Proiect 7.1.1: „Program integrat de ameliorare genetică a

populaţiilor de taurine din rasa Bălţataromâneacă.”

Program ADER 2020

Contract 372/2011Data începerii: 28.10.2011 Data finalizării: 30.11.2014

Director de proiect: Dr. ing. OROIAN IOAN

STAŢIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA BOVINELOR TÂRGU

MUREŞ

Proiect 7.1.1:„Program integrat de ameliorare genetică a populaţiilor de

taurine din rasa Bălţata româneacă.”

Obiectivul proiectului:Obiectivul principal al proiectului este refacerea calitativă a efectivelor de taurine din

rasele mixte, cu precădere Bălţata Românească prin optimizarea managementului de animale integrat la nivelul fermelor şi asigurarea condiţiilor necesare manifestării

potenţialului genetic.

Obiective specifice- cunoaşterea structurii genetice a populaţiilor după asigurarea unor individualizări

normale;- Realizarea de încrucişări alternative: Red HolsteinxB.R. şi SimmentalxB.R.;

- îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a laptelui, realizându-se parametrii daţi de UE;- corelaţii între însuşirile morfo-productive şi sistemul tehnologic;- stabilirea influenţei tehnologiilor asupra indicilor de reproducţie;- dezvoltarea aptitudinilor pentru producţia de carne a rasei B.R.;

- optimizarea alimentaţiei şi nutriţiei la toate categoriile pentru exprimarea potenţialului genetic.

Faza V:Corelarea indicilor morfo-productivi şi de reproducţie cu

specificul tehnologic de exploatare

Activitate 5.1 Corelarea indicilor morfo-productivi şi de

calitate ai laptelui cu diversele tipuri de exploataţii

Activitatea 5.2. Influenţa unor factori negativi de confort şi

microclimat asupra indicilor de reproducţie la vaci de rasă B.R.

Scopul

FazeiStabilirea unor corelaţii între indicii

morfo-productivi şi de reproducţie cu specificul tehnologic de exploatare.

Obiectivele fazei:

Activitatea 5.1. Corelarea indicilor morfo-productivi şi de calitate ai laptelui cu diversele tipuri de exploataţii

Datele de confort şi microclimat din ferma 2 Ernei apartinanad SCDCB Muresîn studiu au fost corelate cu producţia de lapte, grăsime, proteină, lactoză, substanţă uscată, impurităţi, NTG, NCS, aciditate.

Activitatea 5.2. Influenţa unor factori negativi de confort şi microclimat asupra indicilor de reproducţie la vaci de rasă B.R.

Natalitatea, fecunditatea, service-periodul, calving intervalul, data primei însămânţări (vârsta şi greutatea), vârsta primei fătări, procentul de gestante, nr. de doze de material seminal folosit la o gestaţie. Se corelează negativ indicii de reproducţie cu amoniacul, hibaţii-nitriţii, umiditatea excesivă şi curenţii de aer

Corelarea indicilor morfo-productivi şi de calitate ai laptelui cu diversele tipuri de exploataţii

A – Sistem legat de întreţinere – stabulaţie legată;B – Sistem de întreţinere liberă – stabulaţie liberă;

A – Sistem legat de întreţinere – stabulaţie legată; Avantaje exploatării în sistem legat: Fiecare vacă este bine individualizată, vacile sunt chiar personalizate. Efectivul de vaci este îngrijit şi cunoscut individual de gospodar sau de îngrijitor. Longevitate mai mare la animale. Dezavantajele sistemului: - Confortul este scăzut şi din acest motiv nu se manifestă întregul potenţial productiv. - Productivitatea muncii este scăzută şi implicit eficienţa economică a fermei este

scăzută. - Mulsul pe linia grajdului este mai puţin igienic – calitatea igienică a laptelui nu se

ridică la nivelul cerut pentru consumul uman, fiindcă în timpul mulsului laptele vine în contact cu aerul din grajd (NTG peste 100.000 bacterii/ml lapte). Acest lucru crează probleme de valorificare a laptelui.

- Mişcarea limitată în timpul stabulaţiei afectează fucţiile vitale: reproducţia, digestia, funcţionarea aparatului locomotor.

- În sistem legat este dificilă introducerea tehnologiilor de vârf: automatizări, robotul de muls etc., şi din acest motiv productivitatea muncii rămâne inferioară comparativ cu stabulaţia liberă.

B – Sistem de întreţinere liberă – stabulaţie liberă; Avantaje: - Mulsul se efectuează pe platforme de muls, cu instalaţii de mare productivitate, cu multe subansamble de

automatizare complementare: muls asistat de calculator, alegerea automată a vacilor suspecte de afecţiuni, a celor în călduri, sau cele planificate la control. Igienizarea şi dezinfecţia a instalaţiei de muls poate fi automatizată în întregime.

- Condiţiile de igienă în sala de muls sunt foarte bune dacă se respectă tehnologia. - Confortul vacilor de lapte este satisfăcut într-un grad mult mai mare decât în sistem legat. Animalele sunt

mai puţin îngrădite în mişcări, alegându-şi locul de odihnă şi de furajare. Astfel exprimarea potenţialului productiv este mult susţinută prin confortul de exploatare.

- Gradul de mecanizare – automatizare (tehnicizare), este net superioară sistemului legat, productivitatea muncii fiind ridicată. (Mulţi factori de exploatare devin independenţi de subiectivismul forţei de muncă.)

- Calitatea laptelui este independentă în mare măsură de muncitor. În cazul sistemelor automate, laptele nu vine în contact cu aerul din grajd. Sala de muls este bine igienizată, laptele prin conducte ajunge în bazine de răcire şi rapid este răcit la + 4 0C.

- Vacile în călduri se depistează mai eficient ( adesea automat pe baza detectorului de mişcări ) Dezavantaje: - tehnologia de exploatare are ca unitate de lucru lotul de animale. Individul apare numai la muls

(identificarea automată realizată în timpul mulsului,) sau se poate apela la tehnologii complementare de identificare. Sunt tehnologii scumpe.

- investiţia şi menţinerea în exploatare este foarte scumpă, comparativ cu sistemul legat. Totuşi datorită productivităţii foarte ridicate, şi mai ales gradului ridicat de manifestare a potenţialului genetic, laptele produs în acest sistem, cu vaci din rase specializate pentru producţia de lapte, are preţul de cost mai scăzut decât cel produs în sistem legat.

Parametrii morfo-productivi (producţia de lapte) a populaţiei de taurine pe loturi experimentale

Notă: * - semnificativ; ** - distinct semnificativ; ns – nesemnificativ;

Substanţa uscată, NCS şi NTG din laptele loturilor experimentale

Sistemul deexploatare n

Substanţă uscatăg/100

Număr celulesomatice pe mllapte × 1000

Numărul totalde germeni peml lapte × 1000

± ∆ V% ± ∆ V%Întreţinere liberă(lotul 1)

54 8,56±0,06

5,28 373,48±33,78

145,97 73,48

Întreţinere legată(lotul 2)

40 8,63±0,08

5,98 1348,48±344,95

161,79 800,00

Media populaţiei 94 8,59±0,05

5,57 775,10±168,20

169,70

Testul diferenţei d t d tLotul 1 – Lotul 2 0,07 0,66ns 976,00 3,45**

xxxx

Confortul tehnologic pentru vaci în funcţie de tipul de stabulaţie

xxxx

SpecificareTipul de stabulație

Liberă Legată

Suprafața pe cap de vacă 14,75 8,00Regimul de mișcare Mişcare liberă cu acces

permanent la padocMişcarre limitată, stres lalegare şi dezlegare

Furajarea Liberă la padoc La iesleAdăparea Sistem de adăpare cu nivel

constant, adăpători termostateSe folosesc adăpători cuclapete

Sistemul de muls La platformă, muls complet,lapte conform, păstrare întanc cu răcire la +4 ◦C

La bidon, igienăintermediară, răcirea lapteluidupă muls

Natalitatea, procentul de gestaţie, doze m.s.c. pentru o gestaţie, service period şi calving interval

xxxx

SpecificareLotul 1 cuîntreţinere liberă(82 capete)

Lotul 2 cuîntreţinere legată(70 capete)

Total efectiv(152 capete)

Natalitatea % 83,20 82,76 83,00Procentul degestaţie % 51,21 51,40 51,30

Doze de m.s.c./gestaţie 2,00 2,10 2,05

Specificare

Sistemul de întreţinere Media populaţieidin experimentn= 73 capete

Stabulaţie liberă – lotul 1n= 41 capete

Stabulaţie legată- lotul 2n= 32 capete

± ∆ V% ± ∆ V% ± ∆ V%Serviceperiod(zile)

80,25±4,66 8,25 95,30±6,86 12,00 86,79±4,00 10,00

Calvinginterval(zile)

364,40±4,68 12,20 379,22±7,00 14,30 370,79±4,0

2 15,14

Testul diferenţei între lotul 1 – lotul 2Service period d= 15,05 t= 2,92**

Calving interval d= 14,82 t= 6,00***

xxxxxx

CONCLUZII

Populaţia de taurine din cadrul staţiunii care a făcut obiectul cercetărilor are în medie o infuzie de Red Holstein de 14,66 %, procent mic de realizare, motiv pentru care se poate afirma că rezultatele obţinute sunt concludente pe rasa Bălţată Românească de tip Simmental.

Efectivul matcă a realizat în medie de 4,89 lactaţii încheiate (305 zile) cu o producţie medie de 4937,30 kg lapte EM pe ap de vacă, lactaţiile încheiate (4,89) indică o longevitate productivă foarte bună a rasei.

Din comparaţia producţiilor de lapte realizate de cele două loturi experimentale, rezultă o diferenţă semnificativă între ele de 322,40 kg EM în favoarea lotului 1 întreţinut în adăpost cu stabulaţie liberă.

cantitatea de grăsime obţinută în medie pe lactaţie este de209,10kg, 155,39 kg de proteină şi un procent mediu de grăsime de 4,26% de menţionat că cantitatea de grăsime şi de proteină obţinută sunt în favoarea lotului 1, diferenţe semnificative statistic.

În privinţa stării de sănătate a ugerului (NCS) şi a calităţii laptelui (NTG) am constatat că NCS este sub 100 mii de celule pe ml lapte iar gradul de contaminare a laptelui cu germeni sub 100 mii pe ml lapte, ceea ce face ca laptele obţinut să se încadreze n lapte conform.

Din analiza structurii de vârstă a populaţiei de Bălţată Românească din staţiune reiese că 76,32% dintre vaci au vârsta sub 7 ani, vârsta medie a efectivului este de 5,5 ani, deci rasa B.R. are o longevitate economică bună.

Analizând producţia de lapte obţinută, calitatea laptelui şi confortul tehnologic specific sistemului de exploatare rezultă o diferenţă semnificativă statistic, în special a producţiei de lapte.

Diferenţa de 322,40 kg lapte în EM între cele două loturi de vaci scoate în evidenţă corelaţia directă între producţia de lapte, calitatea lui şi confortul tehnologic.

Studiind realizarea indicilor de reproducţie la nivelul loturilor experimentale şi condiţiile de microclimat pe tip de exploataţii, constatăm diferenţe ale indicilor de reproducţie în favoarea lotului 1 şi totodată corelaţia directă cu microclimatul din adăposturi.

Confortul tehnologic de cazare, exploatare şi dotare are o importanţă deosebită pentru exprimarea maximă a potenţialului genetic a vacilor şi realizarea unui lapte de calitate superioară care să îndeplinească standardele Uniunii Europene.

Tehnologia de exploatare a vacilor în stabulaţie liberă este o tehnologie performantă, în comparaţie cu întreţinerea în stabulaţie legată, confortul de cazare este superior, un muls complet şi eficient, deci putem recomanda extinderea sistemului de întreţinere a vacilor în grajduri cu stabulaţie liberă inclusiv la rasa Bălţată Românească, rasă mixtă lapte –carne.

CONCLUZII

Vă mulţumim pentru atenţie