PROGRAM - USCH · - in practica, noile strategii de predare-invatare-evaluare. 4.3. Formabilul —...

COORDONAT APROBAT

Ministerul Educafiei, Culturii §i Cercetarii al

Republicii

Nr. de

Senatul Universitalii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”

din Cahul,

Proces-verbal nr. 04 30 noiembrie 2017

Senatului Prof.univ.

PROGRAMDE FORMARE PROFESIONALA CONTINUA

„TEHNICI PEDAGOGICE INTERACTIVE IN INVATAMINTUL CENTRAT PE CEL CE INVATA”

Domeniu de formare: perfecfionare

Numarul total de ore/ credite: 300/10

Baza admiterii: Studii superioare, studii profesionale tehnice

Limba de instruire: romana, rusa

Forma de organizare: la zi

CAHUL, 2017

NOTA EXPLICATIVA

Acest program de perfectionare este elaborat in conformitate cu obiectivul de baza al proiectului de Consolidare a Capacitajilor Institutional nr. 561820-EPP-1-2015-1-DE-EPPKA2- CBHE-JP „Crearea la nivel national a E-retelei pentru promovarea e-instruirii in formarea profesionala continua” (TEACH ME) finantat prin programul Erasmus + al Uniunii Europene, care consta in „Modernizarea sistemului de Formare Profesionala Continua prin valorificarea potentialului metodologiei e-invafare ?i utilizarea ulterioara a acesteia la elaborarea unor cursuri inovatoare pentru invafamintul pe tot parcursul viefii, care vor contribui la schimbarea paradigmelor de predare-invatare-evaluare.

1. Conceptia formarii §i destinatia programului:Programul de perfecponare „Te/mici pedagogice interactive in invdtamintul centrat pe

cel ce invata” are drept scop sa asigure:- aprofundarea, extinderea cunopinfelor §i capaciidtilor cu privire la noile abordari

pedagogice inovative;- formarea competen(elor de aplicare a cuno^tinfelor noi acumulate, in practica, de

determinare a prioritafilor, de rezolvare in diferite contexte §i circumstance a problemelor specifice domeniului invafarii active, educafiei pe tot parcursul viefii, educafiei incluzive si proiectarii curriculum-ului;

- dezvoltarea capacitafilor cadrelor didactice, de a implementa in practica noi strategii de predare-invafare-evaluare ce vor asigura interacfiunea studenfilor/elevilor in procesul de invatamint;

- dezvoltarea abilitafilor cadrelor didactice, in vederea utilizarii managementului grupei de studenfi/elevi, lucrului in colectiv, in echipe.

2. Destina{ia programului:Programul de perfectionare „Tehnici pedagogice interactive in invdtamintul centrat pe

cel ce invata” vizeaza formarea profesionala continua a cadrelor didactice din institutiile de invatamant de la diverse nivele(nivelul 1-8 ISCED).

Obiectivul fundamental al programului de perfectionare „Tehnici pedagogice interactive in invdtamintul centrat pe cel ce invata” este acela de a oferi o baza teoretica §i practica aprofundata, care sa permita beneficiarilor sa-§i formeze §i exerseze setul de competente necesare utilizarii noilor tehnici pedagogice interactive in salile de curs. In acest set sunt cuprinse:

• competenfe de analiza a noile tehnici pedagogice inovative;• competence de management al lucrului in echipa;• competence de proiectare, organizare, desfa?urare, evaluare §i reglare a procesului

educativ;• competenfe de formare a unui stil didactic creativ.

Evaluarea finala se va realiza prin prezentarea portofoliului formatorului si sustinerea unei probe scrise (realizarea testului).

3. Specialistul poate activa:Formabilul - cadrul didactic - la finalizarea programului de perfectionare va activa

implementat noile cuno^tinte in institutia unde are locul de munca sau in alte institufii de invatamant, conform calificarilor personale.

4. Finalitafile de studii conform Ghidului utilizatorului ECTS4.1. Formabilul - cadrul didactic al programului de perfectionare „Teltnici pedagogice

interactive in invatamintul centratpe cel ce invata” va cunoaste:- concep|iile teoretice §i aplicative ale domeniului invatarii active, educatiei pe tot

parcursul viefii, educatiei incluzive;- directive principale de continut a epistemologiei din domeniul proiectarii curriculum-

ului din perspectiva pedagogiei interactive;- tehnici §i strategii centrate pe invatare: invafarea prin argumentare, invafarea

incidentals mvafarea bazata pe context, gandirea computafionala, predarea adaptivd, invafarea cooperative,

- procesele §i fenomenele ce au loc in cadrul formarii profesionale continue si autoeducatiei;

- bazele metodologice a procesului de autoinstruire.

4.2. Formabilul - cadrul didactic al programului de perfectionare „Tehnici pedagogice interactive in invatamintul centrat pe cel ce invata” va fi capabil sa aplice:

- metode de cercetare a problemelor caracteristice autoinstruirii pe tot parcursul vietii;- tehnici §i strategii de depa$ire a limitelor personale in eficientizarea formarii

personale;- baza metodologica caracteristica invafarii eficiente diferentiate;- in practica, noile strategii de predare-invatare-evaluare.

4.3. Formabilul — cadrul didactic al programului de perfectionare „Tehnicipedagogice interactive in invatamintul centrat pe cel ce invata” va fi capabil la nivel de integrare:

- sa stabileasca obiectivele, importanfa §i evaluarea personalitatii din perspectiva potentialului si caracteristicilor personal-individualizate;

- sa colecteze, sa prelucreze, sa analizeze §i sa interpreteze rezultatele materialului experimental acumulat, sa formuleze concluzii in baza analizei lui §i sa propuna recomandari;

- sa elaboreze proiecte in vederea determinarii potentialului evolutiv personal cat si metodologic;

- sa estimeze esen^a §i importania sociala §i viitorul profesiei alese.

4.4. Condifiile de realizare a programului de perfectionare „Tehnici pedagogice interactive in invatamintul centrat pe cel ce invata”:

Centrul de Formare Continua este o subdiviziune funcponala a Universitapi de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul §i a fost creat in anul 2009 in baza ordinului Ministerului Educatiei §i Tineretului nr. 649 din 14 august 2009.

Scopul general al Centrului de Formare Continua consta in promovarea strategiei de formare continua a cadrelor didactice prin men|inerea §i dezvoltarea competen|elor profesionale, care vor contribui la asigurarea calita ii profesionale a procesului instructiv.

Centrul de Formare Continua poseda o baza materials §i didactica satisfacatoare pregatirii speciali§tilor in acest domeniu, dispune de literatura de specialitate in domeniile vizate. Cadrele didactice, care vor preda la acest program, sunt cu titluri §tiintifice de doctor §i cu grade didactice de conferentiar universitar.

4.5. Exigence privind eliberarea/acordarea certifkatului de perfectionare.Certificatul de perfectionare va fi eliberat Formabilului - cadrului didactic care pe

parcursul desfasurarii orelor a demonstrat:- cuno$tin(e §i competence avansate in domeniului invafarii active, educatiei pe tot parcursul

vietii, proiectarii curriculum-ului;- aptitudini de aplicare a cuno$tin{elor in cadrul disciplinelor predate;- capacita{i de analiza §i de solu(ionare a problemelor in domeniul educatiei incluzive;- competence de utilizare a managementului de lucru in echipa §i de comunicare cu

studenfii/elevii, cat §i cu speciali$tii in domeniul pedagogiei;- tendinfa de perfectionare continua in domeniul de autoinstruire.si a sustinut evaluarea finala.

5. Calendarul activita^ilor:

Perioada de studii Activitaji didactice Sesiuni de exameneSemestrul I 5 saptamani 1 saptamanaSemestrul II 5 saptamani 1 saptamana

6. Planul de invatamant:

Nr.crt.

Denumirea unitafii de curs/modulului

Total ore Numarul de ore pe tipuri de activitaji

Forma de evaluare

Tota

l

Con

tact

Stud

iu in

divi

dual

al

Contact

Direct(curs)

Online+

Laborator1. Invatarea activa 60 15 45 5 10 Examen2. Educatia §i instruirea

adultilor60 15 45 5

10 Examen

3. Particularitalile istructiv- educative in contextuleducatiei incluzive»

90 22,5 67,5 7 15,5Examen

4. Proiectarea curriculum- ului - aplicatii teoretico- practice

90 22,5 67,5 7 15,5Examen

Total 300 75 225 24 51 4 Examen

I. PRELIMINARII

Introducerea competentelor in curriculum §colar a determinat transformarea finalitatilor anterioare (obiectivele educationale) intr-un referential nou, reprezentat de competence, cu un rol reglator deosebit de important in noul context al dezvoltarii invatamantului preuniversitar.

Abordarea competentelor a deschis calea sensibilizarii cadrelor didactice pe aceasta problematica - instruirea pe competence, proiectarea unui curriculum in contextul competentelor - cheie, dezvoltarea dimensiunilor supradisciplinare §i transdisciplinara ale procesului de instruire, evaluarea realizarii competentelor, utilizarea resurselor de instruire, elemente inovative din domeniul didacticii pe niveluri, campuri disciplinare (domenii de studii) si ale didacticii disciplinelor §colare, teoria curriculumului §colar §i teoria evaluarii etc.

Instruirea centrata pe competent reprezinta o abordare globala a problemei instruirii din perspectiva competentelor - cheie europene, a competentelor invatamantului preuniversitar §i a competentelor generate si specifice din programele §colare.

Pomind de la „Instruirea centrata pe competen(e'\ prezentul curriculum este destinat formarii continue a cadrelor didactice, cu un continut pragmatic mai precis, concentrate pe „fonnarea competentelor” prin intermediul procesului „didactic”, adica „Didactica formarii competentelor”. Aria tematica abordeaza domenii noi, cum ar fi raportul dintre competence §i continuturi, dimensiunile interdisciplinary si transdisciplinara ate instruirii pe competence.

Acest Curriculum este destinat atat construirii unor structuri inovative de instruire, cat $i asigurarii unui cadru de formare a cursanfillor in domenii noi, din perspectiva educa(iei permanente.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINE!

Forma de Denumirea unitafii de Total ore Numarul de ore Forma deinvatamant curs/modulului pe tipuri de evaluare

(zi, f/f, activitatila distanCa) - Contact

I d OnlineOcd s i Direct +

cd+-»o ao (curs) LaboratorH u CZJ . d

Zi Proiectarea curriculum-ului - aplicatii teoretico- practice

90 22,5 67,5 7 15,5 Examen

Unitafi de confinut §i repartizarea orientativa a orelor

Nr. d/o

Unitafi de con(inut

Numarul de ore pe tipuri de activitati

Contact

Studiulindividual

Direct(curs)

Online + Laborator

1. Didactica formerii competentelor 1 2 7,52. Competentele ca finaliteti ale procesului de

instruire 1 2 7,5

3. Domenii de competente- cheie si competentele 1 2 7,52

din curriculum §colar4. Abordarea didactics a competenCelor 1 2 7,55. Proiectarea §i realizarea instruirii pe

competence 1 2 7,5

6. Strategii de predare, invSCare si evaluare centrate pe cel ce invaCS 2 5,5 7,5

Total 7 15,5 45

III. COMPETENCE❖ Generale

- formarea §i dezvoltarea abilitatilor formabililor de a transpune obiectivele in competence mono, inter si transdiciplinare; formarea §i dezvoltarea formabililor competenCelor de proiectare §i realizare a instruirii pe competence.

❖ Speciflce- formarea §i dezvoltarea competentelor formabililor de identificare a modalitatilor de detaliere a ansamblului de cunostinte integrate unei competence §i relatia care exista intre competence §i objective, inclusiv cele operaCionale.

IV. OBIECTIVE CROSS-CURRICULARE §1 GENERALE

❖ Cunoastere si intelegere:sS inJeleagS problematica §i specificul instruirii pe competence;

- sa distinga principiile instruirii pe competence;sa explice relaCiile de interdependenCa dintre obiective-competenCe;

- sa distinga elemente ale formSrii competenCei;sa defmeasca §i sa explice invaCarea bazatS pe argumentare, invaCarea incidentals, invaCarea bazatS pe contexte, predarea adaptiva, invaCarea cooperativa.

❖ Aplicare:- sa clasifice diverse formulari referitoare la competence §i prezinte o tipologie a

competenCelor, in care se evidendaza mai multe tipuri de competence, situate pe trepte ierarhice diferite;

- sa contureze stilului didactic al profesorului definit prin competence in trei planuri distincte: conceptual, acCional §i evaluativ;

- sa reproiecteze cite una tema pentru fiecare tip de strategic.❖ Integrare:

- sa-§i dezvolte atitudini §i abilitaji necesare autoevaluarii capacitaCilor §i competenCelor ca profesori;

- sa stimuleze formarea unei atitudini responsabile, pozitive faCa de dezvoltarea personals §i autoeducaCie;

- sS constientizeze necesitatea angajSrii responsabile in autoeducaCie si instruire pe competence.

3

V. CONTINUTURI SI STRATEGII DIDACTICE

MODULUL 1. Didactica formar ii competentelor

Obiective de referinfa Unitati de continutLa sfirsitul modulului subiecfii vor fi capabili:

■ sS defmeascS conceptul de didactica din diverse perspective

■ sa prezinte o analizS comparative intre principiile didacticii §i instruirea pe competente

■ sa explice formarea competentelor - cheie generale din Curriculumul §colar

1. Didactica din perspective diferite2. Principiile didactice §i instruirea pe competente3. Caracteristici ale didacticii competentelor4. Formarea competentelor -cheie §i a competentelor generale din Curriculumul §colar

Forme §i strategii de organizare a activitatii didactice

Nrcrt.

Forme deorganizare/tipuri de

evaluare

Nr. de ore Strategii §i activitafi didactice dominante

1. Curs introductiv 1 Prelegere-conversafie2. Laborator de dezvoltare 2 *k Conversatia

^ Metoda GPP ** Discutia panel

3. Activitatea individuals a studenplor

7,5 Elaborarea unei harti conceptuale. m Analiza SWOT

4. Evaluarea punctualS m Test docimologic

MODULUL 2. Competentele ca finalitati ale procesului de instruire

Obiective de referinta Unitati de continutLa sfirsitul modulului subiectii vor ft capabili:■ sa explice competentele ca fmalitate a procesului de instruire■ sa enumere competentele -cheie■ sa stabileasca elementele structural ale competentei■ sa stabileasca legatura obiective - competence

1. Introducerea competentelor in Curriculumul §colar2. Competentele - cheie3. Elemente ale competentei


Nrcrt.


evaluare

Nr. de ore Strategii §i activitati didactice dominante

1. Curs introductiv 1 i Prelegere cu dezbateri m Conversatia

2. Laborator de dezvoltare 2 m Simularea de situatii % Brainstorming-ul m Philips 66 m Metoda 635


7,5 m Comunicarem- Analiza comparativS: instruirea pe obiective -

instruirea pe competente

4

4. Evaluarea punctuala Test docimologic

MODULUL 3. Domenii de competente- c/teie $i competence din curriculum scolar

Obiective de referinta Unitafi de confinutLa sfirsitul modulului subiecfii vor fi capabili: ■ sa defmeasca tipuri de competente * sa caracterizeze fiecare tip de competenta

1. Domenii de competenfa - cheie2. Competenta digitala3. Competenta de comunicare4. Competente sociale §i civice5. Competenta sensibilitate §i exprimare culturala6. A invata sa invefi - competenta integratoare

Forme $i strategii de organizare a activitafii didactice

Nrcrt.


evaluare

Nr. de ore Strategii §i activ ity didactice dominante

1. Curs introductiv 1 % ExplicatiaPrelegere-conversa|ie

2. Laborator de dezvoltare 2 Brainstorming-ulPhilips 66Metoda 635Metoda GPP

* Metoda paianjen,4m. Discutia panel

3. Activitatea individuals a 7,5 m Sa caracterizeze domeniul de competenja -studenplor cheie la o discipline


MODULUL 4. Abordarea didactica a competentelor

Obiective de referinta Unitafi de confinutLa sfirsitul modulului subiecfii vor fi capabili:■ sa caracterizeze demersul didactic axat pe competente■ sa identifice din practica situafii cu impact in formarea/dezvoltarea competenfelor■ sa abordeze inter §i transdisciplinar continuturi

1. Demersul didactic axat pe competente2. Activitati §i situatii cu impact in formarea/dezvoltarea competentelor3. Dimensiuni mono, inter §i transdiciplinare ale instruirii pe competente

Forme $i strategii de organizare a activitatii didactice

Nrcrt.


evaluare


1. Curs introductiv 1 m Prelegere *• Conversatie

2. Laborator de dezvoltare 2 4b Procedeul Philips 66 ■*- Metoda bulgarelui de zapada

Dezbaterea 4- Studiul de caz 4 Metoda pro iectului5

3. Activitatea individuals a student lor

7,5 •» SS abordeze inter §i transdisciplinar un continut disciplinar

4. Evaluarea punctualS 4 Test docimologic

MODULUL 5. Proiectarea si realizarea instruirii pe competente

Obiective de referinta Unitap de continutLa sfirsitul modulului subiectii vor fi capabili:■ sa identifice elementele structurale ale proiectului anual, nivele de proiectare anualS■ sa stabileascS relatia lecfie - unitate de invdtare■ sa stabileasca modalitap de proiectare a lectiilor, elementele de proiectare a instruirii

1. Planificarea calendaristicS anuala (macroinstruirea)2. Formarea competentelor in timp

Forme §i strategii de organizare a activitapi didactice

Nrcrt.


evaluare


1. Curs introductiv 1 Prelegere2. Laborator de dezvoltare 2 Conversatia

Metoda GPP *4 Discutia panel •4 Graficul T


7,5 4 Planificarea anualS pe competente la disciplinS

4. Evaluarea punctualS 4 Test docimologic

MODULUL 6. Strategii de predare, invdtare si evaluare centrate pe cel ce invata

Obiective de referinta Unitati de continutLa sfirsitul modulului subiecfii vor fi capabili:

- sS defmeascS conceptulsS enumere §i sS explice tipurile de

- sS prezinte cite una temS reproiectatS conform strategiilor de predare, invSfare si evaluare prezentate

A

1. InvStarea prin argumentare2. invSfarea incidentals3. InvStarea bazatS pe context4. Gandirea computationalS5. Predarea adaptivS6. InvStarea cooperativS

Forme si strategii de organizare a activitapi didacticeNr. Forme de organizare/tipuri de

evaluareNr.deore

Strategii si activitap didactice dominante

1. Curs introductiv 2 ■4- Prelegere2. Laborator de dezvoltare 5,5 *4 Conversatia

4 Metoda GPP 4- Discupa panel

3. Activitate individuals 7,5 4- SS elaboreze cite una temS reproiectatS

6

conform strategiilor prezentate4. Evaluare continua Test docimologic

VI. LISTA SUBIECTELOR PENTRU EV ALU AREA FINALA

1. Conceptul de competenfa2. Transpunerea obiectivelor in competenfe3. Relafia obiective-competente4. Principiile didactice §i instruirea pe competente5. Caracteristici ale didacticii competenfelor6. Formarea competentelor -cheie §i a competenfelor generate din Curriculumul §colar7. Competenfele - cheie8. Elementele competentei9. Domenii de competenfa - cheie10. Competenta digitala11. Competenta de comunicare12. Competente sociale §i civice13. Competenta sensibilitate si exprimare culturala14. A invata sa invefi - competenfa integratoare15. Demersul didactic axat pe competenfe16. Activitati §i situafii cu impact in formarea/dezvoltarea competentelor17. Abordarea mono, inter §i transdiciplinare a instruirii pe competente18. Planificarea calendaristica anuala (macroinstruirea): structure, cerinte19. Relatia lecfie - unit ate de invafare20. Modalitati de proiectare a lecfiilor, elementele de proiectare a instruirii21. Strategii de predare, invatare si evaluare centrate pe cel ce invata

VII. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Badea, D. Competenfe §i cunostinfe - fata §i reversul abordarii lor. in: Revista de pedagogie nr.58 (3), 2010, p. 33-53.

2. Birzea, C. Definirea §i clasificarea competenfelor. in: Revista de pedagogie, nr. 58 (3), 2010, p.7-13.3. Ciolan, L. invafarea integrata - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Ia§i: Editura

Polirom, 2008.4. Constantinescu, E., Filipescu, V., Csengeri, E. Proiectarea confinutului invafamantului. in: vol.

Analiza procesului de invafamant (coord. Iulian Nica), Bucure§ti: EDP, 1977.5. Cristea, S., Boco§, Mu§ata. Proiectarea instruirii. in vol. Pregatirea psihopedagogica, Ia§i:Editura

Polirom, 2008.6. Dulama, M. E. Cum ii invafam pe alfii sa invefe. Cluj-Napoca: Editura Clusium, 2009. ERICKSON,

L. Concept-Based Curriculum and Instruction. San Francisco: Corwin Press, 2002. FRUMOS, F. Didactica. Fundamente §i dezvoltari cognitiviste. Ia§i: Editura Polirom, 2008.

7. Ionescu, M., Radu, I. (coord.) Didactica modema, Cluj - Napoca: Editura Dacia, 2001.8. Jinga, I., Negref - Obridor, I. invafarea eficienta. Bucure§ti: Editura Aldin, 1999.

7

9. Manolescu, M. Pedagogia competenfelor - o viziune integratoare asupra educapei. In: Revista de pedagogie nr. 58 (3), 2010, pp. 53-67.

10. Mandrup O. CompetenCele in inva(area geografiei. Bucure§ti: Editura Corint, 2010.11. Mandrup O. Instruirea centrata pe competence - intre dimensiunea teoretica §i aplicarea la clasa

(competenCa culturala). in: Revista de pedagogie nr. 58 (3), 2010, pp. 127-139.12. Mandrup O., Catana, Lumini{a. Proiectarea curriculara in condipiile instruirii pe

competence, in Revista de Pedagogie, anul LIX; nr. 4, Bucure§ti: 201113. Miclea, M. Psihologie cognitiva. Ia§i: Editura Polirom, 2003.14. Neac§u,I.Instruire§iinvaCare.Bucure§ti:EdituraTehnica, 1999.15. Oprea, Crengu(a - Lacramioara. Strategii didactice interactive. Bucure§ti: EDP, 2008.16. Paun, E., Potolea, D. Pedagogie. Fundamente teoretice §i demersuri aplicative, la§i: Polirom, 2002.17. Bennett J., Lubben F. Context-based chemistry: the Salters approach. International Journal of

Science Education, 2006, 28(9), 999-1015 // www.hal.archives-ouvertes.fr/hal-00513319/document

18. Trimmer W., Hawes P. In Blessinger, P. and Carfora, J. Inquiry-based Learning for Science, Technology, Engineering, and Math (STEM) Programs: A conceptual and practical resource a for educators. United Kingdom: Emerald, 2015.

19. Sharpie M., Adams A., Alozie N. and others, Innovating Pedagogy 2015. Exploring new forms of teaching, learning and assessment, to guide educators and policy makers. // http://oro.QDen.ac.Uk/45319/l/InnovatingPedagogy2015.pdf

20. Hansman, C.A. Context-based adult learning. New Directions for Adult and ContinuingEducation, 2001,(89),43-52. //www.andrews.edu/sed/leadershipdept/documents/contextbasedadult .pdf

8

http://www.hal.archives-ouvertes.fr/hal-

http://oro.QDen.ac.Uk/45319/l/InnovatingPedagogy2015.pdf

http://www.andrews.edu/sed/leadershipdept/documents/contextbased

I. PRELIMINARII

Instituirea unei noi viziuni asupra educatiei este posibila datorita curentului nou - Educatie permanenta. Aceasta, se contureaza in cadrul procesului de formare si dezvoltare a personalitatii pe tot parcursul vietii individului.

Modificarea componentei demografice in plan mondial, indica o cre§tere a numarului oamenilor in varsta comparativ cu ponderea pe care o de|in tinerii, fapt care si condus la crearea conditiilor care au impus principiulLifelong Learning - invatarea pe tot parcursul vietii in practica educationala. Dezvoltarea gandirii critice constituuie un important obiectiv de tip formativ §i se realizeaza prin folosirea cu precadere a unor strategii activ-participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcheaza un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative intelegem toate situatiile §i nu doar metodele active propriu-zise in care formabilii sunt pusi §i care-i scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare.

In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare al elevului. Formatorii tebuie sa fie preocupati de gasirea unor metode §i procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care formabilii vor fi pusi. Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate, educatorul va incerca noi metode de predare. Este loc in acst domeniu pentru manifestarea imaginatiei si creativitatii didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra formabililor, ci si asupra formatorilor.

Invatamantul moldovenesc se confrunta cu nota sa predominant teoretizanta, chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. De aceea, efortul formatorilor trebuie canalizat in directia operationalizarii cuno§tintelor, ceea ce va conduce la o cre§tere a interesului §i motivatiei foemabililor pentru diferite domenii ale cunoasterii, ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii acestora in viata social.

Cursul/Disciplina invatarea activd, ocupa pozitia frontala in sistemul disciplinelor din cadrului programului de perfectionare - „Tehnici pedagogice interactive in invatamintul centrat pe cel ce i n v a t a Acest fapt, este datorat importantei si impactului principiului invatarii active in sistemul noiilor educatii. Structura disciplinei date, este centrata pe descrierea componentelor si bazelor teoretice a continuturilor ce vor fi prezentate in cadrul disciplinelor planificate a programului sus mentionat.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de Denumirea unitafii de Total ore Numarul de ore pe Forma deinvatamant curs/modulului tipuri de activitali evaluare

(zi, f/f,la distanta) 13

2Contact

4 - >9

_>

Direct Online

Tota

l c d

"SOU 3m

(curs) +Laborator

Zi/V

Invafarea activa 60 15 45 5 10 Examen

2

Unitafi de confinut §i repartizarea orientativa a orelor

Nr. d/o

Unitafi de continut


Studiulindividual

Contact

Direct(curs)

Online+

Laborator1. Introducere in problematica invatarii active 1 2,5 112. Invatarea activa §i gandirea critica 1 2,5 113. Invatarea activa §i curriculum 1,5 2,5 114. Evaluarea §i invatarea activa 1,5 2,5 12

Total 5 10 45

III. COMPETENJE

■ Generale- Formarea capacitapi de integrare adecvata a conceptelor §i teoriilor din domeniul invatarii

active, ca parte components a §tii|elor educapei, in sistemul de cunoa§tin{e §i abilitap ale formabilului;

■ Specifice- Formarea §i dezvoltarea la formabili a competen|elor de proiectare, organizare, desfa§urare,

evaluare §i reglare a procesului educativ;- Motivarea studentului pentru realizarea proiectarii §i performarii viitoarei relapi (influentei)

educaponale (activitajii educaponale);Punerea studentului in situapi active de utilizare a strategiilor novatoare, interactive de predare - invajare - evaluare (a relapei educaponale), adecvate particularitaplor grupului educativ, scopului §i tipului de activitate didactica;

- Formarea studentului drept co-autor metodologic in actul educational §i dezvoltarea competenfelor in domeniul managementului educational;Formarea unui stil didactic creative.


■ Cunoa$tere §i tnfelegere- Sa cunoasca §i sa inteleaga principalele teorii si modele pedagogice specifice invatarii active;

Sa analizeze critic principiile generale ale invatarii active;Sa efectueze o analiza comparativa a variantelor §i a modului de utilizare a metodelor §i mijloacelor specifice invatarii active;Sa argumenteze §i sa valorifice importantainvatarii active in pregatirea profesionala a cadrelor §tiintifico-didactice;

- Sa clasifice §i sa caracterizeze principiilegandirii critice, valorificand conditiile utilizarii eficiente a acesteia din perspectiva invatarii active;

3

- Sa caracterizeze activitaple de invajare activa §i proiectarea unor modalitap concrete de utilizare a lor.

■ AplicareSa utilizeze ordonat conceptele §i teoriileinvatarii active;Sa valorifice teoriile pedagogice in situatii concrete pentru elaborarea unui demers didactic eficient din perspectiva invajarii active;Sa utilizezeadecvat §i profesional materialeledestinate invatarii active;

- Sa utilizeze corectinstrumentele de evaluare a rezultatelor invatarii active;Sa proiecteze, organizeze §i aplice activitap de inva{are activa.

■ Integrare- Sa respecte normele de deontologie profesionala (a codului deontologic al profesorului),

fundamentate pe oppuni de valoriexplicite, specifice specialistului in §tiin{ele educapei;- Sa cooperezein echipe de lucru pentru rezolvarea diferitelor sarcini de invatare activa;- Sa dezvolte un comportament specific procesului de invatare activa.

V. CONJINUTURI §1 STRATEGII DIDACTICE MODULUL 1. Introducere in problematica invatarii active

Obiectivele de referin{a + conpnuturiObiective de referinta Unitap de conpnut

La finalul cursului subiectii vor fi capabili:sa defineasca inva{area activa §i conceptele asociate acesteia;sa analizeze ”ce este” §i ”ce nu este” invatarea activa;sa enumere §i sa explice principiile invafarii active sa caracterizeze elementele componente ale invatarii active;sa identifice implicafiile pedagogice ale invatarii active.

1. Definirea §i istoricul conceptului de invatare activa;2. Principiile invatarii active;3. Structura procesului de invatare activa;4. Impactul invatarii active asupra procesului de studii.

Forme §i strategii de organizare a activitapi didactice

Nrcrt.


evaluare

Nr. de ore

Strategii §i activitap didactice dominante

1. Curs introductiv 1 • Prelegere magistrala• Expres dezbateri

2. Laborator de dezvoltare 2,5A

• Invalarea prin descoperire, harp conceptuale, sesiuni on-line, etc.


11 • Studierea bibliografica, exersare in condipi casnice a unor tehnici, teme pentru acasa, etc)

4. Evaluarea punctuala • Prin probe orale, scrise

4

MODULUL 2. invatarea activa si gandirea criticdObiectivele de referinfa + conjinuturi

Obiective de referinfa Unitafi de confinutLa finalul cursului subiectii vor fi capabili:- sa explice esen|a gandirii critice;- sa enumere §i sa descrie componentele gandirii

critice;- sa stabileasca mijloacele unei gandiri critice

eficiente si neeficiente;- sa descrie avantaje §i dezavantajele gandirii critice

in invatarea activa.

1. Conceptele de baza a gandirii critice;2. Metodele, tehnicile de gandire critica

eficienta;3 . Avantajele §i dezavantajele gandirii

critice in invatarea activa.

Form e $i strategii de organizare a activitafii didactice

N rcrt.

Form e deorganizare/tipuri de

evaluare

Nr. de ore

Strategii §i a c t iv i ty didactice dominante

1. Curs introductiv 1 • Prelegere-conversatie• Situatia-problema

2. Laborator de dezvoltare 2,5 • Metoda GPP• Brainwriting• Studii de caz


11 • Harta conceptual^.• Analiza SWOT

4. Evaluarea punctuala • Test docimologic

MODULUL 3. invatarea activa si curriculumObiectivele de referin{a + confinuturi

Obiective de referinta Unitafi de confinutLa finalul cursului subiectii vor fi capabili:- sa aprecieze eficienta practicilor clasice in contextul

educatiei modeme;- sa determine necesitatea restructurarii curriculum-

ului;- sa analizeze componentele schimbarii curriculare in

contextul invatarii active;- sa aplice principiile proiectarii curriculare in

contextul invatarii active;- sa analizeze formele de organizare a unei lectii si a

procesului de studii in contextul invatari active.

1. Abordarea clasica §i modema a Educatiei;2. Schimbarea curriculara si invatarea activa;3. Proiectarea curriculara in contextul invatari active;4. Formele de organizare a unei lecfii §i a procesului de studii in contextul invatari active.

Forme §i strategii de organizare a activita(ii didactice

Nrd/o


evaluare

Nr. de ore

Strategii $i activitafi didactice dominante

1. Curs tematic 1,5 • Prelegere cu dezbateri5

• Explicatia2. Laborator de dezvoltare 2,5 • Brainstorming-ul

• Philips 663. Activitatea individuals a

studenfilor11 • Pliant

• -Studiu de caz4. Evaluarea continuS • Test docimologic

MODULUL4.Evaluarea si invatarea activaObiectivele de referinfa + confinuturi

Obiective de referinta Unitafi de confinutLa finalul cursului subiectii vor fi capabili:

- sS defineasca conceptul de Evaluare in Educatie;- sa analizeze diferenfele dintre Evaluarea clasica §i

cea modema in Educatie;- sa identifice principiile Evaluarii in contextul

invatarii active §i traditionale;- sa propuna modalitati de evaluare personale,

compatibile cu invatarea activa.

1. Conceptul de evaluare in Educatie din perspectiva clasica §i modema;

2. Principiile Evaluarii in contextul invatarii active si traditionale;

3. Modalitatile de Evaluare in contextul invatarii active;

Forme §i strategii de organizare a activita|ii didactice

Nrd/o


evaluare

Nr. de ore

Strategii $i activitafi didactice dominante

1. Curs tematic 1,5 • Prelegere cu dezbateri• Conversatia

2. Laborator de dezvoltare 2,5 • Graficul T• Metoda 635• Studiu de caz

3. Activitatea individuals a studenfilor

12 • Analiza comparativS• Portofoliu de grup

4. Evaluarea continuS • Test docimologic

VI. LISTA SUBIECTELOR PENTRU EVALUAREA FINALA

1. Definirea §i istoricul conceptului de invStare activa;2. Principiile invSfSrii active;3. Structure procesului de invatare activa;4. Impactul invafarii active asupra procesului de studii;5. Abordarea clasicS §i modems a Educatiei;6. Schimbarea curricularS §i invatarea activa;7. Proiectarea curriculara in contextul invStSri active;8. Formele de organizare a unei lecfii §i a procesului de studii in contextul invatari active;9. Conceptele de baza a gandirii critice;

6

10. Metodele, tehnicile de gandire critica eficienta;11. Avantajele §i dezavantajele gandirii critice in invatarea activa.12. Conceptul de evaluare in Educatie din perspectiva clasica §i modema;13. Principiile Evaluarii in contextul invatarii active §i traditionale;14. Modalitafile de Evaluare in contextul inva{arii active.

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVA

1. Bruner I.S. Pentru o teorie a instruirii. Bucure§ti: EDP, 1967.2. Cerghit I. Metode de inva{amant. Bucure§ti: EDP, 1998.3. Cerghit I., Neac§u I., Negref-Dobridor I. Prelegeri didactice. Ia§i: Ed. Polirom, 2001.4. Cojocariu V.M. Teoria §i metodologia instruirii. Bucure§ti: EDP, 2002.5. Cuco§ C. Pedagogie. ed. II revizuita. Ia§i: Ed. Polirom, 2002.6. Delorme J. (coord.) Comoara launtrica. Ia§i: Ed. Polirom, 2000.7. Ezechil L. Prelegeri de didactica generala. Pite§ti: Ed. Paralela 45, 2003.8. Gurlui I. Activita(i integrate in gradini(a. Ghid metodic, Pitesti: Editura Carminis, 2014.9. Gagne R.M., Brigs L.J. Principii de design al instruirii. Bucure§ti: EDP, 1977.10. Hainaut D.Programe de inva(amant §i educate permanenta, EDP, Bucure§ti: 198111. Iucu R. Instruirea §colara. Perspective teoretice §i aplicative. Ia§i: Ed. Polirom, 2001.12. Neac§u I. Instruire §i inva(are. Bucure§ti: Ed. $tiinpfica, 1980.13. Neac§u I. Metode §i tehnici de invajare eficienta. Bucure§ti: Ed. Militara, 1990.14. Nicola I. Pedagogie. Bucure§ti: EDP, 1994.15. Negrel-Dobridor I. Metode moderne de interacfiune educa^ionala. in: Prelegeri pedagogice.

Ia?i: Ed. Polirom, 2001.

7

Cahul, 2017

I. PRELIMINARII

Pomind de la teza privind unicitatea profilului educational al fiecarui copil, bazat pe particularitatile §i cerintele proprii, formarea cadrelor didactice (educatori, invatatori, profesori) in domeniul educatiei incluzive, astfel incat acestea sa posede atitudini, valori §i competente corespunzatoare §i necesare pentru activitate eficienta in mediul educational incluziv reprezinta un demers de incluziune.

Cadrele didactice instruite, sunt esentiale pentru realizarea demersului de incluziune, educatie de calitate echitabila §i invatare de-a lungul viefii pentru toti.

In aceasta ordine de idei, Curriculumul abordeaza in complexitate problematica educatiei incluzive, conduce spre dobandirea de cuno§tinte §i abilitaji care sa asigure cadrelor didactice familiarizarea cu metodologiile centrate pe copil cu CES, capabile sa realizeze in mod adecvat predarea diferentiata in medii diferite, sa valorifice punctele forte ale copiilor si sa raspunda necesitatilor lor.


Forma de invatamant

(zi, f/f, la distanta)

Denumirea unitafii de curs/modulului

Total ore Numarul de ore pe tipuri de activitati

Forma de evaluare

Tota

l

Con

tact

Contact

Stud

iuin

divi

dual Direct

(curs)Online

+Laborator

Zi Particularitatile istructiv-educative in contextul 90 22,5 67,5 7 15,5 Exameneducatiei incluzive

Unitati de continut §i repartizarea orientativa a orelor

Nr. d/o

Unitafi de continut


Studiulindividual

ContactDirect(curs)

Online+

Laborator

1. Educatia incluziva: delimitari conceptuale 1 2,5 12,52. Introducere in psihopedagogia copiilor cu

cerinte educadonale speciale 1 2,5 12,5

3. Cadrul legislativ international §i national cu privire la integrarea copiilor cu cerinte educationale speciale

1 2,5 12,5

4. Instruirea diferentiata a elevilor in §coala incluziva 2 4 15

5. Planul educational individualizat 2 4 15Total 7 15,5 67,5

2

III. COMPETENCE■ Generale

- Formarea capacitafilor de valorificare a politicilor educationale in domeniul educatiei incluzive bazate pe valorificarea principiilor educatiei pentru toji §i pe normalizarea vietii copiilor cu CES.

■ Specifice- Familiarizarea formabililor cu caracteristicile principale ale notiunilor de baza §i cu principiile

fundamentale in realizarea educafiei incluzive;- Identificarea celor mai optime modalitati de integrare §colara a copiilor cu CES cu diferite

tipuri de deficienje ca forme moderne §i flexibile de instruire, curriculumul individualizat.


■ Cunoa§tere §i infelegere- Sa defineasca conceptele de baza in psihopedagogia copiilor cu cerinte educationale speciale;

Sa inteleaga particularitatile personalitatii copiilor cu cerinte educationale speciale;Sa interpreteze principiile didactice din perspectiva psihopedagogiei copiilor cu cerinte educationale speciale;

- Sa inteleaga particularitatile procesului didactic in cazul copiilor cu cerinte educationale speciale;Sa analizeze comparativ tipurile de interventie in cazul copiilor cu cerinte educationale speciale.

■ Aplicare- Sa identifice prin diagnosticare copii cu cerinte educationale speciale;

Sa adapteze/elaboreze curriculumul individualizat personalizat;- Sa optimizeze strategiile didactice in activitatea didactica cu copiii cu cerinte educationale

speciale;Sa valorifice in practica metodele de consiliere specifice copiilor cu cerinte educationale speciale;.

■ Integrare- Sa adopte o atitudine receptiva, inovativa, deschisa fata de copii cu cerinte educationale

speciale;Sa promoveze relatii interpersonale centrate pe principii democratice in activitatea didactica cu copii cu cerinte educationale speciale;Sa accepte copiilor cu cerinte educationale speciale.

V. CONJINUTURI §1 STRATEGII DIDACTICE

MODULUL 1. Educatia incluziva: delimitdri conceptual

Obiectivele de referinta + continuturiObiective de referinta Unitati de continut

La frnalul cursului subiectii vor fi capabili:- sa defineasca conceptele aferente educatiei

incluzive;- sa explice important integralizarii copiilor cu

CES in invatamantul de masa;- sa prezinte o analiza comparative intre integrare §i

1. Conceptul de integrare, incluziune, educate incluziva-educatie pentru tofi;2. Caracteristicile §colii incluzive;3. Atitudini §i comportamente combatute in §coala incluziva;4. Managementul scolii incluzive;

3

incluziune;sa identifice §i sS enumere factorii facilitari si frenatori ai incluziunii;sa dezvSluie esenfa managementului §colii incluzive - gcoala prietenoasa copilului._________

5. Dimensiuni ale incluziunii lanivel §colar.


Nrcrt.


evaluare


1. Curs introductiv 1 • Prelegere-conversatie• Situatia-problemS

2. Laborator de dezvoltare 2,5 • Metoda GPP• Brainwriting• Studii de caz


12,5 • Harta conceptual^.• Analiza SWOT

4. Evaluarea punctualS • Test docimologic

MODULUL 2. Introducere in psihopedagogia copiilor cu CES

Obiectivele de referint;i + continuturiObiective de referinta Unitati de continut

La finalul cursului subiecfii vor fi capabili:- sa defmeascS conceptul de normalizare;- sa explice nivelurile de normalizare.

1. Normalizarea;2. Niveluri ale normalizarii.


Nrcrt.


evaluare

Nr. de ore Strategii $i activitati didactice dominante

1. Curs introductiv 1 • Prelegere cu dezbateri• Explicafia

2. Laborator de dezvoltare 2,5 • Brainstorming-ul• Philips 66


12,5 • Pliant• -Studiu de caz

4. Evaluarea punctualS • Test docimologic

MODULUL 3. Cadrul legislativ international si national cu privire la integrarea copiilor cu cerinte ________________________________ educationale speciale________________________________

Obiectivele de referinta + continuturiObiective de referinta Unitati de continut

La finalul cursului subiectii vor fi capabili:

sS identifice mecanisme de angajare a comunitStii internationale §i nationale in promovarea educatiei incluzive;

1. Angajarea comunitStii intema-tionale si nationale;2. Acte internationale care pro-moveazS drepturile persoanelor cu dizabilitSti.

4

sS stabileasca modalitSti de implementare si respectare a prevederilor actelor internationale in domeniul educatiei incluzive la nivel nafional §i local.


Nrd/o


evaluare


1. Curs tematic 1,5 • Prelegere cu dezbateri• Conversatia

2. Laborator de dezvoltare 2,5 • Graficul T• Metoda 635• Studiu de caz


11 • Analiza comparative• Portofoliu de grup

4. Evaluarea continuS • Test docimologic

MODULUL 4. Instruirea diferentiata a elevilor in scoala incluzivaObiectivele de referinta + continuturi

Obiective de referinta Unitad de con inutLa finalul cursului subiectii vor fi capabili:

- sa defmeascS conceptul „dizabilitate de invatare”;- sa stabileasca principalele tulburari frecvent

intalnite la elevii cu deficiente de invatare, sa le caracterizeze;

- sa identifice cauzele comportamentului cu tulburari si sa caracterizeze simptome acestuia;

- sa explice de ce domeniul rezolvSrii dificultatilor de invatare este domeniul satisfacerii nevoilor speciale de educatie;

- sa stabileasca elementele implicate in tulburarile comportamentale/ emotionale;

- sa propuna o lista de recomandari elevilor cu dizabilitati de invatare, tulburari de comportament si emotionale.

1. Strategii psihopedagogice de realizare a procesului instructiv-educativ al copiilor cu cerinte educationale speciale;2. Elevii cu dizabilitati de invatare;3. Elevii cu tulburari de comportament si tulburari emotionale;4. Forme de organizare a procesului de invatamant copiilor cu tulburari de comportament si tulburari emotionale.


Nrd/o


evaluare


1. Curs tematic 2 • Prelegere cu dezbateri• Explicatia• Conversatia

>

2. Laborator de dezvoltare 4 • Studiu de caz• Harta conceptualS• Diagrama Ven

3. Activitatea individuals a studenjilor

15 • Lists de recomandSri• Portofoliu individual

5

4. Evaluarea continua • Test docimologic

MODULUL 5. Planul educational individualizat

Obiectivele de referin{a + continuturi

Obiective de referinfa Unitafi de con inut

■ sa elaboreze planuri educationale individualizate respectand cerintele §i elementele structurale.

1. Cerinte fata de elaborare a planului

individualizat;

2. Structura planului individualizat.


Nrd/o


evaluare

Nr. de ore Strategii §i activity didactice dominante

1. Curs tematic 2 • Prelegerea-conversape• Explicafia

2. Laborator de dezvoltare 4 • Brainstorming-ul• Philips 66• Metoda 635• Graficul T• Discutia panel


15 • Elaborarea unui plan de activitate individualizat

4. Evaluarea continua • Test docimologic


1. Cadrul conceptual al Educatiei incluzive;

1. Cadrul normativ §i legislativ al Educatiei incluzive;

2. Conceptul de incluziune vs integrare;

3. Bariere in incluziune;

4. Caracteristicile §colii incluzive;

5. Normalizarea. Niveluri ale normalizarii;

6. Strategii psihopedagogice de realizare a procesului instructiv-educativ al copiilor cu cerinte

educationale speciale;

7. Elevii cu dizabilitati de invalare;

8. Elevii cu tulburari de comportament si tulburari emotionale;

9. Forme de organizare a procesului de invatamant copiilor cu tulburari de comportament si

tulburari emotionale;

10. Cerinte fa|a de elaborare a planului individualizat;

6

11. Structura planului individualizat.


1. Ghergu{ A. Sinteze de psihopedagogie speciala. Ghid pentru concursuri §i examene de obpnere a

gradelor didactice. Edijia a Il-a, revazuta §u adaugita. Ia§i: Polirom, 2007.

2. Ginu D. Copilul cu cerin^e educative speciale. Chisinau: Pontos, 2002. 11.

3. Ginu D. Importanfa calitatii pentru dezvoltarea copilului. Ghid pentru parinti-educatori §i

profesioni§ti in protectia copilului. Chisinau: 2007.

4. Ginu D. Psihologia diferenperii dezvoltarii copiilor in procesul educational (monografie),

Chi§inau: 2001.

5. Ginu D., Taru§ M. (et. al.). Copilul cu dizabilitati neuromotorii. Ghid pentru speciali§ti in

domeniul sanatafii, psihologiei, pedagogiei. Cooronator. Chisinau: Valinex SRL, 2010.

6. Guju VI. (coord.) Psihopedagogia centrata pe copil. Chisinau: USM, 2008.

7. Vrasma§ T. inva|amintul integrat §i/sau incluziv. Bucure§ti: Editura Aramis, 2001.

8. Educapa centrata pe copil: standarde de calitate pentru pedagogi. Chisinau: Editura Epigraf,

2007.

9. Educapa incluziva in §coala: Suport didactic pentru coordonatorii educatiei incluzive. Chisinau:

Institutul de Formare Continua, 2011.

10. Psihopedagogie speciala: Suport didactic pentru coordonatorii educatiei incluzive. Chisinau:


11. Psihopedagogia corectionala. Suport didactic pentru coordonatorii educatiei incluzive. Chisinau:


7

I. PRELIMINARII

Introducerea competentelor in curriculum §colar a detenninat transformarea finalitatilor anterioare (obiectivele educationale) intr-un referential nou, reprezentat de competence, cu un rol reglator deosebit de important in noul context al dezvoltarii invatamantului preuniversitar.

Abordarea competentelor a deschis calea sensibilizarii cadrelor didactice pe aceasta problematica - instruirea pe competence, proiectarea unui curriculum in contextul competentelor - cheie, dezvoltarea dimensiunilor supradisciplinare si transdisciplinara ale procesului de instruire, evaluarea realizarii competentelor, utilizarea resurselor de instruire, elemente inovative din domeniul didacticii pe niveluri, campuri disciplinare (domenii de studii) §i ale didacticii disciplinelor §colare, teoria curriculumului scolar si teoria evaluarii etc.

Instruirea centrata pe competence reprezinta o abordare globala a problemei instruirii din perspectiva competentelor - cheie europene, a competentelor invatamantului preuniversitar §i a competentelor generale §i specifice din programed ?colare.

Pornind de la „Instruirea centrata pe competent”, prezentul curriculum este destinat formarii continue a cadrelor didactice, cu un continut pragmatic mai precis, concentrate pe „formarea competentelor” prin intermediul procesului „didactic”, adica „Didactica formarii competen(elor,\ Aria tematica abordeaza domenii noi, cum ar fi raportul dintre competence §i conCinuturi, dimensiunile interdisciplinary §i transdisciplinara ale instruirii pe competence.

Acest Curriculum este destinat atat construirii unor structuri inovative de instruire, cat §i asigurarii unui cadru de formare a cursanfillor In domenii noi, din perspectiva educafiei permanente.


Forma de Denumirea unitatii de Total ore Numarul de ore Forma deinvatamant curs/modulului pe tipuri de evaluare

(zi, f/f, activitatila distanCa) - Contact

OnlineDirect +

C34-»o co.>

P. T3 (curs) LaboratorH U CZ) .S

Zi Proiectarea curriculum-ului - aplicatii teoretico- practice

90 22,5 67,5 7 15,5 Examen

Unitati de continut §i repartizarea orientativa a orelor

Nr. d/o

Unitafi de continut


Contact

Studiulindividual

Direct(curs)

Online + Laborator

1. Didactica formarii competentelor 1 2 7,52. Competentele ca finalitaE ale procesului de

instruire 1 2 7,5

3. Domenii de competence- cheie si competentele 1 2 7,52

din curriculum $colar4. Abordarea didactics a competenCelor 1 2 7,55. Proiectarea §i realizarea instruirii pe

competence 1 2 7,5

6. Strategii de predare, invSCare si evaluare centrate pe cel ce invaCS 2 5,5 7,5

Total 7 15,5 45

III. COMPETENTE❖ Generale

- formarea §i dezvoltarea abilitafilor formabililor de a transpune obiectivele in competence mono, inter si transdiciplinare; formarea si dezvoltarea formabililor competenCelor de proiectare §i realizare a instruirii pe competence.

❖ Specifice- formarea §i dezvoltarea competenCelor formabililor de identificare a modalitatilor de detaliere a ansamblului de cunostinfe integrate unei competence §i relatia care exista intre competence §i obiective, inclusiv cele opera{ionale.


❖ Cunoastere si intelegere:sS inCeleaga problematica §i specificul instruirii pe competence;sS distingS principiile instruirii pe competence;sa explice relaCiile de interdependence dintre obiective-competenCe;

- sa distinga elemente ale formSrii competenCei;sa defineascS §i sa explice invSCarea bazatS pe argumentare, invSCarea incidentals, invSCarea bazata pe contexte, predarea adaptiva, invaCarea cooperative.

❖ Aplicare:- sS clasifice diverse formulSri referitoare la competence §i prezinte o tipologie a

competenCelor, in care se evidentiazS mai multe tipuri de competence, situate pe trepte ierarhice diferite;sS contureze stilului didactic al profesorului definit prin competence in trei planuri distincte: conceptual, acCional §i evaluativ;

- sS reproiecteze cite una temS pentru fiecare tip de strategic.❖ Integrare:

- sS-§i dezvolte atitudini §i abilitSCi necesare autoevaluSrii capacitSCilor si competenCelor ca profesori;

- sS stimuleze formarea unei atitudini responsabile, pozitive faCS de dezvoltarea personals §i autoeducaCie;sS constientizeze necesitatea angajSrii responsabile in autoeducaCie si instruire pe competence.

3

V. CONTINUTURI $1 STRATEGII DIDACTICE

MODULUL 1. Didactica for marii competentelor

Obiective de referinta Unitafi de confinutLa sfir§itul modulului subiecfii vor fi capabili:

■ sa defineascS conceptul de didactica din diverse perspective

■ sa prezinte o analizS comparative intre principiile didacticii §i instruirea pe competence

■ sa explice formarea competentelor - cheie generate din Curriculumul §colar

1. Didactica din perspective diferite2. Principiile didactice §i instruirea pe competence3. Caracteristici ale didacticii competenCelor4. Formarea competenCelor -cheie §i a competenCelor generate din Curriculumul §colar


Nrcrt.


evaluare


1. Curs introductiv 1 Prelegere-conversaCie2. Laborator de dezvoltare 2 ConversaCia

m MetodaGPP DiscuCia panel

3. Activitatea individuals a studenCilor

7,5 <6* Elaborarea unei harti conceptuale. Analiza SWOT

4. Evaluarea punctualS Test docimologic

MODULUL 2. Competentele ca finalitati ale procesului de instruire

Obiective de referinta Unitati de conCinutLa sfirsitul modulului subiecCii vor fi capabili:■ sa explice competenCele ca finalitate a procesului de instruire■ sa enumere competenCele -cheie■ sa stabileasca elementele structural ale competenCei■ sa stabileasca legatura obiective - competence

1. Introducerea competenCelor in Curriculumul §colar2. CompetenCele - cheie3. Elemente ale competenCei


Nrcrt.


evaluare


1. Curs introductiv 1 m Prelegere cu dezbateri ConversaCia

2. Laborator de dezvoltare 2 «i* Simularea de situaCii ,>m Brainstorming-ul

Philips 66 ■**» Metoda635

3. Activitatea individuals a studenCilor

7,5 m ComunicareAnaliza comparativS: instruirea pe obiective - instruirea pe competence

4


MODULUL 3. Domenii de competence- cheie si competenfele din curriculum scolar

Obiective de referinta Unitafi de confinutLa sfirsitul modulului subiectii vor fi capabili:■ sa defineasca tipuri de competente■ sa caracterizeze fiecare tip de competenta

1. Domenii de competenfa - cheie2. Competenta digitala3. Competenta de comunicare4. Competente sociale si civice5. Competenta sensibilitate §i exprimare culturala6. A invata sa inveti - competenfa integratoare


Nrcrt.

Forme de Nr. de oreorganizare/tipuri de

evaluareStrategii §i activitafi didactice dominante

1. Curs introductiv 1 * Explicatia 4- Prelegere-conversatie

2. Laborator de dezvoltare 2 Brainstorming-ul <4 Philips 66 4 Metoda 635 * Metoda GPP 4 Metoda paianjen,

Discufia panel3. Activitatea individuals a 7,5 «i» Sa caracterizeze domeniul de competenta -

studenfilor cheie la o disciplina4. Evaluarea punctuala 4- Test docimologic

MODULUL 4.Abordarea didactica a competentelor

Obiective de referinta Unitafi de confinutLa sfirsitul modulului subiectii vor fi capabili:■ sa caracterizeze demersul didactic axat pe competente■ sa identifice din practica situafii cu impact in formarea/dezvoltarea competenfelor• sa abordeze inter $i transdisciplinar continuturi

1. Demersul didactic axat pe competente2. Activitati §i situatii cu impact in formarea/dezvoltarea competentelor3. Dimensiuni mono, inter §i transdiciplinare ale instruirii pe competente


Nrcrt.


evaluare


1. Curs introductiv 1 4 Prelegere 4 Conversatie

2. Laborator de dezvoltare 2 m Procedeul Philips 66 ■*- Metoda bulgarelui de zapada 4 Dezbaterea 4» Studiul de caz 4 Metoda proiectului5


7,5 **• SS abordeze inter §i transdisciplinar un continut disciplinar

4. Evaluarea punctualS m Test docimologic

MODULUL 5. Proiectarea si realizarea instruirii pe competente

Obiective de referinta Unitati de continutLa sfir§itul modulului subiecfii vor fi capabili:■ sa identifice elementele structurale ale proiectului anual, nivele de proiectare anualS■ sa stabileascS relatia lectie - unitate de invatare■ sa stabileasca modalitati de proiectare a lectiilor, elementele de proiectare a instruirii

1. Planificarea calendaristicS anuala (macroinstruirea)2. Formarea competentelor in timp


Nrcrt.


evaluare


1. Curs introductiv 1 4* Prelegere2. Laborator de dezvoltare 2 m Conversatia

Metoda GPP <4» Discutia panel *m Graficul T


7,5 ^ Planificarea anualS pe competente la disciplinS

4. Evaluarea punctualS Test docimologic

MODULUL 6. Strategii depredare, invatare si evaluare centratepe cel ce invata

Obiective de referinta Unitati de continutLa sflrsitul modulului subiectii vor fi capabili:

sS defmeascS conceptul sS enumere §i sS explice tipurile de

- sS prezinte cite una temS reproiectatS conform strategiilor de predare, invStare si evaluare prezentate

A

1. InvStarea prin argumentare2. Inv5|area incidentals3. InvStarea bazatS pe context4. Gandirea computationalS5. Predarea adaptivS6. InvStarea cooperativS

Forme §i strategii de organizare a activitatii didacticeNr. Forme de organizare/tipuri de

evaluareNr.deore

Strategii si activitad didactice dominante

1. Curs introductiv 2 4s- Prelegere2. Laborator de dezvoltare 5,5 4s- Conversa|ia

4*- Metoda GPP 4s Discutia panel

3. Activitate individuals 7,5 4- SS elaboreze cite una temS reproiectatS

6

conform strategiilor prezentate4. Evaluare continua 4- Test docimologic


1. Conceptul de com petent2. Transpunerea obiectivelor in competenfe3. Relatia obiective-competenfe4. Principiile didactice §i instruirea pe competente5. Caracteristici ale didacticii competenfelor6. Formarea competenfelor -cheie §i a competenfelor generale din Curriculumul §colar7. Competenfele - cheie8. Elementele competentei9. Domenii de competenfa - cheie10. Competenfa digitala11. Competenfa de comunicare12. Competenfe sociale §i civice13. Competenfa sensibilitate §i exprimare culturala14. A invafa sa invefi - competenfa integratoare15. Demersul didactic axat pe competenfe16. Activitafi §i situafii cu impact in formarea/dezvoltarea competenfelor17. Abordarea mono, inter §i transdiciplinare a instruirii pe competenfe18. Planificarea calendaristica anuala (macroinstruirea): structura, cerinfe19. Relafia lecfie - unitate de invafare20. Modalitafi de proiectare a lecfiilor, elementele de proiectare a instruirii21. Strategii de predare, invafare si evaluare centrate pe cel ce invafa


1. Badea, D. Competenfe §i cunostinfe - fata si reversul abordarii lor. in: Revista de pedagogie nr.58 (3), 2010, p. 33-53.

2. Birzea, C. Defmirea §i clasificarea competenfelor. in: Revista de pedagogie, nr. 58 (3), 2010, p.7-13.3. Ciolan, L. invafarea integrata - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Ia§i: Editura

Polirom, 2008.4. Constantinescu, E., Filipescu, V., Csengeri, E. Proiectarea confinutului invafamantului. in: vol.

Analiza procesului de invafamant (coord. Iulian Nica), Bucure§ti: EDP, 1977.5. Cristea, S., Boco§, Mu§ata. Proiectarea instmirii. in vol. Pregatirea psihopedagogica, Ia§i:Editura

Polirom, 2008.6. Dulama, M. E. Cum ii invafam pe alfii sa invefe. Cluj-Napoca: Editura Clusium, 2009. ERICKSON,

L. Concept-Based Curriculum and Instruction. San Francisco: Corwin Press, 2002. FRUMOS, F. Didactica. Fundamente §i dezvoltari cognitiviste. Ia§i: Editura Polirom, 2008.

7. Ionescu, M., Radu, I. (coord.) Didactica modema, Cluj - Napoca: Editura Dacia, 2001.8. Jinga, I., Negref - Obridor, I. invafarea eficienta. Bucure§ti: Editura Aldin, 1999.

7

9. Manolescu, M. Pedagogia competenjelor - o viziune integratoare asupra educapei. in: Revista de pedagogie nr. 58 (3), 2010, pp. 53-67.

10. Mandrup O. Competence in invalarea geografiei. Bucure§ti: Editura Corint, 2010.11. Mandrul, O- Instruirea centrata pe competenle - intre dimensiunea teoretica §i aplicarea la clasa

(competenla culturala). in: Revista de pedagogie nr. 58 (3), 2010, pp. 127-139.12. Mandrul, O., Catana, Luminila. Proiectarea curriculara in condiliile instruirii pe

competenle, in Revista de Pedagogie, anul LIX; nr. 4, Bucure§ti: 201113. Miclea, M. Psihologie cognitiva. Ia§i: Editura Polirom, 2003.14. Neac§u,I.Instruire§iinva|are.Bucure$ti:EdituraTehnica, 1999.15. Oprea, Crengu(a - Lacramioara. Strategii didactice interactive. Bucure§ti: EDP, 2008.16. Paun, E., Potolea, D. Pedagogie. Fundamente teoretice §i demersuri aplicative, ia§i: Polirom, 2002.17. Bennett J., Lubben F. Context-based chemistry: the Salters approach. International Journal of

Science Education, 2006, 28(9), 999-1015 // www.hal.archives-ouvertes.fr/hal-00513319/document

18. Trimmer W., Hawes P. In Blessinger, P. and Carfora, J. Inquiry-based Learning for Science, Technology, Engineering, and Math (STEM) Programs: A conceptual and practical resource a for educators. United Kingdom: Emerald, 2015.

19. Sharpie M., Adams A., Alozie N. and others, Innovating Pedagogy 2015. Exploring new forms of teaching, learning and assessment, to guide educators and policy makers. // http://oro.QDen.ac.Uk/45319/l/InnovatingPedagogy2015.pdf

20. Hansman, C.A. Context-based adult learning. New Directions for Adult and ContinuingEducation, 2001,(89),43-52. //www.andrews.edu/sed/leadershipdept/documents/contextbasedadult .pdf

8

http://www.hal.archives-ouvertes.fr/hal-

http://oro.QDen.ac.Uk/45319/l/InnovatingPedagogy2015.pdf

http://www.andrews.edu/sed/leadershipdept/documents/contextbased

PROGRAM - USCH · - in practica, noile strategii de predare-invatare-evaluare. 4.3. Formabilul —...

Documents

Transcript of PROGRAM - USCH · - in practica, noile strategii de predare-invatare-evaluare. 4.3. Formabilul —...