.90, Veştile nr.8/191, 1990

Legea cu privire la Curtea de conturi; Nr.312-XIII din 08.12.94, Monitorul Oficial al

R.Moldova nr.7/77 din 02.02.1995

Legea cu privirea la Avocaţii Parlamentari; Nr.1349-XIII din 17.10.97, Monitorul

Oficial al R.Moldova nr.82-83/671 din 11.12.1997

Legea cu privire la Curtea Constituţională, Nr.317-XIII din 13.12.94, Monitorul

Oficial al R.Moldova nr.8/86 din 07.02.1995

Lege cu privire la organizarea sistemului judecătoresc;

Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Nr.789-XIII din 26.03.96

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.32-33/323 din 30.05.1996

Legea cu privire la Procuratură, Nr.902-XII din 29.01.92, Monitor nr.1/23 din

30.01.1992

Legea cu privire Consiliul Suprem al Magistraturii, Nr.947-XIII din 19.07.96,

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.64/641 din 03.10.1996

Legea privind cetăţenia, Nr.1024-XIV din 02.06.2000, Monitorul Oficial al

R.Moldova nr.98-101/709 din 10.08.2000;

Legea privind administraţia publică locală, Nr.123-XV din 18.03.2003,

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.49/211 din 19.03.2003;

Legea privind organizarea administrativ teritorială a R.M Nr.764-XV din

27.12.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.16/53 din 29.01.2002;

Legea privind statutul deputaţilor în Parlament Nr.39-XIII din 07.04.94,

Monitor nr.4/78 din 30.04.1994;

Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, Nr.797 din 02.04.96, Monitorul

Oficial al R.Moldova nr.81-82/765 din 19.12.1996;

Codul electoral Nr.1381-XIII din 21.11.97, Monitorul Oficial al R.Moldova

r.81/667 din 08.12.1997;

Culegeri de hotărâri ale Curţii Constituţionale din Republica Moldova;

17

Literatura obligatorie

Popa Victor, Drept public, Ed. Academiei Administraţiei Publice, 1998.

Popa Victor, Drept parlamentar, ULIM, 1999.

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional, Chişinău, 2004

Ion Guceac, Drept electoral, Chişinău, 2005

Ion Guceac, Gheorghe Costache, Fenomenul constituţionalismului în evoluţia Republicii

Moldova spre statul de drept, Chişinău, 2003

Ioan Muraru, Drept Constituţional şi instituţii politice, Ed. ProArcada, Bucureşti,

1993.

Literatura suplimentară

Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol.II, Ed. Chemarea,Iaşi,

1996.

Tudor Drăganu, Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar, vol.II,

Lumina Lex, Bucureşti, 1998.

Jenoveva Vrabie, Organizarea politico-etatică a României, Ed. Cugetarea, Iaşi, 1997

Teo Cârnaţ, Drept constituţional şi instituţii politice, Chişinău, 2005

Alexandru Arsene, Drept constituţional şi instituţii politice, Chişinău, 2004

Andrei Smochină, Consideraţiuni teoretice privind statutul special al localităţilor din

stânga Nistrului, Legea şi viaţa, nr.100, aprilie 1999.

Gheorghe Malic, Revizuirea Constituţiei – imperativ al timpului, Juristul Moldovei,

nr.16, 12 septembrie 1998.

Paul Negulescu, Curs de drept constituţional român, Bucureşti,1927.

Paul Negulescu, Gheorghe Alexianu, Tratat de drept public, vol.1, Casa Şcoalelor,

Bucureşti, 1943.

Ionescu Cristian, Sisteme constituţionale contemporane, ed. Şansa, Bucureşti, 1994.

Gheorghe Iancu, Instituţii politice parlamentare, Regimul politic prezidenţial şi

semiprezidenţal (SUA, Franţa), Bucureşti, 1992.

Гриншпун Э.И., Иванов В.М., Татар Г.В., Право человека на жизнь, Кишинев,

1999.

Н.А. Михалева, Конституционное право зарубежных стран СНГ, Москва,

Юристъ, 1998.

М.В. Баглай, Конституционное право зарубежных стран, Москва, 1999.

В.Е. Чиркин, Элементы сравнительного государствоведения, Москва

Michel Lesage, Constitutions d`Europe centrale, orientale et balte, La doucmentation

Francais, Paris, 1995.

Marcel Prelot, Jean Boulouis, Institutions poliques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris,

1987.

Ch. Debbasch, I.Bourdan, I.M.Pontier, I.C.Ricii, Droit constitutionnel et institutions

politiques, Paris, 1990.

Andre Houriou, Droit constitutionnel et institutions politiques, Ed. Montchrestien,

Paris, 1938.

Pierre Pactet, Institutions politiques. Droit constitutionnel, Masson, Paris, 1991.

Benoit Jeanneau, Droit constitutionnel et institutions politiques, Dalloz, Paris, 1968.

Georges Bourdeau, Francis Hamon, Michel Troper, Droit constitutionnel, L.G.D.J.,

Paris, 1993.

Dominique Turpin, Droit constitutionnel, PUF, Paris, 1994.

18

Literatura care poate fi solicitată în biblioteca ULIM

Popa Victor, Drept public, Ed. Academiei Administraţiei Publice, 1998.

Popa Victor, Drept parlamentar, ULIM, 1999.

Владимир Иванов, Конституционное право Республики Молдова, Кишинев, 1966.

Владимир Иванов, Конституционное право зарубежных стран, УЛИМ, 1998.

Jenoveva Vrabie, Organizarea politico-etatică a României, Ed. Cugetarea, Iaşi, 1997.


1993.


1996.



Victor Duculescu, Crestomaţie de drept constituţional, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,

1998.

Cristian Ionescu, Drept constituţional, Vol.II, Ed, Lumina Lex, Bucureşti, 1997.

Azarov Mariana, Introducere în dreptul constituţional şi instituţional al Uniunii

Europene, Chişinău, 2001.

19

Conţinutul seminarelor Seminarul 1 - (2 ore)

Tema: Dreptul constituţional în sistemul de drept al Republicii Moldova

Obiective:

Conţinut

1. Dreptul constituţional ca ştiinţă.

2. Dreptul constituţional ca ramură de drept.

4. Obiectul dreptului constituţional.

5. Subiecţii dreptului constituţional

6. Raporturile şi normele dreptului constituţional.

7. Izvoarele dreptului constituţional

8. Instituţiile politice.

Subiecte de evaluare

Ce reprezintă dreptul constituţional?

Care este locul dreptului constituţional în sistemul de drept al Republicii

Moldova?

Prin ce se deosebeşte dreptul constituţional de Costituţie?

Prin ce se deosebesc normele de drept constituţional de alte norme de drept?

Ce reprezintă o instituţie politică?

Cunoştinţe

- A cunoaşte particularităţile dreptului constituţional;

- A deosebi dreptul constituţional de alte ramuri de drept al Republicii Moldova;

- A cunoaşte particularităţile normelor de drept constituţional;

Capacităţi

- A putea defini obiectul de reglementare a dreptului constituţional;

- A identifica cu uşurinţă subiecţii raporturilor de drept constituţional.

- A putea deosebi o instituţie politică de o instituţie de drept.

Bibliografia recomandată

Victor Popa, Dreptul public, Chişinău, 1998, p.29-40.



1993.


1996.




1998.


Ion Guceac, Gheorghe Costache, Fenomenul constituţionalismului în evoluţia

Republicii

Seminarul 2 - (2 ore)

Tema: Elementele constitutive ale statului

Obiective:

Conţinut

1. Noţiuni generale privind statul.

2. Poporul (naţiunea).

6. Grupurile etnice.

20

7. Naţiunea

8. Teritoriul

9. Suveranitatea (puterea publică)


Ce reprezintă statul ? Comentaţi definiţiile statului în sens larg şi sens strict.

Care sunt elementele componente ale statului?

Enumeraţi criteriile prin care se identifică poporul unui stat.

Care este diferenţa dintre grupurile etnice şi minorităţile naţionale?

Cum are loc protejarea drepturilor minorităţilor naţionale?

Care este natura politică şi juridică a naţiunii?

Ce reprezintă teritoriul unui stat şi care-i sunt funcţiile?

Pentru ce este necesară delimitarea teritoriului în unităţi administrativ-teritoriale?

Explicaţi organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova?

Ce se înţelege prin autoritate exclusiv politică?

Ce înţeles are noţiunea de suveranitate?

Prin ce se explică teoria suveranităţii poporului?

Prin ce se explică teoria suveranităţii naţionale?

Care este conţinutul suveranităţii?

Ce înţeles are sintagma suveran şi independent?

Ce este puterea de stat?

Care este legătura între suveranitate şi puterea politică?

Ce se înţelege prin autodeterminare şi care este legătura politică şi juridică cu

suveraniatea naţională?

Cine are dreptul la autodeterminare şi în care condiţii?

Cunoştinţe

- a cunoaşte elementele constitutive ale statului;

- a cunoaşte teorii şi doctrine privind elementele constitutive ale statului;

Capacităţi

- a putea identifica adevăratele elemente constitutive ale statului de cele false;

- a formula corect definiţiile elementelor constitutive ale statului.

- a deosebi statul de alte formaţiuni teritoriale.





1993.


1996.




1998.

Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muaru, Florin Vasilescu,

Ioan Vida, Constituţia României, comentată şi adnotată, Bucureşti, 1992.

Constituţia Republicii Moldova.

Legea Republicii Moldova din 23.12.1994 privind Statutul juridic special al

Găgăuziei (Găgăuz Yeri).

21

Seminarul 3 (2 ore)

Tema: Structura de stat

Obiective:

Conţinut

1. Statul Unitar.

2. Statul compus sau federativ.

3. Uniunile de state.

4. Uniunea personală.

5. Uniunea reală.

6. Confederaţia de state.

7. Asociaţiile de state.

8. Commonwealth.

9. Comunitatea franco-africană

10. Uniunea Europeană

11. Consiliul Europei

12. Comunitatea Statelor Independente


Ce înţelegem prin structura de stat?

Care este esenţa statului unitar?

Care este natura juridică a statului compus?

Ce reprezintă uniunile de state?

Poate fi oare numită confederaţia stat, dacă nu, de ce?

Ce reprezintă asociaţiile de state?

Caracterizaţi Uniunea Europeană din punct de vedere politic şi juridic?

Caracterizaţi Consiliul Europei din punct de vedere politic şi juridic?

Caracterizaţi CSI din punct de vedere politic şi juridic?

Cunoştinţe

- a şti structura diferitor state;

- a cunoaşte elementele definitorii a diferitor tipuri de state;

Capacităţi

-a putea stabili structura diferitor state;

-a determina diferenţele dintre state şi asociaţiile de state.




1993.


1996.




1998.


Ioan Vida, Constituţia României, comentată şi adnotată, Bucureşti, 1992Genoveva

Vrabie, Drept constituţional şi instituţii politice, Iaşi, 1997.

Azarov Mariana, Introducere în dreptul constituţional şi instituţional al Uniunii

Europene, Chişinău, 2001.

Constituţia Republicii Moldova

22



Republicii Moldova

Seminarul 4 (2 ore)

Tema: Republica Moldova –stat suveran şi independent.

Obiective:

Conţinut

1. Declaraţia suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova.

2. Decretul cu privire la puterea de stat.

3. Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

Subiecte de evaluare.

Situaţia politică în republică înainte de anul 1991;

Factorii care au influenţat adoptarea Declaraţia suveranităţii Republicii

Sovietice Socialiste Moldova.

Adoptarea şi conţinutul Declaraţiei de independenţă a Republicii

Moldova.

Cunoştinţe

- a cunoaşte conţinutul actelor adoptate care au contribuit la proclamarea

independenţei Republicii Moldova;

Capacităţi

- A putea identifica factorii care au contribuit la declararea independenţei Republicii

Moldova




Declaraţia suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova.

Decretul cu privire la puterea de stat.

Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

Seminarul 5 (2 ore)

Tema: Formele de guvernământ

Obiective:

Conţinut


2. Monarhia. Republica.

1. Republica prezidenţială.

2. Republica semi-prezidenţială.

3. Republică parlamentară.

4. Regimul de adunare.

5. Forma de guvernământ a Republicii Moldova


Ce se înţelege prin forma de guvernământ?

Ce reprezintă monarhia ca formă de guvernământ?

Ce reprezintă republica ca formă de guvernământ?

Care este esenţa republicii prezidenţiale?

Care este esenţa republicii semi-prezidenţiale?

Care este esenţa republicii parlamentare?

Ce reprezintă regimul de adunare ca formă de guvernământ?

Care au fost şi este în prezent forma de guvernare a Republicii Moldova?

23

Cunoştinţe

- a cunoaşte elementele definitorii a diferitor forme de guvernare;

- a înţelege deosebirile între diferite forme de guvernare.

Capacităţi

-a putea evalua şi aprecia corect fiecare formă de guvernare;

-a fi în stare a analiza formele de guvernare a Republicii Moldova, analizând şi

evaluând fiecare din ele.



Ioan Muraru, Drept constituţional şi instituţii politice, vol.II, Bucureşti, 1993.

Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice, vol.II, Editura Chemarea, Iaşi,

1993.

Genoveva Vrabie, Drept constituţional şi instituţii politice, Iaşi, 1997.


Legi şi Hotărâri adoptate la sesiunea a 2-a, extraordinară, Chişinău, Cartea

Moldovenească, 1990.

Seminarul 6 (2 ore)

Teoria separării (echilibrului) puterilor în stat

Obiective:

Conţinut

1.Noţiuni generale.

2.Cum poate fi puterea separată?

3. Aplicarea teoriei separării echilibrului puterilor în stat.

4.Separarea, echilibrul puterilor în Republica Moldova.

5.Raporturile Parlament – Şef de Stat

6.Raporturile Parlament - Guvern.

7. Raporturile Parlament, Şeful Statului - autorităţile jurisdicţionale


În ce constă teoria separaţiei puterilor în stat?

Cum este aplicată în practică teoria separaţiei puterilor în stat?

Care este legătura teoriei separaţiei puterilor în stat cu forma de guvernământ?

Cum se aplică principiul separaţiei, echilibrului puterilor în Republica Moldova?

Care sunt raporturile Parlament – Şef de stat?

Care sunt raporturile Parlament –Guvern?

Explicaţi raporturile Şef de stat –Guvern?

Cunoştinţe

- a cunoaşte particularităţile teoriei separaţiei puterilor în stat;

- a cunoaşte raporturile între diferite autorităţi publice antrenate în exercitarea

puterii de stat.

Capacităţi

- a putea identifica mecanismele de echilibrare a puterilor în stat;

- a fi în stare a aprecia just raporturile între diferite instituţii politice ale statului;

- a putea aprecia just ineficienţele teoriei separaţiei puterilor în stat.


Victor Popa, Dreptul public, Chişinău, 1998, p.96-108

Aristotel, Politica, Cartea a 3-a, Cap. 5, Bucureşti, 1998.

Montesquiou, Despre spiritul legilor, Opere alese, Bucureşti, 1997.

24


1993.


1996.



Victor Duculescu,


Legea Republicii Moldova privind Guvernul.

Seminarul 7 (2 ore)

Tema: Pluralismul politic şi pluripartidismul

Obiective:

Conţinut

1. Pluralismul politic –pilon principal al democraţiei.

2. Pluripartidismul – consecinţă al pluralismului politic.

3. Dreptul fundamental la asociere.


Ce înţelegem prin pluralism politic şi care este deosebirea lui de dreptul la

opinie?

Ce reprezintă pluripartidismul şi care este deosebirea lui de pluralism politic?

Care este geneza dreptului la asociere?

Care sunt condiţiile privind realizarea dreptului la asociere în Republica

Moldova ?

Cunoştinţe

- a cunoaşte geneza pluralismului politic şi a pluripartidismului;

- a cunoaşte geneza dreptului la asociere

- a cunoaşte reguluile asocierii în partide politice în Republica Moldova.

Capacităţi

- a putea diferenţia plutralismul politic de pluripartidism;

- a putea identifica statele cu democraţie pluralistă de statele nedemocratice.

Partidele politice

Obiective:

Conţinut

1. Geneza partidelor politice.

4. Clasificarea partidelor politice.

5. Sisteme de partide.

6. Partidele politice în Republica Moldova


Cum au apărut partidele politice?

Care au fost primele partide politice în Europa?

După ce criterii se clasifică partidele politice?

Ce sisteme de partid cunoaşteţi?

Caracterizaţi partidele politice în republica Moldova

Cunoştinţe

- A şti geneza partidelor politice;

- A cunoaşte criteriile clasificării partidelor politice;

25

- A cunoaşte partidele politice din Republica Moldova.

Capacităţi

- A putea identifica sisteme de partid;

- A putea clasifica partidele politice după anumite criterii;

- A putea deosebi partidele politice.




1993.


1996.



Daniel L.Seiler, Partidele politice în Europa, Ed.Institutul european, 1999.


Legea Republicii Moldova privind partidele politice.

Seminarul 8 – (2 ore)

Tema: Regimul reprezentativ.

Obiective:

Conţinut

1. Formele şi mijloacele de exercitare a suveranităţii naţionale.

2. Noţiunea de regim reprezentativ şi legătura lui cu suveranitatea naţională.

3. Trăsăturile autorităţilor publice reprezentative

4. Clasificarea autorităţilor publice reprezentative şi poziţia lor în ordinea

constituţională.

5. Identificarea autorităţilor publice reprezentative.


Ce înţelegem prin exercitarea suveranităţii prin organe reprezentative şi în mod

direct?

Prin ce se asigură caracterul reprezentativ al statului?

Ce reprezintă şi prin ce se caracterizează regimul reprezentativ?

Ce sens are noţiunea de democraţie reprezentativă?

Care sunt trăsăturile autorităţilor publice reprezentative?

Conform căror criterii are loc clasificarea autorităţilor publice reprezentative?

Cunoştinţe

-a cunoaşte elementele constitutive ale regimului reprezentativ;

-a înţelege modalităţile constituirii regimurilor reprezentative;

Capacităţi

-a putea identifica regimuri reprezentative democratice;

-a evalua corect regimul reprezentativ al Republicii Moldova.

-a cunoaşte instrumentele şi mecanismele constituirii regimurilor reprezentative.



26



1993.


1996.




1998.



Codul electoral al Republicii Moldova.

Seminarul 9 (2 ore)

Tema: Reguli specifice în organizarea şi desfăşurarea alegerilor naţionale

Obiective:

Conţinut

1. Noţiuni generale privind alegerile

2. Reglementarea alegerilor prin norme de drept constituţional.

3. Dreptul de a alege;

4. Votul universal;

5. Censul de vârstă;

6. Votul direct;

7. Votul egal;

8. Votul secret;

9. Votul liber exprimat.

10. Dreptul de a fi ales.

11. Ineligibilităţi.

12. Pluralitatea de mandate


Ce reprezintă alegerile autorităţilor publice?

Descrieţi conţinutul dreptului de a alege şi dreptului de a fi ales?

Identificaţi componenţa votului universal.

Care sunt condiţiile inegibilităţii?

Cunoştinţe

- A cunoaşte caracteristice alegirilor;

- A şti conţinutul dreptului de a alege şi a fi ales

- A cunoaşte conţinutul votului universal.

Capacităţi

- A putea deosebi după anumite criterii alegerile de numirile în funcţii;

- A putea aprecia corect cine poate fi lipsit de dreptul de a alege şi e a fi ales.

Organizarea alegerilor.

Conţinut

1. Stabilirea datei alegerilor;

2. Circumscripţiile electorale;

3. Secţiile de votare;

4. Listele electorale;

5. Buletinele de vot. Semnele electorale. Ştampilele electorale;

6. Comisiile, consiliile şi birourile electorale;

27

7. Propunerea candidaturilor.

8. Sisteme electorale

9. Votarea.

10. Stabilirea rezultatelor votării.

11. Constatarea rezultatelor alegerilor.

12. Votarea repetată. alegeri noi.


Cine şi după ce criterii stabileşte data alegerilor?

Conform căror modalităţi este numit organul responsabil de

organizarea şi desfăşurarea alegerilor?

Ce importanţă au listele electorale?

Cum se constituie Comisiile, consiliile şi birourile electorale?

Care este modalitatea propunerii de candidaţi?

Ce sisteme electorale cunoaşteţi?

După ce criterii are loc organizarea votării?

Cum se repartizează mandatele în Republica Moldova la diferite tipuri de

alegeri?

În ce cazuri are loc votarea repetată?

În ce cazuri au loc alegeri noi?

Cunoştinţe

- A cunoaşte Codul electoral;

- A şti cum se organizează alegerile;

- A cunoaşte rolul partidelor politice în alegeri.

- A cunoaşte diferite sisteme electorale;

- A şti regulile matematice de distribuire a mandatelor;

- A şti cazurile în care alegerile se recunosc invalide.

Capacităţi

-A putea identifica etapele în organizarea alegerilor;

- A putea evalua corect activităţile organelor abilitate cu organizarea alegerilor.

- A putea reproduce modelele matematice de distribuire a mandatelor;

- A putea identifica cazurile de fraudă electorală care duce la invaliditatea

alegerilor.





1993.


1996.




1998.




Ion Guceac, Drept electoral, Chişinău, 2005

Codul electoral al Republicii Moldova.

28

Seminarul 10 (2 ore)

Tema: Constituţia – Lege fundamentală

Obiective:

Conţinut

1.Definiţie şi semnificaţii.

2.Funcţiile constituţiei.

3.Formele constituţiei

4.Adoptarea constituţiei

5.Revizuirea constituţiei

6.Supremaţia constituţiei.

7.Garanţiile juridice ale supremaţiei constituţiei


Ce reprezintă Constituţia?

Care este istoria apariţiei constituţiei?

În baza căror criterii putem defini constituţia?

Care sunt elementele definitorii ale constituţiei?

Care sunt funcţiile constituţiei?

Ce înţelegem prin forme de constituţii?

Care este procesul adoptării constituţiei?

Ce conţine procesul material de revizuire a constituţiei?

Ce conţine procesul formal de revizuire a constituţiei?

Care este conţinutul supremaţiei constituţiei?

Cunoştinţe

-a cunoaşte funcţiile constituţiei;

-a cunoaşte procesul adoptării şi revizuirii constituţiei;

Capacităţi

-a identifica constituţii democratice şi nedemocratice;

-a putea analiza reglementările constituţionale din punct de vedere material şi formal;

-a putea compara constituţiile diferitor state din punct de vedere material şi formal.


Victor Popa, Dreptul public, Chişinău, 1998.



1993.


1996.




1998.


Jean Gicquel, Driot constitutionnel et institutions politiques, Montchrestien, Paris,

1989. Ioan Muraru, op. cit.




29


Republicii Moldova


Constituţia României


Tema: Constituţia Republicii Moldova

Obiective:

Conţinut

1.Constituţionalismul moldovenesc;

2.Premisele apariţiei şi adoptarea noii constituţii;

3.Critica procesului de adoptare a constituţiei;

4.Conţinutul normativ al constituţiei;

5. Concluzii.


Când începe constituţionalismul moldovenesc?

Ce părere aveţi despre constituţiile RSSM din 1925, 1941, 1978?

Care sunt premisele adoptării noii Constituţii a Republicii Moldova?

Cum a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova din 1994?

Comentaţi critica procesului adoptării constituţiei.

Caracterizaţi conţinutul normativ al Constituţiei.

Care sunt neajunsurile Constituţiei Republicii Moldova?

Care sunt criteriile după care o constituţie poate fi apreciată democrată?

Cunoştinţe

-a cunoaşte procesul constituţional al Republicii Moldova;

-a cunoaşte constituţiile Republicii Moldova;

Capacităţi

-a putea analiza Constituţia Republicii Moldova din punct de vedere material şi

formal;

-a fi în stare a aprecia neajunsurile procesului constituţional moldovenesc.

-a putea propune soluţii privind ameliorarea reglementărilor constituţionale.


Victor Popa, Dreptul public, Chişinău, 1998 .



1993.


1996.




1998.






Constituţia României

Constituţia Republicii Moldova din 1925

30



Constituţia republicii Moldova din 1994.


Tema: Controlul constituţionalităţii legilor

Obiective:

Conţinut

1.Necesitatea protecţiei constituţiei

2.Controlul exercitat printr-un organ politic

3.Controlul exercitat printr-un organ jurisdicţional

4.Controlul anterior şi controlul posterior

5.Controlul pe cale de acţiune şi controlul pe cale de excepţie


Prin ce se explică necesitatea protecţiei constituţiei?

Cum are loc controlul exercitat printr-un organ politic?

Care este cea mai eficientă formă a controlului constituţionalităţii legilor?

Ce reprezintă controlul anterior şi controlul posterior?

Ce înţelegem prin control pe cale de acşţiune şi pe cale de excepţie?

Cunoştinţe

-a cunoaşte problemele teoretice ce ţin de supremaţia constituţiei;

-a şti formele de control constituţional;

- să ştie procedura justiţei constituţionale în Republica Moldova.

Capacităţi

- să genereze consecinţe ale încălcării normei constituţionale ;

- să poată aprecia criteriile de neconstituţionalitate.



Valerii Zubcu, Contenciosul constituţional a Republicii Moldova, Chişinău, 2001.


Ioan Muraru, Drept Constituţional şi instituţii politice, Ed. ProArcada,


1996.




1998.







Legea cu privire la Curtea Constituţională.

Codul privind jurisdicţia constituţională.


Tema: Curtea Constituţională a Republicii Moldova.

Obiective:

31

Conţinut

1.Competenţe.

2. Procedura jurisdicţiei constituţionale

3. Actele Curţii Constituţionale


Care sunt funcţiile Curţii Constituţionale;

Nominalizaţi competenţa Curţii Constituţionale;

Care este procedura şedinţelor Curţii Constituţionale;

Nominalizaţi actele adoptate de Curtea Constituţională şi criteriile în baza

căror se adoptă.

Cunoştinţe

- a cunoaşte funcţiile şi competenţele Curţii Constituţionale;

- a cunoaşte procedurile jurisdicţiei constituţionale;

- a cunoaşte actele adoptate de către Curtea Constituţională.

Capacităţi

- a şti cazurile în care Curtea Constituţională se pronunţă asupra diferitor acte şi acţiuni;

- a cunoaşte efectele actelor adoptate de către Curtea Costituţională.



Valerii Zubcu, Contenciosul constituţional a Republicii Moldova, Chişinău, 2001.



1993.


1996.




1998.







Legea cu privire la Curtea Constituţională.

Codul privind jurisdicţia constituţională.


Tema: Cetăţenia Republicii Moldova.

Obiective:

Conţinut


2. Reglementarea cetăţeniei şi principiile de bază.

3. Apartenenţa la cetăţenia Republicii Moldova

4. Dobândirea cetăţeniei

5. Pierderea cetăţeniei.


Care sunt efectele evoluţiei instituţiei cetăţeniei?

Ce reprezintă cetăţenia unui stat?

32

Cum are loc reglementarea cetăţeniei?

Enumeraţi principiile în baza căror a fost elaborată Legea cu privire la cetăţenie.

Cum are loc dobândirea cetăţeniei?

Cum are loc retragerea şi pierderea cetăţeniei?

Care sunt semnificaţiile şi consecinţele cetăţeniei duble?

Cunoştinţe

-a cunoaşte evoluţia instituţiei cetăţeniei;

-a cunoaşte regulile şi principiile reglementării cetăţeniei.

-a şti drepturile şi obligaţiile exclusive ale cetăţenilor.

Capacităţi

-a aprecia corect consecinţele fraudelor în procesul dobândirii cetăţeniei;

-a fi capabili a da consultaţii calificate în problemele cetăţeniei.



Alexandru Arsene, Leontie Suholitco, Cetăţenia - o nouă viziune şi reglementare

europeană, Litera, 2002.



1993.


1996.




1998.



Legea Republicii Moldova cu privire la cetăţenie


Tema: Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor

Republicii Moldova. Obiective:

Conţinut

1.Noţiuni generale. Categorii de drepturi şi clasificarea drepturilor.

2.Drepturile civile.

3.Drepturile politice.

4.Drepturile economice şi sociale

5.Drepturile culturale.

6.Îndatoririle fundamentale.


Când a apărut noţiunea de drepturi şi îndatoriri fundamentale?

Care este diferenţa dintre drepturi ale omului şi cetăţeanului?

Prin ce se explică corelaţia dintre reglementările internaţionale şi reglementările

interne?

În baza căror principii sunt reglementate drepturile şi îndatoririle fundamentale în

Republica Moldova?

Nominalizaţi categoriile de drepturi?

33

Explicaţi natura juridică a îndatoririlor fundamentale.

Cunoştinţe

- a cunoaşte evoluţia drepturilor şi îndatoririlor cetăţeneşti;

- a identifica categoriile de drepturi clasificate pe domenii;

- a cunoaşte reglementările internaţionale privind drepturile omului.

Capacităţi

- A putea aprecia corect reglemetările privind drepturile şi libertăţile

fundamentale în Republica Moldova;

- A putea aprecia cazurile în care sunt încălcate drepturile şi libertăţile

fundamentale în Republica Moldova



Adrian Năstase, Drepturile omului – religie a sfârşitului de secol, Bucureşti, 1992.






1993.


1996.




1998.



Culegere de acte internaţionale privind drepturile omului, Chişinău, 2001.


Tema : Garanţii juridice şi mecanisme privind protecţia drepturilor şi

libertăţilor fundamentale.

Obiective:

Conţinut

1. Reglementarea juridică a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

2. Mecanisme privind reglementarea juridică a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale.

3.Garanţiile interne

4.Garanţiile externe

Cunoştinţe

- A cunoaşte mecanismele interne privind protecţia drepturilor şi libertăţilor

fundamentale;

- A cunoaşte mecanismele externe privind protecţia drepturilor şi libertăţilor

fundamentale;

Capacităţi

- a cunoaşte mecanismele de protecţie a drepturilor omului;

- a putea acorda servicii de consultanţă şi asistenţă juridică în proteţia drepturilor

cetăţenilor.

34

- a putea aprecia corect condiţiile în care cetăţeanul se poate adresa în organismele

internaţionale privind protecţia drepturilor.



Adrian Năstase, Drepturile omului – religie a sfârşitului de secol, Bucureşti, 1992.






1993.


1996.




1998.



Culegere de acte internaţionale privind drepturile omului, Chişinău, 2001.


Tema: Parlamentul

Obiective:

Conţinut

1. Locul Parlamentului în regimul reprezentativ al ţării.

2. Funcţii şi competenţe Parlamentului;

3. Funcţii cu titlul principal, funcţii secundare.


Conform căror criterii poate fi identifica locul Parlamentului în ordinea

constituţională?

Explicaţi expresia „Parlamentul – organ reprezentativ suprem al ţării” şi

„Parlamentul – unica autoritate legislativă a ţării”.

Care sunt funcţiile Parlamentului?

Cu ce competenţe este înzestrat Parlamentul?

Controlul parlamentar.

Cunoştinţe

- a cunoaşte problemele legate de organizarea şi funcţionarea Parlamentului;

- a cunoaşte locul Parlamentului în ordinea constituţională a statului;

- a cunoaşte competenţele Parlamentului.

Capacităţi

- a putea aprecia eficacitate activităţii parlamentare;

- a identifica corect funcţiile şi competenţele Parlamentului;



Quo vadis Moldova, Administraţia publică, Colectiv de autori, TACIS, 2002, p.56


35


1993.


1996.




1998.


Constituţia Republicii Moldova din 1994.


Tema: Preşedintele Republicii.

Obiective:

Conţinut

1.Instituţia Şeful Statului;

2.Funcţiile Preşedintelui Republicii;

3.Funcţii cu titlul principal;

4.Funcţii secundare.


Ce reprezintă instituţia şefului statului?

Care sunt funcţiile cu titlul principal ale Şefului statului?

În ce constă funcţia de reprezentare?

Care sunt funcţiile secundare?

Cum participă Şeful statului în procesul de administrare publică?

Cunoştinţe

- a şti particularităţile funcţiilor pe care le îndeplineşte Şeful statului;

- a cunoaşte atribuţiile pe care le îndeplineşte Şeful statului;

- a şti mecanismele şi modalităţile prin care se desemnează Şeful statului.

Capacităţi

- a putea aprecia funcţiile şi competenţele în baza principiului separaţiei puterilor în

stat;

- a fi în stare a compara funcţia Şefului statului în Republica Moldova cu cele

similare din alte state.



Maria Orlov, Drept administrativ, Ed. Epigraf, 2001, p.46-51

Quo vadis Moldova, Administraţia publică, Colectiv de autori, TACIS, 2002, p.63



1993.


1996.




1998.



36


Tema: Guvernul.

Obiective:

Conţinut

1.Guvernul în structura executivului

2.Funcţiile Guvernului.

3.Funcţii cu titlul principal

4.Funcţii secundare

5.Ministerele şi alte organe centrale de specialitate

Subiecte de evaluare:

Care este rolul Guvernului în exercitarea puterii de stat?

Care este locul Guvernului în ordinea constituţională?

Care este procedura de investitură a Guvernului?

Ce trebuie să conţină Programul de Guvernare aprobat de Parlament?

Cine şi conform căror modalităţi stabileşte structura Guvernului?

Care sunt atribuţiile Prim-ministrului?

Care sunt atribuţiile prim-vice-prim ministrului şi a vice-prim-miniştrilor?

Care sunt atribuţiile membrilor Guvernului?

Ce funcţii îndeplineşte Cancelaria de stat?

Care sunt direcţiile principale de activitate a Guvernului?

Care este diferenţa dintre direcţiile principale de activitate şi domeniile principale de

activitate?

Care este conţinutul direcţiei de activitate privind asigurarea executării legilor?

Care este conţinutul direcţiei de activitate privind elaborarea proiectelor de legi

Care este conţinutul direcţiei de activitate privind desfăşurarea activităţii

economico-financiare şi sociale?

Care este conţinutul direcţiei de activitate privind securitatea naţională, ocrotirea

ordinei de drept şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor?

Care este conţinutul direcţiei de activitate privind asigurarea politicii externe?

Cunoştinţe

- a cunoaşte locul Guvernului în structura puterii executive;

- a cunoaşte funcţiile şi competenţele Guvernului;

- a înţelege rolul Guvernului în conducerea generală a administraţiei publice

Capacităţi

- a fi în stare a identifica raporturile Guvernului cu alte autorităţi publice;

- a identifica principiile de organizare şi funcţionare a Guvernului;

- a fi în stare a aprecia criteriile evaluării activităţii Guvernului.




Quo vadis Moldova, Administraţia publică, Colectiv de autori, TACIS, 2002, p.68-95

Mircea Preda, Autorităţile administraţiei publice, Lumina Lex, 1999.

Ioan Alexandru, Administraţia publică în România, Bucureşti, 1999.



1993.

37


1996.




1998.



Legea privind Guvernul Republicii Moldova


Tema: Alte autorităţi publice

Curtea de Conturi. Avocaţii parlamentari.

Obiective:

Conţinut

1.Structura şi funcţiile Curţii de Conturi

2.Natura juridică a Curţii de Conturi

3.Structura, funcţii şi competenţe ale Avocaţilor parlamentari.

4.Centrul pentru drepturile omului


Care este rolul Curţii de Conturi în exercitarea puterii de stat?

Cu ce competenţă este înzestrată Curtea de Conturi?

Care este structura Curţii de Conturi?

Ce funcţii îndeplinesc Avocaţii parlamentari?

Cu ce competenţă sunt înzestraţi Avocaţii parlamentari.

Care este structura şi competenţa Centrului pentru drepturile omului?

Cunoştinţe

- a cunoaşte rolul şi funcţiile Curţii de Conturi ca autoritate publică;

- a cunoaşte rolul şi funcţiile Avocaţilor parlamentari ca autoritate publică;

- a cunoaşte modalităţile organizării Curţii de Conturi şi a Avocaţior

parlamentari.

Capacităţi

- putea identifica rolul Curţii de Conturi în exercitarea puterii de stat;

- a putea identifica rolul Avocaţilor parlamentari în protecţia drepturilor omului.

Autorităţile jurisdicţionale.

Obiective:

Conţinut

1. Sistemul şi funcţiile autorităţilor judecătoreşti.

2. Curtea Suprema de Justiţie.

3. Consiliul Superior al Magistraturii. Funcţii, competenţe.

4. Procuratura. Locul Procuraturii în ordinea constituţională. Funcţiile Procuraturii


Care este rolul şi funcţiile autorităţilor jurisdicţionale în exercitarea puterii

de stat?

Care este structura sistemului judecătoresc în Republica Moldova?

Ce funcţii şi competenţe deţine Consiliul Superior al Magistraturii?

Care este locul corect al Procuraturii în ordinea constituţională?

Ce funcţii îndeplineşte procuratura?

Cunoştinţe

38

- a şti locul şi rolul autorităţilor judecătoreşti în regimul politic al ţării;

- a cunoaşte funcţiile autorităţilor judecătoreşti;

- a înţelege funcţiile Procuraturii şi locul ei în structura organelor puterii de stat.

Capacităţi

- a putea identifica locul şi rolul autorităţilor judecătoreşti în structura organelor

de stat;

a aprecia corect rolul şi locul Consiliul Superior al Magistraturii şi a Procuraturii în

sistemul puterii judecătoreşti.



Bucureşti, 1992.







1993.


1996.




1998.


Legea privind Curtea de Conturi.

Legea privind Avocaţii parlamentari.

Lege cu privire la organizarea sistemului judecătoresc;

Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie;

Legea cu privire la Procuratură;



Tema: Organizarea administrativă a teritoriului statului. Autorităţile publice

locale în exercitarea puterii de stat. Statutul juridic al unităţilor administrativ-

teritoriale cu statut special (regiunilor) în Republica Moldova.

Obiective:

Conţinut

1. Delimitarea statului în unităţi administrativ-teritoriale.

2. Realizarea interesului general la nivelul colectivităţilor locale

3. Principii constituţionale în organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice locale

4. Participarea autorităţilor publice locale reprezentative la exercitarea puterii de stat.

5.Organizarea administrativ-teritorială a găgăuziei;

6. Conflictul transnistrean şi posibilele modalităţi de acordare a unui statut special

7.Ce reprezintă statutul special al unei regiuni?

8.Caracterizaţi autonomia teritorială găgăuză?

9.Care este geneza conflictului transnistrean?

10.Care sunt variantele de soluţionare a conflictului?

39


De ce este necesară delitirea administrative-teritorială?

Ce înţelegem prin autonomie locală?

Care este conţinutul descentralizării administrative?

Care este conţinutul descconcentrării administrative?

Ce rerezintă centralizarea administrativă?

Prin ce metode particippă autorităţile publice locale la exercitarea puterii de stat

în teritoriu?

Cunoştinţe

-a sti modalităţile de organizare a teritoriului statului;

-a cunoaşte sistemul administraţiei publice locale;

-a a înţelege standardele ţi principiile europene în organizarea şi funcţionarea

autorităţilor publice locale.

-a cunoaşte formele de participare a autorităţilor publice la exrcitarea puterii de stat.

- a cunoaşte şi înţelege reglementările constituţionale privind acordarea de

statute speciale;

- a cunoaşte şi înţelege corect reglementările privind statutul special al

Găgăuziei;

- a cunoaşte geneza conflictului transnistrean şi căile de soluţionare a acestuia.

Capacităţi

-a fi în stare a aprecia şi identifica sisteme democratice, descentralizate şi sisteme

centralizate de administraţie publică locală ;

-a fi capabili a evalua corect eforturile constituirii sistemului de administraţie publică

locală în Republica Moldova;

- a putea identifica corect formele eficiente de realizare a puterii la nivel local;

- a putea înţelege cum pot fi reglementate conflictele teritoriale în interiorul ţării;

- a aprecia just reglementările privind acordarea de statut special şi corespunderea lor

normelor dreptului internaţional.

Bibliografie recomandată


Victor Popa, Igor Munteanu, Victor Mocanu, De la centralism spre descentralizare,

Cartier, 1998.

Victor Popa, Tatiana Manole, Ion Mihăluţă, Administraţia publică locală a Republicii

Mldova. Comentarii legislative., Cartier, 2001.

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrat6iv, , vol.2, Nemira, 1996.

Paul Negulescu, Cheorghe Alexianu, Colecţia vechilor legiuiri administrative,

Regulamentele organice ale Valahiei şi Moldovei, vol.1, SA Bucureşti, 1994.

Andre de Laubadere, Manuel de droit administratif, 1978, Ed.L.G.D.J.

Alexis de Tocqueville, Democraţia în America, vol.I, Ed. Humanitas, 1995.

Ioan Vida, Puterea executivă şi administraţia publică, Bucureşti, 1994.


Legea privind organizarea administrativ teritorială

Legea privind administraţia publică locală

Codul Elelctoral al Republicii Moldova.

Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.


40

Tema: Actele autorităţilor publice şi forţa lor juridică

Obiective:

Conţinut

1.Actele Parlamentului

2.Actele Şefului statului

3.Actele Guvernului

4.Actele autorităţilor publice locale


Care este forţa juridică a actelor autorităţilor publice?

Caracterizaţi actele Parlamentului?

Caracterizaţi actele Şefului statului.

Caracterizaţi actele Guvernului;

Identificaţi deosebirile de fond între actele Parlamentului şi a Guvernului;

Care este definiţia actului administrativ?

Care sunt trăsăturile specifice ale actului administrativ?

Explicaţi categoriile de acte administrative?

Cunoştinţe

-a cunoaşte particularităţile actelor adoptate de autorităţile publice;

-a identifica corect forţa juridică a actelor adoptate de autorităţile publice;

Capacităţi

-a deosebi actele cu caracter normativ de cele cu caracter nenormativ;

-a identifica actele ce depăşesc limita de competenţă a organului emitent;

-a putea realiza căile de restabilire a legalităţii actelor.

Bibliografie recomandată. Victor Popa, Dreptul public, Chişinău, 1998.

Victor Popa, Igor Munteanu, Victor Mocanu, De la centralism spre descentralizare,

Cartier, 1998.

Victor Popa, Tatiana Manole, Ion Mihăluţă, Administraţia publică locală a Republicii

Moldova. Comentarii legislative., Cartier, 2001.







1993.


1996.




1998.

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrat6iv, vol.2, Nemira, 1996.


Legea Republicii Moldova cu privire la Guvern.

Legea Republicii cu privire la administraţia publică locală.

Legea contenciosului administrativ.

Programa dr.constitutional 2009 2010

Education

Transcript of Programa dr.constitutional 2009 2010