program de dezvoltare.pdf

176
1 Program de dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008 BUCURESTI 2004

Transcript of program de dezvoltare.pdf

Page 1: program de dezvoltare.pdf

1

Program de dezvoltare a Municipiului Bucuresti

2000-2008

BUCURESTI 2004

Page 2: program de dezvoltare.pdf

2

Cuprins

CUPRINS__________________________________________________________ 2

DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BUCURESTI IN CONTEXT EUROPEAN ______ 5

BUCURESTI, METROPOLA DE IMPORTANTA EUROPEANA, DEFINITA PRIN : 6

Coridoare pan- europene de transport ________________________________________________________ 6

Oras-capitala europeana ___________________________________________________________________ 7

Bucuresti - motor principal al integrarii in Uniunea Europeana___________________________________ 8

Primaria Municipiului Bucuresti – participant activ la organizatiile internationale de interes local _____ 9 POLIS: reteaua oraselor si regiunilor pentru solutii in transport ________________________ 9 Uniunea oraselor-capitala din centrul si sud-estul Europei ___________________________ 10 A.I.M.F. – Asociatia Internationala a Primarilor Francofoni ___________________________ 10

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI ________________________________ 11

Obiectiv strategic_________________________________________________________________________ 11

Cadrul legal si institutional ________________________________________________________________ 13

Aplicarea Legii nr.10/2001 _________________________________________________________________ 19

SFERA DE APLICABILITATE A PROGRAMELOR SI PROIECTELOR _______ 22

I. Reabilitare, reconstructie si revitalizare urbana in Bucuresti _______________________________ 22 Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii ___________________________________ 22 Reabilitarea Zonelor Construite Protejate ____________________________________________________ 22

Zona Centrului Istoric _____________________________________________________________ 22 Politici sectoriale de dezvoltare: __________________________________________________ 24 Politici zonale: _________________________________________________________________ 25

Reabilitarea Zonelor Destructurate _________________________________________________________ 30 Reabilitarea cartierelor de locuinte colective __________________________________________________ 31 Influente ale politicilor si operatiunilor de reabilitare urbana asupra calitatii vietii urbane ______________ 32

II. Investitii si reabilitare in infrastructura de locuinte _______________________________________ 34 Construirea de noi apartamente ____________________________________________________________ 34 Achizitionarea de noi locuinte de pe piata imobiliara ___________________________________________ 34 Consolidarea imobilelor de locuit in perioada 2000-2004 _______________________________________ 35 Program consolidari 2005-2008____________________________________________________________ 36

III. Transportul Urban – instrument de restructurare si dezvoltare urbana ____________________ 37 Reteaua stradala principala __________________________________________________________ 39 Strategii de planificare: ______________________________________________________________ 39 Proiecte finalizate (2001-2003) si in curs de implementare________________________________ 42

Reabilitare infrastructura de transport _____________________________________________ 42 Penetratii in Municipiul Bucuresti _________________________________________________ 43 Reabilitare drumuri urbane cu o valoare totala de 32,3 milioane Euro, din care: ________ 48 Reteaua stradala administrata de Primaria Municipiului Bucuresti_____________________ 50 Modernizarea liniilor de tramvai din zona de sud-vest a Capitalei, investitie in valoare de 126 MEURO, din care: __________________________________________________________ 51 Modernizarea liniilor de tramvai – buget local ______________________________________ 52 Transport public________________________________________________________________ 58

Page 3: program de dezvoltare.pdf

3

Managementul traficului (inclusiv Sistemul de Pozitionare Globala a autovehiculelor RATB – GPS) cu o valoare de 20,9 mil EURO din care: ___________________________________ 58 Sistemul de taxare automata la RATB in valoare de 14 MEURO din care : _____________ 59

Proiecte prioritare ale Municipiului Bucuresti ___________________________________________ 60 Construire Pasaj suprateran Basarab a carui valoare va fi de 67,8 MEuro. ____________ 60 PASAJ SUPRATERAN BASARAB _______________________________________________ 62 Inchiderea inelului principal de circulatie pe latura sa sudica si pe latura sa vestica______ 63 Sistem de spatii urbane de parcare _______________________________________________ 64 Parcaj subteran PARKING NORD a carui valoare va fi de 22,9 MEuro ________________ 65 Modernizarea tramvaielor a caror investitie va fi de 46,3 MEuro ______________________ 69 Reabilitare drumuri urbane, etapa a II-a, in valoare de aprox. 475 MEuro ______________ 71 Ameliorarea ambuteiajelor din : __________________________________________________ 78 Dezvoltarea unui nou coridor de tranzit pentru transportul public. _____________________ 79 Modernizare mijloace de transport public urban ____________________________________ 80

IV. Protectia Mediului ________________________________________________________________ 82 Actiuni in perioada 2000 - 2004 _______________________________________________________ 83 Proiectul privind ”Finalizarea lucrarilor si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate Bucuresti-Glina” – in implementare ____________________________________________________ 84 Reabilitarea barajelor si protectia malurilor _____________________________________________ 87 Reabilitarea apararilor de mal_________________________________________________________ 87 Decolmatarea lacurilor _______________________________________________________________ 87 Program de curatire a cuvei lacului si a luciului de apa ___________________________________ 87 Siguranta barajelor si stavilarelor______________________________________________________ 87 Obiective de perspectiva pentru imbunatatirea calitatii factorilor de mediu in Municipiul Bucuresti __________________________________________________________________________ 88 Programul investitiilor si reparatiilor in perioada 2005-2008 _______________________________ 89

V. Utilitati publice _____________________________________________________________________ 90 Apa potabila________________________________________________________________________ 90

Situatia actuala a retelei de distributie a apei potabile:_______________________________ 90 Investitii realizate in perioada 2001-2004__________________________________________ 91

Canalizare _________________________________________________________________________ 93 Investitiile realizate in perioada 2001-2004_________________________________________ 94 Proiecte de investitii in perioada 2005-2008________________________________________ 95

Managementul deseurilor ____________________________________________________________ 97 Deficiente ale sistemului actual___________________________________________________ 97 Depozitare, neutralizare deseuri urbane ___________________________________________ 98 Depozitul Iridex ________________________________________________________________ 98 Depozitul Vidra ________________________________________________________________ 98

Distributia energiei termice ___________________________________________________________ 99 Sistemul de termoficare la nivelul anului 2000 ______________________________________ 99 Principalele lucrari de reabilitare realizate din fonduri proprii in perioada 2000-2004 au fost :_____________________________________________________________________________ 101 Proiecte de investitii realizate in perioada 2000-2004, cofinantate din credite externe: __ 101 AUTOMATIZAREA PUNCTELOR TERMICE______________________________________ 103 Programul prioritar de investitii pentru perioada 2004 – 2008 ________________________ 104

Iluminat public _____________________________________________________________________ 107 Iluminat arhitectural si ornamental: ______________________________________________ 109

Serviciul public de asigurare cu toalete ecologice_______________________________________ 110

VI. Turism si Agrement ______________________________________________________________ 112 Locuri de joaca ____________________________________________________________________ 113 Programul de reabilitare a bailor publice ______________________________________________ 114 Strandul Berceni ___________________________________________________________________ 117 Strandul Dambovita ________________________________________________________________ 119 Programul de reparare, intretinere si punere in siguranta a navelor de agrement, barci si dane121 Programul de investitii si reparatii de perspectiva _______________________________________ 121 Cresterea ofertei de turism cultural in Bucuresti - metropola si capitala ____________________ 121 Monumente de for public ale Bucurestiului_____________________________________________ 122 Proiecte de perspectiva pentru perioada 2004 – 2008___________________________________ 123

Promovarea imaginii Bucurestilor: _______________________________________________ 123 Monumente de for public _______________________________________________________ 123

Page 4: program de dezvoltare.pdf

4

VII. Cultura_________________________________________________________________________ 125 Spatii culturale reabilitate in perioada 2001-2003 : ______________________________________ 126 Perspective 2005 - 2008 ____________________________________________________________ 129 Obiective de investii noi: ____________________________________________________________ 129

VIII. Reabilitarea sistemului educational : ________________________________________________ 133 Lista scolilor incluse in proiectul de reabilitare a infrastructurii educationale in Bucuresti : ____ 134

IX. Protectia copilului________________________________________________________________ 139

X. Persoane cu dizabilitati ______________________________________________________________ 140

XI. Proiecte de informatizare in Primaria Municipiului Bucuresti ___________________________ 141 1. Sistem informatic integrat pentru managementul activitatilor in Primaria Municipiului Bucuresti__________________________________________________________________________________ 141 2. Extinderea sistemului informatic integrat al Primariei Municipiului Bucuresti la primariile de sector, regiile si unitatile aflate sub autoritatea CGMB si furnizorii de servicii publice pentru municipalitate. _____________________________________________________________________ 141 3 .Extinderea sistemului informatic integrat la regiile nationale, alte unitati ale administratiei publice centrale localizate in Bucuresti. _______________________________________________ 143 Sistem informatic INFOCHIOSC _____________________________________________________ 143

XII. Imbunatatirea mediului de afaceri __________________________________________________ 144

XIII. Transparenta in informare ________________________________________________________ 146 Certificare ISO 9001________________________________________________________________ 149

XIV. Ratingul Municipiului Bucuresti____________________________________________________ 152

XV. Bugetul Municipiului Bucuresti in perioada 2000 – 2004 si prognoza pentru perioada 2004 - 2008 156

Evolutia bugetului local consolidat in perioada 2000 – 2004______________________________ 156 Politica impozitelor si taxelor locale pe anii 2000-2004 __________________________________ 156

XVI. SITUATIA PROIECTELOR FINANTATE DIN CREDITELOR EXTERNE SI INTERNE RAMBURSABILE - ANGAJATE__________________________________________________________ 171

XVII. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE RAMBURSABILE - IN NEGOCIERE __________ 174

XVIII. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE NERAMBURSABILE - ANGAJATE ___________ 175

XIX. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE NERAMBURSABILE - IN NEGOCIERE _________ 176

Page 5: program de dezvoltare.pdf

5

Dezvoltarea Municipiului Bucuresti In Context European

SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Marturiile arheologice, diferitele unelte descoperite in zona in care este amplasat Bucurestiul astazi, atesta o vechime de 150.000 ani a asezarilor omenesti in aceasta zona.

Prima atestare documentara a Bucurestiului dateaza din secolul al XV-lea (20 septembrie 1459) si este un act prin care domnitorul Vlad Tepes confirma o donatie facuta unor mici feudali. Stabilirea resedintei domnesti la Bucuresti in perioada domnitorului Vlad Tepes, a avut un rol determinant in evolutia ulterioara a asezarii. Din secolul al XV-lea si pana la sfarsitul epocii feudale, in pofida marilor calamitati naturale si a razboaielor, orasul Bucuresti a cunoscut o continua dezvoltare economica si sociala, devenind unul din principalele centre urbane din sud-estul Europei.

Pentru istoricul administratiei capitalei, actul emis de ,,Necula al lui Bobanea`` la data de 13.05.1563 reprezinta prima lege (carte) in care sunt consemnate indatoririle primarului (,,judetului``) si ale celor 12 consilieri ( ,, pargari``).

In toamna anului 1831 se infiinteaza “Sfatul Orasenesc” (Administratia Publica Locala de azi) si orasul este impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al Bucurestiului.

Sfatul orasenesc a fost inlocuit in anul 1848 cu ,,Sfatul municipal`` La data de 31.03.1848, domnitorul Al.I. Cuza a promulgat Legea Comunala,

prin care orasul Bucuresti a fost declarat ,, Comuna urbana a judetului Ilfov``, condusa de un primar si de consiliul comunal.

Primul primar al Bucurestiului a fost generalul Barbu Vladoianu. Prin proclamarea independentei de stat in 1877, Bucurestiul devine capitala

Romaniei si, incepand cu aceasta data, cunoaste o puternica dezvoltare economico-sociala.

In anul 1869 este inaugurata prima linie de cale ferata Bucuresti – Giurgiu, iar in 1870 este pusa in functiune linia ferata Bucuresti – Ploiesti – Galati – Roman. Prima gara construita a fost Bucuresti – Filaret (1869), iar apoi s-a construit gara Targoviste (1870), care ulterior a fost denumita Gara de Nord. Bucurestiul a constituit in aceasta perioada si principalul centru comercial al tarii, primele institutii aparand in Capitala: Camera de Comert si Industrie (1858), Bursa de Valori Bucuresti (1881), Banca Nationala a Romaniei (1858).

Legea pentru organizarea administratiei comunale a orasului Bucuresti din 1926 si din 1929 confera capitalei Romaniei statutul de municipiu.

Dupa planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, intr-o zona centrala si o zona periferica. Zona centrala avea patru sectoare, fiecare dintre ele avand un consiliu local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita forturilor. Comunele cuprinse in ceasta zona au primit statutul de comunitati suburbane. Interesele generale ale orasului si ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri alesi, 24 consilieri numiti si pana la 7 consilieri cooptati. Conducerea administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu.

Page 6: program de dezvoltare.pdf

Bucuresti, metropola de importanta europeana, definita prin :

• populatie stabila, aproximativ 2 milioane locuitori ; • suprafata, peste 228 kmp reprezentind 0,8% din suprafata Romaniei ; • si-a generat un teritoriu de sustinere si influenta – „zona metropolitana”, in suprafata de peste 5 000 kmp, pe care se afla 94 unitati administrative, din care 8 localitati urbane ; • localizare geografica avantajoasa la confluenta principalelor coridoare de

transport pan-european: • Coridorul 4 - directia Vest - Est: Berlin – Viena – Budapesta – Bucuresti -

Constanta cu ramificatia sudica, Bucuresti – Giurgiu - Istambul - Thessaloniki, • Coridorul 9 – directia Nord - Sud: Helsinki – Kiev/Moscova – Iasi – Bucuresti –

Giurgiu - Istambul - Alexandropolis ; • Coridorul 7 – traseul Dunarii, care include Canalul Rin – Main - Dunare . Coridoare pan- europene de transport

6

Page 7: program de dezvoltare.pdf

7

Oras-capitala europeana

• Capitala Romaniei – centrul politico–administrativ al Romaniei, • Componenta a retelei Capitalelor europene, • Rol important in regiunea central si est-europeana.

Municipiul Bucuresti, situat la intersectia a doua culoare transeuropene

de transport si in proximitatea culoarului Dunarii, sustine in mod hotarator rolul pe care Romania il joaca pe plan international, creand atat legaturi intre Europa si Asia, cat si intre regiunea centrala si cea sud-est europeana.

Municipiul Bucuresti, prin pozitia si rolul sau de Capitala a Romaniei, trebuie sa se inscrie in structura spatial-echilibrata de centre urbane regionale ale Europei, in vederea valorificarii potentialului propriu si in contextul accentuarii competitiei economice dintre orasele si regiunile europene;

Orasul Bucuresti, reprezentant la scara nationala in calitate de Capitala, are un rol specific in reteaua de localitati si este un punct de convergenta a principalelor trasee majore de circulatie;

Capitala, prin statutul sau domina atat zona metropolitana cat si teritoriile invecinate acesteia;

Capitala Romaniei trebuie sa se integreze in structura Marilor centre urbane ale Europei – conditie de dezvoltare si valorificare eficienta a resurselor existente si a potentialului propriu in contextul globalizarii economice si culturale.

Page 8: program de dezvoltare.pdf

8

Bucuresti - motor principal al integrarii in Uniunea Europeana

Romania, tara candidata la statutul de membru al Uniunii Europene, si-a propus ca pana la data aderarii, 1 ianuarie 2007, sa finalizeze programe concrete pentru armonizarea legislatiei nationale cu directivele Uniunii Europene si in ceea ce priveste serviciile de interes general.

Extinderea Uniunii Europene reprezinta o provocare majora atat pentru Uniune, luata ca intreg, cat si pentru fiecare tara candidata, atat la nivel national cat si la nivel local. Specialistii Uniunii Europene apreciaza ca peste 60% din totalul legislatiei Uniunii urmeaza sa fie implementat de administratia locala.

Romania a inregistrat deja progrese semnificative in acest sens. Ca urmare a acestui fapt, Uniunea Europeana a acceptat deschiderea negocierilor de aderare pentru toate capitolele acquis-ului comunitar si a inchis, provizoriu, majoritatea acestora.

Autoritatile locale trebuie nu numai sa implementeze o parte semnificativa a aquis-ului comunitar, dar totodata trebuie sa faca fata unor provocari in domeniile social-economic si de mediu inconjurator. Armonizarea legislatiei proprii cu cea a Uniunii Europene determina accelerarea reformei in administratia publica, respectiv modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de gospodarie comunala.

Armonizarea legislatiei cu acquis-ul comunitar are la baza urmatoarele obiective:

- descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii autoritatilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei ;

- modernizarea si extinderea serviciilor de baza (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare, incalzire, iluminat public, transport public etc) si cresterea gradului de acces al populatiei la aceste servicii ;

- redefinirea conceptelor si mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si reconsiderarea raportului pret/calitate

- promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopol

- atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurilor locale

- institutionalizarea creditului local si extinderea contributiei acestuia la finantarea serviciilor de utilitate publica.

Aceste considerente corelate cu obiectivele procesului de integrare europeana

au determinat Primaria Municipiului Bucuresti sa initieze si sa adopte o serie de masuri in urmatoarele directii:

• crearea unor structuri administrative compatibile cu cele din Uniunea Europeana, de exemplu:

- directia de integrare europeana ; - directia de management a creditelor externe; - directia de mediu si educatie eco-civica .

• planificarea strategica de dezvoltare economica sociala a Capitalei avand la baza principiile Uniunii Europene si in special ale dezvoltarii durabile prin :

- consultante cu fonduri nerambursabile cu o serie de agentii guvernamentale si firme de prestigiu (USAID-SUA, TDA-SUA, JICA-Japonia, Agentia Canadiana –Initiativa Orase Durabile, Guvernul Elvetiei, Guvernul Olandei etc)

- dezvoltarea economica locala; - managementul deseurilor;

Page 9: program de dezvoltare.pdf

9

- dezvoltarea urbana si amenajarea teritoriului; - informatizarea administratiei; - economia energiei.

• respectarea principiilor si reglementarilor Uniunii Europene (Directiva Consiliului nr. 92/50/CEE) la intocmirea studiilor de fezabilitate, a documentatiilor pentru licitatii la lucrarile de reabilitare si modernizare a infrastructurii si serviciilor publice, mediu

• asigurarea surselor de finantare rambursabile si nerambursabile (granturi) de la institutii financiare internationale, banci, guverne si agentii guvernamentale;

• participarea la reuniunile organizatiilor europene de interes local.

Primaria Municipiului Bucuresti – participant activ la organizatiile internationale de interes local

Calitatea de membru a capitalei Romaniei precum si participarea sa la

reuniunile organismelor internationale de interes local, releva in primul rand importanta reprezentarii la nivel international, recunoasterea si intarirea prestigiului Bucurestiului pe plan mondial, mai ales ca la nivelul celor mai multe dintre aceste organizatii internationale Bucurestiul are calitatea de membru cu drepturi depline, implicandu-se in diverse actiuni internationale cu caracter major.

Dintre organizatiile internationale cu caracter integrationist mentionam urmatoarele:

EUROCITIES: asociatie internationala a oraselor europene ce coopereaza pentru promovarea dezvoltarii durabile – asociatie creata la initiativa Consiliului Uniunii Europene si a Parlamentului European.

Obiectivele sale constau in:

• promovarea si recunoasterea drepturilor autoritatilor publice locale pe langa institutiile Uniunii Europene in contextul noilor reglementari privind Constitutia Europeana

• reprezentarea opiniilor oraselor membre la nivelul institutiilor Uniunii Europene in vederea obtinerii finantarii pentru proiecte legate de dezvoltarea durabila a oraselor

• promovarea intereselor reciproce ale oraselor in procesul de consultare si de decizie a institutiilor Uniunii Europene

• ameliorarea calitatii vietii cetatenilor din Uniunea Europeana incurajand si facilitand punerea in practica a proiectelor promovate.

Propunerile delegatiei Primariei Bucuresti transmise membrilor asociatiei in cadrul

reuniunilor, au fost implementate in proiectul noii Constitutii Europene, in special in ceea ce priveste respectarea si recunosterea drepturilor colectivitatilor locale.

Municipalitatea Bucuresti a beneficiat din partea asociatiei EUROCITIES de sprijin acordat in dezvoltarea unor proiecte la nivel local, schimburi de experienta, asistenta tehnica si informatii cu privire la diverse proiecte de dezvoltare durabila cu finantare europeana.

POLIS: reteaua oraselor si regiunilor pentru solutii in transport POLIS are ca scop primordial sustinerea oraselor si regiunilor Europei in vederea

implementarii de solutii pentru un transport durabil. Ea reprezinta opiniile membrilor sai la nivelul comisiilor si institutiilor Uniunii Europene in vederea obtinerii finantarii

Page 10: program de dezvoltare.pdf

10

pentru proiectele privind dezvoltarea unui transport durabil in Europa. De asemenea, prin activitatile sale, asociatia implica autoritatile publice locale si regionale catre adoptarea de strategii integrate, in concordanta cu politicile de transport la nivel european, tinand cont de aspectele economice, sociale si de mediu ale oraselor si regiunilor Europei.

Concret, Municipalitatea Bucuresti, prin operatorul in transport urban – RATB – a beneficiat de participarea in consortii cu alte orase ale Europei si operatori sau institute de cercetare in domeniu la urmatoarele proiecte cu finantare europeana :

• capitolul servicii de mobilitate – Proiectul TOSCA = Promovarea transportului ca un concept de mobilitate integrata prin transfer direct de tehnologie de la orasele Bremen si Bologna;

– Proiectul MOSES = Servicii de mobilitate pentru dezvoltare urbana durabila;

• capitolul Strategii integrate – Proiectul CIVITAS INITIATIVE – TELLUS = Transport mai bun si mai curat in orase, un transport durabil pentru Europa de maine;

TOTAL FINANTARE NERAMBURSABILA: 1.020.000 EURO

Uniunea oraselor-capitala din centrul si sud-estul Europei Membru activ al asociatiei si in comisiile permanente, Bucurestiul a contribuit concret in cadrul reuniunilor asociatiei, in special in 2003 la Podgoritza, la modificarea statutului asociatiei in sensul ca aceasta are un dialog direct cu organismele Uniunii Europene, precum si la promovarea ideii de acordare directa a fondurilor nerambursabile provenite de la Uniunea Europeana direct oraselor-capitala, pentru a beneficia de utilizarea acestora in diverse proiecte de interes local.

A.I.M.F. – Asociatia Internationala a Primarilor Francofoni Dintre obviective amintim:

• promovarea cooperarii si a parteneriatului intre membrii sai in domeniul administratiei publice locale

• recunoasterea rolului oraselor la nivel mondial, prin intretinerea de raporturi privilegiate ale asociatiei cu organisme internationale.

Cu sprijinul Guvernului Francez s-a demarat proiectul SAMU SOCIAL, astfel la finantarea adapostului pentru persoane dezavantajate participand financiar si asociatia internationala AIMF.

Page 11: program de dezvoltare.pdf

11

Primaria Municipiului Bucuresti

Primaria Municipiului Bucuresti reprezinta structura functionala cu activitate permanenta in care isi desfasoara activitatea autoritatile administratiei publice locale ale Municipiului Bucuresti, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritate deliberativa si Primarul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritate executiva.

Administratia publica locala isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001, cu completarile si modificarile ulterioare.

Legea reglementeaza atributiile specifice fiecarei autoritati administrative la nivel local, precum si raporturile dintre acestea in realizarea obiectivelor urmarite, cu tratarea distincta a administratiei publice locale a Municipiului Bucuresti.

La nivel municipal, Consiliul General al Muncipiului Bucuresti indeplineste o functie legislativa, in cadrul careia membrii acestuia, alesi pe o perioada de 4 ani prin vot politic, hotarasc, in conditiile legii, in toate problemele de interes local. Atributiile CGMB sunt tratate in detaliu in legea cadru.

Partea executiva a conducerii municipale apartine Primarului General, ales, prin vot direct pe o perioada de 4 ani. Acesta indeplineste functia de autoritate publica cu implicatii directe in dinamizarea si eficientizarea activitatii administratiei Bucurestiului.

Primarul exercita o functie de autoritate publica si raspunde , in conditiile legii,de buna functionare a administratiei publice locale.

El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, pe care-l conduce si controleaza.

In prezent, aparatul propriu de specialitate al municipalitatii numara 635 angajati, din care 297 tineri sub 35 de ani. In intervalul 2001- mai 2004 au fost incadrati un numar de 153 de absolventi ai invatamantului superior si mediu.

Din numarul total de personal 443 angajati au studii superioare, ceea ce reprezinta un procent de circa 70% din totalul angajatilor.

Obiectiv strategic

Politica stabilita de municipalitate este focalizata pe indeplinirea cerintelor

cetatenilor in conditiile dezvoltarii durabile valorificand resursele existente si contribuind la cresterea bunastarii prin crearea unui sistem coeziv de relatii economice, sociale si culturale.

Conceptul de dezvoltare durabila a obtinut recunoastere mondiala dupa conferinta de la Rio de Janeiro, din 1992, si este definit dupa cum urmeaza : necesitatea mentinerii posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, in special in ceea ce priveste resursele naturale regenerabile, cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare, conservarea mostenirii culturale, a faptelor de cultura realizate de cei din trecut si cei de astazi si dezvoltarea capacitatilor creative in viitor pentru generatiile ce ne urmeaza.

In plan material, dezvoltarea durabila inseamna mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, in special a resurselor naturale regenerabile, cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare.

Page 12: program de dezvoltare.pdf

12

In plan spiritual, dezvoltarea durabila inseamna mult mai mult ; inseamna conservarea mostenirii faptelor de cultura, realizate de cei din trecut si cei de astazi si dezvoltarea capacitatii de creatie in viitor a elitei celor care ne urmeaza.

Politica de reconsiderare a valentelor Municipiului Bucuresti se refera la modelul de dezvoltare economico-social, care trebuie sa respecte noile cerinte formulate de modelul dezvoltarii durabile.

Cele mai importante principii care asigura dezvoltarea durabila sunt urmatoarele :

• conservarea si imbunatatirea conditiilor de viata si a sanatatii oamenilor • evitarea poluarii prin masuri preventive • aplicarea principiului “poluatorul plateste” • conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor • stimularea activitatii de redresare a mediului • raport maxim beneficiu/cost pentru actiunile de redresare a mediului • apararea impotriva calamitatilor naturale si a acidentelor • conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice.

In esenta, dezvoltarea durabila presupune satisfacerea simultana a patru conditii :

• rata de utilizare a resurselor regenerabile sa se afle sub rata de regenerare a acestora ;

• rata de utilizare a resurselor neregenerabile sa fie sub rata inlocuirii lor de catre resurse regenerabile ;

• emisiile in mediu sa nu depaseasca limitele critice admise ; • evitarea fenomenelor sau proceselor care au efecte cu caracter ireversibil.

Pornind de la acest obiectiv strategic s-a structurat strategia, care contine

obiective specifice, programe, proiecte si actiuni necesare indeplinirii cerintelor cetateanului si comunitatii locale in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile.

In anii 2000 – 2004 Primaria Municipiului Bucuresti a avut in vedere

indeplinirea obiectivelor stabilite, cu accent pe optimizarea activitatii desfasurate, dar si stabilirea de noi obiective care urmaresc pe langa conturarea unor noi directii de dezvoltare, coordonarea intregii activitati a administratiei publice locale in directia evolutiei societatii.

Pentru a actiona in baza principiilor dezvoltarii durabile, municipalitatea si-a

canalizat efortul pe urmatoarele obiective: • asigurarea conditiilor decente de trai pentru cetateni, cu efortul de a apropia

de standardele europene nivelul serviciilor asigurate de primarie; • dezvoltarea economica si socio – culturala ; • amenajarea teritoriului, in scopul valorificarii patrimoniului urbanistic mostenit ; • reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor publice ; • protectia mediului ;

In urma dezbaterilor publice organizate de Primarul General, PMB a demarat

actiuni si proiecte ce vizeaza realizarea unor obiective specifice care odata atinse constituie premisele necesare unei dezvoltari durabile.

Proiectele si actiunile de importanta majora vizeaza: • imbunatatirea prestarii serviciilor publice catre cetateni, dar si adaptarea si

dezvoltarea acestora in contextul evolutiei generale a societatii

Page 13: program de dezvoltare.pdf

13

• dezvoltarea infrastructurii urbane prin reabilitarea si modernizarea retelelor de apa si canalizare din capitala cat si extinderea prin construirea altora noi

• reabilitarea si modernizarea drumurilor • realizarea proiectelor de urbanism si amenajarea teritoriului pentru

imbunatatirea aspectului estetic, dar si de structura al capitalei • imbunatatirea calitatii mediului si de protectie a acestuia • reabilitarea si extinderea retelei de iluminat • constructia parcarilor supra si subterane atat in zonele cu trafic intens cat si in

zonele de resedinta. Obiectivele, proiectele, programele si actiunile mentionate reprezinta doar o

parte dintre proiectele si actiunile pe care municipalitatea le are in vedere; multe dintre ele se vor contura functie de viitoarele cerinte ale bucurestenilor, in timp ce altele deja demarate vor fi implementate in functie de noile conditii ce vor apare.

Indeplinirea obiectivelor propuse si adoptarea altora noi functie de factorii de dezvoltare a societatii confera un plus de dinamism si eficienta activitatii administratiei publice locale si constituie element important al dezvoltarii societatii bucurestene in randul societatilor din intreaga Europa.

Asigurarea unor conditii decente de trai pentru cetateni in conformitate cu normele europene nu este un obiectiv usor de atins, data fiind situatia economica dificila in care se afla intreaga tara. De aceea, in vederea realizarii acestui obiectiv, pe langa actiunile ce tin de imbunatatirea vietii cetateanului se impune si initierea de actiuni in scopul dezvoltarii economice la nivel local, iar acest lucru se poate realiza prin masuri de educare si implicare a acestuia in viata economica; cetateanul trebuie motivat sa ia initiative, iar autoritatile administratiei publice locale prin deciziile si hotararile adoptate, prin masurile de organizare pe care le adopta trebuie sa contribuie la crearea unui cadru stabil care sa permita o dezvoltare economica reala.

Nu se poate vorbi de obiective separate, ci acestea se intrepatrund, iar strategiile stabilite in vederea realizarii lor trebuie sa fie coerente pentru cetatean si cu implicarea acestuia. Numai asa se poate ajunge la dezvoltarea economica si socio – culturala care sa permita mai departe asigurarea unor conditii decente de trai pentru cetateni.

Cadrul legal si institutional Sub “umbrela” unui principiu european, si anume al “descentralizarii serviciilor

publice locale”, Guvernul Romaniei a reusit de fapt, sa infranga legislatia cadru a Uniunii Europene in materie de administratie locala, Constitutia Romaniei si o multitudine de prevederi legale pe care le vom enumera mai jos. S-a reusit, ca urmare a celor 3 ani si jumatate de “ atacuri sistematice” sa transforme capitala Romaniei intr-un oras enclavizat, aproape imposibil de condus intr-o viziune unitara, integrata, aceasta actiune avand, in mod evident, efecte dezastruoase pe termen mediu si lung.

“Arma” folosita in tot acest timp de Guvern a fost majoritatea PSD din Consiliul General care, a reusit “ performanta” de a aproba nu mai putin de 27 de hotarari ce au fost declarate ilegale de instantele judecatoresti, pana la nivelul Inaltei Curti de Justitie si Casatie.

Avand in vedere ca Legea administratiei publice locale precizeaza ca este necesar si suficient un numar de 3 hotarari ale Consiliului General care sa fie declarate nule de catre instanta de judecata, pentru a putea promova o hotarare de guvern privind dizolvarea acestui organism local,ajungem la concluzia ca, organul

Page 14: program de dezvoltare.pdf

14

deliberativ al Municipiului Bucuresti putea fi dizolvat de 9 ori, prin tot atatea hotarari de guvern.

Avand de rezolvat o asemenea situatie, unica in istoria administratiei publice locale din Romania, in care un organism deliberativ refuza cu obstinatie sa respecte legea, Guvernul Romaniei prin Prefectura Bucurestiului avizand pentru legalitate toate hotararile ilegale ale CGMB, s-a pus intr-o pozitie de “complicitate” evidenta. Acelasi guvern promoveaza in ianuarie 2002 o Hotarare de dizolvare a Consiliului General.

Consilierii generali din CGMB au atacat hotararea de guvern in instanta, actiunea acestora fiind respinsa de Curtea de Apel Bucuresti care a considerat ca dizolvarea organului deliberativ este temeinica si legala. Dupa indelungi tergiversari, Curtea Suprema de Justitie, admite recursul formulat de consilierii generali si anuleaza hotararea de dizolvare. In toata perioada judecarii cauzei ca si in perioada urmatoare aceiasi consilieri generali au continuat seria faradelegilor, de data aceasta cu aplombul celor care se stiau aparati de o justitie excesiv de politizata.

Rezultatul seriei impresionante de hotarari ilegale se poate rezuma astfel: contracte incheiate de sectoarele Municipiului Bucuresti fara ca acestea sa posede patrimoniu si evident nici personalitate juridica ce au ca obiect bunurile aflate in domeniul privat, dar mai ales in domeniul public al municipiului, prin incheierea de contracte cu SRL-uri, fara experienta si fara capital social care sa asigure recuperarea eventualelor prejudicii aduse municipalitatii, avize date pentru constructii pe domeniul public fara sa existe administrare asupra acestora si multe altele.

Prin legea nr.215/23.04.2001, publicata in Monitorul Oficial nr. 204/23.04.2001, a fost abrogata Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, instituindu-se o noua reglementare in domeniul administratiei publice locale, fara a se aduce, in aparenta, fata de precedentul act normativ modificari semnificative, dar care prin reglementarile prevazute la capitolul V – Administratia publica a municipiului Bucuresti, constituie baza ilegalitatilor si abuzurilor facute, atat de consiliul Municipiului Bucuresti, ca organ deliberativ, cat si de primariile de sector.

Sirul nelegalitatilor si abuzurilor au ca temei, tocmai textul de lege, o lege intrata in vigoare dupa inceperea actualului mandat.

Pentru a ilustra textele din actele normative sub obladuirea carora s-au comis ilegalitatile si abuzurile, este suficient sa enumeram atributiile consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prevazute in art. 95 alin. 2 din Legea administratiei publice locale. Cel mai important text in sirul celor care “faciliteaza” abuzurile, este cel prevazut la lit. f, care reglementeaza printre atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor – “administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti.”

Codul Civil cat si Decretul nr. 54/1958 privind persoanele fizice si juridice, prevad ca ,, au capacitate de folosinta numai persoanele fizice si persoanele juridice``.

Aceleasi principii sunt statuate si de art. 18 alin.1din Legea nr. 215/2001 care prevede ca “ comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita autonomia locala…”, iar art.19 al aceleiasi legi stipuleaza “comunele orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public acestea au patrimoniu public si capacitate juridica deplina”.

Cu toate acestea, aceeasi lege prin art. 95 alin.2 lit f da posibilitate sectoarelor, fara ca acestea sa aiba personalitate juridica, sa fie titulare de drepturi si obligatii, sa incheie acte juridice pe care doar Municipiul Bucuresti, care are personalitate juridica le poate incheia.

Page 15: program de dezvoltare.pdf

15

Avand in vedere textele mai sus mentionate putem concluziona ca cele sase sectoare ale Municipiului Bucuresti in calitate de subdiviziuni administrativ teritoriale (art.18 alin.5) nu pot avea un patrimoniu propriu si in conformitate cu Codul civil nu pot avea personalitate juridica. Lipsa personalitatii juridice atrage dupa sine imposibilitatea asumarii de catre sectoare a drepturilor si obligatiilor specifice unei persoane juridice de drept public sau privat.

Calitatea de administrator al anumitor bunuri imobile sau mobile aflate in proprietatea publica a Municipiului Bucuresti (domeniul public sau privat) nu da dreptul sectoarelor de a incheia acte juridice de dispozitie cu privire la aceste bunuri. Legea ca si hotararile Consiliului General care permit sectoarelor Municipiului Bucuresti sa administreze anumite bunuri distinct prevazute in aceste acte normative sau administrative, stabilesc de fapt, un drept de uz in numele si pentru Municipiul Bucuresti pe care sectoarele il pot exercita in conformitate cu art. 571 Cod civil “uzuarul nu poate ceda nici inchiria dreptul sau altuia”.

Insasi legea administratiei publice locale restrange dreptul de administrare pe care il pot avea sectoarele de existenta unei imputerniciri exprese date de CGMB. Aceasta reglementare, ar fi putut, in conditiile unui Consiliu General, “iubitor de Bucuresti si de legalitate”, apara Bucurestiul de abuzuri si nelegalitati, dar, asa cum am aratat mai sus, intr-o “fratie in ilegalitati” intre sectoare si Consiliul General, municipiul a fost grav pagubit, prin “ciuntirea” patrimoniului si favorizarea abuzurilor.

Suntem nevoiti sa amintim, textele din legea fundamentala, in spiritul careia, ar fi trebuit redactata si adoptata legea administratiei publice locale.

Astfel, in conformitate cu Constitutia Romaniei art.120 “ autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi in conditiile legii”. In spiritul legii fundamentale, vine si Legea 215/2001 respectiv art. 18 alin.1 si art.19 sus citate.

Art. 67 alin.1 din legea administratiei publice locale prevede ca ”primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine precum si in justitie”.

Iata deci, ca in cazul Municipiului Bucuresti, Primarul este acela care poate incheia, in numele municipalitatii , contracte care au ca obiect patrimoniul acesteia.

Prin Legea nr.199/17.11.1997, Parlamentul Romaniei a ratificat Cartea Europeana a Autonomiei Locale. In conformitate cu prevederile acestui document international prin autonomie locala se intelege “dreptul si capacitatea efectiva a administratiei publice locale de a solutiona si gestiona in cadrul legii, in nume propriu si in interesul populatiei locale a treburilor publice”.

Iata deci, ca aceasta Carte Internationala a Autonomiei Locale vorbeste de autoritatile autonome care exercita administratia locala pe un anumit teritoriu in nici un caz, asa cum am precizat, sectoarele Municipiului Bucuresti nu pot fi considerate autoritati autonome in lipsa patrimoniului propriu si deci a personalitatii juridice.

In concluzie, din interpretarea prevederilor legale, reiese fara echivoc faptul ca orice act juridic administrativ sau civil incheiat de sectoarele Municipiului Bucuresti prin primari sau Consiliile locale, care este de natura sa aduca atingere dreptului de dispozitie al Municipiului Bucuresti poate fi considerat neconstitutional si profund ilegal.

Orice contract sau act administrativ incheiat sau emis de primari sau consiliile locale de sector este susceptibil de nulitate absoluta si in final vor fi lipsite de efecte juridice. Este greu de calculat suma totala a despagubirilor pe care acesti primari sau consilieri vor trebui sa o plateasca posibilor parteneri privati care au semnt contracte cu aceste autoritati.

Prejudiciul imens pe care il aduc primarii si consiliile locale ale sectoarelor arogandu-si calitatea de proprietar asupra unor bunuri din patrimoniul Municipiului

Page 16: program de dezvoltare.pdf

16

Bucuresti poate fi cuantificat si in bugetul Municipiului Bucuresti si de asemenea in bugetele investitorilor privati care sunt indusi in eroare de entitatile mentionate mai sus.

In aceeasi situatie se afla ministerele care compun Guvernul Romaniei si care nu pot efectua acte de dispozitie cu privire la bunurile aflate in administrarea lor fara sa aiba aceasta abilitare data prin hotarare de guvern.

Cat priveste proprietatea publica a municipalitatii, desi legea nr.213/1998 privind proprietate publica si regimul juridic al acesteia precizeaza ca bunurile apartin comunelor, oraselor si municipiilor, printre acestea numarandu-se si parcurile, o mare parte a parcurilor Capitalei au fost trecute prin hotarari de consiliu in administrarea sectoarelor Municipiului Bucuresti.

In mod evident hotararile nu precizeaza care este definitia actului de administrare, dar este de presupus ca primarii de sector cunosc aceasta notiune macar din legislatia specifica spatiilor locative (administrator de bloc). Schimbarea destinatiei acestor parcuri in afara de prejudiciile aduse orasului ar reprezenta o ilegalitate vadita chiar daca aceasta s-ar realiza printr-un plan urbanistic aprobat de consiliul local al sectorului.

Este de remarcat faptul ca nici o lege organica care trateaza aspectele patrimoniale ale unitatilor administrativ teritoriale nu face vorbire despre consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti.

Evidenta tenta politica, cu care “legiuitorul”, constituit dintr-o majoritate, este relevata si de modificarile succesive ale legii de capatai a administratie publice locale.

• Pentru prima data, la numai o luna dupa adoptarea ei, in sensul ca desi textul initial prevedea pentru Municipiul Bucuresti desemnarea unui numar de 2(doi) viceprimari la Primaria Municipiului Bucuresti, si cate un vice-primar la primariile de sector, s-a stabilit pe cale de exceptie, prin OUG nr.74/2001 aprobata prin legea nr.738/2001, ca pana la organizarea viitoarelor alegeri locale in Municipiul Bucuresti vor ramane 4 vice primari, cei desemnati in baza anterioarei legi a administratiei publice locale

• Prin legea bugetului de stat nr. 216/2001 s-a limitat schema de incadrare a aparatului executiv al Primariei Capitalei la maxim 700 de posturi, diminuindu-se, totodata, veniturile alocate administratiei publice locale

• Prin O.G. nr.80/2001 s-a redus numarul de autoturisme aflate la dispozitia Consiliului General al Municipiului Bucuresti desi Administratia publica a capitalei are un aparat de 700 de angajati, cu acestea trebuind sa se efectueze si exercitarea atributiilor de inspectie si control.

• Prin legile bugetare ulterioare, s-a diminuat an de an, bugetul alocat Primariei Municipiului Bucuresti, lipsind Primaria Municipiul Bucuresti de fondurile necesare unei administrari eficiente si profitabile contribuabililor.

• Prin legea nr. 453/2001 privind modificarea si completarea legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii s-au modificat regulile instituite privind autorizarea constructiilor pe teritoriul Municipiului Bucuresti, acestea trecand in competenta primarilor de sector, pe baza aprobarii date de Consiliul General la propunerea consiliilor locale ale sectoarelor, iar printr-o ordonanta(OG nr.5) adoptata pe data de 24.01.2002 autorizarea tuturor constructiilor a fost data in competenta primarilor de sector.

• Prin OUG nr.206/2002 aprobata prin legea nr. 713/03.12.2001 terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat trec in domeniul public al Municipiului Bucuresti si in administrarea primariei Capitalei. In acelasi mod se transfera si terenurile impreuna cu

Page 17: program de dezvoltare.pdf

17

cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamnat special de stat.

• Prin OUG nr.184/20.12.2001 toate acestea sunt transferate in administrarea consiliilor locale de sector. Si acestea nu sunt singurele acte normative si administrative ale aparatului central, prin care primarul general a fost succesiv, lipsit de instrumente, ca fonduri, patrimoniu, pentru o administrare eficienta si profitabila

• Fonduri ale institutiilor de creditare internationale, cu greu obtinute prin negocieri duse de Primarul General, au fost paralizate prin ordonante de urgenta ale guvernului sau prin neadoptarea de hotarari ale C.G.M.B., prin controale directionate ale Curtii de Conturi, Corpului de Control al Guvernului, etc. Municipiul Bucuresti are pe rolul instantelor judecatoresti/jurisdictionale

urmatoarele tipuri de litigii: Litigii civile :

• Actiuni in revendicare : pana la aparitia Legiii nr.10/2001 privind restituirea imobilelor abuziv nationalizate in perioada 1945-1989, a existat un numar deosebit de mare de actiuni judecatoresti privind obligarea Municipiului Bucuresti la restituirea in natura a imobilelor (cladiri si/sau terenuri) intrate in proprietatea statului in mod abuziv. Practica instantelor judecatoresti a fost unitara in sensul restituirii proprietatilor confiscate, obligand Municipiul Bucuresti prin Primarul General sa lase in deplina proprietate si posesie aceste imobile. In acest mod municipalitatea a emis cca 1500 dispozitii de restituire. Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, care prevede restituirea imobilelor pe cale administrativa, numarul procesele in revendicare in instanta a scazut.

• Actiuni in constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare-

cumparare incheiate in baza Legii nr.112/1995. Legea nr.112/1995, a dat posibilitatea chiriasilor ce locuiau in imobilele nationalizate, sa le cumpere in conditiii avantajoase, cu indeplinirea unor conditii. Pentru a fi vandut un imobil nationalizat nu trebuia sa fie revendicat de fostul proprietar, nici in baza Legii nr.112/1995, nici pe calea unei actiuni judecatoresti. Neindeplinirea acestei conditii a condus la inmultirea fara precedent a actiunilor judecatoresti prin care fostii proprietari ai imobilelor nationalizate au solicitat constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare-cumparare, incheiate in baza Legii nr.112/1995. Primaria Municipiului Bucuresti a avut calitatea de parata in aceste dosare, fiind vanzatoarea respectivelor imobile, chiar daca instrainarea a fost practiv facuta prin fostele ICRAL-uri. Solutiile instantelor judecatoresti au fost in principal de admitere a acestor actiuni si de anulare a contractelor de vanzare-cumparare. O consecinta negativa a acestor anulari de contracte a constituit-o obligarea Primariei Municipiului Bucuresti la plata valorii reactualizate a pretului platit de chiriasii - cumparatori evinsi (garantia pentru evictiune).

• Actiuni in regres impotriva Ministerului Finantelor Publice.

Page 18: program de dezvoltare.pdf

18

Obligata fiind, la plata reactualizata a contractelor de vanzare-cumparare anulate de instantele judecatoresti, Primaria Municipiului Bucuresti s-a vazut nevoita de a actiona in judecata Ministerul Finantelor Publice in vederea recuperarii acestor sume. Temeiul de drept la constituit prevederea clara din Legea nr.112/1995, potrivit careia Ministerul Finantelor este cel care a incasat efectiv sumele provenite din vanzarea imobilelor nationalizate. In prezent se afla cca 200 de dosare pe rolul instantelor judecatoresti, in care municipalitatea solicita restituirea sumelor de la Ministerul Finantelor Publice.

• Contestatii impotriva Dispozitiilor emise in baza Legii 10/2001. Conform Legii nr.10/2001, Primarul General al Municipiului Bucuresti emite in aplicarea acesteia dispozitii motivate de restituire ori de respingere. Aceste dispozitii sunt supuse controlului judecatoresc de catre instanta la solicitarea persoanelor nemultumite. Contestatiile se solutioneaza cu celeritate la Tribunalul Bucuresti. Obiectul acestor contestatii il constituie modificarea sau anularea dispozitiei, fie in sensul restituirii in natura, fie in sensul respingerii notificarii formulate in baza Legii nr.10/2001. In prezent se afla pe rolul instantelor judecatoresti cca 500 de astfel de contestatii.

• Actiuni in constatarea prescriptiei achizitive. Codul civil roman prevede ca o modalitate de dobandire a proprietatii prescriptia achizitiva (uzucapiunea) prin trecerea unei anumite perioade de timp si indeplinirea unor conditii privind posesia. Municipiul Bucuresti s-a confruntat in acesti ani cu numeroase actiuni prin care se solicita constatarea dobandirii proprietatii prin uzucapiune asupra unor terenuri aparent fara proprietar.

• Actiuni de iesire din indiviziune. Conform art.778 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. In acest temei, municipalitatea a fost obligata de catre instantele judecatoresti la atribuirea unor imobile catre diferite persoane fizice sau juridice sub conditia primirii unei sulte.

• Actiuni comerciale In perioada 2000-2004 municipalitatea a fost reprezentata in fata instantelor judecatoresti in 850 cauze comerciale, dintre care s-au solutionat favorabil 190. Drept urmare, s-au castigat 7.000.000 USD si 15 miliarde lei, sume intrate in bugetul municipalitatii.

Litigii in contencios administrativ Legea nr.29/1990, privind contenciosul administrativ, prevede ca orice persoana fizica sau juridica poate solicita anularea unui act administrativ cand se considera vatamat in drepturile sale recunoscute de lege. (art.1) Conform Legii nr.215/2001, privind administratia publica locala, Primarul General emite dispozitii, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti adopta hotarari. Aceste doua categoriii de acte administrative sunt supuse controlului de legalitate exercitat de prefect in baza Legii nr.215/2001 si controlului judecatoresc in baza Legii nr.29/1990.

Page 19: program de dezvoltare.pdf

19

In intervalul 2000-2004 au fost identificate 3 categorii de litigii in contenciosul administrativ :

• Actiuni formulate de prefect impotriva unor dispozitii de primar general si hotarari CGMB. In exercitarea atributiilor sale, prevazute de art.135 din Legea nr.215/2001, prefectul municipiului Bucuresti a atacat in contencios administrativ un numar de cca 100 de dispozitii ale Primarului General si cateva hotarari ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Conform Legii administratiei publice locale, actele administrative atacate de Prefect sunt suspendate de drept , pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunii, fapt ce atrage blocarea unor activitati curente ale PMB, cu efecte grave asupra bunului mers al actului de administratie publica.

• Actiuni formulate de terti impotriva unor dispozitii de primar general si hotarari CGMB. Desi pe rolul instantelor judecatoresti au existat incepand cu anul 2000 un nr. de cca 2000 de actiuni formulate de persoane fizice sau juridice care s-au considerat vatamate in drepturile lor, intemeiate pe Legea nr 29/1990 privind contenciosul administrativ, cea mai mare parte a acestora au fost castigate de municipalitate. Concluzia este aceea ca dispozitiile primarului general au fost emise cu respectarea prevederilor legale.

• Actiuni formulate de municipiul Bucuresti prin primarul general impotriva unor hotarari ale CGMB. Constatand grave incalcari ale legislatiei in vigoare si tehnicii legislative, prin emiterea unor acte administrative nelegale si inoportune de catre CGMB, municipiul Bucuresti prin Primarul General a atacat in contenciosul administrativ un numar de cca. 200 de hotarari ale CGMB.

Numarul dosarelor aflate pe rolul instantelor incepand cu anul 2000: • 2000 - 4319 cauze noi; • 2001 - 4056 cauze noi • 2002 - 5102 cauze noi • 2003 - 5502 cauze noi • 2004 - 2130 cauze noi

inregistrate pana in luna mai 2004.

Aplicarea Legii nr.10/2001

In evidenta municipalitatii se afla inregistrate 40.897 notificari formulate de catre persoanele indreptatite, in temeiul Legii nr.10/2001. Termenul limita pentru depunerea notificarilor a fost data de 14.02.2002, iar cel de depunere a actelor doveditoare ale dreptului de proprietate si al calitatii de mostenitor 30.06.2003.

• Dispozitii de restituiri in natura emise : - In anul 2001 - 214

Page 20: program de dezvoltare.pdf

20

- In anul 2002 – 519 In anul 2003 s-au emis un numar total de 1665 dispozitii din care 855 dispozitii de respingere 810 dispozitii de restituiri in natura In anul 2004 s-au emis in total 718 dispozitii din care 657 dispozitii de respingere 61 dispozitii de restituiri in natura. Nu s-au putut solutiona un numar mai mare de notificari, intrucat acestea nu sunt complete, pe de o parte notificatorii nedepunand actele solicitate in completare, iar pe de alta parte intarzierea transmiterii relatiilor solicitate de Primaria Municipiului Bucuresti. De asemenea, in evidenta se mai afla si cca 19.000 completari la dosarele existente.

Fata de volumul foarte mare de notificari depuse, care trebuie solutionate cu celeritate, este necesara suplimentarea corespunzatoare a posturilor din structura organizatorica a compartimentelor care aplica Legea 10/2001. De asemenea trebuie imbunatatit sistemul de salarizare al functionarilor publici care lucreaza pentru aplicarea Legii 10/2001 cat si asigurarea dotarii necesare in vederea unei bune functionari.

Remarcam faptul ca, o parte insemnata a activitatii juridice a municipalitatii se axeaza pe aplicarea Legii nr.10/2001 precum si pe punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti in materia restituirii imobiliare. Exista deci doua modalitati de restituire a imobilelor : una administrativa (avand ca temei Legea nr.10/2001) si una judecatoreasca (in temeiul sentintelor pronuntate de instantele judecatoresti).

Consecinta restituirilor in natura a imobilelor este cu greu suportata de catre o mare parte din populatia Bucurestiului si anume de catre chiriasi.

Desi exista un act normativ care se refera la protectia chiriasilor, si anume OUG nr.40/1999 acesta nu mai poate fi aplicat in prezent, in cazul chiriasilor ale caror locuinte au fost restituite proprietarilor prin sentinte judecatoresti.

Constitutia Romaniei consacra principiul egalitii in drepturi a tuturor cetatenilor, dar actele normative aflate in vigoare discrimineaza chiriasii, creand o situatie favorabila acelora care locuiesc in imobile restituite in temeiul Legii nr.10/2001.

OUG nr. 40/1999 prevede la art.2 obligatia proprietarilor, persoane fizice sau juridice de a prelungi la cererea chiriasilor, contractele de inchiriere ,pentru o perioada de 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante ``, adica pana la data de 8 aprilie 2004.

HG nr.498/2003 prin care se aproba normele metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001 la art 13.1 prevede ca, daca prin procedura administrativa s-a restituit in natura un imobil afectat de un contract de inchiriere, proprietarul incheie cu chiriasul un contract de inchiriere , conform procedurii prevazute de OUG 40/1999 ,, termenul de 5 ani curgand de la data deciziei de restituire in natura``.

Iata, deci ca persoanele care au calitatea de chiriasi in imobilele restituite prin sentinte judecatoresti vor fi evacuate de catre proprietari intrucat in data de 8.04.2004 expira termenul de « protectie » acordat de catre legiuitor.

Se impune deci cu precadere adoptarea unor solutii de natura a proteja cu adevarat aceasta categorie, prin construirea de catre ANL (care dispune atat de mijloace financiare cat si de terenuri pe care le administreaza) a unor ansambluri de locuinte destinate chiriasilor din imobilele restituite in natura, cu atat mai mult cu cat aceasta este si va fi o mare problema sociala.

Propuneri de modificari legislative care sa asigure

1. intarirea autoritatii institutiei Primarului General

Page 21: program de dezvoltare.pdf

21

2. limitarea cazurilor in care CGMB sa poata adopta hotarari fara raportul compartimentelor de specialitate

3. prevederea explicita ca prin actele administrative adoptate de autoritatea deliberativa (CGMB) sa nu poata impiedica exercitarea atributiilor recunoscute de lege autoritatii executive

4. recunoasterea explicita a dreptului primarului de a sesiza instanta de judecata atunci cand se adopta hotarari cu incalcarea prevederilor legale, conferindu-i acestuia accesul neingradit la justitie

5. dreptul primarului de a emite acte normative de stabilire si sanctionare a contraventiilor, ca o finalitate a dispozitiilor normative, obligatorii pentru locuitorii unitatii administrativ-teritoriale

6. prevederea explicita prin care anumite activitati care sunt de interes municipal sa nu mai poata fi divizate de catre CGMB (exemplu : administrare patrimoniu imobiliar, strazi, parcuri, etc).

Page 22: program de dezvoltare.pdf

22

Sfera de aplicabilitate a programelor si proiectelor

I. Reabilitare, reconstructie si revitalizare urbana in Bucuresti

Municipiul Bucuresti dispune de rezerve importante de potential, dar starea generala este, insa, departe de a corespunde exigentelor de ordin tehnic, economic, ecologic, estetic, cultural etc., impuse de politica de dezvoltare de tip european. Pierderea de potential ca urmare a amanarii deciziei de modernizare nu numai ca produce efecte negative imediate dar induce pe termen mediu si lung pierderi enorme, solicita costuri tot mai mari, accentueaza inelasticitatea la schimbare, cu rezonanta in intreg sistemul economic si in conditiile de viata ale zonei. De asemenea, insuficienta cadrului legislativ, institutional si comportamental influenteaza negativ relansarea unei activitati eficiente.

Totodata, pozitia de capitala si aceea de prima poarta a relatiilor cu Europa si cu intreaga lume amplifica exigentele pentru pastrarea valorilor nationale.

Întreaga dezvoltare urbanistica trebuie abordata nu de pe pozitia unei capitale marginase, izolate de lumea postindustriala. Fara o strategie coerenta menita sa metamorfozeze capitala tarii, municipiul Bucuresti nu va putea deveni cu adevarat o capitala in zona Europei centrale si de est. Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii

Distingem in cadrul orasului Bucuresti, in principal, trei tipuri de zone in care se impune implementarea unor strategii si operatiuni de reabilitare urbana:

1. Zonele istorice (zonele construite protejate) – decazute / degradate ; 2. Zonele urbane destructurate ; 3. Zonele de locuinte colective.

Analizele situatiei existente evidentiaza, pe langa disfunctionalitatile complexe concentrate in aceste zone, un ridicat potential de valorificare si dezvoltare a acestora. Prin fixarea unor obiective strategice si derularea unor programe de actiuni in scopul revitalizarii, reabilitarii si reconstructiei urbane a acestor zone, municipalitatea va lansa parteneriate public – private in scopul valorificarii oportunitatilor de afaceri si ridicarii bunastarii bucurestenilor.

Reabilitarea Zonelor Construite Protejate

Zona Centrului Istoric Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric.

Zona Centrului Istoric ocupa o suprafata de aproximativ 50 ha, in centrul geografic al orasului si este amplasata in perimetrul cuprins intre:

• bd. Elisabeta – la nord • str. Hristo Botev – la est • bd. Corneliu Coposu şi Splaiul Independenţei – la sud • Calea Victoriei – la vest.

Caracterul specific al zonei centrului istoric rezultă din valoarea sa ca

rezervaţie de arhitectură. Această valoare trebuie păstrată şi promovata la nivelul dezvoltării oraşului ca viitoare capitală in cadrul Uniunii Europene. Programele de succes din domeniul dezvoltării zonelor centrale cu valoare de patrimoniu din Europa

Page 23: program de dezvoltare.pdf

23

realizează legături intre turism, conservarea patrimoniului istoric, muzee, activităţi tradiţionale, artă, resurse naturale şi alte elemente de interes pentru a crea parteneriate puternice in scopul conservării, imbunătăţirii, promovării şi gestionării acestor resurse ce nu pot fi inlocuite. - situatia existenta

Zona si-a pastrat caracterul si aspectul, cu multe cladiri de importanta arhitecturala si istorica, incluzand cladiri publice, biserici si locuinte. In Zona Istorica sunt in jur de 520 cladiri, din care 38% sunt inregistrate ca fiind semnificative arhitectural. Functiunile dominante sunt financiar-bancare si comerciale: Banca Nationala si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate in partea de N – V a acestei supafete, magazinele in S – V, iar locuintele in toata partea de sud. Mare parte din aceste cladiri sunt proprietatea Municipalitatii.

Fondul construit are o valoare tehnica inegala, cu multe constructii in stare mediocra, degradate, sustinute de o infrastructura edilitara care necesita imbunatatiri.

Zona este foarte bogata in valori de patrimoniu urbanistic si cultural, care confera identitate si prestigiu orasului - numeroase constructii cu valoare arhitecturala, istorica si ambientala, care detin un puternic potential turistic si economic, valorificat in prezent doar partial.

Terenurile si constructiile apartin domeniului public sau privat. Zona beneficiaza de studii si proiecte deja elaborate si de programe de finantare a interventiilor in vederea reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare.

Foarte important este faptul ca exista un interes si o vointa politica a edililor orasului, clar exprimate, pentru dezvoltarea acestei zone.

In perioada 2000-2002 Primaria Municipiului Bucuresti, a derulat impreuna cu U.N.D.P. (Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite) un proiect numit “Un Bucuresti Frumos”, care a avut urmatoarele obiective :

- Sa pregateasca, sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din caminele de copii, in vederea integrarii lor sociale ;

- Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al Bucurestiului, prin refacerea fatadelor cu semnificatie arhitectonica deosebita si a pavajului strazilor din aceasta zona.

Au fost efectuate lucrari de reparatii in valoare de peste 1 mil. USD dupa cum urmeaza :

- lucrari de reparatii la : Gradinita nr. 54 si la Scoala nr. 66 in valoare de 31.717 UDS, la Casa de Casatorii a sectorului 3 in valoare de 217.665 USD ;

- pavari de strazile:Covaci, Selari si Gabroveni in valoare de 118.377 USD - restaurari de fatade la urmatoarele imobile : Franceza 56, Franceza 54,

Halelor 3, Halelor 15, Halelor 17, Franceza 60 in valoare de 103.155 USD.

Page 24: program de dezvoltare.pdf

24

- obiective urbanistice propuse

Studiul elaborat de municipalitate se bazează pe situaţia actuala din zona centrului istoric şi pe tendinţele de dezvoltare a pieţei imobiliare din Bucureşti. Direcţiile propuse de acţiune iau in considerare experienţe similare din oraşe din Europa centrală şi de est (Lublin in Polonia şi Vilnius in Lituania). In plus, ele pornesc de la premiza că un program coerent de revitalizare a zonei trebuie sustinut prin formularea unor politici specifice şi prin facilitarea şi coordonarea acţiunilor celorlalţi actori importanţi in proces – comunitate, sector privat, agenţii guvernamentale, agenţii internaţionale. Politicile specifice sunt politicile sectoriale de dezvoltare, politici zonale, controlul dezvoltarii si promovarea centrului istoric.

Politici sectoriale de dezvoltare: politica utilităţilor şi serviciilor publice

Este prioritara pentru municipalitate, fiind considerata un catalizator al dezvoltarii care determina capacitarea interesului sectorului privat. Politica formulată in această direcţie se referă la:

Asigurarea capacităţilor reţelelor edilitare in concordanţă cu cererea consumatorilor.

Asigurarea coordonării, din punct de vedere al graficului de realizare, intre investiţiile in infrastructură şi reabilitarea fondului construit.

politica de investiţii

politica de trafic

politica de chirii

politica mediului urban

politica de dezvoltare instituţională Din punct de vedere instituţional, există trei ipoteze de organizare a cadrului de gestionare a operaţiunilor de dezvoltare/revitalizare:

Ipoteza 1 – Primăria, singură, este implicată in managementul operaţiunilor, iar sectorul privat operează pe baze comerciale zona, in concordanţă cu obligaţii contractuale precizate.

Ipoteza 2 – Primăria, in parteneriat cu sectorul privat, realizează managementul operaţiunilor.

Ipoteza 3 – Transformarea unei direcţii din primărie intr-o societate comercială având consiliul drept unic acţionar.

Modul de abordare al dezvoltarii institutionale va fi decis de noul Consiliu General al Municipiului Bucuresti.

Page 25: program de dezvoltare.pdf

25

Politici zonale: Din punctul de vedere al formulării unor politici de dezvoltare pe arii de intervenţie, Zona Centrului Istoric este structurată astfel:

Zona 1 – zonă cu caracter preponderent comercial, situată de-a lungul străzii

Lipscani, intre str. Smârdan şi bd I.C.Brătianu; Zona 2 – zonă de birouri, de-a lungul bd. Elisabeta şi Carol; Zona 3 – zonă de birouri – centrul financiar; Zonele 4 şi 5 – dezvoltări de birouri, de-a lungul Splaiului Independenţei; Zona 6 – birouri in zona străzii Hristo Botev şi Căii Moşilor; Zonele 7, 8 şi 9 – cu caracter preponderent de recreere, cultură, agrement; Zona 10 – cu caracter rezidenţial; O zonă de culoar comercial, de-a lungul arterelor majore de circulaţie şi al

străzilor cu caracter comercial. Pe fiecare arie in parte, politicile de dezvoltare trebuie să conducă la conservarea caracterului esenţial, la renovarea fondului construit existent şi să stimuleze investiţii şi localizarea acelor funcţiuni/activităţi ce-i conferă locului specificitate şi valoare:

Aceste obiective au determinat inceperea proiectului de reabilitare a zonei istorice a Bucurestiului, cu o valoare totala a investitiei de 9,5 MEURO, din care: 8,0 MEURO – credit BERD

1,5 MEURO – alocatie buget local

Page 26: program de dezvoltare.pdf

26

Implementarea proiectului se estimeaza a se face pana la sfarsitul anului 2006. Proiectul de reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului de odinioara (dar cu facilitati moderne), stimuland activitatile economice si sociale si conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului si include :

- actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica - dezvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot continand strazile ce

trebuie restaurate in cadrul acestui Proiect - dezvoltarea unei Strategii de Restaurare. - proiectarea si supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitatilor si

strazilor precum si pietonalizarea. Componenta principala a proiectului consta in reabilitarea si extinderea retelelor de:

- apa si canalizare - gaz metan - electricitate - telefonie - pasaje pietonale - iluminat stradal Vor fi reabilitate si amenajate arterele de circulatie publica din zona si

pavimentele. Se vor transforma si amenaja in mod adecvat unele artere carosabile in pietonale concomitent cu realizarea unui parcaj subteran in zona. Scopul general este “impulsionarea” restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici si privati in modernizarea cladirilor. Zona va deveni mult mai atractiva atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori si va facilita dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor, turism, divertisment si a altor activitati economice. La terminarea implementarii proiectului, urmatoarele strazi vor fi destinate strict traficului pietonal :

- Lipscani - Stavropoleos - Bacani - Hanul cu tei - Franceza - Blanari - Pictor Tonitza - Patrascu Voda

Proiectul prevede si amenajarea citorva parkinguri de suprafata care sa absoarba interdictiile de circulatie auto pe strazile de mai sus. Aceste parkinguri vor fi amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi, dintre care exemplificam:

- Sfanta Vineri – 300 locuri parcare - Caldarari – 140 locuri parcare - Gabroveni – 200 locuri parcare - Toma Caragiu – 300 locuri parcare.

Page 27: program de dezvoltare.pdf

27

Page 28: program de dezvoltare.pdf

28

Beneficii si eficienta socio-economica a proiectului:

- imbunatatirea mediului stradal si a infrastructurii publice in scopul incurajariii conservarii si restaurarii siturilor din zona

- impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici sau privati in modernizarea cladirilor, in scopul cresterii atractivitatii atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori prin dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor si a altor activitati economice si de birouri;

- crearea a numeroase locuri de munca atat pe timpul executiei lucrarilor cat si dupa terminarea acestora;

- dezvoltarea turismului.

Page 29: program de dezvoltare.pdf

- Reabilitarea infrastructurii in Centrul Istoric

Situatia Existenta

Situatia Propusa

29

Page 30: program de dezvoltare.pdf

30

- strategia de reabilitare Este conceputa a se realiza prin operatiuni combinate de reabilitare,

restaurare, reconstructie la nivelul obiectelor si ansamblurilor de arhitectura, sau de revitalizare si reabilitare urbana a unor zone :

- restaurarea sau renovarea unor constructii existente ; - realizarea de noi constructii pentru completarea si definirea atmosferei

specifice ; - imbunatatirea calitatii mediului, a imaginii urbane si a spatiilor publice ; - realizarea unor trasee si zone pietonale, destinate comunicarii sociale /

contactului comunitar ; - renovarea infrastructurii tehnico-edilitare.

- oportunitati de afaceri in parteneriat public – privat - investitii in operatiuni de restaurare sau renovare a cladirilor existente de

patrimoniu, avand diferite functiuni : turistice, de agrement, comerciale, de birouri, locuinte ;

- investitii in constructii noi si amenajari de spatii exterioare: parcaje publice, amenajari de trasee si spatii publice pietonale, spatii comerciale si hoteluri de mica anvergura, locuinte, agrement, birouri de mica anvergura ;

- investitii in reabilitare de instalatii si echipamente edilitare, interioare sau exterioare ;

- parteneriat in probleme de know-how, management, marketing, programe de dezvoltare, gestiune.

Reabilitarea Zonelor Destructurate

Caracteristica este Zona Noului Centru, cunoscuta sub numele de «Zona Bucuresti 2000».

- situatia existenta

Zona denumita «Bucuresti 2000» este situata ultra-central, adiacenta Centrului Istoric al orasului si ocupa cca. 485 ha, din care cca. 200 ha teren liber ; beneficiaza de accesibilitate foarte buna si de prezenta unor cladiri politico-administrative reprezentative pentru statutul de Oras-Capitala al municipiului Bucuresti. In zona sunt reprezentate functiunile : rezidentiala (de buna calitate) si servicii pentru populatie si pentru agenti economici (total insuficiente). In zona sunt prezente si valori deosebite de patrimoniu cultural, istoric, arhitectural, vecinatatea cu centrul istoric oferind un potential cu valente turistice.

- obiective urbanistice

• Constituirea unui pol urban, continand servicii de importanta supramunicipala, nationala si europeana ;

• Remodelarea si completarea centrului politic-administrativ national existent ; • Reabilitarea subzonelor destructurate.

- strategie de reabilitare si revitalizare

• Valorificarea potentialului funciar existent prin realizarea unor ansambluri importante, coerente, reprezentative pentru functiunea de Oras-Capitala - aproximativ 200 ha teren liber

Page 31: program de dezvoltare.pdf

31

• Promovarea unor dezvoltari / investitii pentru ansambluri functionale cu caracter mixt, diversificat, purtatoare de valoare adaugata ridicata pe piata internationala : birouri, comert, hoteluri, agrement, cultura, locuinte

• Promovarea unor forme de management si marketing urban performant, prin valorificarea resurselor si potentialului existent, a oportunitatilor de afaceri

• Ridicarea nivelului de atractivitate a zonei, prin imbunatatirea accesibilitatii - a transportului public, a infrastructurii si echipamentelor tehnico-edilitare.

- oportunitati de afaceri

• cumpararea/ asocierea/ concesionarea de terenuri libere sau propice investitiilor investitii in constructii de birouri, hoteluri, galerii si spatii comerciale en-detail / de lux/ cu capacitate variabila, locuinte – exista o piata potentiala de cca. 2.000.000 mp suprafata desfasurata, cu functiuni diverse

• investitii independente/ in parteneriat public-privat pentru dezvoltarea transportului public/ a sistemelor de parcare publica, la sol si in subteran

• asistenta, consultanta tehnica si manageriala

Reabilitarea cartierelor de locuinte colective Zonele de locuinte colective, realizate sub forma unor mari ansambluri in

perioada 1960-1985, sunt amplasate in zonele semicentrale si in cartierele periferice ale orasului si asigura locuinte pentru circa 1.300.000 locuitori.

- situatia existenta

Ansamblurile sunt formate din unitati colective de locuire cu Parter si 4-10 etaje, in structuri constructive de caramida portanta sau de beton armat, corespunzatoare, cu o densitate ridicata. Se constata un fenomen de uzura fizica si morala, atat la nivelul structurilor constructive cat si la cel al echipamentelor tehnico-edilitare; zonele prezinta disfunctionalitati de natura functional-urbanistica:

• lipsa echipamentelor sociale corespunzatoare calitativ si cantitativ, de interes local

• microclimat necorespunzator, arid iarna si vara, cauzat de distrugerea spatiilor verzi si inexistenta unor oglinzi de apa / fantani

• deficit de locuri de parcare / garare in conditii adecvate

• rezolvari tehnice si spatiale necorespunzatoare in prezent, amenajari dezorganizate si imagine monotona si neatractiva.

- obiective urbanistice • imbunatatirea calitatii tehnice, functionale si stilistice a unitatilor de locuit, a

ansamblurilor construite

• ridicarea gradului de satisfactie a locuitorilor, prin imbunatatirea conditiilor de viata si a starii de sanatate, prin imbunatatirea calitatii microclimatului

- strategia de reabilitare • renovarea, reabilitarea si reconfigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si a

sistemului de circulatii publice, personalizarea si diferentierea unitatilor si ansamblurilor de locuit, crearea unor spatii publice de contact comunitar in cartierele de locuinte colective

Page 32: program de dezvoltare.pdf

32

• completarea sistemelor de dotari si echipamente social-culturale, corectarea si adecvarea unor solutii arhitecturale si urbanistice / tehnice, functionale si stilistice

• implicarea locuitorilor in gestionarea propriilor probleme colective prin promovarea unor forme moderne de parteneriat intre administratia municipala si asociatiile de locatari.

- oportunitati de afaceri • investitii in realizarea de parcaje auto etajate, subterane sau supraterane, de

capacitate mica / medie, in structuri usoare cu cost redus, cu chirii moderate, piata estimata fiind de 350.000 de posesori de autoturisme

• investitii in completarea / constituirea retelelor de echipamente social-culturale, de interes local

• reabilitarea structurilor existente, a spatiului functional si a fatadelor constructiilor existente

• investitii sau parteneriate pentru imbunatatirea transportului public

• investitii in retehnologizarea / modernizarea sistemului de termoficare sau in sisteme de incalzire descentralizata

• investitii in realizarea de locuinte sociale in sisteme semi-colective sau private, diversificate ca marime sau structura functionala.

Influente ale politicilor si operatiunilor de reabilitare urbana asupra calitatii vietii urbane

Reabilitarea unor zone urbane, prin operatiuni de restaurare, renovare, reconstructie, produce efecte benefice, directe sau mediate, subtile, asupra calitatii vietii rezidentilor sau a altor utilizatori, exprimand dincolo de politica urbana si un set de politici sociale.

Reabilitarea centrului istoric va regenera calitatea tuturor functiunilor localizate

in zona, atat pe cea rezidentiala pentru locuitorii zonei, dar si pentru cei cazati temporar ca turisti.

Cresterea calitatii serviciilor, turismului, a amenajarii spatiilor publice reprezinta si o chestiune de interes general, intrucat confera o calitate superioara a vietii urbane, determinand cresterea atractivitatii si a prestigiului orasului, generand experiente noi, evenimente memorabile, « trairi »ale locului, dar si cresterea bunastarii generale prin atragerea investitiilor.

De asemenea, restructurarea urbana si reabilitarea zonei «Bucuresti 2000»,

axata, in principal, pe masuri de reorganizare si remodelare a spatiului, promite sa produca atat influente directe pozitive asupra confortului si gradului de satisfactie a celor ce vor beneficia direct de utilizarea noilor functiuni urbane – datorita noii structuri a spatiilor publice, a varietatii de servicii oferite, a noilor imagini si efecte urbane, cat si influente imediate asupra altor zone si categorii de populatie, prin introducerea marilor suprafete de teren urban destructurat in circuitul economic, social si cultural al orasului.

Zona «Bucuresti 2000» ar putea genera venituri importante la bugetul Primariei, iar acestea ar putea fi redistribuite in baza unor politici social-urbanistice (eventual si in beneficiul unor arii defavorizate / in cartiere marginase, ridicand nivelul de calitate a vietii locuitorilor prin imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si

Page 33: program de dezvoltare.pdf

33

social-culturale, prin crearea de locuri de munca, etc), imbunatatindu-se in ultima instanta nivelul de coeziune social-economica si de bunastare a comunitatii bucurestene.

Reabilitarea urbana a marilor ansambluri de locuinte colective, bazata mai

mult pe operatiuni de renovare si completare a unitatilor de locuit, dar si pe restructurarea functionala si spatial-configurativa din punct de vedere urbanistic la nivelul complexelor de locuit, va produce efecte pozitive atat la nivelul confortului fiecarei gospodarii, dar si in plan social, imbunatatind gradul de comunicare si coeziune comunitara.

Toate aceste tipuri de operatiuni, fie de mare amploare pe arii mari,

concentrate, fie la scara redusa, punctuale si dispersate, devin motoare economice si sociale, generatoare de venituri publice sau private, de locuri de munca si astfel, indirect, de calitate a vietii urbane.

Page 34: program de dezvoltare.pdf

34

II. Investitii si reabilitare in infrastructura de locuinte Dezvoltarea Municipiului Bucuresti si existenta unei infrastructuri de locuit necorespunzatoare au condus, pe de o parte la construirea si achizitionarea de pe piata imobiliara de noi locuinte, si pe de alta parte la consolidarea celor existente aflate in mare dificultate. Aceasta cerinta a determinat municipalitatea sa demareze un amplu program privind achizitionarea de noi apartamente precum si : Construirea de noi apartamente (blocuri/ apartamente date in folosinta in anii 2000-2004) : 21 blocuri – 871 apartamente POZ. ANSAMBLUL BLOCUL NR. APT.

1 ELECTRONICII XVI C SC.1 122 MARASESTI M39 40+20(PMB)3 P. ISPIRESCU P22B 33(PR.SOC.)4 P. ISPIRESCU P22C 34 (PR.SOC.)5 ELECTRONICII XVI C SC.2 12(ORD.19/1994)6 LABIRINT L118A 297 CALARASI 54 488 P. ISPIRESCU P22A 34 (PR.SOC.)9 P. ISPIRESCU P21a2 3310 LABIRINT L113 40(LG.114)11 P. ISPIRESCU P21a1 3412 P. ISPIRESCU P22 34 (PR.SOC.)13 LABIRINT L116 SC. 1,2,3,4 62(LG.114)14 P. ISPIRESCU P21c1 SC. 1,2 5115 UNIRII F5 SC.1 1616 13 Septembrie V4 48(PROT.SOC.)17 UNIRII H1 SC.5 5918 OLTENITEI 52 52(ORD.19/1994)19 OLTENITEI 55 60(ORD.19/1994)20 OLTENITEI 56 52(ORD.19/1994)21 MARASESTI M23 78(ORD.19/1994)

TOTAL 871 din care locuinte sociale. 183

Achizitionarea de noi locuinte de pe piata imobiliara

Din studiile efectuate de catre Primaria Municipiului Bucuresti, s-a constatat ca piata imobiliara din Bucuresti ofera un surplus de apartamente neocupate in numar de cca. 5 – 6 000.

Totodata, pretul unui apartament cumparat de pe piata este cu ≈ 50% mai ieftin decat unul nou construit, un factor important fiind si timpul necesar construirii ≈ 2 ani, fata de≈2 luni necesare organizarii licitatiei de achizitie de pe piata a apartamentelor libere existente.

Tinand cont de aceste aspecte, in perioada 2000-2002 au fost achizitionate de pe piata imobiliara 165 de apartamente in valoare totala de 40.600.000.000 lei (aprox. 1.500.000 USD) care au fost repartizate ca locuinte sociale.

Page 35: program de dezvoltare.pdf

35

Consolidarea imobilelor de locuit in perioada 2000-2004 • Situatia consolidarii imobilelor: • Expertize tehnice efectuate : 2.612 imobile – 78.360 apartamente ; • Incadrate in clasa I de risc seismic: 349 imobile - 5.849 apartamente, din care

122 imobile - 3.343 apartamente, cu regim de inaltime mai mare de P+4 si realizate inainte de 1940; - din cele 122 imobile un nr. de 33 imobile sunt cuprinse in programul de

actiuni pe anul 2004, dupa cum urmeaza: - 20 imobile cu proiecte de consolidare elaborate si avizate; - 5 imobile cu proiecte in diferite faze de elaborare; - 8 imobile – propuneri pentru proiectare 2004.

- din cele 33 imobile: - 3 imobile – 45 ap. cu lucrari de consolidare finalizate si receptionate:

intr. Vasile Paun 5, str. Iuliu Barasch 12 si str. Gheorghe Marinescu 3; - 7 imobile – 259 ap. in executie lucrari de consolidare: str. Paleologu 3,

bd. Lascar Catargiu 15a, str. Mihai Eminescu 17, bd. Nicolae Balcescu 25, calea Victoriei 33-35, str. Jean Louis Calderon 59 si str. Ion Brezoianu 44;

- 2 imobile – 87 ap. cu contract de executie in curs de semnare: str. Mendeleev 17 colt cu str. Piata Amzei 15 si str. C. A. Rosetti 25;

- 3 imobile – 200 ap. in curs de pregatire a documentelor de licitatie – executie: str. Maria Rosetti 55, str. Stirbei Voda 17 si bd. Nicolae Balcescu 24;

- 5 imobile – 259 ap. cu proiecte in curs de elaborare: calea Victoriei 101, calea Victoriei 124, calea victoriei 128a, bd. I. C. Bratianu 5 si str. Boteanu 3a-3b;

- 5 imobile – 234 ap. – in curs de completare a documentelor (de catre asociatia de proprietari): str. Alexandru Beldiman 1, calea Victoriei 25, str. Stelea Spataru 17, str. Ion Brezoianu 38 si str. Vasile Lascar 18;

- 8 imobile – 219 ap. – propuneri pentru proiectare 2004: str. Ion Campineanu 9, str. Armeneasca 28, str. Armeneasca 28a, str. Semilunei 8, str. Sfantul Elefterie 11, bd. Nicolae Balcescu 32-34, str. Victor Eftimiu 9 si bd. Mihail Kogalniceanu 51.

La aceasta data stadiul lucrarilor pentru aceste 33 de imobile este urmatorul: - Lucrari de consolidare realizate : 3 imobile - 45 apartamente ; - Lucrari ce se realizeaza in anul 2004: 9 imobile - 346 apartamente ;

din care : - 7 imobile - 259 apartamente - in executie ; - 2 imobile - 87 apartamente, cu contracte in curs de perfectare; - 21 imobile - 910 apartamente ce urmeaza a intra in

consolidare in etapa urmatoare din care : - 3 imobile - 200 apartamente - pregatire licitatie executie; - 5 imobile - 259 apartamente - cu proiect in elaborare; - 5 imobile - 234 apartamente - in pregatire cu asociatiile

de proprietari: - 8 imobile - 217 apartamente - pregatire licitatie

proiectare;

Realizari valorice : - Valoarea lucrarilor la cele 3 imobile consolidate : 24.826.180 mii lei ; - Valoarea lucrarilor realizate, cumulat la 31.03.2004 : 80.305.735 mii lei ;

Page 36: program de dezvoltare.pdf

36

- Valoarea lucrarilor la imobilele cu contract la semnat (executie in 2004-2006) : 58.305.735 mii lei ;

- Valoarea lucrarilor la imobilele in curs de executie pe anul 2004 : 91.472.616 mii lei ;

- Valoarea totala pentru consolidari locuinte prin bugetul pe anul 2004 : 218.812.200 mii lei.

Program consolidari 2005-2008 Primaria Municipiului Bucuresti isi propune ca in perioada 2005-2008: - sa expertizeze intre 10-15 imobile pe an - sa elaboreze si sa contracteze 10 proiecte tehnice de consolidare pe an - sa contracteze executia lucrarilor de consolidare a 10 imobile pe an. - sa finalizeze consolidarile la cele 122 de imobile incadrate in clasa 1 de

risc seismic, cu regim de inaltime mai mare de P+4 etaje, construite inainte de anul 1940.

Realizarea acestui program depinde de solicitarile asociatilor de

proprietari/locatari, de modul in care acestia isi completeaza documentele necesare procesului de consolidare, prevazute in legislatia in vigoare (OUG 20/1994, republicata) si de sumele alocate de la bugetul de stat, precum si cele alocate prin bugetul PMB, pentru acest proiect.

In privinta constructiilor noi de locuinte Primaria Municipiului Bucuresti nu mai

are, conform legii, atributii in acest domeniu, acestea fiind preluate de primariile de sector.

Page 37: program de dezvoltare.pdf

37

III. Transportul Urban – instrument de restructurare si dezvoltare urbana

Transporturile influenteaza si la randul lor, sunt influentate de caracteristicile

dezvoltarii economice. Ele contribuie, in mod substantial la formarea P.I.B., creeaza oportunitati pentru angajarea fortei de munca si beneficii indirecte orientate catre dezvoltarea regionala si globalizare. Din aceste motive, putem aprecia ca transporturile reprezinta o putere economica, un liant si un factor de influenta al celorlalte sectoare de activitate. Totodata, nu trebuie uitat si faptul ca transporturile reprezinta “sursa” unor externalitati pozitive prin stimularea activitatilor conexe (de productie, comert, etc.) influentand nivelul productivitatii si al cresterii economice in ansamblu.

Problemele de transport urban se amplifica atat datorita marimii teritoriului, a cresterii sferei productiei si a altor activitati, cat si a cresterii numarului de autovehicule.

Orasul prezentului si viitorului a facut obiectul planului director de dezvoltare, elaborat si pe baza unor studii generale de circulatie (PUG). Dezvoltarea vertiginoasa a Capitalei, punerea in functiune a numeroase obiective, au condus la o crestere considerabila a transportului interior de toate categoriile.

In Bucuresti, fenomenul aglomerarii a aparut cu preponderenta in anii 1990. Acest fapt se datoreaza atat cresterii accentuate a gradului de motorizare cat si datorita capacitatii scazute a arterelor de circulatie care nu mai pot asigura fluenta si siguranta circulatiei. Aparitia aglomerarilor pune in evidenta faptul ca se tinde spre atingerea limitei de capacitate a retelei, modificandu-se intensitatea traficului si influentandu-se negativ calitatea infrastructurilor pana in momentul aparitiei imposibilitatii de deplasare deci a blocajului (ambuteiaj, strazi pline, masini blocate).

Similar cu dezvoltarea majoritatii oraselor europene, din cele mai indepartate

timpuri pana la sfarsitul sec XIX, orasul Bucuresti, limitat in trecut la vechiul centru Curtea Veche – Sf. Gheorghe, era legat de principalele drumuri de legatura cu tara, drumuri care s-au dezvoltat si pastrat pana azi, devenind actualele artere de penetratie ale orasului. Intre aceste penetratii s-au realizat legaturi stradale si o textura de strazi locale care sa delimiteze parcelele pentru locuinte unifamiliale si sa asigure accesul la acestea.

In conditiile dezvoltarii orasului, circulatia rutiera se schimba, viteza de circulatie creste, volumul de transport creste in concordanta cu tendintele de dezvoltare materiala si sociala a locuitorilor. Se impune deci, transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie, intr-un nou sistem eficient, corespunzator unui oras nou, cu vitalitate sporita in toate domeniile, productia materiala, activitatea administrativa, politico-sociala, strategica, etc. In acest context, studiile de urbanism/circulatie urmaresc conceptul de zonificare a teritoriului orasenesc si de realizare a sistemului radial–inelar al retelei stradale majore. Principiile care au stat la baza organizarii retelei stradale principale sunt:

- Asigurarea circulatiei intre importantele puncte de interes: cartiere de locuinte, platforme industriale, etc.

Page 38: program de dezvoltare.pdf

38

- Asigurarea unei structuri a retelei stradale urbane, pe principiul arborescent (artere-magistrale orasenesti cu bifurcatii de artere in cartiere, iar acestea din urma, cu ramificatii in strazi locale de acces la obiective)

- Asigurarea unor conditii ecologice, prin dispunerea arterelor magistrale la

limita exterioara a unor zone functionale importante (ansambluri de locuinte sau locuri de parcare), in interiorul carora sa patrunda numai artere locale de colectare si de acces

- Prevederea de artere catre zonele verzi, de odihna, de recreere

- Dimensionarea capacitatii de circulatie a arterelor, astfel incat sa se

asigure cel putin un minim in viabilitatea orasului, in raport de marimea sa. Acquis-ul comunitar la nivel local in acest domeniu, cu trimitere directa si

utilizare in documentele de lucru ale Primariei Municipiului Bucuresti, s-a realizat prin studierea si aplicarea urmatoarelor directive:

• Directiva Parlamentului European si a Consiliului 99/62 pentru utilizarea anumitor infrastructuri;

• Decizia Consiliului si Parlamentului European 1692/96 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei trans-europene de transport;

• Directiva Consiliului 881/92/EEC privind accesul pe piata a transportului de marfuri pe drumurile din Comunitate catre sau de pe teritoriul unui Stat Membru catre alt Stat Membru. Aceasta directiva are in vedere principiul liberei circulatii, non-discriminarii si egalitatii conditiilor de transport.

• Directiva Consiliului 3820/85/EEC privind armonizarea legislatiei sociale legate de transportul rutier;

• Directiva Consiliului 88/593/EEC privind procedeele standard de control pentru implementarea reglementarii 38822/85/EEC;

• Directiva Consiliului 96/26/EC privind certificarea profesionala de transport rutier si recunoasterea mutuala a diplomelor, certificatelor si altor atestari formale, in scopul de a facilita acestor operatori dreptul de liber acces in sistemul transporturilor nationale si internationale;

• Directiva Consiliului 76/914/EEC privind nivelul minim al calificarii pentru unii conducatori auto;

• Directiva Consiliului 96/53/EC care stipuleza dimensiunile maxime autorizate in transportul national sI international, precum si greutatea maxima admisa in trafic;

• Directiva Consiliului 95/50 privind procedurile de control pentru transportul marfurilor periculoase;

• OMT 150/17.03.1999 prin care se pun in aplicare prevederile Directivei 76/914/CEE/1976 pentru transportul rutier; - Directiva 96/53/CE/1996 privind traficul national si international; - Regulamentul Consiliului 3820/85/CEE/1985 privind armonizarea

legislatiei sociale referitoare la transportul rutier cu referinte conexe; - Prevederile Regulamentului Consiliului nr.11/60 (amendat prin

Regulamentul 3626/84) pentru aplicarea art. 79 al Tratatului CE;

Page 39: program de dezvoltare.pdf

39

Reteaua stradala principala

Reteaua stradala principala (sistemul major de circulatie) a orasului, in lungime de 453 Km, pastreaza configuratia traditionala a sistemului radial–inelar. Sistemul radial–inelar este impus orasului Bucuresti pe considerente economice, de pastrare in cat mai mare masura a zestrei orasenesti care a cunoscut o dezvoltare istorica sub forma de unde concentrice progresive, de la vechiul centru catre periferie. Lungimea totala a arterelor din sistemul major de circulatie este de 1940 Km.

In conditiile dezvoltarii Capitalei, circulatia rutiera se schimba, viteza de circulatie creste, volumul de transport se mareste, in concordanta cu tendintele de dezvoltare materiala si sociala a locuitorilor. Se impune transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie intr-un nou sistem eficient, prin adoptarea unor solutii eficiente atat din punct de vedere tehnic, cat si economic:

- folosirea intr-un procent cat mai mare a traseelor arterelor existente;

- marirea progresiva pe etape a capacitatii de circulatie a arterelor in raport

de cresterea traficului, prin largiri de artere, realizarea de pasaje rutiere si pietonale;

- asigurarea spatiilor pentru marirea capacitatii de circulatie a arterelor,

intersectii, pasaje, etc., in etapele premergatoare de executie a obiectivelor.

Pe baza analizei situatiei existente a disfunctionalitatilor si cerintelor privind

reteaua rutiera, s-a elaborat planul director extins al transportului urban in municipiul Bucuresti si aria sa metropolitana pentru perioada 2001-2015 (Master Plan) prin care se propune imbunatatirea, completarea si dezvoltarea sistemului radial – inelar al retelei stradale caracteristic Bucurestiului.

MASTER PLAN-ul a fost elaborat de catre Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala (JICA) si finantat de Guvernul Japonez printr-un credit nerambursabil.

Strategii de planificare: - Conservarea zonei verzi de centura care inconjoara orasul prin pastrarea unei

structuri compacte a orasului - Protejarea si revigorarea perimetrului istoric din centrul orasului astfel incat sa

devina un punct de atractie comerciala si agrement - Stabilirea unei retele de transport public sistematizata si ierarhizata - Promovarea folosirii multiplelor moduri de transport cu scopul de a asigura o

mobilitate ridicata si de a controla incarcarea traficului - Stabilirea performantei retelei rutiere prin construirea arterelor inelare, separari pe

nivele in intersectiile importante si in general completarea retelei de drumuri - Realizarea de constructii si dotari legate de transportul de marfa ca: depozite si

terminale pentru camioane de-a lungul limitelor orasului - Crearea unui sistem de transport si a unui tranzit orientat spre oras cu scopul

revitalizarii imprejurimilor capitalei - Adoptarea unei politici de management al parcarilor.

Page 40: program de dezvoltare.pdf

40

Valoarea totala a costurilor de investitii pentru toate proiectele prevazute in Master Plan este de 2.137 MEURO. Proiectele prevazute in Master Plan sunt grupate pe urmatoarele directii:

• Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport suprateran: - artera inelului interior - artere centrale de circulatie - artera inelara medie - artere de legatura intre artera centrala de circulatie si inelul interior - artera inelului exterior - artere de legatura cu autostrazile - imbunatatirea intersectiilor - stabilirea de noi trasee de transport public - facilitati de transfer in punctele nodale de transport public

• Managementul traficului : - dezvoltarea sistemului de parcare - semnalizari trafic si sisteme inteligente de transport

• Reabilitarea infrastructurii de transport subteran si a materialului rulant : - metrou :

- constructia liniei M4 - constructia liniei M5 - constructia liniei MR 4 - reabilitarea materialului rulant

• alte proiecte :

- introducerea unui nou sistem de taxare la transportul public de suprafata, compatibil cu cel de la metrou

- imbunatatirea ambientului stradal - dezvoltarea terminalelor pentru transportul de marfuri

Evaluarea economica a proiectelor le recomanda ca prioritare pe cele cu rata interna de revenire cea mai buna:

• inchiderea inelului interior de circulatie prin pasajul suprateran Basarab (IRR=30,7%);

• ameliorarea ambuteiajelor din intersectii si piete (IRR=24,7%); • dezvoltarea sistemului de parcare in zonele centrale (IRR=13,7%); • introducerea unui nou tip de tramvai (IRR=17,7%); • imbunatatirea sistemului de taxare (IRR=12,7%).

Dezvoltarea durabila a Capitalei nu poate fi conceputa decat in contexul

aglomeratiei urbane, in cadrul careia municipiul are un rol activ si stimulativ la nivel regional si metropolitan. Acest fapt, pe langa celelalte componente (industrie, energie, agricultura, turism) se poate realiza prin imbunatatirea in ansamblu a ofertei de transport public in Bucuresti si zona metropolitana si realizarea conditiilor care sa asigure o mai buna corelare a ofertei cu cererea specifica viitoare, coordonarea dezvoltarii si modernizarii dotarilor existente si optimizarea exploatarii printr-un sistem de transport intermodal eficient.

Page 41: program de dezvoltare.pdf

41

In vederea realizarii strategiei de dezvoltare a transportului, Primaria Municipiului Bucuresti a inceput un amplu program de reabilitare a bulevardelor si strazilor pe care le administreaza primaria.

Reteaua de transport urban din Bucuresti are 3 caracteristici esentiale : - organizarea circulatiei pe sistem circular-radial, cu strazi si bulevarde care

se unesc in inele si se intrepatrund in sistem radial - reteaua de infrastructura a utilitatilor publice este pozata, in cele mai multe

cazuri, in zona carosabilului - distrugerea masiva a carosabilului pe marile bulevarde si strazi datorata

intretinerii necorespunzatoare, neristrictionarii circulatiei autovehiculelor grele si a lucrarilor de intretinere si executarea reparatiei si infrastructurii utilitatilor fara a se readuce carosabilul in conditii corespunzatoare la starea din normative.

Din studiul acestor aspecte a rezultat un amplu program de reabilitare a infrastructurii de transport urban care cuprinde o etapizare a reabilitarii bulevardelor si strazilor, in functie de problematica fiecarei artere si de resursa financiara disponibila. Montajul financiar intocmit in vederea reabilitarii infrastructurii transportului urban a scos in evidenta insuficienta resursei interne, ceea ce a determinat contractarea de credite externe, in conditii avantajoase. Cu un asemenea montaj financiar si tinand cont de necesitatile infrastructurii utilitatilor publice s-a putut face un program de reabilitare care a inceput in anul 2001 si care continua si in prezent.

Acest program a avut in vedere starea de degradare a infrastructurii de transport urban, starea retelelor utilitatilor publice, resursa financiara si sistemul de circulatie inelar-radial si a permis ca in aceasta perioada sa faca posibila completarea si inchiderea inelului central, partial a inelului median, penetratii, artere radiale, etc.

Pornind de la configuratia radial inelara a retelei stradale a municipiului Bucuresti in conformitate cu Master Planul JICA s-a avut in vedere:

- modernizarea si reabilitarea penetratiilor majore - reabilitarea zonei centrale si istorice - completarea si inchiderea inelului interior de circulatie - completarea si inchiderea inelului median - completarea si inchiderea inelului exterior ( centura ) - modernizarea bulevardelor si strazilor radiale si tangente la inelele principale

Page 42: program de dezvoltare.pdf

42

Proiecte finalizate (2001-2003) si in curs de implementare

Reabilitare infrastructura de transport Reteaua de strazi, poduri si pasaje rutiere cuprinde un numar de 5340 de

strazi in lungime de 1.940 km, 17 pasaje rutiere si 29 poduri. Un numar de 334 de strazi pe care circula mijloacele de transport in comun

sunt in administrarea si intretinerea primariei municipiului Bucuresti, restul fiind in administrarea primariilor de sector.

Criteriile de selectie a strazilor incluse in programele de reabilitare au fost : • Reabilitarea penetratiilor in oras. Pentru realizarea acestui criteriu, care

sa asigure continuitatea reabilitarii strazilor care fac legatura cu penetratiile in oras, incepand cu anul 2001, au fost folosite fonduri din credite externe si buget local. Posibilitatile financiare ale municipalitatii au determinat finalizarea unor artere in perioada 2001-2003, altele urmand a fi finalizate la finele anului 2004. DN 1 - sos. Bucuresti-Ploiesti (1), Piata Victoriei (2), bd.Lascar Catargiu (3),

Piata Romana (4), bd. Magheru (5),bd. N.Balcescu (6), Piata Universitatii (7),bd. I. C. Bratianu (8) completata cu bd. Aerogarii (9), str.Aviator Serbanescu (10), str.Barbu Vacarescu (11) si Calea Victoriei (12), Piata George Enescu (13)

DN 2 – sos. Colentina (14), Piata Bucur Obor (15),bd. Carol (16) DN 3 – sos. Pantelimon (17), sos.Garii Catelu (18), bd. Ferdinand (19),

bd.Pache Protopopescu (20) completata cu sos.Vergului (21), bd.Basarabiei (22), bd.Decebal (23),bd. Unirii (24),bd. Coposu (25), Piata Unirii (26), Piata Constitutiei (27),bd. Libertatii (28)

SPLAIUL UNIRII – intre Piata Unirii si limita administrativa, de-o parte si alta a raului Dambovita (29, 30)

DN 4 – sos. Oltenitei (31), Piata Sudului (32), sos. Berceni (33) DN 5 – sos. Giurgiului (34), bd.Sincai (35) DN 6 – sos.Alexandriei (36),str. Amurgului (37),calea Rahova (38),

bd.Cosbuc (39),bd. Regina Maria (40) completata cu sos. Antiaeriana (41),sos. Salaj (42)

AUTOSTRADA BUCURESTI-CRAIOVA - Prelungirea Ghencea (43), bd.Ghencea (44), Calea 13 Septembrie (45)

DN 7 – sos.Chitila (46), Calea Grivita (47) intre Titulescu si Calea Victoriei, str.Occidentului (48) si str. Budisteanu (49)

DN 1 A –bd. Bucurestii Noi (50),bd. Ion Mihalache (51) AUTOSTRADA BUCURESTI-PITESTI – bd.Iuliu Maniu (52),bd. Eroilor

(53), bd.Eroilor Sanitari (54),bd. Kogalniceanu (55),bd. Regina Elisabeta (56)

Page 43: program de dezvoltare.pdf

Penetratii in Municipiul Bucuresti

Realizat pina in anul 2001

Finalizat in perioada 2001 – 2003 / In curs de finalizare in anul 2004

43

Page 44: program de dezvoltare.pdf

44

Penetratii in Municipiul Bucuresti

Realizat pina in anul 2001 Finalizat in perioada 2001 – 2003 / In curs de finalizare in anul 2004

Page 45: program de dezvoltare.pdf

45

• Reabilitarea strazilor situate de-a lungul liniilor de tramvai incluse in programul de modernizare: s-a urmarit ca in paralel cu modernizarea infrastructurii liniilor de tranvai sa se realizeze si reabilitarea drumurilor situate de-a lungul acestora, fapt ce a determinat corelarea finalizarii modernizarii infrastructurii liniilor de tranvai cu finalizarea reabilitarii strazilor. Sursa de finantare pentru aceste lucrari este asigurata din credite externe si buget local.

- Strazi aferente liniei de tramvai nr.41- bd. Marasti, bd. Averescu, bd.

Turda, sos. Crangasi, sos. Virtutii, str. Drumul Taberei, sos. Brasov, bd. Ghencea - finalizate

- Strazi aferente liniei de tramvai nr.32 -Piata Unirii, bd. Regina Maria, bd. Cosbuc, calea Rahovei, sos. Alexandriei

- Strazi aferente liniei de tramvai nr.35 - str. Preciziei, str. Valea Cascadelor, bd. Timisoara, str. Razoare

- Strazi aferente liniei de tramvai nr.12- sos. Giurgiului, calea Serban

Voda, sos Viilor si str. Dr. Istrati - Strazi aferente liniei de tramvai nr.8 - bd. Ghencea, Calea 13

Septembrie - Strazi aferente liniei de tramvai de pe Calea Ferentarilor - str. Zetari

si Calea Rahova - Strazi aferente liniei de tramvai de pe str. Panduri: bd. Tudor

Vladimirescu (vechi), Trafic Greu - Strazi aferente liniei de tramvai de pe str. 11 Iunie: bd. Regina Maria

si Parcul Carol - Strazi aferente liniei de tramvai de pe str. Actiunii, sos. Giurgiului - Strazi aferente liniei de tramvai de pe sos. Giulesti: sos. Orhideelor

• Reabilitarea strazilor si bulevardelor necesare inchiderii inelului

interior Pentru completarea si inchiderea inelului interior s-a avut in vedere reabilitarea urmatoarelor bulevarde si strazi : bd. Mihai Bravu, calea Vacaresti, sos. Viilor, bd. Geniului, bd. Vasile Milea, sos. Grozavesti, sos. Orhideelor, str. Ghe. Duca, bd. Alex. I. Cuza si str. Banu Manta

• Reabilitarea strazilor si bulevardelor necesare completarii inelului median :

Pentru completarea si inchiderea inelului median s-a avut in vedere reabilitarea urmatoarelor bulevarde si strazi : bd. Chisinau, bd. N. Grigorescu, calea Vitan Barzesti, str. Iriceanu, str. Turnu Magurele, str. Brasov, str. Virtutii, calea Crangasi, str. Turda, str. Ion Ionescu de la Brad. Reabilitarea inelului exterior a inceput in anul 2001, s-a executat intre DN 5 si Autostrada Bucuresti – Pitesti pe o lungime de 15 km si s-a transferat la judetul Ilfov

Page 46: program de dezvoltare.pdf

46

• Reabilitarea strazilor si bulevardelor radiale: Bulevarde si strazi radiale care fac legatura intre bulevardele si strazile centrale, inelele interior, median si exterior, cu cele de penetratie, pe care circula si mijloacele de transport in comun :

- Drumul Taberei, str. Sibiu ; - bd. Constructorilor, calea Giulesti, sos. Orhideelor, calea Plevnei

str. Mircea Vulcanescu ; - bd. Poligrafiei, Piata Presei Libere, bd. Marasti, bd. Averescu ; - str. Preciziei, str. Valea Cascadelor, bd. Timisoara ; - Calea Dudesti, str. O. Goga, Calea Vitan ; - str. Vatra Luminoasa, str. Mihai Eminescu, bd. Dacia, calea

Dorobanti ; - str. Baicului, str. Heliade intre vii, sos. Garii Obor ; - sos. Pipera ; - str. Teiul Doamnei, bd. Lacul Tei ; - str. Alexandru Obregia ; - sos. Viilor ; - str. Natatiei ; - bd. Hasdeu, str. Berzei, str. Izvor, bd. Natiunile Unite, str. Sfantu

Constantin ; - str. J. L. Calderon ;

Valoarea totala a lucrarilor de reabilitare in infrastructura urbana, suportate de bugetul local si din credite externe este de 3.987,86 miliarde lei, dupa cum urmeaza: 2001 – 12 strazi: buget local – 510 mld. lei dintr-un buget de 759,2 mld. lei 2002 – 16 strazi: buget local – 503,26 mld. lei dintr-un buget de 807,39 mld. lei 2003 – 20 strazi: buget local – 650 mld. lei dintr-un buget de 774,3 mld. lei – 21 strazi: credit extern (BEI) – 800 mld. lei 2004 – 34 strazi: buget local – 1050 mld. lei dintr-un buget de 1350 mld. lei –16 strazi: credit extern (BEI) – 474,60 mld.lei

Page 47: program de dezvoltare.pdf

Reabilitarea arterelor de-a lungul inelelor de circulatie

INTERIOR si MEDIAN

Realizat pina in anul 2001

Finalizat in perioada 2001 – 2003 / In curs de finalizare in anul 2004

47

Page 48: program de dezvoltare.pdf

48

Pentru prima data s-a avut in vedere ca o data cu reabilitarea strazilor sa se

reabiliteze si infrastructura retelelelor edilitare (apa, canalizare, gaze, etc), unele vechi de peste 100 ani:

- Calea Grivitei intre str. Budisteanu si str. Atelierului ; - Calea Plevnei intre sos. Orhideelor – str. M. Vulcanescu si intre

str. V. Parvan si str. Stirbei Voda ; - bd. Marasti, bd. Al. Averescu pana la intersectia cu bd. I.

Mihalache ; - bd. Ghencea intre Drumul Sarii si terminal Linia 41 Ghencea ; - bd. I.Gh. Duca intre Calea Grivitei si bd. Al. I. Cuza ; - sos. Chitila intre bd. Bucurestii Noi si terminal Mezes ; - Calea Dudesti intre str. L. Blaga si bd. Mihai Bravu ; - sos. Viilor intre str. Dr. C. Istrati si Calea Serban Voda ; - bd. Regina Maria, bd. G. Cosbuc precum si Calea Rahovei si

sos. Alexandriei in dreptul refugiilor de tramvai si pietonale ; - sos. Grozavesti intre sos. Cotroceni si bd. V. Milea

pe o lungime totala de 15,6 Km. Datorita lipsei fondurilor de la bugetul local s-au facut demersuri pentru

atragerea fondurilor externe, incheindu-se inca din anul 2000 o conventie – contract de finantare, etapizat, pe o perioada de 6 ani pentru reabilitarea retelei stradale, cate 15 MEURO/an. Din pacate, aceasta finantare nu s-a putut aplica decat pentru anul 2001 si 2002, in valoare de 32,3 mil Euro – modernizare strazi.

Reabilitare drumuri urbane cu o valoare totala de 32,3 milioane Euro, din care: - 16,15 milioane Euro - credit extern (B.E.I.) - 16,15 milioane Euro - alocatie buget de stat

Termen de finalizare: sfarsitul anului 2004. Proiectul consta in reabilitarea a 37 strazi selectate in oras, conform planurilor

municipale pentru anii 2002 si 2003 ; selectia a fost facuta tinandu-se seama de : - starea tehnica a sistemului rutier - valorile de trafic inregistrate - frecventa circulatiei mijloacelor de transport in comun - artere de penetratie in oras, etc.

Reabilitarea celor 37 de strazi va fi finalizata la mijlocul anului 2004 si are ca scop:

- reabilitarea strazilor eliminandu-se disconfortul provocat de starea actuala a acestora

- redeschiderea soselei Grozavesti care va avea ca efect intregirea inelului principal de circulatie

- eliminarea disconfortului provocat de starea de degradare, concomitent cu reducerea cheltuielilor anuale de intretinere

- elaborarea strategiei de intretinere a drumurilor urbane si mentinerea acestora in conditii de normalitate

Page 49: program de dezvoltare.pdf

49

- crearea a peste 400 de locuri de munca pe perioada executiei

Lista strazilor incluse in programul de reabilitare a sistemului rutier cu finantare din credit extern ( BEI) cuprinde :

- 21 strazi finalizate (Soseaua Garii Catelu, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Banu Manta, Soseaua Antiaeriana, Strada Mihai Eminescu, Bulevardul Ion Mihalache, Calea Grivitei ( Victoriei – Titulescu ), Strada Barbu Vacarescu, Strada Alexandru Serbanescu, Bulevardul Gheorghe Sincai, Bulevardul Marasti, Bulevardul Alexandru Averescu, Strada Turda, Soseaua Crangasi, Soseaua Virtutii, Strada Brasov, Calea Giulesti ( Orhideelor – Constructorilor ), Soseaua Pantelimon ( Iancului – Ritmului ), Bulevardul Regina Maria ( Piata Unirii – 11 Iunie ), Soseaua Alexandriei) – in valoare de 21 MEuro

- 16 strazi in curs de finalizare (Bulevardul George Cosbuc, Calea Rahovei, Soseaua Pipera, Bulevardul Ghencea, Calea Giulesti, Calea Dudesti, Prelungirea Ghencea, Soseaua Chitilei, Soseaua Grozavesti, Calea Plevnei, Soseaua Viilor, Bulevardul I.Gh. Duca, str. Ion Iriceanu, sos. Vitan-Barzesti, sos. Orhideelor, str. Mircea Vulcanescu) – in valoare de 11.3 Meuro

Page 50: program de dezvoltare.pdf

Reteaua stradala administrata de Primaria Municipiului Bucuresti

Existent inainte de 2004 Situatia actuala

50

Page 51: program de dezvoltare.pdf

51

Modernizarea liniilor de tramvai din zona de sud-vest a Capitalei, investitie in valoare de 126 MEURO, din care:

- 63.0 MEURO – credit extern (BEI) - 63.0 MEURO – bugetul local

Termen finalizare : anul 2005 Proiectul consta in modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai din zona de sud-vest a orasului pe o lungime de 110 km., dupa cum urmeaza :

– finalizat - Linia 41- intre Casa Presei Libere, bd. Marasti, bd. Averescu, bd.

Turda, calea Crangasi, sos. Virtutii, str. Drumul Taberei, sos. Brasov, bd. Ghencea si terminalul Ghencea – lungime 22,22 km

- Linia 32 - intre Piata Unirii, Bdul Regina Maria, bd. Cosbuc, calea Rahovei, sos. Alexandriei, terminal Alexandriei – lungime 13,05 km

– in implementare

- Linia 35 - str. Preciziei, str. Valea Cascadelor, bd. Timisoara, cuprinde 3 (trei) tronsoane – lungime 16,4 km

tronsonul 1 (str. Preciziei, str. Valea Cascadelor pana la intersectia cu bd. Timisoara)

tronsonul 2 (bd. Timisoara, intre str. Valea Cascadelor si bd. Brasov)

tronsonul 3 (bd. Timisoara, intre bd. Brasov si bd. V. Milea) reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 35 substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de

curent continuu aferente liniei de tramvai 35 - Linia de tramvai 12, intre bucla CFR Progresul si Autogara Filaret, pe

sos. Giurgiului, sos Viilor si str. Dr. Istrati – lungime 12,11 km reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 12 substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de

curent continuu aferente liniei de tramvai - Linia de tramvai 8, bd. Ghencea (de la intersectia cu bucla Ghencea),

Calea 13 Septembrie pana la intersectia cu sos. Panduri – lungime 2 km

reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 8 substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de

curent continuu aferente liniei de tramvai 8 - Linia de tramvai de pe calea Ferentarilor, prel. Ferentarilor la

intersectia cu str. Zetari – lungime 6,57 km

Page 52: program de dezvoltare.pdf

52

- Linia de tramvai pe str. 11 Iunie intre bd. Regina Maria si Parcul Carol l – lungime 1,04 km

- Linia de tramvai pe str. Actiunii de la intersectia cu sos. Giurgiului, str. Tudor Gociu, str. Anghel Moldovan, Depoul Giurgiului – lungime 1,6 km

- Linia de tramvai pe sos. Giulesti, intre sos. Orhideelor si bucla str. 16 Februarie – lungime 8,46 km

- Lucrari de modernizare la Depoul Alexandria - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 7,8 km

- Lucrari de modernizare la Depoul Militari - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 5,5 km

- Lucrari de modernizare la Depoul Dudesti - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai- lungime 4,35 km

- Lucrari de modernizare la Depoul Giurgiului - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 2,5 km

- Substatii de tractiune - lucrari de alimentare cu energie electrica la Substatia Chirigiu, Substatia Ghencea, Substatia Timisoara, Substatia Presa Libera,

- Substatia Alexandria, Substatia Ciurel – lucrarile de montaj echipamente in statiile electrice si pozare cabluri electrice

Beneficii :

- eliminarea disconfortului provocat de starea de degradare a liniilor de tramvai concomitent cu reducerea cheltuielilor anuale de intretinere ;

- cresterea sigurantei si confortul calatorilor ; - cresterea capacitatii de transport si a vitezei de deplasare ; - crearea de noi locuri de munca pe durata executiei proiectului.

Modernizarea liniilor de tramvai – buget local 1. sos. Chitila intre bd. Bucurestii Noi si bucla de intoarcere Mezes 4,4 kmcs

Sina CF, sina cu canal, piese de cale – 600 t 18 mld lei Traverse piatra sparta, borduri, dren, material marunt 95 mld lei Retea contact 10 mld lei Manopera, utilaj, transport 77 mld lei

TOTAL 200 mld lei 2. Cal. GiuIesti intre depoul de tramvaie si bucla 16 Februarie 0,4 kmcs

Sina OR 30 t 0,8 mld lei

Page 53: program de dezvoltare.pdf

53

Dale, piatra sparta 5‚2 mld lei Manopera, utilaj, transport 4 mld lei

TOTAL 10 mld lei 3. Calea Dudesti intre depoul de tramvaie si sos. Mihai Bravu 0,6 kmcs

Sina cu canal si OR 56 t 1,5 mld lei Dale, traverse, piatra sparta 7,8 mld lei Manopera, utilaj, transport 5,8 mld lei

TOTAL 15 mld lei 4. bd. I. Gh. Duca intre bd. AL. I. Cuza si cal. Grivitei 0,4 kmcs

Sina OR 30 t 0,8 mld lei Dale, piatra sparta 5‚2 mld lei Manopera, utilaj, transport 4 mld lei

TOTAL 10 mld lei

5. Soseaua Pantelimon intre sos. Iancului si str. Ritmului 0,4 kmcs Sina OR 220 t 3,5 mld lei Dale, piatra sparta 27‚5 mld lei Manopera, utilaj, transport 21 mld lei

TOTAL 52 mld lei 6. bd. Ferdinand intre sos. Mihai Bravu si sos. Pantelimon 0,4 kmcs

Sina OR 74 t 1,8 mld lei Dale, piatra sparta 9‚2 mld lei Manopera, utilaj, transport 7 mld lei

TOTAL 18 mld lei

7. str. Lizeanu intre sos. Stefan cel Mare si intr. Vagonului 0,6kmcs Sina CF 60 t 1,5 mld lei Dale, piatra sparta, sistem amortizare, material marunt 13,7 mld lei Manopera, utilaj, transport 9,8 mld lei

TOTAL 25 mld lei TOTAL GENERAL 330 miliarde lei

Page 54: program de dezvoltare.pdf

Modernizarea infrastructurii retelei de tramvai in

54

ZONA DE SUD-VEST a MUNICIPIULUI BUCURESTI

Page 55: program de dezvoltare.pdf

55

Linia 41

Page 56: program de dezvoltare.pdf

56

Linia 32

Linia 35

Page 57: program de dezvoltare.pdf
57

Linia 12

Page 58: program de dezvoltare.pdf

58

Transport public Achizitionarea a 300 de autobuze necesare modernizarii sistemului de

transport public de calatori la standarde europene si in concordanta cu cerintele si necesitatile bucurestenilor. Suma alocata pentru implementarea acestuia este de 600 miliarde lei.

Managementul traficului (inclusiv Sistemul de Pozitionare Globala a autovehiculelor RATB – GPS) cu o valoare de 20,9 mil EURO din care:

- 17,0 mil EURO – credit extern (BERD); - 3,3 mil EURO – alocatie buget local; - 0,6 mil EURO – donatori bilaterali.

Termen de finalizare : sfarsitul anului 2006.

Proiectul consta in : • instalarea unui sistem de Control si Management al Traficului Urban (CMTU),

utilizand o tehnologie computerizata. CMTU este un instrument folosit pentru controlul traficului. Utilizarea eficienta a acestui instrument conduce la solutionarea problemelor de trafic, furnizarea de prioritati graduale la vehiculele publice de transport si reducere a noxelor. CMTU nu poate fi realizat intr-un singur pas pentru intreaga retea de drumuri. Proiectul va fi implementat in centrul orasului si pe axa nord – sud. In acest moment, sunt 85 semafoare controlate in aceasta arie. Prima faza a sistemului va include:

- controloare moderne ale semafoarelor la aproximativ 100 locatii pe drumurile din inelul interior

- detectoare de vehicule pentru a masura frecventa si traficul de vehicule (programele informatice vor folosi date in timp real pentru a adapta timpii semafoarelor la traficul real, in felul acesta reducand intarzierile)

- camere de luat vederi cu circuit inchis la 3 amplasamente, pentru ca politia rutiera sa observe accidentele si incidentele in locurile unde se produc ambuteiaje in mod curent si pentru a lua masuri rapide pentru remediere

- o facilitate de Control Central este crearea unui dispecerat central, comun pentru Administratia Strazilor si Politie in scopul monitorizarii a circa 400 de intersectii precum si coordonarii mijloacelor de transport public de calatori

- transfer de date intre semafoare si Controlul Central, folosind linii dedicate sau inchiriate. In paralel, lucrarile vor fi executate pentru a imbunatati geometria intersectiilor si pentru a spori capacitatea prioritatilor stradale.

Beneficiile sistemului CMTU :

- reducerea timpului de deplasare - reducerea consumului de combustibili - reducerea numarului de opriri la stopuri prin fluidizarea traficului - reducerea parcului de vehicule - imbunatatirea eficientei energetice - costuri mai mici pentru operarea vehiculelor - reducerea noxelor.

Page 59: program de dezvoltare.pdf

59

• instalarea sistemului de pozitionare globala (GPS) a autovehiculelor RATB are ca scop localizarea si pozitionarea in trafic a fiecarui vehicul si transmiterea prin radio a informatiilor la panoul central de control. Datele sunt folosite pentru eficientizarea transportului public si reducerea costurilor. Fiecare vehicul va fi dotat cu o unitate inclusa in bord care cuprinde un receptor GPS, un modul logic, un transmitator si un receptor radio capabil sa transmita date si mesaje vocale. Unitatea inclusa in bord transmite in mod automat si continuu datele de amplasare la panoul central de control, date utilizate pentru accelerarea sau reducerea vitezei de deplasare in traseu. Sistemul GPS va avea 8 capete de linie. In prima etapa, sistemul va monitoriza numai liniile de autobuze. Dispecerul va comunica cu soferul pentru a-i da instructiuni. Conectand sistemele CMTU si GPS prin legaturi corespunzatoare, dispecerii vor putea da prioritate vehiculelor publice de transport si in acelasi timp vor putea monitoriza si administra spatiul limitat al carosabilului. Sistemul CMTU va fi proiectat sa se adapteze la dezvoltarea modelelor de trafic (datorita impactului major al noii infrastructuri).

Beneficii GPS: - cresterea calitatii transportului public si a sigurantei traficului - reducerea timpului de deplasare - reducerea consumului de combustibil si imbunatatirea eficientei energetice - reducerea numarului de personal operativ din activitatea RATB si

redistribuirea in alte sectoare de activitate - administrarea eficienta a serviciilor de transport public - reducerea poluarii in Bucuresti.

Sistemul de taxare automata la RATB in valoare de 14 MEURO din care : - 7 MEURO credit extern (BEI) - 7 MEURO buget local

Termen de finalizare: sfarsitul anului 2005 Proiectul consta in achizitia unui sistem automat de taxare pentru mijloacele

de transport in comun ale RATB, compatibil cu sistemul de taxare al Metrorex si are ca scop integrarea tarifara la nivelul municipiului Bucuresti a celor doi operatori de transport in comun: RATB si Metrorex S.A.

Pana in prezent a fost angajata consultanta si a fost elaborata documentatia tehnica pentru organizarea licitatiei in vederea achizitiei de echipamente. Documentatia se afla in procedura de avizare la BEI. Beneficii :

- achizitia unui sistem automat de taxare, modern si performant care necesita cheltuieli minime de exploatare si intretinere

- integrarea sistemului de tarifare la transportul de suprafata (RATB) si cel subteran (Metrorex) prin utilizarea de catre calatori a unui singur titlu de transport

- acoperirea unor nevoi sociale importante pentru utilizatorii transportului in comun prin reducerea cheltuielilor de deplasare

- realizarea in cadrul programului de integrare tarifara a punctelor intermodale de transport astfel incat in zonele deficitare reteaua de suprafata sa alimenteze reteaua de subteran

- reducerea la sub 10 % a fraudei la transportul in comun, fata de cca. 20% cat este in prezent.

Page 60: program de dezvoltare.pdf

60

Proiecte prioritare ale Municipiului Bucuresti

Municipiul Bucuresti a avut in vedere realizarea unui program de dezvoltare a transportului si retelei stradale in Bucuresti printr-un credit extern de la Banca Europeana de Investitii pentru 5 proiecte care vizau:

• construirea unui pasaj suprateran la Basarab • facilitatea de parcare de la Gara de Nord • reabilitare drumuri urbane • contorizarea vanzarii de caldura si apa calda • modernizare tramvaie

Acest contract de credit a fost ratificat prin Legea nr.489/2001. Guvernul Romaniei, fara sa tina cont de strategia de dezvoltare in domeniul

transportului, modifica Legea nr.489/2001 prin OUG nr. 13/2003 reducand valoarea creditului de la 110 MERO la 41,450 MEURO si implicit reduce programul prin renuntarea la proiectele:

• construirea unui pasaj suprateran la Basarab • facilitatea de parcare de la Gara de Nord • modernizare tramvaie

Aceasta restrictionare impusa, care nu tine seama de recomandarile specialistilor si de strategia de dezvoltare in transport, aduce grave perturbari in circulata rutiera, in modernizarea mijloacelor de transport precum si in modernizarea unei uzine pentru reparatia materialului rulant aflat in administrarea RATB. Nerealizarea acestor proiecte conduce la cresterea costurilor atat pentru cetatenii bucuresteni cat si pentru RATB, fapt pentru care municipalitatea le sustine in continuare.

Construire Pasaj suprateran Basarab a carui valoare va fi de 67,8 MEuro.

Pasajul suprateran incepe printr-o rampa de acces din B-dul Nicolae Titulescu, supratraverseaza Calea Grivitei, pachetul de linii C.F. din Gara de Nord, B-dul Dinicu Golescu, sos. Orhideelor, intersectia Calea Plevnei-Calea Giulesti-sos. Orhideelor si revine la sol printr-o rampa de acces preluand traseul modificat al Soselei Orhideelor pana in apropiere de actualul Pod Grozavesti.

Vor fi instalate linii de tramvai pe pasajul suprateran si va fi creata o noua statie de tramvai deasupra liniilor ferate, avand legaturi pietonale cu statia de cale ferata si metrou, accesul calatorilor facandu-se cu ajutorul ascensoarelor sau scarilor rulante. Investitia include rampe de acces, modificari in reteaua sinelor de tramvai in apropierea pasajului suprateran, schimbari minore la statia de metrou Basarab si adaptari ale diferitelor retele din zona.

Beneficiile proiectului: - inchiderea inelului principal de circulatie ceea ce conduce la evitarea

aglomeratiei in zona centrala a orasului pe axa Nord - Sud, a zonei Garii de Nord cat si la intregirea liniei de tramvai pe acelasi inel principal

- reabilitarea strazilor aferente pasajului (sos. N. Titulescu, sos. Orhideelor, calea Plevnei, calea Giulesti) precum si redeschiderea strazii Grozavesti, intre Podul Grozavesti si Palatul Cotroceni

- descongestionarea centrului orasului si in special a axei N-S ca urmare a inchiderii inelului principal de circulatie

- reabilitarea strazilor adiacente precum si crearea unui important punct intermodal de transport in zona Basarab intre calea ferata, metrou, si transport de suprafata

Page 61: program de dezvoltare.pdf

- reducerea cu peste 3,7 % pe an a consumului de carburanti pentru mijloacele auto care tranziteaza zona

- crearea a peste 1500 de locuri de munca pe perioada executiei si a cca 50 locuri de munca permanente dupa executie, pe timpul exploatarii.

61

Page 62: program de dezvoltare.pdf

62

PASAJ SUPRATERAN BASARAB

Page 63: program de dezvoltare.pdf

63

Inchiderea inelului principal de circulatie pe latura sa sudica si pe latura sa vestica

Proiectul complex de inchidere a inelului principal de circulatie in zonele discontinue va implementa reglementarile si regulamentele de urbanism instituite prin Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti (PUG) si prin reglementarile celorlalte studii de fundamentare a acestuia (studiul JICA – “Master planul de transport al municipiului Bucuresti si al Zonei Metropolitane, PUZ “Zona Centrala a Municipiului Bucuresti”).

Acest proiect reprezinta o investitie majora de interes public, componenta a strategiei de dezvoltare durabila a orasului–capitala Bucuresti. Prin protejarea si valorificarea eficienta a resurselor locale (terenuri, bani publici, valori de patrimoniu cultural si natural), proiectul genereaza dezvoltare economica pe termen mediu si lung.

Proiectul consta in inchiderea inelului principal de circulatie pe tronsoanele in care prezinta discontinuitati: in partea de sud-est si sud a orasului - intre Soseaua Mihai Bravu si Calea Ferentarilor, pe de o parte, si in partea de vest a orasului – pe traseul Bulevardului Tudor Vladimirescu.

Beneficiile proiectului: • Relationarea directa intre zonele de Est si Sud, Sud si Vest, Vest si Nord ale

Capitalei, scurtand traseele de deplasare, creand alternative de deplasare si evitarea tranzitului prin Centrul Capitalei, la care sunt, in prezent, obligati soferii, obtinandu-se, in consecinta:

- fluidizarea traficului; - micsorarea costurilor de intretinere a sistemului stradal si a mijloacelor

auto; - micsorarea consumului de carburanti; - reducerea poluarii chimice si fonice a aerului; - reducerea timpului de deplasare; - reducerea nivelului de stress si imbunatatirea starii de sanatate a

populatiei; - reducerea accidentelor de circulatie, etc.

• Canalizeaza corect fluxurile circulatiei publice - a transportului public urban, micsorand presiunea existenta / descongestionand Zona Centrala a orasului si zonele adiacente acesteia

• Sporeste atractivitatea zonelor adiacente traseului inelului pentru noi investitii de importanta municipala, cu consecinte asupra ridicarii valorii terenurilor, imbunatatirii imaginii urbane si a calitatii vietii

• Amplifica dinamismul economic prin crearea de noi locuri de munca si relansarea activitatilor in diferite domenii

• Creste confortul si siguranta circulatiei publice (auto si pietonale), prin conexiuni directe intre zonele mentionate

• Asigura un numar important de locuri de munca, cu consecinte benefice asupra reducerii somajului

• Creste gradul de confort si satisfactie a locuitorilor Capitalei • Contribuie la modernizarea si reabilitarea unor zone actualmente scoase din

circuitul economic al orasului, sau aflate intr-un stadiu de dezvoltare suburbana, chiar rurala prin asigurarea utilitatilor publice (strazi moderne, alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale, energie termica, telefonie, energie electrica)

Page 64: program de dezvoltare.pdf

64

contribuind la cresterea calitatii vietii locuitorilor din zona si a bunastarii generale prin atragerea investitorilor.

Prin realizarea acestei investitii complexe se va sustine, impulsiona si controla

procesul de transformare urbanistica a zonei in acord cu reglementarile europene care recomanda asigurarea coeziunii economice si sociale la nivelul intregului teritoriu urban si metropolitan – cu alte cuvinte se acorda si zonelor situate in partea de sud si de vest a orasului sansele unei dezvoltari urbanistice, economice si sociale, contribuind direct si indirect la crearea unor locuri de munca pe termen scurt mediu si lung, la valorificarea resurselor de teren si a fortei de munca din zona, la cresterea nivelului de bunastare a locuitorilor zonei si a locuitorilor orasului.

Sistem de spatii urbane de parcare

In contextul dezvoltarii explozive a circulatiei urbane bucurestene, atat in municipiu cat si in zona sa metropolitana, problema asigurarii spatiilor de parcare a autovehiculelor este din ce in ce mai stringenta.

Reformele social-economice si tranzitia catre o economie bazate pe competitia libera au condus la mutatii rapide si importante in ceea ce priveste dinamica necesitatilor de transport (motivate prin cresterea mobilitatii persoanelor si bunurilor), dar si la evidentieri a acestei dinamici in plan urbanistic (prin dezvoltarea unor fluxuri de trafic peste capacitatile de transport ale retelei de circulatie existente – atat in intravilanul Bucurestiului cat si in teritoriul aglomeratiei urbane si al zonei metropolitane).

Toate aceste modificari se reflecta atat in cresterea consumurilor si a costurilor de transport, cat si in cresterea necesarului de teren pentru infrastructura tehnico-edilitara sau infrastructura social-culturala (dotari).

Se constata o depasire de 10 ori a volumelor de trafic fata de nivelul de solicitare inregistrat in 1990, utilizandu-se aceleasi retele de infrastructura subdimensionate in raport cu solicitarea – efectul este dramatic atat la nivelul sistemului arterelor de circulatie, cat si asupra cererii spatiilor pentru stationare, parcare si garare a autovehiculelor – atat la domiciliu cat si pe parcursul lanturilor zilnice de deplasare.

Pentru rezolvarea acestor probleme s-au promovat atat studii de circulatie in localitatile urbane si in teritoriile de influenta ale acestora, cat si pentru parcaje etajate (subterane si supraterane) – pe baza carora s-au intocmit studii de specialitate (si proiecte de executie) care au fundamentat documentatiile de urbanism (fazele PUG si PUZ) si pe cele de amenajarea teritoriului (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal – PATZ - Zona Metropolitana Bucuresti); acestea au fundamentat, de asemenea, si studiile de specialitate cu privire la dimensionarea infrastructurii tehnico-edilitare urbane si a celei teritoriale.

In urma acestei analize generale putem afirma ca exista grave si acute probleme cu privire la asigurarea si gestionarea spatiilor de stationare a mijloacelor de transport, atat la domiciliu / resedinta, cat si la destinatii, in toate macro-zonele functionale principale ale orasului: Zona Centrala (indeosebi Centrul Istoric), marile cartiere rezidentiale (indeosebi marile ansambluri de locuinte colective), centrele comerciale, zonele de agrement, etc.

Page 65: program de dezvoltare.pdf

65

Situatia speciala a Municipiului Bucuresti este rezultanta conditiilor specifice marilor orase-capitala ale Europei, coroborate cu particularitatile structurale, functionale si de situare in teritoriul geografic. Bucurestiul, unul dintre nodurile principale ale sistemului national de transport rutier, feroviar si aerian, este, in acelasi timp, si o capitala europeana situata la intersectia a doua coridoare rutiere si feroviare pan-europene de transport (coridoarele IV si IX).

Municipalitatea a identificat in jur de 50 (cincizeci) de posibile amplasamente pentru dotari de parcaje publice de medie si mare capacitate care sunt ierarhizate, clasificate, organizate, proiectate si reglementate in cadrul unei retele integrate cu toate celelalte retele principale de transport de persoane si distributie de bunuri, in baza unei strategii de dezvoltare formulate pe termen scurt (2-3 ani) si mediu (5-8 ani) concretizata intr-un “Plan Strategic de Realizare, Operare si Management al Sistemului de Parcare al Municipiului si Aglomeratiei Urbane Bucuresti”.

Amplasamentele prioritare pentru construirea de parcaje subterane la care municipalitatea a demarat procesul de obtinere a creditelor externe, in valoare de circa 557 MEURO sunt: Gara de Nord (1700 locuri de parcare), Piata Obor (1200 locuri de parcare), Piata Sudului (300). Concomitent cu realizarea acestor parcaje au fost prevazute si proiecte pentru ameliorarea ambuteiajelor din aceste intersectii.

Municipalitatea are in vedere prin Parteneriatului Public Privat realizarea urmatoarelor parcaje subterane si supraterane: Piata Presei Libere (1850 locuri de parcare), Complexul Expozitional Romexpo (630 locuri de parcare) Piata Ateneului Roman (300 locuri), Piata Universitatii (300 locuri), bloc Perla (250 locuri), Edgar Ouinet (410 locuri), Piata Hurmuzachi (460 locuri), Piata Aviatorilor (550 locuri), Piata Victoriei (1200 locuri), Aeroportul Baneasa (1200 locuri de parcare), Intrare parc Tineretului (2000 locuri de parcare), Lujerului (300 locuri de parcare), Centru de cartier Titan (400 locuri de parcare), Centru de cartier Drumul Taberei (150 locuri de parcare).

Parcaj subteran PARKING NORD a carui valoare va fi de 22,9 MEuro Viitorul parcaj, pe 3 nivele, va fi amplasat in subteranul parcului din fata Ministerului Transporturilor si va asigura parcarea a 1700 autoturisme, contructia unei autogari pentru transport interurban cu microbuze, cu 2 accese de intrare si 4 accese de iesire, cu acces pietonal din Gara de Nord precum si amenajarea de spatii comerciale si dotari pentru aparare civila, etc. Beneficii:

- fluidizarea circulatiei auto in zona prin realizarea unei statii de microbuze la primul nivel al parcajului

- cresterea capacitatii de parcare in zona Garii de Nord concomitent cu reorganizarea traficului in zona

- realizarea unui terminal de microbuze pentru transportul regional corelat cu transportul pe calea ferata

- crearea a peste 500 de locuri de munca pe perioada executiei si a cca 60 locuri de munca permanente dupa executie, pe timpul exploatarii.

Page 66: program de dezvoltare.pdf

66

Page 67: program de dezvoltare.pdf

67

Page 68: program de dezvoltare.pdf

68

Page 69: program de dezvoltare.pdf

69

Modernizarea tramvaielor a caror investitie va fi de 46,3 MEuro

Proiectul consta in modernizarea a 126 de vagoane simple TATRA T4R in 63 de tramvaie simplu articulate, incluzand: reinnoirea boghiurilor si motoarelor electrice, noi carcase de aluminiu cu elemente lipite si usi pe ambele parti, un nou design interior si exterior, o noua comanda de tractiune realizata cu variator de tensiune continua si noi frane. Beneficii:

- modernizarea a 63 de garnituri tramvai - modernizarea unei hale tehnologice a RATB care va putea fi folosita in

continuare si pentru alte proiecte - implementarea sistemului unic de tiketing (METROU -RATB), premergator

procesului de integrare tarifara la nivelul intregului municipiu - diminuarea costurilor de intretinere a tramvaielor si scaderea cu 15% a

consumului de energie electrica pentru tractiune - cresterea confortului si sigurantei circulatiei.

Page 70: program de dezvoltare.pdf

Existent

Propus

70

Page 71: program de dezvoltare.pdf

71

Reabilitare drumuri urbane, etapa a II-a, in valoare de aprox. 475 MEuro

Acest proiect are ca scop reabilitarea a 190 de bulevarde si strazi principale (pe care circula transportul in comun – totalizind 187,696 km) si a 1850 strazi secundare (totalizand 790,295 km si care reprezinta cca 43,4% din intreaga retea de drumuri a Municipiului Bucuresti ) si reabilitarea si modernizarea retelelor de apa ( pe o lungime de 301,07 km) si a celor de canalizare (pe o lungime de 290, 2 km.).

Repartizarea pe sectoare a celor 1850 de strazi este urmatoarea: - 314, in administrarea Primariei Sectorului 1 - 372, in administrarea Primariei Sectorului 2 - 213, in administrarea Primariei Sectorului 3 - 238, in administrarea Primariei Sectorului 4 - 464, in administrarea Primariei Sectorului 5 - 249, in administrarea Primariei Sectorului 6.

Situatia pe sectoare a celor 190 de bulevarde si strazi principale este urmatoarea: Sectorul 1

nr. crt. Sector

Tip artera Denumire artera Lungime (ml) Sector

1 bd. Aerogarii 530 1 2 bd Aviatorilor 2280 1 3 str. Alexandrescu Grigore 930 1 4 str. Aman Teodor 350 1 5 str. Baiculesti 825 1 6 str. Baldovin Parcalabul 150 1 7 str. Brezoianu Ion 700 1 8 sos. Bucuresti-Targoviste 1690 1 9 Str Buzesti 760 1

10 Str Caderea Basitilei 630 1 11 Str Caraiman 750 1 12 Str Caranfil Nicolae 1800 1 13 Str Cobalcescu Grigore 570 1 14 Str Clabucet 200 1 15 Str Chiscani 225 1 16 Str Corailor 975 1 17 Str Constantinescu Alexandru 600 1 18 Str Campineanu Ion 300 1 19 Str Carpati 1050 1 20 Str Dornei 150 1 21 Str Dobrescu I.Dem(fosta Onesti 225 1 22 Str Enescu George 562 1 23 str. Episcopiei 129 1 24 bd. Expozitiei 1519 1

Page 72: program de dezvoltare.pdf

72

25 bd. Eliade Mircea 450 1 26 str. Franklin 265 1 27 bd. Ficusului 634 1 28 Calea Floreasca 3083 1 29 str. Felix Dr. 375 1 30 str. Gara de Nord 402 1 31 bd. Gloriei 806 1 32 bd, Golescu Dinicu 1398 1 33 str. Golescu Nicolae 317 1 34 bd. Iancu de Hunedoara 973 1 35 Sos Ionescu-Sisesti Gh. 3000 1 36 str. Jiului 1383 1 37 sos. Kiseleff Pavel Dimitrievici 2875 1 38 bd. Laminorului 2220 1 39 str. Lupu Dionsie 300 1 40 str. Luterana 200 1 41 str. Maltopol 300 1 42 str. Manu Ghe.G-ral 250 1 43 str. Maracineanu Walter 60 1 44 sos. Nordului 1450 1 45 str. Orlando 195 1 46 str. Pajurei 1100 1 47 str. Parvan Vasile 350 1 48 str. Popa Tatu 700 1 49 str. Polizu Gheorghe 350 1 50 str. Polona 950 1 51 bd. Prezan Constantin 530 1 52 aleea Privighetorilor 2050 1 53 str. Piatra Morii 270 1 54 str. Roma 730 1 55 str. Rosetti C.A. 150 1 56 bd. Schitu Magureanu 550 1 57 str. Sevastopol 450 1 58 str. Stirbei Voda 1800 1 59 sos. Titulescu Nicolae 1500 1 60 str. Vernali Leonida 150 1 61 str. Witing 200 1

TOTAL sector 50666

Page 73: program de dezvoltare.pdf

73

Sectorul 2

nr. crt. Sector

Tip artera Denumire artera Lungime (ml) Sector

1 Sos Andronache 2900 2 2 str. Batistei 600 2 3 bd. Basarabia 1800 2 4 str. Budila 130 2 5 str. Calinescu Armand 300 2 6 str. Ceaikovski I.P. 400 2 7 sos. Colentina 5000 2 8 str. D-na Ghica 1440 2 9 str. Delea Veche 440 2

10 sos. Fundeni 3500 2 11 str. Garii Herastrau 300 2 12 str. Grozdea Dimitrie 270 2 13 sos. Iancului 4400 2 14 str. Iancu Cavaler de Flondor 100 2 15 str. Ionescu Grigore, Arh. 600 2 16 str. Lascar Vasile 2000 2 17 str. Lizeanu 300 2 18 str. Matei Voievod 1160 2 19 str. Maica Domnului 300 2 20 sos. Morarilor 650 2 21 Calea Mosilor 200 2 22 str. Onciul Dimitrie 200 2 23 str. Petricani 3000 2 24 bd. Pierre de Coubertin 400 2 25 str. Popa Nan 800 2 26 str. Popa Nicolae 450 2 27 str. Popa Petre 325 2 28 str. Russo Alecu 165 2 29 str. Reinvierii 360 2 30 str. Sportului 700 2 31 sos. Stefan cel Mare 2100 2 32 str. Tunari 525 2 33 str. Traian 1920 2 34 str. Turmeleor 120 2 35 str. Tepes Voda 350 2 36 str. Viitorului 900 2 37 str. Ziduri Mosi 600 2 38 bd. 1 Decembrie 1918 1500 2

TOTAL sector 41205

Page 74: program de dezvoltare.pdf

74

Sectorul 3

nr. crt. Sector

Tip artera Denumire artera Lungime (ml) Sector

1 bd. Basarabia 1800 3 2 str. Baba Novac 1950 3 3 str. Basarab Matei 200 3 4 str. Blaga Lucian 1050 3 5 str. Brancusi Constantin 1050 3 6 bd. Burebista 500 3 7 aleea Barajul Dunarii 525 3 8 str. Botev Hristo 600 3 9 Calea Calarasi 2900 3

10 str. Cavafi Vechi 75 3 11 str. Campia Libertatii 300 3 12 str. Delea Noua 400 3 13 str. Dristorului 500 3 14 Splai Dudesti 1625 3 15 str. Drum intre Tarlale 2200 3 16 bd. Energeticienilor 1000 3 17 str. Fizicienilor 1150 3 18 str. Halelor 150 3 19 str. Industriilor 2700 3 20 str. Nerva Traian 1200 3 21 str. Pallady Theodor pictor 3700 3 22 str. Popa Nan 650 3 23 bd. Ramnicu Sarat 1200 3 24 str. Ramnicu Valcea 800 3 25 str. Rebreanu Liviu 1750 3 26 bd. Ressu Camil pictor 2200 3 27 str. Sf.Vineri 675 3 28 str. Traian 600 3 29 str. Vulturilor 390 3

TOTAL sector 33840

Page 75: program de dezvoltare.pdf

75

Sectorul 4

nr. crt. Sector

Tip artera Denumire artera Lungime (ml) Sector

1 Splai Dudesti 1625 4 2 str. Bibescu Voda 60 4 3 bd. Brancoveanu C-tin 2400 4 4 bd. Cantemir Dimitrie 1300 4 5 sos. Fabrica de Chibrituri 600 4 6 Drum Gazarului 1300 4 7 str. Istrate C-tin Dr. 250 4 8 str. 11 Iunie 540 4 9 str. Izvorul Rece 450 4

10 str. Luica 1500 4 11 bd. Marasesti 1200 4 12 bd. Metalurgiei 2800 4 13 str. Nitu Vasile 1250 4 14 str. Racovita Emil 1300 4 15 str. Resita 1200 4 16 str. Sura Mare 120 4 17 Calea Serban Voda 1425 4 18 str. Tr. Magurele 2000 4

TOTAL sector 21320

Page 76: program de dezvoltare.pdf

76

Sectorul 5

nr. crt. Sector

Tip artera Denumire artera Lungime (ml) Sector

1 str. Anghel Alexandru 400 5 2 str. Bacau 230 5 3 str. Buzoieni 400 5 4 str. Bagdasar Dumitru Dr. 300 5 5 sos. Bucuresti-Magurele 2600 5 6 str. Carlibaba 800 5 7 str. Croitoru N.sold 300 5 8 Calea Ferentari 1900 5 9 Prel. Ferentari 1600 5

10 str. Lacul Mare 150 5 11 str. Margeanului 1350 5 12 str. Marinescu Gh.Prof. 750 5 13 str. Nasaud 975 5 14 str. Odoarei 200 5 15 sos. Pandurilor 1400 5 16 bd. Pieptanari 1200 5 17 str. Progresului 3100 5 18 str. Pazei 90 5 19 str. Preda, cpt. 90 5 20 str. Pucheni 2250 5 21 str. Razoare 200 5 22 str. Rainer I.Francisc prof. 300 5 23 str. Sebastian 1850 5 24 str. Toporasi 1050 5 25 bd. Vladimirescu Tudor 700 5 26 str. Zetarilor 1000 5

TOTAL sector 25185

Page 77: program de dezvoltare.pdf

77

Sectorul 6

nr. crt. Sector

Tip artera Denumire artera Lungime (ml) Sector

1 str. Apusului 1100 6 2 sos. Cotroceni 900 6 3 sos. Ciurel 240 6 4 str. Dreptatii 1350 6 5 bd. Geniului 700 6 6 str. Lujerului 400 6 7 str. 1 Mai (fosta Compozitorilor) 1110 6 8 str. Moinesti 900 6 9 str. Noica Constantin 300 6

10 str. Petre Popovat, Gral 600 6 11 str. Piatra Craiului 330 6 12 str. Raul Doamnei 350 6 13 Drum Sarii 1250 6 14 Drum Sabarenilor 1750 6 15 bd. Uverturii 1700 6 16 str. Valea Argesului 600 6 17 str. Valea Ialomitei 650 6 18 str. Valea Oltului 1250 6

TOTAL sector 15480

Valoarea estimata a investitiei este de cca 475 MEuro, din care :

- Modernizari si extinderi drumuri - 380 MEURO - Modernizare si extindere retea distributie apa - 40 MEURO - Modernizarea si extindere retea canalizare - 45 MEURO

Criteriile luate in considerare la selectarea drumurilor incluse in proiect au fost: - zonele prioritare de dezvoltare ale orasului ( PUG ) - zone de trafic intens ale orasului ce necesita modernizari pentru

fluidizare - continuarea procesului de reabilitare a arterelor de penetratie in

Capitala Beneficii:

- Fluidizarea traficului - Cresterea sigurantei in transport - Reducerea poluarii aerului - Asigurarea conditiilor necesare de trai prin asigurarea apei potabile si

a canalizarii - Reducerea consumului de carburanti auto

Page 78: program de dezvoltare.pdf

78

Ameliorarea ambuteiajelor din : 1) Piata Garii de Nord (costul total al constructiei - 24,2 mil. $) prin :

- prevederea unor terminale pentru autobuzele RATB ; - construirea unui pasaj care sa faca legatura intre statii, gara si statia

de metrou ; - construirea unei parcari subterane ; - pregatirea unei zone de urcare/coborare ; - prevederea unui spatiu pentru stationare taxiuri ; - prevederea unui terminal pentru autobuzele de distanta lunga si

autobuzele internationale; - modíficarea liniilor de tramvai Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata - constructia de terminale pentru troleibuze si autobuze - crearea unor statii pentru taxiuri - construirea unui pasaj subteran pentru transfer - construirea unei parcari subterane

2) Piata Obor (costul total al constructiei - 28,5 mil. $)prin : - imbunatatirea statiilor de troleibuz si autobuz cu oprire in banda proprie

exclusiva pentru autobuz ; statia va fi protejata printr-un acoperis ce se va intinde pana la traversarea pietonala, sub forma unei arcade ;

- reamplasarea liniei de tramvai pe mijlocul sos. Stefan cel Mare ; - prevederea statiei pentru autobuzele regionale ; - dezvoltarea de facilitati comerciale. Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata - reamplasarea linilor de tramvai - construirea unor terminale pentru autobuze - construirea unu pasaj subteran pentru transfer - construirea unei parcari subterane

3) Piata Sudului (costul total a constructiei – 3,0 mil $) prin :

- imbunatatirea unui refugiu pentru tramvai in carosabil ; - refugiu pe Calea Vacaresti, intre trecerile subterane ;

Page 79: program de dezvoltare.pdf

79

- refugiu pe sos. Oltenitei, cu scari catre pasajul subteran ; - imbunatatirea statiilor de troleibuz si autobuz cu oprire in banda proprie

exclusiva pentru autobuz ; - construirea unui terminal pentru minibuse in spatiul triunghiular, cu

statii pentru autobuzele RATB urbane si suburbane ( terminus pentru autobuzele RATB in sos. Berceni si pentru autobuzele RATB suburbane);

- imbunatatirea spatiului din fata magazinului BIG prin amenajarea unei zone verzi si a unei parcari cu obiective comerciale subterane ;

- construirea unui pasaj pietonal subteran cu magazine intre holul de acces la metrou si terminalul de autobuze ; magazinul BIG, statii de tramvai si de autobuz in partea de est ;

- construirea de dotari comerciale. Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata - construirea unor terminale pentru autobuze - construirea unui spatiu pentru parcare

Dezvoltarea unui nou coridor de tranzit pentru transportul public.

Traseul radial pentru noul tip de tramvai este situat intre Colentina, zona centrala si Alexandria, unde se asteapta o cerere mare de transport. Pornindu-se de la linia de tramvai existenta, contructia acestui traseu, cu o lungime totala de 13,2 km, trebuie sa se realizeze pe etape. Pentru traseul de traversare a zonei centrale au fost propuse cateva planuri alternative, luandu-se in considerare planul constructiei de cladiri recent aparut. Tronsonul Alexandria -Piata Unirii (linia 32) a fost finalizat urmand a se moderniza tronsonul Piata Unirii – Colentina. Valoare totala a investitiei 31,2 MEURO.

Principalele puncte ale proiectelor sunt : • construirea unor cai de rulare separate ; • introducerea unor tramvaie ecologice de mare viteza ; • constructia unor macazuri automate ; • stabilirea unui sistem de semnalizare cu prioritate pentru

transportul public ; • imbunatatiri aduse depourilor (Colentina, Alexandria); • imbunatatirea sistemului de alimentare cu energie (4 noi locatii).

Page 80: program de dezvoltare.pdf

80

Modernizare mijloace de transport public urban • Modernizarea tramvaielor

- realizarea unei noi generatii de vagoane moderne si performante, cu podea joasa, actionate in curent alternativ;

- modernizarea tramvaielor tip T 4 R.

• Realizarea retelei de troleibuze - realizarea unei retele de troleibuze pe magistrala Casa Presei Libere,

sos. Kiseleff, Piata Victoriei, Piata Romana, Bdul Magheru, Piata Universitatii, Piata Unirii, Bdul Cantemir, Bdul I.C. Bratianu, Bdul Tineretului, Vacaresti, Piata Sudului, Depou Berceni;

- Completarea Piata Victoriei, Bdul Aviatorilor, sos. Nordului; - Achizitia a 200 troleibuze moderne cu podea joasa ce pot fi utillizate si

de persoane cu dizabilitati.

• Reabilitarea retelei de autobuze - inlocuirea autobuzelor uzate si marirea parcului circulant la cel putin

1500 autobuze, achizitia a 500 autobuze noi, in anul 2004 -2005, moderne, performante, cu motoare EURO 3, posibile optiuni pentru alimentarea cu LPG, podea joasa;

- achizitia a 200 autobuze/an incepand cu anul 2006. Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata :

- reabilitarea parcului de tramvaie, troleibuze si autobuze, confort sporit si performante tehnice superioare, design modern ;

- realizarea unor vagoane de tramvai moderne performante, comparabile cu cele de pe piata europeana, cu costuri reduse cu pana la 50% fata de achizitia unui nou tip de tramvai ;

- reducerea consumului de energie electrica de tractiune cu 30-40%, alimentare in curent alternativ - costuri scazute in exploatare ;

- viteza comerciala sporita de la 15 km/ora la 50 km/ora; - atractivitate sporita pentru cetateni; - costuri reduse pentru intretinere si reparatii la vehicule si la

infrastructura adiacenta ; - vehicule mai confortabile, care vor genera o utilizare crescuta si va

elimina discomfortul calatorilor ; - facilitati pentru persoanele cu dizabilitati.

Page 81: program de dezvoltare.pdf

Troleibuz nou

Autobuz nou

81

Page 82: program de dezvoltare.pdf

82

IV. Protectia Mediului

Dezvoltarea unei strategii privind calitatea mediului este un proces complex care implica diverse analize tehnice, coordonarea si cooperarea intre participantii la aceasta actiune, cum ar fi agentii economici, asociatiile patronale industriale, organizatii civice locale, oficialitatile locale si public. Procesul de dezvoltare si aplicare a unei strategii pentru calitatea mediului este specific zonei si conditionat de o serie de factori:

- extinderea geografica a zonei de aplicare; - reglementarile de mediu existente si aplicabile; - tipurile de surse de poluare si controlul acestora; - starea si evolutia calitatii aerului; - situatia institutionala si factorii implicati decizional; - activitatea si implicarea societatii civile. Scopurile fundamentale ale unei strategii pentru calitatea mediului trebuie sa

fie definite si comunicate in mod clar tuturor factorilor implicati deoarece dezvoltarea unei strategii este, in mod inevitabil costisitoare, controversata si necesita mult timp pana la aparitia rezultatelor.

Sistemul institutional cu privire la managementul mediului din Romania este deosebit de complex. In prezent, in arealul Municipiului Bucuresti, activitati de monitorizare a calitatii mediului se desfasoara atat de unitatile Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor cat si de cele apartinand Ministerului Sanatatii. Reglementarea activitatilor este efectuata in exclusivitate de Agentiile de Protectie a Mediului (Bucuresti si Ilfov).

Pentru Municipiul Bucuresti, problema poluarii mediului a capatat un aspect prioritar. De exemplu, daca in ceea ce priveste sursele fixe de poluare am asistat in ultimii ani la o scadere vertiginoasa a emisiilor, cresterea numarului de vehicule in tranzit sau rezidente in capitala a inceput sa creeze probleme serioase atat sub aspectul fluentei circulatiei cat si al poluarii sonore si a calitatii aerului.

Consideram ca, in etapa actuala, este mai necesar ca oricand sa se produca o revitalizare a comunitatilor locale, a spiritului civic, a reasezarii relatiilor inter-umane pe noi baze, care sa constituie motorul relansarii economice, in stransa concordanta cu principiile dezvoltarii durabile. Acest lucru va fi posibil numai prin aplicarea principiilor dezvoltarii durabile, pentru ca avem datoria de a lasa generatiilor viitoare posibilitatea de a beneficia de calitatea mediului inconjurator, cel putin la nivelul celei pe care o avem noi in prezent. Aceasta situatie de ansamblu, a condus la aparitia si agravarea in timp a problemelor de mediu ale municipiului Bucuresti, cum ar fi : • Gradul ridicat de poluare a aerului, tipic perimetrelor urbane ( traficul rutier,

incalzirea rezidentiala proprie, activitati industriale, termocentrale etc. ). Zonele cele mai afectate din Municipiul Bucuresti sunt :

- zona Drumul Taberei – B-dul Timisoara – B-dul Iuliu Maniu; - zona de sud – est – Platforma Dudesti, catre nord, cuprinzand

perimetrele Liviu Rebreanu, Dristor, Baba Novac; - zona centrala – Piata Unirii, cu ramificari spre sud – vest (B-dul

Cosbuc, Soseaua Alexandriei), spre sud (B-dul Dimitrie Cantemir, Pieptanari, Giurgiului) si spre sud – est (Timpuri Noi, Splaiul Unirii, Calea Vacaresti);

- zona Piata Victoriei – spre nord – zona Dr. Felix, B-dul Ion Mihalache, strada Paris, B-dul Kiseleff;

Page 83: program de dezvoltare.pdf

83

- zona Stefan cel Mare – Tunari – Viitorului, Strada D-na Ghica – Tei, Soseaua Pantelimon – B-dul Ferdinand – Gara de Est – B-dul Electronicii (SINTOFARM, IEI);

- zona Floreasca - Aviatiei; - zona Jiului – Poligrafiei – ROMEXPO – Piata Presei Libere –

SOFITEL; • Inexistenta unei statii orasenesti de epurare a apelor uzate. In prezent, prin

cele sapte mari canale colectoare la care sunt racordati majoritatea agentilor economici, se deverseaza zilnic peste 200.000 m.c. apa uzata, care ajunge in final in emisarii naturali.

• Ridicarea nivelului pinzei de apa freatica, ca urmare a realizarii tunelelor de metrou si casetarii riului Dimbovita.

• Calitatea necorespunzatoare a apei din salba de lacuri a riului Colentina. Aceasta se datoreaza deversarii direct in riul Colentina de catre unitatile industriale si populatie a apelor uzate rezultate in amonte de Bucuresti: Buftea (industrie alimentara, industrie usoara, populatie), Crevedia (ferma de crestere a pasarilor, populatie), Mogosoaia (industria cinematografica, populatie). Pe de alta parte, fundul lacurilor de pe riul Colentina nu au mai fost dragate de peste 30 de ani, conducind la acumularea unor mari cantitati de namol.

• In prezent exista un sistem de supraveghere a calitatii mediului cu 8 statii de masura si 3 panouri de afisaj ; numarul statiilor este insuficient.

• Diminuarea suprafetelor de spatii verzi, de la circa 12 m.p. / locuitor in anul 1990, la circa 9,08 m.p. / locuitor in prezent, din care 7,61 mp/loc este spatiu public plantat cu acces nelimitat iar diferenta o reprezinta spatiile verzi private si specializate ( Gradina Botanica , Gradina Zoologica etc.) precum si repartizarea inegala a acestora pe teritoriul orasului.

• Inexistenta unor sisteme ecologice de tratare a deseurilor urbane. • Poluarea sonora mare, nivelul de zgomot echivalent depasind valorile

maxime admisibile in majoritatea zonelor orasului. • Necorelarea planurilor de urbanism cu cele de protectia mediului.

Fata de aceasta stare de fapt, municipalitatea a intreprins si are in vedere o

serie de masuri importante privind ameliorarea, imbunatatirea si conservarea spatiilor verzi si a salbei de lacuri.

Actiuni in perioada 2000 - 2004 Printre preocuparile de interes major ale municipalitatii se numara si gasirea

posibilitatilor tehnice si financiare necesare implementarii proiectelor de mediu, inclusiv accesarea fondurilor Comisiei Europene. Proiectul LIFE ECOMARKET in valoarea totala de 564.889 EUR din care contributie nerambursabila de la Comisia Europeana 281.900 EUR - in derulare.

Scopul proiectului este de a minimaliza impactul asupra mediului si in mod

special impactul generat de activitatile desfasurate in pietele agro-alimentare (PA) care functioneaza in mod continuu in spatii deschise sau spatii partial deschise. Pentru atingerea acestui scop, ECOMARKET are 4 obiective inter-corelate:

- introducerea si certificarea unui sistem de management de mediu (SMM), in conformitate cu solicitarile ISO 14001 in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti;

Page 84: program de dezvoltare.pdf

84

- elaborarea unui model de piata ecologica si aplicarea acestui model la doua piete agroalimentare pilot; acest model va putea fi ulterior extins si aplicat la alte piete de pe teritoriul municipiului Bucuresti si chiar din tara ;

- proiectarea, testarea si evaluarea unei metode de evaluare a mediului si a unor indicatori durabili in scopul obtinerii unei scheme de eco-etichetare voluntara (SEV), pentru comertul cu amanuntul din cadrul pietelor agroalimetare; formarea unei echipe proprii de Experti Evaluatori pentru aplicarea schemei de ecoetichetare ;

- monitorizarea si diseminarea rezultatelor proiectului.

Proiectul privind ”Finalizarea lucrarilor si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate Bucuresti-Glina” – in implementare

Proiectul cuprinde mai multe etape : - asistenta tehnica, prin programul ISPA, pentru pregatirea documentatiei in

vederea obtinerii fondurilor nerambursabile de la Comisia Europeana. Consultanta a finalizat studiul de fezabilitate, proiectarea si documentele necesare obtinerii finantarii pentru realizarea obiectivului de investitii. Costul operatiunii a fost de 1,8 MEURO care au fost asigurati astfel:

- 1,35 MEURO contributie acordata de Comunitatea Europeana, prin programul ISPA, reprezentand 75 %

- 0,45 MEURO buget local, reprezentand 25% - Studiul de fezabilitate evalueaza proiectul Glina la 230 MEURO. Statia de

epurare va avea 2 fluxuri din care primul flux va costa 110 MEURO. - Comisia Europeana finanteaza executarea primului flux de epurare al statiei

Glina cu 70 % din valoarea acestuia, adica 77 MEURO prin proiect ISPA – fonduri nerambursabile.

- Finantarea componentei locale va fi asigurata prin credit BEI/BERD in valoare totala de 33 MEURO. Lucrarile vor incepe in anul 2005 si trebuie finalizate pina la sfirsitul anului 2006.

- Fluxul 2 de epurare al statiei Glina va fi majoritar finantat tot de Comisia Europeana prin instrumentele financiare specifice tarilor membre ale Uniunii Europene, avind in vedere ca dupa 1 ianuarie 2007 se preconizaeaza ca Romania sa devina membra a Uniunii Europene.

Beneficii:

- reducerea poluarii mediului in aval de municipiul Bucuresti - refacerea florei si faunei - crearea unor noi locuri de munca - alinierea la Directivele Uniunii Europene privind concentratiile maxim

admisibile ale poluantilor in zonele senzitive, altfel spus, Bucurestiul nu va mai deversa canalizarea in Dimbovita, Arges si Dunare pina in Delta Dunarii si pe coastele Marii Negre.

Page 85: program de dezvoltare.pdf

85

Page 86: program de dezvoltare.pdf

86

Dotari echipamente din buget local – in aceasta perioada au fost achizitionate echipamente specifice activitatii de monitorizare a factorilor de mediu (pH-metru portabil, sistem prelevare probe de sol, sonometru Bruell & Kjaer, softuri specializate pentru analize sonometrice ) ; Reamenajare spatii verzi pe terenurile eliberate dupa desfiintarea constructiilor amplasate ilegal pe spatii verzi in locatii precum: bd. Iuliu Maniu, statia de metrou Titan, Drumul Taberei, de la Orizont la Piata Drumul Taberei ; str. Nitu Vasile nr. 1 – 3 , la bucla Drumul Taberei , Piata Presei Libere, bd. Timisoara. Astfel a fost redata orasului o suparafata de aproximativ 180.000 mp de spatiu verde. Intretinere spatii verzi in parcurile aflate in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti :

• programele anuale de plantari material dendrologic – cca 76 500 mii buc/ an – din care :

- arbori foiosi – 1500 buc - arbusti foiosi – 45000 buc. - coniferi – 2000 buc. - trandafiri – 25000 buc. - buxus – 3000 buc. - material floricol produs si plantat – circa 14.000 mii buc./an

Valoarea materialului dendrofloricol plantat: 13,982 miliarde lei • tratamentele fitosanitare executate: tratamente de iarna la arbori foiosi si

rasinosi, contra paduchilor de San Jose ; combaterea inrosirii acelor la conifere; combaterea moliei pinului; combaterea acarienilor la tei; combaterea omidei defoliatoare (generatia I si II) ; combaterea fainarii si afidelor la trandafiri; tratamente preventive si curative la semanaturile din pepiniere; combaterea bolilor si daunatorilor la culturile floricole; dezinfectia materialului de inmultire; dezinfectia amestecului de pamant vegetal necesar plantarii; dezinfectia uneltelor, laditelor si ghivecelor pentru plantat;

• lucrarile de combatere a daunatorilor • amenajari si reamenajari de peluze in parcuri prin regazonare pe circa 75

ha/an • dotarea parcurilor cu cosuri de gunoi, banci si repararea celor existente • reamenajarea spatiilor verzi pe B-dul Magheru, dupa reasfaltarea

bulevardului si protejarea cu gardulete ornamentale • repararea fantanilor arteziene si asigurarea functionarii lor pe timpul verii, in

parcurile Herastrau si Tineretului • executarea lucrarilor de reparatii si pregatire a serelor pentru sezonul rece,

precum si asigurarea bazei materiale necesare productiei • eliberarea a circa 3800 avize pentru taieri si toaletari de arbori si arbusti din

Municipiul Bucuresti • dotarea parcului auto cu utilaje de mica si mare mecanizare si asigurarea

intretinerii si repararii celui existent . • elaborarea studiilor de fezabilitate pentru instalatiile de irigat din parcurile

Circului si Miorita • pregatirea planurilor pentru decorurile florare din parcurile aflate in

administrare. Valoarea lucrarilor de reparatii din parcuri (reabilitare alei, reparatii sistem

canalizare, reparatii statii de pompare, reparatii instalatii electrice, reparatii imprejmuiri etc.) este de 29,546 miliarde lei.

Page 87: program de dezvoltare.pdf

87

Valoarea lucrarilor de investitii, dotari specifice cum ar fi cazane centrale termice, utilaje intretinere spatii verzi, motocositoare, autocisterne, autobasculante, transportoare cu bena, tractoare este de: 73,982 miliarde lei.

Reabilitarea barajelor si protectia malurilor Plecand de la starea necorespunzatoare a barajelor si stavilarelor de pe raul

Colentina s-a demarat un amplu program de reabilitare a acestora precum si a protectiei malurilor.

Astfel, pentru punerea in siguranta a barajului Baneasa s-a refacut pereul vertical, coronamentul, s-au executat grinzi spargeval, s-au reparat paramentele aval si amonte in scopul inlaturarii infiltratiilor de la baza. Valoarea lucrarilor a fost de 10 mld.lei.

Barajul Herastrau a necesitat reparatii la grinda inferioara de sprijin a paramentului amonte, grinda spargeval, in valoare de 4 mld.lei. La barajul Tei, au fost executate lucrari de reparatii capitale baraj pamant, amenajarea coronamentului si a unei grinzi spargeval precum si reamenajarea paramentului aval in valoare de 5 mld.lei.

Reabilitarea apararilor de mal Portiuni intregi din apararile de mal aferente lacurilor erau distruse sau

prezentau diverse grade de deteriorare fapt ce a condus la executarea lucrarilor de reabilitare la lacurile Baneasa, Herastrau si Tei in valoare de 17 mld. lei.

De asemenea s-au refacut pereurile verticale si s-au montat dale ecologice la lacurile Carol si National.

Decolmatarea lacurilor In cadrul acestui program s-au realizat in anul 2002 lucrari de decolmatare a lacului Carol prin excavarea si evacuarea a peste 20.000 mc namol precum si decolmatarea retelei de scurgere. In 2003 si 2004 s-au efectuat lucrari de decolmatare la lacul Cismigiu, evacuandu-se 10.000 mc namol precum si lucrari de reabilitare a cuvei de beton pe o suprafata de 12000 mp. Valoare totala a investitiilor este de 14 mld.lei.

Program de curatire a cuvei lacului si a luciului de apa Programul de curatenie s-a desfasurat anual incepand cu anul 2001. S-au

curatat cuvele lacurilor Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Drumul Taberei, Cismigiu pe o suprafata de 300 ha. Precum si zonele adiacente (de maxima protectie) pentru lacurile Tei, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Carol, Cismigiu, National, Tineretului, Balta Alba. Au fost colectate, depozitate si transportate 4000 mc deseuri precum si 15000 mc plutitori si bradis de pe o suprafata de 1080 ha luciu de apa.

Siguranta barajelor si stavilarelor Datorita faptului ca nu s-au efectuat lucrari de reabilitare a barajelor si

stavilarelor, acestea prezentau suficiente deteriorari care intr-un anumit complex de factori (inundatii, seisme, etc.) pot periclita rezistenta si siguranta lor in exploatare si pot pune in pericol bunuri materiale si chiar vieti omenesti. Acest lucru a determinat

Page 88: program de dezvoltare.pdf

88

efectuarea unor lucrari urgente de reabilitare si punere in siguranta a barajelor si stavilarelor de la lacurile Straulesti, Grivita, Floreasca, Tei, Cernica, Herastrau, Mogosoaia.

Obiective de perspectiva pentru imbunatatirea calitatii factorilor de mediu in Municipiul Bucuresti Fata de problemele de mediu deosebit de complexe cu care se confrunta in prezent municipalitatea, o atentie deosebita va trebui sa fie acordata in perspectiva unor domenii ca planificarea urbana, reducerea deseurilor, calitatea aerului, calitatea apelor, managementul deseurilor, eficienta energetica, transporturi curate si eficiente. In acest context general, municipalitatea Bucuresti, isi propune pentru viitor, o serie de proiecte ample, cu efect major asupra calitatii mediului si implicit asupra starii de sanatate a populatiei, astfel: Protectia aerului:

• In cadrul strategiei privind imbunatatirea calitatii aerului in municipiul Bucuresti, un rol prioritar il ocupa obtinerea informatiilor necesare in vederea adoptarii deciziilor. In acest context, monitoringul calitatii aerului reprezinta elementul fundamental, care trebuie sa furnizeze informatiile necesare. Pe aceasta linie, este necesara realizarea sistemului informational – operativ pentru supravegherea calitatii aerului. Acesta urmeaza a fi constituit din circa 25 puncte fixe de monitorizare in regim automat si in timp real a principalilor poluanti din aer, care prin teletransmisie va furniza datele la un dispecerat central de mediu.

• Realizarea hartii acustice a Municipiului Bucuresti; • Reabilitarea spatiilor verzi de pe teritoriul municipiului Bucuresti,

prin: - dezvoltarea perdelelor de protectie si aliniamentelor stradale, cu

rol estetic, decorativ, dar si de reducere a poluarii chimice si fonice

- intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi existente - reabilitarea parcurilor istorice ale orasului ( Cismigiu, Carol , Herastrau ) - extinderea spatiilor verzi, prin amenajarea unor terenuri, in prezent

degradate. • Adoptarea de masuri referitoare la optimizarea traficului: Realizarea de noi cai de circulatie, corespunzatoare nivelurilor actuale si

de perspectiva ale traficului auto - Extinderea si modernizarea inelului de circulatie de centura - Implementarea dirijarii traficului prin sistemul de “unda verde” - Inchiderea inelului principal de circulatie

Calitatea apelor

• Apa potabila - Imbunatatirea tehnologiilor de tratare a apei brute - Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile

• Apa uzata - Finalizarea lucrarilor la statia oraseneasca de epurare a apelor

uzate - Reabilitarea retelei orasenesti de canalizare

Page 89: program de dezvoltare.pdf

89

- Realizarea sistemului automat de monitorizare a poluantilor din apele uzate deversate in reteaua de canalizare

• Ape naturale (salba de lacuri de pe riul Colentina ): - Reabilitarea ecologica a lacurilor de pe salba raului Colentina

Managementului deseurilor • Realizarea si dezvoltarea unui sistem concurential in domeniul

colectarii deseurilor; • Implementarea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor; • Realizarea de facilitati in scopul asigurarii selectarii si recuperarii

deseurilor in mod centralizat; • Realizarea unui sistem de incinerare a deseurilor la parametri

tehnologici de mare performanta, in scopul diminuarii volumului de deseuri care urmeaza a fi depozitate;

• Realizarea unui studiu privind managementul integrat al deseurilor in Municipiul Bucuresti ( in colaborare cu Primaria din Viena).

Programul investitiilor si reparatiilor in perioada 2005-2008

- Reabilitare si punere in siguranta a barajului Baneasa si amenajare mal stang lac Baneasa cu o valoare aproximativa 8,5 miliarde lei

- Reabilitare pereuri verticale si inclinate lac Baneasa, etapa a II-a cu o valoare de 10 miliarde lei

- Proiectare si consolidare maluri intre lac Grivita si Baneasa cu o valoare de 5 miliarde lei

- Proiectare si executie terasamente si protectie taluzuri, corp baraj Grivita cu o valoare de 6 miliarde lei

- Proiectare, reabilitare, baraje si disipator lac Floreasca cu o valoare de 5 miliarde lei

- Proiectare si executie consolidare ecluza Herastrau cu o valoare de 10 miliarde lei

- Proiectare si executie aparari de mal lac IOR si lac Tineretului cu o valoare de 10 miliarde lei

- Proiectare si executie modernizare Baia 16 februarie cu o valoare de 5 miliarde lei

- Proiectare si executie consolidarea malului lac Straulesti cu o valoare de 3 miliarde lei

- Evaluarea starii de siguranta a barajului Cernica, vom demara lucrarile de reabilitare si punere in siguranta a acestuia

- Reabilitarea canalului Colentina existent intre stavilarul Cernica si podul rutier Cernica.

Page 90: program de dezvoltare.pdf

90

V. Utilitati publice Primaria Municipiului Bucuresti asigura, prin agenti economici abilitati, urmatoarele servicii de utilitati publice :

• apa si canalizare • distributie energie termica • iluminat stradal • igienizare si salubritate • toalete ecologice

Apa potabila Captarea apei de suprafata se realizeaza la nord-vest de Bucuresti, din raurile Arges si Dambovita. Potabilizarea acestei ape se face in uzinele de la Rosu si Arcuda inainte de a ajunge, printr-un sistem complex de apeducte, in rezervoarele Capitalei. Ajutata de statiile de pompare, apa ajunge la robinetele bucurestenilor prin intermediul conductelor sau bransamentelor.

Situatia actuala a retelei de distributie a apei potabile: Reteaua de distributie a apei potabile in Municipiul Bucuresti este de tip inelar. Tipurile de conducte existente sunt din fonta, otel, azbociment, beton precomprimat, PVC. in lungime de 1700 km artere si conducte de serviciu si in jur de 500 km conducte de bransament Repartitia lungimii arterelor si conductelor sistemului de distributie in functie de varsta acestora este:

- sub 40 de ani – 1338,9 km – 65,2 % - intre 40 – 50 ani – 115,7 km – 5,6% - intre 50 – 60 ani – 150,3 km – 7,3% - peste 60 ani – 450 km – 21,9%

Se remarca ponderea mare a retelei cu vechime mai mare de 60 de ani. Conductele ce compun reteaua de distributie a apei potabile in Bucuresti au o vechime cuprinsa intre 1an si 110 ani. Vechimea mare a unor conducte se datoreaza montarii lor de la inceputul alimentarii cu apa a Bucurestiului. Acestea se gasesc de regula in zona centrala a orasului acolo unde exista o densitate mare de consumatori. Aceste conducte se caracterizeaza prin diametre mici 100 – 200 mm. Consumul zilnic de apa rece, de 220 l/loc depaseste cu 50l/zi/loc valoarea prevazuta de standardul romanesc ( 170 l/loc/zi) si cu 100l/loc/zi standardele tarilor din Uniunea Europeana ( 120l/loc/zi). La acesta se adauga un consum de apa calda de 210l/loc/zi consum ce depaseste cu 100l/loc/zi valoarea prevazuta de standardul romanesc ( 110l/loc/zi) si respectiv cu 150l/loc/zi standardele tarilor din Uniunea Europeana ( 60l/loc/zi). Aprovizionarea cu apa in cantitate suficienta si de buna calitate are o importanta deosebita in pastrarea si promovarea sanatatii populatiei. Mentinerea calitatii apei in timpul distributiei catre populatie prezinta importanta datorita complexitatii acestei probleme, cat si din cauza existentei a numeroase posibilitati de poluare, dificil de controlat. Factorii care duc la deteriorarea semnificativa a calitatii apei in timpul distributiei sunt:

- coroziunea conductelor - calitatea slaba a armaturilor - sistemele defectuoase de imbinare.

Page 91: program de dezvoltare.pdf

91

Investitii realizate in perioada 2001-2004 Investitiile au vizat asigurarea realizarii Nivelelor de Servicii conform

standardelor prevazute in contractul de concesiune. Astfel, importante investitii s-au facut pentru dotarea cu utilaje necesare urgentarii interventiilor si reparatiilor, pentru contorizare, pentru realizarea centrului unic de apel, etc.

Investitiile realizate in perioada 2001-2003, in valoare de 1.956 miliarde lei au vizat reabilitarea si modernizarea urmatoarelor obiective: • Productia de apa potabila (cca 248 milarde lei)

o Statia Arcuda: - automatizarea clorinarii; - reabilitare filtre; - telegestiune si automatizari; - debitmetria apei produse; - analize on-line; - incalzire birouri.

o Statia Rosu:

- Reamenajare sediu; - O noua instalatie de sulfat de aluminiu; - Motoare cu turatie variabila pentru decantoare; - Noua instalatie de pre-oxidare; - Amenajarea postului de comanda; - Reabilitarea statiei de 6 KV si a instalatiilor de joasa tensiune; - Reabilitarea statiei de clor; - Reabilitarea etapei de filtrare

• Alte investitii: - Ameliorarea sistemului de spalare rezervoare; - Telegestiune si debitmetrie la statiile de pompare; - Analizori de calitate ai apei on-line.

• Statii de repompare (cca 130 miliarde lei) - 25 statii de repompare, cu cele incepute in 2002.

• Inlocuiri retea (cca 160 miliarde lei) - 32,7 Km de retea apa potabila - Inlocuiri 875 vane de retea (cca. 28 miliarde lei)

• Inlocuirea si redimensionarea a cca 25000 de contoare (cca. 130 miliarde lei) • Extinderi de retea de peste 12,5 Km apa (cca. 65 miliarde lei) • Domeniul privat (11 hidrocuratitoare mari, 5 hidrocuratitoare mici, 8

buldoescavatoare, 6 compresoare), in total cca. 108 miliarde lei. Investitii in anul 2004 in valoare de 774 miliarde lei vizeaza : • Modernizare tehnologica la statia Arcuda:

- reabilitare filtre rapide; - instalarea unui nou echipament de tratare cu sulfat de aluminiu si acid.

• Modernizare tehnologica la statia Rosu: - instalarea de motoare cu turatie variabila; - instalarea unui echipament nou de injectie cu polimeri; - reabilitarea filtrelor.

Valoarea globala a acestor investitii, inclusiv telegestiune si control vane: 180 miliarde lei.

Page 92: program de dezvoltare.pdf

92

• Reabilitare celor 12 statii de repompare a apei (cca 110 miliarde lei): - Sect. 2: - Socului, Teiul Doamnei, Colentina D-na Ghica, Pantelimon II - Sect. 3:- Macaralei, Titan CI, Sulea Placare, Dudesti Vitan - Sect. 4: - Berceni II, Nitu Vasile, Conatantin Brancoveanu - Sect. 5:- Margeanului

• Reabilitarea a cca 60 statii de hidrofor, cca 90 miliarde lei. • Reabilitarea conductelor si vanelor din reteaua de apa potabila, 40 Km conducte

si 800 vane, cca. 240 miliarde lei. • Inlocuirea – redimensionarea a 15000 contoare, cca 60 miliarde lei. • Extinderea retelei de distributie apa, cca 36 miliarde lei. (~5 Km retele apa)

Lungimea retelei de distributie a apei potabile si inlocuiri

0.0

5,000.0

10,000.0

15,000.0

20,000.0

25,000.0

30,000.0

35,000.0

Lungime retea, km Conducte de apa inlocuite,m

Lungime retea, km 1,749.0 1,752.0 1,763.2Conducte de apa inlocuite,m 2,630 1,951 32,687

2001 2002 2003

Page 93: program de dezvoltare.pdf

93

Evolutia inlocuirii, redimensionarii si instalarii de contoare

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000Numar

Numar inlocuiri Numar redimensionari Numar instalari

Numar inlocuiri 4,101 5,508 5,417 6,025 3,530Numar redimensionari 0 0 0 2,066 19,103Numar instalari 0 0 0 235 2,530

1999 2000 2001 2002 2003

Canalizare Colectarea apelor uzate In Bucuresti exista canalizare cu o vechime de peste 100 de ani, iar unele dintre aceste canale functioneaza si astazi. Aproximativ 34% din reteaua de canalizare are o vechime de peste 60 de ani, timp in care actiunea agentilor mecanici si chimici asupra tubulaturii din beton a canalelor a condus la atingerea unui grad avansat de uzura dovedit prin desele prabusiri ale tubulaturii canalelor de serviciu, blocand scurgerea apelor. Vechimea mare a retelei de canalizare ne da o imagine a eforturilor ce trebuie depuse pentru reabilitarea acestei retele.

Apele uzate menajere si industriale si apele meteorice sunt colectate intr-o retea de canalizare, de tip unitar. Ajutata de 12 statii de pompare (SPAU) amplasate in zonele depresionare, reteaua de canalizare transporta efluentii la extremitatea sud-estica a orasului unde se afla statia de epurare de la Glina, in prezent nefunctionala.

Aceasta retea de colectare si transport a apelor uzate este dispusa in forma de schelet de peste, avand ca ax central, caseta situata sub Dimbovita, locul in care se varsa bazinele laterale. Acest enorm colector, compus din 2, apoi 3 casete cu latura de 3 m largime fiecare, a fost construit in acelasi timp cu amenajarea Dimbovitei. Este de retinut subdimensionarea sa in aval, in partea de sud-est a orasului, generatoare de inundatii la fiecare eveniment pluviometric deosebit. Apele transportate in canalizarea Municipiului Bucuresti exceptand apele de ploaie, provin din:

- apa potabila distribuita din reteaua oraseneasca – Q = 15,93 mc/s - apa industriala – Q = 1,1mc/s - apa din epuismente si drenuri - Q = 1,09 mc/s - apa lacurilor interioare cu izvoare proprii din oras – Q=1,06mc/s - apa surselor proprii ale diferitelor folosinte – Q= 0,95mc/s

Page 94: program de dezvoltare.pdf

94

Din datele de mai sus se poate concluziona ca din Municipiul Bucuresti se deverseaza ape uzate cu un debit mediu de 20,13 mc/s.

Investitiile realizate in perioada 2001-2004 - achizitionarea de utilaje necesare curatirii gurilor de scurgere si desfundarii canalelor pentru urgentarea interventiilor si reparatiilor - inlocuiri retea de canalizare – 2,4 Km – circa 40 miliarde lei - inlocuire conducte de canalizare – 4Km - reabilitarea retelelor de canalizare – circa 50 miliarde lei - extinderea retelei de canalizare – 4 Km conducte, circa 18 miliarde lei - finalizarea canalului colector de ape uzate Buftea - Bucuresti – 4,4 km, 52 miliarde lei

Lungimea retelei de canalizare si inlocuire

0.00

500.00

1,000.00

1,500.00

2,000.00

2,500.00

3,000.00

Lungime retea (fara racorduri), km Inlocuire conducte de canal,m

Lungime retea (fara racorduri), km 1,759.00 1,764.6 1,770.2Inlocuire conducte de canal,m 0 2,445 2,386

2001 2002 2003

Page 95: program de dezvoltare.pdf

95

Interventii la reteaua de canalizare

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

Numar

Interventii 21,083 22,830 34,204

2001 2002 2003

Strategia privind oferirea utilitatilor publice de apa si canalizare este orientata catre imbunatatirea calitatii serviciilor oferite consumatorilor. Atingerea acestui obiectiv necesita punerea in aplicare a numeroase planuri de de viitor care au ca scop :

• reducerea pierderilor si imbunatatirea randamentului retelei • reducerea costului achizitiilor si a stocurilor • dotarea cu echipamente si tehnologii de mare productivitate. • extindere retea de canalizare • inlocuire retea de canalizare

Proiecte de investitii in perioada 2005-2008 Proiectele viitoare de investitii, in valoare de aproximativ 3.047 miliarde lei, au ca scop extinderea, modernizarea si reabilitarea urmatoarelor obiective : • ameliorarea calitatii apei prin continuarea investitiilor incepute (Modernizare

tehnologica a statiilor de tratare Arcuda si Rosu, in valoare totala de peste 100 miliarde lei, numai in primii ani, prin: - instalarea de motoare cu turatie variabila si automatizarea sistemelor de vane; - reabilitarea filtrarii; - instalarea de echipamente de tratare cu soda si acid (corectie PH); - reabilitare instalatii tratare cu sulfat de aluminiu; - instalarea unui echipament nou de injectie cu polimeri;

• Reabilitare statii de repompare si statii de hidrofor, in valoare totala de cca. 220

miliarde lei, numai in primii doi ani; se vor moderniza toate statiile de repompare (38), si de hidrofor (200, mai putin 20 care vor fi eliminate).

Page 96: program de dezvoltare.pdf

96

• Reabilitare retele si vane din reteaua de apa potabila, in valoare totala de circa 325 miliarde lei in primi doi ani, cuprinzand in acesti ani circa : - 60 Km retea de apa potabila; - 2000 vane de sectorizare pe reteaua de apa potabila; - 20 Km retea canalizare.

• Programul de contorizare stabilit pentru perioada 2004 - 2006 in valoare totala de cca. 40 miliarde lei, constand din inlocuirea contoarelor uzate moral si fizic, inlocuire care se va face dupa urmatoarele criterii : - posibilitate de facturare pe baza consumurilor efectiv inregistrate,

incontestabile; - realizarea unui parc de contoare adaptate metrologic la conditiile actuale de

consum. • Extinderea de retele de distributie apa si canalizare, in valoare totala de peste 250

miliarde lei, cuprinzand peste: - 30 Km de extindere de retea de apa potabila si - 26 Km de extindere de retea de canalizare.

• Reabilitarea si modernizarea statiei de tratare Crivina

Statia are finantarea asigurata, proiectele fiind in curs de finalizare. Lucrarile au inceput in 2004, in luna iunie si vor fi finalizate la sfarsitul anului 2006. Valoarea creditului este de 55 MEuro (cca 2200 miliarde lei), in urma imprumutului contractat cu BERD si DEG si garantat de Primaria Municipiului Bucuresti.

Page 97: program de dezvoltare.pdf

97

Managementul deseurilor Managementul deseurilor urbane in Bucuresti este asigurat in prezent pe trei

componente: - Salubritate stradala - Salubritate menajera - Recuperare deseuri industriale

Componenta deseurilor urbane si asimilabile acestora , la nivelul anului 2003 a fost urmatoarea:

- deseuri urbane organice – 51% - deseuri de hartie si carton – 11% - deseuri de plastic – 10% - deseuri metalice – 5% - deseuri de sticla – 5% - deseuri textile – 5% - alte tipuri de deseuri urbane – 13%

Cantitatea medie zilnica de deseuri menajere si asimilabile acestora este de 0,6 kg/ persoana.

In municipiul Bucuresti serviciul de salubritate stradala si menajera este asigurat

de catre societati de salubrizare autorizate ( in urma organizarii licitatiei) conform prevederilor Legii 326/2001 si HCGMB 44/2001.

In urma licitatiei desfasurate in anul 1999, in Bucuresti, salubrizarea se executa de urmatorii agenti economici:

- S.C. REBU S.A. pentru sectoarele 1,4,5 - S.C. SUPERCOM S.A. pentru sectorul 2 - S.C. ROSAL GRUP S.R.L. pentru sectorul 3 - S.C. URBAN S.A. pentru sectorul 6

De mentionat faptul ca incepand cu anul 2002 salubrizarea a fost transferata la sectoare, moment in care primaria sectorului 5 a refuzat sa utilizeze REBU pentru salubrizarea sectorului.

Deficiente ale sistemului actual -Stabilirea numarului de operatori si a perimetrului in care isi desfasoara activitatea nu a avut la baza un studiu actualizat privind Managementul Integrat al Deseurilor - Operatorii nu au dezvoltate si nu aplica programme de colectare selectiva. In momentul de fata se desfoasoara programe pilot de colectare selectiva a deseurilor, pe locatii foarte restranse. - In momentul de fata, circa 26% din locuintele capitalei nu au un contract de ridicare a gunoului menajer cu vre-una din societatile de salubrizare - Nu exista programe de constientizare si educare privind managementul deseurilor fapt ce conduce la aparitia depozitelor necontrolate de deseuri

Referitor la programul educational avem deja un draft furnizat de Universitatea din Moncton – Canada in cadrul parteneriatului dintre Primaria Municipiului Bucuresti si

Page 98: program de dezvoltare.pdf

98

Initiativa Orase Durabile. Acest program va fi definitivat in cadrul dezbaterilor ce vor avea loc la Bucuresti, in luna iulie, 2004.

Depozitare, neutralizare deseuri urbane Primaria Municipiului Bucuresti este asociata in vederea proiectarii, executiei si exploatarii a doua depozite ecologice respectiv Depozitul Iridex si Depozitul Vidra

Depozitul Iridex - A fost dat in exploatare in anul 2000 - Suprafata de depozitare 16,5 ha a fost impartita in 5 celule - Capacitatea de stocare a fiecarei celule este de 920.000 to - Capacitatea totala de depozitare 4.600.000 to - Durata de exploatare a depozitului este de 20 ani cu perioada de postmonitorizare

Depozitul Vidra - a fost dat in exploatare in anul 2001 - suprafata de depozitare 39 ha a fost impartita in 8 celule - capacitatea de stocare a fiecarei celule este de 562.500 to - capacitatea totala de depozitare 4.500.000 to - durata de exploatare a depozitului este de 20 ani cu perioada de postmonitorizare Din inregistrarile existente la Primaria Municipiului Bucuresti (compartimentul salubrizare igienizare ) cantitatea totala de deseuri urbane solide transportate si depozitate la depozitele mai sus mentionate in anul 2003 a fost de 621.534 to. Deficiente : - nu exista un sistem de selectare a deseurilor la rampele de descarcare ale celor

doua depozite ecologice, - PMB nu dispune pana in prezent de facilitati de neutralizare a deseurilor in

vederea reducerii cantitatilor de deseuri depozitate ( incinerare, compostare etc.) In ceea ce priveste incinerarea deseurilor este de spus faptul ca, in conformitate cu proiectul privind Finalizarea si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate de la Bucuresti-Glina, in aceasta statie va exista un incinerator pentru incinerarea deseurilor urbane si a namolului rezultat din procesul de epurare a apelor uzate. Daca fluxul I al Statiei de epurare a apelor uzate va fi dat in folosinta la sfarsitul anului 2006, fluxul II va fi terminat in anul 2009, iar terminarea investitiei la aceasta statie implica si existenta incineratorului.

Page 99: program de dezvoltare.pdf

99

Distributia energiei termice Serviciul de distributie a energiei termice are ca scop producerea si asigurarea agentului termic si a apei calde menajere catre toti utilizatorii din Bucuresti, si este asigurat de Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice.

Primele lucrari de termoficare in retele si surse dateaza din anul 1958. În anul 1961 sunt puse in functiune primele echipamente de recuperare a caldurii din aburul uzinat prin turbine si primele conducte pentru transportul energiei termice sub forma de apa fierbinte – in CET Grozavesti. Dupa care urmeaza in anul 1963 CET Titan, in 1965 CET Sud, in 1973 CET Vest, in 1987 CET Progresu, in 1995 CET Pipera, in 1996 CT Casa Presei si in 1997 CET Vest Energo. Acestea sunt si in prezent sursele de energie termica din Municipiul Bucuresti.

Sistemul de termoficare la nivelul anului 2000 În anul 2000 RADET asigura exploatarea si intretinerea urmatoarelor retele, puncte termice si centrale termice:

Retea termica primara - 523 km (1046 km conducta). Starea acestor conducte era urmatoarea:

Retea termica secundara - 832 km (2912 km conducta). Starea acestor conducte era urmatoarea:

Vechime-ani Conducta-km Uzura %

0 – 10 ani 807 5 – 50 10 – 20 ani 810 20 – 70

Peste 20 ani 1295 40 - 90 Puncte termice:

- 648 PT si SC urbane - 470 PT si SC industrii si dotatii, din care 97 se afla in exploatarea

RADET - 15 sere.

Centrale termice : RADET produce si distribuie energie termica prin cele 48 de Centrale Termice de Cartier, care au aferent 36,18 km retea termica secundara si care asigura alimentarea a peste 500 blocuri.

Starea actuala a sistemului de termoficare, cu o vechime de peste 30 ani, prezinta un grad avansat de uzura fizica si morala, fapt ce a condus la inregistrarea unor serii de deficiente, printre care :

• Vechimea si starea de uzura a retelelor, precum si ritmul destul de redus al inlocuirii conductelor clasice cu conducte preizolate, implica cresterea numarului de avarii si a procentelor de pierderi atat de energie termica, cat si de debit

• Procesul de imbatranire si degradare a conductelor este accelerat si de factori externi, respectiv infiltratii din conductele de apa

Vechime-ani Conducta-km Uzura% 0 – 10 ani 142 10 – 40

10 – 20 ani 130 20 – 60 Peste 20 ani 774 20 - 90

Page 100: program de dezvoltare.pdf

100

• Numarul redus de puncte termice automatizate si modernizate. Echipamentele din punctele termice sunt depasite moral, fiind necesare punerea in practica a unor programe de reabilitare

• Contoarele mecanice existente in punctele termice, ce au o vechime mai mare de 7 ani, reprezinta o tehnologie invechita, care induce pierderi, impunandu-se inlocuirea acestora cu contoare de precizie ridicata

• Slaba contorizare la nivelul blocurilor impiedica stabilirea reala a pierderilor pe circuitul secundar, existand nemultimiri si suspiciuni in randul clientilor

• Dotarea centralelor termice de cvartal cu cazane vechi ce au randamente scazute, cu consum ridicat de combustibil

• Numarul mare al debransarilor atat la nivelul consumatorilor casnici cat si a celor industriali, conduce la o dezechilibrare a sistemului de furnizare centralizata a energiei termice, impunand redimensionarea instalatiilor, sau chiar in cazuri extreme gasirea unor surse alternative pentru zonele cu un numar redus de consumatori

• Lipsa dispecerizarii sistemului, implica operativitate redusa in efectuarea interventiilor.

In vederea eliminarii acestor deficiente, a fost demarat un amplu program de reabilitare/modernizare a sistemului, cu finantare de la bugetul local, din credite, sau din surse proprii RADET, urmarindu-se urmatoarele obiective :

• asigurarea capacitatii de transport si optimizarea acesteia • imbunatatirea functionarii punctelor termice prin modernizarea proceselor

tehnologice si a echipamentelor • reducerea pierderilor de energie termica si apa calda prin: modernizari

retele, contorizari, noi izolatii, racordarea canalelor termice la canalizare • cresterea sigurantei in functionare prin : automatizari, dispecerizarea

sistemului,limitarea fenomenului de coroziune • modernizarea instalatiilor interioare la consumatori • cresterea calitatii prestatiei Pentru principalele lucrari de reabilitare/modernizare in perioada 2000 – 2004,

au fost alocate urmatoarele resurse financiare : - mil USD- 2000 2001 2002 2003 Reparatii surse proprii 13.51 6.76 10.95 5.30 Investitii surse proprii 4.41 3.36 2.67 2.54 Investitii buget local 9.25 16.87 17.09 10.29 Credite 10.30 10.70 9.15 2.76 Total 37.47 37.69 39.86 20.89

Pentru anul 2004, in scopul modernizarii sistemului, au fost alocate urmatoarele resurse :

Total : 1.487.157.806 mii lei, din care - 97.362.800 mii lei surse proprii - 746.261.000 mii lei credite externe - 238.032.000 mii lei alte surse - 405.500.000 mii lei buget local

Page 101: program de dezvoltare.pdf

101

Principalele lucrari de reabilitare realizate din fonduri proprii in perioada 2000-2004 au fost : a) Reabilitari retele primare – 46,6 km conducta - vane inlocuite (sectorizare si goliri) 515 - compensatoare noi : 104 b) Reabilitari retele termice secundare : - 134.7 km conducta - izolatii 17560 mp c) Lucrari in puncte termice – inlocuire schimbatoare de caldura – 551 buc. - pompe inlocuite : 343 buc. Principalele lucrari de investitii realizate in perioada 2000-2004, cu finantare de la bugetul local, au cuprins urmatoarele categorii de lucrari :

- Lucrari de termoficare in ansambluri noi de locuinte, constand in realizarea de retele noi in zona Oltenitei Nord, Ansamblul Petre Ispirescu, Ansamblul Unirii, Labirint, Calarasi, bd. Mircea Voda -in solutia retea termica preizolata

- Modernizare retele termice secundare aferente punctelor PT J Giulesti, PT 23 Titan, PT G3 Giulesti – 5 km retea

- Modernizare retele secundare PT Lanariei – 0.5 km - Modernizare retele termice secundare PT Cosmos Vechi, PT Mohorului,

PT Stoian Militaru – 3 km retea preizolata - Modernizare retele termice secundare PT Vatra Luminoasa, PT 16 Mihai

Bravu, PT 9 Vitan1.7 km - Modernizare retele termice primare – conducta preizolata – PT MAN PT 6

Titan, PT Plugarilor, PT 6 Vitan – 1.3 km - Modernizare retele primare – inlocuire vane credit EFIBANCA – 110 buc - Evacuare ape din canale – Sectia Pantelimon, Colentina, Titan, Rahova - Modernizare centrale termice si retele aferente : constand in inlocuire

completa echipamente din centrala termica si retele noi preizolate ( CT 3 Marasesti, CT 9-10 Marasesti, CT Pavel Constantin, CT Dunarea, CT Scala, CT Dimitrov, CT Baneasa, CT Stoian Militaru, CT Paunasul Codrilor, CT Viilor, CT 6 Marasesti,, CT Protopopescu)

- Modernizare puncte termice ( 12 in sectia Giurgiu, 6 in sectia Pantelimon, 5 in sectia Vitan, 5 in sectia Titan, 5 in sectia Colentina) constand in inlocuire pompe, sistem expansiune, statie dedurizare, conducte, automatizari

- Modernizare puncte prin montare shimbatoare de caldura cu placi – in 38 puncte termice

- Extindere CT Casa Presei – montare 2 cazane de apa fierbinte si 1 cazan abur

- Sistem dispecer – 12 dispecerate de exploatare - Inlocuire vane sferice si fluture

Proiecte de investitii realizate in perioada 2000-2004, cofinantate din credite externe:

• Proiectul de modernizare a centralelor termice cofinantat de BCR a urmarit modernizarea a 13 centrale termice prin inlocuirea integrala a echipamentelor, automatizarea si dispecerizarea acestora in valoare de 7.880.676 Euro – proiect implementat;

Page 102: program de dezvoltare.pdf

102

• Contorizarea vanzarilor de caldura si apa calda catre populatie – proiect

inceput in anul 2003 cu finalizare in anul 2004 si are ca scop achizitionarea si instalarea de contoare si valve la fiecare dintre cele 11.630 de scari (prin montarea a 23.260 contoare) si 6.000 de blocuri cu apartamente, conectate la operatorul municipal de distributie a caldurii in valoare de 50,5 MEURO, din care:

- 25,25 MEURO - credit BEI - 25,25 MEURO - alocatie de la bugetul de stat

Acest proiect este in curs de implementare, pana in momentul de fata fiind montate un numar de 10.035 contoare la scarile de bloc din care 5.027 contoare pentru incalzire si 5.008 contoare pentru apa calda, urmind ca pina in luna iunie 2005 toate cele 23.260 contoare de agent termic si apa calda sa fie montate. In urma implementarii proiectului a rezultat o economie de cca. 15 MEURO, care vor fi utilizati in programul de investitii din anii 2004-2008.

Page 103: program de dezvoltare.pdf

AUTOMATIZAREA PUNCTELOR TERMICE

Situatia in anul 2000

Situatia in anul 2004

103

Page 104: program de dezvoltare.pdf

104

• Reabilitarea sistemului de termoficare din Municipiul Bucuresti –

Programul START in valoare totala de 70.5 MEURO din care 35 MEURO credit extern de la BEI si 10 MEURO - credit extern de la BDCE si are ca scop:

- modernizarea retelelelor termice si punctelor termice aferente ansamblului Berceni-Oltenita;

- modernizare retelei de termoficare Magistrala II Vest; - modernizarea retele termice si puncte termice aferente ansamblului

Berceni-Oltenita; - modernizare retea de termoficare Magistrala I Sud.

Stadiu investitie: investitia a fost realizata, rezultind o suma neangajata de 18,46 MEURO care vor fi utilizati in programul de investitii 2004 – 2008.

Programul prioritar de investitii pentru perioada 2004 – 2008

Programul prioritar de investitii ce urmeaza a fi realizate in perioada 2004-2008 vizeaza continuarea reabilitarii sistemului de termoficare din Municipiul Bucuresti si este evaluat la cca 5000 miliarde lei.

In continuare, strategia privind reabilitarea si modernizarea sistemului de termoficare vizeaza urmatoarele obiective :

• Realizarea unui sistem de termoficare fiabil si flexibil cu asigurarea continuitatii serviciului de furnizare si optimizarea acestuia pe termen scurt, in baza resurselor financiare existente. Investitiile urmaresc remodelarea sistemului de termoficare, a tehnicilor de furnizare a energiei termice cu mentinerea si imbunatatirea in functionare a actualelor Puncte Termice. Se vizeaza, cresterea eficientei transferului termic in schimbatoarele de caldura, micsorarea debitului prin cresterea temperaturii de furnizare, controlul asupra parametrilor de furnizare a apei calde de consum, adaptarea modului de furnizare a agentului termic si apei calde menajere la cerintele consumatorilor, diminuarea pierderilor din sistemul de transport (conducte) al agentului termic, reducerea cheltuielilor de exploatare (energie electrica, apa adaos, reparatii etc). Aceasta actiune se realizeaza prin:

- Optimizarea schemelor tehnologice si de automatizare ale punctelor si modulelor termice pentru asigurarea unei functionari flexibile a acestora in raport cu cerintele consumatorilor si parametrii de furnizare ai agentului termic primar.

- Inlocuirea schimbatoarelor de caldura tubulare vechi cu schimbatoare cu placi;

- Dotarea cu statii de dedurizare si mentinerea PH-ului in limitele prescrise;

- Dotarea cu module de expansiune automate sau vase de expansiune inchise cu membrana;

- Inlocuirea conductelor din interiorul P.T.-urilor; - Inlocuirea contoarelor vechi, uzate fizic si moral, pe circuitul primar; - Instalarea unui sistem de achizitie si transmisie date catre

dispecerul zonal; - Inlocuirea contoarelor de energie termica pe circuitele secundare de

incalzire si apa calda menajera din PT

Page 105: program de dezvoltare.pdf

105

• Automatizarea punctelor termice din sistemul centralizat de incalzire al Municipiului Bucuresti care are ca scop automatizarea punctelor termice apartinand operatorului municipal de distributie a caldurii si apei calde menajere, proiect in valoare de 48 MEURO, care are finantarea asigurata din urmatoarele surse :

- 26,5 MEURO – credit extern BERD - 7,5 MEURO – donatie nerambursabila a Guvernului Elvetian - 1,5 MEURO – donatie nerambursabila a Guvernului Olandez - 12,5 MEURO – contributie locala

Resursa financiara angajata, va fi utilizata pentru : - Instalarea echipamentelor de automatizare si control in 584 P.T. - Instalarea de pompe cu turatie variabila si convertizoare de frecventa in

646 P.T. cu adaptarea corespunzatoare a instalatiilor electrice - Instalarea de vane de echilibrare pentru toti consumatorii finali ai

punctelor termice - Acest proiect de investitii a inceput prin executarea proiectelor de

executie in anul 2004 si are termen de finalizare anul 2007.

• Inlocuirea schimbatoarelor de caldura din punctele termice si conducte

de transport se va realiza cu resursa financiara in valoare de 18,4 MEURO, economie realizata in programul START. In momentul de fata trebuiesc inlocuite schimbatoarele de caldura in 209 puncte termice. Se evalueaza ca acest proiect va costa circa 10 MEURO, urmind ca restul de 8 MEURO sa fie utilizati pentru inlocuire conducte de transport agent termic in zone ce vor fi determinate pe baza vechimii si a uzurii conductelor.

• Extinderea programului de contorizare cu contoare de ultima generatie,

la cele 2000 scari de bloc contorizate inainte de anul 2000. Sursa de finantare va fi asigurata din economia de 15 MEURO rezultata din actualul program de contorizare. Necesitatea acestei extinderi deriva din faptul ca vechile contoare montate nu au aceeasi tehnologie si nu se pot incadra in sistemul de comanda si inregistrare obtinut prin implementarea proiectului mai sus amintit. Numai in acest fel se poate realiza un sistem integrat care sa dea posibilitatea fiecarui utilizator sa plateasca atat cat consuma prin programarea timpilor de furnizare a incalzirii si a apei calde si prin inregistrarea cu maxima acuratete a consumurilor pe fiecare scara de bloc.

• Modernizarea si reabilitarea retelelor primare si secundare avand ca scop

reducerea pierderilor de energie termica si apa calda de adaos va avea o alocare de circa 1000 miliarde lei din bugetul local esalonat in intervalul 2005 – 2006 si se va realiza prin:

- Refacerea izolatiilor termice degradate la magistralele de termoficare aeriene

- Inlocuirea conductelor vechi clasice cu conducte preizolate moderne pentru circuitul primar si circuitul secundar de incalzire si cu conducte de polietilena preizolate pentru furnizarea apei calde de consum

- Inlocuirea in retelele primare a compensatorilor cu presetupa vechi cu compensatori lenticulari axiali si unghiulari

Page 106: program de dezvoltare.pdf

106

- Continuarea si finalizarea programului de inlocuire a vanelor de sectionare de pe retele cu vane sferice

- Promovarea de proiecte mari de investitii pe zone (functie de vechime, pierderile inregistrate si numarul de avarii raportat) atat pentru circuitul primar cat si pentru cel secundar

- Identificarea portiunilor de retea unde se produc infiltratii masive de apa din panza freatica sau retelele de apa-canal si gasirea unor solutii moderne pentru protejarea retelelor termice

- Asigurarea conditiilor de masurare a energiei termice pe magistralele de circuit primar la intrarea in fiecare sectie pentru a se putea intocmi bilantul termic la nivel de sectie.

• Modernizarea, optimizarea si eficientizarea functionarii centralelor

termice proprii R.A.D.E.T. se va realiza printr-o alocatie din bugetul local se circa 1000 miliarde lei, esalonat in perioada 2004-2007 si va consta din:

- Inlocuirea cazanelor vechi cu cazane noi moderne cu randamente ridicate cu asigurarea compatibilitatii intre cazan si instalatia de ardere;

- Introducerea reglajului mixt cantitativ-calitativ al agentului termic produs;

- Inlocuirea pompelor rezistente cu pompe cu turatie variabila, dotarea cu module de expansiune sau vase de expansiune inchise cu membrana ;

- Optimizarea procesului de ardere si reducerea emisiilor de noxe; - Montarea contoarelor de energie termica; - Fractionarea in unitati mai mici a cazanelor, in special a celor pentru

preparare a.c.c. - Studierea posibilitatilor de interconectare (mai ales pe perioada de

vara) a CT de cvartal invecinate ca amplasament pentru a reduce numarul de cazane in functiune

- Introducerea cogenerarii de mica putere la centralele termice de cvartal mari

- Automatizarea pentru adaptarea functionarii centralelor termice de cvartal la cerintele consumatorilor.

Toate aceste proiecte de reabilitare si modernizare a sistemului de distributie a

energiei termice si a apei calde menajere vor conduce la imbunatatirea calitatii acestui serviciu si implicit la scaderea costurilor, fapt care va influenta scaderea pretului de facturare catre populatie.

Obiectivul final al proceselor de modernizare a sistemului de incalzire

centralizata a municipiului Bucuresti este realizarea unei prestatii de calitate pentru cetateni si crearea unui climat de incredere intre beneficiari si furnizorii acestui serviciu.

Page 107: program de dezvoltare.pdf

L

Iluminat public O preocupare permanenta a municipalitatii o constitue iluminatul public stradal

deoarece contribuie la crearea conditiilor necesare confortului si sigurantei cetateanului. Serviciul de iluminat public se realizeaza prin compania LUXTEN Lighting Co. SA si are ca scop reabilitarea si extinderea sistemului de iluminat public.

Pentru un management de calitate a serviciului de iluminat public, orasul Bucuresti a fost structurat pe 3 zone, respectiv 164 subzone.

ZONAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN MUNICIPIUL BUCURESTI

107

EGENDA - Parc

- Teren arabil

- Paduri sau livezi

- Zone industriale si private

- Retea hidrografica - Delimitare subzone

- Delimitare limita administrativa

Page 108: program de dezvoltare.pdf

108

In perioada 2000 – 2003 in sistemul de iluminat public s-au montat urmatoarele echipamente:

- corpuri de iluminat - 45.485 buc. - prelungiri - 46.405 buc. - stalpi de iluminat - 23.185 buc. - cabluri de iluminat - 822 km - copertari si decopertari - 52 km

Aceste echipamente cuprind 4036 de obiective structurate pe 3 zone de reabilitare, respectiv 164 de subzone. Valoarea investitiilor angajate contractual de catre LUXTEN pentru reabilitarea sistemului de iluminat public a fost de 78 milioane USD, ponderea investitiei a fost derulata in intervalul 2000 - 2003. Avand in vedere solicitarile cetatenilor si dezvoltarea continua a orasului, se incearca abordarea de o maniera flexibila a zonelor de reabilitare, imbinand lucrarile de mentinere la standarde de calitate a iluminatului cu lucrarile de modernizare si extindere impuse de celelalte retele de utilitati publice. Prin aceste lucrari de reabilitare s-a urmarit imbunatatirea parametrilor luminotehnici (iluminarea, luminanta, uniformitatea generala si longitudinala, indicele de orbire), reducerea consumului de energie electrica, prin utilizarea de surse luminoase cu eficienta energetica maxima in practica internationala (de ex. lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune, lampi cu halogenuri metalice), corpuri de iluminat cu grad mare de protectie si un randament de distributie luminoasa de 0,95, grad de electrosecuritate al instalatiilor conform normelor UE.

Exemple de zone reabilitate in aceasta perioada:

- Drumul Taberei – str. Brasov – Prelungirea Ghencea – str. Raul Doamnei - str. Valea Argesului – Drumul Taberei – str. Brasov – Prel. Ghencea – str. Valea Oltului - str. Valea Ialomitei – Drumul Taberei – str. Valea Argesului – str. Valea Oltului - str. C.Brancusi – str. Lucretiu Patrascanu – bd. Basarabia – bd. 1 Decembrie – str. Liviu Rebreanu – bd. Nicolae Grigorescu - bd. Basarabia – bd. Nicolae Grigorescu – bd. Camil Ressu – str. Liviu Rebreanu – str. Campia Libertatii - str. Postavarului – bd. Nicolae Grigorescu – str. Liviu Rebreanu – bd. 1 Decembrie - bd. Octavian Goga – str. Nerva Traian – Splaiul Unirii - str. Cernisoara – bd. Uverturii – str. Drenajului – str. Margelelor – bd. Iuliu Maniu - bd. Iuliu Maniu – sos. Virtutii – bd. Uverturii – str. Cernisoara In anul 2003; - bd. Carol – bd. I.C. Bratianu – bd. Unirii – Splaiul Independentei – Calea Victoriei - bd. Carol – str. Mantuleasa – bd. Mircea Voda – bd Unirii – bd. I.C. Bratianu - Calea Grivitei – str. Mircea Vulcanescu – bd. Dinicu Golescu – Gara de Nord - sos N. Titulescu – str. Buzesti – Calea Grivitei - str. Viitorului – sos. Stefan cel Mare – Calea Mosilor – bd. Dacia - str. Av. Radu Beller – bd.Mircea Eliade – Calea Floreasca – sos.Stefan cel Mare – Calea Dorobantilor - str. Ceaikovski – str. Barbu Vacarescu – sos. Stefan cel Mare – Calea Floreasca - bd. Ion Mihalache – bd. Alex. Averescu – sos. Kiseleff – str. Arh. Ion Mincu - bd. Lacul Tei – str. Barbu Vacarescu – sos. Pipera – limita administrativa – sos. Petricani – str. Sipca – str. Steaua Rosie – sos. Petricani - Calea Grivitei – bd. Ion Mihalache – str. Turda - str. Marginii – Calea Grivitei – Podul Grand – culoar CFR - bd. Poligrafiei – str. Baiculesti – sos. Straulesti – Drumul N. Sutu – sos. Gh. Ionescu

Page 109: program de dezvoltare.pdf

109

Sisesti – bd. Ion Ionescu de la Brad – sos. Buc.- Ploiesti - sos. Chitilei – limita administrative – sos. Buc.- Targoviste – str. Bodeanu C-tin - str. Jiului – bd. Poligrafiei – str. Baiculesti – linie CFR – bd. Bucurestii Noi - str. Mantuleasa – bd. Pache Protopopescu – str. Traian – Calea Calarasilor - bd. Mircea Voda – Cal. Calarasi – str. Matei Basarab - bd. Marasesti – Splaiul Unirii – bd. Gh. Sincai – bd. Dimitrie Cantemir – Pasaj Marasesti - Calea Mosilor – sos. Mihai Bravu – bd. Ferdinand - bd. Pache Protopopescu – bd. Mihai Bravu – str. Matei Voievod - str. Traian – bd. Pache Protopopescu – str. Matei Voievod – sos. Mihai Bravu – Calea Calarasi - bd. Gh. Sincai – Splaiul Unirii – sos. Mihai Bravu – bd. Tineretului - bd. Ferdinand – sos. Pantelimon – sos. Iancului – sos. Mihai Bravu - sos. Mihai Bravu – sos. Iancului – bd. Pierre de Coubertin – str. Vatra Luminoasa - sos. Mihai Bravu – str. Baba Novac – str. Liviu Rebreanu – bd. Camil Ressu - sos. Mihai Bravu – bd. Camil Ressu – str. Fizicienilor – bd. Energeticienilor – Calea Vitan - sos. Giurgiului – sos. Oltenitei – bd. C. Brancoveanu – str. Luica - sos. Pantelimon – str. Ziduri Mosi – sos. Colentina – sos. Fundeni – sos. Pantelimon - bd. Alex. Obregia – str. Serg. Nitu Vasile – sos. Berceni – str. Turnu Magurele - Prel. Ferentarilor – bd. Pieptanari – str. Cladova – str. Branistari – str. Zetarilor - bd. Constructorilor – culoar CFR – Calea Crangasi – Drumul la Rosu – Jugastrului - Lamaiului - sos. Salaj – str. Humulesti – str. Trompetului – Prel. Ferentarilor –Drumul Sanpaul - Drumul Bragadiru

Alte zone in care s-a realizat si imbunatatit sistemul de iluminat public in perioada 2000-2004: - Parcuri si Gradini publice : Parcul Tineretului, Parcul Circului (Tonola), Parcul Herastrau, Parcul National, Parcul Militari, Parcul Titan, Parcul Unirii, Gradina Cismigiu, Parcul Elefterie, Parcul Kiseleff, Parcul Morarilor, Parcul Plumbuita, Parcul Sebastian, Parcul Ateneul Roman.

Iluminat arhitectural si ornamental: Iluminatul ornamental al amenajarii Dambovitei (Piata Unirii – Calea Vitan), Teatrul National, Opera Romana, Statuia Aviatorilor, Statuia Mihail Kogalniceanu, Statuia C.A. Rosetti, Monumentul Geniului, Monumentul Eroilor Sanitari, Statuia Rascoala 1907, Piata George Enescu, Piata Revolutiei, Universitatea Romano-Americana,

- Teatre : Arcub, Bulandra (Sala Icoanei si Sala Izvor), Constantin Tanase, Teatrul de Comedie, Evreiesc, Excelsior, Masca, National, Nottara, Odeon, Tandarica

- Pasaje Rutiere : Pasajul Unirii, Pasajul Victoriei, Pasajul Bucur- Obor, Pasajul Muncii, Pasajul Lujerului, Pasajul Marasesti De asemenea un obiectiv important realizat la cererea P.M.B. de catre LUXTEN a fost iluminatul festiv ornamental cu ocazia Sfintelor Sarbatori de Pasti si de Craciun a principalelor bulevarde, strazi si parcuri utilizand siruri, figurine, furtunuri, ghirlande luminoase, majoritatea fiind alimentate in sistem intermitent.

Page 110: program de dezvoltare.pdf

110

In anul 2004, s-a alocat suma de 100 miliarde lei pentru lucrari de reabilitare si extindere a sistemului de iluminat public a 113 obiective de invatamant din zonele limitrofe. Programul se va concretiza in montarea a : 660 corpuri de iluminat, 230 stalpi si 19 km cablu.

Din luna februarie pana in luna aprilie inclusiv s-au montat urmatoarele echipamente:

- corpuri de iluminat - 660 buc - stalpi de iluminat - 230 buc - cablu aerian si subteran - 19 km

Aceste lucrari reprezinta cca. 30% din totalul programat pe acest an, operatorul de sistem prezentand lunar situatia de lucrari efectuate, confirmate de catre Corpul Agentilor Constatatori. Serviciul de iluminat public este o conditie esentiala pentru crearea unui climat de siguranta pentru cetateni, fapt ce conduce la sustinerea si dezvoltarea programului de extindere si reabilitare in urmatorii ani. In acest sens, se prezinta perspectivele si prognoza dezvoltarii iluminatului public din municipiul Bucuresti in perioada 2005 – 2008, in valoare de aproximativ 690 miliarde lei, care va avea in vedere:

- continuarea extinderii sistemului de iluminat public in zonele de dezvoltare a orasului, sub coordonarea directiei de urbanism din cadrul P.M.B. - valoare aproximativa 450 miliarde lei

- actualizarea bancii de date si implementarea sistemului de telegestiune a consumului orar de energie electrica, cu punerea in evidenta a oricarei anomalii functionale generate de furt sau accident - valoare aproximativa 70 miliarde lei

- optimizarea consumului de energie electrica de iluminat public pe arterele principale prin montarea reductoarelor de tensiune, prin reducerea tensiunii de alimentare intre orele 23 – 5, realizandu-se importante economii de energie electrica - valoare aproximativa 90 miliarde lei

- separarea instalatiilor de iluminat public fata de instalatiile de distributie si furnizare a energiei electrice - valoare aproximativa 180 miliarde lei

Serviciul public de asigurare cu toalete ecologice

Utilitatea serviciului public in asigurarea toaletelor ecologice a fost determinata de gradul mare de uzura si degradare a toaletelor publice din Bucuresti, precum si in urma solicitarilor populatiei. Acest fapt a determinat lansarea programului de montare a 1000 de toalete ecologice in spatiile publice din Bucuresti (cu precadere in zonele aglomerate si parcuri), mobile, usor de manevrat, ale caror caracteristici trebuie sa evidentieze cerintele privind confortul si siguranta cetatenilor si sa indeplineasca conditiile de calitate reglementate de standardele in vigoare. Acestea nu necesita racordare la reteaua de canalizare deoarece sunt folosite substante biodegradabile. In momentul de fata sunt amplasate 689 toalete ecologice cu o rezerva pentru situatii neprevazute (50 buc.), iar in decursul anului 2004 vor fi montate si toalete speciale pentru persoanele cu dizabilitati.

Prestarea serviciului de toalete ecologice a condus la o salubrizare si igienizare imediata atat in zonele publice in care au fost amplasate cat si a spatiilor in care au existat toalete publice degradate.

Page 111: program de dezvoltare.pdf

111

Page 112: program de dezvoltare.pdf

112

VI. Turism si Agrement

Municipiul Bucuresti se caracterizeaza printr-un potential turistic deosebit, determinat pe de o parte de pozitia geografica unica pe care o detine, aflata in zona de intrepatrundere a trei culturi diferite ( apuseana, mediteraneana si orientala) iar pe de alta parte de imensa spiritualitate materializata in numeroase vestigii. La toate acestea se adauga si atuurile ce-i revin unei capitale-metropole europene.

De aici isi trag radacinile si resursele antropice de o incredibila varietate, care te inconjoara la tot pasul: monumente, muzee, obiective religioase, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete si originalitate, precum si de diversitatea parcurilor si complexelor de agrement.

In acest sens primaria a initiat un amplu program de reabilitare a parcurilor, zonelor de agrement aferente lacurilor, strandurilor precum si a bailor comunale. Astfel, in perioada 2001-2004, s-au reabilitat zone importante de agrement in Bucuresti.

In vederea dezvoltarii aptitudinilor psiho-motorii ale copiilor, primaria a

amenajat in marile parcuri bucurestene si stranduri: Herastrau, Cismigiu, Circ, strand Dambovita, spatii de joaca moderne, din materiale ecologice, la standarde europene de calitate si siguranta, urmand ca in anul 2004 sa se mai realizeze inca 2 asemenea spatii in parcurile Herastrau si in strandul Berceni.

Page 113: program de dezvoltare.pdf

Locuri de joaca

113

Page 114: program de dezvoltare.pdf

114

Un alt centru de atractie pentru populatie il constitue Gradina Zoologica in care au fost executate lucrari de modernizare, reabilitare si dezvoltare. Astfel a fost dat in folosinta un Exotariu (300 mp) modern destinat gazduirii, in conditii corespunzatoare standardelor internationale, a unor specii de pasari exotice si un Reptilariu cu o suprafata de 400 mp. Lucrari de o asemenea amploare nu au mai fost executate in Gradina Zoologica din anul 1996. De asemenea, s-au reabilitat adaposturile pentru ponei, tigru si maimute.

In vederea dezvoltarii ariei de interes din punct de vedere turistic, Primaria

Municipiului Bucuresti a initiat proiectul de Reabilitare ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina pentru integrarea in circuitul turistic. Proiectul are valoarea de 13 MEURO, din care 6,5 MEURO finantare nerambursabila prin programul PHARE 2003.

Pe linga acestea, o importanta deosebita a fost acordata si reabilitarii infrastructurii care sustine activitatile de turism si agrement prin programe specifice, dintre care se amintesc urmatoarele:

Programul de reabilitare a bailor publice Demarat in toamna anului 2001, programul s-a concretizat cu inceperea lucrarilor de refacere a Baii Grivita, puternic deteriorata. A fost reabilitata si modernizata aceasta constructie de mare valoare istorica, care era abandonata si aflata intr-un stadiu avansat de degradare. In prezent Baia Grivita deserveste in conditii foarte bune, un numar de aproximativ 200 persoane/zi.

Programul de reabilitare a constat in urmatoarele:

- refacerea completa a tencuielilor interioare si exterioare, inclusiv zugraveli si vopsitorii;

- refacerea integrala a placajelor interioare (faianta si gresie); - refacerea integrala a invelitoarelor tabla zincata si astereala deteriorata

(unde a fost cazul); - reabilitarea integrala a bazinului de inot exterior si echiparea acestuia

cu instalatii de filtrare si recirculare a apei; - evacuarea gunoaielor si refacerea ulterioara a spatiilor verzi din incinta.

Page 115: program de dezvoltare.pdf

BAIA GRIVITA

BAIA GRIVITA

Situatia in anul 2000

Situatia in anul 2004

Situatia in anul 2000

Situatia in anul 2004

115

Page 116: program de dezvoltare.pdf

BAIA GRIVITA

Situatia in anul 2000

Situatia in anul 2004

116

Page 117: program de dezvoltare.pdf

Strandul Berceni A fost preluat intr-o stare avansata de degradare, bazinul mare fiind distrus in

proportie de 40%, bazinul mic in proportie de 70%, terenurile de sport fiind impracticabile, iar sediul administrativ fiind locuit de persoane fara adapost. Imprejmuirea strandului era afectata in proportie de 30%, aleile pietonale afectate in proportie de 50%, iar ceea ce fusese un parc, devenise un depozit de moloz si gunoi. Lucrarile de reabilitare au fost derulate in perioada 2003-2004, ajungand la o valoare de 20 mld.lei si au constat in urmatoarele:

- modernizare vestiare; - inlocuirea instalatiei sanitare, electrice si termice, inclusiv obiecte

sanitare; - inlocuire placaje gresie si faianta; - refacerea tencuielii interioare si exterioare, inclusiv zugraveli si

vopsitorie; - refacerea integrala acoperis si invelitoare de tabla; - refacerea instalatiei de alimentare cu apa si canalizare in incinta; - bazin de inot 50 x 20 m; - turnare fund bazin beton armat; - vopsitorii la bazin; - refacerea integrala bazin de copii (tencuieli, betonare, cuva, vopsitorii

speciale de bazin); - reabilitarea terenuri sport ( 2 terenuri de tenis de camp, un teren

minifotbal, un teren de baschet) acoperite cu mocheta sintetica de exterior;

- construirea unui teren de minigolf conform standardelor internationale (18 cupe);

- reabilitarea sistemului de iluminat nocturn cu refacerea bransamentului electric;

- amenajarea spatiilor verzi in incinta, amenjarea plajei de nisip in jurul bazinelor.

117

Page 118: program de dezvoltare.pdf

STRAND BERCENI

Situatia in anul 2000

Situatia in anul 2004

118

Page 119: program de dezvoltare.pdf

Strandul Dambovita Situatia strandului Dambovita a fost la fel de precara. Bazinele, platformele din

jurul acestora, aleile de acces si vestiarele erau distruse in proportie de peste 40%. Intrarea se facea haotic, instalatiile de aductiune apa erau defecte, vegetatia crestea abundent, plaja neamenajata, terenurile de sport erau abandonate si existau depozite de deseuri.

Toate lucrarile executate in perioada 2002-2004 s-au ridicat la suma de aproximativ 20 mld.lei si au constat in urmatoarele:

- refacerea tencuielii interioare si exterioare, inclusiv zugraveli si vopsitorii; - refacere instalatii sanitare si electrice; - refacere placaje de faianta si gresie deteriorate; - refacere hidroizolatie la acoperis; - bazine de inot; - refacere tencuieli speciale la trei bazine de inot (50 x 25m, h=2m); - refacere fund bazine prin turnare de beton armat monolit (3 bucati); - vopsitorii speciale la bazine: 3 bazine (50 x 25 m) si doua bazine ( 25 x 12 m); - refacere sistem de alimentare cu apa (schimbat vane si tevi deteriorate), inclusiv

vanele de golire; - reabilitare platforme adiacente bazinelor prin placari de dale prefabricate (4000

mp); - refacere terenuri de sport (2 terenuri de tenis de camp, un teren minifotbal, 3

platforme pentru tenis de masa) prin turnari de beton armat, acoperite cu mocheta sintetica de exterior;

- reabilitarea unei platforme (500 mp) prin turnare de beton armat pentru crearea unei piste skatepark;

- s-au executat lucrari de reparatii la aleile de acces pe aproximativ 2000 mp; - s-a refacut in totalitate sistemul de iluminat nocturn in incinta;

119

- se va realiza in cel mai scurt timp un teren de minigolf cu 18 cupe.

Page 120: program de dezvoltare.pdf

STRANDUL DIMBOVITA

Situatia in anul 2000

Situatia in anul 2004

120

Page 121: program de dezvoltare.pdf

121

Programul de reparare, intretinere si punere in siguranta a navelor de agrement, barci si dane In momentul preluarii activitatii exista un singur debarcader pe lacul Herastrau, deservit de 40 de barci, pe jumatate distruse, precum si cateva vaporase de agrement, intr-o stare jalnica, care puneau in pericol viata pasagerilor. Mai exista un debarcader distrus, deservit de 2 chioscuri insalubre in parcul Cismigiu, dotat cu aproximativ 20 de barci aflate intr-o stare avansata de degradare. In prezent, prin politica de achizitii si reparatii capitale ale navelor si barcilor aflate in dotare, activitatea de agrement este deservita de aproape 200 barci cu rame (60 sunt noi) si un numar de 4 vapoare de pasageri care au fost reparate si dotate cu mijloace de salvare.

Cele mai frecventate lacuri sunt Cismigiu si Herastrau deservite de 30 de barci cu rame si respectiv 60 barci si 4 vaporase. Debarcaderul Cismigiu a fost reparat si reamenajat in totalitate. Au fost amenajate debarcaderele de pe lacurile Tei, Carol, National si Floreasca, debarcadere deservite de 60 de barci. Personalul care deserveste ambarcatiile este specializat pentru astfel de activitati si este compus din: conducator de ambarcatii, motoristi, marinari, barcagii, salvamari, casieri si controlori. Tot pentru dezvoltarea agrementului, coronamentul barajului Baneasa a fost amenajat pentru promenade, fiind placat cu pavele si iluminat pe timpul noptii, iar insulele din avalul barajului vor fi amenajate pentru plimbari si agrement. S-au amplasat pe malurile tuturor lacurilor aflate in administrare, inscriptii care atentioneaza populatia asupra pericolului de inec si imbolnavire in cazul imbaierii precum si balize de avertizare.

Programul de investitii si reparatii de perspectiva 1. Reabilitare strand Giulesti

Valoare: 5 miliarde lei 2. Reabilitare si consolidare Baia Margeanului

Valoare: 5 miliarde lei 3. Reabilitare strand Baneasa

De asemenea, se are in vedere si reabilitarea canalului Colentina existent intre stavilarul Cernica si podul rutier Cernica si se vor demara lucrarile de reabilitare si punere in siguranta pentru barajul Cernica.

Cresterea ofertei de turism cultural in Bucuresti - metropola si capitala Bucuresti a fost si este un oras european asa cum este prezentat in insemnarile calatorilor straini veniti in misiuni diplomatice, de afaceri, sau ca simpli turisti incepand cu sec. XVIII:

Stefan Dietrich, capitan, comandantul Spitalului de Campanie nr. 2 din Bucuresti, (Viena - 12 Dec. 1855): “ Sunt foarte multe palate incarcate cu straluciri orientale si eleganta occidentala, calestile poarta lume eleganta, imbracata dupa ultima moda pariziana, valahul este abil si avid de cultura, negotul se afla in mana aproape a tuturor natiunilor (Lipscani), desi se gasesc si saraci, ca pretutindeni, rar te izbesti de cersatori. Cea mai frumoasa si vesela strada din Bucuresti este Lipscaniul, magazinele se pot masura cu cele ale

Page 122: program de dezvoltare.pdf

122

Vienei…… In societate se vorbeste romaneste, totusi in unele cercuri frantuzeste si nemteste…… Cladirea Teatrului National este foarte frumoasa si poate sta alaturi de cel mai frumos teatru din Viena.” Richard Kunisch, scriitor german, (1859 - Praga): “Orasul boierilor este tot atat de cuprinzator ca Berlinul, avand cam 120 000 de locuitori care traiesc in 15 000 de case si merg la 140 de biserici grecesti, catolice, evanghelice, luterane si mozaice. Astfel de proportii se gasesc rar… Bucuresti, orasul stralucirii europene si al fastului asiatic, orasul sarbatorilor si al placerii frematatoare … trasuri mai elegante sau trase de cai mai nobili decat cele care huruie pe aceste pavaje nu se vad nici la Viena, nici la Paris…”

Monumentele istorice si de arhitectura, exponatele existente in muzeele bucurestene care acopera intregul spectru al unei vieti citadine (istoric, social, tehnic, economic, stiintific, artistic, urbanistic) sunt repere palpabile care justifica apelativul de Bucuresti - oras european.

Monumente de for public ale Bucurestiului Bucurestiul numara 196 de monumente de for public, aflate in patrimoniul sau.

Principalele activitati in domeniu au fost: • Restaurarea si reamplasarea de monumente de for public:

- Barbu Catargiu (la baza Dealului Patriarhiei) – 3.000.000 mii. lei - Fantana Lahovary (in Piata Operetei) – 1.300.000 mii. lei - Constituirea Zonei Apostu (Parcul Kiseleff) – 600.000 mii. lei - Prometeu (Parcul Herastrau) – 32.000 mii lei - Nicolae Leonard (Parcul Kiseleff) – 57.000 mii lei

• Amplasarea monumentelor de for public: - Napoleon al III-lea (str. Paris, in colaborare cu Fundatia Istorica

Romana) – 42.000 mii. lei - Vasil Levski (in parcul Herastrau, in colaborare cu Ambasada

Republicii Bulgaria) - Bela Bartok (in Parcul Herastrau, in colaborare cu Fundatia

Communitas) - Monumentul Eroilor Americani (Gradina Cismigiu, in colaborare cu

Fundatia Franco Romana – Internationala) – 8.739.122 lei - Constantin Brancusi (Parcul C. Brancusi, in colaborare cu Fundatia

Franco Romana – Internationala) – 96.000 mii. lei - Alexandru Ioan Cuza (Dealul Patriarhiei, in colaborare cu DCCPCN

– MB) – 970.000 mii. lei • Reabilitarea monumentelor de for public:

- Arcul de Triumf – etapa intai: acoperis, terasa, expozitie tematica dedicata Marii Uniri de la 1918 – 2.400.000 mii lei

- Gradina Cismigiu - majoritatea monumentelor – 83.000 mii. lei - Ion I.C. Bratianu (B-dul Dacia) – 61.500 mii. lei - Km O (scuarul Sfantu Gheorghe Nou) – vandalizat in repetate

randuri – 1.200.000 mii. lei - Constantin Brancoveanu (scuarul Sfantu Gheorghe Nou) in

colaborare cu DCCPCN – MB) – 477.000 mii. lei - Monumentul Pompierilor (Piata Arsenalului) - 238.816 mii lei - Fantana cu Nimfa si Tritoni (Parcul Tei) - Fantana cu copii (str. Dionisie Lupu) – 122.000 mii lei - Fantana 1906 (Parcul Carol I) – 70.000 mii lei

Page 123: program de dezvoltare.pdf

123

- Izvorul Eminescu (Gradina Cismigiu – potabilizarea apei) – 87.059 mii lei

- Parcul Kiseleff (monumentele: B. St. Delavrancea si Ovidiu) – 37.000 mii lei

- Parcul Herastrau (30 din cele 40 de monumente existente in parc) – 140.000 mii lei

- August Treboniu Laurian (str. Udriste) – 37.000 mii lei - Lupoaica Romei (Piata Romana) – 123.000 mii lei - C.A. Rosetti (Piata C.A. Rosetti) – 20.000 mii lei

• Recuperarea unor lucrari de arta plastica in vederea reamplasarii:

- Honore de Balzac (bronz si piatra) - Fata care citeste (marmura) – 78.630 mii lei - Copii jucandu-se (bronz) - Leonardo da Vinci (bronz) – 53.000 mii lei

Proiecte de perspectiva pentru perioada 2004 – 2008 Promovarea imaginii Bucurestilor:

I. Proiecte expozitii: - Bucuresti – Centrul de informare turistica - Memoria tehnica a Bucurestilor - Bucuresti: traditie si traditionalism - Bucuresti: 1906 – 2006, centenar sentimental - Bucuresti grafitti: cultura si subcultura - Capitalele Uniunii Europene - Bucuresti – album oficial al P.M.B. - editie trilingva ♦ Pavilionul Bucuresti – oras european organizat in cadrul TIBCO ♦ Relansarea manifestarii „Luna Bucurestilor” conform conceptului

originar interbelic care a facut din Capitala cel mai vizitat loc turistic al tarii (locatii propuse: Romexpo, Gradina Cismigiu, Parcul Herastrau, Arcul de Triumf, Muzeul satului, Parcul Izvor, Arcub).

II. Editarea de materiale grafice tematice (pliante, brosuri, ilustrate, harti) - 2.000.000 mii lei

III. Signalectica urbana (placi pentru identificarea si inscrierea in circuitul turistic al monumentelor istorice clasificate) – 400.000 mii lei

IV. Concurs pentru amplasarea de monumente si de elemente decorative in zonele defavorizate ambiental – 100.000 mii lei

Monumente de for public

• Amplasarea unor monumente de for public in colaborare cu DCCPCN – MB:

Monumentul luptei anticomuniste, autor M. Buculei Serban Cantacuzino, autor M. Buculei Stefan cel Mare si Sfant, autor P. Vasilescu.

• Reamplasarea unor monumente de for public :

1) Lascar Catargiu, autor J. A. Mercie – bd. Lascar Catargiu 2) Stefan Luchian, autor I. Vlad – Parcul Ioanid 3) Monumentul Infanteristului, autor S. Georgescu - P-ta Cotroceni 4) Fluturi, autor G. Apostu – Zona Apostu

Page 124: program de dezvoltare.pdf

124

5) Leonardo Da Vinci, autor C. Buzdugan 6) Honore de Balzac, autor Gh. Anghel 7) Copii jucandu-se, autor I. Rossner – Parcul Herastrau 8) Mihail Sadoveanu, autor R. Ladea 9) Nicolae Grigorescu – Parcul Bazilescu 10) Stefan Luchian - Parcul Bazilescu

• Restaurarea unor monumente de for public:

Monumentul Independentei de la 1877 sau al “Acvilei” – cunoscut bucurestenilor sub numele de “Chibritul lui Pache”, realizat de K. Storck 1880 – 1.000.000 mii lei

Restaurarea complexului de monumente de for public din Piata Universitatii - 1.600.000 mii lei

Fantana Cantacuzino 1870, autor arh. Al. Freiwald si K. Storck - Parcul Carol I - 1.200.000 mii lei

Panait Donici, autor O. Spaethe – bd. Iuliu Maniu – 400.000 mii lei Atlas (Gradina Cismigiu) – doua lucrari – 200.000 mii lei Stema familiei Sturdza (Gradina Cismigiu) – 100.000 mii lei Finalizarea reabilitarii monumentelor de for public din patrimoniul

orasului.

• Salvarea unor monumente de for public cu o valoare deosebita prin transpunerea in material definitiv:

1) Maternitate (G. Apostu) – 600.000 mii lei 2) Barbu St. Delavrancea (C. Medrea) – 700.000 mii lei 3) Miguel de Cervantes (I. Jalea) – 300.000 mii lei

Rezulta ca in timp, Bucurestiul a dobandit o importanta zestre de obiective arhitecturale, lacasuri de cultura, monumente istorice, edificii religioase, institutii de invatamant cu traditie, locuri de agrement pe care avem datoria sa le conservam si sa le dezvoltam in scopul cresterii fortei de atractie a Capitalei.

Page 125: program de dezvoltare.pdf

125

VII. Cultura

Primaria Municipiului Bucuresti are sub autoritate functionala 26 de institutii publice de cultura, care isi desfasoara activitatea in 116 cladiri , din care : 14 institutii de spectacol, 3 muzee (din care 2 de importanta nationala), Centrul de cultura de la Portile Bucurestilor – Palatele Brancovenesti Mogosoaia, Bibloteca Metropolitana, Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic, Centrul de proiecte culturale al municipiului Bucuresti – Arcub, Scoala Populara de Arta, Centrul de Conservare si valorificare a Traditiei si Creatiei Populare a municipiului Bucuresti, Institutul de Studii Orientale, Casa de Cultura Friederich Schiller, Universitatea Populara Ioan I. Dalles. Situatia imobilelor institutiilor publice de cultura se prezinta in anul 2000 astfel :

- cladiri vechi, neconsolidate - lipsa interventiilor asupra cladirilor – reparatii curente, igienizari,

hidroizolatii - lipsa interventiilor asupra instalatiilor electrice si sanitare ale imobilelor - configuratie a spatiilor de cele mai multe ori neconforma cu specificul

activitatii desfasurate - neasigurarea normelor de PSI - echipamente si dotari necorespunzatoare si depasite ca durata de

folosinta In ceea ce priveste Bibloteca Metropolitana, filialele de sector ale acesteia

functioneaza la parterul blocurilor sau in foste case cu destinatie de locuinta, fiind improprii din punct de vedere al configuratiei si al numarului de incaperi, al spatiilor de lectura sau de imprumut carti pentru cititori. Dotarile sunt insuficiente, mobilierul vechi si nefunctional si lipsesc spatiile de depozitare.

Pana in anul 2000, institutiile municipale de cultura au functionat fara a avea o strategie culturala coerenta, s-a practicat doar o finantare care a vizat supravietuirea, finantare de multe ori inegala, care a facut dificila initierea unor programe pe termen mediu si lung ale institutiilor, si care nu a avut in vedere obiective precise si strategii pornind de la importanta si rolul culturii in definirea si pastrarea identitatii urbane.

Politica culturala in perioada 2000 – 2004 a vizat o abordare coerenta, unitara si punctuala in cadrul unei viziuni globale artistice, culturale si urbane, sustinerea valorilor traditionale , sustinerea proiectelor culturale de anvergura, diversificarea ofertei culturale, diversificarea produsului cultural, diversificarea publicului tinta, crearea unui cadru modern, functional, reabilitarea si reconfigurarea spatiilor – configurandu-se astfel o noua atitudine fata de cultura orasului si fata de institutiile municipale.

In acest sens regimul de finantare a vizat o finantare sustinuta pentru institutiile municipale de cultura, analizandu-se fundamentarile elaborate de institutii specializate si promovandu-se o abordare calitativa a produsului cultural.

Au fost infiintate 2 institutii municipale de cultura, unice ca profil care au diversificat oferta culturala bucuresteana: Opera Comica pentru Copii si Teatrul Metropolitan al Tineretului.

Politica culturala municipala a avut in vedere un program de dezvoltare si modernizare a institutiilor publice de cultura pornind de la analiza si evaluarea situatiei existente.

Page 126: program de dezvoltare.pdf

126

Spatii culturale reabilitate in perioada 2001-2003 : Teatrul Bulandra

- Sala Izvor: Interventii la sala de spectacol, foaier ; inlocuire scaune in sala de spectacol ;refacere sistem de iluminat sala , foaier ; reabilitare cabine, instalatii sanitare si electrice - Sala Toma Caragiu: lucrari de reabilitare a salii de spectacol si a foaierului ; inlocuire scaune in sala de spectacol ; crearea unui sistem modern de grinzi pentru iluminat ; hidroizolatie, reparatii acoperis

Teatrul Mic

Interventii sala de spectacol, foaier ; inlocuire scaune in sala de spectacol ; instalatii sanitare si electrice ; refacere sistem de iluminat sala, foaier

Teatrul Odeon

Reabilitare sala de spectacol, foaier; inlocuire scaune in sala de spectacol ; inlocuire tapiterie ansamblu loje ; instalatii sanitare ; refacere podea scena

Teatrul de Comedie

- Sala Mica : crearea unei noi sali de spectacol, modulara, cu gradene ajustabile - Sala Mare : reabilitare a salii de spectacol si a foaierului, cu regandirea raportului dintre sala si scena, si sporirea confortului spectatorilor ; crearea unui sistem modern de grinzi pentru iluminat ; inlocuirea scaunelor din sala de spectacol

Teatrul Ion Creanga

Lucrari de igienizare si reabilitare a salii de spectacol in conditiile unei degradari accentuate si a unor infiltratii care in timp au facut ca mocheta, plusul de pe pereti si scaunele sa se imbibe de apa si sa emane un miros insuportabil ; inlocuirea scaunelor din sala de spectacol care suferisera un proces de deteriorare accentuata fiind in mare majoritate rupte si imposibil de folosit de catre copii.

Teatrul Tandarica

Sala Lahovary - in curs, lucrari de igienizare si reabilitare a salii de spectacol ; inlocuirea scaunelor din sala de spectacol ; reparatii instalatii electrice ; lucrari de hidroizolatie ; reabilitare foaier si amenajarea unui spatiu de joaca pentru copii.

Circul Globus

Reabilitare foaier, crearea unui ambient placut si primitor pentru copii ; izolarea fonica si termica prin inlocuirea suprafetelor vitrate cu geam termoizolant ; Interventie sala spectacol ; inlocuirea scaunelor din sala de spectacol ; crearea unei structuri autoportante sustinuta pe 4 piloni care sa permita o sustinere sigura si sa permita efectuarea unor numere aeriene de mare efect ; crearea unui sistem modern de grinzi de lumini cu configuratii multiple ; reparatii instalatii electrice.

Page 127: program de dezvoltare.pdf

127

Teatrul Masca - consolidare, extindere si modernizare sediu din Bd Uverturii

Teatrul Tanase

- in curs - Consolidare sediu din Calea Victoriei 33 - in curs - Modernizare Sala spectacol Calea Victoriei 33 - in curs - Consolidare Gradina Herastrau

Bibloteca Metropolitana : in curs - extindere si modernizare sediu central Muzeul Aman: in curs de consolidare, restaurare Muzeul Severeanu: in curs de consolidare, restaurare Reabilitare Arcul de Triumf Refacere ansamblu Km 0 Dotari cu echipamente care asigura functionalitatea spatiului cultural in functie de obiectul de activitate : Computere la :

- Muzeul Municipiului Bucuresti pentru evidenta computerizata a obiectelor de patrimoniu

- Biblioteca Metropolitana pentru evidenta cititori si dezvoltarea unui sistem de evidenta carti si acces internet pentru cititori

Echipamente de studiu si restaurare la :

- Muzeul Municipiului Bucuresti - Muzeul Literaturii Romane - Centrul de Cultura de la Portile Bucurestilor

Echipamente de sunet pentru institutiile de spectacol : mixer profesinist, incinte acustice, CD player profesionist, minidisc, amplificatoare, subwoofer. Echipamente de lumini : sistem computerizat de comanda lumini si elemente de forta la :

- Teatrul Ion Creanga - Teatrul Odeon - Teatrul Tanase - Teatrul Bulandra Sala Toma Caragiu - Teatrul Tandarica sala Lahovary - Teatrul Nottara - Circul Globus

Echipamente de ventilatie si climatizare :

- Teatrul Mic - Teatrul Bulandra – Sala Izvor - Teatrul Bulandra – Sala Toma Caragiu - Teatrul de Comedie – Sala Mica - Teatrul de Comedie – Sala mare - Teatrul Ion Creanga – cabine

Page 128: program de dezvoltare.pdf

128

- Teatrul Nottara – sala Studio - Teatrul Odeon - cabine

Lucrari de instalare centrala termica automatizata :

- Circul Globus - Teatrul Tandarica - Sedii de filiale ale Biblotecii Metropolitane

Sisteme de evacuare apa la : Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra Sala Izvor Dotare cu sistem de alarma la: Muzeul George Enescu, Muzeul Literaturii Romane, Muzeul Municipiului Bucuresti In anul 2004 se continua lucrarile de reabilitarea si modernizarea infrastructurii culturale ( teatree, muzee, circ, biblioteca) dupa cum urmeaza : Implementarea sistemului computerizat de vanzare bilete in valoare de 1 miliard lei:

- Teatrul Odeon - Teatrul Nottara - Teatrul de Comedie - Teatrul Evreiesc de Stat - Teatrul Mic - Teatrul Tandarica - Teatrul Ion Creanga - Teatrul Tanase - Teatrul Excelsior

Lucrari de reparatii, reabilitare in valoare de 15 miliarde lei:

- Teatrul Tandarica (sala spectacole, cabine Sala Lahovary) - Circul Globus (foaier, instalatii electrice) - Teatrul de Comedie (cabine, sala de repetitii) - Teatrul Ion Creanga (cabine)

Inlocuire scaune spectacol in valoare de 14 miliarde lei:

- Teatrul Tandarica - Circul Globus

Instalatii climatizare in valoare de 3 miliarde lei:

- Teatrul Bulandra Sala Toma Caragiu - Teatrul de Comedie - Teatrul Nottara - Teatrul Odeon - cabine

Echipamente de sunet si lumini in valoare de 4 miliarde lei:

- Teatrul Masca – sediu Bd Uverturii - Teatrul de Comedie - Teatrul Bulandra – Sala Toma Caragiu - Teatrul Ion Creanga

Page 129: program de dezvoltare.pdf

129

Consolidare restaurare Muzeul Municipiului Bucuresti in valoare de 33 miliarde lei:

- Muzeul Aman - Muzeul Severeanu

Achizitie obiecte de patrimoniu in valoare de 3,5 miliarde lei:

- Muzeul Municipiului Bucuresti - Muzeul Literaturii Romane

Consolidari Biblioteca Metropolitana in valoare de 7.6 miliarde lei:

- Sediu central - 8 filiale

Tehnica de calcul Bibloteca Metropolitana in valoare de 6.5 miliarde lei. In vederea dezvoltarii durabile a Municipiului Bucuresti si tinand seama de obiectivele acesteia, politica culturala municipala va continua in perioada 2004- 2008 cu interventii pe termen lung vizand modernizarea spatiilor precum si crearea de noi spatii culturale la nivelul celor din metropolele europene.

Perspective 2005 - 2008 Lucrari de reparatii si reabilitare in valoare de aproximativ 60 miliarde lei:

- Teatrul Evreiesc de Stat - Circul Globus – menajerie, cabine - Teatrul Odeon – acoperis, hidroizolatie - Teatrul Metropolitan al Tineretului

Dotari independente in valoare de aproximativ 100 miliarde lei:

- Centrale termice - Echipamente de sunet si lumini - Instalatii de ventilatie - Instalatii de climatizare - Instalatii PSI

Muzeul Municipiului Bucuresti in valoare de aproximativ 90 miliarde lei:

- Consolidare Observatorul Astronomic - Vila Minovici - Casa Cesianu - Depozit Pinacoteca

Obiective de investii noi: - centru cultural pentru copii 100 miliarde lei - proiect pilot pentru ateliere de teatru 60 miliarde lei - realizarea unui depozit de decoruri, costume recuzita pentru institutiile de

spectacol 40 miliarde lei

Page 130: program de dezvoltare.pdf

TEATRE MODERNIZATE

BULANDRA sala IZVOR

ION CREANGA

130

Page 131: program de dezvoltare.pdf

TEATRE MODERNIZATE

ODEON

MIC

131

Page 132: program de dezvoltare.pdf

TEATRE MODERNIZATE

BULANDRA sala ICOANEI

COMEDIE

132

Page 133: program de dezvoltare.pdf

133

VIII. Reabilitarea sistemului educational :

In ultimii 15 ani in Municipiul Bucuresti nu au fost reabilitate sau construite unitati de invatamant fapt ce a condus la degradarea continua a acestora, deteriorarea materialelor didactice, a instalatiilor sanitare, facand aproape imposibila desfasurarea activitatii de invatamant.

Chiar daca Primaria Municipiului Bucuresti nu are ca atributie administrarea unitatilor de invatamant, municipalitatea, preocupata de starea actuala a invatamantului a propus si a obtinut, in conditii avantajoase din punct de vedere economic, un credit de la BEI, in valoare de 112 MEURO pentru reabilitarea a 106 unitati de invatamant. Acest proiect este elaborat in aplicarea conceptului de dezvoltare durabila care considera sistemul educational ca factor strategic de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung. Lucrarile executate vor consta in constructii de cladiri noi, consolidari si modernizari, instalarea de cablaje noi pentru retele de calculatoare, instalari de centrale termice si hidrofoare, reabilitari de instalatii de gaze si de ventilatie, instalatii electrice si de telefonie, instalatii sanitare, amenajari si reabilitari de laboratoare si ateliere, terenuri de sport si bazine de inot, cantine, sali de mese, spalatorii, sali de sport, de festivitati, de dans, amenajari si reabilitari de curti interioare, alei, spatii verzi, spatii de joaca etc., la 106 scoli din Bucuresti, din care 20 scoli pentru copii cu dizabilitati. Beneficii:

• Asigurarea educatiei de baza pentru toti locuitorii de varsta scolara ai orasului; • Modernizarea invatamantului profesional si tehnic; • Sporirea eficientei procesului instructiv – educativ; • Stimularea si motivarea elevilor si cadrelor didactice pentru performante

scolare. Valoarea totala a proiectului este de 149.6 MEURO asigurata din: - credit extern BEI: 112 MEURO - buget local: 37,6 MEURO

• Imbunatatirea starii de sanatate a elevilor si cadrelor didactice prin crearea unor conditii de igiena corespunzatoare determinate de reabilitarea si modernizarea cladirilor si instalatiilor existente

• Dezvoltarea abilitatilor fizice, intelectuale si pragmatice ale elevilor, in acord

cu exigentele contemporane, prin extinderea si completarea cu sali de sport, ateliere si laboratoare

• Asigura sanse egale de educatie si evolutie pentru diferitele categorii sociale,

oferirea unor conditii similare de invatamant si acces la informatie prin introducerea noilor tehnologii si a retelelor de computere

• Inlaturarea riscului unor catastrofe prin marirea sigurantei la seism, ca urmare

a consolidarii structurilor de rezistenta

• Crearea unor locuri de munca pe termen scurt si mediu

Page 134: program de dezvoltare.pdf

134

Lista scolilor incluse in proiectul de reabilitare a infrastructurii educationale in Bucuresti :

Numele Scolii Adresa scolii Felul scolii Sectorul 1 Liceul de muzica “G.Enescu” str. Gheorghe Manu, nr.30 M (8 scoli) Scoala nr.7 str. Neagoe Voda, nr.11 S Scoala nr.13 str. Petrila, nr.10-12 S Scoala de muzica si arte nr.3

“Cuibul cu barza” str. Stirbei Voda, nr.101 M

Scoala nr.18 str. Stirbei Voda, nr.32-34 S Scoala nr.173 str. Pavlov, nr.2-4 S Grupul scolar agricol “V. Harnaj” b-dul Ficusului, nr.18 LT Scoala nr.17 “Pia Brateanu” str. Petoffi Sandor, nr.14-16 S Sectorul 2 Scoala nr. 30 str. Laptari, nr.23 S (15 scoli) Scoala nr.50 str. Ion Maiorescu, nr.32 S Scoala nr.66 str. Logofat Dan, nr.1 S Colegiul tehnic “Traian” str. Luigi Galvani, nr.20 LT Scoala nr.62 str. Potarnichii, nr.3 S Scoala nr.23 str. Oltarului, nr.11 S Scoala nr.41 str. Nicolae Apostol nr.2 S Colegiul National “Spiru Haret” str. Italiana, nr.17 L Scoala nr.49

* str. Vatra Luminoasa, nr.99 S

Scoala nr.145 str. Heliade intre Vii, nr.36 S Scoala nr.40 str. Peris, nr.27 S Colegiul tehnic “Edmond

Nicolau” b-dul Dimitrie Pompei, nr.3 LT

Scoala nr.31 b-dul Lacul Tei, nr.116 S Colegiul National

“CantemirVoda” str. Viitorului, nr.60 L

Scoala Centrala str. Icoanei, nr.3-5 LE Sectorul 3 Scoala nr.16 intr. Constantin Brancusi,

nr.7 S

(11 scoli) Scoala nr.22 *

b-dul 1 Decembrie 1918, nr.28

S

Grup scolar industrial “Republica”

b-dul Basarabia, nr.256 LT

Scoala nr.87 str. Ramnicu Valcea, nr.52 S Scoala nr.47 str.Vasile Lucaciu, nr.16 S Scoala nr.81 str. Nerva Traian, nr.33 S Scoala nr.20 str. Prevederii, nr.19 S Gradinita nr.160 aleea Perisor, nr.9 G Grupul Scolar “Nichita Stanescu” str. Lucretiu Patrascanu,

nr.3 LT

Scoala nr.84 calea Vitan, nr.135 S Scoala nr.149 aleea Petrisoru, nr.4 S Sectorul 4 Scoala nr.102 str. Cpt. Eremia Popescu,

nr.27 S

(21 scoli) Scoala nr.79 *

str. Cuza Voda, nr.51 S

Scoala nr.100 calea Vacaresti, nr.51 S Scoala nr.120 str. Martisor, nr.39 S Scoala nr.74 calea Serban Voda, nr.62-

64 S

Page 135: program de dezvoltare.pdf

135

Scoala nr.165 aleea Slatioara, nr.8 S Scoala nr.111 str. Stoian Militaru, nr.72 S Scoala nr.36 str.Costila, nr.2 S Scoala nr.190 str. serg. Nitu Vasile, nr.16 S Scoala nr.93 aleea Emil Racovita, nr.1 S Scoala nr.133 str. Stanjeneilor, nr.3 S Scoala nr.194

* str, Alexandru Obrejia, nr.3A

S

Scoala nr.129 *

str. Izvorul Crisului, nr.6 S

Scoala nr.98 *

str. Stupilor, nr.1 S

Scoala nr.109 str. Petre Tutea, nr.3 S Scoala nr.189 aleea Ciceu, nr.12 S Scoala nr.308 str. Raul Soimului, nr.8 S Scoala nr.110 str. Argesului, nr.6 S Scoala nr.97 str. Viorele, nr.7 S Scoala nr.119 str. Almasul Mic, nr.4 S Scoala nr.113 str. Parincea, nr.4 S Sectorul 5 Scoala nr.146

* sos.Panduri, nr.42 S

( 14 scoli) Scoala nr.136 *

prel. Ferentari, nr.68 S

Colegiul economic “Viilor” sos. Viilor, nr.38 LE Scoala nr.2 str. Lacul Bucura, nr.14 S Colegiul tehnic energetic aleea Podul Giurgiului, nr.5 LT Liceul teoretic “Dimitrie

Bolintineanu” calea Rahovei, nr.311 L

Scoala nr.148 str. Bachus, nr.42 S Scoala nr.147 str. Bacau, nr.1 S Grupul industrial scolar “Dimitrie

Gusti” str. Samuil Vulcan, nr.35 LT

Scoala nr.141 *

str.Amurgului, nr.35 S

Colegiul tehnic “Dumitru Motoc” str. Spataru, nr.16 LT Gradinita nr.73 splaiul Independentei, nr.68 G Gradinita nr.205 calea Ferentari, nr.2 G Scoala nr.115 calea 13 Septembrie, nr.177 S Sectorul 6 Grup scolar industrial

Tehnometal str. Porumbacu, nr.52 LT

(17 scoli) Scoala nr.153 str. Sabareni, nr.21 S Scoala nr.198 str. Apusului, nr.73-75 S Scoala nr.202 calea Crangasi, nr.140 S Scoala nr.161 calea Giulesti, nr.486A S Scoala nr.279 “Sf. Mihail si

Gavril” * prel. Ghencea, nr.24 S

Scoala nr.167 sos. Ciurel, nr.9-11 S Scoala nr.174

* str. Rosia Montana, nr.41 S

Scoala nr.142 str. Centurii, nr.4 S Scoala nr.206 aleea Arinis, nr.5 S Scoala nr.191 aleea Poiana Muntelui, nr.1 S Scoala nr.193

* str. M.R. Marcu, nr.3 S

Page 136: program de dezvoltare.pdf

136

Scoala nr.156 str. Dealul Tugulea, nr.35 S Scoala nr.164

* str. Pravat, nr.22 S

Scoala nr.311 str. Garleni, nr.10 S Gradinita nr.250 str.Dealul Tugulea, nr.35 G Scoala nr.310 str. Rosia Montana, nr.42 S Scoli speciale

Scoala pentru surzi nr.1 str. Neatarnarii, nr.5, sector 1

SS

(20 scoli) Scoala speciala nr.7 str. Surorilor, nr.4, sector 1 SS Scoala speciala nr.8 str.Victor Daimaca, nr.2,

sect. 1 SS

Scoala speciala nr.10 str. G-ral Berthelot, nr.20-25, sector 1

SS

Centrul de pedagogie curativa si terapie sociala Corabia

str. Corabia, nr.57-59, sector 2

SS

Centrul scolar nr.1 str. Vatra Luminoasa, nr.108, sector 2

SS

Centrul scolar nr.3 str. Austrului nr.37, sector 2 SS Scoala profesionala speciala

nr.2 sos. Pantelimon, nr.299 sector 2

SS

Scoala profesionala speciala nr.3

str. Iancu Marcel, nr.7, sector 2

SS

Scoala pentru ambliopi str. Austrului, nr.33, sector 2 SS Scoala pentru hipoacuzici str. Busolei, nr.6, sector 2 SS Scoala speciala nr.2 str. Popa Petre, nr.31-41,

sect. 2 SS

Scoala speciala nr.5 str. Turturelelor, nr.13, sector 3

SS

Scoala speciala nr.4 sos. Oltenitei, nr.208, sector 4

SS

Scoala speciala nr.6 str. Sld. Enache Ion, nr.31 sector 4

SS

Scoala speciala nr.9 str, Trompetului, nr.34, sector 5

SS

Scoala pentru surzi nr.2 aleea Istru, nr.6, sector 6 SS Scoala speciala nr.3 str. Toporasi, nr.10, sector 6 SS Scoala speciala nr.11 aleea Istru, nr.4, sector 6 SS Scoala speciala nr.1 str. Popa Rusu, nr.13,

sector 2 SS

S Scola primara L Liceu LT Liceu Tehnic LE Liceu Economic M Scoala de Muzica G Gradinita SS Scoala Speciala * Sala de Sport a carui constructie este finantata din alt program guvernamental

Page 137: program de dezvoltare.pdf
REABILITAREA INFRASTRUCTURIIEDUCATIONALE

Situatia Existenta

Situatia Propusa

137

Page 138: program de dezvoltare.pdf

138

Printre preocuparile municipalitatii se numara si activitatile de educatie ecologica a tinerei generatii in vederea adoptarii unei atitudini prietenoase fata de mediu

In perioada 2000 – 2004, au fost sustinute actiuni de educatie ecologica in gradinitele, scolile si liceele bucurestene, prin desfasurarea de lectii interactive pe segmente de varsta in:

- 46 gradinite ; - 71 scoli generale; - 5 licee.

Au existat colaborari cu diverse organizatii, fundatii, biblioteci, etc., pentru realizarea unor proiecte cu caracter ecologic cum ar fi:

- Fundatia SOS – Satele Copiilor Romania, cu proiectul ‘’PRIETENII MEDIULUI’’

- Biblioteca Pedagogica Nationala ‘’I. C. Petrescu’’, cu proiectul ‘’Grija pentru sanatatea naturii’’

- Centrul de Proiecte Culturale - ARCUB, cu proiectele :’’Vrei sa-ti spun o poveste’’ si ‘’A venit Mos Nicolae’’ ;

Pentru realizarea unor actiuni cu diverse teme in parcurile bucurestene am colaborat cu:

- Fundatia CHANCE FOR LIFE, cu proiectul ‘’Impreuna putem sa le coloram viata’’ ;

- Clubul sportiv MENTOR SILVA , cu proiectul ‘’Europa – un viitor impreuna’’;

- Organizatia WORLD VISION, pentru realizarea in parcul Herastrau a unui program artistic la care au participat cca. 200 de copii.

- Agentia MEDIA MALL ; - Postul TV MINI MAX , pentru activitati educationale si artistice ; - Fundatia PRIETENII COPIILOR pentru realizarea

evenimentului’’ABRACADABRA’’ ; - Fundatia “Parada” pentru sarbatorirea Zilei Internationale a Mediului – 5

iunie.

Page 139: program de dezvoltare.pdf

139

IX. Protectia copilului

Din anul 2001 activitatea de protectie a copilului a fost o activitate excluxiva a sectoarelor municipiului Bucuresti. In lipsa unei coordonari, exista diferente foarte mari in organizarea acestei activitati de la sector la sector. Astfel, daca in sectorul 1 nu sunt copii abandonati in maternitati, in sectorul 2 exista peste 30 de copii in momentul de fata (numarul lor pe Bucuresti depaseste 120). Daca in sectorul 1 exista 3 centre maternale, in sectorul 5 nu exista nici unul. In Bucuresi numarul de copii ai strazii ramane an de an constant. Actiunile organizate de guvern de genul «Din Nou Acasa» au fost un esec total. A crescut alarmant problematica delincventei juvenile, a abadonului scolar, a consumului de droguri. Toate aceste probleme trebuie abordate de profesionisti intr-un mod coerent si pragmatic si nu politicianist cum s-a practicat in ultimii 4 ani. Lipsa unui sistem informational si de coordonare la nivelul capitalei, face ca in momentul de fata sa nu existe date si studii privind situatia protectiei copilului desi, aceasta activitate este finantata din bugetul Primariei Capitalei cu sume ce depasesc 1400 de miliarde. Programele organizate de sectoare au vizat de cele mai multe ori actiuni de imagine (la sectorul 2 s-a infiintat un centru in regim de urgenta pentru 12 copii ai strazii in valoare de peste 14 mil. lei; in sectorul 5 prin finantarea Bancii Mondiale trebuia infiintat un centru pentru copiii strazii dar in el sunt gazduiti inclusiv batrani si persoane cu dizabilitati). Actiunile propuse de municipalitate se sustin pe urmatoarele principii:

• abordarea profesionista coerenta si unitara a problematicii sociale la nivelul Capitalei prin infiintarea directiilor de asistenta sociala la nivel de sector si a unui serviciu specializat de informare, coordonare, pregatire, programe si personal la nivelul Municipiului Bucuresti

• dezvoltarea unor servicii cat mai apropiate de familie si copil, atat ca loc cat si ca nevoi (centre de zi, centre maternale, servicii de consiliere familiala si scolare) astfel incat numarul de copii care intra in sistemul de protectie sa scada constant

• implicarea Primariei Capitalei in sustinerea financiara din fonduri proprii sau extra-bugetare si organizarea unor activitati in colaborare cu organizatii nonguvernamentale

• infiintarea unui numar de 20-25 centre de zi in fiecare an, incepand cu cartierele marginase. Copiii care bineficiaza de acest serviciu sunt in situatia de a intra in sistemul de protectie, s-au de a cadea prada usor consumului de droguri

• infiintarea serviciilor de consiliere si asistenta in scoli si licee, care vor preveni abandonul scolar, consumul de droguri, violenta in familie etc.;

• infiintarea unui serviciu permanent 24 din 24 de ore, destinat in exclusivitate copiilor strazii, care, va trebui ca in urmatorii 4 ani sa reduca aceasta problematica sociala la nivel de exceptie in Bucuresti

• dezvoltarea retelei de centre maternale care sa previna abandonul copilului mic si violenta in familie

• asigurarea unui asistente sociale permanente in maternitati, care sa previna abandonul copilului la nastere

• pregatirea permanenta a personalului care lucreaza in domeniul protectiei copilului, si care se va face in colaborare cu institutiile de invatamant de profil din Bucuresti

Page 140: program de dezvoltare.pdf

140

X. Persoane cu dizabilitati In istoria post-decembrista a Romaniei, problema persoanelor cu dizabilitati a fost considerata o prioritate pentru administratia publica numai dupa anul 2000. Astfel Bucurestiul, capitala europeana, a recunoscut in cele din urma ca trebuie sa acorde macar sansa de a se putea deplasa singure persoanelor imobilizate in scaune cu rotile. În toamna anului 2001 a fost demarata cea mai ampla actiune de coborare a trotuarelor la nivelul carosabilului in dreptul trecerilor de pietoni. Mai mult s-a impus ca toate reparatiile sau modernizarile ulterioare sa respecte aceasta cerinta, nu numai pe bulevardele si strazile principale, ci si pe cele secundare, inclusiv pe aleile dintre blocuri. Astfel in perioada 2001 – 2003 s-au realizat 3660 de locatii, urmand ca in anul 2004 sa fie realizate 670 de locatii la strazile la care se vor finaliza lucrarile de reabilitare din programul BEI. In anii 2002 si 2003 cu ocazia modernizarii linilor de tramvai 41 si 32 toate peroanele statiilor (52) au fost amenajate corespunzator. O alta masura importanta in aceasta directie, a fost si cea prin care s-a impus tuturor institutiilor administratiei publice locale bucurestene sa amenajeze la intrare rampe speciale de acces pentru persoanele care se deplaseaza in scaune cu rotile. Mai mult chiar, a fost pus in circulatie, experimental, un troleibuz, urmand ca in viitor toate achizitiile publice de autobuze sa fie prevazute cu podea joasa si dispozitive de acces a persoanelor cu dizabilitati. Anual au fost organizate intalniri de lucru cu organizatii neguvernamentale din toate domeniile de activitate, la care permanent au participat si reprezentantii asociatiilor persoanelor cu dizabilitati. Rolul acestor intalniri a fost acela de a armoniza activitatea municipalitatii cu necesitatile reale ale cetatenilor si trebuie remarcat faptul ca, spre deosebire de marea majoritate a organizatiilor neguvernamentale care nu au avut niciodata o atitudine constructiva, cele ale persoanelor cu mobilitate redusa au fost totdeauna un partener agreabil de discutie. Tot dupa anul 2000 a fost demarata si o vasta activitate de educatie eco-civica in gradinitele, scolile si liceele bucurestene. Aceasta activitate nu a ocolit scolile speciale, ci chiar le-a vizat pe cele mai multe dintre ele, reusind ca pe langa activitatea educativa in sine sa sprijine si multe alte actiuni de reparatii, amenajari, reabilitari etc. Este un bun inceput si bineinteles ca lucrurile nu se vor opri aici. Este insa la fel de adevarat ca in acest domeniu nu poti spune niciodata ca problema a fost rezolvata si ca nu mai este nimic de facut. Municipalitatea isi propune ca in continuare sa acorde importanta deosebita acestei probleme. Avem in vedere spre exemplu, amenajarea unor locuri speciale de joaca pentru copii cu dizabilitati, la standarde europene de siguranta si calitate, astfel incat si acesti copii sa poata beneficia de aceleasi conditii de joaca si recreere in parcurile bucurestene, alaturi de ceilalti copii. Ramane insa in prim plan problema fondurilor care pot fi alocate pentru asemenea activitati. De aceea, probabil ca cea mai importanta provocare este aceea de a reusi sa implicam alaturi de noi intr-o masura mult mai mare societatea civila, mass-media si mediul de afaceri, pentru ca impreuna sa putem avea rezultate si mai bune in acest domeniu.

Page 141: program de dezvoltare.pdf

141

XI. Proiecte de informatizare in Primaria Municipiului Bucuresti Primaria Municipiului Bucuresti a initiat un proiect ambitios de informatizare si a elaborat o Strategie de informatizare in 3 etape :

1. Sistem informatic integrat pentru managementul activitatilor in Primaria Municipiului Bucuresti Acesta are ca scop realizarea unui Sistem Informatic Integrat care sa gestioneze in mod unic toate categoriile de date si informatii existente in Primaria Municipiului Bucuresti (PMB), sa raspunda cerintelor definite de oricare din compartimente, sa asigure informarea corecta, completa si in timp util a factorilor de decizie. Obiective generale: Realizarea sistemelor informatice necesare informatizarii activitatilor din PMB:

• Sistem Informatic pentru Gestiunea Resurselor Financiare, Materiale si Umane ale PMB

• Sistem Informatic pentru realizarea Bancii de Date Urbane a Bucurestiului • Sistem Informatic pentru realizarea Arhivei Electronice a PMB • Sistem Informatic de Mesagerie Electronica • Sistem Informatic de Management al Documentelor si al Fluxurilor de Lucru • Sistem Informatic pentru Managementul Relatiei cu Clientii • Pagina de Internet/Intranet a PMB (Portal) • Securitatea Sistemului Informatic Integrat al PMB • Consultanta pentru implementarea unui Sistem de Management al Calitatii

ISO 9001 in PMB • Infrastructura pentru Sistemului Informatic Integrat al PMB

Pentru realizarea acestui proiect, Primaria Municipiului Bucuresti a beneficiat de un grant in valoare de 76.000 $, din partea Guvernului Statelor Unite, prin Agentia de Comert si Dezvoltare a S.U.A. (TDA - Trade and Development Agency). In baza acordului de grant, firma americana de consultanta ARD Inc - Vermont a acordat asistenta tehnica, atit in etapa de pregatire a licitatiei (stabilirea specificatiilor tehnice si a criteriilor de evaluare) cit si pe toata durata procesului de evaluare, asigurind desfasurarea unei proceduri corecte, echitabile si transparente. Valoarea totala : 5 milioane USD

2. Extinderea sistemului informatic integrat al Primariei Municipiului Bucuresti la primariile de sector, regiile si unitatile aflate sub autoritatea CGMB si furnizorii de servicii publice pentru municipalitate. Scop: Realizarea unui Sistem Informatic Integrat care sa gestioneze in mod unic toate categoriile de date si informatii existente la nivelul administratiei publice locale a municipiului Bucuresti, sa raspunda cerintelor definite de oricare din institutiile incluse in sistem si sa asigure cresterea eficientei activitatii si accesul cetatenilor la informatii.

Page 142: program de dezvoltare.pdf

142

Extinderea se va realiza la urmatoarele institutii publice, regii si unitati aflate sub autoritatea CGMB :

• primariile sectoarelor 1-6 • Administratia Strazilor • Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane • Administratia Gradinii Zoologice • Administratia Parcurilor si Gradinilor • Administratia pentru supravegherea animalelor • Administratia Fondului Imobiliar • Corpul gardienilor publici al municipiului Bucuresti • Centru de protectia plantelor si carantina fitosanitara • Centrul de proiectare urbana • Centrul de calcul • Institutii de cultura aflate sub autoritatea CGMB • Cantina centrala de ajutor social • Centrul municipal de de proiecte de culturale • Circul Globus • Bibilioteca Metropolitana • RADET • RATB • Apa Nova • LUXTEN • Companiile de salubritate

La nivelul fiecarei primarii de sector exista un sistem informatic propriu,

dezvoltat independent de sistemul informatic al Primariei Generale sau al celorlalte primarii de sector.

In mod similar, celelalte unitati si regii au sisteme informatice proprii, aflate in diferite stadii de realizare, atat din punct de vedere al echipamentelor cat si al aplicatiilor dezvoltate.

Este necesara realizarea unui studiu de fezabilitate privind integrarea si comunicarea intre aceste sisteme. Studiul de fezabilitate va avea in vedere urmatoarele aspecte:

- situatia existenta in cadrul fiecarei institutii - stabilirea unui sistem unic de rezolvare a activitatilor care sunt comune mai

multor unitati - stabilirea necesarului informatic pentru fiecare unitate - elaborarea planului de realizare a acestei etape

Pentru realizarea acestei etape, Primaria Municipiului Bucuresti a beneficiat de un grant in valoare de 257.000 $, din partea Guvernului Statelor Unite, prin Agentia de Comert si Dezvoltare a S.U.A. (TDA - Trade and Development Agency). In baza acordului de grant, firma americana de consultanta Deloitte & Touche realizeaza in aceasta perioada Studiul de Fezabilitate. Perioada de desfasurare: aprilie – septembrie 2004 Valoarea totala a proiectului este estimata la 20 milioane $.

Page 143: program de dezvoltare.pdf

143

3 .Extinderea sistemului informatic integrat la regiile nationale, alte unitati ale administratiei publice centrale localizate in Bucuresti. Scop : Comunicarea intre Sistemul Informatic Integrat al administratiei publice locale a Municipiului Bucuresti si sistemele informatice existente la nivelul administratiei publice centrale, regii nationale localizate in Bucuresti, pe componentele unde este necesar transfer de date si informatii. Valoarea totala : 10 milioane USD Promovand aceste proiecte Municipalitatea isi propune sa se constituie intr-un model de eficienta si modernizare prin implementarea unor solutii informatice de inalta performanta si totodata sa fie nucleul Sistemului Informatic/Electronic National.

Sistem informatic INFOCHIOSC

Primaria Municipiului Bucuresti a realizat in anul 2003, pentru a asigura accesul cetatenilor la informatii, un proiect de “Sistem Informatic Infochiosc” care a fost selectat pentru finantare de Guvernul Greciei.

In cadrul acestui proiect se prevede achizitia, si instalarea unui numar de 200 sisteme Infochiosc la sediile tuturor institutiilor publice din Bucuresti si in alte locuri publice unde obtinerea de informatii este necesara. Prin intermediul acestor infochioscuri, conectate la Sistemul Informatic al Primariei Municipiului Bucuresti, cetatenii vor avea acces atit la informatii despre activitatile desfasurate de administratia publica locala a municipiului Bucuresti (Primaria Municipiului Bucuresti, primariile de sector, regii si furnizori de utilitati) cit si informatii turistice si culturale. Aceste echipamente sunt larg utilizate pe plan international fiind un mijloc de documentare si informare a cetatenilor.

Valoarea finantarii externe, nerambursabile este de 2,5 MEURO din totalul de 3 MEURO.

Page 144: program de dezvoltare.pdf

144

XII. Imbunatatirea mediului de afaceri

Mediul economic al Municipiului Bucuresti este atractiv atat pentru investitorii

romani cat si pentru cei straini, datorita structurii institutionale existente, fortei de munca bine calificate, a sistemului de comunicatii mai dezvoltat decat in alte regiuni ale tarii precum si prin implicarea in crearea conditiilor necesare dezvoltarii unui mediu de afaceri sanatos.

Implicarea municipalitatii a constat in sustinerea parteneriatului public-privat, oferirea de facilitati catre investitori, precum si sustinere financiara.

Contractele de investitii in Municipiul Bucuresti sunt incheiate cu mari companii din diverse domenii : Constructia de mari centre comerciale.

Pe teritoriul Municipiului Bucuresti au fost construite 3 hyper-marketuri Carrefour (Militari, Colentina si Orhideea). Carrefour Orhideea este construit pe un teren al Municipalitatii in baza contractului de colaborare incheiat cu Campenon Bernard SGE. Valoarea investitiei este estimata la cca. 40 milioane dolari.

Concernul Cora a deschis Hypermarketul Cora-Pantelimon, urmand ca pana la sfarsitul acestui an sa fie data in folosinta o a doua locatie, Cora-Militari ( Granitul).

Numeroase supermarketuri de tip Billa, XXL, Mega Image, Metro, Selgros desfasoara de asemenea activitati de comert, acoperind intreaga suprafata a Capitalei. Construirea lanturilor de distributie a carburantilor auto :

In Bucuresti isi desfasoara activitatea companii de distributie carburanti auto, atat pe terenuri proprietate privata cat si pe terenuri apartinand municipalitatii :

SC Shell Romania SRL Intre municipalitate si SC SHELL Romania SRL a fost incheiat un contract de

asociere in baza caruia a fost predat un nr. de 11 terenuri pentru construirea unor statii de alimentare carburanti, fiind construite in prezent 10 statii. Valoarea estimativa a investitiilor este de 10 milioane dolari.

SC AGIP Romania SA. Intre Municipalitate si SC AGIP Romania SA a fost incheiat un contract de

asociere in baza caruia PMB a predat 14 terenuri, pe care in prezent functioneaza 9 statii de alimentare carburanti. Valoarea investitiilor depaseste 9 milioane dolari. Rompetrol Downstream SA Intre Municipalitate si Rompetrol Downstream SA a fost incheiat un contract de asociere in baza caruia Municipalitatea a pus la dispozitia partenerului un numar de 5 terenuri, pe care au fost construite statii de carburanti. Valoarea investitiilor se ridica la aproximativ 5 milioane dolari.

Page 145: program de dezvoltare.pdf

145

Constructia unui lant fast-food :

SC McDonald’s Romania SRL

Intre Municipalitate si McDonald’s Romania SRL a fost incheiat un contract de asociere, in baza caruia PMB a pus la dispozitia partenerului 6 terenuri. In prezent exista un numar de 6 locatii McDonald’s construite in baza contractului de asociere, cu o valoare a investitiilor de 3 milioane dolari.

Alte investitii straine : SC Victoriei Business Plaza SA

La data de 24.04.1996 Municipalitatea a incheiat contractul de societate Victoriei Business Plazza SA. Aportul Municipalitatii la aceasta societate este in natura si este reprezentat de terenul in suprafata de 3760 mp situat la intersectia strazilor Calea Victoriei, Ion Cimpineanu 17 si Matei Millo 2-8, sector 1. Investitii pe piata imobiliara : In ultima perioada, piata imobiliara a cunoscut o dezvoltare importanta, numerosi investitori straini avand un aport semnificativ in acest sens.

SC Bucharest Financial Plazza SRL Intre Municipalitate si Bouygues Romania SRL a fost incheiat in septembrie 1993

un contract de asociere avand ca obiect construirea unui imobil top standing destinat activitatilor comerciale si financiare pe un teren in suprafata de 4210 mp, pus la dispozitie de catre Municipalitate. Valoarea investitiilor este de aproximativ 40 milioane dolari.

Primaria Municipiului Bucuresti a incheiat contracte de concesionare a unor terenuri, dupa cum urmeaza:

• Un teren in suprafata de 28506 mp concesionat catre SC ANCHOR Grup SA in vederea extinderii Complexului Comercial Lujerului cu o valoare totala a investitiilor estimata la 770 miliarde lei.

• Un teren in suprafata de 850 mp concesionat catre SC Dorobanti Imobiliare SRL in vederea realizarii unui imobil cu destinatie de comert, birouri si parking cu o valoare totala a investitiilor estimata la 77,9 miliarde lei.

• Un teren in suprafata de 14500 mp concesionat catre SC Pantehniki SA in vederea realizarii unui imobil cu destinatie de birouri si spatii comerciale cu o valoare totala a investitiilor estimata la 80 milioane dolari.

In perioada 2000- 2003 au fost date in folosinta numeroase cladiri de birouri si spatii comerciale, cum ar fi : Baneasa Business Center, Bectro Center, Forum 2000, Grivco Center, Iride, Neocity II, The Grand Offices.

Page 146: program de dezvoltare.pdf

146

XIII. Transparenta in informare In contextul dezvoltarii durabile fiecare este un utilizator de informatii in sensul larg. Aceasta include date, informatii, experiente si cunostinte prezentate corespunzator. Nevoia de informatie exista la toate nivelurile, de la factorii de decizie superiori la nivel national si international la nivelul individului. Lipsa accesului la tehnologia informationala si de comunicatie ramane principala bariera in calea transmiterii eficiente a cunostintelor si capabilitatilor. Tehnologia ne poate ajuta sa colectam si sa analizam informatiile, dar este totusi nevoie de capacitatile si judecata omului pentru a transforma informatia in cunoastere utila. In perioada 2000 – 2004 s-a actionat pentru implementarea unui sistem informatic performant in Primaria Muncipiului Bucuresti atat in scopul eficientizarii activitatilor derulate de catre functionarii primariei cat si pentru a oferi cetatenilor accesul la informatiile de care au nevoie. Astfel, pagina web a Primariei Municipiului Bucuresti, www.pmb.ro, in aceasta perioada a fost una din cele mai vizitate pagini web din tara. Liberul acces la informatii nu este o favoare acordata cetateanului, este un drept al acestuia. Acest drept este consfintit prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului (Art.19), prevazut in Constitutia Romaniei (Art.31) si reglementat prin Legea 544/2001 si Normele Metodologice de aplicare ale acesteia. Asigurarea liberului acces la informatie este o componenta a procesului de consolidare a democratiei si al reformei administratiei publice. In acest sens, Primarul General a asigurat o transparenta totala in luarea deciziilor importante pentru municipalitate. A organizat dezbateri publice si a luat in considerare opiniile, sugestiile formulate de cetateni in domenii precum :

- elaborarea bugetelor anuale - modul de cheltuire a banilor publici pentru realizarea obiectivelor stabilite

(toate ordinele de plata pot fi consultate pe Internet ). - realizarea proiectelor importante pentru Bucuresti (reabilitarea strazilor,

modernizare tramvaie, reabilitare infrastructura educationala, contorizarea caldurii, pasaj suprateran Basarab, parcaj subteran Gara de Nord, restaurarea zonei istorice, managementul traficului, sistem automat de taxare RATB, modernizarea punctelor termice).

- regulamentul de apa canal al Municipiului Bucuresti - parcarea autovehiculelor pe banda 1 de circulatie - amplasarea Catedralei Mantuirii Neamului in Parcul Carol Asigurarea liberului acces la informatii si transparenta in luarea deciziilor este

un obiectiv major al Primariei Municipiului Bucuresti pentru a institutionaliza transparenta in relatia cu cetateanul.

Modalitatile concrete prin care se asigura transparenta si liberul acces la informatie, se desfasoara in conformitate cu manualul calitatii si procedurile prevazute in cadrul Sistemului de Management al Calitatii, proiectat si implementat in Primaria Minicipiului Bucuresti si certificat ISO 9001 de catre Lloyd ’s Register Quality Assurance. Prin certificarea acordata de catre Lloyd ’s Register Quality Assurance se atesta ca Managementul Serviciilor de Administratie Publica Locala din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti se desfasoara in conformitate cu Standardul ISO9001:2000.

Managementul de varf al Primariei Municipiului Bucuresti s-a angajat sa realizeze servicii de administratie publica locala care sa indeplineasca cerintele si asteptarile tuturor partilor interesate : cetatenii, persoanele juridice, societati comerciale, parteneri din tara si din strainatate.

Page 147: program de dezvoltare.pdf
147
Page 148: program de dezvoltare.pdf
148
Page 149: program de dezvoltare.pdf

149

Aceasta constituie garantia, in fata tuturor partilor interesate, ca serviciile de administratie publica locala realizate in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti vor satisface cerintele si asteptarile lor.

In prezent, suntem in curs de implementare a sistemului de management de mediu conform standardului ISO 14001, pasul urmator fiind elaborarea documentatiei necesare pentru activitatea de securitate si sanatate in munca (conform OHSAS 18001 :1998).

Pentru perioada 2004 – 2008 ne propunem reunirea in cadrul unui sistem de management integrat al activitatilor de management al serviciilor de admnistratie publica locala, de protectia mediului si de securitate si sanatate in munca.

Certificare ISO 9001

Page 150: program de dezvoltare.pdf
150
Page 151: program de dezvoltare.pdf

151

Page 152: program de dezvoltare.pdf

152

XIV. Ratingul Municipiului Bucuresti

Bucurestiul a primit calificativul BB stabil, de la Agentia de Rating Standard&Poor’s, calificativ care atribuie un rating financiar aproximativ egal cu cel al Romaniei.

Ratingul este o opinie referitoare la abilitatea si intentia unei entitati de a-si achita obligatiile financiare la timp. Creditul de rating masoara probabilitatea de neachitare integrala si la timp a capitalului si a dobanzii.

Ratingurile reprezinta opinia asupra capacitatii si vointei unei autoritati locale de a achita la timp datoriile de prim rang si negarantate integral. Acestea sunt :

• Rating-uri in moneda locala si dau informatii asupra probabilitatilor de nerespectare a obligatiilor de plata la emisiunile in moneda locala si

• Rating-uri in moneda straina care dau informatii asupra riscurilor de transfer si de convertibilitate si indica probabilitatea de nerespectare a obligatiilor de plata la emisiunile in moneda straina

Conform scalei de rating Fitch, rating-urile intre ‘BBB-’ si ‘AAA’ sunt

“Investment Grade” (investitii cu risc redus) – ceea ce denota asteptari reduse de risc de credit. Cu un rating ‘AAA’, probabilitatea este aproape zero.

Rating-urile Investment Grade incurajeaza creditorii sa includa astfel de rating-uri in portofoliile lor de credit sau de investitii. Cu cat este mai inalt rating-ul, cu atat accesul la finantare este mai usor si in conditii mai favorabile

Rating-urile intre ‘C’ si ‘BB+’ denota probabilitatea de risc de credit care creste exponential cu cat scade nivelul rating-ului.

Bucurestiul a intrat in randul marilor capitale ale lumii care isi pot permite sa

imprumute bani de pe pietele financiare internationale pentru ca are o evaluare a riscului financiar.

Este pentru prima data cand Agentia Standard&Poor’s atribuie un rating financiar unui oras din Romania.

Acest calificativ acordat Municipiului Bucuresti reprezinta rezultatele aplicarii unei strategii coerente si a unui management eficient in perioada 2000-2004.

Page 153: program de dezvoltare.pdf

153

Page 154: program de dezvoltare.pdf

154

Page 155: program de dezvoltare.pdf

155

Page 156: program de dezvoltare.pdf

156

XV. Bugetul Municipiului Bucuresti in perioada 2000 – 2004 si prognoza pentru perioada 2004 - 2008

Evolutia bugetului local consolidat in perioada 2000 – 2004 Perioada 2000 - 2004 se caracterizeaza prin imbunatatirea sistemului de asigurare a surselor de finantare ale Primariei Municipiului Bucuresti in corelatie cu responsabilitatile stabilite prin reglementari legale.

Politica impozitelor si taxelor locale pe anii 2000-2004 In politica taxelor si impozitelor locale, a fost definita de urmatoarele principii :

- asigurarea veniturilor necesare functionarii serviciilor publice, inclusiv a subventiilor destinate incalzirii populatiei si transportului public ;

- abordare prudenta a cresterii taxelor locale ; - asigurarea veniturilor necesare derularii creditelor externe in cazul in care

acestea sunt conditionate de asigurarea componentei locale ; - crearea de facilitati pentru persoanele cu dizabilitati, a acelora cu venituri

provenind din ajutoare sociale sau din ajutor de somaj etc. ; - stimularea platii in avans a taxelor si impozitelor destinate bugetului local,

prin reducerea cu pina la 5% a cuantumului acestora ; - orientarea cheltuielilor bugetului pe proiecte ; - echilibrarea raportului consum/investitii in bugetul local, in asa fel incit

bugetul sa devina un instrument fundamental prin care sa se asigure dezvoltarea durabila a orasului ;

- incercarea de a asigura o predictibilitate si stabilitate a taxelor si impozitelor locale impuse de la an la an, incercare dependenta si de stabilitatea legislatiei in materie de taxe si impozite locale .

Fata de aceste principii, legislatia in materie de taxe si impozite locale a fost aplicata in raport de prevederile legale de la momentul intocmirii si aprobarii bugetului local.

Page 157: program de dezvoltare.pdf

157

6042

286

9440

437

7673

737

10918

1084

14674

3279

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2000 2001 2002 2003 2004

Evolutia bugetului Municipiului Bucuresti pentru perioada 2000 - 2004

credite externe(rambursabile sinerambursabile)Diverse venituri

Asa cum se poate observa in perioada 2000 – 2004 s-a realizat un trend

crescator in obtinerea veniturilor la bugetul local. Incepand cu 1 ianuarie 2004 a intrat in vigoare OUG nr.45/2003 privind finantele publice locale. Legea finantelor publice locale nr.189/1998 si-a incetat aplicabilitatea la 31.12.2003.

Potrivit prevederilor Ordonantei nr. 45/2003 se modifica structura bugetelor locale astfel:

• daca in perioada 2000 – 2003 bugetul cuprindea veniturile reprezentand surse proprii, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, venituri cu destinatie speciala si respectiv cheltuielile din aceste surse, iar alte surse si cheltuieli pe seama acestora (ex. creditele pentru investitii ; fondurile nerambursabile ; veniturile proprii ale unor institutii, s.a.) se reflectau in anexele la buget,

• in anul 2004 se instituie bugetul general (buget consolidat) ce cuprinde :

- bugetul institutiilor publice finantate din venituri proprii si subventii din bugetul local

- bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii - bugetul imprumuturilor externe si interne - bugetul fondurilor externe nerambursabile - veniturile si cheltuielile evidentiate in afara bugetului local. In conformitate cu prevederile OUG nr.45/2003 si in conditiile specifice

municipiului Bucuresti ca unitate administrativ - teritoriala avand in componenta subdiviziuni (sectoare) care potrivit Legii, intocmesc si gestioneaza bugete proprii, prin HCGMB nr.335,336 si 337/15.12.2003 s-a aprobat :

- repartizarea pe bugete componente – bugetul propriu al Municipiului Bucuresti si bugetele sectoarelor – a veniturilor / surselor bugetului local al municipiului Bucuresti (impozite, taxe si alte venituri locale) ;

Page 158: program de dezvoltare.pdf

158

- repartizarea pe bugete componete a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat (sume din impozitul pe venit si sume din taxa pe valoarea adaugata) alocate municipiului Bucuresti prin Legea bugetului de stat pe 2004, nr.507/2003 ;

- repartizarea pe bugete componente a sumelor din cota defalcata din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si bugetul Municipiului Bucuresti.

In raport de evaluarea surselor, bugetul Municipiului Bucuresti in perioada 2000 – 2004 este alcatuit din:

Nr. Crt. Indicator/An

2000 (mld. lei)

2001 (mld. lei)

2002 (mld. lei)

2003 (mld. lei)

2004 (mld lei)

1

Venituri proprii repartizate prin HCGMB (impozit pe profit de la agenti economici, concestiuni si inchirieri, amenzi, varsaminte din profitul net) 1040.97 679.62 941.31 1194.82 859.86

2 Cote din impozitul pe venit (cota 36%/36.5%) 3833.21 6673.56 5140.50 6528.34 8886.00

3 Sume din cote din impozitul pe venit pentru echilibrare (cota 9%/8.5%) 0.00 0.00 0.00 56.80 450.00

4 Cote defalcate din impozitul pe salarii 181.26 1.29 5.24 0.77 0.50

5

Sume defalcate din impozitul pe venit (de la bugetul de stat) pentru echilibrarea bugetelor locale 0.00 0.70 39.25 655.64 71.51

6 Sume defalcate din TVA 315.97 1528.23 813.81 1216.52 1633.89

7

Subventii de la bugetul de stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe 140.07 274.64 312.76 666.75 1218.96

8

Subventii primite de bugetele locale pentru retehnologizarea centralelor termice 0.00 0.00 0.00 194.40 0.00

9

Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatia de locuinta 2.16 3.08 24.56 58.28 196.09

10 Subventii primite de la alte bugete 21.49 0.00 0.00 0.00 0.0011 Venituri cu destinatia speciala 416.75 147.24 224.01 117.23 0.0012 Venituri proprii ale unitatiilor 90.53 131.70 171.51 228.03 338.6713 Credite externe pentru investitii 286.08 437.04 736.79 1083.50 3055.7514 Fonduri nerambursabile 0.00 0.00 0.00 0.00 223.07

15 Alte fonduri 1019.00 TOTAL 6328 9877 8410 12001 17953

Page 159: program de dezvoltare.pdf

159

3833 1041 316 286

6674 680 1528 437

5141 941 814 737

6528 1195 1217 1084

8886 860 1634 3279

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2000

2001

2002

2003

2004

Structura veniturilor bugetului local al Municipiului Bucuresti in perioada 2000 -2004 (mld. lei)

cote din impozitul pe venitvenituri proprii din impozite, taxe si alte venituri ale bugetului localsume defalcate din TVAcote defalcate din impozitul pe salariicredite externesubventii de la bugetul de stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe sume defalcate din impozitul pe venit (de la bugetul de stat)subventii primite pt riscul seismicvenituri cu destinatie specialavenituri de la unitatile subordonatesume din cote din impozitul pe venit pentru echilibrare

Veniturile proprii din impozite, taxe si alte venituri ale bugetului local reprezinta ca pondere medie aferenta perioadei 2000 - 2004 cca 10 % din total venituri, iar ponderea medie majoritara de 66% din total venituri o detin cotele din impozitul pe venit ( cota 36% - 36.5%), care conform OUG nr.45/2003 intra in categoria veniturilor proprii ale administratiei.

Principalele surse de finantare defalcate pe categorii se prezinta astfel : Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt aprobate a fi incasate in proportie de 49 % din total venituri pentru anul 2004, reprezentand 8.886 miliarde lei, in crestere cu 36% fata de cotele incasate in anul 2003. Veniturile proprii din impozite, taxe si alte venituri ale bugetului local (impozit pe profit, concesiuni si inchirieri, alte varsaminte), pentru anul 2004 sunt aprobate la o valoare de aproximativ 859.86 miliarde lei, reprezentand 5% din total venituri, in scadere cu circa 28% fata de veniturile realizate pe anul 2003. Sumele defalcate din TVA au inregistrat o usoara crestere in ultimii ani, fiind estimate a se incasa in anul 2004 la o valoare de 1.633,89 miliarde lei.

Page 160: program de dezvoltare.pdf

160

Veniturile proprii din impozite, taxe si alte venituri ale bugetului local au

urmatoarea structura :

103 304 62 29 505

345 36 54 238

36 409 95 35 87 256

130 427 102 176 97 205

50 500 90 26 60 124

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2000

2001

2002

2003

2004

structura veniturilor proprii din impozite, taxe si alte venituri ale bugetului Municipiului Bucuresti in perioada 2000 - 2004 (mld

lei)

impozit pe profit

concesiuni si inchirieri

venituri din amenzi de circulatie

venituri din valorificare debunuri

varsaminte din profitul net

restituiri din finantarea anilorprecedenti

alte venituri

Din prezentarea grafica de mai sus se poate observa ca in anul 2000 ponderea majoritara in cadrul veniturilor proprii din impozite, taxe si alte venituri ale bugetului Municipiului Bucuresti, o reprezentau taxele locale componenta in cadrul - alte venituri, care conform hotararilor CGMB au constituit surse de venit al sectoarelor.

In ultimii ani in categoria veniturilor proprii din impozite, taxe si alte venituri ale bugetului Municipiului Bucuresti au intrat :

- concesiuni si inchirieri - impozit pe profit de la regii autonome si societati comerciale

locale - alte venituri privind circulatia pe drumurile publice - venituri din valorificarea unor bunuri - varsaminte din profitul net al regiei autonome si societati

comerciale locale - restituiri din finantarea bugetara a anilor precedenti - alte venituri.

Creditele externe reprezinta o sursa de finantare importanta pentru realizarea de investitii, acestea inregistrind in ultimii patru ani un trend crescator semnificativ. Astfel : in anul 2003 valoarea acestora a fost de 1.083.5 miliarde lei cu 379 % mai mare fata de anul 2000 si s-a previzionat ca in anul 2004 sa se obtina credite in valoare totala de 3.278,82 miliarde lei, din care fonduri nerambursabile in valoare de 223.07 miliarde lei.

Page 161: program de dezvoltare.pdf

161

Componenta creditelor externe rambursabile, prezentata in graficul de mai jos, se structureaza pe sase programe :

- programul de modernizare sistem alimentare cu apa (BIRD) - program reabilitare sistem termoficare (BEI) - program reabilitare linii tramvai (BEI) - program sistem taxare (BEI) - program infrastructura urbana (BEI)

o reabilitare drumuri urbane o contorizare vanzare energie termica

- program multisector (BERD) o zona istorica o managementul traficului o reabilitare sistem incalzire centralizata

In ultimii ani, o strategie importanta a Primariei Municipiului Bucuresti a fost

atragerea de fonduri nerambursabile. In anul 2004 institutia va beneficia de cca 223 miliarde lei, fonduri nerambursabile provenite din :

- program multisector o managementul traficului o reabilitare sistem incalzire centralizata

- sistem informatic - implementare sistem management mediu

223 311 302

418

92

486

506

305

679

281

1001

790

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2000 2001 2002 2003 2004

Evolutia creditelor externe pentru investitii pe programe obtinute in perioada 2000 - 2004 (mld. lei)

program multisector

infrastructura urbana

sistem taxare

reabilitare linii tramvai

reabilitare sistemtermoficaremodernizare sistemalimentare cu apa

Page 162: program de dezvoltare.pdf

162

Analizate pe grupe de cheltuieli, respectiv : cheltuieli curente, cheltuieli de capital, subventii pentru diferente de pret si tarif la energie termica si transport in comun pentru perioada 2000 – 2003 cheltuieli realizate si respectiv prevederi pentru anul 2004, situatia se prezinta astfel :

2238

1180

2280

250

3851

1710

3427

28

22701792

3554

71

27362195

4767

157

3949

3531

5550

2890

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2000 2001 2002 2003 2004

Evolutia cheltuielilor Municipiului Bucuresti pe grupe de cheltuieli

in perioada 2000 - 2004 (mld lei)cheltuieli curente

cheltuieli de capital

subventii pentrudiferente de pret sitarif

alte cheltuieli(rambursariimprumuturi,fonduri, etc)

• in graficul de mai sus nu au fost incluse cheltuielile cu creditele externe.

Din situatia prezentata mai sus se constata o crestere a cheltuielilor de capital de la un an la altul din sursa proprie (situatie dovedita prin modernizarea salilor de spectacole, dotarea unitatilor de cultura si culte, a serviciilor de dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape, a institutiilor de asistenta sociala, modernizarea transporturilor, etc ) precum si o crestere a subventiilor pentru diferente de pret si tarif datorata sprijinirii populatiei prin acoperirea unei parti din costurile de pret si tarif, precum si acoperirea facilitatilor acordate unor categorii de persoane (pensionari, elevi, peroane cu dizabilitati, etc).

Din analiza cheltuielilor curente (formate din cheltuieli de personal precum si

cheltuieli materiale si prestari servicii), conform graficului de mai jos, se poate constata ca in perioada 2000 – 2003, o importanta deosebita a fost acordata serviciilor de dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape (care au utilizat cca 60% din fondurile aferente cheltuielilor curente) precum si culturii si cultelor pentru care au fost alocate in medie cca 10% din fondurile aferente cheltuielilor curente.

Page 163: program de dezvoltare.pdf

163

1632 106 260

2101 179 1369

1817 275

2122 427

3130 542

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2000

2001

2002

2003

2004

Structura cheltuielilor curente in perioada 2000 - 2003

(mld. lei)servicii si dezvoltare publica,locuinte, mediu si apecultura si culte

autoritati publice

invatamant

sanatate

asistenta sociala

agricultura si silvicultura

alte actiuni

alte cheltuieli din fonduri cudestinatie speciala

Subventiile pentru diferente de pret si tarif au inregistrat un curs crescator accelerat atat pentru energia termica cat si pentru transportul in comun, ridicandu-se in anul 2003 la valoarea de 4.767,14 miliarde lei in crestere cu cca 209 % fata de anul 2000. Pentru anul 2004 au fost alocate subventii pentru diferente de pret si tarif in valoare totala de 5.550 miliarde lei.

770 1510

1332 2095

1410 2144

2403 2364

2550 3000

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2000

2001

2002

2003

2004

Evolutia subventiilor alocate in perioada 2000 - 2004 pentru diferente de pret si tarif (mld. lei)

energie termicatransport in comun

Cheltuielile de capital sunt estimate la 3.530,5 miliarde lei, reprezentand 26.5% din totalul cheltuielilor bugetare alocate anului 2004, in crestere cu 1.335.8 miliarde lei fata de cele realizate in anul 2003.

Page 164: program de dezvoltare.pdf

164

Evolutia cheltuielilor de capital in perioada 2000 - 2004 mld lei

1180

1710 17922195

3531

0500

1000150020002500300035004000

2000 2001 2002 2003 2004

cheltuieli de capital

Cheltuielile pentru finantarea investitiilor se efectueaza din resurse bugetare locale si din credite externe care se inscriu in programul de investitii aprobat la nivelul entitatii. Obiectivele urmarite au vizat in medie in ultimii patru ani :

- servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape (in medie 44% din totalul investitiilor realizare in perioada 2000 – 2004)

- transport si comunicatii (in medie 36% din totalul investitiilor realizate in perioada 2000 – 2004)

- infrastructura in Municipiul Bucuresti - proiect cofinantat BEI (in medie 35% din totalul investitiilor in perioada 2003 -20004)

- alte investitii pentru cultura si culte, asistenta sociala, etc

762 362 52

899 73474

805 890 61

621 621 735 68

1062 1002 1219 108

0 1000 2000 3000 4000

2000

2001

2002

2003

2004

structura cheltuielilor de capital in perioada 2000 - 2004 mld lei

servicii si dezvoltarepublica, locuinte,mediu si apetransport sicomunicatii

infrastuctura inMunicipiul Bucuresti

autoritati publice (PMB)

alte investitii pentrucultura si culte,asistenta sociala, etc

Rezultatul exercitiului in ultimii patru ani (2000 - 2003) calculat ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile realizat, s-a stabilit la un nivel pozitiv, conform graficului de mai jos, inregistrand o crestere semnificativa. Astfel daca in anul 2000

Page 165: program de dezvoltare.pdf

165

rezultatul exercitiului bugetar a fost de 4.92 miliarde lei la sfarsitul anului 2003, acesta s-a ridicat la 833.95 miliarde lei.

Evolutia rezultatului exercitiului realizat in perioada 2000 - 2003 ( mld lei)

833.95

207.5291.82

4.920

100

200

300

400

500

600

700

800

900

2000 20001 2002 2003

rezultatulexercitiului

Pentru perioada 2005 – 2008 in prognoza bugetului Municipiului Bucuresti, s-a avut in vedere o evaluare extrem de prudenta a cresterii veniturilor proprii, la care s-au adaugat tragerile din credite externe, de asemenea evaluate a avea niveluri anuale prudente, pe masura prevederilor din acordurile de imprumut.

In evaluarea veniturilor nu s-a avut in vedere o crestere a taxelor locale. Alaturi de evaluarea prudenta a veniturilor, aceasta abordare face ca bugetele prognozate pentru perioada 2005 – 2008 sa aiba rezerve considerabile de finantare a proiectelor ce vor fi aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Nr. Crt. Indicator/An

2004 (mld. lei)

2005 (mld. lei)

2006 (mld. lei)

2007 (mld. lei)

2008 (mld lei)

1

Venituri proprii repartizate prin HCGMB (impozit pe profit de la agenti economici, concesiuni si inchirieri, amenzi, varsaminte din profitul net) 860 929 984 1024 1044

2 Cote din impozitul pe venit (cota 36%/36.5%) 8886 10005 11100 12000 12600

3 Sume din cote din impozitul pe venit pentru echilibrare 450 486 515 536 546

4 Cote defalcate din impozitul pe salarii 1 0 0 0 0

5

Sume defalcate din impozitul pe venit (de la bugetul de stat) pentru echilibrarea bugetelor locale 72 150 200 250 300

6 Sume defalcate din TVA 1634 1005 510 260 160

7

Subventii de la bugetul de stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe 1219 380 35 0 0

Page 166: program de dezvoltare.pdf

166

8

Subventii primite de la bugetul de stat pentru retehnologizarea centralelor termice 0 200 212 220 225

9

Subventii primite de la bugetul de stat pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatia de locuinta 196 300 400 500 600

10 alte veniturii (de la unitati subordonate, etc) 1357 1293 1677 1468 1109

total venituri 14674 14748 15633 16258 16584 credite externe 3056 3375 5040 5850 5940 fonduri nerambursabile 223.07 179 19 0 0

total credite 3279 3554 5059 5850 5940 total general buget 17953 18302 20692 22108 22524

1467

4

3279

1474

8

3554

1563

3

5059

1625

8

585016

584

5940

0

5000

10000

15000

20000

25000

2004 2005 2006 2007 2008

Prognoza bugetului pentru perioada 2004 - 2008 mld. lei

Credite externe(nerambursabile sirambursabile)

Diverse venituri

Pentru perioada 2005 – 2008, la prognozarea bugetului Municipiului Bucuresti s-a avut in vedere, cu prioritate, asigurarea conditiilor corespunzatoare functionarii administratiei publice locale, in procesul general de reforma economico-sociala care sa corespunda cerintelor europene. Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice si de consolidare a autonomiei locale, a determinat imbunatatirea sistemului de asigurare a surselor de finantare ale administratiei, prin atragerea de credite externe atat rambursabile cat si nerambursabile.

Page 167: program de dezvoltare.pdf

167

Valoarea aprobata a fi obtinuta in anul 2004 este de 17.953 miliarde lei echivalent a 443.284 mii euro (valoare estimata la un curs de 40.500 lei/euro) si se prognozeaza ca in anul 2008 valoarea totala a bugetului municipiului Bucuresti sa fie de 22.524 miliarde lei, echivalent a 500.533 mii euro (la un curs de 45.000 lei/euro). Pentru a creea o imagine clara asupra efectului rambursarii ratelor de capital au fost analizate conditiile de rambursare a creditelor. Perioada de rambursare a creditelor angajate de municipalitate se desfasoara pe o perioada de 25 de ani, conform graficului de mai jos :

Evolutia rambursarii creditelor externe angajate in perioada 2000 -2004 pentru realizarea de investitii

(mld. lei)

136

286 265

478475

906858

635

267

1006

0.00

200.00

400.00

600.00

800.00

1000.00

1200.00

2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028

valoarea rambursarii ratelor de capital

Se poate observa ca cea mai mare valoare a ratei de rambursare este marcata in anul 2010 la valoarea de 1.006 miliarde lei.

Conform OUG nr.45/2003 privind finantele publice locale, art.59 alin.4 « autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor prevazute la art.5 alin.1 lit.a, cu exceptia cazurilor aprobate prin legi speciale» . La art.5 alin.1, lit.a se precizeaza ca veniturile proprii sunt formate din : impozite, taxe, contributii, alte varsaminte si cote defalcate din impozitul pe venit.

Page 168: program de dezvoltare.pdf

168

In consecinta exemplificam: An c/v rambursari si

garantii Venituri proprii Grad de indatorare

2004 279 mld lei 9.746 mld lei 3 % 2006 756 mld lei 12.084 mld lei 6 % Nivelul maxim admisibil al datoriei in anul 2004 este de :

9746 mld lei x 20% = 1.949 mld lei

- in anul 2004 nivelul efectiv al datoriei este de : 279 mld lei : 1.949 mld lei = 14% din nivelul maxim admis

279 mld lei : 9.746 mld lei = 3 % (grad de indatorare) Nivelul maxim admisibil al datoriei in anul 2006 este de : 12.084 mld lei x 20% = 2.417 mld lei

- in anul 2006 nivelul efectiv al datoriei este de : 756 mld lei :2.417 mld lei = 31% din nivelul maxim admis 756 mld lei : 12.084 mld lei = 6% (grad de indatorare)

In corelatie cu prognoza veniturilor un rol important il reprezinta repartizarea cheltuielilor, tinand cont de cei trei indicatori economici, respectiv eficacitate, economicitate si eficienta. Astfel structura cheltuielilor bugetare va inregistra in urmatorii patru ani urmatoarea evolutie:

Page 169: program de dezvoltare.pdf

169

4500

5472

4500

276

4800

6287

3900

646

5100

7072

3400

686

5400

7584

2900

700

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2005 2006 2007 2008

evolutia structurii cheltuilelilor prognozate in perioada 2005 - 2008 (mld. lei)

cheltuili curentecheltuieli de capitalsubventii pentru diferente de pret si tarifalte cheltuileli(rambursari de imprumuturi, fonduri, etc)

Se poate observa o puternica orientare a surselor financiare catre investitii. In acest sens structura cheltuielilor a fost evaluata astfel :

1. Pentru cheltuielile functionale de natura obligatorie (cheltuieli curente), respectiv : • cheltuieli de personal sunt evaluate tinand seama de numarul de personal

aprobat pentru fiecare entitate si indexarile salariale preconizate ; • cheltuieli functionale respectiv, utilitati (apa, canal, incalzire, etc) si alte

cheltuieli curente functionale, luandu-se in considerare o majorare datorata inflatiei prognozate ;

• alte cheltuieli pentru asigurarea functionarii institutiilor – reparatii curente (administrative), obiecte de inventar, cheltuieli cu perfectionarea personalului, protectia muncii, etc, in baza cerintelor unitatilor si procedurilor actelor normative respective si tinand cont de o majorare datorata inflatiei prognozate ;

2. Se are in vedere asigurarea conditiilor corespunzatoare pentru desfasurarea

activitatilor institutiilor publice de cultura: cheltuieli functionale, cheltuieli de “productie” precum si pentru consolidari si reabilitarea salilor de spectacol (programe demarate in anii precedenti).

3. Se are in vedere orientarea surselor, in principal pentru activitati de

dezvoltare : reabilitarea strazilor; reabilitarea transportului in comun; imbunatatirea/ reabilitarea sistemului de termoficare.

4. Se va reduce ponderea subventiilor pentru diferentele de pret si tarif la energia

termica livrata populatiei si pentru transportul in comun.

Page 170: program de dezvoltare.pdf

170

• Se estimeaza ca subventia “liniara” pentru energia termica stabilita in prezent ca diferenta intre pretul complet de livrare si pretul de facturare la populatie sa inceteze in anul 2007. Efortul bugetar – de la bugetul C.G.M.B. si bugetele sectoarelor – urmeaza a se orienta spre sustinerea persoanelor defavorizate.

• La transportul in comun se are in vedere o reducere in termeni reali a subventiei, in principal prin imbunatatirea dotarii (finalizarea proiectului privind modernizarea infrastructurii privind liniile de tramvai cofinantat de BEI; dotarea/modernizarea mijloacelor de transport in comun – autobuze, troleibuze, tramvaie).

• Pentru ambele regii se are in vedere si o reducere a cheltuielilor curente ca urmare a unor masuri de reorganizare.

• Se prevede ca, cheltuielile de capital din perioada 2005 – 2008 sa provina atat din surse externe (credite externe) cat si din bugetul local (surse interne).

În situatia previzibila ca rezultatul executiei anuale va fi favorabil - se vor

inregistra excedente, iar sumele respective vor putea fi utilizate ca sursa suplimentara pentru finantarea investitiilor, potrivit prevederilor legale.

Page 171: program de dezvoltare.pdf

171

XVI. SITUATIA PROIECTELOR FINANTATE DIN CREDITELOR EXTERNE SI INTERNE RAMBURSABILE - ANGAJATE

Finantare proiect Nr. crt.

Denumirea proiectului si data semnarii

Obiective Valoarea totala

BEI BERD Buget Local Alte fonduri

Perioada de gratie

Perioada rambursare

Termen de

finalizare

Stadiul actual

1. Piata de gros din Municipiul Bucuresti 31 august 1994

Modernizarea pietelor din Municipiul Bucuresti

2 mil.USD

- 2 mil.USD

- - 1994-1998 1999-2008 1998 Proiect finalizat

2. Poiect de reabilitare si modernizare a sistemului de termoficare din Bucuresti, Programul START. 16 octombrie 1998/15 februarie 1999

Proiectul consta in proiectare, achizitii, executie, punere in functiune, operarea reabilitarii retelei de distributie a energiei termice in patru zone ale Bucurestiului.

70,5 MEURO

35 MEURO

- 5,64 MEURO

10 MEURO, BDCE 17,46

MEURO, buget stat

2,4 MEURO RADET

1998-2003 2003-2018 2003 *Proiect in implementare

3. Proiect privind modernizarea si reabilitarea sistemului de producere si distributie a energiei termice in Municipiul Bucuresti 8 .12.1999

Modernizarea si reabilitarea sistemului de producere si distributie a energiei termice in Municipiul Bucuresti.

25,9 MEURO

- - 18 MEURO

7,9 MEURO,

BCR

1999-2000 2001-2006 2000 Proiect finalizat

4. Proiectul privind modernizarea sistemului de alimentare cu apa din Municipiul Bucuresti 9.11.2000

Modernizarea sistemulului de alimentare cu apa din Municipiul Bucuresti

25 mil. USD

- - 18,8 mil. USD,

BIRD

2000-2001 2002-2016 2001 Proiect finalizat

Page 172: program de dezvoltare.pdf

172

Finantare proiect Nr.

crt. Denumirea proiectului si

data semnarii Obiective Valoarea

totala BEI BERD Buget Local Alte fonduri

Perioada de gratie

Perioada rambursare

Termen de finalizare

Stadiul actual

5. Proiectul de reabilitare a transportului urban in Bucuresti – A 24.11.2000

Modernizarea infrastructurii retelei de tramvai din zona de S-V a Bucurestiului.

126 MEURO

63 MEURO

- 63 MEURO

- 2000-2004

2005-2019 2004

Proiect in implementare

6. Proiectul de reabilitare a transportului urban in Bucuresti - B 2001

Modernizarea sistemului de taxare in Municipiul Bucuresti

14 MEURO

7 MEURO

- 7 MEURO

- 2001-2005

2006-2020 2005 Proiect in implementare

82,9 MEURO

41,45 MEURO

- - 41,45 MEURO, buget stat

Reabilitare drumuri urbane in Bucuresti

32,4 MEURO

16,2 MEURO

- - 16,2 MEURO, buget stat

7. Infrastructura Urbana in Bucuresti 18/19 decembrie 2000

Contorizarea vinzarii de energie termica si apa calda

50,5 MEURO

25,25 MEURO

- - 25,25 MEURO, buget stat

2001-2005

2006-2015 Sfarsitul anului 2005

Proiect in implementare

Page 173: program de dezvoltare.pdf

173

Finantare proiect Nr.

crt. Denumirea proiectului si

data semnarii Obiective Valoarea

totala BEI BERD Buget Local Alte fonduri

Perioada de gratie

Perioada rambursare

Termen de

finalizare

Stadiul actual

78,5 MEURO

- 51,5 MEURO

19,3 MEURO

7,7 MEURO, donatori bilaterali

2003-2005

Reabilitarea infrastructurii in zona istorica,

9,5 MEURO

- 8 MEURO

1,5 MEURO

-

Managementul traficului, 20,6 MEURO

- 17 MEURO

3,3 MEURO

0,3 MEURO

Reabilitarea punctelor termice

48,1 MEURO

- 26,5 MEURO

14,5 MEURO

7,1 MEURO

8. Programul Multi-sector al Municipiul Bucuresti 24 aprile 2003

Consolidarea capacitatii de atragere de credite

0,3 MEURO

- - - 0,3 MEURO

2006-2014 2005 Proiect in implementare

9. Reabilitarea Infrastructurii Educationale in Bucuresti 1/7 octombrie 2003

Obiectivul principal al proiectului il reprezinta reabilitarea unui numar de cca. 106 unitati de invatamant preuniversitar de stat pentru diminuarea riscului seismic si a riscului de afectare a sanatatii.

149,6 MEURO

112 MEURO

- 37,6 MEURO

- 2004-2008 2009-2028 2008 Proiect in implementare

TOTAL

574,4

MEURO

* In urma finalizarii implementarii proiectului a rezultat o economie de 6.600.000€, care a permis extinderea proiectului pentru acelasi tip de lucrari.

Page 174: program de dezvoltare.pdf

174

XVII. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE RAMBURSABILE - IN NEGOCIERE

Nr. crt. Denumirea proiectului Obiective Valoare Finantare Stadiul actual 1. Reabilitarea Infrastructurii

Urbane in Bucuresti etapa a II-a

Reabilitare a peste 1800 de sectiuni de drum si a utilitatilor de apa si canalizare.

457.50 MEURO BEI Proiect in negociere

2. Statia de epurare a apelor uzate Bucuresti - Glina

Construirea statiei de epurare a apelor uzate Bucuresti -Glina.

57.50 MEURO BEI BERD

Proiect in negociere

Page 175: program de dezvoltare.pdf

175

XVIII. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE NERAMBURSABILE - ANGAJATE

Nr. crt.

Denumire proiect Obiective Valoare Cofinantare Termen de finalizare Stadiul actual

1 2 3 4 5 6 7 1 Asistenta Tehnica pentru

„Finalizarea Lucrarilor si Modernizarea Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti, Romania”

Pregatirea studiilor tehnice si a

montajului financiar necesare

realizarii proiectului.

1.810.000 EURO 75% fonduri ISPA 25% buget local

Iunie 2004 Proiect in derulare

2 Proiect LIFE ECOMARKET -imbunatatire sistemului de management de mediu existent prin introducerea unui SMM conform cu ISO 14 001 -elaborarea unei metode de evaluare de mediu pentru pietele agro-alimenatre si stabilirea unor indicatori de durabilitate -dezvoltarea unui model de piata ecologica - realizarea unei scheme de eco-etichetare pentru magazinele de desfacere cu amanuntul din cadrul pietelor

564.889 EURO 281.900 EURO contributie UE 282.989 EURO contributie parteneri : COGITA, AUDITECO, Loyd`s Register, P.M.B.

Aprilie 2004 Proiect in derulare

3 Studiu de Fezabilitate pentru Extinderea Sistemului Informatic Integrat la primariile de sector, regii si alte unitati ale CGMB

Extinderea sistemului informatic integrat implementat in PMB, la nivelul primariilor de sector si al regiilor subordonate CGMB

257.120 USD (aprox. 227.500 EURO)

Grant U.S.T.D.A 30.09.2004 Proiect in derulare

4 Ameliorarea zonei suburbane de nord a municipiului Bucuresti-retea apa si retea canalizare.

Imbunatatirea pozitiilor economice si sociale ale zonelor afectate de restructurarea economica-zona de nord este una din cele mai afectate de procesul de desindustrializare, dar cu un potential mare de crestere.

11.610.000 EURO 5.000.000€ Phare 1.650.000€ fond national 4.960.000€ cofinantare locala sector 1

2005 Proiect in derulare

Page 176: program de dezvoltare.pdf

176

XIX. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE NERAMBURSABILE - IN NEGOCIERE

Nr. crt.

Denumire proiect Obiective Valoare Finantator

Stadiul actual

1 2 3 4 5 6 1 Finalizarea statiei de

epurare a apelor uzate Bucuresti - Glina

Construirea statiei de epurare a apelor uzate Glina

172.500.000 EURO

ISPA Proiect in negociere

2. Reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina si curatarea zonelor adiacente in vederea reintroducerii acestora in circuitul turistic al municipiului Bucuresti

-Imbunatatirea microclimatului urban prin amenajarea si intretinerea luciilor de apa din interiorul localitatii Bucuresti. -Ecologizarea salbei de lacuri din municipiul Bucuresti, respectiv Baneasa, Herastrau, Pantelimon II si Tei, in vederea reintroducerii lor in circuitul turistic al orasului. -Cresterea conditiilor de baza pentru dezvoltarea infrastructurii suport pentru turismul urban in vederea atragerii de noi investitii in sfera turistica a orasului Bucuresti, unul din punctele de maxim potential turistic de pe harta Romaniei. -Imbunatatirea calitatii vietii pentru locuitorii orasului ca rezultat al reducerii factorilor de risc pentru sanatatea umana.

13.000.000 EURO, din care: 5.000.000€ fonduri Phare 1.650.000€ fonduri nationale 6.350.000€ finantare locala

PHARE Proiect in aprobare