D E B U C U R E ª T I

Profitorii RevoluþieiProfitorii Revoluþiei

Anul 2 � nr. 49-15 ianuarie 2006

1,5 RON (15.000 ROL)

Director General:Liviu Man

Sãptãmânal de investigaþii

România ºi rãzboiul gazelorMMiinniissttrruull EEccoonnoommiieeii ººii CCoommeerrþþuulluuii,, CCooddrruuþþ ªªeerreeºº,, ss--aa pprreeffããccuutt uuiimmiitt ddee îînncchheeiieerreeaa ccoonnttrraaccttuulluuii ddeeffuurrnniizzaarree aa ggaazzeelloorr nnaattuurraallee ddee ccããttrree ccoommppaanniiaa rruussãã GGaazzpprroomm.. DDaarr ººii ddee nneerreessppeeccttaarreeaa ddee ccããttrreeMMoossccoovvaa aa ccoonnddiiþþiiiilloorr ccoonnttrraaccttuuaallee.. SSee ppaarree ccãã ddoommnnuull mmiinniissttrruu aa uuiittaatt ccãã aa lluuaatt ppaarrttee llaa nneeggoocciieerreerraarreessppeeccttiivvuulluuii aaccoorrdd..

w w w . g a z e t a d e b u c u r e s t i . r o

Prefecþii neconstituþionali

Legea prin care prefec-þii sunt nevoiþi sã renun-þe la funcþiile deþinute îndiferitele partide politi-ce, în schimbul înalteipoziþii de funcþionar pu-

blic , „primul om din judeþ“ ar putea duce la ie-ºirea din viaþa politicã a unor oameni deosebitde valoroºi. În aceste condiþii, nu este de mirarecã ministrul Administraþiei ºi Internelor, VasileBlaga, a devenit persoana de care depinde nu-mirea stãpânilor þãrii, fãrã ca aceste numiri sãrespecte normele constituþionale.

ppaagg.. 33

Aºa a fost în lagãrulcomunistIon Drãghici a fost printre românii care au avutcurajul sã critice direct regimul ceauºist. Gazetade Bucureºti publicã, în serial, jurnalul acesteivictime a comunismului.

ppaagg.. 1122--1133

Unde sunt mariicorupþi?Anul care s-a înche-iat s-a caracterizatprintr-o intensã fra-zeologie care aveaca leit-motiv Corup-þia. ªi, totuºi, în ciuda declaraþiilor belicoase, aîndemnurilor ºi chiar ameninþãrilor voalate aleUniunii Europene, nici unul din dosarele „ma-rilor corupþi“ nu s-a încheiat prin trimiterea lordupã gratii. Poate cã 2006 va duce la reconsi-derarea modului de lucru al Parchetului Naþio-nal Anticorupþie ºi, prin reformele din MinisterulJustiþiei, la o abordare modernã a fenomenuluicorupþiei.

ppaagg.. 1199

Retrospectiva anuluifinanciar 2005Miºcãri interesante pe piaþa bancarã din Româ-nia � Investiþia la bursã – profit mare în condiþiide risc ridicat.

ppaagg.. 66--77

EElliibbeerraarreeaa cceerrttiiffiiccaatteelloorr ddee rreevvoolluuþþiioonnaarr ccoonnttiinnuuãã ppâânnãã llaa ccaalleennddeellee ggrreecceeººttii �� DDeeppuunneerreeaa ddoossaarreelloorr ssee ffaaccee îînn ccoonnttiinnuuaarree,, eessttiimmããrriillee ddeeppã㺺iinndd 3300..000000 ddee rreevvoolluuþþiioonnaarrii �� MMoonniittoorruull OOffiicciiaall bbaattjjooccoorreeººttee eerrooiiiiRReevvoolluuþþiieeii rroommâânnee �� PPuuþþiinnii aamm ffoosstt,, mmuullþþii aamm rrããmmaass �� MMiiii ddee rreevvoolluuþþiioonnaarrii ffaallººii,, îînn aatteennþþiiaa ppoolliiþþiieeii �� SSuuttee ddee mmaaººiinnii ddee lluuxx,, ffuurraattee ddiinn OOcccciiddeenntt �� LLeeggeeaa,, oo bbaarriieerrãã ppeennttrruu ffrraaiieerrii ppaagg.. 1100--1111

ppaagg.. 2200--2211

2 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

3nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

De la 1 ianuarie anul curent,prefectul a devenit Dumnezeulomnipotent ºi omniscient al jude-þului, centralizând întreaga pute-re administrativã într-o mânã po-litizatã ºi sub un nume caracteri-zat nu de puþine ori de imposturãºi neprofesionalism. Ministrul Ad-ministraþiei ºi Internelor, demo-cratul Vasile Blaga, a „depolitizat“peste noapte prefecþi ºi sub-prefecþi care pânã la sfârºitul lui2004 deþineau de regulã la niveljudeþean conducerea partidelorpolitice din arcul guvernamental.Se poate vorbi de o veritabilãoperaþiune de spãlare a cre-ierului, un demers practic impo-sibil de realizat, care însã trans-formã procesul de depolitizare ºiprofesionalizare a înaltelor funcþiipublice într-o parodie de prostgust, menitã sã anestezieze criti-cile virulente ale oficialilor euro-peni.

Prefectul ºi subprefectul aufost transformaþi în veritabili vãtafiai judeþelor þãrii, cadrul constitu-þional ºi legislaþia cu privire lafuncþia publicã rãmânând, dinpãcate, facultative pentru guver-nanþi. Cei doi capi ai prefecturiiau fost obligaþi sã renunþe lastatutul de demnitar pentru cel deînalt funcþionar public, dar se pa-re cã este doar un sacrificiu for-mal, realitatea fiind cu totul alta.

Curat neconstituþional,monºer!

Ordonanþa de Urgenþã a Gu-vernului nr. 179 din 14 decembrie2005 privind instituþia prefectuluisfideazã în primul rând ConstituþiaRomâniei. Accesul prin concurs lafuncþia publicã ºi fãrã discrimina-re, autonomia localã, toate aces-tea sunt principii neînþelese dinpãcate de membrii Guvernului, in-diferent de doctrinele care s-auperindat pe la guvernare.

Prefecþii ºi subprefecþii înfuncþie pot fi numiþi în funcþiilepublice aferente în urma promo-vãrii unui examen de atestare pepost, fãrã a mai susþine aºadarun concurs, devenind astfel niºtemega-cetãþeni aflaþi deasupralegilor în vigoare. Demersul esteneconstituþional, prin raportare laprevederile art. 16 din ConstituþiaRomâniei conform cãruia: „(1)Cetãþenii sunt egali în faþa legii ºia autoritãþilor publice, fãrã privile-gii ºi fãrã discriminãri; (2) Nimeninu este mai presus de lege.“

Neconstituþionale sunt ºi pre-vederile conform cãrora „pentruîndeplinirea atribuþiilor care îi re-vin, prefectul poate solicita insti-tuþiilor publice ºi autoritãþilor ad-ministraþiei publice locale docu-mentaþii, date ºi informaþii, iaracestea sunt obligate sã i le furni-zeze cu celeritate ºi în mod gra-tuit“, prin raportare la prevederileConstituþiei României conformcãrora „Administraþia publicã dinunitãþile administrativ-teritorialese întemeiazã pe principiile des-centralizãrii, autonomiei locale ºideconcentrãrii serviciilor publice“ºi „Între prefecþi, pe de o parte,consiliile locale ºi primari, pre-cum ºi consiliile judeþene ºi pre-ºedinþii acestora, pe de altã par-te, nu existã raporturi de subor-donare.“

„Titanii“ prefecturilorsunt mai presus de lege

În premierã pentru Româniade dupã 1989, au ajuns înalþifuncþionari publici niºte politicieninumiþi în funcþie fãrã sã treacãprin furcile caudine ale unui con-curs. Deprofesionalizarea func-þiei publice este agravatã ºi detransformarea secretarilor gene-rali din prefecturi în subprefecþifãrã sarcini, competenþe ºi res-ponsabilitãþi stabilite prin lege,aceºtia fiind lãsaþi la cheremulunor prefecþi care continuã sã sa-tisfacã interesele clientelei departid care i-a propulsat în funcþi-ile respective.

OUG nr. 179/2005 ignorãprevederile Legii nr. 188/1999 re-publicatã privind Statutul funcþio-narilor publici, abrogând sau mo-dificând prevederile din Legea nr.340/2004 privind instituþia prefec-tului, un act normativ la fel deprost, adoptat de foºtii guvernanþiPSD. Guvernul României scoatede fapt prefectul ºi subprefectulde sub incidenþa legislaþiei pri-vind funcþia publicã. Deºi aceºtiadevin funcþionari publici, ei vorbeneficia de serviciile unui cabi-net propriu, identic cu cel al dem-nitarilor numiþi politic în funcþii.

Este notoriu faptul cã prefecþiiºi subprefecþii au fost numiþi înfuncþie de primul-ministru pe con-siderentul apartenenþei la par-tidele politice aflate la guvernare,singura condiþie complementarãfiind deþinerea unei diplome uni-versitare de licenþã. Cei mai mulþidintre aceºtia au ocupat funcþii

importante în partidele care facparte din arcul guvernamental.

Legea nr. 188/1999 republi-catã privind Statutul funcþionarilorpublici stipuleazã însã foarte clarcã „poate face parte din catego-ria înalþilor funcþionari publici per-soana care a promovat concur-sul pentru ocuparea unei funcþiipublice“.

Organizarea unui concurs ºistabilirea unor condiþii clare pen-tru candidaþi eliminã riscul privindpãtrunderea incompetenþelor ºipermit selectarea celor mai apþisã îndeplineascã funcþiile publicerespective. În caz contrar, înaltelefuncþii publice rãmân doar niºtesinecuri rezervate unor politicienicare se situeazã abuziv deasupralegii ºi renunþã doar formal la în-regimentarea politicã ºi la funcþiiledeþinute în partidele respective,mimându-se astfel reforma func-þiei publice, depolitizarea ºi profe-sionalizarea funcþiilor publice deprefect ºi subprefect.

Corb la corb nu-ºi scoate ochii

În ajunul Crãciunului, comisiade concurs pentru recrutarea

înalþilor funcþionari publici a orga-nizat un simulacru de examinare,cu final anunþat ºi fericit pentrutoþi prefecþii ºi subprefecþii. Toþisunt geniali ºi meritã sã pãsto-reascã judeþele primite de la ºefiilor politici la începutul anului tre-cut. Comisia de „concurs“ estecondusã din martie de fostul liderliberal Alexe Gavrilã, cel care aeºuat la ultimele alegeri parla-mentare în tentativa sa de a ocu-pa un fotoliu de ales al neamului.A devenit în schimb înalt funcþio-nar public, pentru cã nu putea rã-mâne „fãrã coledgi“, vorba atâtde actualului Caragiale. ªi pentrucã celula de bazã, familia, trebuiareunitã la vârful administraþiei pu-blice, consoarta domnului Gavri-lã a devenit din iunie tot înaltfuncþionar public, adicã secretargeneral al Ministerului ApãrãriiNaþionale. Iar pentru cã sfintelejurãminte îndeamnã cuplul con-jugal sã fie împreunã mereu,doamna Georgeta Gavrilã adevenit de la 1 iulie 2005 ºi mem-bru de vazã al comisiei de disci-plinã pentru înalþii funcþionari pu-blici. Cu alte cuvinte, domnul Ga-vrilã îi selecþioneazã, iar doamnaGavrilã îi sancþioneazã. Aºa DA

reformã autenticã a adminis-traþiei publice româneºti în pragde integrare europeanã defini-tivã!

Rãmân memorabile ºi em-blematice declaraþiile unor pre-fecþi paraºutaþi în funcþii adminis-trative care reprezintã pãlãrii multprea mari pentru capete funcþio-nãreºti mult prea gingaºe ºiinocente.

Ingenua Mioara Mantale,prefectul democrat al Bucureºti-lor, ºi-a justificat o situaþie de in-compatibilitate crasã ºi evidentnelegalã de o manierã fermecã-toare ºi „competentã“: „Sunt nu-mitã acolo de ministrul Blaga,deci e legal!“.

Un alt Fãt-Frumos al adminis-traþiei publice, prefectul de Hune-doara, „depolitizatul“ Marius Cris-tian Vladu, ºi-a luat la revederede la colegii de partid într-un stilimitat probabil ºi de ceilalþi pre-fecþi ºi subprefecþi: „Trebuie sã-midau demisia din partid, dar astanu înseamnã cã o sã-mi diluezsângele. Cine crede asta aresenzaþii tari! Trebuie sã vorbescca om politic tot mai puþin, darstau în spate ºi vã ajut cu ce pot“.

Bogdan DRÃGHICI

Ministrul Vasile Blaga a organizat o parodie:

Operaþiunea „Spãlareacreierului prefectoral“

Numãrul mare al parlamen-tarilor ºi al guvernanþilor ne per-mite sã prezentãm, în fiecare edi-þie, interesele lor personale, alte-le decât cele care þin de activita-tea politicã. De fapt, ca sã înþele-gem mai limpede bãtãliile carese dau în Camera Deputaþilor,Senat ori Guvern, trebuie sã neaplecãm mai cu atenþie asupraspectrului economic ºi asupraafacerilor care derivã din încren-gãturile economice dintre politi-cieni ºi grupurile de interese careîi sprijinã. În fapt, sprijinul este re-ciproc. Rolul oamenilor de afa-ceri este de a-ºi ajuta financiarprietenii pânã când ajung într-unpost-cheie, dupã care, invariabil,rolurile se inverseazã. Timp de

patru ani, atât cât þine un mandatparlamentar, politicienii cautãpârghii prin care sã sprijine afa-cerile care i-au adus în funcþie.Dar nu numai atât, aproape toþicandidaþii de pe listele parla-mentare ºi-au fãcut propriileafaceri sau deþin acþiuni la maimulte firme.

ªi Petrom ºi Rompetrol

Dacã în ultima ediþie am pre-zentat interesele mai multor par-lamentari în firma controversatu-lui om de afaceri Dinu Patriciu,astãzi o sã vedem cã nici SNPPetrom nu duce lipsã de peþitori.Unul dintre senatorii care a mi-rosit câºtigul pe piaþa petrolului

este liberalul Radu Tudor Stroe,care deþine la SNP Petrom ac-þiuni în valoare de 7-8.000 de euroºi care ºi-a încropit ºi un depozitbancar de aproape 90.000 deeuro. Deoarece conturile ban-care nu sunt de neglijat, în cazulaleºilor noºtri vã vom þine la cu-rent ºi cu economiile fãcute deaceºtia. Ele cresc sau scad înfuncþie de „ratingul politic“ sau depriceperea fiecãruia. Tot un „pe-tromist“ poate fi considerat ºi fos-tul ministru de Finanþe, Ionuþ Po-pescu, cunoscut ca un veritabiljucãtor de bursã. Ionuþ Popescucumpãrã ºi vinde acþiuni atât laRompetrol, din postura de liberal,dar ºi la SNP Petrom, acþiunicare se vând foarte bine pe piaþaBursei de Valori Bucureºti. Pe-distul Bobeº Marin se laudã cuun cont bancar de 460 de milioa-ne de lei ºi a investit alte 117 mili-oane de lei în Societatea Serenadin Slatina. Pesedistul Mihail Po-pescu nu figureazã direct în nici ofirmã, însã ºi-a pus ºi el deo-

parte, pentru vremuri mai grele,cam 500 de milioane de lei.

Bani „de coºniþã“

ªeful Senatului, Nicolae Vã-cãroiu, are ºi el douã conturi ceînsumeazã 20.000 de euro plusdepozite bancare de 250 milioa-ne de lei. Fostul ministru al Sãnã-tãþii, liberalul Mircea Cintezã,deþine 50% din acþiunile societãþiiMonte Crai SRL.

Bãcãuanul Radu CãtãlinMardare deþine acþiuni în valoarede 294 milioane lei la SIF Moldo-va ºi alte pãrþi sociale la NovaBank SA, Petrom SA Bacãu, Co-mat SA Neamþ, Electromagne-tica Bucureºti, Tremag SA Tul-cea, Laminorul Brãila. Pesedistulºi-a acumulat o parte din avere întimp ce era prefect de Bacãu.

Conservatorul Ilie Stoica esteconservator ºi în ceea ce priveºteafacerile. Spre deosebire de co-legii sãi de partid, Stoica are in-

vestitã doar o sumã „modicã“ de45.000 de euro în SC Fibo SRL.

Un alt bãcãuan, senatorulPSD Ion Moraru, nu este acþio-nar direct la nici o companie, însãa efectuat unei firme, pe numeleei M&T Consulting SRL, un îm-prumut de 1.600 miliarde lei. Casã îi mai rãmânã ceva în buzunarpentru probleme mai mãrunte,Ion Moraru ºi-a depozitat 80.000de euro la o bancã. Fostul mi-nistru de Finanþe mai deþine, pelângã acþiunile Rompetrol, Pe-trom, Antibiotice, Sif Moldova ºimulte altele, cu care jongleazãpe Bursã, 100% din acþiunile IlKendo, 13% din societatea Rom-intrade, 6,3% în firma Cioplea ºi50% în Inte&Net Comunication.Pedistul de la Sibiu, NicolaeNeagu, are acþiuni în valoare deaproximativ 862 milioane de lei laSC Metalcar ºi 75% dintr-o so-cietate media, Ads Media.

ªi sezonul rãmâne deschis...Romana MORAR

4 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

TRUSTUL DE PRESQ* * * * *GAZETA

Cei mai buni în presa localã

PRE{EDINTE:Liviu MAN

DIRECTOR GENERAL:Aurelian GRAMA

DIRECTOR DEZVOLTARE:Dan PÂRCÃLAB

Director investiga]ii Trustul Gazeta – Ioan OÞEL

{ef Departament protec]ie internq: Petru CÃMÃRêAN

GAZETA DE BUCUREªTIAdresa redac]iei: Str. Ion Movilã nr. 4, sector 2,

Bucureºti, tel./fax: 021/210.67.64e-mail: redactia@gazetadebucuresti.ro

DIRECTOR EXECUTIV: Simona IOAN (simona@gazetadebucuresti.ro)

REDACTOR-{EF: Claudiu BRAN (claudiu@gazetadebucuresti.ro)

REDAC}IA:Investiga]ii: Petriºor Canã (petrisor@gazetadebucuresti.ro),Mihai Antoci (mihai@gazetadebucuresti.ro) � Anchetq: AdrianVasiliu (adrian@gazetadebucuresti.ro), Romana Morar �Eveniment: Robert Mihai � Politic: Sonia Tudor � Administra]iepublicq: Bogdan Drãghici (draghici@gazetadebucuresti.ro) � Economic: Ana Dinu � Sport: Cristina Mathias � Externe: Dan Papij (dan@gazetadebucuresti.ro)

DTP: Omni Press & Design (omnipress@rdslink.ro)

ADMINISTRA}IA:Director administrativ: Dumitru SavaSecretariat: Florentina ManolacheDifuzare: Tudor Bãlteanu

Trustul de presq GAZETA reune[te urmqtoarele publica]ii:

Gazeta de ClujZiarul de Mureº

Gazeta de MaramureºGazeta de OradeaBunã ziua, Ardeal

Ziarul de SibiuGazeta de Bistriþa

Gazeta de HunedoaraZi de Zi

Gazeta de Bucureºti

PUBLICA}IE EDITATQ DE SC LORETTO PRESS SRLSC LORETTO PRESS SRL, directorul general, redactorul-ºef ºi edi-torul GAZETEI DE BUCUREªTI nu rãspund nici civil, nici penal pen-tru articolele apãrute în GAZETA DE BUCUREªTI. Conform art. 206CP, singurii rãspunzãtori pentru conþinutul articolelor sunt semnatariiacestora. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, respon-sabilitatea juridicã le aparþine. Articolele din GAZETA DE BUCUREªTInu pot fi reproduse parþial sau integral fãrã acordul scris al directoruluigeneral, conform Legii Drepturilor de Autor.Loretto Press SRL este reprezentatã de Cabinetul de AvocaturãDaniel Buda, tel.: 0264/450.336, ºi Cabinetul Individual Mihai RãzvanLãpuºan, tel.: 0723.398.704.

Tipqrit la tipografia Ana Maria Press

În afaceri, aleºii nu þin cont de culoarea politicã (IV)

Bãtaie pe petrol

Aceastã rubricã îºi propune sã vã prezinte, sãptãmânã de sãptãmânã, afacerile pe care aleºii noºtri

le fac în viaþa „civilã“, pe faþã sau pe ascuns. Suntem cu ochii pe ei.

Senatorii ºi deputaþii se simt atraºi, pe lângã afacerile, mici,

de provincie, ºi de cele care învârt miliarde de lei pe piaþa

bursierã � SNP Petrom este ºi ea þinta intereselor politicienilor

afaceriºti � Ca sã nu sãrãceascã de-a binelea, aleºii noºtri

au grijã sã îºi pãstreze burduºite ºi conturile bancare

5nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Dupã bilanþurile ce au umplutpaginile ziarelor ºi conferinþele depresã ale tuturor partidelor la fi-nalul lui 2005, a venit momentulpreviziunilor pentru un an care seanunþã tare agitat ºi foarte greupentru, desigur, poporul român.Toþi actorii politici susþin cã, în2006, scena politicã se va înfier-bânta. Anormal este modul încare vor începe sã bolboroseas-cã partidele, care nu se vor ciocni între ele, ci în interiorul lor.Pentru PSD se anunþã un angreu, cu deformarea conflictuluideschis între numeroasele tabe-re ale partidului care se luptãpentru putere. În Alianþã, sunt po-sibile o mulþime de scenarii. Certeste cã cei mai mulþi dintreanaliºtii politici dau ca sigurã dis-pariþia PNL – încet, dar sigur – încazul în care liberalii nu se vorlãsa absorbiþi de PD. Un partidcare pare cã prinde contur estePC-ul lui Dan Voiculescu, însãconservatorii, cu toþi PRM-iºtiisau liberalii pe care îi vor adopta,nu vor reuºi sã se þinã pe picioa-rele proprii în cazul unor alegeriînainte de termen. PRM rãmânePRM, deci o formaþiune care nureprezintã vreun mare pericolelectoral, dar care, aºa cum adovedit, conteazã pentru alege-rea unui preºedinte de þarã.

PSD, bezmeticul în cãutarea puterii

PSD va continua ºi anul aces-ta sã se confrunte cu aceleaºiprobleme ca ºi anul precedent, laproporþii mãrite poate. Acest par-tid cu trei capete nu reuºeºte sãîºi stabileascã o direcþie tocmaidin cauza inexistenþei unui singurlider care sã îi dea comanda.Prima parte a anului va aducepentru PSD un Consiliu Naþionalaºteptat care ar fi trebuit sã aibãloc pânã în decembrie 2005, însãMircea Geoanã, probabil de tea-mã, a decis cã trebuie amânatpânã în ianuarie-februarie 2006.Oricum, Consiliul ar fi un bun

prilej pentru actuala conduceresã cearã curãþirea partidului,adicã sã îi îndepãrteze uºor pecei care umbresc imaginea par-tidului cu petele lor din dosare.Numai cã Mircea Geoanã nu vaavea acest curaj ºi va vorbi, cuaceeaºi sensibilitate americanã,despre unitatea PSD ºi minciunaportocalie. Totuºi, sunt de aºtep-tat scântei care ar urma sã vinãdin diferite direcþii exact înspreproaspãtul preºedinte social-democrat. Geoanã ºtie ce i sepregãteºte la acest Consiliu, pen-tru cã ºtie cã nu a avut curajul sãfacã nimic din proiectul de refor-mã a partidului ºi nici sã se impu-

nã în faþa subalternilor sãi politici.De aceea, preºedintele social-de-mocraþilor va face un gest demnde manualele PSD – va propunemodificarea statutului PSD astfelîncât Ion Iliescu sã devinã oficialpreºedinte de onoare al partidu-lui, dar îi va propune sã fie ºi pre-ºedintele unui nou organism alpartidului, Consiliul de Moralã.Mãcar în ceea ce îl priveºte peIliescu, Geoanã va avea inimaîmpãcatã, dar nu ºi certitudineacã cel care l-a împovãrat cu pore-cla de „prostãnacul“ nu va conti-nua sã îi fie inamic în partid.Deocamdatã, social-democraþiinemulþumiþi de rezultatul Con-

gresului PSD din aprilie 2005 aurenunþat la intenþia forþãrii unuicongres anticipat al partiduluinumai pentru a schimba actualaconducere, însã la PSD, ca întoatã politica românescsã, nu seºtie niciodatã ce se va întâmplamâine.

Alianþa, între luptele de partid ºi UE

Alianþa pare ºi ea la începutde an mai închegatã, dar doarpentru cã în perioada sãrbãtorilorreprezentanþii ei nu au mai ieºitîn public pentru a se hãrþui reci-proc. Este de aºteptat ca temafuziunii între PNL ºi PD sã revinãºi atunci sã reaparã pãrerile con-trare ale democraþilor ºi liberalilornu numai asupra acestui subiect.PNL ºi PD vor avea anul acestade dus ºi o altã luptã. Contrarpercepþiei generale, integrarea înUE nu va aduce – cel puþin, nu înprimii ani – lapte ºi miere pentrupopulaþie. Dimpotrivã, prima pe-rioadã va fi destul de grea pentru

oameni, care vor avea de trãit lastandarde europene cu venituripseudo-comuniste, care îºi vorvedea întreprinderile închise ºicare vor privi visul proprietãþii în-depãrtându-se extrem de rapid.De aceea, guvernanþii au obli-gaþia de a explica oamenilor – dedata aceasta foarte clar – ce în-seamnã integrarea. Potrivit unorsurse, PNL ºi PD au stabilit ostrategie prin care, la începutulacestui an, vor demara o campa-nie de informare a populaþiei cuprivire la costurile ºi beneficiile in-trãrii în UE. În cazul acceptãriiRomâniei la 1 ianuarie 2007, oa-menii trebuie sã ºtie la ce sã seaºtepte, dar, în acelaºi timp, încazul unui eºec, respectiv al uneiamânãri de un an, populaþia tre-buie sã înþeleagã cã nu a fostvina actualului guvern ºi cã nueste capãtul pãmântului întrucât,într-un an, România are timp sãse pregãteascã mai bine pentruimpactul UE. Aceasta ar fi soco-teala guvernanþilor.

Sonia Tudor

Dupã un an bun pentru afacerile demnitarilor

Politica merge mai departeºi în 2006Potrivit statisticilor oficiale, o treime din populaþia þãrii trãieºte la limita sãrãciei, însã, în acelaºi

timp, un grup de români o duce din ce în ce mai bine, fapt dovedit de declaraþiile de avere

reactualizate ale demnitarilor noºtri. Ei îºi îmbunãtãþesc traiul în fiecare an, indiferent dacã este

vorba despre politicieni de la putere sau din opoziþie. În schimb, oamenilor, adicã celor

care i-au votat le dau – frecvent, ce-i drept – circ. Atât. Doar circ, bãlãcãrealã politicã ºi

mascaradã care sã le þinã oamenilor de sete, de foame, de frig în timp ce ei vând acþiuni,

preiau moºteniri, învârt bani publici ºi îºi cumpãrã maºini ultima generaþie.

6 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Banca Naþionalã a României – treimomente importante

Pentru Banca Naþionalã aRomâniei, 2005 a fost marcat detrei momente importante. Primula avut loc la începutul lui aprilie,prin urmãtorul pas realizat debanca centralã în liberalizareacontului de capital. Momentul amarcat accesul cetãþenilor strãinila depozitele în lei.

Apoi, la 1 iulie, au intrat în cir-culaþie noile însemne monetareºi s-a trecut oficial la leul greu,prin tãierea a patru zerouri dincoada leului. Cel de-al treileaeveniment major a avut loc în au-gust, când BNR a anunþat adop-tarera unei noi strategii de com-batere a inflaþiei, denumitã con-venþional „Þintirea inflaþiei“.

Pe lângã aceste trei momenteimportante, în 2005 Banca Na-þionalã a României a sãrbãtorit125 de ani de la înfiinþare, 135 deani de la înfiinþarea primei Mone-tãrii Româneºti ºi a 70 de ani de lareînfiinþarea Monetãriei Statului.

UniCredit, HVB ºi BancaÞiriac ºi-au unit forþele

În timp ce la Bucureºti, dupãdoi ani de negocieri, HVB Bank acumpãrat pachetul majoritar deacþiuni al Bãncii Þiriac, în Italia sepunea la cale fuziunea grupurilorUniCredito ºi HVB. Astfel, HVBBank România ºi Banca Þiriac,aflate în plin proces de fuziune,au intrat în Grupul UniCredit ºi, înlunile urmãtoare, îºi vor integraoperaþiunile cu filiala localã abãncii italiene – UniCredit Româ-nia. Cele trei bãnci aveau împre-unã, la sfârºitul lui septembrie2005, active totale de 3 miliarde

de euro. Dacã informaþiile oficialedespre durata procesului de inte-grare a celor trei bãnci din Româ-nia sunt foarte puþine, la nivel eu-ropean lucrurile sunt mult maiclare – HVB Bank ºi Banca Þiriacvor continua sã fie subsidiare aleBank Austria Creditanstalt, careface parte, la rândul sãu, din Uni-Credit Group. Conform planificã-rii stabilite, întreaga Divizie pen-tru Europa Centralã ºi de Est aGrupului UniCredit va avea se-diul la Viena, iar reþeaua dinaceastã zonã se va extinde de la1.000 de sucursale la 2.800, întimp ce activele vor ajunge la 80de miliarde de euro.

CEC a devenit bancãuniversalã

Casa de Economii ºi Con-semnaþiuni (CEC) a primit, în

septembrie anul trecut, avizulBãncii Naþionale pentru comple-tarea ºi reformularea obiectuluide activitate. „Din acest moment,CEC se aliniazã deplin standar-delor bancare uzuale ºi va dez-volta în consecinþã oferta de ser-vicii bancare pentru toate cate-goriile de companii. Intenþia noas-trã este sã ne concentrãm asupradomeniilor de activitate care potfructifica cea mai extinsã reþeateritorialã a unei bãnci din Ro-mânia, cum este reþeaua CEC.Acum, serviciile ºi produselebãncii noastre sunt disponibileatât companiilor care ar dori sã fieprezente în zone slab bancari-zate, unde CEC are sucursale ºiagenþii, cât ºi firmelor cu activitatesemnificativã în toatã þara“, decla-ra în acel moment Eugen Rãdu-lescu, preºedintele CEC.

Erste Bank preiapachetul majoritar la BCR

Sfârºitul lui 2005 a fost mar-cat de cea mai importantã priva-tizare realizatã în România în ulti-mii cincisprezece ani. Austrieciide la Erste Bank au cumpãratpachetul de 61,88% din acþiunileBãncii Comerciale Române,pentru care au plãtit în jur de 3,8miliarde de euro. Preþul pe acþi-une a fost de 7,65 de euro ºi a re-prezentat mai mult de cinci orivaloarea contabilã a unui titlu.Procesul a reprezentat nu doarcea mai mare privatizare din Ro-mânia, dar ºi cea mai importantãinvestiþie austriacã efectuatã înstrãinãtate. Erste Bank va începeîn urmãtoarele zile operaþiuneade majorare a capitalului cu 2,4miliarde de euro. Operaþiunea

este necesarã finanþãrii achiziþieiBCR ºi reprezintã cea mai mareemisiune de acþiuni din istoriabursei din Viena. Cotaþia acþiu-nilor Erste Bank a crescut cu10% dupã 20 decembrie, cândinstituþia a fost desemnatã câºti-gãtoare în cursa pentru BCR, ºi aajuns la un maxim istoric de 48de euro pentru un titlu. BCR afost ultima mare bancã privatiza-tã în Europa Centralã ºi de Est.Prin preluarea bãncii româneºti,Erste Bank ºi-a majorat portofo-liul de clienþi cu încã 4,5 milioane,pânã la un total de 17 milioane.

Erste Bank a avut în ultimiiani o politicã de achiziþii destul deagresivã pe pieþele din EuropaCentralã ºi de Est, bazatã pe vi-ziunea bãncii conform cãreiaacestea ar fi singurele pieþe dinEuropa cu un real potenþial decreºtere.

Retrospectiva

Moneda naþionalã s-a apreciat în2005, în termeni nominali, cu 7,29% faþãde euro. Banca Naþionalã a României acomunicat în 30 decembrie un curs de3,6771 de lei noi (36.771 de lei vechi) pen-tru un euro, faþã de unul de 39.663 de leivechi la sfârºitul lui 2004. Pe parcursul lui2005, cursul euro a atins un maxim de3,9310 lei noi, la 3 ianuarie, iar la 10august a atins cea mai joasã cotaþie, denumai 3,4022 de lei noi.

Comparativ cu dolarul american, leuls-a depreciat în termeni nominali cu

6,91%. La 31 decembrie 2004, un dolarera cotat la 29.067 de lei vechi (2,9067 delei noi), în timp ce cursul de referinþãcomunicat pentru ultima zi lucrãtoare din2005 a fost de 31.078 de lei vechi (3,1078de lei noi). La 11 martie 2005, monedaamericanã a ajuns la cea mai scãzutã co-taþie înregistratã pe piaþa valutarã româ-neascã de-a lungul acestui an, de 26.771de lei vechi (2,6771 de lei noi), în timp cemaximul a fost atins la 8 noiembrie, la ocotaþie de 31.384 de lei vechi (3,1384 delei noi).

Miºcãri interesante pe piaþa bancarã din România

Leu versus euro ºi dolar

7nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Bursa de Valori a înregistrat ºi în2005 creºteri substanþiale ale preþuluipentru majoritatea acþiunilor cotate. Încãde la începutul anului, în mai puþin dedouã luni, indicele celor mai lichide acþi-uni, BET, a avansat cu 41%, ceea ce astârnit un val de optimism în rândulinvestitorilor.

Aceastã evoluþie surprinzãtoare afost oarecum eclipsatã de creºtereaaproape nefireascã, de 71%, a indi-celui BET-FI, cel ce urmãreºte evoluþiacelor cinci societãþi de investiþii finan-ciare (SIF). Pe fondul unei mediatizãriintense, în aceastã perioadã, s-a creat

o imagine stilizatã a bursei ºi a randa-mentului atrãgãtor pe care îl aducinvestiþiile pe piaþa de capital. Astfel, opiaþã imaturã a fost practic invadatã deinvestitori de ocazie, fãrã experienþã, alcãror rol nefast a fost de a amplificaprin reacþii exagerate alura tendinþei pecare intrase bursa, atât pe cea crescã-toare, cât ºi corecþia care eventual i-arfi urmat.

O datã cu anunþul de majorare a im-pozitului pe câºtigurile obþinute pe piaþade capital la 16% ºi contrazicerile gu-vernului legate de modul de calcul efec-tiv al impozitului, situaþie neclarificatã de

altfel nici pânã azi, în piaþa bursierã s-ainstalat treptat neîncrederea. Dupã oultimã zvâcnire de optimism, tendinþade creºtere s-a plafonat. Dupã un maxi-mum atins la 23 februarie, a urmat rapido lunã de corecþii generalizate, care aufost printre cele mai grave înregistratede bursa româneascã. Atunci când co-taþiile au început sã se stabilizeze, ma-joritatea investitorilor, mult prea opti-miºti, au confundat momentul cu un noudebut al tendinþei ascendente. 1 apriliea fost înºelãtoare ºi pentru bursã, aºaîncât a fost urmatã de o corecþie pu-ternicã a cotaþiilor, care au scãzut cu15%. Au urmat douã luni de evoluþienesigurã, în care zvonurile, anunþurile ºiapoi certitudinea majorãrii pragului dedeþinere la societãþile de investiþii finan-ciare au jucat un rol esenþial.

Din iunie a început sã se formeze cuadevãrat o tendinþã ascendentã, iarpânã la începutul lui august indiceleBET a avansat cu alte 27 de procente,iar SIF-urile cu 48%. Dupã trei sãp-tãmâni de corecþii modeste, bursa ºi-areluat creºterea o datã cu anunþul refe-ritor la iminenta privatizare a Bãncii Co-merciale Române (BCR).

SIF-urile au fãcut, la finalul anului, onotã discordantã, manifestatã printr-oputernicã presiune la cumpãrare, careva trebui sã se justifice în curând sauvor urma alte corecþii ale preþului.

2005 a confirmat încã o datã faptulcã bursa româneascã este o piaþã tânã-rã, cu un potenþial mare de creºtere,care-ºi rãsplãteºte investitorii cu randa-mente mult mai bune decât toate cele-lalte opþiuni de plasament existente. To-tuºi, nu trebuie sã se piardã din vederefaptul cã ºi nivelul riscului este unul ridi-cat, mai ales pentru investiþiile bursierepe termen scurt, deoarece schimbãrilede tendinþã ale pieþei sunt dese ºi vo-latilitatea cotaþiilor este mare, iar stra-tegia de investire adoptatã trebuie sã sepotriveascã cu atitudinea personalã faþãde risc.

anului financiar 2005Investiþia la bursã – profit mare în condiþii de risc ridicat

Dupã privatizarea BãnciiComerciale Române (BCR),Austria a devenit cel mai impor-tant investitor în România, cu ovaloare totalã a investiþiilor depeste patru miliarde euro. Invaziaaustriecilor a avut loc ºi pe piaþade asigurãri. Grupul WienerStaedtische a preluat, vara tre-cutã, grupul Omniasig pentru100 de milioane de euro. Pelângã Omniasig, Wiener Staedti-

sche mai deþine controlul asupracompaniilor Unita ºi Agras. Un altexemplu îl reprezintã companiaaustriacã Grawe, care a preluatîn toamnã firma de asigurãri deviaþã Sara Merkur. Generali Hol-ding Viena, acþionarul majoritaral societãþii de asigurãri GeneraliRomânia, a devenit ºi principalulacþionar al casei centrale a coo-perativelor de credit – Credit-coop. Un alt jucãtor puternic –

Uniqa, a intrat pe piaþa româ-neascã de asigurãri prin achiziþiaunui pachet de 27% din acþiunilecompaniei Astra.

Urmãtorii investitori importanþiîn România sunt Olanda, cu douãmiliarde euro, ºi Germania, cuaproape un miliard euro, þãri ur-mate de Grecia, Italia, Turcia etc.

Potrivit statisticilor, Româniaeste principala þarã din EuropaCentralã ºi de Est care a atras în

2005 cel mai mare volum de in-vestiþii, respectiv 80% din totalulzonei. Principalele domenii careau beneficiat de investiþii strãineau fost sectorul bancar ºi infra-structura. Oficialii europeni suntde pãrere cã, în urmãtorii ani, in-vestiþiile se vor orienta spre zonaBalcanilor de vest, iar principale-le domenii cãtre care se vor în-drepta vor fi lupta împotriva co-rupþiei ºi a birocraþiei. Totuºi,

reprezentanþii Organizaþiei pen-tru Cooperare ºi Dezvoltare Eu-ropeanã (OECD) considerã cãnivelul investiþiilor strãine în re-giune este încã insuficient. Aceº-tia sunt de pãrere cã este nevoiede promovarea mai multor pro-iecte de tip greenfield pentru în-treprinderile mici ºi mijlocii (IMM),întrucât þãrile Europei Centrale ºide Est au un puternic competitorasiatic, reprezentat de China.

Austria a devenit cel mai important investitor în România

2006 va fi marcat de apogeul derutei în ma-terie de tranzacþii imobiliare susþine Artur Silves-tri, directorul Institutului de Consultanþã Imobi-liarã din România (SGA). Specialistul atrageatenþia cã acest lucru se va întâmpla pentru cãiluziile ce se leagã în prezent de efectul de inte-grare în Uniunea Europeanã se vor intensificaîn proporþie geometricã, iar intrarea în realitateva da primele semne de amãrãciune.

Speculaþia – „un sport naþional“

Raportul de prognozã SGA, „Piaþa imobilia-rã din România – 2006“, analizeazã cauzele ºiefectele a ceea ce se numeºte „Epoca propri-etãþii pe datorie“, începutã cu anumite convulsiila jumãtatea lui 2003. Aceasta ar fi, de altfel,principala cauzã a faptului cã 2005 s-a definit afi „cel mai agitat an“ de dupã 1990 în materie deafaceri imobiliare.

Artur Silvestri apreciazã cã fenomenul nu secorecteazã, deºi existã nenumãrate „încercãripropagandistice“ ce stãruiesc în ideea cã aceas-ta ar fi fost doar „o crizã de creºtere ºi de dez-voltare“ ºi nu aºa cum este, „crizã de sistem“. Cucât numãrul celor ce vor cotiza cu bani în nãdej-dea unui câºtig „mare ºi rapid“ va fi mai ridicat,cu atât „randamentul“ visat se va amâna pentrumajoritatea care întotdeauna pierde. „Nu-i ex-clus ca, o datã cu acest fenomen, sã se diminue-ze aproape de nesemnificativ miºcarea specula-torilor amatori de la nou, unde speculaþia imobili-arã pare sã fi devenit, mai ales în 2005, un ade-vãrat sport naþional“, a spus Silvestri.

Adrian VASILIU

2006 – apogeulderutei imobiliare

8 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

O clinicã cu suflet

Între douã operaþii, profesorulLucan a acceptat cu greu o dis-cuþie. ªi asta nu pentru cã vor-bele-i sunt strãine, ci întrucât„menirea noastrã, a chirurgilor,este sã fim alãturi de oameni înmomentele lor grele. Pacientultrebuie sã ne simtã lângã ei pepatul de spital. Un chirurg estemai presus de toate un om, careare grijã de semenii sãi, ºi nunumai un doctor care taie cu bis-turiul“. Iar discuþia a fost destul descurtã, întrucât un copil de ºaseani aºtepta ca omul Lucan sã-iredea bucuria de a trãi.

Cinci ani de succese

– Clinica de Urologie ºiTransplant Renal din Clujeste extrem de renumitã.Care este secretul acesteireuºite?

– Anul acesta vom sãrbãtoricinci ani de când s-a înfiinþat In-stitutul Clinic de Urologie ºiTransplant Renal. Un astfel deinstitut este un centru de referinþãmetodologicã atât ºtiinþific, cât ºimedical. Argumentaþia pentruaceastã afirmaþie constã în faptulcã institutul nostru desfãºoarãoperaþii ce acoperã întreaga ariede intervenþii specifice urologiei.De altfel, în afarã de Bucureºti,noi suntem singurul institut dinþarã cu acest specific, care, lacele 100 de paturi disponibile,poate sã acopere întregul evan-tai de patologie urologicã.

– Spuneþi-ne mai pe larg careeste activitatea clinicii.

– În clinica noastrã se reali-zeazã de la intervenþii de patolo-gie malformativã pediatricã, astaînsemnând pacienþi cu vârstefoarte fragede, pânã la intervenþiila pacienþi în vârstã, cãrora li seextirpeazã anumite tumori. Un altelement important îl constituiemodul în care abordãm întreaganoastrã activitate. Dacã acum 15

ani, când am venit eu în aceastãclinicã, se fãceau doar operaþiiclasice, adicã operaþii deschisesângerânde, în prezent, 75% dinoperaþiile pe care le efectuãmsunt operaþii fãrã tãieturã, nesân-gerânde. Metodele abordate înprezent sunt endoscopice ºi la-paroscopice, adicã, într-un limbajuzual, reuºim sã spargem pietre-le cu ajutorul unor aparate perfor-mante. Un pacient care suferã oasemenea intervenþie poate ple-ca acasã dupã numai 2-3 zile dela aceasta.

– Prin ce se diferenþiazã Cli-nica de la Cluj de altele?

– Noi dorim sã oferim paci-enþilor noºtri cea mai modernã ºieficientã aparaturã. Din acestpunct de vedere unii ar putea sã-mi reproºeze faptul cã nu ne-apãrat cel mai modern aparat es-te ºi cel mai eficient, dar rãmânela decizia fiecãrui colectiv sã apli-ce metodologia verificatã pe careo considerã cea mai bunã.

Clinica noastrã a transformataceste noi concepte ºi abordareapatologicã în multe premierepentru medicina româneascã.Suntem de departe institul medi-cal din România care are la activcele mai multe deschideri dedrum la nivel naþional, europeanºi chiar mondial.

Premiere peste premiere

– Spuneþi-ne câteva dintreaceste premiere ale institu-tului.

– Pe plan naþional o realizarefoarte mare a fost introducereatransplantului renal în 1992. Din1992 ºi pânã în 1997 noi am fostsingurul institut naþional de trans-plant care funcþiona în coordona-tele sistemului european. Peatunci eram deja ºi membri aiunui sistem european de trans-plant, coordonat de la Roma. De

Profesorul Lucan Mihai, directorul Institutului Clinic de

Urologie ºi Transplant Renal din Cluj-Napoca,

este de loc din judeþul Botoºani, iar ºcoala ºi liceul le-a

terminat la Bucureºti. În 1972 a absolvit Facultatea de

Medicinã Generalã din cadrul Universitãþii Carol Davila

din Bucureºti. Apoi, timp de 20 de ani, a fost medic la

Spitalul Fundeni din Bucureºti, dupã care, din 1990

a venit la Cluj, fiind conferenþiar ºi apoi, din 1992, profesor.

Din 2005 este ºef al Oficiului Regional de Transplant Cluj.

În vasta sa activitate medicalã, profesorul Lucan

a bifat nenumãrate cursuri de specializare în strãinãtate,

participãri la o serie de congrese internaþionale,

fiind membru în Societãþi ªtiinþifice interne ºi internaþionale ºi

având editate o sumedenie de cãrþi ºi studii. Din 1990 ºi pânã

în prezent profesorul doctor Mihai Lucan a executat peste

26.500 de operaþii urologice, peste 70.000 de operaþii

endoscopice ºi laparoscopice ºi peste 650 de transplanturi

renale. Din 1990 este ºeful Disciplinei de Urologie în cadrul

Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie Iuliu Haþieganu

din Cluj-Napoca.

9nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

fapt, acolo am început ºi opera-þiile de transplant, iar la un mo-ment dat am reuºit sã-i depãºimpe cei care ne-au fost profesori.Acest lucru a fost posibil prin vari-etatea tehnicilor operatorii ºi maiales prin cazurile complexe pecare le-am rezolvat fãrã proble-me. Institutul nostru a fãcut pen-tru prima datã în România untransplant la copii foarte mici. Deasemenea, noi am reuºit o altãpremierã pentru Europa de Est,când am realizat transplantul ºirecoltarea unui rinichi cu malfor-maþii. Clinica de urologie din Cluja reuºit pentru prima datã în Eu-ropa ºi chiar în lume sã facã ope-raþii de transplant încruciºat de tipdomino între donatori vii, neîn-rudiþi. Este bine de ºtiut faptul cã85% dintre transplantaþi au un do-nator viu. Însã, pe mãsurã ce sedezvoltã activitatea de transplant,scade gradul de compatibilitateîntre cel care doneazã ºi cel carear trebui sã primeascã.

Astfel, familiile bolnavilor suntextrem de frustrate din cauzafaptului cã apare un donator înru-dit, care însã nu poate sã donezerinichiul, nefiind compatibil. Pen-tru a soluþiona problema adunãmdouã trei perechi de bolnavi ºidonatori ºi schimbãm rinichi pelinia compatibilitãþii. Din punct devedere al definiþiei sunã destul desimplu, fac schimb de rinichi, darpractic înseamnã cã în ziua res-pectivã facem de exemplu ºaseoperaþii, adicã trei transplanturi.Iar aceastã intervenþie complexãdureazã în medie 8-10 ore.

Ca o premierã mondialã amfãcut transplanturi ºi cu patru pe-rechi de bolnavi. O echipã demedici din Boston care se ocupãde transplanturi a încercat sã neconcureze ºi au publicat în jur-nalul lor faptul cã ei au realizatpentru prima datã în lume trans-planturi concomitente încruciºa-te. Însã noi le-am trimis acestorajurnalul nostru prin care dove-deam cã noi am fãcut aceste in-tervenþii cu o jumãtate de an îna-intea lor. O altã premierã pe caream realizat-o constã în recolta-rea unui rinichi laparoscopic.Persoana cãreia i se recolteazãun rinichi printr-o astfel de meto-dã poate pãrãsi spitalul în maxi-mum douã zile. De altfel, noi amrecoltat robotic ºi laparoscopic ri-nichiul, operaþia fiind coordonatãprin satelit de la München. Detaliiºi chiar imagini despre aceastãoperaþie se pot gãsi pe site-ulwww.renaltransplant.ro

– Din câte ºtiu, Clinica deUrologie ºi Transplant Re-nal din Cluj este una dincele mai apreciate clinicidin România.

– Da, într-adevãr, aºa este.Ca o recunoaºtere a acestui fapt,an de an, Clinica de Urologie ºiTransplant Renal din Cluj a fostpremiatã ºi de Asociaþia jurnaliº-

tilor din domeniul medical. Astfel,în 2002 am luat premiul pentrucel mai bun spital, în 2004 eu amprimit premiul pentru cel mai bunchirurg, iar anul trecut clinica aprimit un premiu de excelenþãpentru cea mai intensã activitateîn domeniul transplantului renal –peste 650 de transplanturi ºi în-

trucât Clinica de Urologie ºiTransplant Renal din Cluj estesingurul loc din þarã unde se rezol-vã patologii complexe cu apara-turã ultramodernã ºi cu rezultateechivalente la nivel european.

Saloane de 2-3 paturi

– Câþi pacienþi se interneazãanual în clinicã?

– În medie se interneazã6.600 de pacienþi cu vârste dife-rite, 5.800 dintre aceºtia suntoperaþi, iar durata medie de spita-lizare, în ciuda intervenþiilor com-plexe, este minimã, de numai5,33 zile. Marea majoritate a bol-navilor au vârste cuprinse între 15ºi 64 de ani, clinica noastrã pri-mind zilnic bolnavi din toatã þara.

– Cu ce probleme adminis-trative se confruntã în pre-zent clinica?

– Avem probleme mai alesdin cauza celor care ne furnizea-zã materiale medicale dubioase,în urma licitaþiilor. Fondurile princare s-a fãcut amenajarea cliniciiau venit strict din sponsorizãri.Aparatura modernã cu care estedotat spitalul a fost achiziþionatãprin Ministerul Sãnãtãþii. Cândam venit în aceastã clinicã, era osecþie care arãta deplorabil, pa-cienþii fiind internaþi în saloane decâte zece paturi.

În prezent saloanele noastreau câte 2-3 paturi, cu toalete se-

parate. Prin sponsorizãri amreuºit sã punem la punct o clinicãmodernã ºi astfel sã încercãm sãfacem pacienþii sã treacã maiuºor peste problemele fizice.Trebuie sã menþionez faptul cã înciuda celor câteva mii de inter-nãri anuale, spitalul nostru nu aredatorii la stat.

Aparaturã ultramodernã

– Cât de greu este sã ajungiun profesor cu renumeledumneavoastã?

– Mai mult de 75% din viaþãmi-am petrecut-o în clinicã. Esteo viaþã sacrificatã, dar altfel nupoþi face performanþã. Timpul,sãnãtatea ºi energia consumateîn aceastã luptã nu þi le dã nimeniînapoi. Copiii mei au crescut, audevenit doctori, au fãcut copii ºitoate acestea parcã s-au întâm-plat între douã gãrzi, când încer-cam sã ajut oameni bolnavi. Im-portant este cã familia mã înþele-ge ºi am toatã susþinerea celordragi. Per ansamblu însã, trebuiesã recunosc cã sunt mulþumit deceea ce am realizat.

– De unde a pornit Clinica deUrologie ºi Transplant Re-nal din Cluj ºi unde a ajuns?

– În urmã cu 15 ani clinica deurologie a spitalului judeþean eralocalizatã în cea mai nefericitã lo-caþie posibilã, etajul 3 al aºa-nu-mitului Palat Nou (adicã o clãdiremai nouã, dar nu mai modernã).Secþia avea 45 de paturi, în sa-loane de câte 6, 8 ºi 12 paturi, ºidouã grupuri sociale, dintre careunul era mereu nefuncþional. Blo-cul operator era comun cu secþiade chirurgie, urologia avea o sin-gurã salã de operaþie ºi o insta-laþie de sterilizare produsã în1953. În sala de operaþie toate

echipamentele erau produseînainte de 1944. În prezent Clini-ca de Urologie ºi Transplant Re-nal din Cluj are trei secþii – urolo-gie generalã, endourologie ºitransplant ºi terapie intensivã –cu 100 de paturi, clinica fiind do-tatã cu aparaturã ultramodernã,la nivel european. Mai mult decât

atât noi am realizat ºi o modifi-care radicalã a conceptului ºiaspectului urologiei în aceastãparte de þarã ºi nu numai. Amrealizat premiere care pânãacum nu au fost doborâte, iarfiecare pas înainte a însemnat unefort uriaº. Dar, aºa cum spuneaConfucius: „Nu are sens sã stri-gaþi cã e întuneric, mai bineaprindeþi o luminiþã, cât de micã,dupã puterile voastre“.

Paºi timizi spre reformã

– Sistemul sanitar românesctrece printr-o serie de refor-me. Consideraþi cã direcþiaîn care se îndreaptã lucru-rile este cea bunã?

– Primii paºi în ceea ce pri-veºte reforma, deºi este vorbade paºi timizi, au început sã fiefãcuþi. Atâta timp însã cât fiecaredintre cei care ajung la puteredãrâmã tot ceea ce a fãcut cel di-nainte ºi o iau de la început, fãrãa aprecia ºi a pãstra lucrurilebune fãcute de predecesorii sãi,nu cred cã se va face o adevãra-tã reformã.

– Unul dintre subiectele depresã de anul trecut a fostcel legat de asigurãrile desãnãtate. Se vechiculeazãversiunea potrivit cãreiabanii aferenþi asigurãrilor nuajung nicidecum în spitale,ci într-o serie de gãuri ne-

gre. Ce ne puteþi spune înacest sens?

– Este evident cã banii nuajung în sistem. Eu consider cãsistemul este prea stufos, exis-tând prea multe spitale, multedintre ele nefiind eficiente. Poatecã o soluþie ar fi reducerea aces-tor spitale neeficiente din sis-

temul medical. Oricum, sunt preamulte spitale neeficiente, caredoar consumã bani fãrã a pro-duce nimic.

Operaþie de 20 de ore

– Care a fost cea mai lungãoperaþie a dumneavoastrã?

– În 1996 am intrat în ope-raþie împreunã cu echipa la ora20.30 ºi am ieºit din operaþie adoua zi la patru dupã-masã.

– Ce program are un medicspecialist de talia dumnea-voastrã?

– De obicei sunt la clinicã dedimineaþa pânã seara, cu excep-þia zilelor în care avem transplan-turi complicate sau un donatorcadavru ºi atunci stau împreunãcu echipa câte trei zile în spital.Oricum, zilnic stau în clinicã celpuþin câte 12 ore.

– Sunteþi mulþumit de ceeace aþi realizat în prezent?

– Sunt mulþumit în mare partede ceea ce am realizat pânã înprezent. Eu am încercat sã facîntotdeauna bine, dar este ade-vãrat cã nu am reuºit întotdeau-na acest lucru. Multã lume poatesã îmi gãseascã ºi defecte dincauza modului meu de abordarea problemelor. Poate cã am de-ranjat, dar asta numai pentru cãîntotdeauna vreau sã fiu eficientºi din aceastã cauzã uneori suntprea direct.

Denisa HONCIUC

10 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Profitorii RevoluþieiDupã Revoluþie, Parlamentul

a considerat necesarã cinstireaacelora care prin jertfa lor auschimbat sistemul politic din Ro-mânia. Astfel a apãrut Legea nr.42/1990. Comisia parlamentarãînfiinþatã pentru aplicarea acesteilegi a stabilit iniþial un numãr de936 de eroi martiri, 808 partici-panþi ºi 5.097 de luptãtori care ºi-au riscat viaþa pentru schimbarearegimului comunist în decembrie1989. Deci un total de 6.841 derevoluþionari cãrora în 1991 pre-ºedintele Ion Iliescu le-a acordatbrevete ºi medalii. Numele lor afost publicat în Monitorul Oficialnr. 40 ºi 41/1993. Deoarece le-gea prevedea ºi acordarea unordrepturi urmaºilor eroilor martiri, rã-niþilor ºi revoluþionarilor care s-auremarcat prin fapte deosebite,numãrul acestora s-a triplatbrusc, apropiindu-se de 30.000.A crescut numãrul morþilor, al rã-niþilor, ºi al celor care s-au luptatcu simulatoarele ºi extratereºtrii,

asta deoarece, mulþumitã Procu-raturii Generale, nici pânã azi,dupã 16 ani, nu se ºtie cine a trasîn noi. Aºa cã au apãrut reþele defalsificatori de brevete ºi certifica-te. Imediat au apãrut ºi profitorii.Astfel, memoria eroilor Revoluþieia fost întinatã de o gaºcã de ne-isprãviþi puºi pe cãpãtuialã.

28.224 de revoluþionari

Conform site-ului Secretaria-tului de Stat pentru ProblemeleRevoluþionarilor, în evidenþeleactuale figureazã 1.059 de eroimartiri, 85 de decedaþi în legãtu-rã cu evenimentele, 2.361 deeroi martiri, 2.831 de rãniþi în Re-voluþie, 760 de reþinuþi, 307 rãniþiîn legãturã cu evenimentele ºi21.853 de luptãtori cu merite de-osebite. Adicã, un total de 28.224de revoluþionari. Din aceºtia,2.662 primesc indemnizaþii repa-ratorii. Au fost declarate 13 oraºemartir.

Puþini am fost, mulþi am rãmas

Datoritã jalbelor celor care ºi-au adus aminte mai târziu cãau fost la Revoluþie, Legea 42 afost modificatã de zeci de ori, nu-mindu-se azi Legea nr. 341/2004. A început adevãrata luptã,mai ceva ca pe baricade, în carezeci de mii de persoane încercausã demonstreze cum s-au re-marcat ei în decembrie 1989 lapomana porcului. Învins în luptacu fosta securitate ºi în cãdere li-berã de imagine, simþind cã-i fu-ge scaunul de sub fund, în 1999,dupã 10 ani de la Revoluþie, pre-ºedintele Emil Constantinescu,declarând în stânga ºi-n dreaptacã în 1989 a fost loviturã de stat,a mai botezat încã 18.871 de „lo-viluþionari“. Numele lor au fostpublicate într-o carte cât Biblia(ediþie revãzutã ºi adãugitã), inti-tulatã Monitorul Oficial, nr. 568bis/1999.

45 de strãini revoluþionari

Deºi „comiþiile“ ºi comiteteleparlamentare de anchetã au sus-þinut sus ºi tare cã nu au fost per-soane strãine implicate în Revo-luþie, în listele lui Constantinescufigureazã 45 de persoane nãs-cute în alte þãri de pe toate conti-nentele (URSS, Ungaria, Bulga-ria, Franþa ºi chiar Siria). Printresirienii care „s-au bãtut“ pentru li-bertatea noastrã figureazã alãturide Jamal Kurbissa ºi Abou NourMustafa, Majed Sibai, ºi BaluAurel.

Lucrând la Monitorul Oficialîncã de pe vremea lui Ceauºes-cu, directoarea Eugenia Ciubân-can a tipãrit în condiþii execrabileacest document oficial al statuluiromân, împroºcând cu noroi me-moria celor care s-au jertfit pen-tru libertate.

În vechiul M.O. nr. 40 ºi41/1993, revoluþionarii au fost

trecuþi pe judeþe, pe asociaþii ºi înordine alfabeticã.

Deºi Monitorul a cheltuit mili-oane de dolari pentru pentru do-tarea cu calculatoare ºi tipografiemodernã, graba cu care s-au în-tocmit listele publicate în 1999 laordinul lui Milicã, cu revoluþionariscoºi pe bandã rulantã, a dus lapublicarea tabelelor cu greºeliflagrante. Astfel, un numãr de 81de revoluþionari nu au ºtiut nicimãcar locul naºterii. Revoluþio-narii au fost trecuþi într-un talmeº-balmeº complet aiurea, fãrã or-dine alfabeticã ºi intercalaþi în ju-deþe ºi asociaþii diferite.

Foaie verde matostat,mai ia un certificat

Aceasta a permis publicareaunora de douã ori. Din acest mo-tiv, în acest Monitor apar 18.871de certificate, cu 1.745 mai multedecât numãrul de 17.334 de re-voluþionari brevetaþi. Spre exem-plu, Teodor Biriº, cunoscutul pri-mar al Snagovului, apare la pagi-na 112 ca deþinãtor al certificatu-lui nr. 8.773, iar la pagina 208apare ca deþinãtor al certificatuluinr. 16.838. Din pãcate, cazul nueste singular. La pagina 194 sepublicã numele lui Haiden Cris-tian de la Asociaþia revoluþionarãMetrou Bucureºti care a primitunul dupã altul, douã certificate,cu nr. 15.345 ºi 15.346. Situaþiase repetã la pagina 202 unde lanr. învecinate 15.417 ºi 15.418,figureazã aceeaºi persoanã,Ciortan Sorin Candid, din Con-stanþa. Legea 42 conferã revolu-þionarilor câte un hectar de terenºi câte un spaþiu comercial. Nuºtim dacã, în baza celor douãcertificate, Biriº, Haiden ºi Cior-tan, au beneficiat de câte douãhectare de teren ºi de câte douãspaþii comerciale.

Directoarea pe viaþã a Monitorului Oficial

Nu ºtiu câte dioptrii mai poar-tã directoarea Ciubâncan a Mo-nitorului Oficial al României la ceiaproape 70 de ani ai sãi, dar sevede treaba cã ºi cu memoria stãprost. Oricum nu e ea de vinã cãa uitat-o Dumnezeu în postul dedirectoare cameleon pe manda-tele tuturor guvernãrilor ante ºipostdecembriste. Mai ghinioniºtiºi fãrã trecere la madama, alþirevoluþionari se încaierã câte doipe un certificat. Ca la garã, doi peun loc. Astfel, la pagina 19 suntpublicate numele lui GeorgescuIlie ºi Vasile Alex Gabriel care sebat amândoi pe certificatul nr.1.285. Unii au mers la Revoluþie

ca la teatru, împreunã cu familia.Este cunoscut cazul fostului pri-mar þãrãnist al Sectorului 4 LuþuMarin care a obþinut certificate deluptãtoare remarcate prin faptedeosebite în Revoluþie ºi pentrufetele sale, Dana Magdalena ºiMonica Veronica, în vârstã de 8ºi respectiv 14 ani, în decembrie1989. Cine poate, oase roade. ªiexemplele pot continua cu altecâteva sute de persoane.

Mii de revoluþionari falºiîn atenþia poliþiei

Prevãzãtoare, ºi intuind pro-babil vreun comision. în Monito-rul Ciubâncan s-au pãstrat niºtelocuri libere. Nu de veci, desigur,ci de certificate de revoluþionar.Astfel, seriile nr. 441, 442, 443,444, 836, 837, 839 etc. Nu aufost acordate. Aceasta a permisunor escroci sã tipãreascã certifi-cate false de revoluþionar, cu ca-re sã împãneze aceste goluri dinMonitor. Ulterior, cu spijinul auto-ritãþilor, s-a dezvoltat o adevãratãreþea de revoluþionari falºi, careau solicitat în perioada 2001-2003 scutirea de taxe vamale, învederea introducerii în þarã, cuavizul Secretariatului de Statpentru Problemele Revoluþionari-lor condus atunci de vecheanoastrã cunoºtinþã col. IordanRãdulescu, a peste 500 de ma-ºini de lux furate din occident.

Sute de maºini de luxfurate din occident

Reþele similare funcþioneazãla Deva, Constanþa, Cluj, Giur-giu, Ialomiþa Teleorman ºi Bra-ºov. Stan pãþitul este revoluþiona-rul Stãnescu Adrian, invalid dincauza bãtãilor primite în arest la21 decembrie 1989, care a datprocurã lui Mihãilescu Mihai, fost

ofiþer de miliþie, sã-i adicã o maºi-nã cu cutie de viteze hidramatã.Mihãilescu a adus o maºinã AudiA6 pe care a vândut-o imediat lã-sându-l pe revoluþionarul infirm ºicu banii daþi, ºi fãrã maºinã. Nu-mai prin Vama Deva au intrat caprin brânzã 159 de maºini cu ac-te false cu o productivitate de 22de maºini pe lunã, adicã una pezi lucrãtoare. Gurile rele spun cãºi un anumit preºedinte al Sena-tului s-a pricopsit cu o maºinã fu-ratã. Cert e cã ancheta s-a mu-ºamalizat adeverindu-se încã odatã zicala: „Câinii latrã, girofaru-rile trec“. Poliþia a constatat cã s-au depus pentru afacerea ma-ºinilor 147 de adeverinþe la Va-ma Deva, 4 la Direcþia generalãde Evidenþã Informatizatã a Per-soanei, douã la Centrul Zonal deCombatere a Crimei Organizateºi Antidrog Alba Iulia, 100 la Ins-pectoratul Judeþean Hunedoara,Serviciul Cercetãri Penale, ºi 53la Secþia 25 Poliþie Bucureºti.

Legea, o barierã pentru fraieri

Toate cele 306 de adeverinþede revoluþionar sunt false. Poli-þiºtii de la Secþia 25 au descope-rit, printre cei care au obþinut cer-tificate false de rãnit, pe ofiþerulde la Comandamentul Naþionalal Jandarmeriei Române, Osã-ceanu Petriºor Picu, Bisoc VasileRemus, Vlad Zamfir, David Cos-ticã, Vintilã Mihai Cristinel, IurucuGheorghe, Tudosa Mihai, Con-stantinescu Gheorghe, ªoitariuNicolae, Ion Coman, Ghiþã Costi-nel Sebastian, Zamfir Emil, Cer-nica Nicolae, Ene Marin, Manola-che Gheorghe, Rãdulescu Da-niel, Ionescu Florin Tiberiu, MiloºDumitru ºi Schneider Francis Li-viu. Mãlãiescu Marioara ºi Novacªtefan Tiberiu, consilierul prima-

Oferim gratis certificate semnate ºi ºtampilate

Parchetul cere anularea certificatului fals (bravo!) ºi, simultan, dã NUP

11nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

rului Sectorului 1, s-au mulþumitdoar cu certificate de luptãtori re-marcaþi prin fapte deosebite.

Ofiþer al Jandarmerieiºi consilier al Primãriei,revoluþionari falºi

O notã pitoreascã în listele curevoluþionari falºi este prezenþaofiþerului Osãceanu Petriºor Picude la Comandamentul Naþionalal Jandarmeriei Române. Locu-ind într-un superb apartamentfull-options cu aer condiþionat ºitermopane, în Cartierul Aviaþiei,posesor al unui superb Renault,a declarat cã preþul certificatuluifals a fost de 400 de dolari.

La concurenþã cu inspectorulPiedone, justiþiarul Novac ªtefanTiberiu era pânã nu de mult înfruntea acþiunii Buldozerul princare se demolau buticurile amã-râþilor din Sectorul 1, împãrþindcu dãrnicie amenzi prin pieþelesectorului.

Certificate marca PSD

Novac a declarat cã la Revo-luþie a avut armament în dotare,iar certificatul l-a primit în campa-nia electoralã din 1999-2000, de-sigur pentru merite deosebite, lasediul de campanie al PSD undeera director de trasee. ªi meritabãiatul, nu? Pe baza certificatuluifals ºi-a tras un hectar de terenfain, în Dãmãroaia, pe malul la-cului Strãuleºti. N-a gãsit în altãparte. În Primãverii ºi la Snagovera ocupat. În urma sesizãrilor

presei, a fost dat afarã de la Pri-mãria Sectorului 1 ºi acum bân-tuie pe la Primãria Sectorului 6.Cât despre hectarul de teren luatcu japca de consilierul Novac, alþidoi revoluþionari, Ion Gâtlan ºiMihai Berbecaru, au sesizat Cor-pul de Control al Ministrului de In-terne despre dobândirea terenu-lui cu acte false cerând anulareatitlului de proprietate.

Justiþia chioarã

Rãspunsul Corpului de Con-trol al Ministrului de Interne e ca-n filmele cu proºti. Directorulgeneral adjunct Ion Þincu a co-municat lui Berbecaru ºi Gâtlancã Secþia 25 de Poliþie a începuturmãrirea penalã.

Bravos, neicuºorule!S-a stabilit cã Roºca Con-

stantin Aurel a falsificat mai multecertificate de rãnit sau luptãtor,pentru mai multe persoane prin-

tre care ºi pentru Novac ªtefanTiberiu.

Aplauze! Dosarul penal nr. 0026/2003

a fost înaintat Parchetului Jude-cãtoriei Sectorului 1.

Aplauze furtunoase!La 2.03.2005, Parchetul l-a

spãlat pe Novac cu dero, dispu-nând eliberarea unui nou paºa-port, pentru a putea pleca dupãBivolaru. Ãla din Suedia, nu ãlade la Jilava, fraierilor!

Înjurãturi cât cuprinde!Citãm integral din rãspunsul

Corpului de Control al lui Blaga:„Parchetului de pe lângã Ju-

decãtoria Sectorului 1 Bucureºti,prin rechizitoriul din 2.03.2005 fa-þã de învinuitul ªtefan Novac Ti-beriu a dispus scoaterea de suburmãrirea penalã sub aspectulsãvârºirii infracþiunilor prevãzutede art. 26 c.p. raportat la art. 288alin. 1 c.p., art. 291 c.p. ºi art. 215alin. 1, 2, 3 cu aplicarea art. 41

alin. 2 c.p. toate cu aplicarea art.33 lit. a c.p.

Prin acelaºi rechizitoriu sesolicitã instanþei în temeiul art.348 c.p.p. anularea actelor false“.

Sau, vorba lui nenea IancuCaragiale: Sã se revizuiascã, ac-cept, dar sã nu se schimbe nimic.Curat alba neagra.

Domnilor miniºtri de Interne,de Justiþie sau de care vreþi,mai lãsaþi-vã girofarurile ºi maidaþi-vã jos din castelele defildeº, cã nu vom intra nici înAfrica dacã hoþii ºi vardiºtii audat-o la pace.

Recompensa

În încheiere, eliberaþi ringul,începe repriza a treia. În colþulportocaliu: Traian Bãsescu. Re-dacþia noastrã oferã recompensãun abonament gratuit pe un an laGazeta de Bucureºti, bineînþelesînsoþit de un certificat de revolu-þionar cititoarelor noastre, maideºtepte decât ale lor, care vorda cu ghiocul ºi vor ghici câþi re-voluþionari vor primi patalama întimpul mandatului lui Traian celMare.

Mihai ANTOCI

Guvernul lui Iordan Rãdulescu dã scutiri de vamã ºi...

...anunþã Poliþia cã certificatele sunt false

12 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

„Aºa a fost în lagãrul comunist!“„Scriu aceste rânduri pentru

a-mi face datoria faþã de cei cucare am fost în suferinþã, faþã decei care sunt în suferinþã ºi, înaceeaºi mãsurã, pentru cei cene-au dus în suferinþã, pentru aaminti, încã o datã, cã omenireaa ajuns în pragul unui nou mile-niu ºi, o datã cu ea, ºi noi!

Prin aceste pagini aduc unpios omagiu celor ce au trecut înlumea celor drepþi, celor pe carenu-i mai putem întâlni decât înspaþiul memoriei. Vreau ca ele sãse constituie ca un strigãt cãtrelume pentru cei care în interiorulsãu în afara zidurilor Aiudului tân-jesc dupã libertate.

Dumnezeu sã mã ajute! Cuajutorul lui, folosind singurele re-surse pe care Securitatea nu mile-a putut lua – resursele spiri-tuale, morale, ale credinþei, eva-darea prin vis, imaginaþie, medi-taþie – am traversat teroarea, în-fometarea, înjosirea, suferinþapentru ca astãzi sã pot spune:«Aºa a fost!».“

„O zi geroasã de noiembrie.Adjutantul Ion Nicolae deschideuºa celulei 11 ºi mã anunþã sã-miiau toate obiectele ce-mi aparþin ºisã-l urmez. Sunt introdus la curteade plimbare, unde aºtept. Dupãmai bine de-o orã, un subofiþer îmiordonã sã-l urmez. Ieºim în curte,unde toarce încet motorul unuiautoturism. O Dacia break aº-teaptã. Recunosc pe locul dinfaþã, alãturi de ºofer, pe adjutantulIon. Alãturi de mine, în dreapta,urcã subofiþerul ce m-a condus. În

stânga se gãsea deja un sub-ofiþer. Adjutantul îmi aratã tocul dela pistolet. Înþeleg. Maºina dema-reazã. Ieºim de la Direcþia de Cer-cetãri Penale, fãrã sã mi se spunãnimic; totul este strict secret!

Maºina o ia pe Calea Raho-vei ºi destul de repede suntem laPenitenciarul Rahova. Sunt pre-luat de un alt adjutant. Perchezi-þie. Dezbrãcare. Mi se reþin toatelucrurile, mai puþin un prosop, operiuþã de dinþi, o pastã ºi un sã-pun. Primesc o zeghe, pantalonvãrgat, cãmaºã ºi indispensabili«penali». Un subofiþer este gatasã mã conducã undeva. Ajung laSecþia morþilor, unde sunt intro-dus, dupã o nouã percheziþie, încelula 141.

În celulã sunt ºase paturi ºitrei detinuþi. Facem cunoºtinþã:Filipescu Radu, inginer, Bucu-reºti, Ilie Ion, economist, Piteºti,Trãsnea Constantin, inginer loco-tenent-colonel, Bucureºti. Suntprivit ca un intrus. Drãghici Ion!Ion Ilie îmi aratã un pat liber mai

bun. Radu Filipescu mã întreabã:«Cu ce treabã pe aici?»

Hmm! Le povestesc cu cetreabã. Încet-încet, devin curioºiºi interesaþi; gheaþa se sparge.Simþim toþi cã suntem cu ace-leaºi treburi aici! Deþinuþi politici –articolul 166 alin. 2 pentru RaduFilipescu ºi domnul Ilie, 167 pen-tru domnul Trãsnea. Sunt deþi-nuþi mai vechi; au câteva luni decând sunt aici ºi s-au familiarizatcu situaþia. Mã pun la curent cutot ceea ce mi-ar fi de folos.

Alãturi, în stânga intrãrii, «clu-bul», în dreapta, celula 139, unadin camerele morþilor.

Camera morþilor? Da!

Da, aici sunt deþinuþii con-damnaþi la moarte, care aºteaptãcomutarea sau execuþia. Nicio-datã nu vor ºti pentru ce sunt in-vitaþi afarã: pentru a li se anunþacomutarea sau pentru a fi execu-taþi. ªi într-un caz ºi în celãlalt, ei

nu vor mai reveni în celulã. Dum-nezeule! Noaptea este un coº-mar. Lanþurile zornãie continuu,nu poþi sã închizi ochii o clipã!Zgomot! Nu numai ºi nu în primulrând. Altceva. Ceva imaterial,ceva care-þi striveºte nervii, cre-ierul, simþurile, simþãmintele, to-tul. Sã stai alãturi zi ºi noapte,sãptãmâni, luni, ani, cu niºteoameni care aºteaptã în fiecareclipã glonþul! E greu. ªi când tegândeºti cã ºi tu puteai fi înaceeaºi situaþie – articolul 167prevede moartea ºi nu este rarfolosit pentru deþinuþii politici!Propaganda fãcutã de douã saumai multe persoane înseamnãcomplot ºi pedeapsa poate fimoartea! Întrunirea a douã saumai multe persoane pentru a pu-ne bazele unei organizaþii – sindi-cat, partid, organizaþie culturalã,pe profesii etc. – înseamnã totcomplot!

Primele zile încerc zadarnic sãdorm, nu pot. Dupã-amiazã, când«morþii» sunt liniºtiþi, avem inter-

dicþie! Trebuie sã stãm la bãncuþã!În caz contrar, încãlcãm regula-mentul ºi pedeapsa este imedia-tã: zece zile de izolare severã.

Suntem continuu terorizaþi deStrîmbu ºi Ciungu (sergenþi-majori). Bãncuþã de la ora 5 pânãla ora 22! O singurã pauzã cândsuntem scoºi la «curtea de plim-bare». Curte de plimbare! Doimetri lungime ºi puþin mai multde un metru lãþime! Timpul – 10minute.

Afarã a nins; pe peretele degeam a apãrut gheaþa. Este frig,umezealã, igrasie, curent. Mân-carea ce ni se dã este sigur refu-zatã de porci. Ei însã o refuzã ozi, douã, o sãptãmânã. Mai mult,mai rar! Trebuie sã supravieþu-ieºti! Dupã câteva zile îmi dauseama cã în asemenea condiþiiva fi imposibil sã strãbat 10 anide închisoare. ªi Papillon a avutcondiþii de detenþie incomparabilmai omeneºti! ªi totuºi ºi aseme-nea condiþii nu sunt suficientepentru a mulþumi Securitatea.

Zilnic, subofiþerii vin cu ame-ninþãri, învinuiri dintre cele maifanteziste. Þinta, la început, esteRadu Filipescu, mai apoi eu.Deznodãmântul nu se lasã multaºteptat. Ni se fac rapoarte pen-tru vina de a nu fi respectat regu-lamentul de ordine interioarã.Concret: purtãm pe cap câte unciorap (suntem tunºi la zero ºi încelulã temperatura este în jurulaceleiaºi cifre!), nu stãm circa 30de minute în poziþie de drepþi laapelul de dimineaþã ºi seara (obli-gativitatea de a sta în poziþie dedrepþi din momentul când sunã în-ceputul apelului pânã ce sunãsfârºitul lui) rãspundem neregula-mentar subofiþerilor, suntemobraznici, calomniem etc., etc.

Ne apãrãm când suntemscoºi la comandantul secþiei, ne-gând învinuirile. Primim avertis-ment. Devenim muþi. Nu ne maiadresãm cu nici un cuvânt sub-ofiþerilor în nici o împrejurare. ªitotuºi nici acest lucru nu estesuficient.

Spre sfârºitul lui noiembrieprimesc citaþie pentru recurs laTribunalul Teritorial Militar Bucu-reºti. Nu am fãcut recurs laaceastã instanþã ºi totuºi va trebuisã merg. Poate procurorul! Pe-deapsa prea micã? Dimineaþã, laora cinci, sunt scos din celulã ºidus la magazia de efecte penale.Dezbrãcarea, control, gurã, rect,

Preºedintele României,

democratul Traian Bãsescu,

evitã sã condamne experi-

mentul comunist din

România ultimei jumãtãþi de

secol ºi sã confirme astfel cã

s-a rupt definitiv de trecutul

tovãrãºesc. Fostul cãpitan de

navã din „epoca de aur“ cere

dovezi privind ororile regimu-

lui de teroare totalitarã. În caz

contrar, nu putem aºtepta o

declaraþie prezidenþialã prin

care sã fie condamnate fãrã

echivoc acþiunile criminale ale

Securitãþii, temniþele care au

distrus sute de mii de destine,

înfometarea ºi agresarea fãrã

precedent a poporului

român, toate realitãþile lagãru-

lui comunist românesc.„Gazeta de Bucureºti“ publicãîncepând din acest numãr, înpremierã absolutã, jurnalulunui deþinut politic, mãrturiadin 1988 a unui român carea avut curajul sã critice publicregimul ceauºist. Sperãm caprobele prezentate sã fie utileºi preºedintelui Bãsescu, pentru a-l convinge cât denecesar este sã-ºi exprimepublic ºi oficial regretul pentrusuferinþele îndurate de generaþii întregi de români.

Ion Drãghici s-a nãscut la 31 mai 1946 în comuna Mihãieºti-Buleta din jud. Vâlcea. Este licenþiat al Institutului Politehnic Bucu-reºti (Facultatea de ingineri fizicieni – promoþia 1973) ºi al Acade-miei de Studii Economice (Facultatea de Ciberneticã economicã,promoþia 1980, cu media 10).

Inginerul Drãghici a lucrat la Centrul de calcul al Întreprinderiide Utilaj Greu din Bucureºti între 1981 ºi 1982. A fost concediatdisciplinar, deoarece depusese o cerere de emigrare la ambasa-da SUA ºi la Ministerul de Interne. Din vara lui 1982, timp de unan, a avut domiciliu forþat în comuna natalã din jud. Vâlcea. Colo-nelul de securitate Bunea, care-l supraveghea, îi aducea propriulbãiat la meditaþie. A tipãrit manifeste în 1983, folosind o matriþã dincauciuc. Acestea erau trilingve (germanã, englezã, românã) ºi re-prezentau un atac direct la adresa clanului Ceauºescu, un apeladresat românilor pentru a se revolta împotriva regimului ceauºist.Manifestele au fost împrãºtiate în Academia de Studii Economiceºi în Primãria Sibiu. A fost arestat la Sibiu în iunie 1983, fiind con-damnat la 25 octombrie 1983 la 10 ani de închisoare. Jilava, Raho-va, Aiud sunt temniþele comuniste prin care a trecut.

La postul de radio Europa Liberã au fost lansate frecvent apeluripentru eliberarea sa. Ion Drãghici figura de altfel ºi pe lista deþinu-þilor politici întocmitã de oficialii americani. A fost eliberat în ianuarie

1988, în urma amnistiei date de Ceauºescu cu ocazia împliniriivârstei de 70 de ani. La eliberare, Drãghici slãbise peste 20 de kg,iar starea sãnãtãþii sa-le era precarã. A avutdomiciliu forþat la Mi-hãeºti pânã la ple-carea definitivã din þa-rã, în decembrie 1988,când a emigrat în Sta-tele Unite ale Americii.Trãieºte de atunci înoraºul Dallas din Te-xas ºi a revenit pentruprima oarã în þarã, învizitã, abia în 2004,dupã 16 ani de exil.

Materialul pe carevi-l prezentãm în con-tinuare, scris imediatdupã eliberare, numai are nevoie de niciun comentariu.

Ajung la Secþia morþilor, unde sunt introdus

dupã o nouã percheziþie, în celula 141

Dezbrãcarea, control, gurã, rect, filtru, haine vãrgate noi,

cãtuºe, dubã, Palatul Justiþiei, altã dubã,

Calea Plevnei, Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti

13nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

filtru, haine vãrgate noi, cãtuºe,dubã, Palatul Justiþiei, altã dubã,Calea Plevnei, Tribunalul MilitarTeritorial Bucureºti.

Judecata este formalã. Însalã eu, avocatul ºi doi gardieni.În prezidiu, locotenenþi-colonei ºicolonei. Totul nu dureazã nicicinci minute. Sunt scos din salã.Observ familia mea la intrarea întribunal. Sunt urcat în dubã ºi...surprizã! Imediat dupã mine urcãîn interior un sergent-major, celmai tânãr sergent-major din es-cortã. Începe sã loveascã. Ciz-mã. Stomac, piept, picioare, sto-mac, piept, picioare. Mã chircescde durere! Primesc lovituri înspate, ceafã, picioare. Totul fãrãnici un cuvânt. Îmi pierd cunoº-tinþa. Mã trezesc în maºinã, carese deplaseazã pe strãzile Bucu-reºtiului. Subofiþerul nu mai este.Palatul de Justiþie, alta dubã,strãzile Bucureºtiului, închisoa-rea Rahova. De ce acest lucru?Nici pânã astãzi nu am gãsit oexplicaþie.

La începutul lui decembrieprimim în celulã încã un deþinut.Facem cunoºtinþã. MarinescuConstantin, tehnician agronom,Giurgiu. A fost condamnat la optani de închisoare pentru un pre-judiciu de 10.000 de lei adus fer-mei Bãneasa. În fapt, în noiem-brie, la terminarea campaniei derecoltare a porumbului ºi strân-gere a cocenilor, au rãmas cincihectare cu coceni depreciaþi deploi ºi combinã. Deoarece furajeaveau mult peste necesar ºi cumcocenii rãmaºi nici nu mai puteaufi consideraþi furaj, s-a hotãrât,pentru a se efectua arãturã debunã calitate, sã se ardã restu-rile. Exista o circularã care cereaca imediat sã fie raportatã ter-minarea arãturilor. S-a hotãrât,dupã câteva zile de vânt ºi soare,sã se ardã cocenii dupã care sãse introducã tractoarele. S-a pro-cedat întocmai. Cineva sesizea-zã pe viceprim-ministrul Ion Din-cã, care se deplaseazã la Bã-neasa ºi ordonã pedepsireaexemplarã a vinovaþilor: ingineragronom Marin Predulea ºi teh-nician agronom Constantin Mari-nescu. Se declanºeazã o cerce-tare penalã fulger. Erau necesariþapi ispãºitori! Exemple pentrutoatã þara! Teroarea, frica tre-buiau întreþinute. Dupã treizeci dezile de la arestare, cei doi vor ficondamnaþi pentru un prejudiciutotal de 20.000 lei (sumã exage-ratã!) la moarte, respectiv opt aniînchisoare! Moartea pentru unprejudiciu de 10.000 de lei pentrucel mai bun agronom de I.A.S.

Meditãm! Avem la ce! Vomafla mai târziu cã inginerul agro-nom Marin Predulea, cel care

fãcuse din ferma pe care o con-ducea un model pentru tot Ilfovulºi nu numai, aºtepta la cameramorþilor comutarea sau glonþul!Dumnezeule, ce mai putemcrede?!

15 decembrie 1983.Celula 141

Se deschid zãvoarele, barade fier, uºa, gratia ºi sergentul-major Ciungu îmi ordonã sã iesafarã cu tot bagajul. Sunt dus labiroul locotenent-colonelului Con-stantin pe Secþia 3. Lux. Stucaturipeste tot, birou sculptat, scaunesculptate, bibelouri. Nicãieri nuam vãzut un birou mai luxos! Lt.colonelul este nervos. Se plimbãde la un capãt la celãlalt al birou-lui. Mã anunþã, dupã ce concedi-azã subofiþerul, cã am un raportde pedepsire cu zece zile izolareseverã pentru încãlcarea repeta-tã a regulamentului penitenciaru-lui. Neg învinuirile aduse: calom-nie, nu am stat la bãncuþã, nu am

stat regulamentar în timpul ape-lului etc.

Locotenent-colonelul Con-stantin admite la început cã s-arputea sã se fi fãcut o exagerareºi mã invitã sã iau loc pentru adiscuta despre cauzele care m-au adus în starea de deþinut.Începe discuþia. Încet-încet, întimpul discuþiei, îmi dau seamacã scopul raportului de pedepsirea fost declanºarea acestei discu-þii-anchetã prin care se încearcãîncã o datã – pentru a câta oarã!– coruperea, trãdarea, îngenun-cherea, înjosirea.

Rezultatul discuþiei este nul.Consecinþa? 10 zile izolare se-verã. ªi totuºi nu este chiar nul.Acum am înþeles pentru ce suntpedepsit! Acum mi-am dat sea-ma, pentru prima datã, cât degreu va fi drumul!

Este chemat sergentul-majorCiungu. Îmi ordonã sã ies afarã.„10 paºi înainte! La stânga! Stai!“Este chemat un deþinut ºi i secere sã aducã echipamentulpentru izolare. Mi se ordonã sãmã dezbrac complet. Între timpapar ºi alþi subofiþeri care seîntrec în a jigni recurgând la înju-rãturi dintre cele mai grosolane.Tac. Nu aud, nu vãd! La capãtulculoarului, un deþinut de drept co-mun are o cutie de vopsea legatãla brâu; vopseºte o uºã. Ciunguse îndreaptã, cu mâinile la spate,în direcþia lui. În câteva fracþiunide secundã deþinutul este jos,acoperit peste tot cu vopsea. Lo-vitura, datã pe la spate cu cizma,pur ºi simplu l-a ridicat în sus,dupã care a cãzut pe spate. Toa-tã faþa este plinã de vopsea.Trãim în „epoca de aur“!

Control. Aplecat, rect, genu-flexiuni, gurã etc. Mi se dã ocãmaºã ºi o izmanã penale, de oculoare greu de precizat, rupte,pline de urinã, mâncare, nãmol,o zeghe cu mânecile numai pânãla coate ºi un pantalon cu un cracnumai pânã la genunchi, fãrãnasturi, fãrã curea, plin de noroi.Þinând pantalonii cu mâna, suntîmpins spre celula 86. La intrareprimesc douã bastoane ºi ocizmã care mã proiecteazã pânãîn zidul care ar fi trebuit sã aibãgeam. Cad pe jos. Mã ridic. Pri-vesc în jur ºi numãr ºase deþinuþi.Toþi sunt þigani. Hoþi. Au fostaduºi fãrã nici un motiv în urmãcu câteva minute! Tac. Cântã-resc situaþia.

Se însereazã. Astãzi este zi«caldã». Se dã mâncare. Orezfiert, reziduuri de la depozite,pline de pleavã, neghinã. Refuz.Declar greva foamei. În celulãeste un singur þambal. La ora 22este lãsat jos. Toatã noaptea mãplimb prin celulã. Frigul îmi pã-trunde în carne, în oase, pestetot. Curentul îmi suflã prin urechi.Greu! Ceilalþi s-au aºezat pe

þambal, doi câte doi, ca ºi când arsta pe scaun ºi încearcã sã doar-mã. Toþi tremurã. La cinci dimi-neaþa, þambalul este ridicat ºi îm-preunã alergãm în jurul pereþilorîn ºir indian. Se aduce un castronde apã pentru toatã lumea. As-tãzi este zi «rece»! Ni se atrageatenþia cã vom mai primi încãunul seara! Alergãm, alergãm.Statul este îmbolnãvire sigurã,moarte. Noaptea urmãtoare dinnou voi mãrºãlui singur prin ce-lulã. Ceilalþi vor face sã tremureþambalul.

Dupã douã zile sunt scos dincelulã ºi mutat la 87. Niciodatãnu aº fi putut crede cã poateexista aºa ceva! Pereþii erau

complet umezi (mai târziu amaflat cã în tencuialã era bãgatãsare!), iar pe jos era baltã. Da.Baltã. Dupã puþin timp a intrat undeþinut bine îmbrãcat. Zeghe ºipantaloni groºi, pulovãr, cizmemilitare, ciorapi groºi. Îl privesccu atenþie. Este þigan. Facemcunoºtinþã. Cãldãraru Gheorghe,zlãtar din Constanþa, 20 de anipentru crimã sadicã. Este lapuºcãrie de 8 ani. Pânã acum afost planton la una din camerelemorþilor. Este morocãnos, ner-vos, arþãgos. Caut sã aflu pentruce a fost introdus în celulã. Îmirãspunde: planton! Nu mai insist.

Mã plimb prin baltã pentru anu-mi îngheþa cipicii. Cinevapriveºte prin vizor. Primesc unpicior peste glezne. Cad. Mã ridicºi-l privesc. Nu mã priveºte. Mãîmbrânceºte fluierând. Pe vizorcineva continuã sã priveascã.Îmbrâncelile, loviturile continuã în

tãcere. Vizorul se lasã. Înceteazãºi Cãldãraru. Îmi dau seama desituaþie ºi încerc sã fac ceva pen-tru a afla adevãrul. Încet-încet,reuºesc sã-l fac sã vorbeascã.Recunoaºte pânã la urmã cã afost introdus pentru a-mi face zi-lele cât mai grele. Îi explic, îl facsã înþeleagã cã amândoi avemaceeaºi soartã ºi aici ºi aiurea.Caut coarda care sã vibreze însufletul lui. Reuºesc. De acumînainte, timp de o sãptãmânã vasimula teroarea.

În ultima zi de izolare estescos Cãldãraru. În celulã intrã undeþinut în lanþuri ºi cãtuºe. Piele ºioase. Tuºeºte groaznic. Este bol-nav, grav bolnav. Facem cunoº-

tinþã. Savu Ilie, muncitor, Bucu-reºti, condamnat pentru furt la doiani închisoare. A fost pedepsit pen-tru cã a ascuns o bancnotã de 25de lei într-un sãpun, la 10 zile în«mobrã». A fost þinut ºapte zile ºiastãzi a fost lãsat numai în lanþuriºi cãtuºe. Mai are douã zile.

Dar ce este mobra? Cel maiodios, cel mai monstruos, cel maidegradant sistem de torturã.Omenirea nu a cunoscut nicio-datã un astfel de sistem. El aapãrut o datã cu «epoca de aur»,este simbolul acestei epoci! Lan-þuri la picioare, cãtuºe la mâini,barã între lanþuri ºi cãtuºe, bareîntre cãtuºe ºi umeri, barã de fierîntre umeri, legãturã la un belciugfixat în mijlocul celulei!

La 25 decembrie, dupã zecezile de greva foamei, sunt scosdin izolator ºi dus la 141. Piele ºioase. Radu ºi domnul Ilie sunt

curioºi sã afle ce s-a întâmplat.Le povestesc. Mã ascultã. Ter-min. Îi privesc. Nu, nu pot sãcreadã! Le este greu sã creadã!«Aici este mistificare!», spun pri-virile lor. Continuu greva foameipânã la 31 decembrie, când reu-ºesc sã înaintez o cerere pentru

Procuratura Generalã. Recursextraordinar. Nici pânã azi nu amprimit rãspuns la acel memoriu-cerere.

10 ianuarie 1984. Ni se or-donã sã ne facem bagajele. Sun-tem scoºi din celulã ºi perchezi-þionaþi. Radu ºi cu mine suntemintroduºi în camera de plimbarede lângã celula 140, altã celulã amorþilor. Dl. Ilie, în altã camerã.Aºteptãm. Presupunem cã s-arputea sã fim puºi în libertate.Visuri. Un planton ne anunþã dis-cret cã vom fi trimiºi în alt peni-tenciar. La Aiud!“

Noiembrie 1988, com. Mihãieºti, jud. Vâlcea(continuare în numãrul viitor)

Erau necesari þapi ispãºitori! Exemple pentru toatã þara!

Teroarea, frica trebuiau întreþinute

La intrare primesc douã bastoane ºi o cizmã care mã

proiecteazã pânã în zidul care ar fi trebuit sã aibã geam.

Cad pe jos

Cel mai odios, cel mai monstruos, cel mai degradant sistem de

torturã. Omenirea nu a cunoscut niciodatã un astfel de sistem

14 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Mãcelul de la Hãdãreni – final dupã 12 ani!

În urma conflictului sângerospetrecut în 1993 în satul mu-reºan Hãdãreni, parte a comuneiCheþani, trei localnici rromi aufost omorâþi de cãtre sãteni, dupãce unul sãvârºise iar ceilalþi doiasistaserã la omorârea unuisãtean român. Românii au datfoc atunci caselor þiganilor, iarmai multe familii au fost alungatedin sat. În urma proceselor ce auurmat, familiile þiganilor omorâþi,precum ºi cei cu casele distruseau primit de la CEDO – CurteaEuropeanã a Drepturilor Omuluide la Strasbourg – suma totalãde 500.000 de euro despãgubiri,sumã ce a inclus ºi banii ce lefuseserã deja acordaþi de justiþiadin România.

Hãdãreniul avea la acea datã882 locuitori, dintre care 641 ro-mâni, 145 unguri ºi 123 þigani.Cei din urmã produceau ºi celemai multe conflicte, în specialtinerii fiind puºi pe furat, scandal,bãtãi, având în general o atitu-dine agresivã ºi jignitoare faþã derestul sãtenilor ne-rromi. Pe dealtã parte, ºi comunitatea i-a res-pins în mod constant; între 1991ºi 1993 au avut loc 7 incidente cuurmãri penale, de la loviri la cri-mã. În realitate, numãrul inciden-telor a fost mult mai mare, daroamenii renunþau sã depunãplângeri, fie de fricã, fie cãdeau laînþelegere cu agresorul. Dar, într-o searã de septembrie, toaterelele acumulate în ani au izbuc-nit cu o furie devastatoare...

Seara sfârºitului lumiiîn Hãdãreni

În seara zilei de 20 septem-brie 1993 s-a iscat o ceartã întreromânii Crãciun Cheþan ºi tatãlsãu Gligor, de o parte, ºi fraþii

rromi Lãcãtuº Rapa Lupian ºi Lã-cãtuº Aurel Pardalian, pe de altãparte. În ajutorul ultimilor doi asãrit ºi Zoltan Mircea, de aseme-nea þigan. A urmat o luptã, înurma cãreia Lãcãtuº Rapa i-abãgat cuþitul în piept lui CrãciunCheþan. Acesta a murit la spitaldupã o orã ºi jumãtate. Cei treiþigani au fugit ºi s-au ascuns încurtea unui vecin pe nume Mol-dovan. Vestea a zburat prin satca fulgerul; mulþimea s-a strânsrepede pe uliþe ºi a plecat dupãcriminali. I-au gãsit în casa undese ascunseserã ºi le-au strigat sãiasã, dar, cum rromii n-au vrut,au dat foc casei ºi acareturilor.Abia atunci cei doi fraþi au încer-cat sã fugã, dar au fost prinºi demulþime ºi omorâþi în bãtaie, iarZoltan Mircea a murit în incendiu.La omoruri au asistat ºi ºeful depost Moga ºi sergentul ªuºcã,care însã, dupã cum au susþinutulterior ceilalþi þigani din sat, nuau intervenit pentru o opri furiamulþimii ºi a-i aresta pe criminali;nu au intervenit nici ca sã-i prindãpe cei vinovaþi de omorârea ro-mânului, nici pe cei vinovaþi demoartea þiganilor. Mai mult, inci-tau oamenii din sat. Conformunor declaraþii ulterioare, alþi doipoliþiºti veniþi de la Luduº i-au in-citat de asemenea pe sãteni sãdea foc caselor þiganilor. A urmatdezlãnþuirea furiei sãtenilor: trei-sprezece case ale unor þigani aufost arse ºi distruse, inclusiv graj-duri, hambare, diverse bunuri,precum ºi maºinile lor. Ulterior,oamenii au spus cã paharul seumpluse, cã prea mulþi ani îndu-raserã teroarea þigãneascã dinsat, aºa cã, vãzând cã nimeni nuia nici o mãsurã, ºi-au fãcut drep-tate singuri. Þiganii au fost alun-gaþi din sat ºi o perioadã nu li s-a

mai permis sã se întoarcã laHãdãreni. Ei au depus o plân-gere la Parchet; în urma cerce-tãrilor, trei români au fost reþinuþipentru omor deosebit de grav,dar dupã câteva ore li s-a datdrumul. A fost apoi începutã ur-mãrirea penalã împotriva celordoi poliþiºti din sat, acuzaþi cã i-auincitat pe localnici, cã nu ºi-aufãcut datoria aºa cum cerealegea în astfel de cazuri, ba, maimult, au participat în mod directla omoruri. Mai apoi însã, în1995, urmãrirea penalã a fostopritã, pe motiv cã nu existã do-vezi de implicare a poliþiºtilor.Curtea de Apel Târgu Mureº apus sub urmãrire, abia în august1997, 11 civili suspectaþi de omorºi distrugeri. Nu putem sã nu re-marcãm faptul cã pânã la cã-derea de la putere a lui Ion Ilies-cu ºi a fostului PDSR, petrecuteîn 1996, nu s-a întreprins nimic înjustiþie; de-abia dupã schimbareade regim din acel an s-a trecut la

o investigare a tragicelor eveni-mente petrecute în urmã cu 4ani... dar ºi aceasta s-a fãcut cujumãtãþi de mãsurã, toþi poliþiºtiiscãpând basma curatã.

În primã instanþã, cinci civiliau fost condamnaþi pentru omordeosebit de grav, cu pedepse depânã la 7 ani închisoare. Mai de-parte, în 1999, a mai fost con-damnat un alt sãtean tot pentruomor deosebit de grav, la 6 ani.Alte pedepse au fost fie mãrite,fie micºorate de instanþa de apel.

Curtea Supremã de Justiþie amai micºorat unele pedepse, iardoi inculpaþi au fost achitaþi. Unuldintre ei, Nicolae Gall, a primit ºi3 miliarde lei daune morale, pen-tru cã s-a considerat cã cei 2 aniºi 10 luni de închisoare i-a fãcutpe nedrept. În 2000, preºedinteleIliescu a graþiat doi condamnaþipentru omor. Dintre poliþiºti, niciunul nu a fost urmãrit penal.

Rromii mai vor bani

În ceea ce priveºte despãgu-birile ºi daunele, în 1993 guver-nul a dat 25 milioane lei pentrureconstruirea a 18 case. În 1994au mai fost alocate 32 milioane.Tribunalul Mureº a acordat 1,2miliarde ca daune materiale, iarCurtea de Apel Mureº a adãugat600 milioane lei daune morale.Au fost reconstruite casele, dar ºiacestea cu mari probleme, oa-menii opunându-se sã aibã þiganilângã gospodãriile lor. Dupã de-

claraþiile rromilor, mult timp autrãit în condiþii inumane: 16 per-soane într-o încãpere, direct pepãmânt, fãrã geamuri, iar copiiierau mereu bolnavi. Instanþeleromâneºti au dat hotãrâri de carerromii nu au fost mulþumiþi, astfelcã 25 dintre ei s-au adresat Curþiide la Strasbourg. În urma proce-sului, 18 dintre reclamanþi au pri-mit sume între 11.000 ºi 23.000euro fiecare, în valoare totalã de262.000 euro, astfel cã totul s-arezolvat printr-o procedurã amia-

bilã. În cazul celorlalþi 7, CEDOle-a acordat suma de 238.000euro, cu care însã aceºtia nu aufost de acord, ei cerând ºi exe-cutarea silitã asupra caselor unorromâni din sat. Suma cea maimare a fost atribuitã vãduvei luiZoltan Mircea, respectiv 95.000euro. În ceea ce priveºte cererilesuplimentare de bani, CEDO adecis ca „despãgubirile acordatele includ ºi pe cele de pe planintern din România“, adicã, altfelspus, þiganii nu mai sunt îndrep-tãþiþi sã primeascã alþi bani. Dealtfel, ºi reprezentantul guvernu-lui a afirmat cã toþi cei 25 de re-clamanþi au renunþat la orice altepretenþii civile, de orice naturã.Dar de ce unii dintre ei sã nu maiîncerce, poate-poate mai ciu-pesc ceva bani... Evident cãaceºti bani sunt plãtiþi de la buge-tul de stat, adicã din banii publici.

Cel mai grav lucru este faptulcã nici un poliþist nu a fost tras larãspundere. Dacã ºi-ar fi fãcut

datoria, mãcar o parte a tragedieinu ar mai fi existat. Dacã ºi-ar fifãcut datoria în anii dinainteamãcelului, dacã ar fi aplicat fermlegea, rromii din Hãdãreni ar fiºtiut de fricã ºi puteau fi aduºi laordine; aºa, s-au crezut stãpâniisatului. Iar laºitatea ºi/sau incom-petenþa poliþiºtilor au lãsat caledeschisã fãrãdelegilor din Hãdã-reni. Iar fraierii, noi toþi, plãtimpentru miliþienii care fac degeabaumbrã satului.

Adrian O. VASILIU

În toamna lui 1993, mãcelul de la Hãdãreni aducea din nou

România sub ochiul mirat ºi dojenitor al vecinilor europeni.

Când au vãzut ce grozãvii se mai fac pe la noi, dupã povestea

cu halitorii de lebede (o fi sau nu adevãrat, dar povestea a

rãmas în mintea multora) sau cu „feþele negre“ care au invadat

Piaþa Universitãþii în iunie 1990, probabil cã fraþii dinspre

Occident ºi-au spus: „Cu românii ãºtia nu mai e nimic de

fãcut!“. În fine, dupã 12 ani de la evenimente, Curtea

Europeanã a Drepturilor Omului de la Strasbourg – CEDO, a

pus capãt proceselor legate de Hãdãreni, respingând definitiv

apelul introdus de câþiva rromi la aceastã înaltã instanþã. Prin

acest apel, þiganii cereau mai mulþi bani care sã le fie acordaþi

ca despãgubiri pentru daunele materiale ºi morale suferite.

16 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Hideaki Kaneda, vice-amira-lul în retragere al Forþelor Japo-neze de Autoapãrare, a declaratcã „scopul Chinei este sã con-struiascã o serie de baze strate-gice – aºa-numitul ºirag de perle– de-a lungul principalelor þãr-muri ale mãrilor din zona asiati-cã. Aceastã afirmaþie îºi gãseºtejustificarea în accentul pus deautoritãþile chineze pe dezvolta-rea economicã, pe managemen-tul teritoriului, a energiei ºi pe co-merþul internaþional. Cu ajutorulRusiei ºi, în unele cazurile, alUniunii Europene, China îºi dez-voltã flota, astfel încât aceasta sãfie capabilã sã îndeplineascã a-ceste obiective.

Avertismentul oficialului japo-nez este susþinut ºi de Departa-mentul de Stat American care aobservat cã guvernul de la Bei-jing „construieºte o serie de bazemilitare ºi diplomatice strategicepe þãrmurile sudice ale Mãrii Chi-nei ºi în zona bogatã în petrol aOrientului Mijlociu“.

Câteva dintre „perlele“ ºiragului chinezesc

Dincolo de necesitatea de a-ºi asigura aprovizionarea ener-geticã, prin înfiinþarea unor noibaze, China urmãreºte ºi crea-rea unei zone extinse de securi-tate zonalã. De exemplu, portulGwadar, care se construieºte, înprezent, în sud-vestul Pakistanu-lui ºi care este echipat de indus-tria chinezã, este plasat stategic,astfel încât sã þinã sub suprave-ghere Golful Persic. Posturi de ob-servare electronicã monitorizeazã

permanent miºcarea vaselor, in-clusiv a celor militare, prin strâm-toarea Hormuz ºi Marea Arabiei.

În portul Chittagong din Ban-gladesh, statul chinez constru-ieºte instalaþii pentru vasele salepurtãtoare de containere, iar încâteva insule aparþinând Brunei,din Golful Bengal, baze navale ºiinstalaþii de supraveghere elec-tronicã. Investiþii majore sunt pre-vãzute ºi în Thailanda, unde Chi-na plãnuieºte sã construiascã uncanal peste istmul Kra, care sãuneascã Oceanul Indian de Gol-ful Siam, lucrare ale cãrei costurisunt estimate la 20 miliarde dedolari. Canalul va deschide onouã cale de transport al petrolu-

lui, care sã evite strâmtoarea Ma-lacca. Pe lângã aceste proiecteaflate în diferite faze de realizare,Beijingul îºi mãreºte bazele dinMarea Chinei de Sud, astfel încâtacestea sã permitã o desfãºura-re de mare anvergurã a forþelorsale navale ºi aeriene ºi fortificãlocaþiile militare din insula Hainanºi pe litoralul de sud al þãrii.

Chiar dacã diferendumurilecare opune China, Vietnamului ºialtor state din sud-estul Asiei,cum ar fi Malayesia sau sultana-tul Brunei, referitor la dreptul deproprietate asupra insulelor Stra-tley ºi Paracel, guvernul de laBeijing are planuri mari în aceas-tã zonã. Pe aceste mici insule

coralifere nelocuite China con-struieºte mari instalaþii portuareºi ºosele destul de largi pentru apermite aterizarea bombardiere-lor cu razã mare de acþiune. Pla-nurile de întãrire a capacitãþii mi-litare sunt susþinute ºi de con-struirea a mai multor portavioanede o nouã concepþie, consideratede nescufundat.

De la „putere continentalã“, la unamaritimã

Deºi în ultimele trei secoleChina nu a avut o strategie mari-timã globalã, ascensiunea ei afost prevestitã de amiralul ameri-

can Alfred Thayer Mahan, în car-tea sa „Influenþa puterii maritimeasupra istoriei“, publicatã în1890. În acest moment, þara foº-tilor mandarini este a treia puterecomercialã mondialã ºi îºi dez-voltã capacitãþile portuare pentrua face faþã nivelului crescut alschimburilor sale economice.Mãrirea considerabilã a tonajelornavelor sale face parte din planulcincinal al Chinei ºi se preconi-zeazã ca, pânã în 2010, ea sãdepãºeascã Japonia ºi Coreeaîn acest domeniu. La sfârºitulacestei perioade, analiºtii consi-derã cã Beijingul va deþine 70dintre cele mai moderne nave,mai multe submarine atomicestrategice ºi zeci de submarinede atac, depãºind forþele navaleale Taiwanului ºi Japoniei, reuni-te. Analiºtii militari sunt de pãrerecã autoritãþile chineze intenþio-neazã sã-ºi dezvolte forþele mili-tare de asalt ºi suportul logistic,douã componente considerate afi punctele slabe ale armatei chi-neze. În aceste condiþii, se apre-ciazã cã „Puterea galbenã“ ar ficapabilã sã atace Taiwanul ºichiar cele mai îndepãrtate insule-le japoneze, cum ar fi Senkaku.Dacã va continua creºterea ca-pacitãþilor navale chineze înacest ritm, experþii cred cã, pânãîn 2020, China va fi cea mai pu-ternicã forþã maritimã din lume,situaþie în care Japonia trebuiesã-ºi regândeascã strategia ma-ritimã, iar Statele Unite sã-ºi deaseama cã o nouã putere mariti-mã în Asia poate influenþa capa-citãþile sale de a-ºi apãra intere-sele în zonã.

Într-o continuã expansiune economicã ºi militarã,

China îºi construieºte „ºiragulde perle“ al bazelor secrete

Uriaºele nave din dotarea Republicii China au nevoie de facilitãþi portuare deosebite pentru a le permite accesul

Cãderile abundente de zãpa-dã din Bavaria, regiune din sudulGermaniei, au provocat prãbuºi-rea acoperiºului unui patinoar dinlocalitatea Bad Reichenhall. Înciuda eforturilor autoritãþilor, clã-direa nu a putut fi evacuatã întimp util pentru a se evita pierde-rea de vieþi omeneºti. Cum era înplinã vacanþã ºcolarã, în incintapatinoarului se aflau mai mulþicopii însoþiþi de familii. Imediatdupã declanºarea alarmei ºi in-tervenþia echipelor poliþiei ºi pom-pierilor, de sub dãrâmãturi aufost scoase cadavrele a cinci per-

soane, dintre care trei copii. Un alpatrulea bãieþel a murit la puþintimp dupã ce a fost adus la spi-talul din Salzburg (Austria), ceamai apropiatã unitate medicalãde locul dezastrului. Cele 700 depersoane care au participat laoperaþiunile de salvare, folosin-du-se de trei macarale, au reuºit,într-o primã fazã, sã scoatã din-tre ruine 16 oameni teferi ºi nevã-tãmaþi, iar alþi 18 au fost transpor-taþi la spital pentru a primi îngrijiri.Bilanþul tragediei din Bavaria estede 11 morþi dintre care majorita-tea copii, iar poliþia din Traunstein

a deschis o anchetã pentru a sta-bili cauzele incidentului. Deocam-datã se presupune cã cele apro-ximativ 180 de tone de zãpadãau produs prãbuºirea acoperi-ºului clãdirii, în care se mai afla opiscinã, un restaurant ºi un terende tenis. Cu toate cã locuitorii dinBad Reichenhall afirmã cã pati-noarul construit în 1971 trebuiasã facã obiectul unei renovãricomplete, Wolgang Heitmeier,primarul localitãþii, a declarat cãimobilul se încadra în normeletehnice de securitate ºi avea ne-voie doar de „amenajãri tehnice“

Cronica dezastrelor neanunþate

Vacanþã cu sfârºit tragic pentru copiii din Bavaria

Acoperiºul patinoarului din Bad Reichenhall a îngropat sub dãrâmãturi visele de vacanþã ale copiilor bavarezi

17nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Cãderea lui Jack Abramoff,unul dintre lobbyºtii cei mai cu-noscuþi de la Washington riscãsã declanºeze unul din cele maimari scandaluri politice din State-le Unite. Procesul sãu va începeluni, 9 ianuarie, în Miami, Florida.Abramoff este acuzat de trans-feruri frauduloase de capital ºiescrocherie, iar avocaþii sãi auajuns la o înþelegere cu procuro-rul, care va reduce din acuzaþii înschimbul declaraþiilor acuzatului,referitoare la personalitãþile politi-ce care au beneficiat de „cadou-rile“ sale. În vârstã de 46 de ani,omul de afaceri american a recu-noscut cã a deturnat 82 de mi-lioane de dolari proveniþi din su-prafacturarea unor onorarii per-cepute de la mai multe triburi deindieni ale cãror interese le re-prezenta în domeniul jocurilor denoroc. De asemenea, Jack Abra-moff a fãcut un virament fictiv de23 de milioane de dolari, reuºindastfel sã convingã douã com-panii financiare sã-i acorde unîmprumut în valoare de 60 mili-oane de dolari pentru cumpãracazinoul plutitor al cãrui propri-etar, Konstantinos „Gus“ Boulis afost gãsit asasinat la puþin timpde la încheierea tranzacþiei.

Corupþie la nivel înalt

Comisia formatã din 40 deanchetatori din cadrul Departa-mentului de Justiþie ºi din Con-gresul american are în obiectivpeste o duzinã de parlamentari,la care se adaugã soþiile ºi cola-boratorii acestora, care au bene-ficiat de „atenþiile“ lui Jack Abra-moff. Acesta le oferea locuri înloje private, la evenimentelesportive, îi ducea sã joace golf în

Scoþia sau sã pescuiascã în Ca-raibe. Printre cei anunþaþi de an-chetatori cã vor fi audiaþi se nu-mãrã republicanii Robert Ney, re-prezentantul statului Ohio, JohnDoolittle, cel al Californiei, ºi maiales Tom DeLay, fostul ºef almajoritãþii din Camerã. Acuzaþiilesunt susþinute ºi de declaraþiileunor foºti parteneri de afaceri ailui Abramoff, Michael Scanlon ºiAdam Kidan. Primul a ºi acceptatsã înapoieze 19,6 milioane dedolari, triburilor indiene escroca-te. De asemenea, o comisie aSenatului a scos la ivealã docu-mente din care rezultã cã acuza-tul a corupt Curtea Superioarãdin insula Guam. Abramoff separe cã i-a cerut ºi preºedinteluigabonez Omar Bongo 9 milioanede dolari pentru a-i aranja o întâl-nire cu George W. Bush. Cei doiºefi de stat s-au întâlnit, într-ade-vãr, zece luni mai târziu, dar nuse ºtie dacã întrevederea a fostrezultatul influenþei lui JackAbramoff.

O meserie rentabilã

În general, lobbyºtii sunt per-soane care trebuie sã reprezinteinteresele publicului sau ale unorsectoare economice, în elabo-rarea legilor, dar în ultimul timp eiºi-au depãºit cu mult atribuþiile.Nu numai cã împart cadouri ºifavoruri personalitãþilor politice,dar le ºi ajutã sã strângã fonduripentru campaniile electorale,solicitând în schimb privilegiipentru clienþii lor. Chiar ºi faimoa-sa lege a eticii Congresului ame-rican, prin care valoarea cadouri-lor este limitatã – 50 de dolari sau250 de dolari dacã provin de laprieteni, poate fi ocolitã deoarece

asociaþiile cu scop non-lucrativpot face donaþii indiferent de va-loarea lor. Un exemplu edificatorîn acest sens este America’sTrust, un grup format din 12 lob-byºti, care invitã liber la diferiteevenimente oameni politici ºifuncþionari guvernamentali. Potri-vit datelor furnizate de Center forPublic Intregrity, din 1998 ºi pânãacum, 620 de funcþionari de laCasa Albã au acceptat serviciituristice în valoare de 2,3 milioa-ne de dolari. Anul trecut, la sfâr-ºitul lui noiembrie, reprezentantulCaliforniei, Randy Cunningham,fost pilot în Marina SUA ºi a cãreipersoanã i-a servit ca model luiTom Cruise în filmul Top Gun, ademisionat dupã ce a recunoscut

cã a primit cadouri în valoare de2,4 milioane de dolari de la anu-mite companii pe care le-a ajutatsã încheie contracte militare custatul american.

Anchete în plinãdesfãºurare

Departamentul de Justiþieamerican a început sã investighe-ze modul în care au fost efectua-te contribuþiile electorale ºi ºaptecongresmeni, dintre care undemocrat, sunt deja acuzaþi defraudã, corupþie ºi abuz de func-þie. „Acest fenomen se repetã lafiecare 10-15 ani ºi produceschimbãri majore la Capitoliu, aexplicat un parlamentar de la Wa-

shington. Conform unui sondaj alAP-Ipsos, din decembrie, 65%din americani au o imagine nega-tivã asupra Congresului.“ La ulti-ma întrevedere cu procurorulgeneral, Jack Abramoff a spus cã„nu existã cuvinte pentru a expri-ma profundul regret pentru acþiu-nile ºi greºelile sale. El a recunos-cut cã se face vinovat de „con-spiraþie în vederea coruperii unorfuncþionari publici“ ºi cã a acordatdiverse favoruri ºi cadouri înschimbul unor anumite acte ofi-ciale.

Cu ocazia slujbei pe care a þinut-ode Anul Nou papa Benedict al XVI-leaa îndemnat Organizaþia Naþiunilor Uni-te sã-ºi asume mai multe responsabi-litãþi în promovarea dreptãþii, solidari-tãþii ºi a pãcii în lume. Înaltul prelat acerut tuturor sã aibã „un elan de curajºi de credinþã în Dumnezeu ºi în uma-nitate“ pentru a ajunge la pacea mon-dialã. Papa a afirmat cã este necesarsã se ajungã la un consens universal,pentru a face faþã situaþiilor în care in-justiþia determinã reacþii violente în tot

mai multe pãrþi ale lumii. Benedict alXVI-lea a avertizat asupra apariþieiunor noi ameninþãri la adresa omenirii,printre care a menþionat terorismul, ni-hilismul ºi fundamentalismul fanatic.Tradiþionala messã de Anul Nou a fostcelebratã de papã, în prezenþa prin-cipalilor membri ai Curiei, la bazilicaSf. Petru ºi la ea au asistat întregulcorp diplomatic acreditat pe lângãSfântul Scaun. Tema slujbei a fost „În

adevãr este pacea“ ºi constituie o con-damnare directã a naþionalismului ºi acursei înarmãrilor, dar un elogiu adusorganizaþiilor internaþionale ºi, în spe-cial, Organizaþiei Naþiunilor Unite.

Luni, 9 ianuarie, Benedict al XVI-lea i-a primit pe diplomaþii acreditaþila Vatican, prilej cu care a subliniat roluldeosebit de important al diplomaþiei pa-pale în procesul de eliminare a confrun-tãrilor violente din întreaga lume.

Corupþie în þara democraþiei

Anchetarea lui Jack Abramoffzguduie Congresul american

Omul sãptãmânii

Papa Benedict al XVI-lea laudã ONU

Pagini realizate de Dan Papij

Jack Abramoff (foto medalion) sperã sã ajungã la o înþelegere cu anchetatorii, pentru a scãpa cu faþa curatã

19nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

„Sã terminãm cu sistemulticãloºit“ a fost strigãtul de luptãal preºedintelui Bãsescu la înce-put de mandat. Justiþia l-a auzit,ºi-a notat ideea în carneþel, dupãcare s-a întors pe partea cealaltãºi a sforãit mai departe. 2005 astrãlucit în lupta împotriva corup-þiei: au fost judecaþi ºi condam-naþi 11 naºi de pe CFR care auprimit bacºiº, baºca 5 boschetarihomeleºi prinºi la ciordit din ma-gazine. Cazuri grele au fost ºi eledestule, atât de grele cã n-au reu-ºit sã treacã de nivelul unor func-þionari de stat sau politicieni demâna a doua. Sã-i luãm pe rând,cu linguriþa (dacã tot nu s-a price-put justiþia sã-i ia cu polonicul).

Un PSD mai curat, mai uscat...

2005 începe cu mare tam-tam:stenogramele PSD, care arãtaucum „foºtii“ comandau justiþia îna prepara dosare adversarilor

politici. La 5 ianuarie începeurmãrirea penalã împotriva Ro-dicãi Stãnoiu ºi a lui FlorinGeorgescu. Prosteºte, procuroriimotiveazã cã au decis începereaurmãririi penale pentru a puteastrânge probe împotriva celordoi, când de fapt ordinea trebuiasã fie exact inversã. Iute, PNAdecide apoi neînceperea urmãri-rii penale faþã de Stãnoiu ºi Geor-gescu, iar cazul întreg moare demoarte bunã. Un prim succes aljustiþiei pe 2005.

Urmeazã pe listã (cu sau fãrãvoia dumneavoastrã) cazul „mitasuedezã“. Peter Falenius, direc-

tor general între 1997-1998 alSC Elektro Invest Romania (filia-la de la noi a puternicului concernsuedez ABB) declarã cã a datmitã 600.000 dolari la cinci înalþioficiali de la Bucureºti, pentru, pede o parte, achitarea de cãtreRomânia a unei datorii istoricedin 1929 cãtre Suedia, iar pe dealtã parte pentru obþinerea unorcontracte de cãtre firma ce oconducea. La el în Suedia, Fale-nius a fost trimis în judecatã ºicondamnat la 3 ani închisoare.La noi s-au ºoptit câteva nume,pentru cã de la Falenius nu s-aputut afla cine sunt cei cinci „înalþiºi mituiþi“. Astfel, pe la DNA ºi-aufãcut drum, dupã ce au fost che-maþi la audieri, Viorel Lis (desprecare Falenius a declarat cã a fostimplicat în negocierea ºpãgilor),Mircea Ciumara ºi Daniel Dãia-nu. Care toþi au negat, desigur,cã ar ºti despre ce este vorba. S-a mai vorbit ºi despre zglobiulla bani Dan Ioan Popescu, care a

purtat ceva negocieri cu ministrulsuedez al Industriei. Cert este cã,dupã negocieri, ABB a primit du-ium de comenzi de la stat: pentruTranselectrica au fãcut o lucrarede 37 milioane dolari la Slatina, ostaþie de transformare de 19 mili-oane la Constanþa, apoi 40 mili-oane de dolari pentru o altã staþiede transformare la Butinaºi, plusîncã 19 milioane pentru alte 6staþii de transformare. Credeþi cãa stat cineva sã analizeze dacãaceste contracte nu sunt cumvadezavantajoase pãrþii române?Aiurea, deºi doar pomenirea nu-melui DIP-ului trebuie sã dea fiori

oricãrui trup ºi organ de control.Dupã cum susþine Falenius, câþi-va dintre ºpãgarii noºtri nicimãcar nu sunt prea pretenþioºi: o mie de coco, o vacanþã, sauplata ºcolii lu’ ãla micu’. Evident,nici nu ne gândim la titanul DIPcând vorbim de asemenea mizili-curi. Concluzionând, Falenius s-a ales cu trei ani de vacanþã pebanii statului, iar la noi DNA aînchis dosarul iute ºi degrabã, îndecembrie 2005.

Cã tot suntem la capitolul cuelectricitate, sã mai consemnãmºi tunurile de mare calibru trasepe la Electrica Banat ºi la Elec-trica Bucureºti. Un ºmecher,Vasile Croitoru, a vândut la greumarfã chinezeascã calitatea „ca-cao“ (ºtiþi dumneavostrã, gen„Zony“, „Panasonyc“ sau „Filips“)drept super tehnologie de laSiemens (nu „Zimãns“). Desigurcã nu putea face gãinãria de unulsingur; l-au ajutat 5 directori de laElectrica Banat, plus Silviu Bo-

ghiu, fost tartor ºef la ElectricaBucureºti. Pentru marfã vândutãde 21 miliarde lei, Croitoru a îm-pãrþit ºpãgi de 5 miliarde, subformã fie cash, fie maºini de lux.Au mai pus botu’ la bãnuþi uncomisar al Gãrzii Financiare ºi uninspector financiar de la sectorul2 (aici slãbuþã miºcarea, doar1.500, respectiv 300 dolari). Bref:dupã un scurt popas pe la beci,toþi directorii, în frunte cu tãticullor Boghiu, sunt afarã, la luminã.S-a mai bifat un caz de marecorupþie. Iar marfa proastã a luiCroitoru trebuie înlocuitã, va ficumpãratã una nouã, bunã ºi

scumpã (întrebaþi-l pe Croitoru,cã mai are) iar costul ei o sã-lgãsim în facturile de platã a cu-rentului electric.

Încã se mai furã la greudin bãnci

2.700 miliarde lei au fost daþiilegal unor aºa-ziºi oameni deafaceri, prin acordarea de creditede la BCR, RIB ºi Banca Româ-neascã. Þeparii se numesc MarinIon, Viorel Matias, Petre Tardea,alãturi de (stupoare!) un fostvicepreºedinte al BCR, Ilie Mihai,plus o liotã de funcþionari bancari.Suveica înºelãciunii se fãcea prinvânzãri fictive de marfã întrefirmele lui Marin Ion ºi Matias dinVâlcea ºi Gorj, în baza cãrora so-licitau credite bancare. La BCR –sector 6 tunul a fost de 1.200 mi-liarde, prin acordarea a 291 credi-te în doar 125 de zile lucrãtoare,adicã 9 miliarde pe zi. Ion Marin adat o gaurã, prin acelaºi sistem, ºila filiala BCR din Novaci, în va-loare de 800 miliarde lei. ViceleIlie îl prezenta prin bancã pe unuldintre autori, Petre Tardea, cafiind consilier guvernamental,pentru a-i da greutate ºi „cojo-nes“. De la BCR sector 4, Matiasºi Tardea au obþinut 31 de crediteilegale însumând 170 miliarde lei.În tâlhãrie au mai fost implicaþi ºiun director din bancã, alãturi dealþi 16 funcþionari bancari. BancaRIB a fost vãduvitã de 510 mili-arde, prin 40 de credite acordateilegal; au fost acuzaþi 8 funcþio-nari, de la sucursalele Moºilor ºi13 Septembrie. În fine, o þepuºcãa tras Matias ºi la Banca Româ-neascã, sucursala Bãneasa, deunde a primit ilegal un credit doarde 45 miliarde lei. Toþi funcþionariibancari implicaþi sunt liberi.

Câþiva guºteri de partidºi de stat

Frumosul nea Mischie, celcare a obþinut un titlu universitarpe daiboj, a obligat mai mulþi pa-troni de la el din Gorj sã versebani (alintaþi „donaþii benevole“) înhârdãul nesãtul al PSD. Aºa s-austrâns vreo 7 miliarde în conturi,pe care i-a manevrat mareleacad. prof. univ. dr. docent (dacãvrea el se face ºi laureat Nobel)Nicolae Mischie. ªi-a amenajatcasa de la Godineºti ºi aparta-mentul din Bucureºti fãrã sã-idea banii cuveniþi constructorului.

La Rânca, un patron i-a fãcutgratis 7 bazine pentru creºterea

peºtilor, doar ca sã-l sprijine la olicitaþie. A urmat o mare þeapã,evident. Trafic de influenþã lagreu, gestionarea banilor dupãbunul plac, tartor suprem în judeþ– iatã-l pe nea Mischie, om demare omenie. Aþi auzit cã aravea vreo problemã cu chioaraaia cu balanþa ºi sabia? Noi nu.

Încã un superman cu PSD pepiept: Sechelariu. L-au trimis înjudecatã prin iulie, pentru luarede mitã, înºelãciune ºi abuz înserviciu, alãturi de viceprimarulBacãului ºi de ºeful de la cadas-tru. Pe firma Selena, Seche aluat cu japca un teren scump dinoraº, obligându-i pe proprietarisã i-l vândã lui pe doi lei, „cã alt-fel nu vedeþi certificat de propri-etate nici când o zbura colegulMischie“. ªi cum era urgenþa ceamai urgentã a urbei, Seche a trasacolo o pistã de karting. Cã aºa i-a cerut fii-su. ªi metoda asta amai aplicat-o ºi la alte terenuri va-loroase, cã doar de aia s-a alesprimar! Zic domnii procurori cãSeche s-a lipit prin astfel de me-tode dulci cam de 300.000 dolariºi 50 milioane lei. Noi zicem cã eo glumã cu sumele astea, cãdoar la un pariu pe un meci defotbal a pus la bãtaie 25.000 do-lari în contrã cu Gigi Becali (iar opartidã de table între ei doi semiºcã între 5 ºi 10.000 de coco).În concluzie, dupã puþinã, da’ pu-þinã, odihnã la loc cu rãcoare, Se-che se dã iar cu sãniuþa pe pistalui de karting.

Încheiem cu capitolul „ple-vuºcã“: Vasile Laþa, primar dinSãcele, a fost arestat dupã ce acerut o ºpãguþã de 60.000 euro.E la beci încã, dar e indignat defaptul cã prefectul de Braºov l-ademis din funcþia de primar. Pen-tru aºa abuz, o sã facã un scan-dal de o sã se audã pânã laStrasbourg!

Cam asta a fost cu mareacorupþie rezolvatã anul trecut.Despre super-greii Iacubov (cusubsidiara „fraþii Iancu“) ºi Patri-ciu s-au scris ºi vorbit tone ºi va-goane, iar prin procesele ce-i pri-vesc pluteºte o mare ceaþã. Înlo-cuitorul lui Amariei, domnul Morarde la DNA (înlocuitorul de PNA),ne-a spus cã ceea ce nu s-a fã-cut ani ºi ani la rând nu se poateface aºa iute, pocnind din de-gete. Deocamdatã dânsul se bu-curã de prezumþia de bunã-cre-dinþã, dar timpul trece ºi oameniiaºteaptã ceva. Mai aºteptãm câ-teva luni, ce ziceþi?

Adrian O. VASILIU

Praful ºi pulberea s-a ales dinlupta cu corupþia în 2005

20 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Gazele s-au scumpit cu 17%,de la 1 ianuarie, dar creºterea depreþ este resimþitã doar de ceicare câºtigã ceva mai mult. Gu-vernul a hotãrât creºterea sub-venþiei acordate celor cu venituriîntre 1.100.000 ºi 3.100.000 pemembru de familie, cu exact ace-laºi procent cu care se scumpescgazele naturale. Premierul a ex-plicat cã subvenþia se va acordagradual. „Pentru cei care au venitde maximum 1.100.000 de lei,subvenþia va ajunge pânã la1.900.000 lei pe lunã, în vreme cepentru aceia care au 3.100.000,ea va fi de 240.000 de lei lunar“,a spus Tãriceanu, care a adãugatcã suma alocatã de la buget pen-tru aceste subvenþii, în 2006, estede 3.000 de miliarde de lei. Încadrul aceleiaºi ºedinþe de gu-vern s-a stabilit cã cei care se în-cãlzesc cu gaze sã mai primeas-cã un „cadou“: a crescut ºi sub-venþia pentru achiziþionarea decentrale termice ºi arzãtoare. Lacentrale, subvenþia a crescut dela 10 la 15 milioane, iar cea pen-tru cumpãrarea de arzãtoare, dela douã la trei milioane. În plus,statul e gata sã dea bani ºi asoci-aþiilor de locatari care vor sã facãlucrãri care sã ducã la creºtereaconfortului termic.

Pe cine lezeazã„rãzboiul gazelor“?

Efectul crizei gazului rusescs-a observat ºi în România. Lasolicitarea dispeceratului Gaz-prom, cantitatea de gaze livratãzilnic României de cãtre compa-nia ruseascã a fost redusã cu 5milioane de metri cubi. Presiu-nea în conductele Transgaz ascãzut cu 25%. Este ºtiut cã Ro-mânia importã 40% din cantita-tea necesarã de gaze, iar rutelede transport traverseazã exclusivteritoriul Ucrainei. Producãtoriiinterni, în principal Romgaz ºiPetrom, furnizeazã 60% din ne-cesarul anual de gaze.

„Aceastã scãdere, în condiþi-ile actuale de temperaturã nuafecteazã în nici un fel nici con-sumatorul casnic ºi nici consu-matorul industrial“, considerãCodruþ Sereº, ministrul Econo-miei ºi Comerþului. Cantitatea degaze naturale înmagazinatã estede 2,85 miliarde de metri cubi,mai mare decât cea de anul tre-cut. Capacitatea de înmagazina-re trebuie sã creascã, pânã în

2007, la 4,5 miliarde metri cubi,cantitate ce ar acoperi 25% dinnecesarul de consum anual, faþãde 16%, în prezent.

Premierul Cãlin Popescu-Tã-riceanu i-a convocat pe miniºtriiºi ºefii autoritãþilor implicate îngestionarea problemei energeti-ce, pentru a analiza situaþia apro-vizionãrii cu gaze naturale. Lasediul Guvernului au fost convo-caþi ministrul Economiei ºi Co-merþului, Codruþ Sereº, ministrulde stat Gheorghe Pogea ºi pre-ºedinþii Autoritãþii de Reglemen-tare a Gazelor Naturale, Autoritã-þii de Reglementare a Energiei ºiAutoritãþii pentru ConservareaEnergiei.

Þara noastrã plãteºte 280 dedolari pentru mia de metri cubi degaz importat din Rusia, iar preþuleste valabil pentru primul trimes-tru al anului. Se considerã cãpreþul mediu de import pentrurestul anului va fi de 280-285USD/1.000 m3. ANGNR enume-ra printre factorii care au determi-nat scumpirea gazelor ºi majo-rarea cheltuielilor pentru achiziþii-le din import de la 252 dolari/1.000 m3, la 285 de dolari pentruaceeaºi cantitate.

Independenþa energeticã

Criza gazului rusesc aduce înprim-plan proiectul „Nabucco“menit sã micºoreze dependenþaEuropei de gazul rusesc. Botas(Turcia), Bulgargaz, MOL, OMV(divizia de gaze, Austria) ºiTransgaz (România) au semnatcontractul de asociere în consor-þiul Nabucco Gas Pipeline Inter-national Ltd, care va construi ºiopera conducta de gaze ce va le-ga Europa de regiunea MãriiCaspice ºi Orientul Mijlociu (Iran,Irak ºi chiar Egipt). Companiileasociate au câte o participaþie de20%. Conducta va trece prin toa-te þãrile partenere, care îºi vorputea diversifica importurile degaze naturale, factor esenþialpentru obþinerea unor preþuriechilibrate la importuri. Proiectul„Nabucco“ va costa 4,6 miliardede euro ºi se va finaliza în 2010.Fiecare companie asociatã vaconstrui porþiunea care trece prinþara sa, în sarcina Transgaz fiind457 de kilometri. Investiþia româ-nilor va fi de circa 800 de milioa-ne de euro. Prin gazoductul înlungime totalã de 2.841 km vor

trece, iniþial, 4,6 de miliardemc/an de gaze naturale, iar ca-pacitatea finalã va fi de 30 de mi-liarde de metri cubi. ConsumulRomâniei este în prezent de cir-

ca 18 miliarde mc anual, iar înperspectiva anilor 2010-2015 im-porturile vor creºte ºi vor depãºi50% din consum.

Dan PAPIJ

Chiar dacã Moscova ºi Kievul s-au împãcat,

Gazele naturale ard buzunarele românilor

Pentru majoritatea concetãþenilor noºtri, scumpirea gazelor naturale poate deveni o tragedie domesticã

„Ne daþi ori nu ne daþi!“2006 începe cu majorãri de impozite. De la 1 ianuarie, cota

unicã de 16% s-a extins asupra unei categorii din ce în ce maimari de venituri. Astfel, dobânzile la banii din bancã sunt taxate cu16%, în loc de 10%. Practic, la un depozit de 1.000.000 de leivechi, cu dobândã de 7% pe an, veþi avea de câºtigat doar 58.800de lei, faþã de 63.000 de lei, în 2005. Impozitele cresc în acelaºiritm ºi pentru câºtigurile la bursã, adicã de la 10% la 16%. Tot cu16% sunt taxate ºi dividendele încasate de acþionarii firmelor încontul profitului obþinut în 2005, faþã de 10% anul trecut. Vesteabunã este cã în 2006 majoritatea românilor nu vor mai fi nevoiþisã depunã declaraþii de impozit la Administraþiile Financiare.Dupã introducerea cotei unice de 16%, statul îºi ia toþi banii de lapopulaþie în momentul plãþii salariilor. Singurii care vor continuasã depunã declaraþii sunt cei care câºtigã de pe urma activitãþilorindependente, cei care au venituri din drepturi de proprietate in-telectualã, precum ºi cei care încaseazã bani din chirii. În schimb,scapã de depunerea declaraþiilor persoanele cu mai multe ser-vicii ºi cei care îºi schimbã locul de muncã în cursul anului.

Majorãri de impozite 2005-2006 Pe dobânzi: de la 10% la16%; Pe câºtigul la bursã: de la 10%

la 16%; Tranzacþii imobiliare: de la 10% din câºtig, la 2% din preþ;Scumpiri de la 1 iulie Taxe pe maºini ºi imobile – 8%; Accize þigãri– 1. 500 lei vechi/pachet; Accize benzinã – 1.000 lei vechi/litru.

21nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Puþini ºtiu cã România esteprima þarã din Europa care adescoperit ºi a comercializat ga-zul natural. Acest lucru se întâm-pla între anii 1909 ºi 1914. Pânãîn anul 1978 am fost chiar unuldintre furnizorii de bazã pentruþãrile de pe bãtrânul continent.Exploatarea masivã – mai ales înperioada industrializãrii din aniicomunismului – a condus lareducerea semnificativã a rezer-velor de gaze din subteran, astfelcã am început sã importãm dinfosta Uniune Sovieticã. Totuºi,pentru noi, aportul gazului de la„mama Rusie“ este semnificativmai mic decât cel al unor þãri dez-voltate din Europa, adicã circa 40la sutã din necesarul de consum.Unul dintre motivele pentru cares-a preferat ºi se preferã importula fost protejarea surselor interne,politicã dusã de mai toate þãriledin Vest. Cu toate acestea, încondiþiile în care multe dintre fa-bricile ºi uzinele care consumaumasiv înainte de 1990 au camdispãrut iar consumul s-a redus,în prezent ne aflãm în situaþia dea ne întreba ce ne facem dacãne taie ruºii gazul? Pe de altãparte însã, România are zãcã-minte neexplorate mãcar! Moti-vul: lipsa de interes faþã decãutarea acestor zãcãminte.Abia dupã ce diferendul dintreRusia ºi Ucraina a pus pe jartoate þãrile care „se încãlzesc“ lagazul siberian, premierul Cãlin

Popescu-ãriceanu a ieºit la ram-pã ºi l-a întrebat, firesc, pe minis-trul Codruþ ªereº: ce soluþii avemîn cazul unei crize majore?

De ce se temeTãriceanu?

Una dintre cauze, susþin spe-cialiºti în domeniu, este aceea cãnu a existat un program viabilcare sã conserve în depoziteleRomgaz o cantitate ce ne puteapermite sã nu ne facem griji încazul unei crize majore. Societa-tea de gaze are opt depozite deînmagazinare cu o capacitate detrei miliarde de metri cubi. Faptdespre care a fost informat ºipremierul Tãriceanu înainte deºedinþa de Guvern de joi. Primul-ministru l-a întrebat, de altfel, pe

ministrul Economiei ºi Comerþu-lui ce resurse energetice avem încazul unei situaþii de crizã. Rãs-

punsul ministrului Codruþ ªereº afost cã þara noastrã poate facefaþã unei astfel de crize. Proble-ma era, însã, pentru cât timp ºi înce condiþii. Primul-ministru s-aarãtat preocupat ºi chiar a insis-tat pe acest aspect. „MinisterulEconomiei ºi Comerþului urmea-zã sã ne prezinte o simulare în

cazul sistãrii complete a livrãrii degaze“, a subliniat liderul de laPalatul Victoria. Specialiºtii de la

Romgaz care au fãcut diferiteevaluãri ºi rapoarte – mai alesdupã 2000 când se ºtia cã se

apropie momentul privatizãriicelor douã societãþii DistrigazSud ºi Distrigaz Nord – au spuscã aceastã cantitate ajunge doar45 de zile în perioada de iarnã.Aceasta în condiþiile în careaproape trei milioane de locuinþesau gospodãrii sunt conectate lasistemul de alimentare cu gazenaturale la care se adaugã alþi40.000 de consumatori. Aceastãsituaþie se cunoºtea la ministerulde resort. Mai puþin interesaþi aufost cei care s-au perindat pe laguvernarea României, dupã1990, de faptul cã ne trebuie oanalizã complexã a ceea ce re-prezintã subsolul României. Pen-tru cã în subteran existã încã re-zerve ce pot fi exploatate în cazde nevoie. Dar, aºa cum se în-tâmplã de obicei pe plaiuri miori-tice, pânã nu se dã românul cucapul de prag nu se învaþã minte.Aºa cã semnalul tras de dirigui-torii de la Moscova ne-a camprins descoperiþi. Cel puþin aºareiese din cele spuse de ministrulªereº care, „a uitat“ ºi faptul cã ela fost cel care a vizat contractulcu ruºii de la Gazprom.

Cazul Agafton

„Gazeta de Bucureºti“ vã pre-zintã mai jos un exemplu din care

reiese cã existã zone neexplo-rate, zone în care o exploatareeficientã ar putea scoate la ivealão rezervã naþionalã în plus în cazde nevoie. În 1989, într-unul din-tre cele mai renumite sate dinjudeþul Botoºani, Agafton – situatlângã mãnãstirea cu acelaºinume – Ioan Baciu, þãran din tatãîn fiu a dat peste un astfel dezãcãmânt. El a dat peste un puþastupat cu ciment din care ieºeaugazele. A aflat cã acolo sãpaserãniºte muncitori în speranþa cã vorda de apã potabilã pentru ali-mentarea unui cãmin de bãtrâni.Omul a probat gazul cu o pungãpe care a pus-o pe una dintrefisuri ºi apoi i-a dat foc. Când avãzut cã arde, i-a venit ideea sãmonteze un soi de clopot dea-

supra puþului ºi a tras o conductãpânã în grãdinã, unde ºi-a fãcutserã. Timp de ºase ani el a folositgazul pentru încãlzirea serei.Abia în 1996 doi ziariºti din presalocalã au aflat despre acest caz.Nu micã le-a fost jurnaliºtilormirarea sã afle cã gazul folosit debadea Ioan era unul pur. Culmeaeste cã dupã publicarea articolu-lui despre acest fapt, specialiºtiisosiþi la faþa locului au consideratcã þãranul este vinovat de folo-sirea ilegalã a gazului. Aºa cã l-au amendat ºi l-au pus sãdemonteze instalaþia improvizatã.Fãrã însã sã cerceteze ori sãforeze în cãutarea pungii de gaz.Faþã de acest aspect trebuie pre-cizat cã, în conformitate cu legis-laþia româneascã, zãcãmintelede orice naturã aflate în subsolaparþin statului. Chiar dacã aicasa sau grãdina deasupra, nu aivoie sã te foloseºti de ele.

ªcoalã de geologie deasupra unuizãcãmânt neexploatat

Explicaþiile pe care le-am pri-mit pânã acum de la unii dintreoficialii judeþeni ar fi cã, în aceazonã, s-ar afla o pungã de gaze,dar care duce pânã... în Ucraina!ªi, cicã, acolo se aflã sonde de

extracþie. Dacã este aºa înseam-nã cã acea pungã este suficientde mare pentru cã localitateaAgafton se aflã la aproximativ100 de kilometri de graniþa cuUcraina. ªi atunci noi suntem ceicare pierdem prin nepãsare oriindiferenþã. Ironia face ca nume-roase manifestãri culturale, artis-tice, dar ºi întâlniri ale unor spe-cialiºti de la Facultatea de Petrolºi Gaze din Ploieºti sã se fi des-fãºurat chiar la Agafton.

Din datele oficiale reiese cã înPodiºul Transilvaniei (zona Me-diaºului) ºi în Muntenia sunt celemai cunoscute zãcãminte de ga-ze. Cazul de la Agafton ar trebui,însã, sã îi punã pe gânduri pe po-liticieni ºi în miºcare pe specialiºti.

Petriºor CANÃ

Fãrã sã ºtie mãcar ce rezerve avem în subteran

ªereº s-a ars cu preþulgazelor ruseºti

Agenþia rusã RIA Novosti: „Gazprom ºi-a asigurat accesul pe piaþa româneascã încã 25 de ani.

(...) La ceremonia de semnare a contractului a fost prezent ºi Codruþ Sereº, ministrul Economiei

ºi Comerþului. Ministerul român a anunþat cã, pentru anul viitor, preþul cu care România va

importa gaze va fi de 280 dolari/1000 metri cubi în primul trimestru ºi de maximum

285 dolari/1000 metri cubi în restul anului.“ (24 noiembrie 2005)

Codruþ Sereº: „România nu negociazã nici un contract.

Contractele de aprovizionare cu gaze naturale se negociazã

între companii comerciale (...). Cred cã toatã aceastã vâlvã

(legatã de preþul mare al gazelor – n.n.) s-a fãcut din cauza

previziunilor celor de la ANRGN potrivit cãrora în

primul trimestru al acestui an vom ajunge la 280 sau 285

de dolari. Vã spun cu certitudine cã nu vom ajunge acolo...“

(5 ianuarie 2006)

22 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Prima ideologie anticreºtinã,care îl situa pe Diavol în posturade creator al lumii, îl are ca „pã-rinte“ pe ocultistul american Al-bert Pike. Acesta a întemeiat, lasfârºitul secolului al XIX-lea, luci-ferismul, susþinut de set de „in-strucþiuni“ publicat în 1889. Ocul-tistul american a încercat sãimpunã noi legi, diametral opusedecalogului biblic. Crima, prea-curvia, minciuna ºi furtul erau înmintea lui Pike reguli obligatoriipentru a câºtiga bunãvoinþa luiLucifer, „zeul luminii ºi adevãratulcreator“. Ideile lui Pike nu au câº-tigat prea mulþi adepþi ºi au cãzut,încet, în uitare. I-a urmat, însã,Anton Szandor La Vey, recunos-cut drept întemeietorul satanis-mului modern. „Instrucþiunile“ luiPike au fost preluate, simplifica-te, ºi introduse în „Biblia satani-cã“, scrisã de laVey în 1969.Cartea este ovariantã „sucitã“ aBibliei, iar exem-plul cel mai con-cludent este rugã-ciunea fundamen-talã: „Tatãl nostrucare eºti în infern,m ã r e a s c ã - s enumele tãu, precumîn infern, aºa ºi pepãmânt. Pãcatul celde toate zilele dã-ni-lnouã azi ºi du-ne penoi în ispitã ºi învaþã-ne de rãu. Ave Satan!“. De ase-menea, la fel ca predecesorulsãu Albert Pike, La Vey propuneun set de porunci antonime Bi-bliei, câteva dintre ele fiind: „Nuai voie sã crezi în Dumnezeu,pentru cã lumea este a mea ºivoi considera credinþa ta ca unpãcat“ sau „Fã-þi un idol ºi în-chinã-te lui în fiecare duminicã“.

„Îngerii morþii“ ºiprimul suicid ritual

Primele semnale privind ex-tinderea fenomenului satanist înRomânia au apãrut târziu, în1992. Atunci apãrea la Galaþi ogrupare a cãrei membri se închi-nau celor „33 de spirite astrale“.Un an mai târziu s-au ivit infor-maþii concrete despre „Îngeriimorþii“ din Brãneºti, grupare încadrul cãreia s-a înregistrat pri-mul suicid ritual. Conform SRI,prima etapã a satanismului mo-dern în România este cunoscutãsub denumirea de „Epoca Rom-parkin“ – dupã numele medica-mentului folosit ca „adjuvant“ ritu-alic – cu succes în rândul cerºe-torilor, aurolacilor ºi vagabon-zilor. „Pentru aceºtia, practicile

pretins satanis-te constituiau opseudo-religiefacilã, careproducea im-presia spiritu-alizãrii uneiexistenþe sor-dide ºi legiti-ma un con-sum pree-xistent dedroguri ºisubstanþecu potenþialde risc. Ri-tualurile ºi

celelalte manifestãri cultice eraureprezentate de orgii hetero sauhomosexuale, însoþite de mani-festãri de cruzime faþã de ani-male ºi consumarea ritualã aunor pãrþi ale corpurilor acestora(intestine, sânge), ca ºi de profa-narea unor morminte ºi confec-þionarea unor amulete din resturide cadavre“, aratã SRI. Doi animai târziu, în 1994, au apãrut

primele semne serioase de pro-zelitism al pseudo-doctrinei sata-niste în rândul unor elevi de liceudin Dorohoi, judeþul Botoºani. Îngeneral, tinerii fãceau parte dinfamilii sãrace, destrãmate, la limi-ta mizeriei. Elevii, marcaþi deeºec ºcolar ºi incapacitate deadaptare în mediile sociale pecare le frecventau, s-au consti-tuit într-un grup de „adoratori aidiavolului“ ºi au reuºit sã racole-ze trei colege de liceu. Fetele,drogate de sataniºti cu un ames-tec de „Carmol“ ºi excremente decâine, erau forþate sã participe laritualurile orgiastice ale grupãrii.Ca urmare a ingestiei substanþe-lor amintite, douã dintre ele auintrat în comã alcoolicã, fiind ne-cesarã spitalizarea lor de urgenþãpentru stabilizarea leziunilor he-patice ºi cerebrale suferite. Atreia minorã, elevã la liceul „Gri-gore Ghica“ din localitate, a sufe-rit traume psihice deosebit degrave, a cãror recuperare psiho-terapeuticã nu a dat rezultat, res-pectiva comiþând actul suicidar lapuþin timp dupã începerea trata-mentului.

Fenomenul se extindeîn ºcoli

Din nefericire, cazul de la Do-rohoi a fost doar începutul. Un anmai târziu, nuclee de sataniºti dinoraºele mari din vestul þãrii aureuºit sã se insinueze în mediileºcolare locale, influenþând ºi ra-colând elevi de liceu ºi ºcoalãgeneralã. Fenomenul a mocnitîncet ºi s-a dezvoltat cu discreþiepânã la momentul „incidentuluide la Constanþa“, considerat de-butul „Epocii Anioºa“ – denumireargoticã a unei subspecii de ca-nabis cultivatã în spaþii afectatede catastrofa nuclearã de la Cer-

nobâl. Cazul a explodat în mass-media ºi publicul a înþeles pentruprima datã pericolul. Gruparea„Fraþii Stâlpului“ – din care fãceaparte ºi un elev la liceul „Energe-tic“ din Constanþa – scotea banidin prostituþie infantilã ºi homose-xualã, sume pe care le investeauîn droguri. Stupefiantele ajun-geau apoi în liceele importantedin oraº, distribuite prin interme-diul unei reþele de traficanþi ºidealeri foarte bine pusã la punct.Printre cei racolaþi de „Fraþii Stâl-pului“ s-au numãrat ºi tineri fãrãadãpost ºi ocupaþie, iar trei dintreaceºtia, sub pretextul unui ritualsatanist, au sãvârºit douã actecriminale abominabile, în zilelede 3 ºi 8 mai 1995.

Satanismul electronic

În perioada imediat urmãtoa-re, pânã în 1997, au apãrut gru-pãri sataniste în 22 de judeþe aleþãrii. Din fericire, între acestea nua existat niciodatã o organizarecomunã, ba dimpotrivã, o concu-renþã care a dus de multe ori ladenunþãri reciproce. De pildã, unlider satanist din Piatra Neamþ s-aprezentat în vara lui 1995 la pri-mãrie, reclamând cã solistul uneiformaþii rock din localitate ºi-aconstituit un nucleu satanist depeste o sutã de persoane, elevi ºieleve de liceu. Respectivul a soli-

citat concursul autoritãþilor pentrustoparea activitãþilor rivalului sãuºi, totodatã, atribuirea CatedraleiSf. Ioan din oraº ca sediu pentru„adevãratul cult satanic“. În 1998,fenomenul cunoscuse o dezvol-tare criticã, periculoasã pentru au-toritãþi ºi comunitate. Cazurile deprofanãri de morminte, de biserici,sinuciderile ºi crimele rituale eraudeja obiºnuite în presã. ªi cu toa-te astea, încã ºocau: un tânãr dinTârgu-Ocna a fost surprins în in-cinta cimitirului Bellu din Bucu-reºti, având în mâini un fragmentde cadavru uman ºi o lumânareaprinsã. Când a fost reþinut ºi con-dus la secþia de Poliþie, individul aîncercat sã-ºi înghitã propriile ex-cremente. Urmãtoarea etapã asatanismului modern, „EpocaNetsurf“, ºi-a fãcut apariþia o datãcu popularizarea Internetului. Înaceastã formã electronicã, „sata-nismul autohton continuã sã semanifeste în aproximativ 20 de ju-deþe din România, ca nuclee dis-parate ºi instabile“, aratã SRI.

Robert MIHAI

Potrivit SRI, în România existã grupãri sataniste în 20 de judeþe

Crime, suiciduri rituale ºi profanãri de morminte înnumele lui SatanFenomenul satanist a cunoscut o expansiune îngrijorãtoare în lume, o datã cu apariþia, în 1969,

a „Bibliei Satanice“, redactatã de Anton Szandor La Vey, fost artist de circ, ratat în urma

consumului de droguri. La Vey a fost considerat întemeietorul satanismului modern,

în forma în care este cunoscut astãzi. În România, primii adoratori ai Diavolului, constituiþi în

grupuri distincte ºi organizate, au apãrut în 1992, la Galaþi. Un an mai târziu lua fiinþã,

la Brãneºti, mai cunoscutul grup „Îngerii morþii“, în cadrul cãruia a fost înregistrat primul

suicid ritual. Potrivit SRI, în momentul de faþã existã miºcãri sataniste autohtone în aproximativ

20 de judeþe ale þãrii.

23nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Condamnãri în lumea sportuluiMulþi foºti sportivi cu renume,

jucãtori de duzinã sau funcþionariîn grupãrile din Divizia A, cu banigrei în cont au avut, la un mo-ment dat, un lucru comun: CON-DAMNAREA.

Chiar dacã s-a lãsat de jucatde mai bine de patru ani ºi a tre-cut la antrenorat, Gheorghe Hagia intrat ºi el, de curând, în rândulcelor cu cazier. Aparent surprin-zãtor, „Regele“ a fost condam-nat, la 20 decembrie 2004, la 17luni de închisoare cu suspendarepentru cã a insultat, a scuipat ºi alovit un arbitru, în timpul unuimeci cu Genclerbirligi din 2001când evolua la echipa Galatasa-ray Istanbul. Necazurile antreno-rului lui Poli Timiºoara au începutîn minutul 32 al respectivei întâl-niri, când Hasan, coechipierul luiHagi de la Galatasaray, a înscrisun gol care a fost anulat de arbi-trul turc Erol Ersoy. Aceastãdecizie a provocat nemulþumireaactualului antrenor al lui PoliTimiºoara, care l-a tras pe arbitrude tricou, dupã care l-a cãlcat pepicior ºi l-a scuipat. La scurt timp,fostul jucãtor a fost acþionat înjudecatã pentru agresiune ºicalomnie de cãtre arbitrul Ersoycare, în viaþa de zi cu zi, esteofiþer al armatei turce. Acest lucrua cântãrit foarte mult în definiti-varea pedepsei. A surprins însãmãrimea pedepsei care, în astfelde cazuri, ajunge la maximum 2-3 luni. Explicaþia vine de la fap-tul cã Hagi a fost pedepsit ca ºicând ar fi insultat ºi lovit un oficialal statului, nu un simplu arbitrude fotbal! Judecãtorul a anunþatînsã cã aceastã condamnare nuimplicã o interdicþie pentru tehni-

cianul român de a reveni înTurcia, ca antrenor sau ca simpluturist.

VASILE IANUL fost preºe-dinte al lui Dinamo. Acuzat cã înperioada ’90-’94 a prejudiciat clu-bul cu 2,4 milioane de dolari. –LIBER

VASILE DRUTCÃ – fost pre-ºedinte al lui Poli Iaºi. Acuzat denoua conducere a clubului cã ºi-aînsuºit diferenþa de la 80.000 la150.000 de dolari din vânzarea luiDaniel Pancu la Rapid. – LIBER

PETRE BUDURU – ºef la Di-namo în ianuarie 1999. Acuzat cãeste implicat în afacerea ÞigaretaII. A revenit repede în fotbal, acumeste preºedintele divizionarei BAstra Ploieºti. – LIBER

LEONARD STRIZU – oficialstelist. Acuzat de procurorii PNAde trafic de influenþã ºi uz de fals.– LIBER

LEONARD CÃNÃTÃU – fostfotbalist al Iaºului ºi jurnalist la unziar local. Acuzat cã a încercat sãblãtuiascã un meci Poli Iaºi –

Dacia Brãila. Acum se ocupã derelaþiile cu publicul la un dealerFiat din Iaºi. – LIBER

DAN TOPOLINSCHI – fostjucãtor al lui Dinamo, cãpitan laSecþia 8 Poliþie. Acuzat cã a cerutbani pentru rezolvarea unui caz.– LIBER

VASILE GORUN – sponso-rul Chimiei Râmnicul Vâlcea,acum 10 ani. Principala îndeletni-cire era de a oferi bani cu camãtãpoliþiºtilor. A colaborat cu autori-tãþile ºi a scãpat. – LIBER

DUMITRU SECHELARIU –fost primar al Brãilei. Acuzat deun prejudiciu de 40 de miliardede lei. – LIBER

MARIUS MARTIª – arbitruDivizia A. Condamnat la 2 ani ºidouã luni cu suspendare în de-cembrie 1995, pentru tâlhãrie.Conform rechizitorului, pe 31martie 1992, împreunã cu alþitrei prieteni, l-au deposedat pecetãþeanul turc Mustafa Necat,de 2.695 de dolari. Între timp,arbitrul a fost reabilitat ºi IonCrãciunescu i-a dat o a douaºansã în viaþã, el fiind promovatîn corpul de elitã în urmaprestaþiilor sale pe terenul defotbal. – LIBER

VASILE APACHIÞEI – fostjucãtor al Politehnicii Iaºi. Acuzatde viol ºi perversiuni sexuale în2001. – LIBER

DÃNUÞ LUPU – fost fotba-list. Acuzat de autoritãþile eleneîntr-un scandal cu trafic de ma-ºini furate. – LIBER

ION ION – fost jucãtor laRapid. A fost implicat în 1990într-un dosar cu maºini furate. –LIBER

CORNEL TIMAR – fost inter-naþional, fost mijlocaº la UnireaAlba Iulia. Acuzat de furt (ogeacã de piele) în 1998. Nu arenici un venit ºi nici locuinþã. Furãîn continuare ca sã poatã supra-vieþui. – LA ÎNCHISOARE

ION PÎRCÃLAB – fostã ex-tremã dreapta la Dinamo. Acuzatde uciderea portarului NicolaeStancu. Datoritã relaþiilor a fostcondamnat la doar 3 ani ºi a is-pãºit un an ºi jumãtate, fiind graþi-

at în urma unui decret. Acumeste consilier la Centrul de copiiºi juniori al lui Dinamo. – LIBER

DÃNUÞ BICA – fost jucãtoral Universitãþii. Acuzat de traficde persoane ºi proxenetism îniunie 2004. – ÎN ÎNCHISOARE

VICTOR PIÞURCÃ – antre-nor echipa naþionalã. Acuzatpentru jocuri de noroc, în specialbarbut. Condamnat 6 luni. –LIBER

DUMITRU DRAGOMIR –preºedinte LPF. Condamnat înperioada comunistã, dupã ce, lao percheziþie la domiciliu i s-augãsit mai multe librete CEC ºimulte lucruri de contrabandã. Înianuarie 1990 a fost arestat pen-tru deturnare de fonduri. – LIBER

Cristina MATHIAS

Cum s-a ajuns la 17 luni deînchisoare cu suspendare ºio amendã de 1.770 de euro

Potrivit site-ului ajanspor.com, jude-cãtorul a decis iniþial urmãtoarele pedep-se: douã luni de închisoare pentru cã l-ascuipat pe arbitru în faþã (insultã laadresa unui funcþionar public), con-damnare comutatã ulterior într-o amendãde 442 de lire turceºti; opt luni de închi-soare pentru cã l-a cãlcat pe picior peErsoy, pedeapsã comutatã într-o amen-dã de 1.200 de lire turceºti; ºi ºapte lunide închisoare pentru cã l-a numit hoþ pearbitru, condamnare comutatã într-oamendã de 1.215 lire turceºti.

Dumitru Dragomir, preºedintele Ligii Profesioniste de Fotbal

Victor Piþurcã, selecþionerul echipei naþionale de fotbal a României

ALEXANDRU MARIANIANCU – sponsor al lui PoliTimiºoara. Alãturi de fratelesãu, Octavian, au fost ares-taþi 130 de zile ºi acuzaþi deevaziune fiscalã, abuz înserviciu ºi delapidare cu unprejudiciu de 600 de mili-arde de lei. Ei sunt încãcercetaþi. – LIBERI

24 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Dupã analizarea RaportuluiComisiei, unii critici au spus cãRaportul este o acoperire. Unuldintre argumentele aduse înacest sens este acela cã membriiComisiei ar fi trebuit sã investi-gheze ºi Casa Albã, existândfoarte multe probe care indicãcomplicitatea acestei instituþiifundamentale a americanilor.

Având în vedere poziþia luiZelikow, însã, orice investigaþieîndreptatã împotriva Casei Albear fi fost condusã de cãtre însãºiCasa Albã.

Cu alte cuvinte, aceasta ar fiînsemnat cã, de fapt, Casa Albãar fi avut omul sãu în comisie. IarZelikow putea sã se asigure cãatât Casa Albã, cât ºi CIA, FBI,Pentagonul ºi Departamentul deJustiþie nu vor fi investigate. Iatãde ce nu suntem surprinºi deomisiunile Comisiei.

Americanii vor adevãrul

Din aceste motive, din ce înce mai mulþi americani au înce-put sã investigheze atât pe contpropriu, cât ºi în cadrul unor co-misii create pentru a elucida mis-terele catastrofei de la 11 sep-tembrie 2001.

Kristina Borjesson este au-toarea cãrþii „Into the Buzzsaw“,care mai are ºi subtitlul: „Jurna-liºtii expun mitul unei prese

libere“. Aceasta este o colecþiede articole cu care a câºtigat unpremiu Emmy ºi un premiu Mur-row pentru reportaje de investi-gaþie, remarcându-se prin inves-tigaþiile despre catastrofa de la11 septembrie.

Cristopher Scheer este coau-torul articolului „Cele mai maricinci minciuni pe care le-a spusBush despre Irak“. El a colaboratla scenariul nominalizat la Oscaral filmului „Nixon“.

Paul Thompson a analizatcea mai completã listã din lumecu articolele de presã referitoarela evenimentele de la 11 septem-brie ºi a fãcut un web-site: „TheComplete 9/11 Timeline at coo-perativeresearch.org“.

Dr. Robert Bowman a fostpilot de luptã în Vietnam ºi astãziia o poziþie fermã împotriva rãz-boiului. El a condus programul

„Star Wars“ sub PreºedinþiileFord ºi Carter ºi apoi s-a opusacestui program, în timpul în carela Casa Albã locuia Reagan.Acum conduce Institutul pentruStudii despre Spaþiu ºi Securitate.

Schimbarea lui Saddam

Bowman susþine cã Proiectul„Un Nou Secol American“ esterealizat de personalitãþi foarteinfluente. Aceste persoane au fã-cut un plan nu numai pentru poli-

tica externã a SUA, ci au fãcutacelaºi plan pentru politica ex-ternã a guvernului israelian con-dus de Ariel Sharon. Ambele pla-nuri, pregãtite de aceleaºi per-soane, includeau schimbarea deregim în Irak.

Realizatorii celor douã planuricomune au confirmat cã poporulamerican nu va permite schim-barea de regim din Irak dacã nuva exista un nou Pearl Harbour.Acesta a fost sensul evenimente-lor de la 11 septembrie. La acestlucru se face referire într-un do-cument apãrut în 1996, intitulat„O rupturã clarã pentru BeniaminNetaniahu“ care a devenit noulprim-ministru al Israelului.

Paul Thomson, autor ºi cer-cetãtor ºtiinþific, crede cã docu-mentul apãrut în 1996 a fostîntocmit de Douglas Feith ºi dealte persoane implicate în scan-

dalul israelian de spionaj. El adeclarat cã David Wormser esteunul dintre neoconservatorii carea consiliat atât pentru Sharon,cât ºi pentru proiectul „Un NouSecol American“.

Conflicte de interese

Raportul Comisiei pentru eve-nimentele de la 11 septembrieeste pus la îndoialã deoarece nua clarificat toate aceste suspiciuni.Existã multe conflicte de interese.

De exemplu, Philip Zelikow,care era director executiv al Co-misiei, era în acelaºi timp ºi per-soana responsabilã sã gãseascãmartorii ºi dovezile, sã stabileas-cã ce fel de probe urmau sã fieexaminate. El a scris o carte încolaborare cu Condoleeza Rice,consilier pentru siguranþa naþio-nalã, ºi are foarte multe legãturicu Casa Albã ºi cu AdministraþiaBush. A fost parte a echipei carea asigurat tranziþia de la Clintonla Bush. A cunoscut deci totuldespre audierile pe care le-a fã-cut Comisia.

Comisia compromisã

Toþi membrii Comisiei au fostcompromiºi, dacã luãm în calculconflictul de interese. O proble-mã dubioasã este aceea cã ju-mãtate dintre comisari au lucrat

în echipe legale care reprezen-tau United Airlines sau AmericanAirlines.

O altã problemã este faptulcã Raportul final trebuia sã fieunanim.

Asta înseamnã cã dacã exis-ta un singur membru al Comisieicare avea obiecþiuni în ceea cepriveºte fapte sau probe, acestatrebuia sã fie eliminat din raport.

Deci nu existã absolut nimicîn Raportul referitor la eveni-mentele de la 11 septembrie

care sã nu fi fost supervizat decãtre Administraþia Bush.

Omisiuni incredibile

Dr. Ray Griffin, autorul cãrþilor„Noul Pearl Harbor“ ºi a „Rapor-tului Comisiei 9/11 – Omisiuni ºiDistorsiuni“ susþine cã numãrulde omisiuni este incredibil. Deexemplu, ei au început Raportulcu una dintre discuþiile turnului decontrol cu cei care au deturnatavionul, nominalizându-i pe ace-iaºi 19 suspecþi care au fost cu-noscuþi încã de la bun început.

Totuºi, au omis sã specificefaptul cã ºase dintre cei care aupus la punct planul acþiunii aurãmas în viaþã. De asemenea, audiscutat despre faptul cã Mo-hammed Atta era un fanatic mu-sulman atât de devotat, încât erapregãtit sã moarã oricând, pentrua-l întâlni pe Creatorul sãu. Darau omis sã spunã faptul cã Da-niel Hopsicker a arãtat cã lui Attaîi plãceau foarte mult alcoolul ºibalerinele.

Volatilizarea oþelului ºi demolãrile controlate

Focul nu a mai fãcut nicio-datã sã cadã alte edificii cu struc-turã de oþel.

În realitate, Comisia a discu-tat foarte puþin despre prãbuºirilede la World Trade Center. Nu s-a vorbit despre faptul cã prãbu-ºirile au avut 10 caracteristici co-mune cu cele ale demolãrilorcontrolate. Nu s-a menþionat ni-mic despre cãderea edificiului 7în mod natural, aºa cum a fostcomentatã de cãtre Larry Silver-stein, care, împreunã cu detaºa-mentul de pompieri, a susþinut cãa fost demolatã cu ajutorul explo-zibililor. Totul a fost trecut sub tã-cere. Nu s-a vorbit despre dispa-riþia oþelului, care ar fi trebuit sãreprezinte proba exploziilor.

ªefii Pentagonului erau în altã parte

În ceea priveºte atacul asu-pra Pentagonului, s-au ignoratcâteva din cele mai incitante pro-be, presupunând cã totul a fostexplicat în teoria oficialã. Spreexemplu, de ce teroriºtii au lovitaripa de vest, care se gãsea înrenovare, fiind foarte puþini oa-meni acolo, în timp ce toþi condu-cãtorii mai importanþi din Penta-gon, cum ar fi Rumsfeld, se gã-seau în aripa de est?

Comisia nu a discutat faptulcã în fotografiile luate de Asso-ciated Press ºi de cãtre un puº-

Concluzie ºocantã a unei anchete fãcutã pe pãmânt american

Turnurile World Trade Center nu

25nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

caº marin se aratã cã la 30 deminute dupã ce s-a presupus cãclãdirea a fost lovitã de un avionBoeing 757 mergând cu 640km/orã, faþada clãdirii încã nu cã-zuse. De asemenea nu s-a lã-murit faptul cã o fotografie aratãcã gaura formatã era foarte micãºi nici un Boeing nu ar fi pututintra acolo.

Apãrarea Pentagonuluipenetratã. Bush în pericol

Sistemul antirachetã al Pen-tagonului ar fi trebuit sã opreascãîn zbor orice avion care s-ar fiapropiat de Pentagon.

De ce serviciile secrete nu l-au transportat pe preºedinteleBush în afara zonei periculoaseºi de ce acesta nu s-a temut cãar fi putut fi una dintre þintele ata-cului terorist? Nu s-au dat expli-caþii despre avertismentele careau fost date ºi nu l-au întrebat peAschroft ce fel de avertisment aprimit pentru a bloca traficul co-mercial.

Nu s-a vorbit despre raportullui David Schipol, care înainte de11 septembrie a încercat sã-l in-formeze pe Aschroft cã mai mulþimembri ai FBI i-au spus cã aces-te atacuri fuseserã prevãzute cuceva timp înainte în Noul Man-hattan, în Manhattanul de jos. Eiau vorbit doar despre alternativebune, dar le resping pe cele carespun cã s-a descoperit cã omulcare a cumpãrat majoritatea acþi-unilor de la United Airlines nuavea nici o legãturã cu Al Qaeda.În consecinþã, nu putea sã fie lacurent cu absolut nimic. Acestaeste un exemplu perfect care

demonstreazã cum teoria oficialãa influenþat probele analizate.

Bin Laden a fost vizitatde CIA în 2001

Comisia nu aratã cã Bin La-den a fost internat în iulie 2001într-un spital din Dubai, unde afost vizitat de un agent CIA ºiunul al serviciilor secrete saudite.

Membrii comisiei au ignorat,de asemenea, mãrturia lui AbuZubaydah, agentul Al Qaedacare a spus cã trei membri aifamiliei regale saudite au avan-sat planuri pentru a ataca Ame-rica la 11 septembrie ºi un gene-ral pakistanez era la curent cuacest lucru.

În ceea ce priveºte zborurilesaudite despre care MichaelMoore a vorbit în filmul sãu ºi încartea lui Craig Unger intitulatã„House of Bush, House of Saud“,Comisia a susþinut cã nu era ni-mic straniu în ceea ce priveºtezborul de la Tampa la Alexing-ton, de la 11 septembrie, deoare-ce spaþiul aerian american era unspaþiu deschis. Totuºi, punctulfundamental pe care Ungle l-asubliniat era cã spaþiul aerianamerican era deschis doar pen-tru zborurile comerciale, ºi nupentru cele private.

Acesta pare o tentativã sem-nificativã de inducere în eroare.

FBI a blocat anchete

Comisia de anchetã a ignoratºi afirmaþiile despre anchetele pecare le-a blocat cartierul generalal FBI. De asemenea, a ignoratacuzele d-lui Robert Wright. Au

fost omise elemente cruciale încazul lui Coleen Rowley, în cazullui Moussaoui ºi, practic, a fostomis orice detaliu al mãrturiei detrei ore ºi jumãtate fãcutã de Si-bel Edmonds.

S-a omis ºi faptul cã direc-torul serviciilor secrete din Pa-kistan era în Washington în acea sãptãmânã ºi transferaselui Mohammed Atta suma de100.000 de dolari.

Un nou Pearl Harbourfoarte folositor

Anchetatorii au ignorat faptulcã Proiectul „Un Nou Secol Ame-rican“, fãcut de mai mulþi oamenicare acum sunt membri ai admi-nistraþiei Bush, conþinea fraza ex-plozivã: „un element catalizatorca un Pearl Harbour ar fi foartefolositor“.

Nu s-a luat în considerarefaptul cã membri ai Casei Albe,incluzându-l pe preºedinte, dupã11 septembrie au descris acesteatacuri ca fiind o oportunitate, nus-a menþionat faptul cã erau dejafãcute planuri pentru rãzboi, atâtîn Afganistan, cât ºi în Irak, ºiaveau de fapt în vedere rãzboiul

din Golf. Am vorbit anterior de-spre omisiunile acestei Comisii.Dar existã ºi o altã dimensiuneincredibilã, revizionismul acestuiraport.

În primul capitol al Raportuluieste furnizatã o versiune totalnouã, care reprezintã cea de-atreia versiune oficialã asupra aceea ce s-a întâmplat la 11 sep-tembrie. Aceastã versiune a fostcreatã pentru a absolvi Pentago-nul de culpa sa, susþinând cãAutoritatea Aviaþiei Federale afost incompetentã pentru cãavea un staff de oameni incom-petenþi, incapabili sã recunoascãun element de deturnare, chiaratunci când trei-patru semnaleprincipale caracteristice acestuieveniment s-au manifestat.

Au acuzat Cartierul Generalal Autoritãþii Aviaþiei Federale cãnu a chemat forþele armate dupãce au ºtiut de deturnãri. Aceastãparte a Raportului trebuie sãprimeascã un premiu pentru ficþi-une.

O ruºine naþionalã

Dr. David Ray Griffin, autorulcãrþilor „Noul Pearl Harbor“ ºi a

„Raportului Comisiei 9/11 – Omi-siuni ºi Distorsiuni“ susþine cãRaportul oficial al Comisiei de-spre evenimentele de la 11 sep-tembrie este o ruºine naþionalã.

Kristina Borjesson, autoare ºireporter de investigaþii, a declaratcã planul pentru invadareaIrakului a fost fãcut imediat dupãce Bush a depus jurãmântul ºitoþi membrii cabinetului sãu auavut un interes comun, petrolul.

Modul în care te uiþi la Orien-tul Apropiat prin modul distor-sionat de a vedea lucrurile al Pla-nului „Un Nou Secol American“este urmãtorul: trebuie sã te uiþila Iordania ca fiind flancatã lagraniþe în întregime de conductepetrolifere.

Þãrile din Golful Persic, cumar fi Irakul ºi Arabia Sauditã, aumari rezerve petrolifere. Israel,Siria ºi Liban au terminale deconducte. Din acest punct de ve-dere, totul indicã faptul cã acumSUA îºi îndreaptã interesul cãtreIran. Totul are un sens, iatã de ceacest lucru a trebuit sã fie fãcut ºicare vor fi acþiunile imediate du-pã aceastã oribilã tragedie. (vaurma)

Mihai ANTOCI

au fost doborâte de teroriºti (IV)

26 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Sã începem cu un inventar alelementelor necesare: acvariulpropriu-zis, capac, sistem de ilu-minare, filtru interior sau exterior,substrat, plante ºi peºti.

Primul pas – analizãm în cescop folosim acvariul (carantinã,maternitate, creºtere pui, selecþieadulþi sau acvariu general, cumai multe specii asociate).

Al doilea pas – stabilim ilu-minarea (puterea tubului fluores-cent, care implicã o anumitã lun-gime a acvariului, astfel încât lu-mina sã nu se piardã în exteriorºi nici sã nu lase zone neilumi-nate; acvariul trebuie sã fie mailung cu 4-5 cm decât tubul sau1,5-2 cm decât lampa). În cazulacvariilor cu lãþimea de pânã la30-35 cm, poate fi suficient unsingur tub (dacã nu urmãrim oiluminare specialã!). La lãþimi maimari, vom folosi cel puþin douãtuburi fluorescente, astfel încâtpartea inferioarã a suportuluilãmpii sã acopere aproximativ 75la sutã din suprafaþa capaculuiacvariului. Iluminarea va constituisubiectul altui articol, deoarecesubiectul este de mare interes.

Al treilea pas – alegem speci-ile de peºti. Pe Internet sau în li-

teratura de specialitate se gã-sesc date exacte, referitoare latoate speciile. Cele mai multe nufac „mofturi“. Însã unele preferãapele puþin adânci, în timp cealtele „suferã de claustrofobie“,dacã adâncimea apei este sub70 cm. De asemenea, nu putemasocia peºti paºnici cu rãpitori.

Al patrulea pas – comandãmun acvariu, pentru cã nici unul„de-a gata“ nu corespunde cerin-þelor noastre.

Acvariu pentru carantinã

Niciodatã, orice ar fi ºi orice nis-ar garanta, nu punem peºtiicumpãraþi/primiþi alãturi de ceilalþipe care îi avem deja. Obligatoriu,îi vom pune într-un acvariu spe-cial de carantinã, timp de 3-4sãptãmâni. Acesta nu are sub-strat ºi nici plante naturale. Pen-tru frumuseþe, putem fixa pefund, douã-trei plante artificiale.În general, astfel de acvarii suntmici. De exemplu, L x l x h = 35 x15 x 25 cm, în care intrã aproxi-mativ 10 litri de apã; 40x20x30cm, în care intrã aproximativ 20de litri de apã. Indiferent de di-mensiuni, pentru iluminat, estesuficient un tub de 8 sau 10 w, numai mult decât sã vedem peºtii ºisã le urmãrim starea de sãnã-tate. Pentru tratamentul peºtiloraduºi, vom aloca spaþiu în alt nu-mãr al revistei noastre. Peºtii,chiar dacã sunt sãnãtoºi, trebuiesã-i tratãm ca ºi cum ar fi bolnavi.Cei care dau semne de boalã vorfi scoºi ºi aruncaþi imediat! Aera-rea o asigurãm numai cu o piatrãcu bule fine.

Acvariu pentru maternitate

I se mai spune ºi puierniþã.De asemenea, este un acvariumic, în care ajung 10-15 litri deapã (dacã specia nu are alte pre-tenþii!). Iluminarea o asigurãm cuun tub de 8 sau 10 w. În loc desubstrat, aºezãm iarbã sinteticã,fixatã cu câteva pietre, iar la su-prafaþã, un strat de plante natu-rale – sau în funcþie de cerinþelespeciei! Apa o aerãm cu un filtrusimplu, cu burete.

Acvariu pentrucreºterea puilor

De astã datã avem nevoie deun acvariu special, care sã asi-gure un volum relativ mare deapã ºi acces uºor la curãþarea in-terioarã. Dacã vreþi altceva decâtun acvariu clasic, puteþi coman-da acvarii „turtite“. Iatã douãexemple:

1) Lxlxh=62x35x20 cm, încare încap vreo 35 de litri de apã;iluminat cu un tub de 18/20w;

2) Lxlxh=40x30x20 cm, încare încap aproximativ 20 delitri de apã; iluminat cu un tubde 15w.

Sunt ciudate, dar eficiente ºioriginale!

Acvariile pentru pui le lãsãmfãrã substrat, pentru a le curãþamai uºor. Cum ne intereseazã ºiaspectul, aºezãm pe fundul va-sului, fie plante sintetice, fie plan-te naturale sãdite în jardiniere(cupe mici cu nisip), cât sã placãprivitorului. La suprafaþã, lãsãmsã pluteascã plante naturale, darnu în exces. Apa o aerãm numaicu unul sau douã filtre simple, cuburete. Nu vom folosi filtre exte-rioare, deoarece riscãm sã „mu-tãm“ toþi puii în filtru! Pe mãsurãce puii cresc, îi putem transferaîntr-un acvariu normal.

Atenþie! O densitate mai marede 5-10 pui mici la un litru de apãpoate duce la moartea lor.

Acvariu obiºnuit

Întrucât suntem „legaþi demâini“ de dimensiunile tuburilorfluorescente, practic, avem puþi-ne alternative. Teoria spune cãdimensiunea „idealã“ este datãde o lungime egalã cu înãlþimeaînmulþitã cu un factor de 1,5-2.Aºa e ºi nu prea ...

Cazul în care folosim tuburide 18/20 w, L x l x h:

64 sau 62 x 35 x 45 cm –încap efectiv aproximativ 90 sau85 de litri de apã;

64/62 x 30 x 40 cm – încapefectiv aproximativ 67/65 de litride apã;

64/62 x 30 x 35 cm – încapefectiv aproximativ 57/55 de litride apã;

64/62 x 30 x 30 cm – încapefectiv aproximativ 48/46 de litride apã.

Cazul în care folosim tuburide 36/40 w, L x l x h:

125x40x50 cm (se poate su-plimenta iluminarea cu un tub de18/20 w, nu de 36/40 w) – încapefectiv aproximativ 220 de litri deapã;

125x40x45 cm – încap efec-

tiv aproximativ 200 de litri de apã;125x35x45 cm – încap efec-

tiv aproximativ 175 de litri de apã;125x35x40 cm – încap efec-

tiv aproximativ 150 de litri de apã;125x35x35 cm – încap efec-

tiv aproximativ 130 de litri de apã;125x35x30 cm – încap efec-

tiv aproximativ 110 de litri de apã; 125x30x40 cm – încap efec-

tiv aproximativ 130 de litri de apã;125x30x35 cm – încap efec-

tiv aproximativ 110 de litri de apã;125x30x30 cm – încap efec-

tiv aproximativ 100 de litri de apã.Un acvariu obiºnuit poate fi

folosit ºi pentru puii mai mari saupentru selecþia adulþilor. Însãvolumul efectiv de apã – dinmotive de economie – îl alegemîn jurul valorii de 50 de litri. Numai mult!

Notã

1) Indiferent de tip, acvariultrebuie amplasat într-un loc încare nu ajung razele soarelui.

2) Suportul/masa acvariuluitrebuie sã reziste la sarcini mari.De exemplu, un acvariu de125x40x45 cm poate ajunge la ogreutate totalã de aproape 500de kilograme!

(continuare în numãrul viitor)Traian DOBRE

Acvaristicã

Sã amenajãm împreunã un acvariu (I)Înainte de a comanda/cumpãra un acvariu, trebuie sã ne gândim de douã ori ce vrem sã facem, ce urmãrim

Carcasã pentru o singurã lampã

Acvariu cu substrat de nisip

27nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Ideea de terapie asistatã deanimale a apãrut în anii ’60, laNew York. Poate fi definitã sim-plu ca fiind interacþiunea cu unanimal, în procesul terapeutic.Se folosesc câini, pisici, pãsãrisau cai. Valoarea „de medica-ment“ a animalului reiese din ca-pacitatea sa de a nu judeca oa-menii dupã criterii umane. Deexemplu, dacã întâlneºte un co-pil cu sindromul Down sau unbãtrân senil, câinele nu-i anali-zeazã ºi nu-i comenteazã com-portamentul, conversaþia, aspec-tul exterior etc.

„Animalul este un catalizatoral sentimentelor trãite de pacient.Prin urmare, pacientul este capa-bil sã-ºi exprime sentimentele dedurere, frustrare, confuzie multmai uºor“ a afirmat dl Irimiea.

Eroii patrupezi, foºti maidanezi

Gãsirea ºi pregãtirea anima-lelor pentru proiectul menþionat ademarat în mai 2004, prin selec-tarea unor câini ºi antrenori, caresã lucreze sub supraveghereaunui instructor specializat.

Dupã o perioadã destul delungã, de schimbãri ºi tatonãri,inerente oricãrui început, o datãcu reevaluarea echipei ºi subconducerea unui nou coordona-tor de proiect, s-a ajuns în pre-zent la un lot de opt foºti maida-nezi care sunt pregãtiþi sã rãs-pundã comenzilor date de antre-norii/dresorii lor, dar ºi sã interac-þioneze cu pacienþii (în specialcopii), lãsându-se mângâiaþi,plimbaþi, jucându-se cu aceºtia ºiexecutând chiar demonstraþiihazlii de dresurã, pentru a-i amu-za ºi destinde.

În ultimele luni, au avut locantrenamente sistematice, pen-tru cãutare ºi salvare în urma ca-

taclismelor (cutremure, incendiietc.). Deºi nu au încheiat încãpregãtirea, în acest moment treicâini pot participa deja la astfelde acþiuni.

Primii pacienþi, în Sectorul 1

De curând a avut loc lansa-rea oficialã a programului, cu aju-torul Direcþiei Generale de Asis-tenþã Socialã a Sectorului 1 dinBucureºti. La Complexul de Ser-vicii Sociale, opt copii sunt trataþiprin zooterapie.

„Micuþii proveniþi din familiidezorganizate suferã de proble-me emoþionale ºi de comunicare,au probleme de integrare socia-lã, unii dintre ei având chiar unuºor retard. De când a demaratproiectul, copiii înregistreazã pro-grese remarcabile, în principaldatoritã câinilor care au devenit oconstantã în viaþa lor“, susþinecoordonatorul proiectului.

Foºtii maidanezi îi viziteazãde douã ori pe sãptãmânã ºi pe-trec cu ei o orã care le este dedi-

catã în exclusivitate: se organi-zeazã jocuri, concursuri de dresajsau orice altceva doreºte sã facãmicul pacient cu câinele pe care îlconsiderã ca fiind al lui (!). Unuldintre copii manifestã clar interesºi talent deosebit în dresaj, fiindîncurajat sã-ºi pregãteascã sin-gur animalul pentru demonstraþii,ca un adevãrat antrenor.

Leac împotriva sindromului Down,autismului...

În paralel, a început colabora-rea cu alte douã centre pentrucopii ºi adulþi cu nevoi speciale,unde câinii, antrenorii ºi psiholo-

gii Vier Pfoten au acceptat onouã provocare, aceea de alucra cu pacienþi cu problememult mai grave: sindrom Down,autism, paralizie sau alte formede dizabilitãþi. Programul diferãfaþã de cel desfãºurat la Comple-xul de Servicii Sociale. Interacþiu-nea cu bolnavii este mult maiatent programatã ºi personaliza-tã, în funcþie de suferinþa omului.

Fiecare animal are povesteaºi personalitatea lui, iar asocierileîntre pacienþi ºi câini nu suntîntâmplãtoare. Unul dintre copii,de exemplu, suferã de o fobiepronunþatã faþã de animale ºi,pentru el, se lucreazã cu cel maimic ºi docil câine care este foarte

atent supravegheat sã nu facãnici un gest care l-ar putea speriape copil. În astfel de cazuri, o par-te din vinã o au chiar pãrinþii caresperie adesea copilul cu „Câinelete muºcã“ sau „Te mãnâncã“.

Într-un numãr viitor al revisteinoastre vã vom prezenta câtevacazuri concrete de pacienþi a cã-ror sãnãtate s-a îmbunãtãþit, pre-cum ºi povestea unor câini.

Lipsã de fonduri

Numãrul total de pacienþi aajuns la aproximativ 20 ºi creºteîntr-un ritm alert. Din pãcate, nu-mãrul de câini ºi de antrenori pre-gãtiþi la Vier Pfoten nu se poatemãri în acelaºi ritm. Pentru caacest proiect sã nu reprezinte oiniþiativã izolatã, este nevoie de oimplicare largã a societãþii civileºi nu numai. Toate costurile pen-tru întreþinerea ºi pregãtirea câi-nilor, dar ºi a antrenorilor, suntsuportate deocamdatã numai defundaþia menþionatã. Banii provindin donaþii internaþionale. Funda-þia încurajeazã pregãtirea ºi dre-sajul câinilor comunitari, pentru adeveni capabili sã ofere ajutor ºiprograme terapeutice cât maimultor categorii de oameni.

Pentru orice întrebãri, even-tuale colaborãri sau donaþii, puteþi contacta coordonatorul de proiect, Florian Irimiea, la zooterapie@vier-pfoten.ro.

Traian DOBRE

Zooterapie

Boli ºi traume psihice,tratate cu ajutorul câinilorÎn SUA ºi Occident, rezultatele au fost spectaculoase„Medicamentul miraculos“, descoperit de americani în anii ’60,

s-a extins ulterior în Europa. Ultima þarã care a adoptat progra-

mul, la nivelul Ministerului Sãnãtãþii, a fost Italia. Iatã cã, acum,

a ajuns ºi în România, o datã cu proiectul „Câini pentru

oameni“, iniþiat de Fundaþia Vier Pfoten. Ideea a fost de a arãta

cã animalele fãrã stãpân (maidanezii, cum îi numim noi) pot fi

folositoare ºi chiar aduc beneficii oamenilor. Coordonatorul

proiectului este dl Florian Irimiea, expert în chinologie.

Timida Tina, poate cea mai iubitã de copii

Ciufulitul Codruþ, la „proba“ de obstacole

28 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

În primãvara acestui an bul-dozerele vor ataca Oborul. Nu vamai rãmâne nimic din actualapiaþã, dar nici din mizeria cotidi-anã – bãlþi, noroi, speculanþi etc.Nu conteazã cã este cea maimare din Bucureºti. Va dispãreapur ºi simplu! Menþionãm cã Halarãmâne intactã, nu cã ar fi oclãdire ieºitã din comun, dar isto-ria ei obligã la respect.

Ce spun þãranii

Mioara Velicu vine sãptãmâ-nal la Obor, din Dâmboviþa. Vin-de cartofi ºi usturoi. Se uitã lamine ºi nu-i vine sã creadã cãpiaþa în care vinde de o viaþã vadispãrea. Îmi spune agitându-se:„Nu se poate! Eu vin numai aici,de când mã ºtiu. Nu se poate!“

Gheorghe Butoi, cultivator deverdeaþã din Ilfov: „Deh! ªtiu ºieu? Poate o fi bine, poate o fi rãu.Cred cã o sã mã mut la Delfinu-lui. Cã e aproape.“

Un tuciuriu, fãrã a-ºi danumele, intervine în discuþie:

„Fugi, bã, d’acilea! Nimeni nu în-drãzneºte sã cocoºeze piaþa as-ta. Bã, se lasã cu rivuluþie!“

Ce spunvânzãtorii/patronii

Renata Marin, vânzãtoare:„Nu ºtiu ce o sã mã fac. Nicimãcar în ºomaj nu pot sã intru,pentru cã nu am carte de muncã.Dacã eram mai tânãrã ºi frumu-ºicã, gãseam un loc cald, ca vân-zãtoare, într-un magazin, nu înfrig, la tarabã. Când treci de 50de ani, nici dracu’ nu te mai an-gajeazã.“

Viorica Ionescu, mic între-prinzãtor care vinde fructe dinimport: „Mamã-mamã! Ne strân-gem toþi, de aici, din piaþã ºi pro-testãm ca la revoluþie! Pãi, ºtiidumneata câþi suntem noi, aici înpiaþã? Dacã ne strângem cu soþiiºi cu copiii, suntem câteva mii.Nimeni nu poate sã ne stea încale. Poa’ sã vinã ºi mama jan-darmilor, cã pe noi nu ne miºcãnimeni de aici!“

Rodica Ioniþã, mic întreprin-zãtor, are o tarabã închiriatã, lacare vinde peºti ºi plante exotice:„Am auzit. Nu ºtiu unde o sã neducem. Unii spun cã ne mutã laDobroieºti, la capãtul tramvaiului14. Dar nu ºtiu nimic sigur. Doarse aude. Alþii zic cã o sã ne facãmagazine în chioºcuri noi. Ammai auzit cã, aici, se face o piaþãnouã, cu parcare subteranã sausuprateranã.“

Cea mai modernã piaþã

Surse din Primãria Sectorului2 au confirmat „zvonul“ care agitãspiritele printre negustorii din

Obor. Într-adevãr, actuala piaþãva dispãrea, iar în locul ei se vaconstrui cea mai modernã piaþãdin þarã, nu numai din Bucureºti.Va fi o construcþie îndrãzneaþã,cu mai multe niveluri, aºa cumrar se poate vedea chiar ºi prinOccident. Spaþiul acordat tarabe-lor se va dubla. Cumpãrãtoriicare vor veni cu autoturismelevor avea la dispoziþie o parcareacoperitã. Edilii sperã cã, în nouaconstrucþie, nu vor mai pãtrundespeculanþii, cei care fac zile ne-gre atât producãtorilor, cât ºi cli-enþilor, obligaþi sã cumpere ade-sea produse mai scumpe.

Bani din parteneriatpublic privat

Aceleaºi surse au afirmat cãfinanþarea se va asigura prinparteneriat public privat. Va avealoc o licitaþie, în urma cãreia ofirmã sau un grup de firme îºi voradjudeca întâi construirea, apoiexploatarea noii pieþe. La aceas-tã orã, arhitecþii lucreazã de zor

la modulele viitoarei construcþii.Vor fi proiectate douã sau treivariante. Încã nu se ºtie, dacã vaavea forma literei L sau T. Formafinalã va fi datã de mai mulþi fac-tori: preferinþele viitorului patro-nat, terenul oferit de primãrie înurma negocierilor etc. Vor fi luate

în calcul ºi doleanþele micilor în-treprinzãtori care s-au organizatîntr-o asociaþie, pentru a-ºi expri-ma punctul de vedere ºi a fi as-cultaþi, atât de primar, cât ºi deviitorii patroni.

Indiferent de formã, un lucrueste cert: bucureºtenii vor fi prin-cipalii beneficiari; se vor bucurade un comerþ civilizat.

Traian DOBRE

„Loviturã“ grea datã bucureºtenilor

Actuala Piaþã Obor, cea maimare din Capitalã, va dispãreaVor avea loc proteste violente ale unora dintre vânzãtorii la

tonetã � O „nenorocire“ nu vine niciodatã singurã – noua

parcare va fi dezafectatã � Pe ruinele mizeriei se va construi o

nouã clãdire impozantã (?!) � Hala încãrcatã de istorie scapã

neatinsã

Piaþa Obor, aºa cum ne-o vom aminti peste ani

Dna Rodica Ioniþã, bucuroasã pentru cã a vândut câþiva peºtiºori exotici

Hala istoricã va scãpa de furia buldozerelor

29nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Boureanu negociazã cu Voiculescu

PC devine pe zi ce trece un partiddin ce în ce mai cãutat de oameniide afaceri, dar ºi de politicienii carenu îºi mai gãsesc locul în formaþiu-nile din care fac parte. De exemplu,Corneliu Vadim Tudor este pãrãsitde oameni de nãdejde care decidsã treacã în barca lui Dan Voicu-lescu (tânãra Olguþa Vasilescu îºinegociazã trecerea la PC, n.r.). Celmai surprinzãtor transfer politic va fiînsã altul, ºi anume înscrierea luiCristian Boureanu – deputatul liber-al suspendat un an din partid pe mo-tiv cã a vorbit ce nu trebuia – în for-maþiunea familiei Voiculescu. Se pa-re cã ºi Boureanu îºi negociazã culiderii conservatori un viitor politic înacest partid, chiar dacã s-ar aºteptaca tânãrul deputat sã se orientezemai degrabã cãtre PD, partid în ca-re are câþiva prieteni, chiar la vârf.

���

„România liberã“, în casã nouã, dar cu chirie de 4-5 ori mai mare

Colegii de la cotidianul „România li-berã“ lucreazã într-un sediu nou, si-tuat în buricul Bucureºtiului. Estevorba de blocul fost „Connex“, depe Str. Nerva Traian, colþ cu bd. Uni-rii, unde gazetarii vor ocupa parterulºi etajul al patrulea. Gurile rele dinredacþie spun cã, în spatele mutãrii,existã o afacere de zile mari, unadevãrat tun. Proprietarul clãdirii nueste altul decât Dan Grigore Ada-mescu, un cunoscut om de afaceri,care mai deþine blocul „Unirea“,hoteluri etc. Onorabilul este în ace-laºi timp ºi preºedintele Societãþii„R“, adicã boss-ul cel mare de la„România liberã“. Pentru cele douãniveluri ale redacþiei, administraþia îiva plãti dlui Adamescu o chirie de 4-5 ori mai mare pe metru pãtratdecât percepea RAPPS la CasaPresei. Vã reamintim cã dl Adames-cu a venit la „România liberã“ înposturã de salvator al ziarului, dupã

izbucnirea scandalului între corpulredacþional ºi un director al GrupuluiWaz, pe atunci acþionar majoritar(deþinea aproximativ 70% din ac-þiuni). Din „milã“, omul român de afa-ceri a cumpãrat jumãtate din acþiu-nile Waz ºi a fost uns, cu sprijinul luiPetre Mihai Bãcanu, preºedinte alConsiliului de administraþie. ªi dacãtot a dat un ban, acum dl Adamescua gãsit o cale sigurã de a-ºi recuperainvestiþia. Cu vârf ºi îndesat!

���

Pãzea, leul greu furã

O datã cu trecerea la leul greu, Gu-vernul lui Tãriceanu, cu complicita-tea Bãncii Naþionale a lui Isãrescu,ne furã ca-n codru. Astfel, toate ta-xele care trebuie plãtite de amãrâ-tul de cetãþean se rotunjesc înplus, în favoarea îmbuibaþilor.Zilele trecute, la AgenþiaCEC de pe Calea Victoriei,la un singur ghiºeu era ocoadã de câteva zecide papagali veniþi sãcotizeze la buzuna-rele ºmecherilor.Asta în timp cela toate cele-lalte 7-8 ghi-ºee, casie-rele visau laprivatizare ºi mãrireasalariilor. Se plãteau diverse im-pozite, taxe de paºaport, taxe detimbru, amenzi etc. Documentele cucare plãteau erau întocmite în leivechi iar plata se fãcea în lei noi,rotunjindu-se de fiecare datã înplus, în favoarea statului. Spreexemplu, dacã trebuia sã plãteºti1.146.000 de lei vechi, þi se eliberachitanþã de 115 lei noi adicã echiva-lentul a 1.150.000 de lei vechi. Dife-renþa de 4.000 de lei vechi esteaproximativ preþul unei pâini, decise poate spune cã statul ne iapâinea de la gurã. La nivel naþional,20 de milioane de locuitori a 4.000de lei fac 80 de miliarde de lei pe zi.În 313 zile lucrãtoare pe an, a 80 demiliarde de lei pe zi, puºculiþa finan-

þelor se umple cu peste 25.000 demiliarde de lei vechi, adicã aproape1 milion de dolari pe an. Bani carevor mãri salariile ºi pensiile aleºilorºi ale rudelor lor ºi vor contribui laschimbarea Mercedesurilor din do-tare cu jeepuri americane Hammer,pentru a nu se face de râs când nevor reprezenta la Uniunea Europea-nã. Români, otrãviþi fântânile, pâr-joliþi pãºunile ºi coaseþi buzunarele.

���

Preºedinte de revoluþionaricu certificat fals

Liga Naþionalã a Luptãtorilor pentruVictoria Revoluþiei din Decembrie1989 ºi a Cinstirii Eroilor Martiri(LNLVRD 89 CEM – încã puþin ºi seterminau literele alfabetului) estecondusã de un impostor care ºi-afãcut toate neamurile revoluþionari.Acum, Rudolf Schmutzer dã din colþîn colþ pentru a reuºi sã preschimbetoate certificatele lui ºi ale familieisale. Site-ul Secretariatului de Stat

Pentru Victoria Revoluþiei este plincu revoluþionari falºi, iar Secretarulde Stat Petriºor Morar din Timiºoarae total depãºit de situaþie, fiind dusde nas cu foarte mare uºurinþã deºmecherii din Bucureºti. Exemplifi-cãm cu litera S: � Schmutzer Adriana Loredana,nãscutã la 09.05.1973 a devenit, înnumele tatãlui... la numai 16 ani,luptãtor pentru victoria Revoluþieiromâne din decembrie 1989, re-marcat prin fapte deosebite, primindcertificatul nr. 542.� Schmutzer Gabriela, nu se ºtieunde s-a remarcat dar s-a învârtit

de certificatul nr. 530.� Schmutzer Iulian, s-a remarcat ºiel, ºi s-a pricopsit cu certificatul nr.11.111, sã trãiascã babacul.� Schmutzer Rudolf, i-a remorcatpe toþi dupã el, sã-i stãpâneascãsãnãtos.Stau la rând în aºteptarea pomenii,cumnata ºi cumnatul. Þineþi aproape.

���

Mulþumim, dragi colegi!

Nu putem decât sã ne bucurãmatunci când unele dintre materialelenoastre sunt fructificate de colegii dela unele cotidiane centrale de mareaudienþã. Se pare cã disputa dintreConsiliul Superior al Magistraturii ºiministeriabila doamnã Macovei de laJustiþie a avut ecoul scontat, dar ºiun impact pe mãsurã în „Evenimen-tul Zilei“ sau „ România Liberã“. Astachiar dacã subiectul a fost tratat maitârziu decât ne aºteptam. Probabilcredea cineva cã ne mai uitã lumea.Nu prea sunt ºanse însã, din mo-ment ce informaþiile prezentate chiarîn aceastã paginã au avut ecou într-un editorial din „Adevãrul“ cu po-vestea radarelor de pe DN 1. Aceleaparate performante despre care„pãsãricile“ noastre bine informatene ºoptiserã cã sunt o povarã pentrubieþii agenþi care îºi ocupã timpul maimult cu scrierea proceselor-verbalepentru cã „instalatorii“ de la Alcatelnu le-au montat ºi terminalul careprinteazã amenzile.

Aceste texte sunt pamflete ºi vor fi tratate ca atare!

Bârfitorul de serviciu

„Cine e orb, surd ºi tace trãieºte o mie de ani în pace“

(Cosa Nostra)

30 nr. 4 � 9-15 ianuarie 2006

Telefoane utile pentru bucureºteni:

Telefoane ºi adrese utile– Bucureºti ºi Judeþul Ilfov –

Primãria Capitalei 305.55.00/305.55.55;Poliþia 955;Pompieri 981; Salvarea 961; Jandarmeria 956; Poliþia Rutierã 9544; Salvarea „Puls“ 973/243.13.13/243.12.22; Salvarea „SOS“ 976/0722.333.000; Spitalul de Urgenþã 962; Stomatologie – urgenþe 211.67.30; Farmacii non-stop 211.95.60; Servicii funerare non-stop 9891;

Ambulanþa veterinarã 9331; Deranjamente Reþea Gaze 9281; Deranjamente Electrica SA 9291; Deranjamente ascensoare (lifturi) 9231/9261; Reparaþii ascensoare 9265; Deranjamente apã-canal 336.9901; Protecþia Consumatorului (OPC) 980/256.97.07; Informaþii Gara de Nord 9521; Informaþii Aeroport Otopeni 204.12.24; Informaþii Aeroport Bãneasa 9371; Automobil Club Român (ACR) 927/222.22.22;

Deranjamente telefonice 921; Informaþii abonaþi Romtelecom 931; Telegrame prin telefon 957; Convorbiri internaþionale 971; RATB 9391; Telefoane externe 971; Interurban 991; Informaþii meteorologice 9591; Administraþia Strãzilor 314.59.28; Protecþia Civilã 982; Protecþia familiei 983

SECTORUL 1Primãria Sectorului 1

Telefon de serviciu permanent: 319.10.13Servicii de urgenþãSpitale:� Spitalul Clinic pentru Copii „Grigore Alexandrescu“,

B-dul Iancu de Hunedoara nr. 30-32, tel.: 659.37.97/212.93.66

� Spitalul Clinic de Urgenþe Oftamologie, Piaþa Lahovari nr. 1tel.: 659.42.10

� Spitalul Clinic de Urgenþã Bucureºti, Calea Floreasca nr. 8,tel.: 230.01.06 /230.01.79

� Spitalul Clinic de Stomatologie „Prof. Dr. Dan Teodorescu“, Calea Plevnei nr. 19, tel.: 314.25.08/315.88.55;

� Spitalul Clinic de Obstreticã ºi Ginecologie „Filantropia“, B-dul Ion Mihalache nr. 11, tel.: 212.89.30;

� Spitalul Clinic de Chirurgie Plasticã, Reparatorie ºi Arsuri,Calea Griviþei nr. 218, tel.: 224.09.47

Poliþie:� Poliþia Sectorului 1, tel.: 212.56.87; � Secþia 1 Poliþie, tel.: 212.56.84; � Secþia 2 Poliþie, tel.: 222.96.01; � Secþia 3 Poliþie, tel.: 313.89.02; � Secþia 4 Poliþie, tel.: 222.41.58; � Secþia 5 Poliþie, tel.: 667.56.98

SECTORUL 2Primãria Sectorului 2

Telefon de serviciu permanent: 209.60.03Servicii de urgenþãSpitale: � Spitalul Clinic Colentina, ªos. ªtefan cel Mare

nr.19-21, tel.: 210.47.85;� Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“,

B-dul Basarabia nr. 21, tel.: 323.22.30;� Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie ºi TBC

Ostearticular „Foiºor“, B-dul Ferdinand I nr. 35-37, tel.: 252.00.57;

� Spitalul Clinic de Urgenþã „Sf. Pantelimon“, ªos. Pantelimon nr. 340, tel.: 255.40.25

Poliþie:� Poliþia Sectorului 2, tel.: 250.69.80, � Secþia 6 Poliþie, tel.: 210.43.35, � Secþia 7 Poliþie, tel.: 242.26.44, � Secþia 8 Poliþie, tel.: 250.69.79, � Secþia 9 Poliþie, tel.: 255.24.33.

SECTOR 3Servicii de urgenþãSpitale:� Institutul de Virusologie – ªtefan S. Nicolau;

ªos. Mihai Bravu nr. 285, tel.: 324.25.90, fax: 324.25.90;

� Spitalul Clinic – Caritas; Str. Traian nr. 29, tel.: 322.02.05, fax: 322.02.05;

� Spitalul Clinic – Colþea Bd. Brãtianu C. Ion nr. 1, tel.: 314.27.44, fax: 311.01.53

Poliþie: � Secþia nr. 10, tel.: 313.69.45; � Secþia nr. 11, tel.: 321.72.12;� Secþia nr. 12, tel.: 324.50.15; � Secþia nr. 13, tel.: 345.07.90; � Secþia nr. 23, tel.: 256.05.66

SECTOR 4Servicii de urgenþãSpitale:� Institutul Naþional de Medicinã Legalã –

Prof. Dr. Mina Minovici – ªos. Vitan-Bârzeºti nr. 9, tel.: 634.38.90, fax: 334.62.60;

� Spitalul Clinic de Urgenþã – Bagdasar-Arseni (Fostul Spital de Neurochirurgie) – ªos. Berceni nr. 12, tel.: 683.68.95, fax: 334.73.50;

� Spitalul Clinic de Urgenþã – Sf. Ioan –ªos. Vitan-Bârzeºti nr. 13, tel.: 334.50.75, fax: 334.59.70;

� Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii – Maria SklodowskaCurie (Fost Budimex) – B-dul Brâncoveanu Constantin nr. 20, tel.: 460.31.24, fax: 337.39.41

Poliþie:� Secþia nr. 14 – telefon ofiþer serviciu: 256.05.66; � Secþia nr. 15 – Str. Emil Racoviþã nr. 2A;

telefon ofiþer serviciu: 461.00.71; � Secþia nr. 16 – Str. Stoian Militaru nr. 103,

telefon ofiþer serviciu: 332.44.34

SECTOR 5 Servicii de urgenþãSpitale:� Spitalul Universitar de Urgenþã Spl. Independenþei

nr. 169, tel.: 224.80.77, fax: 211.05.38; Poliþia: � Secþia nr.17, Str. Grigore Þãranu nr. 10,

telefon ofiþer serviciu: 410.90.02;� Secþia nr.18, Str. Ion Miculescu nr. 14-16,

telefon ofiþer serviciu: 335.17.57;� Secþia 19, Str. Amurgului nr. 17,

telefon ofiþer serviciu: 423.38.91; � Secþia 24, Str. Bazaltului nr. 15,

telefon ofiþer serviciu: 332.49.03

SECTOR 6Servicii de urgenþãSpitale:� Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie – Prof. Dr. Panait

Sârbu, Cal. Giuleºti nr. 5, tel.: 224.93.78, fax: 224.93.75;� Spitalul de Copii – Cotroceni, Spl. Independenþei nr. 200,

tel.: 314.72.21, fax: 212.61.58; � Spitalul Universitar C.F. – Witing, Cal. Plevnei

nr. 142-144, tel.: 212.62.80, fax: 212.60.17Poliþia:� Secþia nr. 20, Str. Fãlciu nr. 52, tel. ofiþer serviciu: 212.60.32; � Secþia 21, Str. Dezrobirii nr. 37, tel. ofiþer serviciu: 434.01.88; � Secþia 22, Str. Braºov nr. 19, tel. ofiþer serviciu: 413.10.20

Judeþul IlfovPrefectura IlfovAdresa: Str. Smârdan nr. 3, sector 3, Bucureºti, tel.: 021/311. 28.62, fax: 021/311.24.84Inspectoratul de Poliþie al Judeþului IlfovCentre zonale:

SNAGOV:� P. Periº – Drumul Judeþean 101 B, Sat Brãtuleºti,

tel.: 267.04.80� P.P. Ciolpani – tel.: 266.80.94� Districtul Snagov – Str. Florilor nr. 1, tel.: 491.06.53� P.P. Gruiu – Sat. Gruiu, tel.: 267.80.38� P.P. Nuci – Str. Poliþiei, Sat Micºuneºti, tel.: 269.61.26BUFTEA:� P.P. Corbeanca – tel.: 266.66.50� Districtul Buftea – Str. ªtirbei Vodã 12, tel.: 225.55.87� P.P. Mogoºoaia – ªos. Bucureºti-Târgoviºte nr. 80,

tel.: 490.44.60� P.O. Chitila – Str. Ion Olteanu nr. 1, tel.: 490.03.23� P.P. Dragomireºti Vale – tel.: 493.62.00� P.P. Chiajna – Str. Eroului nr. 79, tel.: 493.63.33� P.P. Ciorogârla – tel.: 313.71.29� P.P. Domneºti – tel.: 456.52.64� P.P. Clinceni – Com. Clinceni, Strada Principalã

nr. 258, tel.: 456.70.01OTOPENI:� P.P. Baloteºti – Sos. Unirii nr. 4, tel.: 266.12.55� P.P. Moara Vlãsiei – Drumul Judeþean 101 nr. 524,

tel.: 267.20.74� P.P. Grãdiºtea – Com. Grãdiºtea, tel.: 266.26.73� Districtul Otopeni – Str. Mureº nr. 4, tel.: 236.14.75� P.P. Tunari – tel.: 267.55.00� P.P. Dascãlu – Str. Victoriei nr. 85, tel.: 267.31.90VOLUNTARI:� P.P. Petrãchioaia – Com. Petrachioaia, tel.: 315.47.84� P.P. ªtefãneºtii de Jos–Com. ªtefãneºti, tel.: 491.34.97� P.P. Afumaþi – tel.: 232.98.95� Districtul Voluntari – Str. Avram Iancu nr. 16,

tel.: 240.46.46� P.P. Gãneasa – Sat Cozieni, tel.: 315.86.65� P.P. Dobroieºti – Str. Cuza Vodã nr. 59, tel.: 255.74.20� P.P. Pantelimon – Str. Mioriþei nr. 28, tel.: 491.70.35� P.P. Brãneºti – Str. I.C. Brãtianu nr. 81, tel.: 793.12.12POPEªTI LEORDENI:� B.P. Bragadiru – ªos. Alexandriei 249, tel.: 493.20.25� P.P. Cornetu – ªos Alexandriei nr. 140, tel.: 493.21.90� P.P. Mãgurele – Str. Fizicienilor nr. 38, tel.: 493.04.28� P.P. Dãrãºti – Ilfov – Aleea Mihai Eminescu,

Bloc Specialiºti, tel.: 493.02.00� B.P. Jilava – Str. Ungureni nr. 4-6, tel.: 457.01.02� P.P. 1 Decembrie – Str. 8 Martie, tel.: 468.71.07� P.P. Vidra – Com. Vidra, tel.: 468.07.64� Districtul Popeºti Leordeni – ªos. Oltenitei nr. 34,

tel.: 467.41.20� P.P. Berceni – Com. Berceni, tel.: 468.08.31� P.P. Glina – Str. Libertãþii nr. 318, tel.: 467.12.00� P.P. Cernica – tel.: 255.55.07