Consorțiul „United Experts”

Profilul economic al regiunii

transfrontaliere Silistra-Călărași

Acest document a fost creat de către Consorțiul "United Experts", împreună cu

membrii Clubului "Open Society" – Ruse și Camera de Comerț Ruse, conform

contractului de servicii № 95899 din 28.12.2012, în cadrul unui proiect finanțat

prin Programul CBC România-Bulgaria 2007-2013, MIS ETC 564

2

CUPRINS

Partea A: Rezumat

Partea B: Introducere, metodologie, principiile de bază

Partea C: Analiza economică a regiunii Silistra - Calarasi

Partea D: Aplicații: liste cu companii care operează în Silistra si Calarasi

Activitatea "Dezvoltarea profilului economic al regiunii Silistra - Calarasi" este prima

etapă de consultanta pentru implementarea serviciilor «Dezvoltarea a trei pachete

de servicii de afaceri integrate în două centre, inclusiv punerea în aplicare a unui

training de 3 zile pentru descrierea și furnizarea lor", a căror implementare a fost

convenită între autoritatea contractantă - Alianța pentru Inițiative Regionale și

Civile ARCI Filiala Silistra – și experți Consorțiul "United Experts".

Contractul de servicii nr. 95899 din 28.12.2012, pentru proiectul "Reducerea

decalajelor – infrastructură integrată și servicii de afaceri în regiunea Silistra -

Calarasi", finantat de catre Programul CBC Romania - Bulgaria 2007-2013, cod MIS-

ETC 564, beneficiar - ARCI Filiala Silistra.

Consorțiul "United Experts" s-a constituit special pentru executarea contractului

"Dezvoltarea a trei pachete de servicii de afaceri integrate în două centre, inclusiv

punerea în aplicare a unui training de 3 zile pentru descrierea și livrarea lor." În

componența sa intră Clubul "Open Society" - Ruse (partener principal) și Camera de

Comerț Ruse.

Ambele organizații au o vastă experiență în dezvoltarea regională: analize și

prognoze pentru autorităților locale/regionale de dezvoltare economică, inclusiv.

pentru piața forței de muncă; pachete de servicii pentru dezvoltarea afacerilor;

3

furnizarea de servicii pentru agenții economici locali și alte organizații; organizarea

de evenimente.

Această analiză a fost efectuată în perioada august - noiembrie 2013.

4

Partea A - Rezumat

Activitatea "Dezvoltarea profilului economic al regiunii Silistra - Calarasi" este prima

etapă de consultanta pentru implementarea de servicii pentru «Dezvoltarea de trei

pachete de servicii de afaceri integrate pentru două centre, inclusiv punerea în

aplicare a unui training de 3 zile pentru descrierea și furnizarea lor", a căror

implementare a fost convenită între autoritatea contractantă - Alianța pentru

Inițiative Cetățenești Regionale ARCI Filiala Silistra.

Această analiză a fost efectuată în perioada august - noiembrie 2013.

1. Date demografice pentru Regiunea Silistra

Regiunea Silistra are o populație de 117.214 locuitori (Institutul național de

statistică la data 31.12.2012) ceea ce reprezintă 1,6% din populația Bulgariei și se

află printre cele mai mici regiuni din țară.

Caracteristica demografică a regiunii este rezultatul continuu al mai multor factori

și influențe:

• Micșorarea continuă a numărului de nou-născuți datorită scăderii natalității

generale și scăderii numărului de femei la vârsta procreării;

• Schimbarea modelului de familie care presupune concubinajul fără

încheierea căsătoriei;

• Emigrația intensivă, mai ales în rândul tinerilor și a familiilor întregi tinere,

aflate la perioada activă;

• Adâncirea disproporțiilor în distribuția spațială a populației și a proceselor de

depopulare în anumite zone și sate.

Cea mai mare depopulare se observă în municipalitățile Tutrakan, Silistra și

Glavinitsa.

5

La 01.02.2012 populația la vârsta activă în regiunea Silistra era de 80.017

persoane, ceea ce reprezintă puțin peste 66% din populația regiunii.

Persoanele peste vârsta activă reprezintă aproape 20% din populația regiunii, iar a

persoanelor aflate înainte de vârsta activă este de 15.693 sau în jur de 14% din

populația regiunii Silistra.

În grupa de vârstă 15-64 ani Silistra este zona cu cel mai mare procent de populație

inactivă economic - 43,1%, urmată de Kardzhali - 42,6%, Vidin - 40,2%, Sliven -

40,0%.

2. Date demografice pentru Județul Călărași

Județul Călărași ocupă o suprafață de 5088 kmp, ceea ce reprezintă 2,1% din

teritoriul României și se clasează pe locul 28 printre cele 41 de județe ale

României.

Organizarea administrativ-teritorială a județului este următoarea: cinci orașe, 50

comune și 160 sate. Centrul (capitala) județului este municipiul Călărași. Populația

județului este de 309.800 locuitori (1,4% din populația țării). În ceea ce privește

distribuția 38,6% din populație trăiește în mediul urban și 61,4% - în comunitățile

rurale.

Dinamica populației în perioada 1995 - 2012 arată că populația județului s-a redus -

de la 336.176 la 01.01.1995 până la 309.800 de persoane la 01.07.2012, ceea ce

înseamnă 1,4% din populația țării. Atunci când se compară datele din anul 2012 cu

date de la recensământul din 18.03.2002, se observă un declin al populației, cu

14.817 locuitori - principalul motiv pentru acest fenomen este sporul natural

negativ.

6

3. Strategia de dezvoltare a Regiunii Silistra

Principalul document strategic al regiunii pentru perioada 2014 - 2020 a formulat

următoarea viziunea de dezvoltare a regiunii: Regiunea Silistra - îmbunătățirea și

utilizarea potențialului său de creștere și realizarea unei identități de regiune

durabilă pentru creșterea calității vieții a populației din Bulgaria și a zonei Dunării,

cu noi perspective.

Principalele obiective strategice sunt:

1. Dezvoltarea unei economii competitive prin încurajarea inovării în toate

sectoarele și utilizarea potențialului local;

2. Creșterea nivelului de trai prin crearea de noi locuri de muncă, investind în

oameni și de integrare a grupurilor dezavantajate;

3. Îmbunătățirea sustenabilității teritoriale și realizarea echilibrului și coerență

în plan regional, regional, național și internațional.

7

4. Strategia de dezvoltare a județului Calarasi

Strategia de dezvoltare a județului Călărași 2007 - 2013 este orientată către

îmbunătățirea coeziunii economice și sociale prin dezvoltarea relațiilor externe și

promovarea unui model de dezvoltare care să contribuie la coeziunea regiunilor,

inclusiv a județului.

Strategia are următoarele priorități:

Prioritatea 1 - Dezvoltarea și modernizarea județului;

Prioritatea 2 - Dezvoltarea afacerilor, competitivității economice și dezvoltarea

cooperării transfrontaliere și internaționale;

Prioritatea 3 - Dezvoltare Rurală și a eficienței a agriculturii;

Prioritatea 4 - Dezvoltarea resurselor umane și utilizarea eficientă a potențialului

forței de muncă.

• Strategie pentru perioada 2014 - 2020, va fi implementat pe baza

următoarelor priorități-cheie ale Strategiei de Dezvoltare Regională Națională

2014 - 2020, elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrație

Publică:

• • Prioritatea 1: Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale;

• Prioritatea 2 - Dezvoltarea urbană durabilă;

• Prioritatea 3 - Îmbunătățirea competitivității economiei regionale pe

termen lung;

• Prioritatea 4 - eficiența de mediu și de energie;

• Axa prioritară 5 - Sprijin pentru formare profesională și ocuparea forței de

muncă;

• Prioritatea 6 - Sprijin pentru sănătate și asistență socială;

• Prioritatea 7 - dezvoltare rurală și agricultură.

8

5. Documente și planuri strategice ale localităților din regiune

1. Municipalitate Silistra

Planul integrat de restaunare și dezvoltare urbana a orașului Silistra

pentru perioada 2014-2020.

Planul integrat și de dezvoltare urbana a orașului Silistra prevede o serie de

proiecte pentru a crea o imagine modernă a centrului comunitar. Proiectele

planificate vor fi realizate în următoarele domenii:

Zona de influență a fucțiilor publice de mare importanță, zona de influență de

natura socială predominantă C1 (Sud1 și Sud3) și zona de influență de natura

socială predominantă (Nord și Est).

Planul municipal de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020.

Planul formulează următoarea viziunea de dezvoltare a municipalitatii: Silistra – ca

o regiune dunăreana, europeana cu o dezvoltare solida, cu indentitate istorică

și naturală păstrate, economie modernă și resurse umane calificate și cu studii

superioare.

Principale obiective strategice sunt:

Obiectivul strategic 1: Dezvoltarea unei economii competitive locale prin

asigurarea mediului favorabil pentru antreprenoriat, încurajarea inovarii și

ultilizarea potențialului local;

Obiectivul strategic 2: Un standard de viața mai ridicat prin crearea noi locuri de

muncă, crearea de condiții pentru ocuparea forței de muncă de calitate, oferirea

servicii publice de calitate, învățământ și educație competitive, promovarea

învățării pe tot parcursul vieții, includerea socială și asigurarea accesului la

asistență medicală de calitate, promovarea de activitați culturale și sportive;

Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea integrată a teritoriului și îmbunătățirea

stabilității și accesibilității teritoriului.

9

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale în municipalitatea Silistra

(2011 – 2015)

Direcțiile prioritare ale strategiei sunt în conformitate cu nevoile indentificate ale

grupurilor expuse la risc, precum și cu necesitătea de intervenție de urgență

pentru a rezolva problemele fundamentale sociale critice ale locuitorilor din

municipalitatea.

Direcția prioritara 1: Prevenție pentru copiii și familiile cu risc precum și

dezinstituționalizarea asistenței pentru copii.

Direcția prioritara 2: Bătrânii care locuiesc singuri sau persoane cu risc.

Direcția prioritara 3: Bătrâni bătrâni cu dizabilități.

2.Municipalitate Tutrakan

Strategia locala de dezvoltare a Grupului de inițiativa locală pentru

pescuit „Glavinitsa – Tutrakan – Slivo pole”

Principalele obiective ale strategiei:

Obiectivul strategic 1: Creșterea competitivității în sectorul de pescuit prin

îmbunătățirea eficienței angajaților în sectorul de pescuit și prin creșterea valorii

adăugate pentru produsele din pescuit și acvacultură.

Obiectivul strategic 2: Promovarea antreprenoriatul local și crearea

condițiilor pentru dezvoltarea solidă a zonelor de pescuit.

Obiectivul strategic 3: Crearea capacității pentru punerea în aplicare

strategiei locală de dezvoltare.

Strategia de management a proprietății municipale în Tutrakan pentru

perioada 2011 – 2015.

Principalele obiective ale strategiei: asigurarea dezvoltarii solide a municipalitatii,

îmbunătățirea mediul urban, crearea condițiilor pentru afaceri, cultura, sport,

odihna, turism și promovarea securității; indentificarea completă a cantitățile ale

proprietăți municipale; garantarea management-ul eficient și creșterea veniturilor

din gestionarea proprietății municipale; stabilirea imobilelor proprietate

municipală.

10

Programul de activități pentru tineri în municipalitatea Tutrakan pentru perioada 2013 -

2015

Programul are ca scop de a sprijini tinerii în dezvoltarea lor ca cetățeni și persoane

fizice active, cu o contribuție semnicativă în procesul de luarea deciziilor pentru

îmbunătățirea mediu public, bazate pe valorile recunoscute în cadrul Comunității

Europene.

3.Municipalitate Alfatar

Planul municipal pentru dezvoltare 2014 - 2020

Planul are următoarele obiective strategice:

Obiectivul strategic 1: Creșterea atractivității municipalitatii și

imbunătățirea activității de investiții prin modernizarea structurilor de producție

locale și creșterea investițiilor în infrastructura fizică si capitalul uman;

Obiectivul strategic 2: Dezvoltarea potențialului intern al minicipalitatii și

consolidarea indentitatii locale, perfecționarea resurselor umane și promovarea

posibilităților egale pentru asigurarea unui nivel de trai mai ridicat al populației

locale;

Obiectivul strategic 3: Asigurarea dezvoltarii integrate și echilibrate a

localității și renovarea infrastructurii.

Programul de administrare a municipalitatii Alfatar pentru mandatul 2011

– 2015.

Obiectivul principal pentru administrarea municipalitatii Alfatar pentru perioada

2011-2015 il reprezintă utilizarea eficientă a resurselor locale pentru a stabili și

ridica nivelul de dezvoltare economică și socială, atingerea standardelor economice

și sociale din spațiul european.

Pentru a atinge acest obiectiv principal municipalitatea Alfatar trebuie sa realizeze

trei obiective cu termen mediu:

1. Atragerea de investiții pentru îmbunătățirea economiei;

2. Creșterea generala a nivelul de trai și reducerea șomajului;

11

3. Menținere și pastrarea mediul încojurător.

Strategia municipală pentru dezvoltarea serviciilor sociale în

municipalitatea Alfatar pentru perioada 2011 – 2015.

Sunt următoarele direcții prioritare: Prevenția pentru copii și familii cu risc și

dezinstituționalizarea îngrijirii copiilor; Bătrânii care locuiesc singuri și persoane cu

risc; Bătrâni cu dizabilități.

Plan pentru eficiența energetică a municipalitatii Alfatar pentru perioada

2013 – 2016.

Obiectivul principal al dezvoltarii planului municipal pentru eficiență energetica

(PEE) este de a indentifica activitățile și măsurile posibile de a fi luate pentru

economisirea energiei, precum și a programelor și proiectelor pentru

implementarea acestora. De asemenea prin PEE se va determina starea actuală a

consumului de energie la toate obiectivele, pe baza cărora va fi stabilite nivelurile

posibile de reducere costurilor de energie.

Planul-program al municipalitatii Alfatar pentru promovarea ultilizării

energiei regenerabile pentru perioada 2013 – 2020.

Principalele obiective ale programului sunt: Promovarea ultilizării energiei din

surse regenerabile, îmbunătățirea mediului de trai și de muncă, crearea condițiilor

pentru activarea vieții economice în municipalitate, în conformitate cu normele

stabilite pentru substanțe periculose în atmosfreră.

4.Municipalitate Dulovo

Planul de dezvoltare al municipalitatii Dulovo 2007 – 2013.

Principalul obiectiv strategic este: Asigurarea dezvoltarii solide și echilibrate

pentru municipalitate și crearea de condiții favorabile pentru viața și odihna în

localitate.

12

O prioritate pentru dezvoltarea municipalitatii sunt activitățile orientate spre

stimularea dezvoltării afacerilor și atragerea de noi investiții precum și creșterea

angajarii a forței de muncă.

Planul si programul pentru eficiența energetică a municipilatatii Dulovo

pentru perioada 2013 – 2015.

Principalul obiectiv strategic este: Crearea de condiții pentru transformarea loc.

Dulovo intr-o municipalitate eficientă energetic și atingerea unei dezvoltari solide.

5.Municipalitate Kainardja

Document actualizat pentru punerea în aplicare a planului municipal de

dezvoltare a municipilitatea Kainardja 2011 – 2013.

Viziunea planului are căteva direcții: sectorul agricol în curs intens de dezvoltare;

infrastructura tehnică și de transport bine dezvoltate; mediu de viață armonios și

condiții pentru deplina realizare in muncă a populației; păstrarea tradițiilor

istorice și culturale; păstrarea relațiilor interetnice; păstrarea calității mediului

înconjurător.

Punerea în aplicare a obiectivului se refera la 4 obiective strategice:

1. Crearea condițiilor pentru o economie locala dinamică și competitivă.

2. Îmbunătățirea calitații resurselor umane, ocuparea forței de muncă, a

veniturilor și integrarii sociale.

3. Îmbunătățirea calității mediului de trai în toate localitățile municipale.

4. Dezvoltarea teritorială și cooperare.

Programul de management al primariei pentru perioada 2011 – 2015.

Programul repeta obiectivele, prioritățile și măsurile din Planul municipal de

dezvoltare.

Strategia de management al proprietății municipale pentru perioada 2012

– 2015.

13

Aceasta strategie are 2 obiective principale: O mai mare eficiența, eficacitate și

crearea condițiilor pentru o dezvoltare solidă a mediul de afaceri din activitatile de

gestionare a proprietăților – proprietate municipala privată. Construirea unui set de

criterii pentru determinarea gradului corespunzător și selectarea celei mai

potrivite proceduri pentru afacerile cu proprietăți – proprietatea municipală

privată.

Planul de acțiune al municipalitatii Kainardja pentru sprijinirea politicilor

de integrare /2012 – 2014/

Acțiunile prioritare sunt în domeniile de educație, sănătate, locuințe, ocuparea

forței de muncă, statul de drept și non-discriminare, cultura și mediu.

Programul pentru controlarea populației de câini fără stăpân în

municipalitatea Kainardja /2013 – 2016/

Obiectivul programului: stabilirea controlului asupra populației de câini fără

stăpân și al căinilor domestici din muncipilitatea Kainardja; reducerea riscului de

răspândire a bolilor infecțioase și parazitare la oameni și animale domestice prin

activități de vaccinare și deparazitare regulate; creștera responsabilitatii

proprietarilor de câini pe teritoriul municipalitatii în cea ce privește creșterea

animalelor domestice.

La momentul analizei pe teritoriul municipalitatii sunt adoptate și puse în aplicare

Planul pentru realizarea strategiei de dezvoltarea serviciilor sociale pentru anul

2013 și Planul anual de pășunat pentru anul 2013.

6.Municipalitatea Glavinitsa

Planul municipal de dezvoltare al municipalitatii Glavinitsa 2007 – 2013.

Documentul stabilește următoarea viziune a municipalitatii: Municipalitatea

Glavinitsa sa devină o regiune agricolă bine dezvoltată, cu industrie modernă și

stabila, cu o infrastructura modernă, cu un mediu de viața armonios și cu natura și

14

obiective turistice, istorice și culturale păstrate, cu o înalta calitateca a vieții și

forța de muncă calificată, un loc atractiv pentru afaceri, investiții și viața.

Principalulul obiectiv al planului de dezvoltare este: Dezvoltarea solidă și

echilibrată a municipilitatii Glavinitsa prin renovarea și modernizarea agriculturii și

a economiei locale pe baza noilor tehnologii și cunoștințe, îmbunătățirea calității

viații si dezvoltarea locală integrată.

Strategia locală de dezvoltare a FLAG „Glavinitsa-Tutrakan-Slivo pole“

Proiecte prioritare ale municipalitatii Glavinitsa din strategie sunt:

• rețea de energie electrică și apa potabilă până la bazinele de apă;

• construirea unui drum până la bazinele de apă;

• construirea crescătorii de pește și bazine pentru peștele prins;

• construirea unui chei;

• asfaltare până la cherhana;

• construirea unor depozite pentru articole de pescuit;

• îmbunătățirea zonelor turistice de odihnă.

7.Municipalitate Sitovo

Planul municipal de dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013.

Principalul obiectiv strategic este definit ca „Atingerea creșterii economice și

sociale stabile și crearea de condiții pentru dezvoltarea unui sector agricol

competitiv“.

Prioritățile strategice ale planului municipal de dezvoltare sunt:

Renovarea, modernizarea și completarea infrastructurii, care sa înlesnească

dezvoltarea social-economică a municipilitatii; Construirea unui mediu de trai

favorabil, oferind un nou standard de calitate a vieții; Dezvoltarea sectorului

agricol ca o baza pentru economie și angajare a forței de muncă în muncipiu și

pastrarea mediul înconjurător;

15

Dezvoltarea sectorului turistic și susținerea traduțiilor culturale din municipalitate;

Crearea capacități municipale pentru o dezvoltare solidă.

Programul pentru controlarea populației de câini fără stăpân și

înregistrarea câinilor domestici în municipalitatea Sitovo 2013 – 2015.

Obiectivele programului sunt: stabilirea controlului asupra populației de câini fără

stăpân și a câinilor domestici, prin garantarea viații și sănătatii locuitorilor, precum

și siguranța mediului și minimizarea riscurilor de răspândire a bolilor infecțioase

transmite de la animale la oameni.

6. Informații despre piața forței de muncă din reguinea Silistra și

județul Călărași

Datele și indicatorii examinati care caracterizează piața forței de muncă din

regiunea Silistra sunt actuali, – numar înregistrati, structura după sex, structura de

vârstă, structura profesională, structura de învățământ, durabilitatea șomajului,

oameni cu capacitate de muncă scazută, cererea forței de munca pe piața primară

și secundara, numarul de oameni care au început sa lucreze. Perioada examinata

este între anii 2008 – 2013 (datele sunt puse la dispoziție pe 30 iunie din anul

respectiv).

Imaginea sintetizata a pieței de forța de muncă din regiunea Silistra la sfârșitul

lunii iunie 2013 – în cele trei birouri de muncă din Silistra, Tutrakan și Dulovo,

arată că șomerilor înregistrați sunt 8491. Numarul acestora a scazut cu 279 față de

sfărșitul lunii mai 2013. Sunt înregistrate 135 de persoane care cauta loc de muncă,

54 de pensionari și 19 studenți.

Rata șomajului pentru regiunea Silistra, pe baza datelor oficiale, publicate de

Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă din țara este е 18,7% in iunie 2013 și

19,3% în luna precedentă.

După profesie șomerii înregistrati sunt: fără specializare – 59%, cu profesii

muncitorești – 28%, specialiști – 13%.

16

După învățământ din numarul total al înregistraților predomina cei cu învățământ

primar sau inferior, care alcătuiesc 54%, oameni cu studii medii sunt 40%, iar

absolvenții – 6%.

Distribuția pe grupe de vârsta arata că cea mai mare pondere sunt șomerii de peste

50 de ani – 39% din toți înregistrații, cei între 30 până la 49 de ani sunt - 44%, iar

tinerii până la 29 de ani – 17%.

În structura de învățământ a șomerilor ca grup de risc sunt indentificate persoanele

cu învățământul primar sau inferior – 4587 de oameni la data de 30 iunie 2013, mai

mult de jumătate din șomerii de la acel moment. Cel mai puțini sunt cei cu studii

superioare.

Analiza indicatorilor statistici ai județului Călărași arata că rata șomajului în

ultimii ani are tendința de scădere, în perioada 2005 – 2008, apoi din cauza crizei

economice este în creștere neîntrerupta. În 2011 în județul Călărași s-a înregistrat

un nivel al șomajului de 10,4% - cu care județul se află pe al doilea loc la nivel

național, cu o rata a șomajului peste media națională (7.4%). De asemenea s-a

constatat că în 2011 rata șomajului este puțin mai mare în rândul bărbaților

(10.5%), decât în rândul femeilor (10,3).

Mai mult decât atât, datele pentru anul 2011 arata o rata scazută a șomajului în

rândul populației de vârstă cuprinsă între 55 - 64 de ani, și o rata crescută în

rândul tinerilor cu vârstă cuprinsă între 15 - 24 de ani.

17

7. Analiza economică a regiunii Silistra

7.1 Studiul „Profilul regional: indicatori de dezvoltare” ae Institutului de

Economie de piață

Conform studiului din ultimii 10 ani, municipalitatea Silistra nu a reușit să atragă

un numar suficient de capitaluri externe și interne, care să stimuleze activitatea

economica din regiune și să crească nivelul ocuparii forței de muncă și a

veniturilor. Izolarea geografică a regiunii și nivelul scăzut de trai sunt principalele

motive pentru migrarea majoritatii oamenilor spre interiorul țarii.

Analiza IME despre situația economică din regiune a ajuns la concluzia că Silistra

este regiunea cu cel mai scăzut nivel de trai, măsurată ca PIB pe cap de locuitor -

4505 de leva în anul 2009.

Mai mult decât atât, Silistra este regiunea, care a atras cel mai puțin investiții

străine directe în 2010 – doar 14 milioane de euro, în comparație cu anul 2008,

capitalul intern a scăzut peste două ori. Pentru anul 2011 municipalitățile din

regiune (Alfatar, Glavinitsa, Kainardja, Dulovo, Silistra, Sitovo și Tutrakan) au

ultilizat aproape 16 milioane de euro în cadrul programelor operaționale ale UE,

care în conexiune cu numărul populației locală, o pune pe locul douăsprezecea

printre toate regiunile din țară.

Mediul de afaceri este unul din indicatorii, care determina amplasarea Silistrei în

frunte fața de alte regiuni mai bine dezvoltate în plan economic din țara – de

exemplu Burgas, Veliko Târnovo, chiar și Sofia (capitala).

După numărul de întreprinderi la o mie de oameni, regiunea Silistra are 32

întreprinderi/1000 oameni, penultima (împreuna cu Montana) printre cele 28 de

regiuni din Bulgaria, la o distanța mică din ultimul loc - regiunile Kardjali și

Târgoviște cu 31 întreprinderi/1000 oameni.

În afară de Kiustendil, cu o diferentă de 5,84 euro, regiunea Silistra este în capătul

clasamentului după valoarea investițiilor străine directe în sectorul non-financiar

pe cap de locuitor (cu acumulare).

18

În concluzie față de ceea ce se spune mai sus, studiul IME „Profilul regional:

indicatori de dezvoltare” 2012, oferă următoarele date pentru indicatori în

secțiunea «Economia» despre regiunea Silistra:

o PIB-ul pe cap de locuitor în 2009 - 4505.00 lv.

o Rata șomajului (peste vârsta de 15 ani) în 2011 - 13.20%

o Rata de ocupare a forței de muncă (peste vârsta de 15 ani) 2011 - 38.30%

o Întreprinderi la o mie de oameni în 2010 - 32.00 lv.

o Venitul mediu la o persoană din gospodărie în 2011 - 2589.00 lv.

o Cheltuieli de achiziție active materiale pe termen lung la 1000 de oameni în

2010 – 737.37 lv.

o Rentabilitatea vânzărilor în 2010 – 7.20%

o Investiții străine directe în sectorul non-financiar pe cap de locuitor din

populația media anuală (cu acumulare) în 2010 – 117.02 euro

o Sume atrasen din programe operaționale la cap de locuitor în 2011 – 133.06

еuro.

7.2 A două ediție a studiului «Profilul regional: indicatori de dezvoltare»

(2013) al Institutului de Economie de piață

Concluziile negative despre regiunea Silistra din analiza anterioară sunt confirmate

și chiar aprofundate.

Studiul IME, examinând procesele în anul 2012, confirmă faptul că, regiunea Silistra

este una din cele mai puțin dezvoltate din țara, în funcție de criteriile studiate, în

mai multe cazuri este clasată pe ultimele locuri.

Cea mai serioasă problemă este economia, a cărei structura este caracterizată mai

ale de agricultură (un sfert), precum și de dezvoltarea slabă a industriei și

serviciilor.

Silistra a atras cea mai mica parte din investițiile străine directe din toate

municipalitățile din țara. La acest lucru probabil a contribuit starea slabă a

infrastructurii și mediul de afaceri insuficient. După standardul de viața, regiunea

este pe ultimă poziție din țara, cu PIB-ul pe cap de locuitor de 4485 lv./persoană în

anul 2010, care este mai scăzut decât același indicator în 2009 - 4505 lv./persoană,

19

sau doar 48% din media națională. Activitatea economică este scăzută, numărul de

întreprinderi la 1000 oameni din populația este de 32, care este departe de media

națională (50). În perioada 2007-2011 numărul companiilor a crescut cu 310, dar în

principal aceastea sunt întreprinderi micro, care într-o mare parte sunt fără

personal angajat.

Regiunea Silistra are o structură specifică a economiei. Tipică pentru ea este o

pondere mare a agriculturii la valoarea adăugată brută - 24,6% (cea mai mare cotă

a sectorului primar din țară în 2011), care este mai mare decât cel al industriei

(19,1%).

Activitatea economică slabă într-un anumit sens este compensată de relativ buna

activitatea a instituțiilor locale pentru a atrage fonduri din programe operaționale

ale Uniunii Europene. La sfârșitul anului 2012 au fost atrase aproximativ de 163,2

lv. pe cap de locuitor, dar ca valoare este încă mai mică decât media națională

(171,4 lv./persoană).

Regiunea are cel mai mare număr de ferme (13500) din regiunea Nord-Centrală,

ceea ce contribuie cu 18% la ocuparea forței de muncă. Pe cap de locuitor sunt

aproximativ 14,4 decari de teren cultivat, ceea ce este cu dublu mai mult decât

indicatorul pe țară.

7.3 Clasamentul «TOP-100 – companii și holdinguri, conducătoare în economia

Bulgariei»

Companiile sunt clasificate de către BCCI după următoarii indicatori:

o Modificarea veniturilor din vânzări de bunuri și servicii

o Profit de 100 de leva din capitalul propriu

o Profit de 100 de leva din venituri de vânzare

Condiția este ac companiile sa închidă anul cu profit și venituri nete din vânzări, cu

100000 de leva mai mult în comparație cu anul precedent.

Clasamentul din anul 2012 include o singură companie din regiunea Silistra – Kainak

SRL, care lucrează în domeniul comerțului. Este clasată pe locul 39 după veniturile

nete din vânzările din 2012 (2011).

20

7.4 Analiza a situației și dezvoltarea întreprinderilor bulgare pe sectoare și

regiuni

Analiza a fost realizată de către Camera de Comerț din Bulgaria în cadrul

proiectului „Dezvoltarea și implementarea unui sistem de informare pentru

evaluarea competenței forței de muncă pe sectoare și regiuni”, finanțat prin

programul operațional «Dezvoltarea resurselor umane». Scopul studiului, publicat

în anul 2013, este de a examina starea sectoarelor deosebite, folosind datele de

raport pentru anul 2011, și pentru a face selecția companiilor conducătoare din

sectoarele de pilot, despre care vor fi elaborate analize sectoriale. Întreprinderile

sunt grupate în următoarele secțiuni: „Agricultura”, „Industrie de producție”,

„Industrie de rafinare”, „Construcții”, „Energie electrică, gaze, apă, deșeuri”,

„Comerț” și „Servicii”.

În sectorul «Producție de carne și produse din carne» sunt examinate 196 de

întreprinderi. Compania din Silistra «Dulovo Alfa» SRL este indicată pe primul loc

printre cele 20 de întreprinderi conducătoare după indicatorul «ritm de schimbare

în vânzări». Pe același indicator, pe locul 15 este clasată o companie tot din Silistra

- «Aktual» SRL.

În sectorul „Producție de mașini și echipamente generale și speciale”, studiul

include 846 de întreprinderi bulgare. În clasamentul de TOP 20 după indicatorul

„număr de angajați” pe locul 18 este indicata compania «ZMM Stomana S.A. -

Silistra», cu 264 de angajații în 2011 (angajații in companie au fost 279 în 2010).

În sectorul „Producție de lemn și produse din lemn” sunt examinate 132 de

întreprinderi bulgare. După gradul de dezvoltare compania din Silistra „Fazerles”

S.A. este pe locul 4, cu un index de 0,9644 pentru perioada 2009-2011.

Compania „Buldeks” SRL din Silistra este inclusa în clasamentul de 20 companii

bulgare conducatoare după indicatorul „numar de angajați” în sectorul „Producție

de lapte și produse lactate” – pe locul 19 cu 98 de angajati în 2011 (106 de angajati

în 2010).

SC „Djili Soy – Djihanghir Ibryam” din Dulovo, regiunea Silistra, este pe locul 5 în

clasamentul după gradul de dezvoltare a celor 20 de companii bulgare

21

conducătoare, după indicatorul „Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor,

fără mâncare gătită” cu indexul de 0.9674. În acest sector, analiza BIA cuprinde

114 de companii.

În același sector „Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fără mâncare

gătită” indicatorul „tempo de schimbare în vânzări” indică o altă companie din

Silistra – Istar Eco Consult S.A., printre cele 20 de întreprinderi bulgare

conducătoare. Se află pe locul 19, cu un spor de 18,55% pentru anul 2011/2010 și

sporit cu 59,36% pentru anul 2010/2009.

Compania din Silistra „Elikom Elektronic-Georgiev” SRL este pe locul 8, cu indexul

de 0.9548, printre cele 20 de companii conducatoare in sectorul „Producție de

mașini de utilitate generală, neclasificate în altă parte” (secțiunea «Mecatronică și

automatizare”), clasicate pe indicatorul „grad de dezvoltare”.

7.5 Strategia regională de dezvoltare a regiunii Silistra în perioada 2014 –

2020

Concluzia principală din partea analitică a strategiei este că IMM-urile nu sunt încă

suficient de competitive (în special cele mai mici), în cea ce privește accesul la

finanțare, inovare, proprietatea intelectuală, internaționalizarea și punerea în

aplicare a celor mai bune practici.

Reprezentanții afacerilor din regiunea Silistra determina cele mai mari din

probleme în felul următor:

o lipsa de piață - 31.8%;

o concurența neloială - 30.4%;

o capital insuficient - 14.7%;

o baza normativă slabă- 11.9%;

o credite nerentabile și imposibile - 10.05%;

o regimul de licențiere - 7.9%;

o lipsa de mână de lucru calificată - 7%;

o concurență - 3.1% și alte.

22

O alta constatare importantă este aceea că regiunea are un potențial mare de

dezvoltare a agriculturii. Creșterea producției agricole în perioada de dupa anul

2009 este peste media națională și a celorlalte regiuni din Regiunea Nord-Centrală.

Terenul arabil pe cap de locuitor este 14.4 decari, care este deasupra valorilor

indicatorului mediu al NCR (10.0 decari/persoană) și de peste 2 ori deasupra

mediei naționale (6.6 decari/persoană). Combinația favorabilă după tipurile de

teren fertil, condițiile climatice și morfostructurile reliefului sunt condițiile

necesare pentru dezvoltarea zonei ca o regiune agricolă intensivă, iar tradițiile

vechi în cultivarea plantelor și creșterea animalelor determină agricultura ca un

sector prioritar. Numărul de ferme din regiunea Silistra după datele de la INS este

de 13500 sau 31.3% din fermele din Regiunea Nord-Centrală (RNC) și 3.6% din cele

din țara. Regiunea Silistra are cel mai mare număr de ferme în RNC.

În regiunea Silistra nu există grupuri de acțiune locală (GAL-uri) înregistrate pe axa

4 a Programului Lider de dezvoltare a zonelor rurale. Exista o posibilități ca acest

lucru sa se întâmple în următoarea perioadă de programare 2014 – 2020.

A fost creat Grupului de inițiativa locală de pescuit (FLAG) „Glavinitsa – Tutrakan –

Slivo pole” prin pragramul operațional de dezvoltare a sectorului «Pescuit» pentru

perioadă 2007-2013.

7.5 Analiza a economiei regionale și posibilitățile de dezvoltare a regiunii

Silistra

Analiza este executată de SEENews Research&Profiles, brand al ALL Data

Processing Inc., la comanda Bulgaria ON AIR în octombrie 2011.

Lucrarea concluzionează că, în cea ce privește cel mai mic salariu mediu, regiunea

Silistra este pe locul trei, după regiunile Vidin si Kardjali. Salariul pentru angajații

cu contract de muncă în regiunea Silistra este cel mai mic din Regiunea Nord-

Centrală în primele șase lunii al anul 2011, iar în iunie a fost de 499 de lv., față de

555 de lv. mediu pentru regiune și 629 de leva mediu pentru țara.

Studiul ajunge la concluzia că pentru cele mai importante activități economice din

Silistra, o mare parte din valoarea adăugată în regiune este produsa din sectorul

23

serviciilor, urmate de industrie și agricultură. Principalele subdomenii ale industriei

sunt:

o industrie alimentară – prelucrarea carnii și industria de morărit

o construcții de mașini – mașini de prelucrarea metalelor

o materiale de construcție – produse din beton și furnir

Ca agenți economici majori în regiune, studiul indica următoarele companii:

Industrie alimentară:

Mekon S.A. – Silistra – prelucrarea cărnii

Kremonini S.A. – Silistra – prelucrarea cărnii

Producție de materiale de construcție:

Bramak sisteme de acoperiș SRL – Silistra – producție de produse din beton

Fazerles S.A. – Silistra – producție de furnir

Construcții de mașini:

ZMM Stomana S.A. – Silistra – producție de mașini de prelucrarea metalelor

Activitatea logistică:

Parcul industrial dunărean S.A. - Silistra

Studiul a ajuns la următoarele concluzii generale pentru profilul economiei regiunii

Silistra:

o condiții excelente pentru dezvoltarea turismului cultural, cu iahturi si

ecoturism.

o există toate condițiile pentru dezvoltarea agriculturii de înaltă

productivitate.

o cele mai cultivate sunt cerealele, urmate de legume; creșterea animalelor

joacă un rol secundant în agricultura din regiune.

o o concentrare puternică a producției și serviciilor în centrul regional.

o potențial neexploatat pentru cooperare transfrontalieră cu România.

o potențial de dezvoltare a turismului – în principal datorită fluviului Dunarea

și a lacului Srebarna.

o cea mai mică parte a investițiilor străine din toate regiunile din țara.

o puține resurse ultilizate din programele operaționale ale UE.

24

7.6 Analiza socio-economică despre nevoile Programului Operațional

„Dezvoltare regională” pentru perioada 2014-2020”

Analiza este realizată de Asociația „Analize regionale pentru anul 2014” în cadrul

proiectului “Dezvoltarea regională” pentru perioada 2014-2020; este actualizată la

sfârșitul anului 2011 – începutul anului 2012.

Acest studiul confirmă concluziile din altele analize despre distribuirea

dezechilibrată a produsul intern brut pe regiunile din țara.

Aproximativ 40% din produsul intern din țara este realizat în regiunea Sofia-oraș.

Valorile cele mai înalte ale produsului intern brut sunt în următoarele regiuni:

Plovdiv, Varna, Sofia, Burgas, Stara Zagora, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo,

Pazardzhik, Blagoevgrad și Haskovo. La polul opus este regiunea Vidin cu PIB sub

500 de milioane de leva. In jurul acestui nivel de PIB sunt și regiunile Razgrad,

Silistra și Targovishte.

În Sofia-oraș aproape 25% din PIB este creat din industriei. Alte regiuni cu pondere

înaltă in acest sector sunt Sofia, Plovdiv, Stara Zagora si Varna. La polul opus cu

PIB-ul în acest sector de 69 milioane de leva este regiunea Vidin, în timp ce alte

regiuni cu pondere scăzută, au valori în intervalul de 150-200 de milioane de leva.

Acestea sunt regiunile: Montana, Razgrad, Silistra, Dobrich, Targovishre, Yambol și

Kiustendil.

În alt sector economic – agricultura și economia forestieră, diferențele teritoriale

sunt, de asemenea, foarte mari. Deși, în regiunea Silistra acest sector este unul

puternic și cu tendințe mari de dezvoltare, analiza nu indica regiunea printre

liderii cu produs intern brut din agricultură. Cel mai mare PIB în sector este in

regiunile Plovdiv, Dobrich și Blagoevgrad, iar cel mai puțin din Sofia-oraș, Pernik,

Kiustendil și Gabrovo.

Puțin peste 16% din producția produsă în industria de prelucrare este creată în

Sofia-oraș și regiunea Burgas. Următorii lideri în aceasta industrie sunt regiunile

Sofia, Plovdiv, Blagoevgrad, Stara Zagora, Varna și Ruse. Industria de prelucrare

este cel mai slab dezvoltată în regiunea Vidin, cu producția produsa în anul 2009 de

25

85 de milioane de leva. Alte regiuni, care se afla in partea jos din acesta listă, care

au creat producție de 220-500 de milioane de leva, sunt Silistra, Kiustendil,

Yambol, Kardzhali, Smolyan, Vratsa, Montana, Razgrad, Dobrich și Targovishte.

Structura PIB-ului pe principalele sectoare economice – agricultura, industrie și

servicii, în regiunile din țara, este similară. Cea mai mare cotă, peste 50%, este

reprezentată de servicii, urmate cu aproape 30-40% de industrie, în timp ce

agricultura și economia au cea mai mică cotă – în jur de 7-12%.

Dacă tendințele actuale continua în viitor, putem să ne așteptăm, că în perioada

până în anul 2020, expansiunea sectorului de servicii să continue, mai ales pe baza

industriei și agriculturii. O altă tendința este creșterea produsului intern brut în

toate regiunile. Cu toate acestea este de așteptat, ca diferențele interne regionale

și intraregionale, sa rămână ridicate până în anul 2020.

Dezvoltarea economică a unei regiuni este ține în mare parte de accesibilitatea

acesteia. Orașele regionale sunt centre cu importantă națională și regională. Raza

de 60 de minute (arealul din jurul orașului centru) oferă o idee despre accesul

național la orașul respectiv. Raza de 30 de minute – se referă la accesibilitatea

regională, iar raza de 15 minute – la legăturile locale ale orașului cu orașele

vecine. Analiza arată, că în Bulgaria orașele cele mai accesibile pentru transport și

comunicare sunt orașele Sofia și Stara Zagora. Din fiecare dintre ele se poate

ajunge în timp de 60 de minute în 4 orașe regionale vecine. În capătul listei sunt

cele mai puțin accesibile 4 orașe – Burgas, Smolyan, Vidin și Silistra. În timp ce în

Burgas se va schimba aceasta situație odată cu terminarea construcției autostrăzii

Trakia, Smolyan trebuie să-și planifice dezvoltarea sa pe termen lung, datorită

acestui fapt obiectiv.

Celelalte două orașe pot rezolva problema de accesibilitatea chiar și mai dificil în

anumite condiții. Vidin va fi mai aproape de Montana, numai dacă Е 79 devine

autostradă, iar Silistra – doar dacă va fi construit un drum de clasa întâi până la

Dobrich sau autostrada până Ruse. După cum se poate vedea, Vidin are o șansă sa

se conecteze mai bune în Bulgaria dacă se deschide drumul Bulgarei spre Europa, în

timp ce în Silistra încă nu este planificat acest fel de investiții.

26

7.7 Strategia generală de marketing și determinarea nișelor de piață

Potențialul turistic al regiunii Silistra, determinat de resursele naturale, istorice și

sociale, este subliniat în mai multe studii regionale. Pe această tema este și

documentul „Strategia generală de marketing și determinarea nișelor de piață”

realizat de Alianța pentru inițiative civile regionale – filiala Silistra, pentru crearea

unei politici de marketing generale, bine concepute și coordonate, în domeniul

turismului din regiunea transfrontalieră Silistra-Călărași, care să o transforme într-

o destinație turistică atractivă.

În lucrare se relevă faptul că majoritatea facilităților de cazare din regiunea

transfrontalieră se află în jurul sau aproape de centrele urbane – loc. Călărași și

Silistra. Cu toate acestea, în ultimii ani a crescut interesul spre oferirea locuri de

cazare și în localitățile mai mici din regiune (satele Srebarna si Vetovo), acestea

fiind mai ales de tipul „case de oaspeți” și hoteluri de familie. Localizarea lor este

într-o mare măsura determinată de prezența și aproprierea de o atracție turistică,

cel puțin cu condiții minimale de vizită – drumuril eco, locuri de observare și alte.

Au aproximativ 2-3 camere, hotelurile de familie putând găzdui și grupe de 12-15

persoane. Indiferent de dezvoltarea relativ rapidă, aceste obiective rămân totuși

cu grad ocupare scăzut. Ar trebui marcat faptul că obiectivele de tip vile, case de

oaspeti, hoteluri de familie, etc., pot fi cuprinse greu in statisticele oficiale pentru

a marca tendințele lor de dezvoltare, dar creșterea numărul lor este evident din

anunțurile de pe site-urile diferite pentru turismul ecologic si rural.

În principal, dezvoltarea serviciilor hoteliere de pe ambele maluri ale Dunarii,

urmează diferite modele. Statisticele oficiale teritoriale din regiunea

transfrontalieră Silistra – Călărași, arată că pe acest teritoriul există peste 30 de

hoteluri (incluzând și moteluri), cu capacitatea de peste 1300 de locuri. În regiunea

Silistra a fost recunoscută o creștere cu peste 2 ori mai marea a hotelurilor

înregistrate în perioada anilor 2004-2010, în timp ce în județul Călărași locurile de

cazare rămân relativ constante. În partea bulgară numărul de paturi a crescut cu

aproape 36% numai în doi ani - 2008-2010, dar este recunoscut că oferta depășește

cererea. Scăderea drastică a gradului de ocupare este cauzată de reducerea

27

călătoriilor de afaceri, că urmare a crizei financiare. Turismul de afaceri este

considerat ca o sursă principală de venituri în industria hotelieră. În perioada anilor

2008-2010, odată cu creșterea investițiilor în România și Bulgaria, a crescut treptat

și ponderea călătoriilor de afaceri. Odată cu restabilirea progresivă a economiei,

turismul de afaceri se va caracteriza ca un segment cu potențial al pieței

turismului, care va asigura vizitatori și în alte perioade, în afară de weekend-urile

sau vacanțele de odihnă.

Cea mai mare parte din facilitățile hoteliere este caracterizată de hotelurile de

două și trei stele, unde se oferă o gama completă de servicii, în conformitate cu

cerințele și reglementările legale, precum și de serviciile suplimentare turistice –

transport, informații, spa, etc.

În regiunea transfrontalieră există două hoteluri de cinci stele, aflate pe teritoriul

orașului Silistra. În anul 2010 aici au fost înregistrate peste 35% din toate cazările

din regiunea Silistra. Aceasta poate fi definită ca o tendință pozitivă de dezvoltare

a industriei hoteliere, pe seama industriei parahoteliere. Practic, cazarea în bazele

hoteliere este preferată de turiștii care sunt interesați de moștenirea culturală și

istorică. Însă, cercetările au arătat că hotelurile în sine nu sunt un factor de

motivație pentru călătorie.

Cum se reflectă potențialul turistic asupra profilului economic în regiunea

transfrontalieră?

Turismul intern are un impact pozitiv asupra microîntreprinderilor – magazine și

restaurante locale. Caracteristicile acestei piețe, nu sunt bine studiate până la

această data.

Pentru turismul extern cea mai bună alternativă este asociată de dezvoltarea

turismului fluvial, deoarece de acest lucru este favorizat de Dunăre, care desparte

partea bulgară de partea română în regiunea transfrontalieră. Mai multe companii

de croazieră organizează excursii pe Dunărea care includ trecerea prin regiunea

Silistra – Călărași. Unele companii organizează și vizite în orașe, vizita unui oraș

durând aprox. 6 - 7 ore. Lipsa unor porturi de pasageri bine concepute joacă un rol

important împiedicând dezvoltarea acestui tip de turism.

28

Principalele produse vândute în acest moment sunt legate de turismul legat de

natura (ornitologic, ciclo-turism și turism ecologic) și de turismul legat de

moștenirea culturală (pelerinaj, religios, educativ, etc). Cu excepția rezervatiei

biosferei „Srebarna” nu există altă atracție turistică bine dezvoltată, lipsind și

informațiile cu privire la atracțiile potențiale de dezvoltare și accesul la acestea.

Toate acestea creează condiții pentru noi nișe de piața, discutate în detaliu în

documentul citat a ARGI – filială Silistra „Strategia generală de marketing și

indentificarea nișelor de piață”, spre care trebuie să se concentreze mijloacele

economice noi sau disponibile și să fie elaborate noi produse, generalizând venituri

și creșterea ocupării forței de muncă. Se așteaptă ca mai ales întreprinderile mai

mici să beneficieze de aceste ocazii decât cele mijlocii.

Principalele concluzii privind starea și dezvoltarea turismului în regiunea

transfrontalieră Silistra – Călărași pot fi sintetizate după cum urmează:

o Cotă parte de piață scăzută ca destinație turistică. Ambele regiuni sunt

printre ultimele locuri vizitate din România și Bulgaria;

o Cheltuieli relativ mici făcute de turiștii din România și Bulgaria;

o În structura circuitul turistic prevalează turismul de tranzit, care este

caracterizat cu costuri reduse din partea turiștilor;

o Cea mai mare parte sunt cetățeni din România (în regiunea Silistra) și

bulgarii (în județul Călărași) – mai ales în tranzit.

7.8 Percepția companiilor din regiunea transfrontalieră România-Bulgaria

despre mediul de afaceri

Analiza a fost întocmită ca urmare a punerii în aplicare a proiectului strategic

„Situația social-economică si dezvoltarea regiunii transfrontaliere România -

Bulgaria” în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră România – Bulgaria

2007-2013. Pertenerii acestui proiect sunt Fundația pentru democrație, cultura și

libertate – filiala Călărași (FDCL), România – partener lider, Asociația

municipalităților dunărene „Dunarea" (ADO „Dunav"), Belene, Bulgaria - partener 2;

29

Camera de comerț, industrie și agricultură Călărași (CCIACL – Călărași), România –

partener.

Datele din studiu sunt valabile pentru septembrie – octombrie anul 2011. Sunt

acoperite 1184 de întreprinderi din 7 județe din partea română și 816 de

întreprinderi din 9 regiuni din partea bulgară.

În analiza de mai jos a raportului sunt extrase date, fapte și constatări, cu privire

în primul rând la regiunea Silistra și judetul Călărași, dar în același timp și despre

regiunile învecinate și despre toată zona transfrontalieră, cu prezumția că

Centrului logistic de dezvoltare a antreprenoriatului din Silistra are capacitatea să

orienteze câteva din serviciile sale si spre agenți economici într-un perimetru mai

larg, care, în mod direct sau indirect, poate îndrepta interesele sale spre regiunea

Silistra-Călărași.

o Situații economice ale firmelor înrăutățite

o Dificultăți la punerea în aplicare activităților firmelor - căutare

o Dificultăți la punerea în aplicare activitatea companiei – oferte

o Responsabilitate socială a firmelor

o Lipsa unui sistem educațional și al cercetării

o Infrastructura de transport, cuminicare, energie și urbana subdezvoltată

o Oportunități pentru mediul de afaceri în zona transfrontalieră

o Oportunități de turism

30

8. Analiza economică a județului Călărași

Din analizele făcute rezulta că mediul de afaceri din județul Calarasi se bazează în

mare parte pe industrie, servicii și agricultură. Datele arată o pondere mare a IMM-

urilor în activitatea economică totală, și un număr de investiții străine directe cu un

impact puternic asupra industriei din județ.

Prezente sunt ramuri ale economiei naționale:

• producția de gaze și biocombustibili rari (Călărași și Lehliu);

• construcții (Calarasi);

• producția de alimente (Calarasi);

• fabricarea produselor textile (Calarasi, Oltenița).

În Calarasi au dominat industriile: metalurgica (aproximativ 25%), industria

alimentară (aproximativ 25%), producția de minerale nemetalice (aproximativ 15%),

producția de produse chimice (aproximativ 12%), fabricarea de articole de

îmbrăcăminte (aproximativ 9 %).

Mai jos sunt listate numele companiilor care formează în mare măsură perspectivele

economice din Calarasi.

În orașul Călărași:

o Aldis - Industria alimentară

o Saint-Gobain Glass - producător de sticlă

o Avicola - Industria alimentară

o Catex - industria textilă

o Comceh - industria celulozei și hârtiei

o Donasid - metalurgie

o Sidertrans - industria mijloacelor de transport

o Martifer - construcții metalice

31

În Oltenița:

o Navona - industria construcțiilor navale

o Nutricom - agricultura

o Stentor - industria construcțiilor navale

În orașul Lehliu Gara:

o Martifer - biocarburanți

În Chirnogi - agricultura

La sfârșitul anului 2011, numărul de companii active in județul Calarasi, in funcție

de mărime este, după cum urmează:

• întreprinderi micro (până la 10 angajați și mai puțin cu 2 milioane de euro

cifra de afaceri.) - 3676

• întreprinderi mici (până la 50 de angajați și mai puțin de 10 milioane de euro

cifra de afaceri) - 446

• medii (până la 250 de angajați și mai puțin de 50 milioane de euro cifra de

afaceri) - 64

• companii mari ( peste 250 de angajați și peste 50 de milioane de euro cifra de

afaceri) - 13

Deoarece județul Călărași este o regiune de câmpie, agricultura este un sector

economic important. Terenul pentru agricultura ocupa 426696 ha (2,9% din

suprafața agricolă a țării - în 2011) - mai mult de 84% a județului, din care 97,4%

este teren arabil.

În 2004, suprafața agricolă a județului este de 1599 de hectare, mai ales culturi de

cereale, culturi pentru uleiuri vegetale și altele. Majoritatea solurilor au diferite

tipuri de humus și soluri aluviale de fertilitate ridicată. Pășunile, viile și livezile au

scăzut în mod semnificativ ca suprafață în ultimii ani. Un sector important al

32

economiei județului este agricultura, care se bazează pe forța de muncă în acest

sector (peste 50%) și cota de teren agricol (84% din județ).

Pentru Calarasi agricultura - care oferă populației alimente, precum și mari cantități

de materii prime pentru industria alimentară și non-alimentară - este una dintre

cele mai importante resurse pentru dezvoltare.

Agricultura în județul Călărași se caracterizează printr-un număr mare de ferme

mici situate în zonele rurale. Agricultorii produc în principal pentru consumul

propriu și doar o mică parte din această producție este data spre vânzare.

Dezechilibrul vine exact din diferența dintre numărul mare de ferme mici și numărul

mic de ferme care gestionează suprafețe mari de teren.

Mai mult decât atât, gradul mic de conștientizare, cultura managerială slaba,

neînțelegerea tehnicilor moderne de marketing duce la niveluri ridicate de sărăcie și

producție slabă. Micii fermieri nu sunt dispuși să se alăture în asociații pentru a

crește producția și de a beneficia de cel mai bun preț al produselor.

În zonele rurale, veniturile altele decât din agricultură sunt foarte mici și aproape

inexistente.

Regiunea este caracterizată de agricultură și pescuit industrial.

Sectorul serviciilor în ultimii ani a făcut progrese. Companiile care lucrează în acest

domeniu, în județul Călărași, acoperă acum o gamă largă de activități și servicii

bancare, asigurări, transport, imobiliare, telecomunicații și servicii poștale, turism,

educație, sănătate și asistență socială, consiliere și mai mult.

Cu toate acestea, sectorul de servicii rămâne relativ mic, iar acesta este unul dintre

principalele puncte slabe ale structurii economice a județului, reflectând

incertitudinea la nevoile populației și pentru alte sectoare ale economiei județului.

În ultimii ani a existat o tendință pozitivă în domeniul serviciilor bancare și de

asigurări.

Cele mai multe bănci au introdus un sistem de plăți prin card și oferte de alte

servicii - de exemplu, un sistem de plata a salariilor prin intermediul conturilor

curente personale, furnizarea de consultanță financiară, evaluările de viabilitate,

plățile către furnizorii de utilități de creditare.

33

Există, de asemenea, o creștere a volumului companiilor de asigurare, serviciilor

poștale și de telecomunicații, după liberalizarea pieței au tendința de dezvoltare

pozitivă.

Alte servicii sunt orientate spre servicii de catering, hoteluri, turism, agenții de

turism și transport. În ultimii ani, o tendință de creștere se observă în serviciile de

sănătate, dar, de asemenea, în servicii, în sprijinul dezvoltării economice -

consultanta de afaceri, consultanta de tehnologie, publicitate, servicii de

contabilitate, serviciilor de intermediere de afaceri, etc desfășurate de ambele

companii private și non-guvernamentale. organizații.

Calarasi are potențial turistic care permite dezvoltarea diferitelor forme de turism

alternativ: cultural, ecumenic, ecologic și turism rural. Dunărea este o condiție

prealabilă pentru atracții turistice importante, dar insuficient folosită cu un număr

mare de insule pitorești, vânătoare și pescuit. Ar trebui să fie menționate rezervația

naturală: pădurea Ciornuleasa – Rezervație naturala, insula Iezer Calarasi, ostrovul

Haralambie – rezervație, ostrovul Ciocănești - rezervație, ostrovul Șoimul-

rezervație.

34

9. Strategii, programe și reglementări care influențează regiunea

Silistra – Calarasi

• Strategia UE pentru regiunea Dunării

• Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională a Republicii Bulgaria pentru

perioada 2012-2020

• Programul Național de Dezvoltare: Bulgaria 2020

• Conceptul de Amenajare a Teritoriului Național de Dezvoltare 2013-2025

• Programul național de reformă al Republicii Bulgaria 2012 - 2020

• Programul Operațional "Regiuni în creștere", 2014 - 2020 (proiect)

• Programul de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (proiect)

• Program de cooperare transfrontalieră România - Bulgaria 2014-2020

(concept)

• Strategia Regională de Dezvoltare a Serviciilor Sociale (2011 – 2015) Silistra

• Strategia de integrare a romilor din Silistra 2012-2020.

• Acordul de parteneriat pentru România 2014 - 2020 (proiect)

• Strategia regională pentru îmbunătățirea siguranței traficului rutier pentru

perioada 2012 - 2020 (Silistra)

• Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă din România 2013 - 2020 –

2030

• Programele Operaționale din România pentru perioada 2014 - 2020.

• Planul Național Strategic pentru optimizarea întreținere de căi navigabile

din România pentru perioada 2011 - 2020

• Planul Integrat de Dezvoltare Urbana a municipiului Calarasi, județul

Calarasi 2009 – 2015.

35

10. Date despre proiecte implementate pe teritoriul reg. Silistra și

jud. Călărași

10.1 Regiunea Silistra

În funcție de sistemul de informații pentru management și monitorizare a

instrumentelor structurale UE (MIS) și publicațiile de pe site-urile din Silistra în

perioada 2007 - octombrie 2013 au fost implementate sau sunt în curs de punere în

aplicare 112 proiecte în cadrul programelor operaționale din Bulgaria. Nouă dintre

proiectele aprobate au fost terminate. Activitățile proiectelor în cadrul programelor

operaționale au investit aproape 96 milioane leva pentru îmbunătățirea

infrastructurii, mediului de afaceri și sprijin pentru persoanele defavorizate.

Proiectele sunt implementate în direcții și domenii diferite, de către diferiți

beneficiari. În scopul analizei noastre am pus accent pe cele care contribuie la

îmbunătățirea climatului de afaceri în regiune, infrastructura, serviciile și starea

forței de muncă.

Toate localitățile din Silistra au utilizat resurse din programele operaționale pentru

a spori capacitatea personalului administrativ și prin urmare, a cetățenilor,

întreprinderilor și potențialilor investitori.

Cu toate acestea, doar 11 companii din regiune au beneficiat de fondurile

structurale pentru a-și îmbunătăți capacitatea lor în regiune și pe piețele externe.

Un centru comunitar și trei ONG-uri din zona au implementat un proiect cu

finanțare europeana pentru a îmbunătăți situația grupurilor vulnerabile pe piața

muncii.

Investițiile în viitor se fac pentru o școală profesională de management in afaceri,

de administrare și de servicii, acesta fiind un proiect pentru a crea relații de muncă

de durata cu angajatorii pentru a asigura calitatea formării profesionale în condiții

de producție reale.

În timpul perioadei 2007 - 2013 în zona sunt atrase fonduri suplimentare din diverse

programe de finanțare:

36

• Proiectul Silistra "Dezvoltarea porturilor la Dunăre" pentru a îmbunătăți

logistica de transport - lanț de navigare și utilizare a potențialului multimodal

al porturilor intre state din sud-estul Europei mijlocii și Europa de sud-est.

Finanțarea este de 100459 euro. Principalele rezultate sunt strategii integrate

cu specificații funcționale, rețea logistică pe Dunăre, planuri locale de

acțiune bazate pe această strategie, recomandări politice pentru orientările

integrate pentru dezvoltarea transporturilor pe căi navigabile interioare și

cadru de politici pentru a sprijini investițiile viitoare.

• Silistra are un proiect pentru construcția unei statii de pre-tratare a

deșeurilor solide municipale (cu o linie de separare) și instalarea unei stații

de compostare a deșeurilor biodegradabile. Finanțarea este în valoare de

5.383 milioane leva din bugetul de stat al Republicii Bulgaria.

• Proiectul în cadrul Programului Național de asistența socială pentru ocuparea

forței de muncă, "Ocuparea forței de muncă a persoanelor cu handicap",

"Career Start" și a programelor regionale de ocupare a atras 91050 de leva.

• Proiectul în valoare de 247655 leva prin Programul de promovare a dialogului

între Turcia și UE împreună cu municipalitatea din Yalova, Turcia. Rezultatul

proiectului este un schimb de experiență între Yalova si Municipalitatea

Silistra pentru gestionarea deșeurilor, în conformitate cu cerințele europene.

• Proiectul mun. Silistra implementat prin PHARE CBC România-Bulgaria, în

valoare de 2.099.777 leva, a fost implementat pentru îmbunătățirea

infrastructurii de transport în regiunea de frontieră, crearea infrastructurii

pentru dezvoltarea turismului - terminal de informații funcționale,

dezvoltarea de cercetari de bază, protecție de pe malul drept al Dunării, în

zona Ostrov - Silistra împotriva inundațiilor și eroziunii și reconstrucția

tridimensională a celor cinci cetăți antice din Dobrogea: Karsium, Ulmetum,

Capidava (România) și Transmariska și Durostorum (Bulgaria).

37

• Proiectul Municipalității Silistra "Energie Inteligentă - Europa" în valoare de

49,120 euro pentru crearea de parteneriate regionale, pentru a fi un factor-

cheie pentru punerea în aplicare a obiectivelor "Europa 2020".

• Proiectul "Frumoasa Bulgaria", în valoare de 310.194 de leva.

• Un proiect în valoare de 34318 de leva din Programul GTZ. Municipalitatea

Silistra a construit o pistă de ciclism de-a lungul fluviului Dunărea și a stabilit

un traseu transfrontalier.

• Proiectul "Memorie istorică" Silistra valoare de 19000 de leva Fondul Național

"Cultura" FRF SDC a completat un gol documentar în memoria istorică a anilor

1878-1940, referitor la sistemul judiciar, cadastru, codul civil, istoria, viața

culturală etc. Aproape 9 milioane de leva sunt utilizate în Programul pentru

Dezvoltare Rurală.

Municipalitatea a implementat proiectul "Îmbunătățirea mediului de viață din

jurul locurilor de pescuit pe Dunăre” în valoare de 320.000 de leva

este printre domeniile care se încadrează în Programul de Cooperare

Transfrontalieră România - Bulgaria 2007 - 2013 Valoarea totală este de

2746641,17 euro.

Prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria în regiune s-au

implementat sau sunt în curs de punere în aplicare mai multe proiecte în care

organizații din Silistra sunt parteneri. Printre cele mai de succes sunt:

• MedPlaNet – in parteneriat cu Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare –

București, Alianța pentru Inițiative Civile regionale - Silistra și "New Age" -

Republica

• FoodNet - Cooperarea pentru dezvoltare socio-economică durabilă a regiunii

Valcelele- prin promovarea în rețea între autorități, institute de agro-

business și de cercetare. Partenerul principal este Primaria Valcelele, din

Romania și partenerii

38

• Menținerea dezvoltării afacerilor in zonă transfrontaliera prin intermediul

infrastructurii de afaceri prin piață agro-alimentară comuna, partenerul

bulgar a fost Municipalitatea Kainardja.

10.2 Județul Călărași

• "Reabilitarea drumului județean DJ 301, km 13 +000 - km 36 578." Proiectul

este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa

prioritară 2 - "Îmbunătățirea transportului regional și local", Domeniul major

de intervenție 2.1 "Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene,

străzi urbane, inclusiv construcția / reabilitarea șoselelor de centură "

• "Îmbunătățirea accesului la rețeaua europeană de transport rutier TEN - T 7

din Călărași, prin reabilitarea și modernizarea DJ 201 B, km 19 +000 - km 39

+950, între județul Ialomița - Valea Argovei și DJ 303, km 26 +294 - km 48 278

între Valea Argovei - Mânăstirea "

• "Reabilitarea drumului județean DJ303 Calarasi - Valea Argovei, km 0 +000 -.

Km 26 +294" Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operațional

Regional 2007-2013, Axa prioritară 2 - "Îmbunătățirea transportului regional și

local" Domeniul de intervenție 2.1 "reabilitarea și modernizarea rețelei de

drumuri județene, străzi urbane, inclusiv construcția / reabilitarea șoselelor

de centură"

• "Reabilitarea, modernizarea și echiparea Ambulatoriului Spitalului de Urgență

Călărași" - Beneficiar: Consiliul Judetean Calarasi.

• "Extinderea și reabilitarea rețelei de apă și canalizare din Calarasi" -

Programul Operațional de Mediu 2007-2013, Beneficiar: Consiliul Judetean

Calarasi

• "Managementul integrat al deșeurilor solide în Călărași" - Programul Operațional de

Mediu 2007-2013, Beneficiar: Consiliul Judetean Calarasi

39

Secțiunea B Introducere, metodologia, principii fundamentale

1. OBIECTIVELE ACTIVITAȚII

Dezvoltarea profilului economic al regiunii transfrontaliere Silistra – Călărași, care

este regiunea-țintă a proiectului menționat mai sus, este bază pe realizarea

următoarelor activități din cadrul contractului de servicii, și anume:

Dezvoltarea și descrierea funcțională a serviciilor pentru subiectiide afaceri

din regiune

Realizarea unui training de trei zile, care sa pună în evidență serviciile

Pregătirea și desfășurarea bursei de muncă în Silistra

Dezvoltarea profilului economic are scopul să sprijine Centrul de afaceri din

Călărași și Centrul logistic din Silistra pentru a-și realiza misiunea lor în cooperarea

transfrontalieră, concentrându-se pe realizarea a următoarele sarcini principale:

• Promovarea regiunii ca un loc bun pentru investiții și pentru afaceri;

• Sprijin pentru afaceri transfrontaliere, prin promovarea lucrului în rețea și

dezvoltarea de relații cu partenerii-cheie (autoritățile locale și regionale, instituții

și organizații), planificare și sprijin pentru dezvoltarea economică strategică în

regiunea transfrontalieră;

• Colectarea și analiza datelor referitoare la economia la nivel local, regional și

transfrontalier;

• Crearea și menținerea unei baze de date integrate pentru profilul economic al

regiunii;

• Furnizarea de servicii integrate, oferite în parteniat de cele două organizații,

orientate spre selectarea, reținerea și extinderea activitățiilor de afaceri locale,

precum și spre menținerea locurilor de muncă existente și crearea de altele noi.

În concluzie, se poate spune că dezvoltarea profilului economic al zonei

transfrontaliere Silistra – Călărași a pus baza serviciilor, care în Centrul de afaceri

40

din Călărași și Centrului logistic de susținerea antreprenoriatului din Silistra, le vor

acorda agenților economici locali și partenerilor lor.

Obiectivul acestei activității este de a oferi o imagine cât mai precisă despre

situația din regiune, care vă permite ARGI – filială Silistra să tragă concluzii pentru

dezvoltarea viitoare a celor două instituții de afaceri, menționate mai sus.

41

2. METODA DE IMPLEMENTARE AL ACTIVITĂȚII

În executia activității, echipa a DZZD „United experts” a susținut la maximum

descrierea propunerii tehnice pentru fiecare etapa de implementarea serviciului,

facută pe baza specificației tehnice. Modificarile, în masura în care ele vor fi

aplicate, au fost discutate în cadrul primei săptămâni de lucru, pe data 19 iulie

2013.

Inițiativa 1 – Formarea echipei, stabilirea comunicarea cu Contractantul.

Partea principală a inițiativei a fost înfăptuită în momentul aplicării, când au fost

stabiliți experții cheie și non-cheie, care îndeplinesc cerințele Contractantului, în

funcție de specificul contractului.

După semnarea contractului, executantul a stabilit modul comunicare cu experți

din Călărași, care a o cunoaștere aprofundată despre procesele din regiune.

Contractantul a fost informat cu privire la includerea sa în aplicarea proiectului.

Sunt atrași și experți suplimentari, cu sarcini pe termen scurt, în cadrul dezvoltarii

profilul economic.

Inițiativa 2 – Elaborarea unui grafic și împărțirea sarcinilor

Graficul este coordonat cu contractant și modificat după cerințele sale. Principiul

fundamental este acela că întreaga achiziție se realizează prin intermediul unui

parteneriat, iar pentru fiecare din activități, unul din cei doi asociați devine

coordonator.

Inițiativa 3 – Strângerea de informații

La prima întâlnire cu contractantul au fost discutate și sursele posibile pentru

obținerea de informații din regiunea Silistra și județul Călărași în legătură cu

dezvoltarea profilului economic: documente strategice de dezvoltare; planuri;

programe; analize; contacte cu instituții, incluzând Agenția Regională pentru

Ocuparea Forței de Muncă din Călărași și Olteniță – partenerul 3 în cadrul proiectul.

În perioada întâlnirii s-a ajuns la înțelegere pentru structura cadrului profilului

economic.

42

3. RESTRICȚII CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINIREA ACTIVITĂȚII

Dezvoltarea profilului economic al zonei transfrontaliere Silistra – Călărași este

bazată pe datele disponibile, care sunt accesibile public, pe informații și analize, și

aceasta reprezentând o constrângere pentru executarea sarcinilor. Deoarece nu

există cercetari actuale, accesibile public, asupra pieței forței de muncă în

regiunea Silistra – Călărași, Executantul a stabilit o comunicare cu Direcția

„Serviciul regional de ocuparea forței de muncă” – Ruse și a cerut acces la

informații, la datele pe care această instituție le are la dispoziție, și care vor

permite analizarea situației în regiunea Silistra, atât pe moment, cât și într-o

anumită perioada de timp. Aici restricția este că Direcția elaborează datele,

folosind metodologia sa specifică, care este unificată pentru întreaga țară, și nu

poate fi elaborată o cercetare de tip „pe măsură” pentru procesele in regiunea

Silistra – Călărași. De exemplu – comunitățile locale știu, că sunt cazuri, unde

bulgarii caută locuri de muncă în România, și invers, români muncesc în companii

bulgare, dar acest lucru nu este examinat de către statisticele oficiale despre piața

forței de muncă. Pe de altă parte, introducerea unor parametri specifici pentru

studierea a ocupării forței de muncă transfrontaliere (dacă ne imaginăm că acest

lucru este posibil), din nou nu vor duce la rezultatul dorit de a se crea o imagine

completă a situației, deoarece în mai multe cazuri este vorba de economia gri, de

ocuparea forței de muncă ilegală, legata de munca în acord sau sezonieră.

Studiul include, de asemenea, documente programatice/strategice, la nivel

transfrontalier, național și regional. Din acest punct de vedere, din nou există o

limitare pentru îndeplinirea sarcinii de a fi creat profilul economiei din regiune. La

momentul punerii în aplicare a sarcinii (sfârșitul anului 2013), se termina și

programele operaționale pentru perioadă 2007 – 2013. Nu este semnat un acord

nou de parteneriat UE – Bulgaria, nu sunt contractate viitoarele programe

operaționale pentru perioadă 2014 – 2020. Pentru regiunea-țintă este esențial

Programul de cooperare transfrontalieră România – Bulgaria, dar programul încă nu

43

si-a anunțat prioritățile sale. În concluzie – este realist să credem că nu vor exista

posibilități de aplicare pe programele operaționale în 2014, și acest lucru va

împiedica instituțiile locale, organizațiile și companiile. Acest lucru va crea și

bariere față activitățile Centrului logistic din Silistra și Centrului de afaceri din

Călărași, care își bazează o parte din serviciile lor pe posibilitățile disponibile de

finanțare. Vor fi împiedicate, de asemenea, acțiunile, proiectele și studiile comune

ale lor, etc.

Serviciile specifice ale Centrului logistic vor fi oferite companiilor existente din

regiune, potențialilor investitori, precum și forței de muncă, iar acest lucru

necesită o cunoaștere premergătoare a proceselor demografice. În acest aspect, în

detectarea și analizarea informațiilor actuale, aproape nu sunt limitele. Aici

restricția vine din aprofundarea procesului de depopulare și sărăcire în nord-estul

Bulgariei, și în particular, în regiunea-țintă Silistra. În cea ce privește procesele

demografice, echipa contractorului are la dispoziție informațiile oficiale ale

instituțiilor naționale de statistică din Bulgaria și România.

Intenția contractorului este ca serviciile Centrului logistic din Silistra să fie aplicate

în armonizare cu celelalte programe din regiune, desfășurate de alte instituții și

organizații așa că, pe de o parte sa nu fi dublate serviciile deja stabilite, și pe de

altă parte – sa fie garantat efectul de sinergie. Aici restrângerea la elaborarea

profilului economic este ca în spațiul public nu există portaluri active pentru

afaceri, ceea ce înseamnă că informațiile sunt prezentate „pe bucătă”, fără o

imagine generală asupra întregului teritoriu.

44

4. STRUCTURA CONȚINUTULUI

1. Date demografice despre regiunea Silistra

2. Date demografice despre județul Călărași

3. Strategia regională de dezvoltare a regiunii Silistra

4. Strategia de dezvoltare a județului Călărași

5. Documentele strategice de planificare a municipalităților

6. Informații despre piața forței de muncă din regiunea Silistra și județul

Călărași

7. Analize economice al regiunii transfrontaliere

8. Documente normative – locale și naționale

9. Date de la UMIS și de la alte surse

45

5. ECHIPA DE IMPLEMENTARE ACTIVITĂȚIILOR

Coordonatorul acestei activități este Clubul «Open Society» - Ruse, partener lider

este DZZD «United experts».

Cod Funcție Nume Sarcina principală

КЕ1 Expert cheie de

analize și servii

Nikolay

Kostadinov

Conducerea metodologică și

implicare directă în procesul de

elaborare a profilului economic și al

celor trei pachete de servicii

НКЕ1 Conducătorul

echipei

Lora

Sarkisyan

Administrează îndeplinirea

contractului, inclusiv realizarea

comunicării cu Contractantul

НКЕ2 Coordonatorul al

parteneriatului

Milen

Dobrev

Coordonează sarcinile partenerului

RCCI în cadrul consortimului

НКЕ3 Expert non-cheie

de analize

Daniela

Yaneva

Realizează activități expert și

organizaționale în crearea profilului

economic și pachetele de servicii

НКЕ4 Expert non-cheie

de evenimente

Mikaela

Zdravkova

Realizarea de activități de

organizare evenimente – învățământ

și bursa muncii

46

Secțiunea C – Analiza economică a regiunii transfrontaliere Silistra – Călărași

1. DATELE DEMOGRAFICE PENTRU REGIUNEA SILISTRA

Regiunea Silistra are o populație de 117214 locuitori (date NSI din 31.12.2012),

reprezentând 1.6% din populația Bulgariei, și se clasează printre cele mai mici

regiuni din țară.

Sursă: NSI

Regiunea Silistra este formată din 7 municipalități – 5 cu orașe-centre și 2 – cu sate

centre (Sitovo și Kainardja). Centrul regional – orașul Silistra (34 728 de locuitori) –

este orașul cel mai mare și se încadrează în categoria “orașe mijlocii”.

47

Populația din municipalități la data de 31.12.2012г. este prezentata în tabelul

următor:

Regiuni

Municipalită

ți

În total În orașele În satele

totul bărbaț

i femei totul bărbați femei totul

bărbaț

i femei

Regiunea

Silistra 117 214 58 062 59 152 52 838 25 741 27 097 64 376 32 321 32 055

Alfatar 2 952 1 509 1 443 1 596 804 792 1 356 705 651

Glavinitsa 10 642 5 249 5 393 1 536 738 798 9 106 4 511 4 595

Dulovo 28 215 14 077 14 138 6 509 3 241 3 268 21 706 10 836 10 870

Kainardja 5 081 2 608 2 473 - - - 5 081 2 608 2 473

Silistra 50 118 24 516 25 602 34 728 16 783 17 945 15 390 7 733 7 657

Sitovo 5 283 2 667 2 616 - - - 5 283 2 667 2 616

Tutrakan 14 923 7 436 7 487 8 469 4 175 4 294 6 454 3 261 3 193

Sursă: NSI

Situația demografică din regiune urmează tendințele în dezvoltare demografică din

întreaga țara. Caracteristica demografică a orașului Silistra este rezultatul acțiunii

îndelungate a mai multor factori și influențe:

• Reducerea permanentă a numărului de copii nascuți din cauza scăderii

fertilitatii generale și al numărului de femei la vârsta fertilă

• Schimbarea modelului de familie cu preferință tot mai mare spre concubinaj

• Emigrare intensivă, mai ales de tineri și familii la vârsta fertilă și de muncă

• Aprofundarea disproporțiilor în distribuția teritorială a populației și proceselor

de depopulare a anumitor regiuni și sate

Datele din tabelul următor arată că populația, în toate municipalitățile din

regiune, are tendință de reducere permanentă.

48

Cea mai mare scădere este observată în municipalitățile Tutrakan, Silistra și

Glavintsa.

2007

2008 2009 2010 2011 2012

Regiunea

Silistra

130

898

129

121

127

659

125 827 118

433

117

214

Alfatar 3 451 3 390 3 324 3 241 3 020 2 952

Glavinitsa 12 959 12 767 12 610 12 445 10 797 10 642

Dulovo 29 200 28 956 28 860 28 634 28 259 28 215

Kainardja 5 367 5 300 5 250 5 175 5 059 5 081

Silistra 56 422 55 669 54 885 53 957 50 780 50 118

Sitovo 6 080 5 918 5 810 5 738 5 337 5 283

Tutrakan 17 419 17 121 16 920 16 637 15 181 14 923

Sursă: NSI

În toate municipalitățile din regiune, reproducerea naturală este realizată sub

sporul natural negativ, numai în municipalitatea Kainardja este marcat spor natural

pozitiv.

49

Circulația naturală populației in 2012 pe municipalități

Municipalități

Născuti vii Decedați Spor natural

totul băieți fete total bărbați femei total bărbați femei

Regiunea

Silistra 1 024 522 502 1 984 1 077 907 -960 -555 -405

Alfatar 15 9 6 74 40 34 -59 -31 -28

Glavinitsa 96 39 57 208 104 104 -112 -65 -47

Dulovo 329 175 154 399 216 183 -70 -41 -29

Kainardja 80 33 47 73 52 21 7 -19 26

Silistra 343 168 175 848 469 379 -505 -301 -204

Sitovo 44 29 15 95 53 42 -51 -24 -27

Tutrakan 117 69 48 287 143 144 -170 -74 -96

Sursă: NSI

La ultimul recensământ al populației făcut în 2011 s-a fost constatat că între 2001 –

2011, doar 4 din orașele regionale din Bulgaria au spor natural pozitiv (Sofia,

Varna, Burgas și Veliko Tarnovo).

Faptele indica că cea mai mare parte a pupulației a scăzut în Lovech (-17.1%),

Vidin (-16.2%), Silistra (-15.1%).

50

2007

2008 2009 2010 2011 2012

Regiunea

Silistra

-883 -765 -681 -858 -925 -960

Alfatar -55 -48 -46 -54 -41 -59

Glavinitsa -81 -93 -40 -86 -103 -112

Dulovo -101 -63 -6 -49 -94 -70

Kainardja 7 15 16 12 -12 7

Silistra -421 -412 -406 -467 -434 -505

Sitovo -85 -66 -60 -77 -63 -51

Tutrakan -147 -98 -139 -137 -178 -170

Sursă: NSI

Tabelul de mai sus arată că tendința de creștere spor negativ în municipalitățile

din regiunea Silistra este permanentă, că sporul natural negativ, este cel mai înalt

în municipalitățile Glavinitsa, Silistra și Tutrakan.

În regiunea Silistra 57.4% din locuitori s-au indentificat ca bulgari, 5.1% sunt romii,

iar 36.1% aparțin grupului etnic turc.

Distribuția populației pe grupe de vârstă este mai favorabilă decât indicatorii medii

pentru țară.

51

Ponderea relativă a populației în vârstă de 65 de ani și peste pe municipalității

la data de 1.02.2011

Sursă: NSI

Tendința de îmbătrânire a populației duce la schimbări în structura de vârstă –

distribuția populației sub și peste vârsta de muncă.

Influența asupra populației în și peste vârstă de muncă este legată de îmbătrânirea

populației, cât și de modificarea legislativă asupra graniței vârstei de pensionare.

52

62.2% din populația țării este la vârstă de muncă, 4 576 904 de persoane. 52.5% din

ei sunt bărbați, iar restul 47.5% - femei. 65.0% din populația din orașe este la

vârsta de muncă, iar în sate - 54.7%. Numărul populației sub vârsta de muncă la

dată de 1 februarie 2011 este de 1 039 949 de persoane, sau 14.1% din populatia

totală. Partea predominantă este a bărbaților - 51.4% și 48.6% pentru femei.

Aproximativ trei sferturi din persoanele sub vârsta de muncă locuiesc în orașe -

72.6%, și 27.4% - în sate. Aproape un sfert din populația din țara (23.7%) este peste

vârsta de muncă - 1 747 717 de persoane. Numărul persoanelor peste vârstă de

muncă este minimă în rândul bărbaților din mediul urban (15.6%) și maximă în

rândul femeilor din mediu rural (38.0%).

Indicatorul calitativ, oferă evaluarea cea mai precisă asupră situației și

perspectivei populație, este structura de vârstă. Conexiunea de contingentele

dependente, care sunt sub și peste vârsta de muncă, au semnificație esențială, și

caracterizează presiunea pe care societatea o suporta pentru a asigura securitate

socială, economică și medicală acestor grupe.

53

Structura de vârstă a populației din regiunea Silistra

Vârstă

Total În orașe În sate

totul bărbați femei totul bărbați femei totul bărbați жени

Totul

pentru

țară 7284552 3545073 3739479 5307868 2564091 2743777 1976684 980982 995 702

Silistra 117 214 58 062 59 152 52 838 25 741 27 097 64 376 32 321 32 055

0 961 496 465 386 208 178 575 288 287

1 – 4 4 244 2 187 2 057 1 692 862 830 2 552 1 325 1 227

5 – 9 5 204 2 737 2 467 2 125 1 141 984 3 079 1 596 1 483

10 – 14 5 218 2 700 2 518 2 140 1 099 1 041 3 078 1 601 1 477

15 – 19 5 732 2 930 2 802 2 484 1 270 1 214 3 248 1 660 1 588

20 – 24 6 320 3 369 2 951 2 664 1 390 1 274 3 656 1 979 1 677

25 – 29 6 748 3 657 3 091 2 957 1 602 1 355 3 791 2 055 1 736

30 – 34 6 717 3 562 3 155 2 939 1 537 1 402 3 778 2 025 1 753

35 – 39 7 914 4 095 3 819 3 767 1 894 1 873 4 147 2 201 1 946

40 – 44 8 709 4 576 4 133 4 195 2 140 2 055 4 514 2 436 2 078

45 – 49 8 340 4 318 4 022 4 024 2 041 1 983 4 316 2 277 2 039

50 - 54 8 475 4 333 4 142 4 065 1 998 2 067 4 410 2 335 2 075

55 - 59 8 816 4 282 4 534 4 271 1 980 2 291 4 545 2 302 2 243

60 - 64 9 470 4 449 5 021 4 486 2 029 2 457 4 984 2 420 2 564

65 - 69 8 600 3 895 4 705 3 872 1 777 2 095 4 728 2 118 2 610

70 - 74 6 835 2 938 3 897 2 854 1 230 1 624 3 981 1 708 2 273

75 - 79 4 707 1 931 2 776 2 038 829 1 209 2 669 1 102 1 567

80 - 84 2 731 1 088 1 643 1 183 460 723 1 548 628 920

85 - 89 1 192 426 766 569 208 361 623 218 405

90 - 94 244 84 160 108 38 70 136 46 90

95 - 99 36 9 27 19 8 11 17 1 16

100 + 1 - 1 - - - 1 - 1

Sursă: NSI

54

La data de 1.02.2012, populația la vârsta de muncă din regiunea Silistra era 80 017

de persoane, care reprezentă puțin peste 66% din populația din regiune.

Persoanele peste vârsta de muncă reprezintă aproximativ 20% din populația din

regiune, iar locuitorii sub vârsta de muncă este de doar 15693 sau undeva la aprox.

14 % din populația din regiunea Silistra.

Există diferențe între municipalități. Cea mai favorabilă structura de vârstă este în

Tutrakan și Dulovo. Cea mai înrăutățită structura de vârstă este în Alfatar și Sitovo.

Caracteristic municipalitatii Silistra este o mare a populației de la 15 până la 64 de

ani, care este principală sursa pentru formarea potențialului de muncă.

Structura de vârstă a populației din regiunea Silistra – pe municipalități

Vârstă Până 15 ani Între 15 – 64 ani Peste 65 ani

Regiunea

Silistra

15 693 80 017 23 764

Alfatar 340 1 770 926

Glavinitsa 1 473 7 068 2 389

Dulovo 4 437 19 189 4 596

Kainardja 1 182 3 172 718

Silistra 5 667 35 430 10 283

Sitovo 710 3 319 1 367

Turtakan 1 824 10 069 3 481

Sursă: NSI

La data de 1.02.2011, în țara era 3 282 740 persoane active economic cu vârsta

între 15 și 64 de ani. Măsura relativă după gradul participării populației la piața

55

forței de muncă este coeficientul de activitate economică, calculat în legătura cu

numărul persoanelor active economic din grupa de vârstă 15 - 64 ani.

La data de 1 ferbuarie 2011 coeficientul ocuparii forței de muncă, calculat în

legătura de numărul persoanelor active economic din grupa de vârstă 15 - 64 ani,

este 55.5%.

Coeficientul ocupării forței de muncă în rândul bărbaților este mai mare decât cel

din rândul femeilor, respectiv 56.9 și 54.0%.

Coeficientul șomajului, calculat în legătura cu numărul persoanelor fără ocupație

din grupa de vârstă 15 – 64 de ani, este 15.0% din totalul pentru țara, respectiv

16.4% bărbaților și 13.5% femeilor.

56

Coeficiente de ocuparea fortei de muncă și șomajului și partea relativă a

persoanelor neactive economic pe regiuni la data de 1.02.2011

Sursa: NSI

Tabelul de mai sus arată că cel mai mic este coeficientul de activitate economică

din regiunea Silistra - 56.9%, urmată de regiunile Kardhzali - 57.4%, Vidin - 59.8%,

Sliven- 60.0%, Targovishte - 60.5%.

Cu cel mai înalt coeficient de activitate economică al populației este regiunea

Sofia (capitală) - 71.5%, urmată de Pernik - 68.3%, Gabrovo - 67.9%, Smolyan -

67.8%, Varna - 67.1%.

57

În grupa de vârstă 15 - 64 de ani împliniți, Silistra este regiunea cu cea mai mare

parte de populație neactiva economic - 43.1%, urmată de Kardhzali - 42.6%, Vidin -

40.2%, Sliven - 40.0%.

Partea de populație neactiva economic este cea mai mică în Sofia (capitală) -

28.5%.

58

2. DATE DEMOGRAFICE PENTRU JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

Calarasi este situat in partea de sud-est de României, pe linia malul stâng de al

Dunării. Mărginita la nord de județul Ialomița, la est de județul Constanța, la vest

de jud. Ilfov și județul Giurgiu și la sud de Republica Bulgaria.

Județul Calarasi se întinde pe o suprafața de 5088 de kilometri pătrați,

reprezentând 2,1% din teritoriul României și este clasat pe locul 28 printre cele 41

de județe din România.

Organizarea administrativ-teritorială a județului este după cum urmează: cinci

orașe, 50 de comune rurale și 160 de sate. Centrul reședința de județ (capitala

județului) este mun. Calarasi.

Mun. Calarasi

Populația județului este de 309.800 de locuitori (1,4% din populație). În ceea ce

privește distribuția 38,6% din populație trăiește în mediul urban și 61,4% - în

comunitățile rurale. Calarasi are o rețea de localități formată din:

• Două municipii, clasa 2:

59

• Calarasi - capitala de județ, cu o populație de 72322 de locuitori (2012).

Calarasi are un efect puternic asupra polarizarii, unde se concentrează

23,34% din populația județului;

• Oltenița - 26 612 de locuitori.

• Trei orașe, clasa 3-a:

• Budești - 7201 de locuitori;

• Fundulea - 6734 de locuitori;

• Lehliu Gara - 6271 de locuitori.

• 50 de comune rurale cu 160 de sate locuite de 190,660 de persoane.

Relieful județului Călărași este format din câmpii, pajiști și lacuri. Nivelurile

predominante sunt grupate în patru unități mari: Bărăganul Mostiștei, Vlăsiei,

Burnazului și Lunca Dunării. Clima este temperat continentală omogenă din cauza

caracterului unitar al terenului, caracterizat prin veri foarte calde și ierni foarte

reci.

Rețeaua hidrografică este alcătuită din două bazine hidrografice, bazinul fluviului

Dunărea și al râului Argeș și un sub-bazinul râului Mostiștea. Dunărea trece prin

partea de sud și de sud-est și se împarte în două ramuri - prin la stânga Borcea și

prin dreapta Dunărea Veche care formează între ele balta Ialomiței sau insula mare

Ialomița.

Dinamica populației în perioada 1995 - 2012 arată că populația județului s-a redus -

de la 336 176 la 01.01.1995 până la 309,800 de persoane la 01.07.2012, ceea ce

înseamnă 1,4% din populație. Atunci când se compară datele din 2012 cu date de la

recensământul din 18.03.2002, se vede ca exista un declin al populației de 14817 de

locuitori - principalul motiv pentru acest fenomen este sporul natural negativ.

Analiza populației din zonă, în 2012, a arătat un procent ridicat al populației din

mediul rural - 61,55%, cu o valoare cu mult peste media națională (46.06%).

Populația urbană din județul Călărași este de 38,45%.

60

Dinamica populației urban/rural în jud. Călărași

0

50000

100000

150000

200000

250000

2002 2012

Градски райониСелски райони

Comparativ cu populația din 2004 a județului Călărași aceasta a scăzut cu 2,5%

(8111 persoane). Cea mai mare scădere a fost observată în mediul urban - 23,6%

(2218 persoane), în timp ce în orașul Fundulea tendința indică o creștere a

populației de 0,8% (50 de persoane) în 2011 față de 2004.

În zonele rurale, cel mai semnificativ declin este în municipiul Vasilați 43,7% (3293

persoane) și o creșterea evidentă a populației în municipiul Frumușani - 2,8% (125

de persoane) în 2011, comparativ cu anul 2004.

61

Populația din Călărași pe localități și după sex - iulie 2012.

Localitate Total Masculin Feminin

Judetul Calarasi 309800 151783 158 017

Zonele urbane 119140 57165 61975

Calarasi 72322 34700 37622

Oltenița 26612 12702 13910

Budești 7201 3524 3677

Fundulea 6734 3232 3502

Lehliu Gara 6271 3007 3264

RURAL 190660 94618 96042

În ceea ce privește densitatea populației Calarasi nivelul acestui indicator este mai

mic decât cel la nivel de țară - 60.9 persoane/km2 din județul Calarasi, comparativ

cu 89,9 persoane/km2 nivel național. Structura pe sexe a populației în 2012 a fost

caracterizată printr-o ușoara dominare a populației feminine: 51,01% femei,

comparativ cu 48.99% bărbați. În 2004, diferența dintre bărbați și femei a fost mai

mica.

Raportul de dependență arată că, în 2011, în județul Călărași, erau 100 de persoane

potențial active în comparație cu 46 de persoane inactive (0-14 ani și peste 65 ani).

62

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ DIN SILISTRA

Evaluarea intermediară a strategiei de dezvoltare regională Silistra 2005 –

2015

Principalul document pentru dezvoltarea loc Silistra este o evaluare intermediară

efectuată de un expert evaluator independent de certificare "Plan Orbis" Sofia, care

acoperă perioada de implementare 2005 – 2010. Evaluarea intermediară este în

concordanță cu cerințele Legii pentru dezvoltare regională și aprobată de a

Consiliului Regional de Dezvoltare din 15.02.2011.

Experții au descoperit ca pe parcursul perioadei populația din zona a scăzut în mod

semnificativ. Densitatea populației la sfârșitul anului 2008 a fost de 45,9 loc/kmp

km, cu mult mai mică decât media națională 68,7 loc/kmp și față de media pentru

regiunea Nord Centrală 62,0 loc/kmp. Comparativ cu începutul anului 2005,

scăderea densității populației este de 1,4 loc/kmp.

Procesul de depopulare este intensiv în municipiului Silistra și este o caracteristică

tipică pentru întreaga țară. Procesul de îmbătrânire este destul de avansat și există

riscul apariției de problemele sociale. Forța de muncă este concentrată în principal

în Silistra, Dulovo, și într-o măsură mai mică, în Tutrakan și Glavinitsa. Mișcările

migratorii ale populației din zona sunt destul de intense. În anul 2008, numărul celor

ce au plecat din regiune este de 2873 de persoane, în timp ce 1861 de persoane s-au

instalat în regiune. În consecință mișcările migratorii interne ale populației au

scăzut cu doar 1012 persoane în 2008.

Produsul intern brut în Silistra la data de 31.12.2007 este de 4030 leva

pe persoană, la prețurile curente, și este semnificativ mai mic decât cea din

Regiunea Nord Centru – 5214 leva/persoană.

Volumul investițiilor străine directe în anul 2008 au fost de 31309 mii

euro.

Cele mai multe locuri de muncă sunt create în industria prelucrătoare, comerț și

repararea autovehiculelor și a motocicletelor, urmată de construcții și agricultură.

63

În 2009 rata șomajului în zona a scăzut la 7,6% din populația activă, numărul total

de șomeri înregistrați la oficiile forței de muncă este de 4000 de persoane. Pentru

aceeași perioadă, rata șomajului din țară este de 6,8%, în timp ce media pentru NCR

8,4%.

Activitatea economică a populației de peste 15 ani de la sfârșitul anului 2009 a fost

de 47,2%, și este mai mare la bărbați, 55,3%, decât la femei, 39,4%.

Rata de ocupare pentru populația la vârsta activă în luna septembrie 2010 a fost de

40,1%, pentru bărbați de 46,9%, iar pentru femei de 33,7%. Aceste rate sunt mai

mici decât media pentru NCR - 42,3% și medie 47,5%, Bulgaria.

Există diferențe față de obiectivele naționale și europene generale pentru a se

ajunge la rate medii de ocupare de aproximativ 70% între 2013 în 2015.

Dintre angajați 18,1 la sută sunt absolvenți cu studii superioare, 59,0% cu studii

medii și 42% cu studii profesionale. Angajații cu studii primare sau inferioare au fost

22,9%, ceea ce reprezintă un nivel înalt și a apărut ca una dintre problemele din

zona legată de disponibilitatea forței de muncă. Cei cei care au un nivel scăzut de

educație și formare au greutăți de adaptare la cerințele pieței forței de muncă.

Venitul mediu pe gospodărie în regiune în 2008 este de 7569 leva, și este mai mic

decât media NCR-8154 în leva.

Liderul de necontestat în ceea ce privește relațiile socio - economice de pe

teritoriul regiunii Silistra este loc. Silistra. În timpul perioadei 2005-2008, aceasta

continuă să funcționeze ca un centru comercial important, social, de sănătate, de

educație și centru turistic.

Pentru perioada 2005-2008, rata șomajului în zona a scăzut mai mult decât de două

ori. Această schimbare este cel mai pronunțata în localitățile din Bulgaria, unde

ponderea șomerilor a scăzut cu 72%, dar rămâne, de asemenea, unele dintre cele

mai mari rate ale șomajului din regiune - 16,3% la 12,9%.

Pentru perioada 2005-2008, în sfera socială, un important factor îl reprezintă

îmbunătățirea mediului legat de furnizarea de servicii sociale, infrastructura

îmbunătățită, precum și volumului de servicii prestate, cu cele mai multe noi centre

suport specializate din Silistra și Bulgaria.

64

Nu există o activitate destul de buna desfășurata de către autoritățile locale din

Silistra în domeniu (3 proiecte), reabilitarea infrastructurii publice (7 proiecte) și a

resurselor umane (9 proiecte).

Evaluarea experților pentru progresele fizice și financiare, indicatori de punerea în

aplicare a CSF Silistra la sfârșitul anului 2010, pe baza rezultatelor generale și de

ansamblu a proiectelor realizate sau a proiectelor relevante, obiectivele strategice,

prioritățile și măsurile prevăzute în strategie.

Referitor la eficacitatea de punere în aplicare în domeniile prioritare, experții au

dat următoarele evaluări:

Prioritatea 1: Dezvoltarea infrastructurii, localizarea geo-strategica a zonei,

ceea ce duce la creșterea atractivității pentru investiții și susținerea

dezvoltării socio-economice accelerate in Silistra.

Îndeplinirea obiectivelor pentru Prioritatea 1 a ajuns la 65% din rezultatele

planificate in 2010. Potrivit experților, implementarea cu succes a acestei

priorități se datorează activității autorităților locale, partenerilor sociali și

organizațiilor societății civile la nivel local și regional, care pregătesc sistematic

proiecte necesare, caută oportunități de finanțare și implementare a activităților

proiectelor în cauză. Se recomandă ca rezultatele să fie integrate și combinate în

mod corespunzător cu alte axe prioritare ale strategiei în special asociate cu

stimularea economiei locale.

Prioritatea 2: Dezvoltarea unei structuri economice diversificate și competitive

în regiune

Evaluarea a punerii în aplicare a obiectivelor Axei Prioritare 2, în procente este de

doar 15%. Potrivit evaluatorilor s-au făcut progrese minime cu privire la dezvoltarea

și punerea în aplicare a proiectelor și inițiativelor de afaceri, în principal din cauza

lipsei de experiență și abilităților de a dezvolta servicii și parteneriate de afaceri

eficiente, inclusiv PPP, atât în interiorul cât și în afara regiunii, în special în țările și

regiunile învecinate.

Experții spun ca sunt necesare eforturi pentru a promova dezvoltarea economică

locală, pentru a spori șansele de angajare a forței de muncă, abilitățile sale și

65

productivitatea muncii, ca o condiție prealabilă pentru a îmbunătăți

competitivitatea economiei regionale. Ar trebui să se acorde mai multă atenție

dezvoltarii infrastructurii de mediu moderne, în special în ceea ce privește

participarea viitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

Prioritatea 3: Dezvoltarea unui sector agricol competitiv, clustere

Gradul de indeplinire a obiectivelor pentru realizarea Axei prioritare 3 la sfarsitul

lui 2010 a fost de 25%.

Se recomandă să se revizuiască formularea acestei axe prioritare și a priorităților

legate de dezvoltarea agriculturii, dincolo de sfera de aplicare a programelor de

dezvoltare regională integrată și pot fi co-finanțate în cadrul politicilor agricole

comune și a fondurilor relevante.

Prioritatea 4: Pentru a obține o nouă calitate a nivelului de trai și a condițiilor

de viață

Pentru Axa prioritara 4 gradul de îndeplinire al obiectivelor este de 55% pana în

2010.

Prioritatea 5: Consolidarea si dezvoltarea instituțională

Rezultatele obținute în cadrul Axei prioritare 5, în ceea ce privește punerea sa în

aplicare, din cauza importanței sale, cheie pentru implementarea generală a

strategiei de dezvoltare regională, a determinat gradul de punere în aplicare a

obiectivelor comune de 45%, a capacității administrative durabile recomandate

pentru implementare, monitorizare și evaluare a proiectelor la nivel local și

regional, dezvoltarea de parteneriate și practici inovatoare de management,

precum și extinderea și intensificarea cooperării teritoriale și schimbul de

cunoștințe, experiență și cele mai bune practici cu alte regiuni europene.

Cu privire la utilizarea eficientă a resurselor pentru dezvoltare regională

s-a ajuns la concluzia că utilizarea ineficienta a resurselor duce la un dezechilibru

pronunțat între axele prioritare.

Evaluarea ulterioară a strategiei nu a fost efectuată în conformitate cu Legea de

Dezvoltare Regională, aceasta se face mai târziu de un an de la expirarea perioadei

strategiei.

66

Documentul actualizat de punerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare Silistra

pentru perioada de până în 2013.

Documentul actualizat a fost elaborat de către experți din Administrația Regională -

Silistra. Acesta corectează și adaptează prioritățile strategice definite în anul 2005,

obiectivele specifice și măsurile noilor condiții de dezvoltare pe baza

recomandărilor din evaluarile intermediare ale strategiei. Îmbunătățirea serviciilor

pentru întreprinderile din zona ajuta IMM-urile să adopte și să utilizeze tehnologiile

informaționale și de comunicații și mai eficient. Accentul se pune pe dezvoltarea

sectorului agricol, ceea ce este important în structura economică din Silistra. A

identificat o serie de măsuri pentru a reduce procesele demografice negative,

ocuparea forței de muncă a crescut, și s-a îmbunătățit competențele personalului

prin formare și calificare.

Noul document de strategie a fost elaborat de către experți de la New Eye Ltd. -

Sofia și a fost adoptat de către Consiliul de Dezvoltare Regională in 11.06.2013,

perioada a strategiei regionale coincide cu perioada a Planului de dezvoltare ca și

perioada de programare a asistenței din fondurile structurale europene și de

investiții.

Localizarea geografică a localităților din zona arata ca din toate cele șapte

municipalități din regiune, 5 sunt periferic situate în zona transfrontalieră și au

potențialul de cooperare transfrontalieră cu municipalități din România.

O concluzie importantă, la care se adresează în mod special, este legată de

potențialul geografic neexploatat, al resurselor naturale și factorilor umani.

Restructurarea economiei, în special industria și atragerea investițiilor interne și

externe necesită factori semnificativi de infrastructură, cum ar fi reteaua de gaz (în

curs de construcție), construcția unui pod peste Dunăre în legătură cu construcția

drumului I-7 (Silistra-Shumen-Yambol-Lesovo); dezvoltarea porturilor din Silistra. Se

mai adaugă la potențialul economic sistemele de irigații și utilizarea mai bună a

terenurilor pentru irigare neglijate, dezvoltarea industriei alimentare, producția de

energie din deșeuri și altele.

67

În domeniul turismului – există un mare patrimoniu istoric și natural dezvoltat

insuficient.

O altă concluzie importantă este eliminarea tendințelor de risc în domenii cum ar fi:

perspectiva până în 2020 pentru regiunile din Europa unde Regiunea Centru Nord și

districtul Silistra sunt printre cele extrem de vulnerabile la provocările globalizării,

demografice și la schimbările climatice în condițiile creșterii concurenței pentru a

atrage investiții. Municipalități din zonă sunt supuse la problemele evidențiate de

centru-periferie. Acestea includ: probleme legate de accesibilitatea redusa la

rețelele de transport în timpul lunilor de iarnă, oferta limitată de servicii publice.

Forța de muncă este, de asemenea, obiectul unor procese negative la nivel național,

îmbătrânirea, dinamica locală a acestor procese. Acest lucru combinat cu lipsa de

resurse minerale importante și a întreprinderile mari este o condiție esențială

pentru dezvoltarea economică mai slabă a zonei, este unul dintre ultimele locuri

care contribuie la PIB-ul și rata șomajului din ultimii ani. Investițiile străine directe

nu înregistrează o creștere semnificativă în ultimii ani și există o pondere relativ

mică în volumul total de fonduri externe atrase în țară. Un alt risc este rata mare a

șomajului.

Oportunitățile de afaceri oferite de apropierea Dunării și oportunitățile de relații de

afaceri transfrontaliere sunt in prezent insuficiente.

Potrivit datelor INS, Produsul Intern Brut în Silistra în 2010 a fost de 568 milioane de

leva, 0,8% din produsul total al țării. Silistra este pe ultimul loc în țară după PIB-ul

pe cap de locuitor cu valoarea de 4518 leva. În ciuda stagnării economice din

perioada 2004-2007 acesta a fost depășit în anii de dinaintea crizei (2007-2008).

Datele de la 2011 arată că, în regiune funcționează 3801 companii din sectorul

nefinanciar sau 1% pe țară. Aici sunt angajate 35438 persoane, distribuite în

localitățile cu cea mai mare pondere în Silistra - 53,1%, urmat de localități ca

Dulovo - 20,0%, Tutrakan - 12,4%, Glavinitsa - 6,8%, Sitovo - 3,4%, Kainardja și

Alfatar -2,2%. Nivel de antreprenoriat este de 32 (numărul de firme la 1000 de

locuitori) și este semnificativ mai mic decât media națională.

68

Pentru perioada 2007-2011, numărul de companii a crescut cu 310, dar acestea sunt,

în principal microîntreprinderi, cea mai mare parte fără personal angajat. Numărul

de firme desființate a crescut în perioada 2010-2011, respectiv, 337 și 321 de firme.

Este dominant numărul de microîntreprinderi (91,5%), care cuprind 39% din

persoanele angajate, care și-au mărit numărul cu 330. Toate celelalte categorii de

companii și-au redus numărul. Această tendință nefavorabilă pentru

microîntreprinderi nu este purtătoare de progres tehnologic, de inovare și

competitivitate, și de asemenea au o contribuție mai mică la creșterea ocupării

forței de muncă.

Structura economică a zonei este după cum urmează: o pondere mare a agriculturii

la valoarea adăugată brută (VAB) - 24,6%, mai mare decât cea a industriei - 19,1%.

Ponderea cea mai mare este din sectorului serviciilor - 56,2 la sută. Potrivit datelor

INS - numărul de ferme din regiunea Silistra este de 31,3% dintre fermele din

Regiunea Centru Nord (NCR) și 3,6% dintre cele din țară. Silistra are cel mai mare

număr de ferme în NCR.

Una dintre concluzii este că, în ciuda numeroaselor atracții arheologice și naturale,

turismul nu este un sector economic important în localitățile din Silistra. La sfârșitul

anului 2012, oferea mai puțin de 4% din ocuparea forței de muncă locale. Nu sunt

condiții suficiente pentru turiști la cele mai multe site-uri naturale și culturale -

drumuri, parcări, toalete, și în unele locuri chiar lipsește energie electrică și apă.

Datele ocupării forței de muncă arată că angajații din grupa de vârstă 15-64 ani din

Silistra în perioada 2007-2011, au scăzut de la 49500 la 35438. Motivele pentru

scăderea raportată a numărului de angajați pentru perioada analizată sunt asociate

cu dificultățile de dezvoltare economică care a avut loc după 2008, ca urmare a

crizei economice și financiare. Cel mai mare este numărul de angajați în municipiul

Silistra (53% din lucrătorii din domeniu), urmată de Dulovo (20%) și Tutrakan (12%),

și cel mai puțin în loc. Alfatar și Kainardja. Diferențele între municipalități sunt

determinate de dezvoltarea lor economică, precum și de caracteristicile

demografice.

69

Concluziile experților cu privire la evoluțiile dezvoltării infrastructurii în domeniu

indică faptul că construirea unui pod peste Dunăre combinat pentru transportul

rutier și feroviar "Silistra - Calarasi" va facilita fluxurile de tranzit și va stimula

procesele de transport și cooperarea economică între Bulgaria, România, Moldova,

Ucraina, Rusia și Scandinavia, utilizând potențialul sistemelor de transport. De mare

importanță este construirea de feribot "Tutrakan - Oltenița" și, astfel, să consolideze

fluxul transfrontalier nord-sud.

Principalele concluzii ale analizei SWOT a strategiei de dezvoltare regională

pentru perioada 2014 – 2020

Analiza resurselor naturale și economice din Silistra indică punctele tari, condiții

esențială pentru regiunii, cum ar fi: accesul la Dunăre - coridorul european de

transport (PETC) 7, care facilitează comunicațiile în Europa de Est și Centrală;

prezența a două porturi (Silistra) de importanță națională; agricultură bine

dezvoltată; construcție conductă de gaze de la Dobrich la Silistra; biodiversitate;

pescuitul dezvoltat, s-a cerat o asociație de pescari in municipalitatile Tutrakan,

Glavinitsa și Slivi Pole; prezența unui număr mare de situri arheologice, care sunt o

condiție prealabilă pentru atragerea de turiști; o bună cooperare între autorități,

întreprinderi regionale și municipale și ONG-uri.

Punctele slabe sunt în principal legate de problemele legate de poziționarea

periferică și accesibilitate, de procesele demografice nefavorabile și depopulare. În

afară de acestea mai sunt: criza în economie, ceea ce duce la niveluri ridicate de

șomaj; risc ridicat de sărăcie și excluziune socială; rămânere în urmă în dezvoltarea

tehnologică; investiții străine mici și activități inadecvate ale întreprinzător;

echipamente și tehnologie necompetitive pentru IMM-uri; infrastructura logistică

subdezvoltată (piețe, târguri, zone și parcuri); structuri economice instabile in

sectorul agricol; nivel scăzut de servicii științifice; lipsa de condiții pentru

dezvoltarea agriculturii în stil european; prezența a numeroase obstacole în calea

dezvoltării turismului, cum ar fi infrastructura; informații și produse turistice

sărace; pondere scăzută a drumurilor de calitate, starea proastă a rețelei de

drumuri locale, linia de cale ferată nu este dublată și electrificată.

70

Oportunitățile pentru regiunea Silistra sunt în principal legate de posibilitățile de

absorbție a fondurilor UE în noua perioadă de programare 2014 – 2020, pentru a

îmbunătăți calitatea serviciilor publice, resursele umane, infrastructura fizică,

turismul si agricultura, dezvoltarea și promovarea spiritului antreprenorial și a

inovației pentru dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale. Cea mai importantă este

posibilitatea de a construi un pod peste Dunăre. Alte posibilități includ:

implementarea planurilor integrate de regenerare urbană și de dezvoltare a orașelor

Silistra și Tutrakan; dezvoltarea unei cooperări transfrontaliere și dunărene de

succes, precum și participarea regiunii la crearea unui produs turistic pentru macro-

regiunea Dunării.

Amenințările identificate pentru dezvoltarea regiunii sunt aceleași ca în cele mai

multe regiuni din Bulgaria, cum ar fi: criza continuă în dezvoltarea demografică și

depopularea, continuarea stagnării economice; capacitatea limitată a statului și a

municipalităților de a finanța proiecte publice și co-finanțarea proiectelor din

cadrul programelor operaționale; lipsa de asistență financiară din partea statului

pentru sprijinirea zonelor înapoiate ale țării.

Prioritățile Strategiei de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014 - 2020

A fost formulată următoarea viziune pentru realizarea strategiei: Municipalitatea

Silistra - îmbunătățirea și utilizarea potențialului de creștere și realizarea identitatii

sale, o regiune durabilă în dezvoltare în Bulgaria și zona Dunării, cu noi perspective

și calitate ridicată a vieții populației.

Strategia regională pentru perioada 2014 - 2020 definește trei obiective strategice,

fiecare având prioritățile sale și sub-priorități cu scopuri specifice. Sunt indicate și

măsurile specifice pentru fiecare prioritate.

71

OBIECTIVUL STRATEGIC 1:

Dezvoltarea unei economii competitive prin încurajarea inovării în toate

sectoarele și utilizarea potențialului local.

Obiectivul strategic 1 are două priorități:

Prioritatea 1.1: Sprijin pentru creșterea competitivității întreprinderilor mici și

mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Obiectivele specifice ale priorității sunt: Promovarea spiritului antreprenorial și a

mediului pentru dezvoltarea de activități economice; Menținerea afacerilor mici și

mijlocii locale viabile existente și crearea unora noi; Crearea condițiilor pentru

atragerea de investiții în regiune; Îmbunătățirea nevoilor de infrastructură ale

operatorilor economici din zonele urbane și rurale și promovarea inovarii și eficiența

resurselor.

Măsurile prioritare identificate sunt în principal legate de dezvoltarea

întreprinderilor mici și mijlocii și sprijinul antreprenoriatului, îmbunătățirea

condițiilor pentru investiții în regiune. Este inclus un proiect specific: Construcția

unui complex expozițional "Panorama regiunii Silistra" pe platoul feribotului Călărași

- Silistra, cu facilități expoziționale în interior și exterior; platforme comerciale și

de depozitare, inclusiv spațiu pentru piețe și târguri, evenimente, festivaluri, lângă

Dunăre.

Prioritatea 1.2: Consolidarea potențialului specific al economiei regionale

Prioritatea 1.2 este împărțita în două sub-priorități: dezvoltarea agriculturii și

gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea unor forme durabile de

turism.

Măsurile prioritare de la 1.2 sunt legate de promovarea dezvoltării agriculturii și

promovarea turismului în regiune.

72

OBIECTIVUL STRATEGIC 2:

Ridicarea nivelului de trai prin crearea de noi locuri de muncă, investind în

oameni și de integrare a grupurilor dezavantajate.

Sunt incluse trei priorități principale: pentru a crește ocuparea forței de muncă și

reducerea șomajului; îmbunătățirea accesului la educație și a infrastructurii sociale

pentru a preveni orice risc de excludere socială și consolidarea capacității

instituționale la nivel regional și local pentru a îmbunătăți procesele de

management.

Prioritatea 2: Îmbunătățirea accesului la educație și la infrastructura socială,

pentru a preveni orice risc de excludere socială, este împărțit în următoarele sub-

priorități, obiective și măsuri specifice:

Sub-prioritatea 2.2.1: Îmbunătățirea accesului la educație și creșterea nivelului

educațional al populației. Există două obiective specifice sub-prioritare:

îmbunătățirea accesului la educație și a calității educației și crearea condițiilor

pentru menținerea populației cu studii superioare. Luarea de măsuri obiective

specifice legate de reducerea numărului de abandonuri din școli și îmbunătățirea

calității educației.

Sub-prioritatea 2.2.2: Investiții în infrastructura socială. Măsurile planificate includ

următoarele obiective specifice: Îmbunătățirea calității și extinderea domeniului de

aplicare al serviciilor de sănătate; Sprijin pentru instituții și activități culturale,

accesul la patrimoniul cultural și renovarea infrastructurii sportive și promovarea

sportului de masă în rândul tinerilor.

Sub-prioritatea 2.2.3: Prevenirea riscurilor, care duc la excludere socială și izolare.

Măsurile avute în vedere pun accentul pe parteneriat și pe consolidarea

capacităților din municipalități, ONG-uri, partenerii sociali și furnizorii de servicii

pentru a participa la formularea și implementarea politicilor integrate de incluziune

socială.

73

Prioritatea 2.3: Întărirea capacității instituționale la nivel regional și local pentru a

îmbunătăți procesele de management are trei obiective specifice: Acces la servicii

publice de calitate; Îmbunătățirea managementului proceselor și activităților și

îmbunătățirea capacității de dezvoltare și de utilizare a fondurilor din programe și

proiecte ale UE.

OBIECTIVUL STRATEGIC 3:

Îmbunătățirea sustenabilității teritoriale și atingerea unui echilibru și conexiuni

la nivel regional, regional, național și internațional.

Obiectivul strategic 3 are următoarele priorități:

Prioritatea 3.1: Dezvoltarea infrastructurii moderne cu conectivitate și

accesibilitate îmbunătățite. Măsurile prevăzute au trei obiective specifice:

Transformarea neajunsurilor legate de amplasarea în zona de frontieră într-un

avantaj; conectivitatea regională de transport pentru dezvoltare regională

echilibrată. Sunt enumerate aici si proiecte specifice, cum ar fi construirea unui pod

combinat pentru transportul rutier și feroviar «Silistra-Calarasi", construirea unui

feribot "Tutrakan-Oltenita" modernizarea drumului Silistra - Shumen; construirea

unui "traseu pitoresc Vidin – Ruse - Silistra"; îmbunătățirea infrastructurii portuare în

Ruse și Silistra; îmbunătățirea accesului la atracții naturale și turistice.

Prioritatea 3.2: Mediul și resursele - conservare și eficiență. Prioritatea are două

obiective specifice: utilizarea și gestionarea eficientă a resurselor locale și de

protecție a mediului și prevenirea riscurilor de mediu.

Prioritatea 3.3: Îmbunătățirea modelului de dezvoltare urbană și rurală.

Obiectivele specifice sunt: Centre de asistență integrată și durabilă și sprijin pentru

îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale.

Este de remarcat faptul că prin dezvoltarea și punerea în aplicare a planurilor

integrate de reconstrucție și dezvoltare din orașele Silistra și Tutrakan se va efectua

renovarea și dezvoltarea orașelor și îmbunătățirea calității mediului urban.

Prioritatea 3.4: Dezvoltarea cooperării teritoriale. Prioritatea are două obiective

specifice: dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu contribuție la creșterea socio-

74

economică din Silistra și dezvoltarea cooperării interregionale și transnaționale,

inclusiv realizarea priorităților strategice ale Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

Cadrul financiar pentru punerea în aplicare a obiectivelor și priorităților strategiei

pentru perioada 2014 - 2020 include oportunități de finanțare: fonduri UE prin

programelor operaționale; bugetul central; oportunități de a utiliza finanțări/co-

finanțare din fondul FLAG și oportunități de împrumut de la BCE și BERD pentru

proiecte specifice; oportunități de a utiliza instrumente de inginerie financiară

pentru a finanța proiecte viabile - publice, private și PPP.

4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI

Strategia de dezvoltare a județului Călărași 2007 - 2013 a fost orientată spre

îmbunătățirea coeziunii economice și sociale prin dezvoltarea relațiilor externe și

promovarea unui model de dezvoltare care contribuie la coeziunea regiunilor,

inclusiv a județului.

Strategia urmărește, printr-o serie de acțiuni, să ridice nivelul de trai odată cu

reducerea disparităților existente în județ.

În același timp, pe baza pe resurselor locale - umane, naturale, economice și altele,

ar trebui să creeze o imagine pozitivă a județului și să faciliteze inițiativele de

dezvoltare bazate pe colaborare internă și externă.

Principiile directoare planificate pentru perioada 2007-2013:

• Convergență bazată pe:

- Egalitatea de șanse;

- Dezvoltare echilibrată a județului, în funcție de nevoile specifice ale diferitelor

zone;

- Parteneriat la nivel local și între localități și județ;

- Consolidarea coeziunii comunității;

- Îmbunătățirea relațiilor de cooperare la nivel regional, național și european.

• Orientare spre cetățeni și societate:

- satisfacerea nevoilor tuturor grupurilor sociale;

75

• Recunoașterea identității locale din comunitățile urbane și rurale;

• Participarea comunității în activități legate de procesul de dezvoltare a județului;

- Înțelegerea nevoilor comunităților și locuitorilor lor.

• Creșterea competitivității bazate pe:

- Creșterea educație, formare profesională și ocuparea forței de muncă a

rezidenților;

- Creșterea accesibilității și a nivelului de comunicare în județ;

- Creșterea în ceea ce privește mediul și calitatea vieții

• Abordarea integrată pentru dezvoltarea viitoare a județului în funcție de:

• Dezvoltarea abordării creative și proactive pentru dezvoltarea județului, pe baza

parteneriatului;

• Abordarea dezvoltării, respectând mediul înconjurător;

• Cooperarea intre actorii-cheie în rezolvarea problemelor economice, sociale și de

mediu.

Analiza resurselor din Călărași, a nevoilor și priorităților de intervenție necesare în

temeiul competențelor legale ale consiliului județean Călărași definesc obiectivele

strategice, care creează cadrul necesar pentru a orienta dezvoltarea economică și

socială în perioada de dezvoltare 2007-2013.

S-au definit următoarele priorități:

Prioritatea 1 - Dezvoltarea și modernizarea județului;

Prioritatea 2 - Dezvoltarea mediului de afaceri, competitivitatea economică și

dezvoltarea cooperării transfrontaliere și internaționale;

Prioritatea 3 - Dezvoltare rurală și eficiența a agriculturii;

Prioritatea 4 - Dezvoltarea resurselor umane și utilizarea eficientă a potențialului

forței de muncă.

Pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, scopul este de a încuraja

dezvoltarea durabilă și echilibrată a regiunii, bazată pe inovare și un mediu

favorabil pentru incluziunea socială, ceea ce duce la creșterea bunăstării și calității

vieții locuitorilor săi. Acest obiectiv este legat de abordarea europeană pentru

76

creșterea competitivității regiunilor și promovarea egalității de șanse prin

prevenirea marginalizării și a zonelor cu probleme socio-economice.

Obiectivul strategic reflectă o abordare concentrată, integrată și flexibile pentru a:

• îmbunătățirea competitivității și capacității de inovare a județului pentru

creșterea economică;

• reducerea disparităților economice și sociale în cadrul județului și creșterea

integrării comunităților dezavantajate în viața economică;

• protejarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversității;

• utilizarea rațională a resurselor naturale.

Strategia va fi implementată pe baza următoarelor priorități-cheie care se

adresează nevoilor specifice de dezvoltare ale regiunii și sunt în conformitate cu

Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2014 - 2020, elaborată de Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice:

• Prioritatea 1 - Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale;

• Prioritatea 2 - Dezvoltarea urbană durabilă;

• Prioritatea 3 - Îmbunătățirea competitivității economiei regionale pe termen

lung;

• Prioritatea 4 - eficiența de mediu și de energie;

• Prioritatea 5 - Sprijin pentru formare profesională și ocuparea forței de muncă;

• Prioritatea 6 - Sprijin pentru sănătate și asistență socială;

• Prioritatea 7 - Dezvoltare rurală și agricolă.

Fiecare dintre prioritățile de mai sus conține un set de măsuri corespunzătoare

pentru tipul de măsuri care trebuie luate.

77

DOCUMENTE STRATEGICE ȘI DE PLANIFICARE PENTRU MUNICIPALITĂȚI

5.1 Municipalitatea Silistra

Documentul principal care prevede măsuri de dezvoltare economică a orașului

districtul Silistra este

5.1.1 Planul integrat de regenerare urbană și dezvoltare a loc Silistra 2014-2020

Planul integrat de regenerare urbană și dezvoltare a loc. Silistra oferă o serie de

proiecte pentru a crea o imagine modernă a centrului comunitar.

Așezările din mediul rural din municipalitate au nevoie, de asemenea, de pachete

de intervenții legate de construirea de facilități de infrastructură socială și de

creare a unui mediu atractiv, zone verzi, parcuri, etc

Zona de influență cu funcțiilor publice de importanță socială.

Grupul de proiecte - Îmbunătățirea mediului de viață urban

Proiect 1.1 Îmbunătățirea mediului de viață urban - Grădina Pridunavski și portul;

Proiect 1.2 Îmbunătățirea mediului de viață urban – Centru;

Proiect 1.3 Îmbunătățirea mediului de viață urban - Centru cultural și administrativ;

Proiect 1.4 Îmbunătățirea mediului de viață urban - Centru cultural și administrativ;

Proiect 1.5 Îmbunătățirea mediului de viață urban - Gradina Pridunavski și centru;

Grupa proiect - Îmbunătățirea infrastructurii de educație

Proiect 2.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare de măsuri de eficiență energetică în

instituțiile de învățământ - Școala "Sf. Sf. Kiril și Metodii ", Creșele nr. 1 Zdravetz și

campusul pentru elevi ”Mladost" centru;

Proiect 2.2 Îmbunătățirea obiectivelor de infrastructură educațională -

terenuri/curți, locuri de joaca si echipamente - Grădinița «Rosa 1", "Rosa 2", "Sf.

Kliment Ohridski" - centru/Grădina Pridunavska;

2.3 Proiectul de modificare și implementarea măsurilor de eficiență energetică în

instituțiile de învățământ - Școala «Otets Paisiy» - centru cultural și administrativ;

78

2.4 Proiectul de modificare și implementare a măsurilor de eficiență energetică în

instituțiile de învățământ - grădinița «Rose 1», «Rose 2" și "Sf. Kliment Ohridski "-

Centtu/Grădina Pridunavska;

2.5 Îmbunătățirea și implementarea măsurilor de eficiență energetică în instituțiile

de învățământ - centrul cultural si administrativ - »Sofronie Vrachanski»;

2.6 Proiectul de modificare și implementarea măsurilor de eficiență energetică în

instituțiile de învățământ PGSUAU Centrul »Atanas Burov".

Grupul de proiecte - Îmbunătățirea infrastructurii culturale

Proiect 3.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

la Teatrul dramatic "Sava Dobroplodni» și Centrul de Tineret - centrul cultural și

administrativ;

Proiect 3.2 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

a obiectivelor culturale Biblioteca Regională "Partenii Pavlovic»;

Proiect 3.3 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

la Muzeul de cultura și etnografie, Casa profesorului – centru;

Proiect 3.4 Restaurarea, conservarea și adaptarea mediului urban – Rezervația

arhitecturală Durostorum Drastar – Silistra, centrul cultural și administrativ;

Proiect 3.5 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

la Galeria de artă Silistra - centrul administrativ;

Proiect 3.6 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică,

la Muzeul regional de Istorie și la Muzeul de Istorie – baza - centru cultural-

administrativ.

Grupul de proiecte – Reabilitare obiective municipale și de stat

Proiect 4.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în clădirea primăriei Silistra, str. Sf. Simeon Veliki 33 – Grădina Pridunavska;

Proiect 4.2 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în clădirea Direcției Ministerului de Interne ", direcția ”Documente de identitate”

de pe bul. Makedonia 174 - centru cultural și administrativ;

Proiect 4.3 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică,

în clădirea Școlii Copiilor pentru Arte - Centru cultural și administrativ;

79

Proiect 4.4 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în instituțiile publice municipale și de stat - culturale - centrul administrativ;

Proiect 4.5 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

din obiectivele guvernamentale publice – Grădina Pridunavska;

Proiect 4.6 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în obiectivele publice – Centru și zona portuară.

Grupul de proiecte - renovarea locuințelor

Proiect 5.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în clădiri rezidențiale.

Zona cu caracter social predominant C1 (Yug1 și Yug3)

Grupul de proiecte - Îmbunătățirea mediului de viață urban

Proiect 1.1 Îmbunătățirea mediului de viață urban;

Proiect 1.2 Îmbunătățirea mediului de viață urban;

Proiect 1.3 Îmbunătățirea mediului de viață urban;

Proiect 1.4 Reabilitarea și construcția rețelei de drumuri.

Grupul de proiecte – Îmbunătățirea obiectivelor pentru educație

Proiect 2.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în obiectivele de învățământ - grădinița "Dobrogea" și creșa «Bodra»;

Proiect 2.2 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică,

în obiective de educație - Liceul "Yuri Gagarin" și Școala sportivă municipală

"Drastar»;

Proiect 2.3 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică,

în obiectele de învățământ - Universitatea Ruse - Filiala Silistra "Anghel Kanchev».

Grupul de proiecte - Infrastructura sportiva

Proiect 3.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

la obiectivele sportive – Sala de atletism ”Luis Ayer" și Stadionul "Luis Ayer»;

Proiect 3.2 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

pentru Stadionul «Dorostol»;

Grupa de proiecte - Actualizarea patrimoniului cultural

80

Proiect 4.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în filiala regională a bibliotecii «Partenii Pavlovic».

Grupa proiect – Îmbunătățirea clădirilor administrative

Proiect 5.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

la Inspecția Sanitară Regionala ”Petar Mutafchiev” 84.

Grupul de proiecte – Îmbunătățire obiective sociale

Proiect 6.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

pentru persoanele în vârstă, pentru copiii rămași fără ocrotire părintească "Dimtcho

Debelyanov».

Grupa proiect - Renovarea locuințelor

Proiect 7.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

pentru clădiri rezidențiale .

Zona cu caracter social predominant de C2 (Nord și Est)

Grupul de proiecte - Îmbunătățirea mediului de viață urban

Proiect 1.1 Actualizarea mediul de viață urban – Nord;

Proiect 1.2 Actualizarea mediul de viață urban – Est;

Proiect 1.3 Actualizarea mediul de viață urban – Punct de trecere a frontierei.

Grupul proiecte – Îmbunătățirea obiectivelor de educație

Proiect 2.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică,

la obiectivele de învățământ - grădinița "Yan Bibian», Grădinița "Narcis" și

reabilitare teren (curți - Grădinița "Radost");

Proiect 2.2 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în campusul studențesc și Grădinița «Radost».

Grupul de proiecte – Îmbunătățire obiective sportive

Proiect 3.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

la facilitățile sportive – Piscina acoperită.

Grupul de proiecte - Renovarea clădirilor municipale

Proiect 4.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în clădirea - incubator de afaceri;

81

Proiect 4.2 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică,

în clădirea Ministerului de Interne - Direcția Generală "Poliția de Frontieră".

Grupul de proiecte – Îmbunătățire obiective sociale

Proiect 5.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în centrul de zi pentru copii și tineri cu handicap, centrul de zi pentru persoanele în

vârstă;

Proiect 5.2 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică,

în clădirea Servicii Medico - Sociale pentru copii.

Grupul de proiecte - Renovarea locuințelor

Proiect 6.1 Îmbunătățirea și punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică

în clădiri rezidențiale.

Un alt document, care reprezintă un element esențial al sistemului de documente

de planificare strategică și de programare de nivel regional este

5.1.2 Planul municipal de dezvoltare 2014-2020

Întinderea spațială a Municipalității cuprinde orașul Silistra și satele adiacente

(optsprezece).

Viziune:

Silistra – municipalitate cu dezvoltare durabilă, dunăreană și europeană, cu

identitate naturala și istorica conservate, economie modernă și resurse umane

bine educate și calificate.

Obiectivul general al municipiului în cadrul noii perioade de programare pentru a

realiza viziunea este: Realizarea unei dezvoltari durabile echilibrate și

îmbunătățirea calității vieții prin gestionarea eficientă și eficace a resurselor și

potențialul Dunării.

Obiectivul strategic 1: Dezvoltarea unei economii locale competitive prin

asigurarea unui mediu favorabil pentru antreprenoriat, inovare și utilizarea

potențialului local.

82

Prioritatea 1.1: Sprijin pentru dezvoltarea competitivității întreprinderilor mici

și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri în municipiu

Obiectivul specific 1.1.1: Stimularea spiritului antreprenorial și diversificarea

economiei locale

Măsuri:

o Încurajarea industriilor tradiționale;

o Diversificarea economiei;

o Dezvoltarea industriilor cu potențial;

o Inovarea întreprinderi și gospodării.

Obiectivul specific 1.1.2: Creșterea viabilității și competitivității IMM-urilor

Măsuri:

o Reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor;

o Sprijin pentru IMM-urile existente;

o Asigurarea accesului la finanțare;

o Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a IMM-urilor - consultanta, marketing, și

altele.

o Sprijin pentru introducerea de tehnologii ICT;

o Încurajarea spiritului antreprenorial.

Obiectivul specific 1.1.3:. Creșterea atractivității municipiului și promovarea PPP

Măsuri:

o Crearea de condiții pentru a genera avantaje competitive pentru municipiu, pe

baza unor proiecte la scară largă - infrastructură, gazificare, etc.

o Marketing regional pentru potențialul municipiului;

o Colaborare și parteneriat în afaceri;

o Crearea condițiilor pentru stimularea PPP;

o rețea de organizații care sprijină dezvoltarea economică la nivel național, regional

și local;

o Sprijinirea dezvoltării unor sisteme regionale de inovare;

o Promovarea de proiecte în PPP.

83

Obiectivul specific 1.1.4: Îmbunătățirea infrastructurii pentru dezvoltarea

afacerilor

Măsuri:

o Extinderea eficienței filialelor organizațiilor locale de sprijinire a afacerilor,

precum și cooperarea lor cu guvernarea locală;

o Oferirea de locații adecvate pentru dezvoltarea de noi afaceri, cu acces adecvat

la toate tipurile de infrastructură;

o Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de afaceri, care este baza pentru dezvoltarea

accelerată a economiei locale și reducerea costurile inițiale de înființare de noi

firme;

o Crearea infrastructurii de sprijin întreprinderilor locale;

Obiectivul specific 1.1.5:. Activitatea de inovare și utilizarea eficienta a resurselor

de afaceri

Măsuri:

o Sprijinirea activităților organizațiilor științifice existente și construirea altora noi;

o Încurajarea parteneriatelor între instituțiile de cercetare, publice și sectorul

privat;

o Sprijin pentru creșterea eficienței consumului de energie în sectoarele economiei

- prin încurajarea investițiilor pentru îmbunătățirea eficienței energetice în

întreprinderi;

o Sprijin pentru introducerea de sisteme cu emisii reduse de carbon, tehnologii

pentru deșeuri eficiente energetic și recuperarea și reciclarea unei cantitati mari de

deșeuri;

o o Investiții în echipamente moderne pentru recuperarea deșeurilor prin reciclare,

refolosire și/sau extracție de materii prime secundare și energie;

o încurajarea dezvoltarii de noi modele de afaceri pentru IMM-uri, promovarea

digitalizarii proceselor și utilizarea ITC în întreprinderi, promovarea introducerii de

noi produse și tehnologii;

84

o Diversificarea investițiilor în domeniul energiei regenerabile prin producerea și

prelucrarea biomasei, deșeuri agricole.

Prioritatea 1.2: Dezvoltarea potențialului economiei locale

Măsuri:

o Valorificarea patrimoniului natural și cultural pentru a activarea resurselor

naturale, antropice și turistice din municipiu, prin dezvoltarea și implicarea în

trasee turistice culturale;

o Încurajarea dezvoltării turismului natural și cultural;

o Expunerea și dezvoltare a patrimoniului arhitectural din orașul Silistra (două

treimi din oraș este rezervație arhitecturala);

o Promovarea turismului pe Dunăre - turism iaht, pescuit sportiv, croaziere și mai

mult;

o Dezvoltarea infrastructurii turistice de-a lungul coastei;

o Dezvoltarea atracțiilor naturale, culturale și istorice - restaurare, conservare,

echipamente de expoziție, introducerea de tehnici și programe de interpretare și de

animație, etc;

o Stabilirea unei infrastructuri de transport adecvate pentru siturile turistice;

o Politica, marketing, publicitate, comunicare;

o Dezvoltarea resurselor umane implicate în turism;

o Dezvoltarea logisticii și activităților de transport;

o Externalizarea activităților de sprijin;

o Sprijin pentru agricultură și gestionarea pădurilor.

Obiectivul strategic 2: Un standard de viață mai ridicat prin crearea de noi locuri

de muncă, crearea condițiilor pentru ocuparea forței de muncă de calitate,

furnizarea de servicii publice de calitate, educație competitivă și formare

profesională, promovarea învățării pe tot parcursul vieții, incluziunea socială și

accesul la asistenta medicala de calitate, promovarea de activități culturale și

sportive.

Prioritatea 2.1: Sprijin pentru ocuparea forței de muncă - măsuri:

o reactivarea șomerilor pe termen lung;

85

o Ocuparea forței de muncă tinere și a femeilor;

o Integrarea șomerilor dezavantajați pe piața muncii;

o Îmbunătățirea calificărilor și competențelor de angajaților și șomerilor, în

conformitate cu cerințele de pe piața forței de muncă;

o Instruire pentru dobândirea de calificări și re-calificari profesionale pentru

dobândirea de competențe-cheie pentru șomeri și angajați;

o Furnizarea de programe de formare în domeniul antreprenoriatului;

o Dezvoltarea de programe regionale și locale de promovare a integrării în muncă a

șomerilor dezavantajati pe piața muncii;

o Crearea unui sistem modern de orientare profesională și informații.

Prioritatea 2.2: Accesul la educație și la infrastructura socială

Obiectivul specific 2.2.1: Educație mai accesibilă și de calitate

Măsuri:

o să ofere educație de calitate și să creeze un mediu de învățare atractiv;

o Asigurarea legăturii știință-practica;

o Dezvoltarea de diferite forme de învățare pe tot parcursul vieții.

Obiectivul specific 2.2.2. Resurse umane educate și cu înaltă calificare

Măsuri:

o Includerea în sistemul de învățământ și reducerea numărului de abandonuri

școlare;

o Creare infrastructură pentru educație continuă;

o Politica de păstrare și atragerea de persoane înalt calificate;

o Comunicare și informare a opiniei publice despre oportunitățile de formare și

educație.

Obiectivul specific 2.2.3: Dezvoltarea infrastructurii sociale și sportive

Măsuri:

o modernizare, reconstrucție și echipamente pentru spitalul din Silistra;

o renovare, reparare și modernizare a echipamentelor tehnice pentru facilități de

îngrijire a sănătății, îmbunătățirea eficienței energetice.

86

o Oferirea de servicii de calitate de sănătate la prețuri accesibile populației din

municipiu;

o Punerea în aplicare a sistemelor de învățământ de profilactică și de stil de viață

sănătos.

o Îmbunătățirea infrastructurii de sport școlar;

o Întreținere de spații sportive acoperite și exterioare;

o Încurajarea sportului de masă în rândul tinerilor și evenimente sportive de masă;

o Păstrarea rețelei de instituții culturale, inclusiv centre comunitare;

o Păstrarea și diseminarea tradițiilor de artă regionale și a obiceiurilor.

o Conservarea patrimoniului cultural;

o Comunicare și informare.

Obiectivul specific 2.2.4: Îmbunătățirea accesului la educație și la infrastructura

sociale pentru a preveni excluziunea socială

Măsuri:

o mai bună educație și accesibilitate la formare și creșterea competențelor.

o Îmbunătățirea accesului și utilizarea serviciilor sociale accesibile și de calitate.

o ofertă locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile pe piața muncii.

o Crearea condițiilor de aplicare a modelului social de dezinstituționalizare.

o Oferirea unui mediu accesibil - fizic, instituțional și informațional.

o Crearea unui fond municipal pentru a oferire de terenuri celor fără domiciliu.

o Lucru în parteneriat pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale și a

consecințelor acestora și mărirea capacitații organizațiilor partenere.

Prioritatea 2.3: Capacitatea instituțională pentru o mai bună administrare

Obiectivul specific 2.3.1: Furnizarea de servicii publice de calitate

Măsuri:

o Introducerea celor mai bune practici în domeniul serviciilor administrative.

o Furnizarea de servicii integrate și o suită completă de servicii pentru cetățeni și

întreprinderi.

o Servicii administrative complete.

87

o Creșterea calificarii angajaților din administrație.

o Acces egal la serviciile publice.

o Feedback activ din partea cetățenilor.

o Îmbunătățirea accesului și dezvoltarea ITC în municipiu pentru servicii și servicii

publice pentru IMM-uri.

o Renovarea clădirilor și introducerea unor măsuri de eficiență energetică.

Obiectivul specific 2.3.2:. Un procesele de management orientate pe procese și

activități din administrația municipală

Măsuri:

o Investiții în consolidarea capacității instituționale pentru buna guvernare și

implementarea efectivă a e-guvernării.

o comunicare externă interinstituțională și de coordonare internă.

o Creșterea capacității autorităților locale de a aplica principiul parteneriatului și

promovarea cooperării inter-municipale.

o Furnizarea de complexe durabile și armonioase de planificare urbană - elaborarea

de documente, planuri, hărți și mai mult, pentru a asigura dezvoltarea urbană

cuprinzătoare, integrată și durabilă.

o Îmbunătățirea și dezvoltarea de mecanisme de consultare publică.

Obiectivul specific 2.3.3:. Îmbunătățirea program de capacitate de proiectare a

administrației

Măsuri:

o Creșterea capacității de management de proiecte.

o Crearea capacității administrative pentru activitatea autorităților locale și ONG-

uri.

o Comunicare și informare a părților interesate cu privire la posibilitățile de

absorbție a fondurilor UE.

o capacitate administrativă durabilă pentru implementare, monitorizare și evaluare

proiecte la nivel local și regional.

88

Obiectivul strategic 3: Planificarea integrată și îmbunătățirea sustenabilității

teritoriale și accesibilității.

Prioritatea 3.1: Construirea unei infrastructuri moderne cu conectivitate

îmbunătățită și accesibilitate

3.1.1 Obiectiv specific:. Dezvoltare endogenă în funcție de locația spațială a

municipiului

Măsuri:

o Construirea unui pod combinat pentru transportul rutier și feroviar de transport

"Silistra-Calarasi."

o Modernizarea Portului Silistra ca parte din rețeaua TEN-T.

o Modernizarea drumului Silistra - Shumen.

o Creșterea numărului de km de cale ferată (Ruse-Varna/Samuil-Silistra).

3.1.2 Obiectiv specific: Asigurarea conectivitate de transport regional

Măsuri:

o construcția traseului pitoresc "Dunărea” – Vidin-Ruse-Silistra-Tutrakan.

o Servicii de reparare și întreținere a drumurilor II-71 Silistra-Dobrich-Varna ca o

legătură de la Silistra la coasta Mării Negre.

o Modernizarea portului Silistra cu facilități pentru containere pentru vase fluviale,

fluvial-maritime și maritime.

o Construirea unui nou port, conceput pentru a servi transportul pe apă pe Dunăre

pentru transportul de cereale și alte bunuri.

o construcția de terminale pentru încărcarea și descărcarea de cereale - port în

Silistra.

o Îmbunătățirea infrastructurii portuare.

o Îmbunătățirea drumurilor de clasă pentru a conecta orașele și centrele municipale

de centrul raional.

o Servicii de reparare și întreținere a drumurilor comunale pentru consolidarea

relațiilor oraș - zonele rurale înconjurătoare.

o Îmbunătățirea accesului la atracțiile naturale și turistice.

89

o Stabilirea unei piste de ciclism de-a lungul Dunării de la Vidin la Silistra

Obiectivul specific 3.1.3:. Conectivitate informațională și digitalizare

Măsuri:

o Accelerarea procesului de modernizare a rețelelor de telecomunicații.

o Îmbunătățirea infrastructurii de comunicații și accesul publicului la informații de

interes general pentru dezvoltarea regiunii de frontieră.

o Acces de bandă largă în zonele slab populate și în zonele rurale.

o Asigurarea de formare adecvată pentru populație și afaceri locale.

Prioritatea 3.2 Managementul eficient al resurselor și protecția mediului

Obiectivul specific 3.2.1: Utilizarea eficientă și gestionarea resurselor locale

Măsuri:

o Îmbunătățirea calității apei prin construirea și reabilitarea infrastructurii pentru

alimentarea cu apă potabilă.

o Reducerea pierderilor de apă prin înlocuirea și reconstrucția de rețele și facilități

de sisteme de alimentare cu apă.

o Folosirea rezonabilă a centralelor și trecerea spre biomasă.

o Introducerea de gaze naturale ca sursă de energie alternativă.

o Construcția legăturii de gaz Dobrich - Silistra.

o Optimizarea consumului de energie prin dezvoltarea de programe și proiecte de

îmbunătățire a eficienței energetice.

o Promovarea publică a surselor alternative de energie.

Obiectivul specific 3.2.2: Protejarea și îmbunătățirea mediului și prevenirea

riscurilor de mediu

Măsuri:

o Captare și epurare a apelor uzate prin construirea și reconstrucție de sisteme de

canalizare și stații de epurare a apelor uzate.

o Introducerea de sisteme avansate pentru colectarea, stocarea și prelucrarea

deșeurilor.

o prelucrarea produselor vegetale pentru producerea de energie.

90

o Construirea de instalații de reciclare pentru recuperarea deșeurilor și prevenirea

poluării.

o Modernizarea rezervoarelor și construcția unora noi.

o Construirea unui depozit de deșeuri din construcții, precum și a capacitatilor de

prelucrare secundară.

o Construcții de depozite de deșeuri de la animale și utilizarea lor ulterioară ca

îngrășământ.

o Luarea de măsuri pentru infrastructură pentru prevenirea inundațiilor și eroziunii,

inclusiv consolidarea terenurilor instabile de pe malul Dunării și de combatere a

eroziunii costiere.

o Cercetare, dezvoltare si implementare de sisteme de protecție la inundații,

alunecări de teren și alte dezastre naturale.

o Managementul eficient al ariilor protejate și a siturilor Natura 2000, prin

elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate.

o Crearea și actualizarea continuă a unei baze de date pentru zonele de risc, zonele

contaminate și suprafețele utilizate pentru depozitarea substanțelor periculoase.

o Prevenirea contaminării și creșterea culturii publice pentru protecția mediului.

Prioritatea 3.3: Dezvoltare urbană și rurală

Obiectivul specific 3.3.1. Dezvoltarea integrată a loc. Silistra

Măsuri:

o Reabilitarea mediului urban

o Marketing regional

o Dezvoltare echilibrată și funcțională

Obiectivul specific 3.3.2: Dezvoltarea satelor din municipiul Silistra

Măsuri:

o Dezvoltarea și actualizarea mediul urban în sate.

o Diversificarea economiei rurale

o Revitalizarea satelor - construcția și întreținerea infrastructurii locale, furnizarea

de servicii de bază locale și protejarea patrimoniului cultural și natural local.

91

o Parteneriat public-privat pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare

locală

Prioritatea 3.4: Cooperare

Obiectivul specific 4.1: Cooperare transfrontalieră

Măsuri:

o Îmbunătățirea legăturilor infrastructurii

o Dezvoltarea de inițiative comune în domeniul culturii, sportului, legăturilor

sociale și economice

o Gestiune în comun a riscurilor de mediu

o Implementarea de proiecte în domeniul turismului

Obiectivul specific 3.4.2: Cooperării inter-regionale și transnaționale

Măsuri:

o Transferul de experiență și de bune practici

o Construirea de rețele transfer tehnologic

Servicii sociale pentru persoanele cu handicap sunt stabilite în:

5.1.3 Strategia pentru dezvoltarea de servicii sociale în municipiul Silistra (2011-

2015)

Strategia a fost adoptată în anul 2011.

Acesta a fost dezvoltat ca o politică sectorială în municipiul Silistra și a fost stabilită

în cadrul unui parteneriat între părțile interesate, din municipiul Silistra –

administrația publică, servicii sociale municipale, furnizorii de servicii sociale,

"Asistență Socială" Silistra, organizații civice locale (ONG-uri).

Strategia are drept scop de a sincroniza planificarea serviciilor sociale în municipiul

Silistra cu prioritățile naționale, regionale și raionale ale politicilor sociale și

implicarea în acest proces a tuturor părților interesate.

Strategia definește cadrul municipal și parametrii serviciilor sociale în municipiu.

92

Cuprindere:

Strategia acoperă toate orașele și satele din municipiul Silistra acordând o atenție

deosebită micilor așezări izolate unde locuiesc grupuri cu risc crescut.

Viziune:

Strategia municipalității pentru serviciile sociale - un instrument pentru furnizarea

de servicii sociale accesibile și de calitate în municipalitatea Silistra, integrarea

comunităților și persoanelor fizice, precum și realizarea îngrijirii depline pentru

persoanele cu risc.

Strategia are următoarea orientare:

o Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale existente până în 2015;

o Crearea de servicii sociale noi și inovatoare în funcție de grupurile țintă prioritare;

o Dezvoltarea în paralel a politicilor și măsurilor de incluziune socială din sectoarele

conexe (educație, sănătate, ocuparea forței de muncă, mediul de viață, etc.), prin

care se rezolva problemele specifice ale grupurilor de risc și/sau de a crea condiții

pentru funcționarea eficientă a serviciilor sociale.

Direcțiile prioritare ale Strategiei municipale sunt prezentate în

conformitate cu nevoile identificate ale grupurilor vulnerabile, precum și cu nevoia

de intervenție de urgență pentru a rezolva problemele majore sociale ale

locuitorilor din municipiu.

Axa prioritară 1: Prevenirea instituționalizării copiilor si familiilor în situații de risc

Axa prioritară 2: Bătrâni singuri și persoane cu risc

Axa prioritară 3: Adulți cu handicap

Domenii prioritare funcționale care susțin punerea în aplicare eficientă a

principalelor activități din cadrul Strategiei Municipalitatii, care acoperă

dezvoltarea resurselor umane, în scopul îmbunătățirii calitatii și eficienței serviciilor

sociale prin consolidarea capacităților necesare pentru gestionare și prin furnizarea

de personal calificat și competent pentru a furniza servicii.

93

5.2 Municipalitatea Tutrakan

Cel mai important document, care definește dezvoltarea strategică a

municipalitații Tutrakan este:

5.2.1 Planul municipal de dezvoltare a municipalitații Tutrakan 2014 - 2020

Până octombrie 2013 municipalitatea Tutrakan nu avea un plan municipal realizat

pentru perioada de 2014 - 2020. Documentul disponibil pentru perioada 2007 – 2013

nu a fost actualizat, acesta fiind creat în anul 2005.

Un alt document, care determină direcțiile strategice de dezvoltare a

municipalitatății este:

5.2.2 Strategia locală de dezvoltare a Grupurilor de Acțiune Locală pentru

Pescuit „Glavinitsa – Tutrakan – Slivo pole”

Teritoriul Grupurilor de Acțiune Locală pentru Pescuit „Glavinitsa – Tutrakan – Slivo

pole” cuprinde teritoriul administrativ al celor trei municipalități din componența

ei: Glavinitsa, Tutrakan și Slivo pole, cu suprafața totală de 1231 kilometri pătrați.

Populația totală este de 46153 locuitori (conform recensământului din anul 2011).

Identitate teritorială:

o Toate cele trei municipalități sunt „înapoiate rural” și „regiuni de frontieră

subdezvoltate” în conformitate cu Legea de dezvoltare regională;

o Relieful de câmpie, cu climat temperat-continental, se întinde pe malul

drept al bazinului Dunării pe o lungime de 64 de kilometri;

o Existența zonelor litorale naturale, umede, cu diversitatea biologică;

o Sectorul predominant - agricultura;

o Pescuitului – mijloc de existență tradițional în regiune;

o Teritoriul este asociat cu pescuitul, cu confecționarea de plase pescărești și

cu atelierele de bărci;

o Lipsește o asociație sau organizație înregistrată a pescarilor;

o Teritorul are o existență milenară, o moștenire culturală și istorică bogată.

94

Grupul de Acțiune Locală pentru Pescuit este înregistrat cu personalitate

juridică, creat cu scopul de a activa în folosul public și este înregistrat în

conformitate cu prevederile Legii cu privire la persoane juridice cu obiective non-

economice. FLAG a fost creată ca un parteniat public-privat cu participanți din

cele trei sectoare sociale: public, de afaceri și civil. Asociația este compusă din 26

de membri, din care 12 sunt persoane juridice, iar 14 – persoane fizice.

Obiective strategice ale Strategiei:

Obiectivul strategic 1: Creșterea competitivității sectorului de pescuit prin

îmbunatățirea eficienței angajaților din sectorul pescuitului și crearea de valoare

adăugată pentru produsele din pescuit și acvacultură.

Obiectivul strategic 2: Promovarea antreprenoriatului local și crearea

condițiilor de dezvoltare solidă a zonei pescărești.

Obiectivul strategic 3: Creșterea capacității de aplicare a strategiei de

dezvoltare locală.

Axe prioritare:

I. Îmbunatățirea accesului la piețe și creșterea valorii adăugate în sectorul

pescăresc

Măsuri:

1.1. Creșterea valorii adăugate pentru produsele din pescuit și acvacultură

1.2. Întreținerea și dezvoltarea rețelelor comerciale pentru produse din pescuit și

acvacultură, prin crearea și modernizarea punctelor comerciale, dezvoltarea de noi

piețe și de noi metode de marketing

II. Îmbunatățirea mediului de viața și creșterea competențelor

Măsuri:

2.1. Creșterea competitivității zonelor de pescuit prin investiții publice pentru a

îmbunatăți mediului ambiant în regiune

2.2. Creșterea competitivități zonelor de pescuit prin însușierea de noi abilități și

competențe

III. Păstrarea atractivității zonei și diversificarea mijloacelor de trai tradiționale

prin promovarea activității economice alternative

95

Măsuri:

3.1. Promovarea activităților economice alternative, în special turismul, prin

crearea de noi lucuri de muncă în afara sectorului de „Pescuit”

3.2. Păstratea atractivității și imaginii zonei de pescuit prin protejarea moștenirii

culturale

ІV. Asistența tehnică și guvernarea FLAG

Măsuri:

4.1. Cheltuieli actuale pentru pregatirea, guvernarea, monitorizarea, evaluarea,

informarea, controlarea și consolidarea capacității administrative pentru punerea

în aplicare a strategiei de dezvoltare locală

Activități pe măsuri

Măsura 1.1. „Crearea de valoare adăugată pentru produsele din pescuit și

acvacultură ”

Activități:

• Crearea și ridicarea întreprinderilor de prelucrători pentru producția

mărfurilor de înaltă calitate și produselor cu valoarea adăugată

• Producerea și/sau marketing-ul mărfurilor noi

• Aplicarea tehnologiilor noi (inovare)

• Producerea mărfurilor de înaltă calitate pentru a suplini nișele de piață

• Certificarea calității, etichetarea

Beneficiari: Sectorul privat (până 60% finanțare publică)

Dimensiune și durata proiectelor: AFN din 5 000 – 75 000 euro; 18 luni

Măsura 1.2. Întreținerea și dezvoltarea rețelelor comerciale pentru produsele

din pescuit și acvacultură, prin crearea și modernizarea punctelor comerciale,

dezvoltarea piețelor și a metodelor de marketing

Activități:

• Stabilirea pieței de pește și modernizarea punctelor comerciale existente

pentru pește

96

• Studierea noilor piețe de desfacere a producției piscicole, înfaptuirea de

analize de merketing și cercetare

• Promovarea produselor produse prin metodele ecologice care să protejeze

mediul înconjurător

• Activități de promovare a consumului de produse locale din pescuit și

acvacultură în țară și în afara ei

Beneficiari: Sectorul privat (până 60% finanțare publică)

Dimensiune și durata proiectelor: AFN din 5 000 – 75 000 euro; 18 luni

Măsura 2.1. Creșterea competitivității zonelor de pescuit prin investiții

publice pentru a îmbunătăți mediul ambiant în regiune

Componenta 1 – Sectorul public

Componenta 2 – Sectorul privat

Activități:

• Infrastructura, orientată către exploatarea zonelor litorale și a zonelor

din aproprierea bazinelor de apă

• Infrastructura mica pentru îmbunatățirea mediului ambiant în zonele de

pescuit

• Restaurarea și dezvoltarea satelor și mahalalelor pescărești

• Dotarea zonelor cu utilaj de pescuit

Beneficiari: Sectorul public (până 100% finanțare publică) și Sectorul privat (până

60% finanțare publică)

Dimensiune și durata proiectelor pentru sectorul public: 75 000 – 255 000 euro; 14

luni

Dimensiune și durata proiectelor pentru sectorul privat: 5 000 – 75 000 евро; 18

luni

Măsura 2.2. Creșterea competitivități zonelor de pescuit prin însușierea de noi

abilități și competențe

Activități:

• Organizarea și desfașurarea de instriri pentru creșterea capacității

persoanelor angajate în sectorul „Pescuit”, înclusiv în sferele economice adiacente

97

• Îmbunătățirea condițiilor de muncă și de sigurantă

Beneficiari: Sectorul privat (până 60% finanțare publică)

Dimensiunea și durata proiectelor: AFN din 5 000 – 25 000 euro; 12 luni

Măsura 3.1. Promovarea activităților economice alternative, în special turismul,

prin crearea de noi locuri de muncă în afara sectorul de „Pescuit”

Partea componență 1: Sectorul public

Activități:

• Crearea unei centru turistic informativ

• Proiecte pentru crearea și amenajarea locurilor de cazare cu capacitate

mica – până 20 de paturi

• Înființarea școlilor specializate în meseria de pescuit

• Proiecte, legate de infrastructura mica, care vor populariza obiectivele

turistice și moștenirea culturală, monumentele naturale și culturale

Beneficiari: Sectorul public (până 100% finanțare publică)

Dimensiunea și durata proiectelor: AFN din 5 000 – 75 000 euro; 18 luni

Partea componență 2: Sectorul privat

Activități:

• Dezvoltarea: - restaurantelor pescărești; - caselor de oaspeți; - formelor

de turism pescăresc; - pescuit sportiv

• Crearea de noi produse turistice

• Promovarea turismului eco

• Vizitarea și participarea la burse speciale de turism

• Activități legate de producția meșteșugărească, în domeniul artei

tradiționale și nu numai, diferite de piscicultură

• Proiecte, legate de încetarea permanentă sau temporară a activităților de

pescuit ale persoanelor ce practică pescuitul economic

Beneficiari: Sectorul privat (până 60% finanțare publică)

Dimensiunea și durata proiectelor: AFN din 5 000 – 75 000 euro; 18 luni

Măsura 3.2. Păstratea atractivității și a imaginii zonei de pescuit prin

protejarea moștenirii culturale

98

Activități:

• Sprijinirea inițiativelor locale de a proteja speciile pe cale de dispariție

• Crearea unei rețele de informații eficientă, cu privire la ultilizarea și

protejarea resurselor de pescuit

• Crearea de planuri școlare și introducerea acestora în școlii – pentru

protecția mediul înconjurator, pentru pescuitul solid, pentru păstrarea tradițiilor și

mijloacelor de existență pescarești

• Alte activității și investiții, care contribuie la dezvoltarea solidă a zonei

de pescuit;

Beneficiari: Sectorul privat (până 60% finanțare publică)

Dimensiunea și durata proiectelor: AFN din 5 000 – 15 000 euro; 18 luni

Măsura 4.1. Cheltuieli actuale pentru pregătirea, guvernarea, monitorizarea,

evaluarea, informarea, controlarea și consolidarea capacității administrative

pentru punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare locală

Activități:

• Cheltueli curente

• Asistența din partea experților

• Activități de informare și publicitate

Beneficiari: Agențiile FLAG

Durata proiectelor: În curs de desfășurare

Un alt document de dezvoltare, care face parte din sfera analizei noastre, este:

5.2.3 Strategia de administrare a proprietății municipale în regiunea Tutrakan

pentru perioada 2011 – 2015

Principale obiective ale strategiei:

asigurarea dezvoltării solide a municipalității, îmbunătățirea localităților

rurale, crearea condițiilor de afaceri, cultură, sport, odihnă, turism și promovarea

siguranței sociale;

identificarea completă al conținutului proprietăților municipale;

99

asigurarea guvernarii eficiente și creșterea veniturilor din administrarea

proprietăților municipale;

stabilirea proprietarilor de proprietate municipală.

Priorități și măsuri

Principalele priorități din activitățile administrației municipale în dobândirea,

guvernarea și ordonarea proprietăților municipale sunt:

Prioritate 1. Asigurarea completă a condițiilor teritoriale nesecare pentru

guvernarea eficientă și ordonarea proprietățiilor municipale, încluzând necesitatea

întocmirii planurilor structurale pentru orașul și satele componente, și dezvoltarea

programei pentru elaborarea acestora după consultații publice.

Prioritate 2. Guvernarea eficientă și ordonarea proprietățiilor municipale.

• Măsura 2.1. Elaborarea și adoptarea de către consiliul municipal a unui

program anual pentru ordonarea proprietății municipale – drepturi de vânzare, de

schimb, de partajare și de proprietate.

• Măsura 2.2. Guvernarea proprietățiilor municipale prin concesionarea lor

și alte forme de parteniat public-privat.

• Măsura 2.3. Stoparea afacerilor cu proprietățile municipală ineficiente sau

inutile, asupra cărora nu a fost manifestat un interes pentru închiriere.

• Măsura 2.4. Înfăptuirea controlului curent asupra îndeplinirii obligațiilor

menționate în contractele de concesiune sau de vânzare, a obligațiilor reieșite în

urmă concursurilor desfășurate și asupra contractelor de inchiriere.

Prioritate 3. Promovarea investițiilor și asigurarea transperenței în procesul de

gastionare a proprietății municipale.

• Măsura 3.1. Anunțarea pe site-ul oficial al municipalității Tutrakan a

tuturor construcțiilor vacante, a clădirilor și terenurilor, a procedurilor de licitație

publică și a concursurilor publice.

• Măsura 3.2. Susținerea în starea actualizată a unui registru electronic al

proprietății municipale.

100

• Măsura 3.3. Satisfacerea cerințelor cetețenilor și a companiilor, legate de

debândirea proprietății municipale pentru angajarea ei ca șantiere de producție,

comerț și servicii, în conformitate cu cerințele UE.

Prioritate 4. Gestionarea solidă a terenurilor agricole și a pădurilor prin fondurile

municipale și forestiere, precum și promovarea activitatii de investiții.

• Măsura 4.1. Exercitatea controlului asupra îndeplinirii obligațiilor

prevazute în contractele încheiate de închiriere ale terenilor agricole – proprietate

municipală.

• Măsura 4.2. Arendarea terenurilor agricole, a imașelor și a pășunilor în

conformitate cu prevederile necesare pentru menținerea pământului în condiții

agricole și ecologice bune.

Prioritate 5. Atragerea resurselor financiare de stat și a fondurilor europene

pentru reconstrucția și modernizarea proprietățiilor municipale în domeniul

infrastructurii, educației, sănătății, a activităților sociale și altele.

• Măsura 5.1. Discuții publică cu privirea la propunerile de aplicare a

proiectelor pe programe operaționale pentru atragerea de fonduri europene.

5.2.4 Programul activitățiilor tineretului în municipalitatea Tutrakan pentru perioada 2013 -

2015

Programul a fost adoptat prin decizia № 279 din protocol № 22 la data de 21

februarie 2013.

Programul stabilește obiectivele pe termen lung și prioritățile de dezvoltare în

domeniul politicilor pentru tineri și realizarea de analize și studii asupra situației și

nevoilor tinerilor din municipatatea Tutrakan.

Principalul obiectiv:

Programul are ca scop sprijinirea tinerilor în procesul de dezvoltare ca cetățeni

activi, care vor aduce o contribuție semnicativă în procesul de luare deciziilor

privind îmbunătățirea mediului social, bazate pe valorile recunoscute în cadrul

Comunității Europene.

101

Priorități strategice

o Promovarea dezvoltării personale, a activității economice a tinerilor și

îmbunatățirea accesului acestora la informații și servicii de calitate.

o Creșterea activității civile a tinerilor.

o Prevenirea excluderii sociale a tinerilor din diferite categorii sociale.

o Implicarea tinerilor în viata publică a municipalității.

o Dezvoltarea voluntariatului în rândul tineretului.

o Încurajarea tinerilor de a fi responsabili pentru propria lor sănătate.

o Dezvoltarea personală și profesională a tinerilor din localitățile mici și din

zonele rurale.

o Dezvoltarea dialogului intercultural și internațional în rândul tinerilor.

o Îmbunătățirea activității tineretului.

Scopuri și obiective specifice:

1. Asigurarea posibilitățiilor de participare integrală a tinerilor în viața civilă

și integrarea lor în spiritul valorilor și a standerdelor democratice

fundamentale.

Sarcini:

o Mobilizarea tinerilor în procesul de participare în cadrul guvernării la nivel

local.

o Promovarea participarii tinerilor și a organizațiilor lor în protecția,

îmbunătățirea și gestionarea resurselor naturale.

o Organizarea campaniilor și inițiativelor pe teme actuale.

2. Creșterea rolului tinerilor în societatea civilă.

Sarcini:

o Promovarea antreprenoriatului social în rândul tinerilor.

3. Favorizarea accesului liber la servicii pentru tinerii din localotățile mici,

precum și pentru oamenii tineri în situații dificile. Implementarea unei politici

de informare, orientată către tineri.

Sarcini:

102

o Asistența publică și oferirea serviciilor de informare de calitate, prin oferirea

de informații actuale, sistematice și accesibile, care sa vizeze interesele și nevoile

tinerilor.

o Organizarea campaniilor municipale de informare îndreptate spre tineri.

o Familiarizarea tineretului cu instituțiile publice și promovarea drepturilor

tinerilor ca parte a comunității locale și în calitatea lor de cetățenii ai Republicii

Bulgaria și Uniunii Europene.

4. Promovarea participării active a tinerilor în prevenirea criminalității, în

special în prevenirea încălcarii legii de către tineri.

Sarcini:

o Implicarea autorităților locale, a organizațiilor de tineret și a mediei în

prevenirea infracțiunilor comise de tineri.

o Dezvoltarea unei culturi a siguranței rutiere în rândul tinerilor.

5. Promovarea voluntariatului ca formă de angajare, ca poziție cetățenească

activă și ca activitate de utilitate socială.

Sarcini:

o Promovarea voluntariatului.

o Asigurarea învătământului potrivit și calificat pentru tinerii voluntari, asociat

cu toate acțiunile înfăptuite.

o Introducerea și menținerea practicilor bune pentru gestionarea tinerilor-

voluntari: de recrutare, învățare, stimulare, monitorizare și evaluare, precum și

recunoașterea realizărilor lor.

6. Crearea unui mediu de promovare și încurajare a tinerilor bulgari pentru a

participa pe deplin la comunicarea internațională și interculturală între oamenii tineri.

Sarcini:

o Promovarea și susținerea mobilității tinerilor.

o Întâlniri cu tinerii din România (mese rotunde, evenimente sportive, schimburi de

experiență, etc.)

7. Integrarea socială și cultură a tinerilor în societate.

Sarcini:

o Dialoguri și schimburi de tradiții culturale între diferite etnii.

103

o Promovarea și acordarea ajutorului pentru cunoașterea mai bună a diferitor etnii și

a culturilor lor, pentru stimularea toleranței, înțelegerii, și a cooperării între comunități.

8. Dezvoltarea talentului, a creativității și a expresiei culturale a tinerilor.

Sarcini:

o Promovarea și sprijinirea dezvoltării tinerilor talentați în domeniul artelor, științei

și al sportului.

o Sprijinirea și dezvoltarea talentelor tinere din municipalitatea Tutrakan și

participarea lor la schimbul cultural european și global.

9. Promovarea stilului de viață sănătos în rândul tinerilor.

Sarcini:

o Creșterea culturii sexuale a tinerilor.

o Îmbunătățirea accesului tinerilor la serviciile adecvate pentru ei, la informații

științifice moderne cu privire la sănătatea sexuală și reproductivă.

10. Promovarea activității economice a tinerilor.

Sarcini:

o Îmbunătățirea calității învățământului preuniversitar și a studiilor informale,

precum și promovarea învățării pe tot parcursul vieții.

o Asigurarea locurilor de practică.

o Promovarea dezvoltării carierei tinerilor în administrația municipală.

Principalele domenii de activitate:

Domeniul social și cultural

o Promovarea creativității tinerilor și a potențialului lor creativ prin asigurarea

condițiilor pentru realizarea inițiativelor tineretului, în domeniile cultură, arte, teatru și

meșteșuguri.

o Crearea de oportunități pentru participarea activă a tinerilor în programe și

proiecte legate de dezvoltarea socială și culturală a municipalității.

o Organizarea și desfășurarea campaniilor și inițiativelor pe teme actuale, permițând

participarea mai multor tineri prin exprimare personală și realizare.

Educație formală și neformală

o Extinderea oportunității de studii informale pentru tineri prin sprijinirea publică și

oferirea unor servicii pentru extinderea cunoștințelor, a experienței și a competențelor

tinerilor, pentru atragerea lor către valorile societății civile, știință, cultură, artă, stilul de

viată mai sănătos, siguranța traficului și prevenirea manifestărilor împotriva publicului.

104

o Extinderea accesului tinerilor la programul „Tineret în Acțiune”, în special pentru

cei care locuiesc în orașele mici și în zone rurale.

o Sprijinul și cooperarea oferite pentru programe și proiecte ale căror scop este de a

dezvolta abilități de organizare, leadership și de comunicare, precum și abilitatea de a

lucra în echipă.

o Promovarea participării studenților în procesul de luare a deciziilor la toate nivelele

în structurile școlare și optimizarea activității în consiliile școlare.

o Popularizarea unor forme de învățământ informal cu scopul de depașire a pasivității

sociale a tinerilor și folosirea maximală a posibilităților existente și alternativelor pentru

petreceerea timpului liber.

o Sprijinirea și promovarea proiectelor și programelor de schimburi de tineri la nivel

național și internațional cu scopul de a spori mobilitatea tinerilor, schimbul de bune

practici și experiență informală.

Protecție socială și a sănătății

o Prevenirea factorilor care creează riscuri pentru sănătatea tinerilor.

o Promovarea și sprijinirea cooperării între lucratorii profesionaliști din domeniul

sănătații și între organizațiile sportive de tineret pentru consolidarea stilului de viată

sănătos în rândul tinerilor.

o Organizarea și desfășurarea campaniilor și inițiativelor pentru sărbătorirea zilelor

internaționale și mondiale ale organizațiilor și structurilor de tineret.

o Organizarea evenimentelor sportive și turistice având ca scop îmbunătățirea

activității fizice a adolescenților și a tinerilor.

o Promovarea organizațiilor și structurilor de tineret pentru desfășurarea și

participarea la evenimente sportive de masă, promovarea turismului în rândul tineretului,

a activităților în domeniul ecologiei și a stilului de viață în conformitate cu legile naturii.

o Sprijinirea și stimularea programelor și proiectelor orientate spre adolescenții și

tinerii aflați în situație de risc.

Egalitate și non-discriminare

o Implicarea autoritățiilor locale, a organizațiilor de tineret și a mass-mediei în

prevenirea infracțiunilor comise de tineri.

o Creșterea interacțiunii între instituții cu scopul prevenirii și protecției împotriva

discriminării și crearea macanismelor pentru promovarea egalității.

105

o Popularizarea drepturilor omului și promovarea toleranței în rândul copiilor și

tinerilor.

106

5.3 Municipalitatea Alfatar

Principalul document care stabilește dezvoltarea economică a municipalității, este

5.3.1 Planul municipal de dezvoltare 2014 - 2020

Începând din octombrie 2013, municipalitatea Alfatar are un Plan municipal de

dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020.

El are următoarea viziune:

Municipalitatea Alfatar - cu înțelepciunea oamenilor și bogația pământului nostru,

cu mediul de afaceri favorabil, cu dezvoltare economică stabilă, curată ecologic și

cu tradiții și cu moștenire istorică păstrată.

Scopul general

Asigurarea și menținerea dezvoltării stabile și integrate local, creșterea

economică, oportunități mai bune pentru locuri de muncă și creșterea nivelului de

trai prin mobilizarea eficientă a resurselor locale și consolidarea identității locale,

dezvoltarea unei economii competitive „bazată pe cunoaștere” și atragerea

investițiilor.

Obiectivul strategic 1:

Creșterea atractivității municipiului și îmbunătățirea activității de investiții prin

modernizarea structurilor de producție locale și creșterea investițiilor pentru

infrastructura fizică și capitalul uman.

Prioritatea 1.1:

Îmbunătățirea mediului de afaceri și sprijinirea creșterii competitivității

întreprinderilor mici și mijlocii.

Prioritatea 1.2:

Suport pentru activitatea economiei municipale și consolidarea capacității

investiționale la nivel local.

Prioritatea 1.3:

Păstrarea și dezvoltarea factorului uman. Îmbunătățirea calității vieții populației și

creșterea ocupării forței de muncă.

107

Obiectivul strategic 2:

Dezvoltarea potențialului intern al minicipalității și consolidarea indentității locale,

perfecționarea resurselor umane și promovarea egalității de șanse pentru a oferi un

nivel de trai mai ridicat populației locale.

Prioritatea 2.1:

Îmbunatățirea condițiilor pentru punerea în aplicare a unui sistem de educație și a

activității educative în școli și gradinițe pentru a construi personalitatea copilului

și tânarului, și de a crea premise pentru dezvoltarea lui ulterioră și independentă,

precum și pentru adaptarea lui la sistemul de învățământ bulgar și european și la

structurile acestui sistem.

Prioritatea 2.2:

Extinderea sferei serviciilor sociale și prevenirea riscurilor de excluziune socială.

Prioritatea 2.3:

Îmbogățirea vieții și activității culturale în conformitate cu dinamica timpului nou.

Obiectivul strategic 3:

Asigurarea dezvoltării integrate și echilibrate a localităților și reînnoirea

infrastructurii.

Prioritatea 3.1:

Dezvoltarea unei infrastructuri moderne de conectivitate îmbunătățite și

accesibilile.

Prioritatea 3.2:

Protejarea mediului înconjurător, îmbunatățirea eficienței energetice.

Prioritatea 3.3:

Dezvoltarea cooperării teritoriale.

Prioritatea 3.4:

Dezvoltarea turismului.

108

Direcțiile pentru dezvoltarea economică sunt conturate și în:

5.3.2 Programul de guvernare a municipalității Alfatar pentru perioada 2011 –

2015

Obiectivul principal pentru guvernarea municipalității Alfatar pentru perioada

2011-2015 este utilizarea eficientă a resurselor locale pentru stabilirea și sporirea

nivelului de dezvoltare economică și socială, atingerea standardelor economice și

sociale din spațiul european.

Pentru a realiza acest obiectiv, municipalitatea Alfatar trebuie să pună în aplicare

cele trei obiective pe termen mediu:

1. Atragerea investițiilor pentru îmbunătățirea economiei;

2. Creșterea generală a nivelului de trai și reducerea șomajului;

3. Pastrarea și protejarea mediului înconjurator.

Priorități:

1. Crearea condițiilor pentru noi locuri de muncă, creșterea ocupării forței de

muncă, sprijinirea familiilor vulnerabile și îmbunatățirea mediului de viață.

2. Creșterea rolului comunității locale în rezolvarea problemelor locale importante

– participarea directă a cetățenilor în guvernarea municipală prin crearea unor

consilii comunitare pe direcții și participarea garantată a reprezentanților

organizațiilor non-guvernamentale, cu scopul de a realiza transparență

guvernamentală.

3. Dezvoltarea auto-guvernării locale prin creșterea autonomiei de conducere a

primăriei, dar și controlul strict al costurilor financiare, care au ca scop prevenirea

abuzurilor financiare și a practicilor de corupție.

În domeniul educației

Principalul obiectiv: Îmbunătățirea mediul educațional în grădinițe și școli pe

teritoriul municipalității Alfatar și crearea condițiilor pentru gestionarea mai

economică a clădirilor de învățământ în condiții mai bune pentru învățare și

muncă.

Prioritatea: Asigurarea celor mai bune condiții pentru educație de calitate.

109

Activități:

1. Exploatarea posibilităților Programului operațional „Dezvoltarea regională”

pentru efectuarea reparațiilor în toate școlile și gradinițele din municipalitate;

2. Reconstruirea și dezvoltarea bazei materiale a școlilor și gradinițelor din

municipalitate;

În domeniul serviciilor sociale

Priorități: Domeniile prioritare sunt grupate în două direcții – referitoare la

conținutul de servicii sociale și la modul de funcționare și performanță a serviciilor,

precum și a măsurilor de incluziune socială.

Domeniile prioritare selectate pentru conținutul serviciilor sociale includ:

1. Prevenirea riscului în rândul copiilor și familiilor – o gamă largă de servicii

pentru copii și familii cu risc, precum și scoaterea copiilor din instituții

specializate.

2. Bătrâni care locuiesc singuri și persoane cu risc – crearea condițiilor de calitate

pentru îngrijirea oamenilor bătrâni care locuiesc singuri și a persoanelor în risc

care vizează îmbunătățirea calității vieții lor.

3. Adulți cu dizabilități – asigurarea și îmbunătățirea accesului lor la servicii sociale

de calitate în comunitate.

4. Dezvoltarea resurselor umane – consolidarea capacităților necesare pentru

gestionarea și furnizarea serviciilor sociale.

Activități:

1. Activitatea consecutivă pe proiecte în cadrul programului operațional

„Dezvoltarea resurselor umane”;

2. Crearea condițiilor pentru integrarea în societate a bătrânilor și copiilor, în

conformitate cu dorințele și capacitățile lor;

3. Posibilități pentru esprimarea spiritului de inițiativă a persoanelor în vârstă;

4. Crearea condițiilor pentru oferirea sprijinului activ al grupurilor vulnerabile din

partea comunității;

5. Folosirea oportunităților oferite de Centrul regional pentru dezvoltarea

asistenței maternale;

110

6. Crearea de centre în orașul Alfatar pentru sănătate socială și integrare, cu o

capacitate de 40 de copii cu dizabilități;

7. Pastrarea capacității Centrului - Alfatar (9);

8. Un centru pentru așezăminte de tip familial, dezvoltat și funcționabil, cu scopul

de a scoate treptat copii crescuți în instituțiile specializate;

9. Păstrarea capacității ambelor centre pentru așezari de tip familial pentru

oamenii în vârstă;

10. Pastrarea capacității centrului pentru persoanele în vârstă „Shtastliva starost”

din orașul Alfatar, cu capacitatea de 20 de persoane;

11. Construirea a două centre de zi pentru adulți cu dizabilități – în orașul Alfatar și

în satul Alekovo;

12. Crearea unui domiciliu pentru persoane cu boli psihice, cu capacitatea de 8

persoane (acțiune de stat delegată);

13. Extinderea capacității tuturor serviciilor sociale, oferite de către

municipalitatea Alfatar, precum și crearea de noi servicii (îngrijire la domiciliu,

asistent personal, asistent social, ajutor casnic, etc).

14. Asigurarea de mâncare caldă gratuită persoanelor cu risc prin oferirea

serviciului „Cantină publică” în toate localitățile din municipalitatea Alfatar.

Politici solidare și de ocupare a forței de muncă

În legatură cu precizările de mai sus se vor urma următoarele obiective și

priorități:

1. Consolidarea și dezvoltarea economiei municipale;

2. Sprijinirea întreprinderilor locale care participă la activitățile municipale;

3. Un parteniat cu cooperativele agricole, cu producatori și arendași;

4. Aplicarea pe programe și scheme de angajare, gestionarea profesională a

programelor și crearea unui sistem pentru condițiile de muncă și siguranță;

5. Promovarea investițiilor și atragerea de noi investitori pentru a crea noi locuri

de muncă.

În domeniul culturii și turismului

111

În domeniul culturii și turismului vor fi urmărite următoarele obiective, priorități

și activității:

1. Sprijinirea tuturor caselor de cultură la aplicarea lor pe proiecte;

2. Îmbunătățirea bazei material-tehnice a caselor de cultură;

3. Promovarea activității echipelor amatoriste și susținerea participării lor la

festivaluri, turnee, etc.

4. Participarea la proiecte care promovează dezvoltarea turismului ca un domeniu

din viața economică a municipalității;

5. Atragerea de investiții și crearea de parteniate public-privat în domeniul

turismului;

6. Cautarea de posibilități pentru a atrage turiști străini din apropiere și din

depărtare, bazate pe turismul cultural, religios și de vizită.

7. Dezvoltarea strategiei turistice de marketing și a campaniei de publicitate

potrivită.

În domeniul transportului, infrastructurii și comunității

Obiective:

1. Îmbunatățirea infrastructurii;

2. Atragerea de noi investiții și dezvoltarea afacerilor;

3. Crearea de noi locuri de muncă;

4. Îmbunătățirea nivelului de trai al populației.

În acest domeniu vor fi urmate urmatoarele activități și priorități:

1. Vom continua construirea rețelei de canalizare;

2. Vom înlocui, renova și construi rețele de conducte de apă în municipalitate;

3. Vom incepe construirea unei stații de purificare a apei în orașul Alfatar;

4. Vom înfaptui repararea drumurilor municipale prin participarea pe proiecte de

finanțare în cadrul Programului operațional de dezvoltare a regiunilor rurale;

5. Vom amenaja zonele publice: crearea zonelor verzi pe etape în orașul Alfatar;

6. Vom îmbunătăți parcurile și terenurile în jurul locuințelor;

7. Vom sprijini proiectele primare pentru dezvoltarea satelor, finanțate prin axa 4

a Programului de dezvoltare a regiunilor rurale;

112

8. Vom continua sa aplicăm pe proiecte fondul „Beautiful Bulgaria”;

9. Vom îmbunătăți serviciile pentru consum de energie eficientă, alimentare cu

apă, infrastructura ecologică și a telecomunicației;

10. Vom reabilita rețeaua de drumuri intersătească;

11. Vom menține serviciul rețelei de drumuri din clasa patra;

12. Vom avea atitudinea corespunzătoare față de acțiunile de curățare a zăpezii,

dezastre și accidente;

13. Vom imbunătăți statutul și eficiența utilizării infrastructurii existente, prin

parteniatul public-privat între municipalitate, reprezentanții celor mai

proeminente ONG-uri și IMM-uri și alții.

În domeniul ecologiei

Obiectiv: Unificarea eforturilor tuturor părților interesate în prezentarea

importanței păstrării mediului înconjurător pentru dezvoltarea municipalității și

promovarea celor mai bune practici în acest domeniu. Dezvoltarea activităților de

amenajare, asigurând nivelul de trai cel mai ridicat.

Priorități:

1. Construirea stației urbane de epurare a apelor uzate și a rețelei de canalizare în

munucipalitatea Alfatar – construirea capacităților necesare pentru tratarea apelor

uzate din municipiul Alfatar.

2. Stabilirea și construirea locurilor pentru compostare a deșeurilor animale și

vegetale de la fermele private.

3. Finalizarea procesului de închidere a locului de aruncat gunoiul existent și de

recultivare a teritoriului încălcat.

Activități:

1. Dezvoltarea unui sistem cuprinzător de evenimente pentru atragerea atenției

cetățenilor din municipalitate asupra consecințele grave a încălcării echilibrului

ecologic și deterioarea mediului înconjurator;

2. Încurajarea, tolerarea și legitimarea din partea angajaților din cadrul

companiilor municipale și a întreprinderilor a acțiunilor de creare a spațiilor verzi

în zonele din jurul locurilor lor de muncă;

113

3. Introducerea compostării deșeurilor biologice și ecologice de pe teritoriul

municipal;

4. Finalizarea unui adăpost pentru cazarea temporară a câinilor, în conformitate cu

legislația nouă din Bulgaria;

5. Optimizarea frecvenței rutelor pentru colectarea și transportarea deșeurilor.

În domeniul proprietății municipale

Obiectiv: Gestionarea mai bună a proprietății municipale, utilizarea

parteneriatelor public-privat, precum și a diferitor abordări investiționare pentru

profituri și reinvestire.

Priorității: Repararea, renovarea, întreținerea, conservarea, îmbogățirea și

protejarea clădirilor din proprietatea municipală.

În conformitate cu obiectivul de mai sus vor fi implementate următoarele

activități:

1. Activități de reparare complete și parțiale.

2. Renovarea fostului camin pentru punerea lui la dispoziție serviciilor sociale din

comunitate.

3. Repararea curentă și întreținerea clădirilor municipale în conformitate cu

funcțiile și scopul lor de utilizare.

4. Furnizarea obiectelor din proprietatea municipală pentru concesionare,

inchiriere și arendare, pentru furnizarea anumitor servicii și activități.

În domeniul organizării teritoriale, construcției și amenajării

Vor fi urmărite următoarele obiective și priorități:

1. Infrastructura funcțională și accesibilă, inclusiv pentru oamenii cu disabilități;

2. Infrastructura în concordanță cu politica municipală de egalitate a tuturor

cetățenilor.

Pentru împlinirea abiectivelor și a priorităților de mai sus vor fi realizate

următoarele activități:

1. Crearea unui mediu arhitectural funcțional și accesibil al cladirilor publice;

2. Amenajarea tuturor parcurilor neglijate în zonele urbane ale municipilității;

3. Repararea surselor de apă în toate localitățile

114

4. Repararea rețelelor de drumuri.

Ultilizarea resurselor din fondurile europene

La pregatirea și implementarea proiectelor finanțate prin fonduri europene vor fi

urmărite următoarele obiective și priorități:

1. Aplicarea pe proiecte în dependență cu interesul public dovedit;

2. Transparența și cheltuiala eficientă a resurselor;

3. Prevenirea practicilor de corupție și a costurilor neverificate;

4. Crearea echipelor de profesioniști pentru activarea pe proiecte în diverse

domenii de importanță publică.

Activități: Dezvoltarea și implementarea mai multor proiecte bune gestionate în

cadrul programelor operaționale.

În domeniul sportului

În domeniul sportului vor fi urmărite următoarele obiective și priorități:

1. Crearea condițiilor pentru sport în rândul cetățenilor de diferite vârste – fotbal,

ciclism, atletism, tenis de masă, etc;

2. Repararea și protejarea facilităților sportive și a bazelor nautice;

3. Promovarea și susținerea echipei locale de fotbal;

4. Crearea și utilizarea facilităților pentru tenisul de masă și pentru alte sporturi

de interes;

Administrația municipală

Activitatea în administrația municipală va fi condusă în baza următoarelor

obiective:

1. Asigurarea posibilității pentru aplicarea guvernarării deschise ca unul dintre

elementele cheie ale guvernării municipale pentru perioada 2011-2015.

2. Administrație profesională, bine pregatită și calificată.

3. Creșterea capacității administrative pentru gestionarea programelor și

proiectelor legate de punerea în aplicare a fondurilor structurale și de coeziune ale

UE.

În conformitate cu aceste obiective vor fi implementate următoarele activității:

115

1. Desfășurarea unor forumuri civile și a întâlnirilor pentru discuții civile privind

problemele publice importante;

2. Asigurarea guvernarării deschise a resurselor publice prin accesul public la

decizii importante privind guvernarea și punerea la dispoziție a documentelor

legate de ea – raporturi din proiectele de buget și planurile de investiții din anul

respectiv; registrul public al achizițiilor publice; toate tipurile de concursuri și

discuții publice.

3. Creșterea nivelului de competență al angajaților;

4. Creșterea maximă a vitezei de implementare a serviciilor administrative și

îmbunătățirea eficienței și calității de muncă;

5. Consolidarea capacității administrative pentru activitatea puterii locale în

confomitate cu cerințele UE pentru guvernarea și proiectarea dezvoltării locale;

6. Crearea și creșterea capacității totale pentru planificarea eficientă,

programarea, controlarea, guvernarea, supravegherea, evaluarea și pregatirea

pentru gestionarea fondurilor (structurale și de coeziune) ale UE;

7. Determinarea echitabilă și profesională a salariilor lucratorilor din administrație

fără protecție politică;

8. Parteniatul cu ONG-urile și sindicatele

5.3.3 Strategia municipală de dezvoltare a serviciilor sociale din

municipalitatea Alfatar pentru perioada 2011 – 2015

Documentul oferă direcții pentru cele mai vulnerabile grupuri.

Viziune:

Servicii accesibile și de calitate, în conformitate cu nevoile grupurilor vulnerabile

sociale de pe teritoriul municipalității Alfatar.

Strategia urmează drepturile fundamentale ale omului, înscrise în documentele și

convențiile internaționale, privind protecția drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, precum și a drepturile copiilor. Valoarea principală este omul și

dreptul fiecărei ființe umane de a-și dezvolta potențialul său la maxim, indiferent

de etnie, sex, dizabilități, vârstă sau statut social.

116

Strategia cuprinde:

Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale existente în următorii 5 ani

(2011 – 2015);

Crearea de noi servicii inovatoare sociale, în conformitate cu prioritățile

grupurilor-țintă;

Dezvoltarea paralelă a politicilor și măsurilor de incluziune socială în

sectoarele adiacente (educație, sănătate, ocuparea forței de muncă, mediul de

trai și etc.), prin care sunt rezolvate problemele specifice grupurilor cu risc și/sau

create condiții pentru funcționarea eficientă a serviciilor sociale.

Direcțiile prioritare din Strategia municipală au fost derivate în conformitate cu

nevoile identificate ale grupurilor vulnerabile, precum și necesitatea de intervenție

urgentă pentru rezolvarea problemelor fundamentale sociale critice ale locuitorilor

din municipalitate. Acestea sunt grupate în doua direcții – referitoare la conținutul

de servicii sociale și la modul de performanță a serviciilor și a măsurilor de

incluziune socială.

Direcția prioritară 1: Prevenirea situațiilor de risc pentru copii și familiilor și a

dezinstituționalizării îngrijirii copiilor.

Obiectivul general 1. Îmbunătățirea grijii față de copii în familie, prin prevenirea

apariției și dezvoltării factorilor de risc cu privire la copii și reducerea maximă a

numărului de copii crescuți în instituții, prin:

• reducerea abandonului copiilor și stabilirea lor în instituții specializate,

precum și contribuirea la păstrarea lor în familia biologică.

• asigurarea condițiilor de dezvoltare a copiilor cu dizabilității, crecuti în

familie.

• acordarea sprijinului familiilor vulnerabile pentru a preveni

comportamentul riscant și neglijarea copiilor.

• asigurarea accesului egal al copiilor din comunitățile cu risc și din

grupurile vulnerabile la educație de calitate.

117

• dezvoltarea serviciilor sociale alternative pentru furnizarea îngrijirii

rezidențiale într-un edificiu de tip familial pentru copiii care nu au posibilitatea de

a crește într-o familie.

Direcția prioritară 2: Bătrâni care locuiesc singuri si persoane cu risc

Obiectivul general 2. Îmbunătățirea calității de viață a bătrânilor, care locuiesc

singuri și persoane cu risc, prin:

• dezvoltarea unei rețele extinse pentru servicii în comunitate, pentru

asigurarea condițiilor de viață liniștită și demnă a bătrânilor într-un mediu

familial.

• asigurarea accesului bătrânilor la îngrijire de calitate într-un mediu

aproape de casă.

Direcția prioritară 3: Adulții cu dizabilități

Obiectivul general 3. Crearea condițiilor pentru includerea socială/integrarea și

îmbunătățirea calității vieții persoanelor în vârstă în toate localitățile din

municipalitate prin:

• asigurarea condițiilor de viață deplină și demnă pentru persoanele cu

dizabilități într-un mediu familial, prin crearea serviciilor de îngrijire în

comunitate.

• Dezvoltarea îngrijirii rezidențiale alternative de tip familial pentru

persoane cu dizabilități, stabilite în instituții speciale.

• crearea condițiilor de reintegrare a persoanelor vulnerabile, grupuri și

comunității cu risc.

Cu privire la dezvoltarea economică stabilă a municipalității Alfatar este luat în

considerare și următorul document:

5.3.4 Planul pentru eficiență energetică al municipalității Alfatar pentru

perioada 2013 – 2016

Principalul obiectiv al dezvoltării planului municipal de eficiență energetică este

de a identifica activitățile și măsurile posibile, care vor duce la economii de

energie, precum și a programelor și proiectelor pentru implementarea lor. De

118

asemenea prin planul de eficiență energetică este determinată și starea actuală a

consumului de energie din toate obiectivele pe baza cărora vor fi specificate

nivelurile posibile pentru reducerea costurilor energetice.

Obiectivele generale ale planului de eficiență energetică sunt determinate pe baza

priorităților de dezvoltare a municipalității în general și sunt corespunzatoare cu

obiectivele principale de dezvoltare a regiunii, precum și cu specificul și

potențialul zonei.

Planul municipal de eficiență energetică îndeplinește prioritățile naționale pentru

punerea în aplicare a economisirii energiei și reducerea emisiilor periculose în

atmosferă.

Obiectivul strategic al planului de eficiență energetică pe termen lung este:

„Crearea condițiilor pentru transformarea municipalității Alfatar într-o

minicipalitate eficientă energetic, municipalitate – cu dezvoltarea durabilă”.

Acest obiectiv va fi atins prin îndeplinirea următoarelor obiective generale:

1. Reducerea costurilor pentru energia combustibilă;

2. Îmbunătățirea calității serviciilor de energie;

3. Reducerea poluării mediului înconjurător prin contribuția specifică la reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră, dioxid de sulf și alți poluanți în atmosferă;

4. Extracția de energie din surse alternative;

5. Posibilități de aplicare pentru gazificarea municipalității;

6. Îmbunătățirea calității mediului de viață și creșterea confortului;

7. Schimbarea în gândire, gradul de conștientizare a importanței eficienței

energetice și schimbarea comportamentului energetic a tuturor grupurilor de

utilizatori.

La baza obiectivelor comune pentru creșterea eficienței energetice, pentru

atingerea rezultatelor maxime economice, ecologice și sociale, sunt determinate

următoarele priorități specifice realizabile pe termen scurt:

• Îmbunătățirea climatul de afaceri în proprietățile din sectoarele de

întreținerea municipală și ajustarea lui la standardele de încălzire și iluminat;

• Reducerea cheltuielilor în conformitate cu economiile atinse;

119

• Îmbunătățirea calității de iluminat stradal în toate localitățile municipale;

• Studierea și punerea în aplicare a tuturor posibilităților de producere a

energiei din surse regenerabile.

• Îndeplinirea planului municipal de eficiență energetică va fi implementată

timp de 3 ani.

În domeniul eficienței energetice

În timpul activității planului de eficiență energetică se va lucra pe următoarele

domenii prioritare (măsuri):

• Repararea iluminatului stradal în orașul Alfatar și satele din componența

municipală;

• Repararea sistemelor energetice ale clădirilor publice din cadrul

proprietății municipale;

• Exploatarea posibilităților de utilizare a surselor regenerabile de energie;

• Dobândirea de către populație a unei obișnuințe stabile și a unei

experiențe privind utilizarea eficientă a energiei în casă și la locul de muncă.

Realizarea următoarelor activități generale cu privire la aceste măsuri:

o Pregatirea documentelor pentru aplicarea pe programe naționale și

internaționale pentru finanțarea suplimentară;

o Printr-un program de dezvoltare rurală – Măsura 322 ca proiect –

Reconstrucția și construirea rețelei stradale – trotuare, piețe și iluminat stradal în

municipalitatea Alfatar.

o Pregatirea și anunțarea unui concurs pentru încredințarea și îndeplinirea

montajului și demontajului de tablouri electrice pentru iluminarea stradală în

satele Vasil Levski, Bistra și Kutlovitsa.

o Încredințarea a întreținerii secțiunilor reparate;

o Elaborarea de preferințele pentru companii și persoane fizice, implicate cu

fonduri proprii la repararea și susținerea părții din iluminarea stradală.

o Dezvoltarea de măsuri, justificarea economică și programul de reparații

/reconstruirea/ sistemelor de energie în cladirile municipale;

120

o Pregatirea documentelor pentru aplicarea pe programe internaționale și

naționale pentru finanțarea suplimentară;

o Pregatirea și anunțarea unui concurs pentru realizarea reparării planificate;

o Acceptarea unor măsuri pentru selectare, supraveghere permanentă și

instructaj al personalului care îngrijesc sistemele de energie.

o Studierea posibilităților de utilizare a propan-butanului pentru încalzire a

proprietăților publice municipale – în prezent studiul a fost realizat pentru

următoarele obiective din orașul Alfatar: gimnaziul „Hristo Botev” și casa de

cultură „Jordan Jovkov”;

o Studierea condițiilor pentru construirea instalațiilor de prelucrare a

grăunețelor de porumb și grâu pentru producerea de combustibil bio.

o Studierea posibilităților de utilizare deșeurilor animale și de plante pentru

producerea brichetelor și peleților din deșeuri vegetale și explorarea posibilităților

privind trecerea la mașini cu combustibil alternativ.

o Studierea posibilității privind gazificarea municipalității Alfatar.

o Crearea unei Asociații pentru construirea unui parc fotovoltaic cu

capacitatea de 100MWT, și construirea mai multor parcuri fotovoltaice cu

capacitate mai mică.

o Publicarea afișelor cu măsuri, care conduc la economii de energie;

o Desfășurarea intâlnirilor și promoțiilor de noi materiale și tehnologii pentru

reducerea consumului de energie în modul de trai;

o Acordarea asistenței pentru companii și persoane fizice pentru efectuarea

monitorizării și reparării clădirilor gestionate de acestea, precum și punerea în

aplicare a masurilor pentru conservare de energie;

o Sprijinirea dezvoltării companiilor de servicii energetice.

121

Prioritățile municipalității Alfatar pentru promovarea și utilizarea surselor

regenerabile de energie sunt legate de obiectivele și prioritățile exprimate în:

5.3.5 Planul-program al municipalității Alfatar pentru încurajarea ultilizării

energiei din surse regenerabile pentru perioada 2013 – 2020

Scopul este de a fi realizată o economisire locală competitivă, dinamică și

profitabilă, îmbunătățirea nivelului de trai, reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră, ca parte a politicilor de dezvoltare a energiei stabile.

Punerea în aplicare a măsurilor planificate pentru energie din surse regenerabile pe

termen lung, combinate cu recomandările din raportul final al studiilor energetice

efectuate asupra clădirilor din proprietatea municipală. La renovarea acestor

cladiri, în afara de măsurile luate pentru îmbunătățirea izolației termice, vor fi

incluse și măsuri pentru introducerea colectoarelor solare termice și inlocuirea

sistemelor de încălzare existente cu sisteme pentru energie din surse regenerabile.

Există oportunități pentru municipalitate de a utiliza energia din surse regenerabile

– colectoare solare.

Beneficiile din acest tip de investiții vor fi:

o satisfacerea nevoilor de trai ale clienților și ale industriilor cu caldură mai

ieftină;

o deschiderea unor locuri de muncă temporale pe durata construcției de

instalații;

o deschiderea unor locuri de muncă permanente pentru muncitorii calificați și

profeșionaliști.

І. Obiectivul programului

Programul municipal este în concordanță cu dezvoltarea planificată a regiunii nord-

est, cu caracteristicile și potențialul municipalității Alfatar petru promovarea

utilizării energiei din surse regenerabile și combustibil bio.

1. Principale obiective

1.1. Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea mediului

de trai și de muncă.

122

1.2. Crearea condițiilor pentru activitatea vieții economice din municipalitate în

conformitate cu normele stabilite cu privire la substanțele periculose din

atmosferă.

2. Sub-obiective:

2.1. Reducerea costurilor de energie în cladiri și obiective finanțate de la bugetul

municipal prin:

o Implementarea de tehnologii și măsuri pentru economisirea energiei;

o Îmbunătățirea organizației de întreținere și monitorizarea instalațiilor

energetice.

2.2. Îmbunătățirea calității serviciilor energetice..

o Atingerea cerințelor normative privind iluminarea în școli, gradinițe,

instituții sociale și de sănătate, străzi, zone pietonale, etc.

o Asigurarea condițiilor optime pentru mediul de muncă.

2.3. Creșterea nivelului de:

o Informare, cultură și cunoaștere ale personalului de conducere al

proprietăților municipale, ale experților și specialiștilor din administrația

municipală pentru activitatea pe baza proiectelor finanțate pentru eficiență

energetică;

o Calificarea personalului de operare.

2.4. Crearea unui sistem pentru colectare a informațiilor despre consumul de

energie din obiectivele municipale și elaborarea analizei și prognozelor precise.

2.5. Elaborarea proiectelor pentru finanțare pe programe ale Ministerului

Economiei, Energiei și Turismului, Ministerului Dezvoltării Regionale și a Lucrărilor

Publice, Ministerului Educației, Tineretului și Științei, Programul de dezvoltare a

regiunilor rurale, Fondul Kozlodui și altele, pentru introducerea tehnologiilor și a

măsurilor de eficiență energetică.

2.6. Includerea în proiectele locale, regionale, naționale și internaționale pentru

integrarea europeană și parteniatul pentru co-finanțare.

123

Listă cu proiectele propuse pentru implementare până în 2020

№ Proiect Aplicare în surse de

energie regenerabile

1 Construirea unui sistem de instalații solare

pentru încalzirea apei, necesar pentru

nevoile de trai în case unifamiliare – 50 buc.

Instalație solară pentru

apa caldă

2 Construirea centralelor electrice fotovoltaice

pentru obținerea energiei electrice din surse

regenerabile – 40 buc.

Transformarea energiei

solare în energie

electrică

3 Construirea unui atelier pentru producția de

brichete și pelete din deșeuri agricole

Transformarea biomasei

în energie termică

4 Crearea în municipalități a unui iluminat

stradal cu alimentare independentă

Transformarea diferitor

tipuri de energie din

surse regenerabile în

energie electrică

124

5.4 Municipalitatea Dulovo

5.4.1 Planul de dezvoltare al municipalității Dulovo

S-a definit următoarea viziune:

Dulovo - un loc atractiv pentru a munci, de agrement și turism, cu patrimoniu

cultural și tradiții conservate cu potențial de dezvoltare socio-economică durabilă.

Principalul obiectivul strategic este:

Să asigura o dezvoltare durabilă și echilibrată a municipiului și să creeze condiții

favorabile pentru viață și recreere în zonele urbane.

Sunt prioritare activitățile de dezvoltare a comunității orientate spre stimularea

dezvoltării afacerilor și atragerea de noi investiții și locuri de muncă.

o Structura educațională poate fi adaptată la cerințele moderne ale pieței forței de

muncă și la condițiile economice locale specifice.

o Să se sprijine expunerea municipiului, cu oportunități pentru cultură, etnii,

agricultură și vânătoare.

o Îmbunătățirea calității vieții în zonele urbane de a face investițiile necesare în

infrastructura și să încurajeze păstrarea tradițiilor locale, ca o punte de legătură vie

între generații.

o Optimizarea infrastructurii sociale.

o Eforturile municipalității îndreptate spre dezvoltarea producției agricole

competitive îndeplinește cerințele ridicate ale Uniunii Europene.

o Promovarea concurenței între ferme private, cooperative și dezvoltarea

agriculturii alternative.

Plan de dezvoltare municipal pentru perioada 2014 - 2020 lipsește la momentul

analizei.

125

Singurele documente accesibile pentru planificare strategică pe termen lung sunt:

5.4.2 Plan și programul de eficiență energetică a municipalității Dulovo pentru

2013-2015

Obiectiv strategic

Crearea condițiilor în comunitate pentru conversia eficientă a energiei și

dezvoltarea durabilă.

Măsurile sunt axate pe următoarele domenii:

1.Îmbunătățirea parametrilor energetici ai clădirilor publice municipale, prin:

o Inspecția și analiza sistemelor de energie din clădirile proprietate publică

municipală;

o Eficiența energetică a clădirilor necesare SEE;

o Dezvoltarea de măsuri, justificate economic, și de programe de întreținere pentru

sistemele energetice ale site-urilor municipale.

o Pregătirea documentelor pentru a aplica pentru programele naționale și

internaționale de finanțare suplimentară.

o Pregătirea și anunțarea concursului pentru reparații planificate;

o Explorarea posibilităților de utilizare a energiei alternative și a surselor

regenerabile de energie;

o Întreținerea sistemelor renovate.

o Măsuri de selecție, supraveghere permanentă și instruirea personalului care

deservește sistemele de energie.

2. Măsuri de economisire a energiei în iluminatul stradal

o Actualizarea informațiilor despre iluminatul stradal în orașe și sate;

o Elaborarea unui plan de afaceri și program de modernizare treptată a iluminatului

stradal și introducerea unui management și control automatizat;

o Pregătirea documentelor pentru a aplica pentru programele naționale și

internaționale de finanțare suplimentară;

o Pregătirea și anunțarea concursului pentru executarea lucrărilor;

o Creșterea eficienței energetice a clădirilor private, prin:

126

• furnizarea de proiecte tehnice și de consultanță pentru măsurile de economisire a

energiei în locuințele private;

• pregătirea și punerea în aplicare a Campaniei pentru eficiența energetică a

clădirilor;

• Implicarea municipalității în campanii europene de promovare a ECM;

3. Eficiență energetica în domeniile industriei locale, comerț și servicii:

o Dezvoltarea unui sistem de informații privind eficiența energetică la nivel

municipal;

o Crearea unei baze de date cuprinzătoare a măsurilor de eficiență energetică,

specifice municipalității Dulovo;

o Asistență pentru includerea în proiecte de reducere a consumului de energie ale

industriilor mari consumatoare de energie;

4. Construirea de parteneriate public-privat având ca scop măsuri de eficiență

energetică și surse regenerabile de energie.

127

5.5 Municipalitatea Kainardja

În 2011, municipalitatea a externalizat serviciul pentru evaluarea intermediară a

punerii în aplicare a Planului de Dezvoltare al Municipalității Kainardja 2007-2013, în

același an, documentul a fost actualizat pentru perioada 2012-2013, prin

dezvoltarea "documentului de actualizare pentru punerea în aplicare a PCP "de

către experți ai municipalității, cu respectarea cerințelor de dezvoltare regională.

5.5.1 Document actualizat pentru punerea în aplicare a planului de dezvoltare a

municipalității Kainardja 2011-2013.

Analiza datelor din documentul actualizat sunt reducerea numărului de persoane în

localitate față de 2005 cu 17,52%. Tendința este nefavorabila. Numărul de persoane

care nu sunt angajate prin contract de muncă, numărul total al populației la vârsta

activă a scăzut de la 86% la 80%, în perioada 2005-2011, valoarea indicatorului

marchează un trend pozitiv, dar rămâne incredibil de mare și acesta este principalul

motiv pentru care Municipalitatea Kainardja este printre localitățile cu cea mai

mare rata a șomajului.

Municipalitatea are un potențial de dezvoltare a diferitelor tipuri de turism:

ecoturism, turism rural, de vânătoare, și mai mult, dar încă nici un produs turistic

nu este tranzacționabil.

O parte strategică din document conține viziunea și patru obiective strategice.

Viziunea are mai multe aspecte: dezvoltarea intensă a sectorului agricol; transport

bine dezvoltat; mediu de viață armonios și condițiile și oportunități depline de

ocupare a populației; păstrarea tradițiilor culturale și istorice; păstrarea relațiilor

interetnice; protecția calității mediului.

Punerea în aplicare a planului se referă la cele 4 obiective principale:

1. Crearea condițiilor pentru o economi locală dinamică și competitivă.

128

2. Îmbunătățirea calității resurselor umane, ocuparea forței de muncă, a veniturilor

și integrarea socială.

3. Îmbunătățirea calității mediului de viață în toate localitățile municipiului și

4. Dezvoltarea cooperării teritoriale.

Domenii prioritare ale obiectivelor sunt:

Prioritatea I. Construirea unei infrastructuri moderne, în scopul de a transforma

municipalitatea Kainardja, de a atrage investiții străine care ajuta la accelerarea

dezvoltării socio-economice a municipalității și de a accelera cooperarea

transfrontalieră;

Prioritatea II. Crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea intensivă

a sectorului agricol, a procesatorii mici și a turismului alternativ, folosind condițiile

naturale și climatice favorabile;

Prioritatea III. Obținerea unei noi calitati a nivelului de trai și a condițiilor de viață

în municipalitatea Kainardja;

Prioritatea IV. Consolidarea dezvoltării instituționale a municipalității;

Prioritatea V. Dezvoltarea și instalarea de surse alternative de energie. Conservarea

resurselor naturale - apă, sol, aer și asigurarea biodiversității.

Fiecare dintre priorități și-a definit obiective și măsuri specifice. Măsurile se referă

la dezvoltarea IMM-urilor; îmbunătățirea infrastructurii de transport; reconstrucția

rețelei de alimentare cu apă; stimularea sectorului agricol; cooperare

transfrontaliera; dezvoltarea turismului alternativ; construirea unei centrale

electrice.

În conformitate cu obiectivele și prioritățile municipale au fost realizate

următoarele proiecte:

o "Drumul transfrontalier Lipnitsa - Kaynardzha" prin Programul CBC "România-

Bulgaria";

o "Punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică în infrastructura

educațională a municipiului Kainardja - Grădinița" Edelweiss " , în satul Golesh

afiliată Grădiniței "Parva radost," Sredishte și școală "Tcanko Tcerkovski" - centrul

orașului - PO "Dezvoltare Regională";

129

o "Sistem de iluminat stradal cu ajutorul energiei solare în municipiul Kainardja",

Programului de Dezvoltare Rurală;

o "Îmbunătățirea accesului la servicii culturale în municipiul Kainardja" asociat cu

renovarea clădirilor din centru comunitar;

o "Ekopateka și centru de vizitare turistică în zona protejată "Istoricheska

cheshma";

o "Construirea unui centru de reabilitare și integrare socială în localitate;

o Sprijin pentru cooperarea transfrontalieră între Valul lui Traian și Kainardzha prin

intermediul infrastructurii de afaceri - Agrobusiness Market;

o Furnizarea de servicii "Domashen pomoshtnik", printre mai mult de 100 de

utilizatori din cadrul municipalității Kainardja;

o "Crearea unui centru de zi pentru adulți cu dizabilități - Sredishte"

o "Stabilirea unui centru de cazare de tip familial în Kainardja"

o "Crearea unui centru de zi pentru persoanele în vârstă din Kainardja"

o "Cantină socială";

o Servicii comunitare, asistent personal - PO "Dezvoltarea Resurselor Umane";

o Constructii de locuri de joacă - în sat Cholakovo și Golesh - în apropiere de

primărie și curtea școlii elementare;

o echipamente de calculator pentru centre culturale, biblioteci.

Alt document strategic principal al municipiului este:

5.5.2 Programul de Management al primarului pentru perioada 2011-2015

Programul repetă obiectivele, prioritățile și măsurile din Planul de Dezvoltare

Municipal.

Programul include proiecte specifice prioritare, cum ar fi reconstrucția rețelei de

drumuri municipale; înlocuirea rețelei de distribuție a apei în Kainardja, Golesh;

construcția sistemului de canalizare în localitățile mari; construcția rețelei de

drumuri; consolidarea sistemului energetic; construcția de noi centrale electrice

care utilizează surse regenerabile de energie; reabilitarea clădirilor publice

proprietate municipală /prioritate - școli și centre comunitare/; conexiuni internet

130

în cele mai multe localități din municipiu; construcție centru municipal de

informare ("ghișeu unic"); stabilirea unui sistem de control de eliminare a deșeurilor

municipale din construcții și a deșeurilor periculoase; stabilirea unui sistem de

control al calității apei potabile; eliminarea depozitelor de deșeuri existente în

municipiu, actualizarea programului de turism privind eficiența energetică;

construirea centru de vizitare turistica locale; finalizarea infrastructurii de turism în

jurul sanctuarelor din Voynovo; stabilirea unui program de management al ariilor

protejate; îmbunătățirea serviciilor de transport pentru populație /în special în

apropiere de Sredishte/; finalizarea clădirii școlii din Golesh; crearea unui centru de

formare profesională în municipiu; construcția unui complex cultural și istoric

"Istoricheska cheshma"; construirea unui centru de tineret în Kainardja și Sredishte,

extinderea centrului de zi pentru persoanele în vârstă; construirea de locuri de

joaca din satele din municipalitate.

5.5.3 Strategia de gestionare a proprietății municipalității pentru perioada 2012-

2015

Domeniul de aplicare a strategiei sunt imobilele construite și neconstruite -

proprietate municipală privata, inclusiv proprietăți rezidențiale. Strategia are două

obiective principale: Atingerea unei eficacitati ridicate, eficiență și crearea

condițiilor pentru un mediu de afaceri durabil, un management de calitate pentru

afaceri.

Sarcinile prioritare ale strategiei sunt: accelerarea procesului de identificare a

terenurilor municipale; studiul potențialului fiecarui teren pentru a determina

utilizările primare și alternative; studiu de bune practici, prin parteneriat public-

privat pentru implementarea proiectelor pe terenurile municipale; optimizarea

potențialului de personal, formare profesională și consolidarea muncii în comun cu

firmele de consultanta; transformarea clădirilor PMP proprietate municipală publică

în scopul de închirierii pe termen lung, utilizare sau vânzare; pregătirea de

propuneri de proiecte in cadrul programelor operaționale, pentru a asigura fonduri

UE pentru îmbunătățirea clădirilor; consolidarea treptată a terenurilor comunale:

131

Prima etapă - o revizuire a terenurilor municipale cu frontierele comune și a doua

etapă - schimbarea utilizarii terenurilor cu potențial de dezvoltare; proiecte de

dezvoltare pentru recuperarea de terenuri adecvate pentru finanțare în cadrul

programelor UE; acțiuni pentru a proteja pădurile existente de exploatarea

forestieră necontrolată; adoptarea unui plan de gestionare a pădurilor.

Strategia are programe anuale de implementare.

Prioritățile și măsurile de management al Municipalității Kainardja în 2013 sunt:

Prioritatea 1 Optimizarea administrării proprietății municipale și creșterea

veniturilor;

Prioritatea 2 Transparența în gestionarea proprietatii municipale;

Prioritatea 3. Stabilirea proprietății municipale prin planuri de reglementare a

localităților.

5.5.4 Planul de acțiune al municipalității Kainardja pentru politicile de integrare

(2012-2014)

Planul de acțiune este în concordanță cu Strategia Regională de integrare a romilor

pe teritoriul Silistra și Strategia Națională a Republicii Bulgaria pentru Integrarea

Romilor (2012-2020). Activitățile prioritare sunt în domeniile educație, sănătate,

locuințe, ocuparea forței de muncă, statul de drept și non-discriminare, cultură și

mass-media.

5.5.5 Programul pentru controlul populației de câini fără stăpân în municipiul

Kainardzha (2013-2016)

Obiectivele programului: stabilirea controlului asupra populației de câini vagabonzi

și de companie în localitățile din municipalitatea Kainardzha; reducerea riscului de

răspândire a bolilor infecțioase și parazitare la om și animale domestice prin

vaccinari regulate și deparazitare.

5.5.6/7 La momentul analizei în municipalitate este încă în vigoare Planul de

dezvoltare al de serviciilor sociale în 2013 și Planului anual de pășunat pentru

2013.

132

5.6 Municipalității Glavinita

Principalul document strategic al municipiului este:

5.6.1 Planul de Dezvoltare al Municipalității Glavinitsa 2007-2013

Documentul a fost adoptat de către Consiliul Local, în aprilie 2005, nu s-a efectuat o

evaluare intermediară a punerii în aplicare a obiectivelor strategice stabilite și o

versiune actualizată a planului.

Documentul stabilește o viziune a municipalității: pentru a deveni o zonă agricolă

foarte dezvoltată cu industria ușoară stabilă și modernă, cu o infrastructură

modernă cu un mediu de viață armonios și natura, site-uri culturale și istorice

conservate, o înaltă calitate a vieții și a calificați forței de muncă, un loc atractiv

pentru investiții în afaceri și pentru viața.

Partea strategica include: obiectivul principal, prioritățile, obiectivele prioritățile,

măsurile și activitățile.

Obiectivul principal al planului de dezvoltare este dezvoltarea durabilă și

echilibrată a municipalității prin renovarea și modernizarea agriculturii și a

economiei locale pe baza noilor tehnologii și cunoștințe, îmbunătățirea calității

vieții și de dezvoltare locală integrată.

Prioritatea 1 este legată de îmbunătățirea competitivității economiei locale

(agricultura, industria ușoară și turism), prin modernizarea instalațiilor de

producție, introducerea de noi tehnologii și inovații, creșterea accesului la

informație și cunoaștere, sprijinirea întreprinderilor locale pentru a spori accesul la

informații cu privire la noile tehnologii și piețe; asistență pentru punerea în aplicare

și accesul la noi tehnologii, inovare și know-how; informații și asistență pentru

abordarea cerințelor procesului de producție al UE și a calității produselor;

îmbunătățirea mediului de dezvoltare a afacerilor - sfaturi, informații, suport

pentru start-up-uri, acces la sistemele moderne de comunicare, revizuirea periodică

a nevoilor de afaceri; dezvoltarea agriculturii moderne și actualizate din punct de

vedere tehnic - revigorarea agriculturii tradiționale, alternative și ecologice;

sprijinirea IMM-urilor; atragerea de investitori străini.

133

Prioritatea 2 include crearea de locuri de muncă durabile și promovarea egalității

de șanse, inclusiv pentru tineri, îmbunătățirea relațiilor "oraș - sat" pentru

dezvoltare locală integrată. Măsurile prioritare includ dezvoltarea de competențe

suplimentare; programe de formare relevante pentru parteneriat pe piața forței de

muncă pentru punerea în aplicare a programelor; oferirea de oportunități de

formare și ocupare a forței de muncă a tinerilor.

Prioritatea 3 se referă la îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii în

municipalitatea Glavinita ca un factor în atragerea de investiții, păstrarea și

atragerea tinerilor, îmbunătățirea mediului de afaceri și oportunități de dezvoltare

a turismului. Măsuri legate de îmbunătățirea drumurilor în municipalitate; de

construcție a rețelei de canalizare; modernizarea și reabilitarea rețelei de

alimentare cu apă; îmbunătățirea infrastructurii energetice; restructurarea și

modernizarea infrastructurii sociale și a bazei sale tehnice; îmbunătățirea eficienței

sistemului de învățământ, a programelor de formare pe piața forței de muncă și

îmbunătățirea calificărilor personalului didactic; îmbunătățirea asistenței medicale

a populației și accesul la aceasta.

Prioritatea 4 este legată de protejarea patrimoniului cultural și natural, utilizarea

durabilă și ecologică pentru dezvoltarea turismului, dezvoltarea mediului social

adecvat și a oportunităților pentru dezvoltarea culturală și educațională în

municipiu. Măsurile includ protecția biodiversității; protecția mediului; punerea în

aplicare a cooperării transfrontaliere în domeniul protecției mediului; creșterea

spațiilor verzi din municipiu; dezvoltarea turismului ecologic.

Prioritatea 5 se referă la acțiuni de îmbunătățire a capacității instituționale a

autorităților publice, organizațiilor și instituțiilor de dezvoltare locală.

Punerea în aplicare a planului presupune implementarea următoarelor proiecte:

Proiectul "Punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică în grădinița

"Kokiche" satul Zebil – filiala ”Prolet" și Grădinița "Mir" sat Kalugerene, prin PO

Dezvoltare Regională;

134

Servicii de reparare a străzilor și a rețelei de drumuri pentru dezvoltarea rurală;

asistență personală pentru persoanele cu handicap în cadrul Programului

Operațional "Dezvoltarea Resurselor Umane".

Centrul de cazare de tip familial în Malak Preslavets - finanțat cu fonduri de la

Fondul Social European (FSE), centrul este pentru 10 copii cu vârsta cuprinsă între 3

și 10 ani. După finalizarea proiectului, activitatea centrului este continuata astfel

încât să se asigure durabilitatea proiectului.

Proiectul "Construcția rețelei de canalizare si a stației de epurare - Glavinita,

implementat în cadrul PO "Mediu", în valoare de 9.606 030.00 leva.

Un document strategic important pentru dezvoltarea municipalității Glavinita este:

5.6.2 Strategia locală de dezvoltare FLAG "Glavinita-Tutrakan-Slivo pole"

In cadrul axei prioritare 4 "Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit", Măsura 4.1.

"Dezvoltarea zonelor de pescuit" a Programului Operațional pentru Pescuit 2007-

2013", finanțat de Fondul European pentru Pescuit.

Scopul strategiei este de a sprijini dezvoltarea locală competitivă integrată a

zonelor de pescuit (PO), prin utilizarea optimă a resurselor locale pentru a obține

rezultate durabile pe termen lung.

Documentul este descris mai sus în text pentru municipalitatea Tutrakan.

Proiecte prioritare pentru municipalitatea Glavinita în cadrul strategiei sunt legate

de:

• producerea de energie electrică și apă potabilă din izvoare;

• construcția unui drum până la izvoare;

• construirea de bazine piscicole și bazine de pește capturat;

• construcția unui chei;

• Construirea unei cherhanale;

• Construcție de depozite pentru unelte de pescuit;

• Îmbunătățirea zonelor de agrement turistic.

Prin măsurile din această strategie, municipalitatea Glavinita pune în aplicare un

proiect de îmbunătățire a satului de pescuit în Preslavets. Satul de pescuit se află în

135

imediata apropiere a zonei protejate "Malak Preslavets", care este cel mai mare lac

de nuferi din țară.

Din cauza lipsei de documente strategice noi și actualizate pentru perioada de după

2013 pentru prioritățile de dezvoltare ale municipiului se pot trage concluzii din

proiectele derulate în prezent și cele care s-au dezvoltat, plus cele care sunt în curs

de aplicare.

Inițiative în domeniile: reconstrucție centrale de apă (Suhodol și Glavinita);

reconstrucție de locuri de joaca si trotuare; construirea unui centru de sport

(Glavinita); inițiative legate de dezvoltarea pescuitului; măsuri de eficiență

energetică (Glavinita, Zafirovo); creșterea capacității funcționarilor municipali din

Glavinita prin formare suplimentară; reabilitarea drumurilor comunale din zona-

Glavinita, Zafirovo-Sokol-Suhodol și de-a lungul frontierei cu municipalitatea

Glavinita - Sitovo, de înlocuire a rețelei de distribuție a apei în satele și văile

Dichevo - pentru conductele de tranzit.

136

5.7 Municipalitatea Sitovo

Documentul strategic principal pentru dezvoltarea municipalității este:

5.7.1 Planul de dezvoltare municipal 2007-2013

Partea strategică a planului conține o viziune, un obiectiv și priorități strategice.

Obiectivul strategic este definit ca "creșterea economică și socială să creeze

condiții pentru dezvoltarea unui sector de afaceri competitiv"

Prioritățile strategice ale Planului de Dezvoltare sunt:

1. Reînnoirea, modernizarea și completarea infrastructurii care să conducă la

dezvoltarea socio-economică a municipalității;

2. Stabilirea unui mediu de viață favorabil, oferind un nou standard de calitate a

vieții;

3. Dezvoltarea sectorului agricol ca o bază de resurse pentru economie și pentru

ocuparea forței de muncă în comunitate și pentru protecția mediului;

4. Dezvoltarea turismului și menținerea tradițiilor culturale din municipalitate;

5. Crearea capacității comunității pentru dezvoltare durabilă.

Prioritățile au obiective specifice și măsuri de punere în aplicare. Măsurile se referă

la îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii sociale, de transport și comunicații;

sprijin în afaceri, cum ar fi crearea unui incubator de afaceri; Inițierea de clustere

în agricultură; dezvoltarea de parteneriate public-privat; îmbunătățirea

standardelor de viață; măsuri în dezvoltarea agriculturii și a potențialului turistic.

Planul de Dezvoltare a fost evaluat preliminar de către experți externi. Concluziile

au fost că există obiective descrise dar fără principalele rezultate așteptate după

punerea în aplicare a planului. Prioritățile și obiectivele specifice sunt în

concordanță cu Strategia de dezvoltare regională și a Planului de Dezvoltare

Regională. Au existat lacune și inexactități în partea analitică a planului. În

prioritățile de dezvoltare ale municipiului nu sunt contabilizate caracteristicile sale.

Nu există indicatori de măsurare a performanțelor.

137

În conformitate cu obiectivele strategice, municipalitatea a implementat proiecte

legate de:

stația de epurare a apelor uzate;

Construirea unei rețele de canalizare în sate;

Reabilitarea școlilor și grădinițelor;

Proiect transfrontalier pentru crearea unui centru de consiliere.

Sunt în curs de desfășurare două proiecte sociale în cadrul Programului Operațional

"Dezvoltarea Resurselor Umane". Primul este "Ajutor la domiciliu", un proiect de

înființare a unei unități de servicii la domiciliu. Proiectul a început pe 01.04.2013, și

are o durată de 12 luni. Acesta acoperă 44 de utilizatori de servicii sociale, care

sunt îngrijiți de 17 persoanele la domiciliu, 3 asistenți pentru bolnavi și 2 asistenți

sociali. Al doilea proiect "Ajutor pentru o viață independentă", este legat de

înființarea unei unități pentru servicii la domiciliu. Proiectul este în valoare de

155000 de leva. Proiectul are ca scop două grupuri sociale majore - persoanele cu

handicap și șomerii de lungă durată.

În curs de desfășurare sunt două proiecte de infrastructură. Proiectul finanțat prin

Programului de Dezvoltare Rurală este în valoare de 3,7 milioane de leva, fără TVA.

Se înlocuiesc conducte de apă și se asfaltează complet străzile din Sitovo, Iskra,

Popina, Dobrotica, Garvan, Bosna, Luben și Slatina. Celălalt proiect este din Fondul

de stat "Agricultura" și este, de asemenea, asociat cu reconstrucția și asfaltarea

străzilor din municipalitatea Sitovo.

Un alt document actual care acționează pe teritoriul municipiului este:

5.7.2 Programul pentru a controlul populației de câini vagabonzi și de

înregistrare a câinilor de companie în municipalitatea Sitovo 2013-2015

Obiectivele programului sunt: stabilirea controlului asupra populației de câinii

vagabonzi și de companie, asigurând viața, sănătatea, siguranța mediului urban și

minimizarea riscului de răspândire a bolilor infecțioase transmisibile de la animale

la om. În conformitate cu obiectivele, programul identifică următoarele sarcini:

138

controlul numărului câinilor fără stăpân; controlul asupra câinilor de companie și

îmbunătățirea calității mediului urban.

139

6.INFORMAȚII DESPRE PIAȚA DE MUNCĂ IN REGIUNEA SILISTRA ȘI JUDEȚUL

CĂLĂRAȘI

Situația pieței de muncă în regiunea Silistra este o consecință a situației mediului

economic, care este caracterizat de demensiuni mici, posibilității de finanțare

scăzute, lipsa de interes din partea investitorilor externi, o renovare tehnologică

slabă și producație scazută a muncii. Profilul economic al regiunii are un impact

asupra tendințelor demografice – scădere și îmbâtranire a forței de muncă. La

acest lucru sunt adaugate și nepotrivirile în competențele disponibile și cererile

angajatorilor.

Aceasta secțiune se ocupă de datele curente și parametrii dinamicii, care

caracterizeaza pieța forței de muncă din Silistra – numărul de înregistrati,

structura de sex, structura de vârstă, structura profesională, structura de

învățământ, șomajul pe termen lung, oameni cu capacitate de muncă scazută,

cautarea muncii pe piață de muncă primară și secundară, numărul de angajați.

Perioada studiată este 2008-2013 (datele au fost prezentate in data de 30 iunie

anul respectiv). Diapazonul larg a fost ales cu scopul de a acoperi anii de

dinainainte crizei financiare și pentru a da posibilități pentru studierea tendințelor.

O clarificare necesară în această secțiune este că studiul se referă la fapte și cifre

despre șomajului înregistrat, obținute de la Agenția Ocuparei Forței de Muncă –

Direcția „Serviciul Regional de Ocupare a Forței de Muncă” – Ruse, pe baza unei

cereri prezentate în conformitate cu Legea accesului la informație.

Imaginea sintetizată a pieței forței de muncă din regiunea Silistra la sfărșitul lunii

iunie 2013 arata că aceasta – în cele trei birouri de muncă din Silistra, Tutrakan și

Dulovo, numărul de șomeri înregistrați este 8491. Numarul a scăzut cu 279 față de

sfârșitului lunii mai 2013. Persoane, care caută loc de muncă au fost înregistati 135

de angajați, 54 de pensionari și 19 studenți.

Rata șomajului pentru regiunea Silistra, pe baza datelor oficiale, publicate de

Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, este 18,7% în iunie 2013 și 19,3%

în luna precedentă. Pentru comparație – în același timp, rata șomajului în țara este

140

10,7 la sută, iar în alte zone din regiunea nord-centrală – de exemplu regiunea

Ruse, rata este 10,1%.

În municipalitățile regiunii Silistra șomajul înregistrat în numărul absolut și cota

relativă are cel mai înalt nivel al șomajului înregistrat în municipalitatea Kainardja

– 41,8% /651 de șomeri/, urmată de municipalitatea Glavinitsa – 38,3% /1278/,

Alfatar – 30,5% /303/, Dulovo – 25,2% /2437/, Sitovo - 24,7% /372/, Tutrakan –

17,5% /917/. Rata șomajului este cea mai mică în municipalitatea Silistra - 10,9%

/2533/.

După profesie șomerii înregistrați sunt: fără specialitate – 59%, cu profesii

muncitorești – 28%, specialiști – 13%.

În funcție de educație din numărul total al șomerii înregistrați din regiunea

dominantă cei cu studii primare sau gimnaziale, care constituie 54%, oameni cu

învățământ preuniversitar 40%, iar cu învățământ superior – 6%.

Distribuția pe grupe de vârstă arată că cea mai mare parte din șomeri au peste 50

de ani – 39% din toți înregistrații, cei între 30 până la 49 de ani sunt 44%, iar tinerii

până la 29 de ani – 17%.

Următoarele date privind șomajul în regiunea Silistra au fost considerate în termeni

absoluți în iunie 2013, precum și analizele la sfârșitul lunii iunie din fiecare an

pentru perioada 2008 – 2013, ceea ce permite sa fie descrise tendințele pieței de

muncă.

Șomajul înregistrat în regiunea Silistra la data de 30 iunie 2013 în valoarea absolută

este 8491 de oameni. Acest lucru este cu aproape 35% mai mult decât procentul

pentru anul 2008 – 6325 de persoane. Pentru întreaga perioadă 2008 – 2013 numărul

șomerilor înregistrati a crescut, valoarea de vârf a fost in 2010 – 9006 de oameni,

iar în ultimii ani și-a menținut aproximativ la același nivel, cu o tendința de

creștere.

141

2008 2009 2010 2011 2012 2013

6325

7627

9006

8218 8339 8491

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

1 2 3 4 5 6

Series1 Series2

Șursă: Agenția de Ocupare a Forței de Muncă – Direcția Ruse

În structura șomajului pe sexe rămâne aceeași tendință, indiferent de modificarea

numărului absolut de persoane înregistrate – în fiecare an există mai multe femei

decât bărbați șomeri. La data de 30 iunie 2013 г. femeile fără un loc de muncă

sunt 4553, iar bărbații șomeri – 3938 de oameni. În anul de vârf de șomaj – 2010,

femeile fără loc de muncă erau 4919, iar bărbații – 4087. Chiar și în cel mai

favorabil an pentru studiul angajării forței de muncă – 2008, bărbații fără un loc de

muncă au fost mai puțini (4087), decât femeile (4116).

Structura șomajului pe sexe - număr de persoane

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Femei număr 4116 4430 4919 4545 4565 4553

Bărbați număr 2209 3197 4087 3673 3774 3938

Șursă: Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă – Direcția Ruse

În ceea privește structura de șomaj pe vârste, datele pentru cele trei grupuri

studiate arată o tendință de creștere: persoane până la 29 de ani, persoane de la

30 până la 49 de ani, persoane peste 50 de ani. La data de 30 iunie 2013, în primul

grup sunt 1395 de oameni tineri până 29 de ani, în al doilea grup – 3761 de oameni

142

cu vârsta intre 30-49 de ani, iar in al treilea – 3335 de oameni în vârstă de peste 50

de ani.

Dinamica în structura șomajului pe grupe de vârstă arată ca cele mai rapide rate

de creștere le are grupului de persoane până la 29 de ani, care in anul 2008 a

avut 907 de persoane, iar spre 30 iunie 2013 deja sunt 1395 de oameni – adică

diferență în valoarea absolută a șomerilor din primul și ultimul punct din perioada

studiată este +53.8%. Cu 45.66% mai mult sunt șomerii în vârstă de la 30 până la 49

de ani la data de 30 iunie 2013 în comparație cu data de 30 iunie anul 2008. În

comparație cu aceste două grupuri, șomerii de peste 50 de ani au o creșterea mai

fluentă – 17.6% față de numărul absolut al șomerilor la data de 30 iunie 2013 și 30

iunie 2008. Valorile de vârf pentru cele trei grupe sunt în anul 2010. Detaliile sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

Structura șomajului după vârstă - numar de persoane

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Până la 29 de ani număr 907 1203 1419 1309 1433 1395

De la 30 până la 49 de ani număr 2582 3252 3963 3599 3599 3761

Peste 50 de ani număr 2836 3172 3624 3310 3307 3335

Șursă: Agenția de Ocupare a Forței de Muncă – Direcția Ruse

În ceea ce privește structura de calificare profesională a șomerilor, regiunea

Silistra nu arată diferint față de imaginea din celelalte regiuni din Bulgaria - cea

mai mare parte a șomerilor sunt oameni fără calificare și specializare, iar

specialiștii șomeri sunt aproape cu 5 ori mai puțin decât ceilalți. Chiar și in

valorile de vârf din anul 2010, șomerii din rândul specialiștilor în valoarea absolută

sunt mai putini decât cele mai scăzute valori din rândul șomerilor cu profesii

muncitorești în anii favorabili înaintea crizei economice, si cu mult mai puțin decât

oamenii fără calificare sau specializare.

Tabelul de mai jos prezintă structura de calificare profesională a șomerilor cu

profesii muncitorești, șomerii specialiști și șomerii fără calificare sau specializare

143

în perioada de dinainaintea crizei financiare până anul acesta – datele au fost

prezentate spre 30 iunie anul respectiv.

Structura de calificare profesională

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Profesii muncitoreasti număr 1325 1695 2229 1869 2174 2384

Specialiști număr 769 997 1196 1053 1146 1101

Fără calificare sau specializare număr 4231 4935 5581 5296 5019 5006

Șursă: Agenția Ocupare a Forței de Muncă – Direcția Ruse

În structura de învățământ a șomerilor ca grup de risc sunt identificate persoanele

cu studii primare sau gimnaziale – 4587 de oameni la data de 30 iunie 2013, mai

mult decât jumătate din toți șomerii de la acel moment. Cel mai mic este grupul

șomerilor cu studii superioare.

Structura de învățământ

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cu studii superioare număr 325 441 553 517 575 530

Cu învățământ preuniversitar

profesional număr 1523 1967 2578 2155 2553 2745

Cu învățământ preuniversitar

general număr 381 446 610 510 554 629

Cu studii primare sau gimnaziale număr 4096 4773 5265 5036 4657 4587

Șursă: Agenția Ocuparei Forței de Muncă – Direcție Ruse

Șomerii pe termen lung (peste 1 an) au un număr relativ constant – ei au fost 3698

de oameni în anul 2008, iar spre data de 30 iunie 2013 au fost 3572, au fost cei mai

puțini (2772 de oameni) în anul 2009 înainte de criza economică.

144

De asemenea, relativ stabil rămâne și numărul persoanelor cu puterea de muncă

scăzută – 434 de persoane la data de 30 iunie 2008, și 533 de persoane la data de

30 iunie 2013, fără fluctuații acute de-a lungul anilor.

Cererea de muncă pe piața primară a crescut cu un ritm mic dar constant în fiecare

an – din 1351 de locuri în anul 2008 până la 1693 de locuri în anul 2013 (datele sunt

pentru o perioadă de șase luni, cu acumulare în perioada ianuarie-iunie). Datele de

la Direcția „Serviciul Regional de Ocuparea Forței de Muncă” – Ruse arată ca pentru

aceeași perioada 2008 – 2013, numărul locurilor de muncă vacante pe piața forței

de muncă primară și secundară rămâne o valoarea relativ neschimbată. Acest lucru

înseamnă că numărul de locuri de muncă subvenționate în structura angajării forței

de muncă scade – dacă pentru primele șase luni al anului 2008 angajatii în muncă

subvenționată au fost 1913, atunci pentru primele șase luni ale anul 2013 numărul

lor a fost de 1604 de persoane.

Cererea de muncă pe piața muncii primare (locuri de muncă vacante anunțate)

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Locuri de muncă vacante anunțate număr 1351 1414 1602 1581 1623 1693

Angajați prin direcția de muncă

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Pe piața muncii primară număr 1247 1289 1465 1481 1466 1624

Cererea de muncă generală (locuri de muncă vacante anunțate - piața muncii primară

și secundară)

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Locuri de muncă vacante anunțate număr 3264 3319 2456 2662 3214 3297

Angajați (cu ajutorul direcției de muncă și fără)

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Pe piața muncii primare și pe locuri de

muncă subvenționate număr 3267 3245 2504 2501 2717 3043

Sursă: Agenția de Ocupare a Forței de Muncă – Direcția Ruse

145

Analiza indicatorilor statisticii din județul Călărași arată că rata șomajului în ultimii

ani tinde să scadă în perioada 2005 – 2008, apoi din cauza crizei economice, este în

continuată creștere. În anul 2011 în județul Călărași a fost stabilită o rată a

șomajului de 10,4% - cu care județul a ieșit pe al doilea loc la nivel național cu un

nivel mai ridicat decât media națională (7.4%). De asemenea a fost constatat ca, în

anul 2011 rata șomajului a fost mai înaltă în rândul bărbaților (10.5%), decât

femeilor (10,3).

Mai mult decât atât, în anul 2011, statisticele au indicat o rată scăzută a șomajului

în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 55-64 de ani și o rată ridicată în rândul

tinerilor între 15 - 24 de ani.

Șomerii înregistrate și rata șomajului în județul Călărași

Anilor Șomeri înregistrati în birourile

de muncă (număr)

Rata șomajului

(%)

Total Femei Bărbați Total Femei Bărbați

2009 9861 3630 6231 9,2 6,7 11,9

2010 9630 3645 5985 8,8 6,8 10,6

2011 6688 2762 3926 6,3 5,2 7,0

Dezvoltarea societății românești în ultimii ani a fost afectată de reformele

ecomice, mai ales din criză econimocă, cu schimbări grave în piață de forță de

muncă. Schimbarea condițiilor sociale a condus la o reducere a sporul natural al

populației și la o migrație temporară sau permanentă. Există o tendință clară a

îmbătrânirii populației.

Resursele de muncă, adică populația la vârstă activă, include bărbații cu vârsta

cuprinsă între 16 - 64 de ani și femeile între 16 - 59 de ani, în conformitatea cu

legile naționale în vigoarea din anul 2011. În județul Călărași forța de muncă a

146

crescut în perioada 2004 – 2006, a rămas relativ constantă în următorii patru ani și

s-a ridicat din noul în perioada anilor 2008 - 2011.

În ceea ce privește distribuția de persoane angajate pe locuințe este observată o

tendință de creștere a nivelului în zonele urbane și o scădere mică în zonele rurale.

Populația ocupată pe sectoare ale economiei naționale românești (la o mie de

locuitori)

Anul

Econ

omia

gen

eral

ă

Agri

cult

ura,

eco

nom

ia

fore

stie

ră ș

i pis

cicu

ltur

ă

Indu

stri

e

Incluzând

Cons

truc

ții

Indu

stri

a pr

eluc

răto

are

Indu

stri

a de

raf

inar

e

furn

izar

ea d

e en

ergi

e

elec

tric

ă și

ter

mic

ă, a

pă

ldă

i

diți

t A

lim

enta

re c

u ap

ă,

cana

liza

re ș

i ge

stio

nare

a

deșe

uril

or

2011 99,2 49,1 16,1 0,1 13,4 0,4 2,2 3,4

Anul

Maș

ini ș

i mot

ocic

lete

Tran

spor

t și

depo

zita

re

Hot

elur

i și

rest

aura

nte

Info

rmar

e și

com

unic

are

Inte

rmed

ieri

fina

ncia

re ș

i

asig

urăr

i

Prop

riet

ate

imob

iliar

ă

Acti

vită

ții

prof

esio

nale

,

știin

țifi

ce ș

i teh

nice

2011 8,8 3,8 1,7 0,3 0,6 0,1 1,2

147

Anul

Acti

vită

ții d

e

serv

icii

adm

inis

trat

ive

și

serv

icii

de s

upor

t

Adm

inis

traț

ie

publ

ică

și a

păra

re,

asig

urar

ări s

ocia

le

Educ

ație

Sănă

tate

și

asis

tenț

ă so

cial

ă

Cult

ură,

spo

rt ș

i

dist

racț

ii

Alte

act

ivit

ății

și

serv

icii

2011 2,4 2,9 4,1 4,0 0,5 0,2

Salariul lunar mediu net în județul Călărași – anul 2011

Activității economice Salariu lunar

net (lei)

Economia generală 1123

Agricultura, economia forestieră și piscicultură 1022

Industrie - general 1205

- Prelucrătoare 2089

- De rafinare 1146

- Producție de instalații și furnizarea de energie

electrică și termică, apă caldă și aer condiționat

2521

- Alimentare cu apă, canalizare și gestionarea

deșeurilor

1190

Construcții 983

Comerț cu ridicata și cu amănuntul, mașini și

motociclete

861

Transport și depozitare 1194

Hoteluri și restaurante 705

Informare și comunicare 1219

Intermedieri financiare și asigurări 2298

148

Proprietate imobiliară 758

Activității profesionale, științifice și tehnice 1109

Activității de servicii administrative și servicii suport 774

Administrație publică și apărare, asigurări sociale 1613

Educație 1283

Sănătate, asistența socială 972

Cultura, sport și distracții 1003

Alte servicii și activității 679

7. ANALIZE ECONOMICE ALE REGIUNII SILISTRA

Informațiile din această secțiune se bazează pe documentele existente și

disponibile publicului, care conturează perspectivele economice din Silistra –

cercetări, clasamente, strategii, etc. Constatările sunt publicate cu referire la

sursă.

7.1 Studiul „Profilul Regional: indicatori de dezvoltare” al Institutului pentru

Economie de piață

Silistra este una din regiunile din Bulgaria, cu dezvoltarea cea mai lentă în ultimii

10 ani. Acest lucru este concluzia studiului „Profilul regional: indicatori de

dezvoltare” (2012) al Institutului pentru Economie de piață, prin proiectul finanțat

de fundația „America pentru Bulgaria”. În metodologia studiului profilurile

regionale au fost elaborate separat și independent în două aspecte ale analizei – în

statistică și dinamică, aceste rezultate au fost rezumate într-o privire generală.

Prezentarea regiunii a fost evaluata pe scala de cinci de la „slabă” spre „foarte

bună” în conformitate cu analiza statistică a indicatorilor din fiecare din

următoarele categorii: economie, mediu de afaceri, infrastructură, demografie,

educație, sănătate, mediul înconjurator, mediul social.

149

În toată perioada de 10 ani, regiunea Silistra nu reușește sa atragă suficient capital

extern și intern, care sa promoveze activitatea economică din regiune și sa crească

stabil nivelul ocupării forței de muncă și al veniturilor. Izolarea geografică a

regiunii și nivelul scăzut de trai sunt principalele motive pentru care majoritatea

oamenilor migrează spre interiorul țarii.

Regiunea este prezentată sub nivelul mediul în domeniile de educație, sănătate,

dezvoltare economică și infrastructură. Mediul de afaceri și mediul social sunt

singurele categorii cu evaluare mai pozitiva, care este o consecință a vieții

pașnice, mediul înconjurător relativ curat și nivelurile relativi mici de impozite și

taxe locale în majoritatea municipalităților.

Analiza Institutului pentru Economie de piață despre situația economică a regiunii a

ajuns la concluzia că regiunea Silistra are cel mai scăzut nivel de trai, măsurat cu

PIB-ul pe cap de locuitor – 4505 de leva în anul 2009. PIB-ul din regiunea Silistra

este echivalent cu aproximativ 1/5 decât în zona cu cel mai înalt standard de viață

Sofia (capitală) cu 21386 de leva, mult în urmă și față de regiunile învecinate Ruse

(6987 de leva), Dobrich (5377 de leva), Shumen (5335 de leva), Razgrad (4960 de

leva). Pentru perioada cuprinsa între anii 2000-2009, acest indicator a atins rate de

creștere foarte mici in regiunea Silistra. Creșterea înceată a produsului intern brut

pe cap de locuitor și creșterea veniturilor pe gospodărie, care, de asemenea, au

tendință de creștere ca una din cele mai lente rate în țara. Pentru condițiile

nefavorabile din regiune și faptul că în patru din ultimii 10 ani, veniturile au scăzut

pe anual, anul înainte de criza economică – 2007 e unul din acesti patru ani.

În 2010, rata ocupării forței de muncă a populației de peste 15 de ani este una

dintre cele mai scăzute din țara – sub 40%, iar șomajului este cu puțin peste mediu.

Ambii indicatorii își deterioreză valoarea în anul 2011, când numărul mediu de

angajați pe baza unui contract de muncă a scăzut la 21,2 de mii de oameni. Singura

regiune cu mai puțini angajați este Vidin – 18,3 de mii de oameni.

Șomajul ridicat, chiar și în anii de dinaintea crizei economice, este o dovadă a

activității economice reduse și a pieței mici a forței de muncă din zonă. Silistra

este regiunea, care a atras cea mai mică parte din investițiile străine directe in

150

anul 2010 – numai 14 de milioane de euro, în comparație cu anul 2008, capitalul

extern a scăzut de peste două ori. Pentru anul 2011 municipalitățile din regiune

(Alfatar, Glavinitsa, Kainardja, Dulovo, Silistra, Sitovo și Tutrakan) au ultilizat

aproape 16 de milioane de euro din programe operaționale ale UE, care în raport

cu numărul populației locale, le clasează pe locul al douăsprezecelea printre toate

regiunile din țara.

Referitor la mediul de afaceri, studiul Institutului pentru Economie de piață arată

că marea majoritate a impozitelor și taxelor locale sunt la un nivel sub media

națională, cu excepția taxei pentru utilizarea piețelor pentru comerțul cu bunuri

industriale, al cărui nivel este un pic mai mare. Mai mare este și proporția taxelor

anuale de plată pentru comerț cu amănuntul în Tutrakan și Dulovo, care este

aproape de două ori mai mare decât în altele municipalității. Ca factori

fundamental, favorizând mediul de afaceri, reprezentanții afacerilor locale

depașesc resurele financiare europene. Pe de alta parte, cel mai negativ impact

este consumul redus al populației locale.

Mediul de afaceri este unul din indicatorii care determina locul conducător al

regiunii Silistra față de alte regiuni, mai bine dezvoltate din țara – de exemplu

Burgas, Veliko Tarnovo, chiar și Sofia (capitala).

Aici este locul parametrilor indicatorului „mediul de afaceri”, folosit de Institutul

pentru Economie de piață în studiul citat:

• Evaluarea performanțelor și interacțiunea cu administrația regională și

municipală

• Plati nereglementate și mită

• Evaluarea activității sistemului judiciar

• Calitatea serviciilor electronice furnizate de către administrația regională și

municipală

• Evaluarea nivelului de corupție în mediul de afaceri

• Proporția impozitului asupra proprietății imobiliare – proprietăți nerezidențiale

ale persoanelor juridice

151

• Proporția impozitului pentru taxa pe autovehicule – cu puterea peste 74 kW

până la 110 kW

• Proporția impozitului pentru taxa anuală de plată pentru comerț cu amănuntul

până la 100 metri pătrați spațiul comercial – în cea mai buna locație a obiectului

• Proporția taxei pentru deșeurile alimentare – proprietățile persoanelor juridice

• Proporția a taxei pentru utilizarea piețelor pentru comerțul cu bunuri

industriale pe zi – în cea mai buna locație a obiectului

Aproape jumătate din persoanele anchetate au folosit serviciile electronice oferite

de administația locală în ultimele 12 lunii, din care peste 75% sunt evaluate bine.

Mai diverse sunt serviciile oferite de municipalitățile Silistra, Dulovo și Alfatar, în

timp ce alte guverne municipale oferă numai servicii de baza.

În ciuda notei mari a serviciilor electronice ale administrațiile municipale și

regionale, reprezentanții afacerilor locale au dat una din cele mai mici note din

tară, în ceea ce privește viteza de servicii administrative în general. În Silistra,

precum și în Ruse, activitatea filialelor regionale ale structurilor statale, au primit

nota mare în comparație cu cele din restul țării.

Institutului pentru Economie de piață observa o corelație între dimensiunea

sectorului agricol în economia regională pe de o parte, și dezvoltarea economică a

regiunii și sărăciei, pe de altă parte. Regiunile cu o pondere mai mare a sectorului

agricol – peste media națională – se reprezintă mai slab în punct de vedere

economic. Un exemplu tipic sunt regiunile ca Silistra, Vidin și Razgrad, care au

sectorul agricol relativ de mare, dar în același timp sunt caracterizate cu o situație

economică slabă și tendințe demografice negative. În economia sa Regiunea Silistra

are cea mai mare parte a sectorului agricol (după ponderea relativa a produsului

intern brut al sectorului), cum arată diagrama Institutului pentru Economie de

piață pe datele de la NSI pentru anul 2009.

152

Sursă: Institutului pentru Economie de piață

După numărul de întreprinderi la o mie de locuitori, regiunea Silistra este cu 32 de

întreprinderi/la 1000 de locuitori, cu care se așeza pe penultimul loc (împreuna cu

Montana) printre cele 28 de regiuni bulgărești, la o mică distanță de Kardjali și

Targoviște care sunt cu 31 întreprinderi/la 1000 de locuitori. Pentru comparație,

cel mai mare procent la acest indicator îl are Sofia (capitala) cu 85 de

întreprinderi/la 1000 de locuitori. Interesantă este diagrama Institutului pentru

Economie de piață despre schimbarea acestui indicator în perioada cuprinsa între

anii 2010 – 2011, care arată că în ultimii doi ani ai perioadei, în regiunea Silistra nu

a fost observata nici o schimbare al indicatorului, iar în același timp aceasta

valoare a fost cea mai înalta pentru întreaga perioadă (cel mai mic a fost 23 de

întreprinderi/la 1000 de locuitori la începutul perioadei).

Din punctul de vedere a cheltuielilor de dobândire a activelor materiale de lungă

durată la o mie de locuitori, regiunea Silistra are cele mai mici valori ale

153

indicatorului – 737,37 de leva, dar este înainte regiunilor Vidin, Razgrad, Kardjali,

Montana și Haskovo. Indicatorul arată nivelul de investiții, care la rândul lor sunt

orientative pentru cum companiile locale vad perspectiva pentru dezvoltarea

afacerilor. Pentru comparație, valoarea indicatorului al fruntașului pe acest

indicator Sofia (capitala) este 6063,92 de leva. Schimbarea acestui indicator pentru

regiunea Silistra în perioada 2000 – 2010 a fost cu 154 de leva la începutul

perioadei până la un maxim de 1583,72 de leva în anul 2008 – anul de vârf pentru

cea mai mare parte din regiunile din țara, cu câteva excepții.

În afara de Kyustendil, cu o diferență de 5,84 de euro, regiunea Silistra este în

capătul clasamentului pe valoarea investițiilor străine directe în sectorul non-

financiar pe cap de locuitor din media anuală a populației (cu acumulare). Valoare

pentru regiunea Silistra este 117,02 de euro, iar pentru regiunea conducătoare

Sofia (capitala) – 9936, 71 de euro. Datele arată că zonele învecinate Silistrei sunt

mai atractive pentru investitorii străini: în primul rând Dobrich cu 1520,45 de euro,

după Ruse cu 1465,31 de euro, Razgrad cu 1106, 08 de euro și relativ mai puțin

Shumen cu 458,86 de euro (deși mică această valoare este cu aproximativ 4 ori mai

mare decât valoarea Silistrei). Judecând după acest indicator, investitorii străini au

fost mai interesați de Silistra în anul 2008, dar și atunci valoarea indicatorului

(240,82 de euro) a fost departe de media naționala pentru țară. Tendința este

spre creștere în ultimii trei ani ai perioadei 2000 – 2010, atât pentru regiunea

Silistra, cât și pentru regiunile învecinate Ruse, Razgrad și Dobrich (dar nu și pentru

Shumen), dar ritmul Silitrei rămâne relativ slab.

În concluzie, studiul Institutului pentru Economie de piață „Profilul regional:

indicatori de dezvoltare 2012” oferă următoarele date pentru regiunea Silistra pe

indicatori din secțiunea «Economie:

PIB-ul pe cap de locuitor pentru anul 2009 - 4505.00 de leva

Coeficientul șomajului (oameni peste 15 de ani) 2011 - 13.20%

Coeficientul ocuparea forței de muncă (oameni peste 15 de ani) 2011 - 38.30%

Întreprinderi la o mie de locuitori în 2010 - 32.00 de leva

Venitul mediu la o persoană din gospodărie în 2011 - 2589.00 de leva

154

Costul de achiziție active materiale pe termen lung la 1000 de locuitori în 2010

– 737.37 de leva

Rentabilitatea vânzărilor în 2010 – 7.20%

Investiții străine directe în sectorul non-financiar pe cap de locuitor din

populația medie anuală (cu acumulare) în 2010 – 117.02 de euro

Sume achitate pe programe operaționale la cap de locuitor în 2011 – 133.06 de

euro

După cum sa menționat mai sus în secțiunea „Mediul de afaceri” regiunea Silistra

este egală cu un număr de regiuni sau are date mai bune decât de exemplu Sofia

(capitala). Aici este locul sa specificam parametrii indicatorului „Mediul de

afaceri”, folosit de către Institutului pentru Economie de piață în studiul citat:

• Evaluarea performanțelor și interacțiunea cu administrația regională și

municipală

• Plati nereglementate și mită

• Evaluarea activității sistemului judiciar

• Calitatea serviciilor electronice furnizate de către administrația regională și

municipală

• Evaluarea nivelului de corupție din mediul de afaceri

• Proporție a impozitului asupra proprietății imobiliare – proprietății

nerezidențiale ale persoanelor juridice

• Proporție a impozitului pentru taxa pe autovehicule – cu putere peste 74 kW

până la 110 kW

• Proporție a impozitului pentru taxa anuală de plată pentru comerț cu

amănuntul până la 100 metri pătrați spațiul comercial – în cea mai buna locație a

obiectului

• Proporția taxei pentru deșeurile alimentare – proprietățile persoanelor juridice

• Proporția taxei pentru utilizarea piețelor pentru comerțul cu bunuri industriale

pe zi – în cea mai buna locație a obiectului

Pentru a evalua nivelul de dezvoltare a regiunile din toate categoriile analizei

pentru anul 2012, Institutul pentru Economie de piață a folosit o scală cu cinci

155

note: slab, insuficient, mediu, bun, foarte bun. Notele din analiza regiunii Silistra

sunt:

Mediu de afaceri – mediu

Sănătate – mediu

Mediul social – mediu

Infrastructură – insuficient

Demografie – insuficient

Educație - insuficient

Mediul încojurator - insuficient

În vara anului 2013 Institutul pentru Economie de piață a analizat regiunile din

țara, folosind datele statistice și întâlniri cu reprezentanți din sectorul afacerilor,

administrației și ONG-urilor, pentru a pregăti a nouă ediție a „Profilului regional:

indicatori de dezvoltare”. Echipa Institutului pentru Economie de piață a făcut

următoarea cercetate în regiunile din nordul Bulgariei, după care a publicat

următorul rezumat al tendințelor din regiunile nordice:

• Problema cea mai mare față de regiunile nordice este activitatea economică

slabă și lipsa unor locuri de muncă suficiente. Mediul social continua sa fie

perceput ca bun;

• În ultimul an a fost observată o mișcare – deși prevalează opiniile negative,

din anii de declin, în ultimul an companiile performante au înregistrat un progres;

• Practic în toate regiunile există întreprinderi de producție și investiții

străine, unele cu piețe bune în străinătate, dar existența a câteva întreprinderi

puternice nu înseamnă ascensiune automată sau muncă pentru toți;

• Percepția de masă este ca în ultimii ani, afacerile mici și mijlocii au fost sub

presiune – decizii centralizate (praguri de asigurare de exemplu) și instituțiile

nelucrătoare (corupție, presiune mare administrativă) au afectat afacerile mici

asigurând un confort afacerilor mari;

• Opinia predominantă este că, plățile nereglementate în întreprinderi au

scăzut – lucrătorii doresc să fie plătiți legal. Ridicarea salariul minim a influențat

creșterea șomajului, în special în rândul cadrelor cu calificarea mică;

156

• Business-ul este sub focul constant al tuturor instituțiilor. A fost confirmată

și impresia, ca instituțiile stau în principal în spatele companiilor care lucrează;

• Există un deficit de cadre calificate – există un paradox pentru ca este un

nivel de șomaj prea ridicat, dar în același timp afacerile nu pot găsi muncitori.

Trecerile pe piața forței de muncă sunt mari, oamenii tineri de multe ori nu sunt

interesați să lucreze în industrie;

• Activitatea administrației locale este de importantă semnificativă pentru

investițiile din regiune, dar în mai multe locuri se observa concentrarea eforturilor

pentru ultilizarea fondurilor europene, decât atragerea de noi investitorii;

• În ultimele luni se observa o înghețare în activitatea instituțiilor,

administrația sa retras puțin și a luat o poziție de așteptare, care pentru afaceri

înseamnă mai puține controlate și presiuni, dar și decizii întârziate.

Imediat înainte finalizarea acestei analize Institutului pentru Economie de piață a

anunțat a două ediție a «Profilului regional – indicatori de dezvoltare» (2013).

Concluziile negative despre regiunea Silistra din analiză anterioară sunt confirmate

și chiar aprofundate.

Studiul Institutului pentru Economie de piață, care a analizat procesele în anul

2012, confirmă faptul că, regiunea Silistra este una din cei mai puțin dezvoltate

regiuni din țara, ca în funcție de criteriile studiate, în mai multe cazuri este

clasată pe ultimele locuri.

Problema cea mai serioasă este economia, a cărei structura este caracterizată cu o

proporțiune considerabila (un sfert) din agricultură, precum și cu dezvoltarea slabă

a industriei și serviciilor.

Activitatea economică în regiune este redusă, judecând după numărul de companii

față de populație, iar activitatea de investiții - slabă. Silistra a atras cea mai mica

parte din investițiile străine directe din toate municipalitățile din țara. La acest

lucru probabil a contribuit starea slabă a infrastructurii și mediul de afaceri

insuficient. După standardul de viața, regiunea este pe ultimă poziția din țara, cu

PIB-ul pe cap de locuitor de 4485 lv./locuitor în anul 2010, care este mai scăzut

157

decât același indicator în 2009 - 4505 lv./locuitor, sau doar 48% din media

națională. Activitatea economică este scăzută, numărul de întreprinderi la 1000

locuitori este 32, care este departe de media națională (50). În perioada 2007-2011

numărul companiilor a crescut cu 310, dar în principal aceastea sunt întreprinderi

micro, care într-o mare parte sunt fără personal angajat.

Activitatea de investiții este relativ scăzuta în raport cu costul de achiziție active

materiale pe termen lung. O problema serioasă este lipsa de investiții străine în

regiune. Regiunea Silistra este caracterizată cu cea mai mică parte din investițiile

străine atrase pe cap de locuitor, care au scăzut in anul 2011, adică se observa un

reflux net al investițiilor străine.

Regiunea Silistra are o structură specifică a economiei. Tipică pentru ea este o cotă

parte mare a agriculturii la valoarea adăugată brută - 24,6% (cea mai mare parte a

sectorului primar din țară în 2011), care este mai mare decât cel al industriei

(19,1%).

Lipsa de investiții și structura economiei locale explică într-o mare parte calitatea

slabă a pieței forței de muncă. În anul 2012, coeficientul mediu al șomajului este

16% (12,3% pentru țara). Ocuparea forței de muncă are a patra mai mica rată din

Bulgaria - 39,4%. În aceste condiții, venitul mediu pe gospodărie (3337 lv.) este, de

asemenea, semnicativ mai mic decât media națională (4327 lv.) pentru anul 2012.

Activitatea economică slabă într-un anumit sens este compensată de relativ buna

activitatea a instituțiilor locale, care au scopul de a atrage fonduri din programe

operaționale ale Uniunii Europene. La sfârșitul anului 2012 au fost utilizate

aproximativ 163,2 lv. pe cap de locuitor, iar valoarea este aproape, dar încă mai

mică decât media națională (171,4 lv./locuitor).

Regiunea are cel mai mare număr de ferme (13500) în regiunea Nord-Centrală, și

contribuie cu 18% la ocuparea forței de muncă. Pe cap de locuitor a sunt

aproximativ 14,4 decari de teren cultivat, care este cu dublu mai mult decât

indicatorul țarii.

Afacerile din regiunea Silistra se bucură de impozite și taxe locale relativ scăzute.

Toate tarifele de baza sunt puțin sub media națională. Activitatea administrației

158

publice locală a primit note de la mediul de afaceri care sunt aproape de cele din

media națională. În cea ce privește corupția, a fost stabilit un număr mare de

abstinenți cu privire la răspunsuri categorice – aproape două treimi din persoanele

anchetate au preferat sa se rețină de a răspunde la întrebările legate de nivelul de

corupție în rândul autorităților locale (administrație locala și municipală, poliție,

judecătorie).

Principalele probleme cu care se confruntă afacerile în regiune este piața locală

restrânsă, calitatea infrastructurii și calitatea forței de muncă.

Cu privire la planurile viitoare, afacerile din regiune sunt destul de conservatoare,

aproape jumătate din companiile anchetate cred că valoarea investițiilor și

numărul de persoane angajate nu se vor schimba în următoarele 12 luni.

Analiza a concluzionat asupra tendințelor de indicatori-cheie pentru regiunea

Silistra în tabelul următor:

Indicatori cheie pentru Silistra

Indicator / an

2008 2009 2010 2011 2012

PIB-ul pe cap de locuitor (leva, prețuri

curente)

4 990 4 505 4

485

- -

Rata de ocupare a populației de peste

15 ani (%)

44,3 43,6 39,3 39,3 39,4

Rata șomajului a populației în vârstă

de peste 15 ani (%)

11,6 7,6 11,4 12,5 16,0

Ponderea săracilor în raport cu pragul

sărăciei pentru zona (%)

22,8 20,7 30,2 - -

Raportul de dependență de vârstă (65

+ de 15-64 ani) (%)

25,7 26,5 27,6 30,6 31,5

Rata sporului natural (‰) -5,9 -5,3 -6,8 -7,7 -8,1

159

Factor de creștere mecanic (‰) -7,8 -6,1 -7,7 -2,0 -2,4

Ponderea populației cu studii

superioare, 15-64 (%)

15,1 14,2 13,1 15,4 15,8

Estimări procentuale examene BLL sub

medie 3,00

4,6 6,5 6,7 4,5

5,1

Procent evaluări examene de grade

medii pentru BEL

4,3 4,1 4,1 4,3 4,1

Cota suprafeței drumurilor în stare

bună (%)

- - 24,8 40,0 39,0

Ponderea gospodăriilor cu acces la

Internet

20,0 20,7 20,8 40,0 56,5

Ponderea populației cu acces la

canalizare legate de stațiile de

epurare (%)

0,0 0,0 0,0 0,6 -

Ponderea persoanelor asigurate (%) 81,2 84,9 82,7 86,8 85,6

Rata mortalității infantile (‰) 9,2 11,2 3,5 10,5 7,8

Numărul de infracțiuni înregistrate la

1000 de locuitori

8,7 9,8 10,0 9,3 8,7

7.2 Clasamente "TOP-100 - companii și holdinguri care conduc în economia

Bulgariei”

Sursă de interes și încredere în informații cu privire la situația economică din

Silistra sunt clasamentele anuale ale Camerei de Comerț din Bulgaria "TOP-100 -

Firme și holdinguri, care rezultă din economia din Bulgaria"

Diagrame BCCI ilustrează schimbările pozitive din economia bulgară, gestionarea cu

succes, evaluarea reală a mediului economic, și cel mai important - cum să

160

prospere și să supraviețuiască într-un mediu de concurență sporită. Companiile

sunt clasificate în funcție de următorii indicatori:

• Modificări ale veniturilor din vânzări de bunuri și servicii

• Profitul de 100 de leva capital

• Profitul de 100 de vânzări Leva

Condiția este ca societățile să fi încheiat anul cu un profit net din vânzări și

venituri în comparație cu performanța din anul precedent cu mai mult de 100 000

de leva.

Tabelul de mai jos rezumă informațiile din "Top 100" pentru 2009-2011

Categorie Firme din regiunea Silistra

Informații

suplimentare

Anul 2009

100 de companii clasate

după vânzări nete

2009/2008

ET "Viva Schunk - Radoslav Schunk" Lucrează în

domeniul

comerțului.

Locul 98 in

clasament cu

schimbare 77%

din vânzările

nete

2009/2008

100 de companii clasate

pe profit maxim de 100

de leva de capital in

2009

Nici o companie din Silistra

100 de companii clasate

de valoarea maximă de

profit de 100 de leva din

veniturile din vânzări în

ET "Viva Schunk - Radoslav Schunk" Al 99-lea loc în

clasamentul cu

37.15 leva

profit de 100

161

2009 leva din

vânzări

25 companii cu vânzări

în 2008 - 3900 mii leva,

ordonate în funcție de

schimbările în venituri

din vânzări

Nici o companie din Silistra

"10x6 Top" - companii cu

profit din veniturile din

vânzări pentru 2009 (mii

leva) în regiunile

naționale de planificare:

Nord-Centru, Veliko

Tarnovo, Gabrovo,

Razgrad, Ruse, Silistra

Nici o companie din Silistra

Anul 2010

100 de companii clasate

în vânzări nete

2010/2009 BUGETARE

Nici o companie din Silistra

100 de companii clasate

pe profit maxim de 100

de leva capital in 2010

Steve Agro Group SRL Lucrează în

domeniul

comerțului.

Locul 10 in

clasament cu

263.46 leva

profit de 100

leva capital

100 de companii clasate

de valoarea maximă de

profit de 100 de leva

Dunav AD

Lucrează în

industrie. Al

26-lea loc în

162

venituri din vânzări în

2010

clasament

Chernogor Agro SRL Lucrează în

agricultură. Al

97-lea loc în

clasament cu

48.22 leva

profit de 100

leva din

vânzări

50 companii cu vanzari

de pana la 3.9 milioane

leva, ordonate în funcție

de schimbare în venituri

din vânzări 2010/2009

Animex SRL Lucrează în

domeniul

comerțului. Al

24-lea loc în

clasament cu

schimbari 567%

din vânzările

nete

"10x6 Top" - companii cu

profit și pentru a

maximiza veniturile din

vânzări pentru 2010 (mii

leva) în regiunile

naționale de planificare:

Nord-Centru, Veliko

Tarnovo, Gabrovo,

Razgrad, Ruse, Silistra

Nici o companie din Silistra

25 de companii clasate

de schimbari în

rezultatele financiare în

2010 și 2009

Nici o companie din Silistra

163

ANUL 2011

100 de companii clasate

de schimbarile în vânzări

nete pentru anii

2011/2010

Nici o companie din Silistra

100 de companii clasate

pe profit maxim de 100

de leva in 2011

Elkoteh-sync SRL

Lucrează în

industrie.

Locul 5 in

clasament cu

180,60 leva

profit de 100

leva

Steve Agro Group SRL Lucrează în

agricultură.

Clasat pe locul

66 cu 95, 45 de

profit la 100

leva

ET "Compass SOS - L. VANIKOV"

Lucrează în

domeniul

comerțului.

Locul 85 cu

90.70% leva

profit la 100

leva

DESPRED Silistra SRL Lucrează în

servicii. Clasat

pe locul al 93-

lea cu 87.50%

leva profit la

164

100 leva

100 de companii clasate

de valoarea maximă de

profit de 100 de leva

veniturile din vânzări în

2011

Rumi-5 Roussev Ralichkova și Co Lucrează în

agricultură.

Clasat pe locul

45, cu 48.87%

la 100 leva

Elkoteh-Sync SRL

Lucrează în

industrie.

Clasat pe locul

48 cu 47.76%

profit din

vânzări la 100

leva

SD "Atanasov preferate și Co"

Lucrează în

agricultură.

Clasat pe locul

al 61-lea loc cu

45.14% de

profit din

vânzări la 100

leva

Chernogor Agro SRL Lucrează în

agricultură.

Clasat pe locul

al 71-lea loc cu

43.77% profit

din vânzări la

100 Leva

50 de companii clasate Nici o companie din Silistra

165

de schimbare în

rezultatele financiare în

2011 și 2010

"Top 10x6" - companii cu

profit și venituri din

vânzări pentru 2011 (mii

leva) în regiunile

naționale de planificare:

Nord-Centru, Veliko

Tarnovo, Gabrovo,

Razgrad, Ruse, Silistra

Nici o companie din Silistra

ANUL 2012

100 de companii clasate

după vânzări nete

2012/2011

Kaynak SRL Lucrează în

domeniul

comerțului.

Locul 39 cu

205.51%

100 de companii clasate

pe profit maxim de 100

de leva de capital în

2012

Nici o companie din Silistra

100 de companii clasate

de scăderea datoriilor în

2012 comparativ cu

2011, cu un rezultat

pozitiv;

rezultatele financiare și

creșterea vânzărilor nete

în 2012 comparativ cu

2011

Nici o companie din Silistra

166

50 de companii clasate

de schimbare în

rezultatele financiare în

2012 și 2011

Nici o companie din Silistra

"10x6 Top" - companii cu

profit și venituri maxime

din vânzări pentru 2009

(mii leva) în regiunile

naționale de planificare:

Nord-Centru, Veliko

Tarnovo, Gabrovo,

Razgrad, Ruse, Silistra

Nici o companie din Silistra

7.3 Analiza situației și dezvoltarea întreprinderilor din Bulgaria în sectoare și

regiuni

Informații despre situația economică a regiunii studiate Silistra dă și Analiza

situației și dezvoltarea întreprinderilor din Bulgaria după sectoare și regiuni

efectuate de către Asociația Industrială din Bulgaria în cadrul proiectului

"Dezvoltarea și implementarea unui sistem de informații pentru evaluarea

competenței forței de muncă în sectoare și regiuni" finanțat prin Programul

Operațional "Dezvoltarea Resurselor Umane".

Scopul documentului, lansat în 2013, a fost de a examina starea din sectoare care

au raportat date pentru 2011 și, practic, face o selecție din cele mai mari companii

din sectoarele pilot selectate, care atrage analize sectoriale. Întreprinderile sunt

grupate în următoarele secțiuni: "Agricultură", "Mașini si echipamente", "Producție",

"construcții", "energie electrică, gaz, apă, deșeuri," "comerț" și "servicii". Selecția

de companii se bazează pe indicatorul multidimensional "nivelul de dezvoltare".

Indicatorii cantitativi sunt folositi pentru a formula gradul de dezvoltare și sunt:

venituri din vânzări, număr de angajați, valoare a activelor eficiența utilizării fixe

167

de personal (vânzări nete per angajat), rata de schimbare a cifrei de afaceri de

vânzări pe zone de liber schimb.

În sectorul "producția de carne și produse din carne" sunt examinate 196 de

întreprinderi. Compania din Silistra "Republica alfa» Ltd. este listată în primul rând

printre primele 20 de companii cu indicele de "rata de schimbare în vânzări."

Acesta arată o creștere a ratei de creștere a vânzărilor cu 196.69% pentru rata din

2011/2010 și 24,38% în 2010/2009, pe același index de pe 15 pe locul companiei

Silistra "Update" SRL cu rata de schimbare 44,93% în 2011 și 8,34% în 2010.

În sectorul ”Producție de mașini, utilaje și echipamente” sondajul se referă la 846

de companii bulgare. În clasamentul primelor 20 după "numărul de salariați" pe

locul 18 este listată companie ZMM Steel Corp - Silistra, cu 264 de angajați în 2011

(compania a angajat 279 persoane în 2010). Indicatorul "utilizarea eficientă a

personalului» în Silistra o altă societate - KD «Elicom Electronic-Georgiev" este

situată pe locul 12, cu 163,420 pe angajati în 2011 și 154,37 per angajat în 2010.

În sectorul de mașini, utilaje și echipamente a treia companie din Silistra este

clasata printre cele mai importante 20 de companii bulgare după "rata de

schimbare a vânzărilor 2011/2010" - aceasta este "Elika Elevator" SRL cu numărul 18

în clasament cu o creștere a vânzărilor 67.45 ori în 2011 față de 2010 și 60.01 ori în

2010.

În aceeași analiză sectorul indică o companie din Silistra "Echipamente de birou" AD

printre companiile tranzactionate la Bursa de Valori din Bulgaria - Sofia, cu un

capital de piață de 822 326.82 leva și prețul final pe actiune 3,22 leva (8.04.2013).

În sectorul "Fabricarea lemnului si a produselor din lemn", s-au analizat 132 de

companii bulgare. Gradul de dezvoltare a companiei Silistra "Fazerles" AD are un

loc 4 cu un index de 0.9644 în 2009-2011.

"Fazerles" este pe locul al patrulea în clasamentul primelor 20 de întreprinderi din

sectorul cu indicatorul "vânzari", cu 22216 mii leva în 2011 și 16076 de mii de leva în

2010; al patrulea indicator "număr de angajați", cu 313 de angajați în 2011 (254 de

persoane în 2010); pe locul 20 cu privire la "rata de schimbare în vânzări" indicator

cu 38,19% în 2011/2010 și de 10,56% pentru 2010/2009.

168

«Fazerles» este una dintre cele patru companii din acest sector, așa cum este

indicat de analiza a companiilor listate la BVB, cu o capitalizare de piață de

15347,000 de leva, ultimul pret 29.80 leva (05.17.2013). Site-ul companiei oferă

următoarele informații: "FAZERLES - Silistra este o societate pe actiuni publice

infiintata in anul 1993.

Compania este prima fabrica de cherestea producția începând în 1977. FAZERLES

este cel mai mare producător de PFL (plăci fibrolemnoase) din Bulgaria. Compania

are două linii de producție pentru producția de plăci fibrolemnoase solid prin

metoda umedă - PFL. Capacitatea de producție a liniilor tehnologice este de peste

18 mln.m2/an PFL. FAZERLES vinde produsele sale în multe țări din Europa, Asia și

Africa.

Compania Silistra "Buldeks" Ltd. este inclusă în lista de 20 de companii bulgare

după "numărul de salariați" în sectorul "Producție de lapte și produse lactate" - pe

locul 19, cu 98 de angajați în 2011 (106 de persoane în 2010 ani). În acest sector,

107 de companii au fost investigate. În același timp Compania este listată pe locul

17 în clasament, după rata de schimbare după creșterea vânzărilor de 29,60%

pentru 2011/2010 și de 12,67% pentru 2010/2009.

Mai multe informații pentru această companie este găsit în site-ul său: Buldeks Ltd.

Care este o companie de familie al cărei obiect principal de activitate este

producția de produse lactate. Firma este situată pe o suprafata de 4 hectare pe

teritoriul satului Belitza (Silistra), în câmpia Dunării. Capacitatea companiei este

de 60 de tone de lapte pe zi. "Buldeks" SRL produce produse lactate pentru piața

internă și pentru export în Uniunea Europeană și dincolo de № BG 191 în 2024.

Fabrica din satul Belitza prelucrează lapte de vacă, lapte de oaie și capră.

Furnizarea de lapte este realizată de către propriul transport cu companii

clasificate care îndeplinesc toate cerințele UE. Controlul calității laptelui cu

instrumente avansate se face în laboratorul modernizat de lactate.

ET "Gily Soi - Cihangir Ibryam" din Dulovo, Silistra este situată pe locul cinci în

gradul de dezvoltare al celor mai importante 20 de companii bulgare din sectorul

"Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor" cu un factor 0.9674. În acest

169

sector, analiza BIA cuprinde 114 companii. ET "Gily-Soi-Cihangir Ibryam" este pe

locul al 8-lea în clasamentul companiilor din sector la indicatorul "din vânzari", cu

18423 mii de leva în 2011 și 19095 de mii de leva 2010; 14 ordonate în funcție de

numărul de angajați cu 114 de persoane în 2011 și 97 de persoane în anul 2010;

locul 17 în clasament după indicatorul "eficiența personalului" cu 161,610 pe

angajat în 2011 și 196,860 per angajat în 2010.

Din site-ul companiei este clar că acesta este angajată în comercializare și comerț

exterior, import - export, cumpărare, marketing, curățare, coacere și ambalare a

tot felul de semințe, precum și comerțul cu produse agricole și echipamente. Firma

este construită pe o suprafață de 30 de hectare, are o mare capacitate de stocare,

de curățare, de prăjire, ambalare și distribuție a produselor lor finite vândute in

Bulgaria și pe piata romaneasca.

În același sector, "Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, preparate"

indicatorul "rata de schimbare în vânzări", este declarată o altă companie din

Silistra - Easter Eco Consult AD printre primele 20 de companii bulgare. E pe locul

19, cu o creștere 18,55% pentru 2011/2010 și 59.36% pentru 2010/2009.

Informațiile BEIS indică faptul că compania este implicată în catering, prelucrare,

cumpărare și vânzare produse agricole, achiziție, evaluare și vânzarea de brevete,

achiziție, management, evaluare și vânzare de participațiuni ale companiilor

bulgare și străine.

Compania KD "Elicom Electronic-Georgiev" este pe locul 8 cu cote 0.9548 printre

primele 20 de companii din "Fabricarea altor echipamente de utilizare generală,

neclasificate în altă parte" (secțiunea "Mecatronică și automatizare"). Compania

este pe locul 14 în clasament după "numărul de angajați", cu 26 de persoane în

2011 și 27 de persoane în 2010; al doilea în clasamentul eficienței personalului cu

163,420 leva per angajat pentru 2011 și 154,370 per angajat în 2010; Locul 10 în

schimbarea vânzărilor cu o rată de 1,94% pentru anul 2011 și 66,79% în 2010.

După informațiile de pe site-ul companiei: "Electronic ELICOM este cel mai mare

producator bulgar cu o gamă completă de cântare electronice. Compania produce

cântare cu o capacitate de la 3 kg la 80 de tone, imprimante de etichete, case de

170

marcat, imprimante fiscale și de taximetre. Toate produsele sunt fabricate și

dezvoltate conform sistemelor de asigurare a calității ISO 9001:2000. Compania

exportă, de asemenea, produsele sale în mai mult de 12 de țări din Europa și Asia.

70.4 Strategia de dezvoltare regională a regiunii Silistra 2014-2020

Noul document de strategie pentru dezvoltarea regionala din Silistra confirmă

rezultatele altor analize citate mai sus cum că PIB-ul pe cap de locuitor in

regiunea Silistra ocupă ultimul loc între regiunile din țară cu mărime de la 4518

leva (2010). Informațiile din strategia regionala date INS este rezumată în cele

două tabele de mai jos:

PIB (mii. Leva) și PIB-ul pe cap de locuitor (Leva) la prețuri curente

171

Ponderea din PIB-ul țării și NCR și procent din PIB-ul pe cap de locuitor față de

media națională

Principalii indicatori economici - cheltuieli, venituri, venituri nete din vânzări,

mijloace fixe și numărul de întreprinderi – care a demonstrat dinamica în perioada

de după 2008, se arată în tabelul de mai jos.

Dinamica fundamentelor economice

Produse industriale mii. 588420 747693 612037 662814 798943

Venituri din

operațiuni

mii.

1075921 1369766 1181692 1293593 1591140

Venituri nete din

vânzări

mii.

1044806 1171946 1007498 1149229 1401247

DMA mii. 431029 611328 567712 569538 609544

Intreprinderi număr 3491 3710 3859 3751 3801

Sursa: RSO Silistra

172

Statisticile arată că o recuperare s-a remarcat în 2011, în principal în detrimentul

agriculturii. Industria arată rate de creștere ridicate după 2009 și în 2011 și a fost

în măsură să depășească volumul de dinaintea perioadei de criză de 50%.

Producția pe sectoare mii. Leva

Sursa: RSO Silistra

Economia satelor este predominant agricolă (cu excepția municipiului Silistra) și

creșterea volumului producției agricole în perioada analizată conduce la o creștere

a volumului producției în localitățile din regiune. În același timp, o parte

considerabilă a terenurilor sunt gestionate de către mari arendași.

În Silistra în 2011, erau 3801 de operatori in sectorul nefinanciar și aceastia

reprezintă 1% din țară. Angajatii operatorilor sunt 35438 persoane și sunt

distribuiti în localitățile cu cel mai mare procent din Silistra - 53,1%, urmate de

primării din Dulovo - 20,0%, Tutrakan - 12,4%, Glavinitsa - 6,8%, Sitovo - 3,4%,

Kainarja și Alfatar - 2,2%.

Activitatea economică nu este mare. Nivelul de antreprenoriat este de 32

companii/1000 de locuitori și este semnificativ mai mic decât media națională.

Pentru perioada 2007-2011 numărul de companii a crescut cu 310, dar acestea

sunt, în principal microîntreprinderi, cea mai mare parte fără personal. Numărul de

întreprinderi a crescut în perioada 2010-2011 - respectiv 337 și 321 de companii.

173

Cel mai mare număr de companii sunt din domeniul comerțului și reparații - 1651,

urmate de cele din agricultură – 458, procesare - 335, hoteluri și restaurante - 240

în ultimele două sectoare industriale. Un procent semnificativ de companii (peste

două treimi) funcționează la viteză redusă și a crescut gradul de îndatorare între

companii.

Ponderea și numărul de microîntreprinderi (91,5%), unde sunt 39% din angajați, cu

o creștere a numărului lor de 330. Toate celelalte categorii de firme reduc numărul

lor. Aceasta este o tendință a microîntreprinderilor care nu sunt purtătoare de

progres tehnologic, de inovare și competitivitate, și o contribuție mai mică la

creșterea ocupării forței de muncă. Potrivit TSB între 2007 - 2011, numărul de

întreprinderi mici cu 10-49 de angajați a fost redus de la 327-274; număr mediu de

50 - 249 de angajați a scazut la 52-46, și întreprinderile mari rămân în număr de

patru (toate în municipiul Silistra) - acestea sunt 0,1% din structura firmelor mari

din Silistra.

De obicei, IMM-urile nu se angajeza cu investitii mari datorită capitalului lor limitat

și capacitatii de risc. IMM-urile rămase în urmă sunt în concurență cu

întreprinderile mai mari, marje de profit mai mici și salarii mici. IMM-urile din

Bulgaria au de 2-7 ori mai mică rata productivității muncii decât firmele

comparabile din noile state membre ale UE și, prin urmare, de 15-30 ori mai mici în

comparație cu IMM-urile din UE. Unul dintre principalele motive ale productivitatii

scăzute a sectorului IMM-urilor a rămas în urmă o mare parte din echipamentele de

producție și activele, precum și nivelul scăzut de investitie și ICT.

Principala concluzie la analiza factorilor de competitivitate și dezvoltare este că

IMM-urile nu sunt încă suficient de competitive (în special cele mai mici) în ceea ce

privește accesul la finanțare, inovare, proprietate intelectuală, internaționalizare

și punerea în aplicare a celor mai bune practici.

Centrul de afaceri din Silistra determina problemele majore în felul următor:

lipsa de pe piață - 31,8%;

concurență neloială - 30,4%;

lipsa de capital - 14,7%;

174

Legislația - 11,9%;

împrumuturi nerezonabile și imposibile - 10,05%;

Regimurile de acordare a licențelor - 7,9%;

Lipsa forței de muncă calificate - 7%;

Concurența - 3,1% și altele.

Investiția totală în perioada 2007-2011 a fost de 753 350 de mii leva.

Valoarea investițiilor străine directe a scăzut de la 21065,9 în 2007 la 7676,3 de

euro în 2011. În alte municipalități cota de investiții este cea mai mare in Dulovo -

13%, iar cea mai mică în Sitovo - 5%. Concluzia generală este că dezvoltatorii nu au

nici un interes mare de investiții, atât cei interni, cât și cei externi.

Cantitatea de active fixe a scăzut cu 1784 mii. leva în 2011 față de 2008 când a

fost cea mai importanta scădere de producție și servicii, în cazul în care

decapitalizarea este o tendință extrem de nefavorabila. Agricultura este singurul

sector care își crește activele în 2011 față de 2008 cu 78358 mii leva în prețuri

curente sau de 55%.

Costul de cercetare și dezvoltare și pondere în PIB-ul din Bulgaria (0,6% în 2010) nu

sunt satisfăcătoare pentru toate regiunile bulgare și creșterea lor este una dintre

obiectivele din documentul strategic "Bulgaria 2020". Relația dintre instituțiile de

cercetare și de învățământ și întreprinderi în toate domeniile este slabă sau

lipsește. Silistra are un potențial scăzut de cercetare. Ponderea cheltuielilor de

cercetare și dezvoltare din PIB-ul regiunii este de numai 0,04%, iar personalul

implicat în această activitate în 2011 este de 85 de persoane. În municipiul Silistra

exista o Statie experimentală in agricultura pentru caise, care este parte a

institutelor din sistem de stații experimentale ale Academiei Naționale Agricole

implicate în cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii.

Silistra are o structură specifică a economiei în care ponderea agriculturii în

valoarea adăugată brută (VAB) - 24,6%, este mai mare decât industria - 19,1%.

Ponderea cea mai mare a sectorului de servicii - 56,2 la sută.

175

Producția în întreprinderi nefinanciare în funcție de activitatea economică din

Silistra

Activități economice 2007 2008 2011

Creșterea /

scăderea

2011/2008

2008 2011

Silistra 588420 747693 798943 51250 100.0% 100.0%

Agricultură, silvicultură

și pescuit

106025 159615 261434 101819 21.3% 32.7%

Producție 235457 281914 212411 -69503 37.7% 26.6%

Construcții 63493 96778 106807 10029 12.9% 13.4%

Comerț; repararea

autovehiculelor și a

motocicletelor

85965 93012 107333 14321 12.4% 13.4%

Transport și depozitare 35154 45832 43653 -2179 6.1% 5.5%

Hoteluri și restaurante 6200 8887 11637 2750 1.2% 1.5%

Crearea și diseminarea

de informații

3236 3247 2490 -757 0.4% 0.3%

Operatii cu imobiliare 3499 3996 6363 2367 0.5% 0.8%

Activități științifice și

tehnice profesionale

5152 5843 5294 -549 0.8% 0.7%

Sănătate și servicii

sociale

15161 16011 16926 915 2.1% 2.1%

Arte, divertisment și

recreere

3135 3796 2158 -1638 0.5% 0.3%

Sursa: RSO Silistra

După cum s-a subliniat în mod repetat în această analiză, agricultura, silvicultura și

pescuitul reprezintă un sector important în structura economică în ceea ce privește

contribuțiile de 32,7% din producție și 17,5% din ocuparea forței de muncă. Printre

cele 28 de regiuni din tara Silistra are cea mai mare pondere din sectorul primar al

176

valorii adăugate brute (VAB) - 24,6% în 2010, cu o medie națională de 4,9%. Sectorul

primar este cel mai puțin afectat de criză, iar după 2009 a existat o creștere la toti

indicatorii economici.

Zona are un potential ridicat pentru dezvoltarea agriculturii. Creșterea producției

agricole în perioada de după 2009 este peste media națională și peste alte zone ale

regiunii Nord-Centru. Terenul arabil pe cap de locuitor este de 14,4 hectare, care

este mai mult decât valorile indicatorilor de NCR (10,0 ha/persoana) si mai mult de

2 ori decât media națională (6,6 ha/persoană). Are o combinație favorabilă de tipuri

de sol fertil, iar condițiile climaterice și de relief împreună cu structurile

morfologice sunt o condiție necesară pentru dezvoltarea zonei ca o suprafață

agricolă intensivă, cu o lungă tradiție în cultivarea plantelor și creșterea animalelor.

Numărul de ferme după datele din Silistra a fost de 13.500 sau 31,3% din fermele din

regiunea Nord-Centru și 3,6% dintre cele din țară. Silistra are cel mai mare număr de

ferme din regiunea Nord-Centru. Diverse surse economice indica numeroase

companii care activează în acest domeniu - Donkey Brothers Ltd., Brevis, Gily Soy,

Saminvest Imperial 21 Ltd. și altele. (Mai multe detalii - în lista anexată).

Terenul agricol din Silistra în 2012 a fost de 1834982 de decare și ocupă locul 63%

din teritoriul regiunii, la 58% pentru regiunea de Nord Centrală și de 49% la nivel

national. Principalele culturi cultivate în zonă sunt cereale, oleaginoase si tutun. În

municipalitățile Tutrakan, Glavinitsa, Silistra și parțial Sitovo – se cultivă legume, iar

în municipalitățile Alfatar și Glavinitsa – culturi pentru uleiuri volatile. Tutunul se

cultivă ca o cultură specială în municipiile Glavinitsa, Sitovo și Dulovo. În

municipalitatea Kainardja din cauza terenului accidentat și a precipitatiilor puține,

datorită vânturilor puternice, veniturile sunt în general mai mici decât în alte

municipalități.

Tipurile de culturi aflate pe suprafețele însămânțate sunt: cereale (50,9% din

suprafața însămânțată); culturi pentru ulei (40,5%); plante tehnice (2,3%); legume și

flori (2,6%), furaj pentru animale (în afară de porumb) (3,2%). Terenurile

necultivate ocupa 0,5% din terenul arabil. Cerealele cu cea mai mare creștere sunt

grâu și porumb (60%). În al doilea rând, dar cu o suprafață mult mai mică, este orzul

177

(4,6%). Semințele oleaginoase sunt reprezentate floarea-soarelui și rapiță (32,5%).

Rentabilitatea globală a producției acestor culturi este mare. Schimbarile în

mărimea zonelor de cultură și randamentul rezultat se datorează în principal

diferitelor condiții climatice de-a lungul anilor, prețurilor de achiziție și inflatiei.

Există o tendință de a se reduce suprafetele cu plantații și livezi. Sunt reprezentate

în special de livezi de fructe pe 30 de mii de hectare, în principal de caise - 25277

ha (91%). Se cultivă și cireșe, piersici, prune și mere. Cele mai multe livezi de caise

sunt situate în municipiile Dulovo, Glavinitsa și Silistra. Soiurile de caise, calitatea

fructelor, posibilitățile limitate de irigare și de procesare sunt principalele

obstacole în calea exploatării pe deplin a acestui potențial tradițional. În 2012, viile

ocupau 19500 de acri, predominant cu soiuri de vin - 16834 de acri.

Problema comună a culturilor de plante perene este imbatranirea acestora. De-a

lungul ultimilor ani s-au plantat aproximativ 2.000 de hectare de caisi tineri - în

special de către investitori privați. Refacerea și dezvoltarea culturilor permanente și

livezilor este una dintre prioritățile pentru dezvoltarea agriculturii în zonă.

In ceea ce privește tutunul suprafețele cultivate au scăzut continuu în 2012 fiind de

7.500 de decare, cu un randament mediu 174 kg/dka de tutun "Oriental" și 135

kg/dka din soiul "Burley". Prețurile mici, cotele limitate și piețele restranse pentru

aceste soiuri fac această cultură prea riscanta. Introducerea culturilor alternative și

a activităților de producție are o importanță strategică pentru ocuparea forței de

muncă și dezvoltarea comunităților dependente.

Legumele au pierdut deja piațele dar au rămas încă importante cultivându-se în

ferme mici.

În registrul fermierilor, la sfârșitul anului 2012, existau 2060 de fermieri. În regiune

există un Birou regional teritorial al Serviciului Național de Consultanță Agricolă,

care oferă serviciile în șapte municipalități, după cum urmează pentru perioada

noiembrie 2011 - noiembrie 2012.

178

Numărul de consultații unice ale SNCA pentru perioada 01.11.2011 01.11.2012

(pe municipalități)

Municipalitățile

– după adresa

agricultorului

Numărul de

persoane

consultate

Nr.

consultări

Alfatar 41 136

Glavinica 134 543

Dulovo 263 1 009

Kaynarzha 53 155

Silistra 221 731

Sitovo 108 400

Toutrakan 92 325

Indiferent de numărul și tipul de servicii furnizate de SNCA fermierii

municipalităților trebuie să acorde atenție lipsei de informații necesare și să

susțină crearea de astfel birouri municipale, chiar dacă lucrează cu jumătate de

normă și care să ofere servicii complete.

În structura creșterii animalelor, sunt dezvoltate mai ales fermele private de

bovine, bivoli, ovine și caprine. Piata este orientată în primul către cresterea

porcinelor. Ca un sector tradițional se cresc păsările de curte, cu toate că în ultimii

ani a existat o scădere. In curs de dezvoltare este și cresterea iepurilor și

apicultura.

În general efectivele de animale sunt departe de capacitatea lor optimă. În acest

context, principala concluzie este că competitivitatea sectorului agricol este

scăzută. Agricultorii suportă riscul de introducere pe piață și concurență.

În municipiul Silistra nu sunt înregistrate grupurile de acțiune locală (GAL-uri) pe

Axa 4 Leader a Programului de Dezvlotare Rurală. Există posibilitatea în prezent ca

pentru interesul local acest lucru să se întâmple în următoarea perioadă de

programare 2014 - 2020.

179

În domeniul pescuitului s-a înființat Grupul Local de Acțiune (FLAG-uri) "Zona

Glavinita-Trutakan-Slivo Pole", prin Programul Operațional Sectorial de Dezvoltare

«Pescuit» 2007-2013

Deși valoarea brută adăugată de industrie este mai mica decât cea din agricultură

și servicii, dezvoltarea industriei este un factor important pentru funcționarea cu

succes a altor sectoare și activități economice din Silistra, inclusiv rezolvarea

problemelor legate de ocuparea forței de muncă, și a diverselor alte oportunități

precum și pentru atragerea tinerilor din zona.

În industrie cele mai bune sectoare funcționale sunt cele din industria

prelucrătoare. Producția industrială pentru 2011, este de aproximativ 212411 de

mii. leva, care reprezinta mai mult de 93% din producția industrială totală. Cele

mai dezvoltate sub-sectore sunt producția de produse alimentare, bauturi si tutun,

care reprezintă aproximativ 40% din sectorul de producție. În acest sector sunt

concentrate aproape 100 din toate cele 330 de companii din industria

prelucrătoare. Pe teritoriul Silistrei locurile de munca sunt mai ales în întreprinderi

de prelucrare a strugurilor, fructelor și legumelor, carnii și laptelui (companii

specifice - în lista anexată).

Există, de asemenea, firme din domeiul fabricarii produselor din lemn, fabricarea

de mașini și echipamente produse din minerale nemetalice, cauciuc și mase

plastice, industria metalurgică, textile și produse textile; producția de

îmbrăcăminte, echipamente electrice și optice, celuloză și hârtie și produse

conexe, publicații și tipărituri, producția de mijloace de transport, produse

chimice, piele și produse din piele, cocs, produse petroliere rafinate.

Municipalitatea Silistra a concentrat în jur de 80% din industria din regiune. Pe

locul doi este municipalitatea Sitovo.

Redresarea economiei, în special industria și creșterea așteptată, precum și

atragerea de investiții străine și bulgare este asociata mai ales cu inițiative

importante din domeniul infrastructurii, cum ar fi gazificarea, construcția unui pod

peste Dunare și corelat cu acesta construcția drumului I-7 (Silistra-Shumen-Yambol-

Lesovo) și altele.

180

7.5 Analiza economiei și de dezvoltare capacității regionale ale municipuilui

Silistra

Analiza a fost realizată de către SeeNews Research & Profile, brand al AII Data

Processing Ltd., la comanda Bulgaria ON AIR în octombrie 2011.

Lucrarea concluzionează că, în ceea ce privește cel mai mic salariu mediu

municipiul Silistra este pe locul al treilea după Vidin și Kardzhali. Salariile

angajaților cu contract de muncă în regiunea Silistra sunt cele mai mici din

regiunea Nord Centru în primele șase luni ale anului 2011, iar în luna iunie s-au

ridicat la 499 leva față de 555 leva media pe zonă și 629 leva media pe țară.

Pentru cele mai importante activități economice din Silistra s-a ajuns la concluzia

că cea mai mare parte a valorii adăugate este generată de sectorul serviciilor,

urmate de industrie și agricultură. Principalele ramuri ale industriei sunt:

• Produse alimentare - carne și industria morăritului;

• Inginerie - masini-unelte;

• Materiale de constructii - Produse din beton si furnir;

Sunt indicații următorii agenți economici majori:

Industria alimentară:

Mecom AD - Silistra - prelucrarea cărnii;

Kremonini AD - Silistra - prelucrarea cărnii;

Producția de materiale de constructii:

Bramak sisteme de acoperis Systems Ltd - Silistra - Produse de produse din beton;

Fazerles SA - Silistra - fabricarea de furnir;

Construcții de mașini:

ZMM Stomana SA - Silistra - fabricarea de masini-unelte

Activități de logistică:

Dunavski Industrialen Park SA – Silistra.

181

Studiul a ajuns la următoarele concluzii generale cu privire la profilul economic al

Silistrei:

• condiții excelente pentru dezvoltarea turismului cultural, cu iahturi și eco;

• toate premisele pentru dezvoltarea agriculturii productive;

• cele mai utilizate sunt cerealele, urmate de legume. Efectivele de animale

joacă un rol minor în structura agriculturii din regiune;

• concentrație puternică de producție și servicii în centrul raional;

• potențial neexploatat pentru cooperarea transfrontalieră cu România;

• potențial pentru dezvoltarea turismului - în principal datorită fluviul Dunărea

și Lacului Srebărna;

• cea mai mică pondere a investițiilor străine din toate zonele țării;

• puține resurse utilizate din cadrul programelor operaționale ale UE.

7.6 Analiza socio-economică a nevoilor Programului Operațional "Dezvoltarea

Regională" 2014-2020

Analiza a fost realizată de către Asociația "Analize Regionale 2014+" în cadrul

proiectului "Analiză socio-economică a nevoilor Programului Operațional "

Dezvoltare regională" pentru perioada 2014-2020", actualizat la sfârșitul anului

2011 - începutul anului 2012.

Documentul confirmă rezultatele altor analize despre distribuția disproporționată a

generării valorii adăugate brute în regiunile din țară.

Aproximativ 40% din VDS în țară este generată în regiunea Sofia. Valorile cele mai

mari ale VDS sunt în următoarele regiuni: Plovdiv, Varna, Sofia, Burgas, Stara

Zagora, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Pazardjik, Haskovo și Blagoevgrad. La polul

opus este regiunea Vidin cu VDS sub 500 de milioane leva. În jurul acestui nivel al

VDS sunt regiunile Razgrad, Silistra, Targovishte.

În orașul Sofia se creează aproape 25% din valoarea adăugată brută din industrie.

Alte zone cu cea mai mare pondere în acest sector sunt regiunile Sofia, Plovdiv,

Stara Zagora și Varna. La partea opusă a VAB de 69 de milioane de leva este Vidin,

în timp ce alte zone cu procent mic au valori în intervalul 150 - 200 milioane Leva.

182

Aceste regiuni sunt: Montana, Razgrad, Silistra, Dobrich, Targovishte, Yambol

Kyustendil.

În sectorul financiar economic - agricultura, silvicultura, diferențele regionale sunt

de asemenea foarte mari. Deși acest sector în Silistra este unul puternic tendințele

analizei nu indică regiunea printre liderii la indicatorul valoarea adăugată din

agricultură. Cel mai mare VAB este creat de raioanele Plovdiv, Blagoevgrad și

Dobrich și cel mai puțin în Sofia, Pernik, Kiustendil și Gabrovo.

Doar putin peste 16% din producția din industria prelucrătoare este creat în orașele

Sofia și Burgas. Următorii lideri în această industrie sunt regiunile Sofia, Plovdiv,

Blagoevgrad, Stara Zagora, Varna și Ruse. Cea mai mica producție este în Vidin, în

2009 cu 85 milioane de leva. Alte zone care se află în partea de jos a acestei liste

în limitele a 220-500 milioane Leva sunt Silistra, Kyustendil, Yambol, Kardzhali,

Smolyan, Vratsa, Montana, Razgrad, Dobrici, Targovishte.

Structura VDS din principalele sectoare economice - agricultură, industrie și servicii

în zonele din țară este similară. Cea mai mare parte, de peste 50%, sunt din

servicii, aproximativ 30-40% din industrie, în timp ce din agricultura și silvicultura -

aproximativ 7-12%.

Dacă tendințele actuale continuă, este de așteptat ca în 2020 va continua

expansiunea sectorului de servicii în detrimentul ponderii industriei, agriculturii și

silviculturii. O altă tendință este creșterea valorii adăugate brute în toate

regiunile.

Dezvoltarea economică a unei regiuni este în mare parte legată de accesibilitate.

Orașele regionale sunt centre de importanță națională și regională. Distanța de 60

de minute (zona din jurul orașului regional) oferă o idee de acces național al

orașului, o distanță de 30 de minute - accesibilitate regională și 15 minute - pentru

legăturile locale dintre oraș și localitățile învecinate. Analiza arată că în Bulgaria

infrastructura de transport cea mai accesibila, comunicarea cea mai bună o au

orașele Sofia și Stara Zagora. Din fiecare dintre ele se poate ajunge în timp de 60

minute în alte 4 centre regionale adiacente. Cele mai neaccesibile orașe sunt

183

Burgas, Smolian, Vidin și Silistra. În timp ce Burgasul își schimba statutul său actual

odată cu finalizarea autostrăzii Trakia.

Celelalte orașe își pot rezolva problemele accesibilitatii mai dificil și în anumite

condiții. Vidin va fi mai aproape de Montana, numai în cazul în care se construiește

autostrada 79 și Silistra dacă se va construi un drum de clasa I sau autostrada de la

Dobrich la Ruse. După cum se poate observa, Vidin are șanse de a se conecta mai

bine cu Bulgaria, deschizand drumul Bulgariei către Europa, în timp ce localizarea

Silistrei nu implică nevoia pentru astfel de investiții.

Distanțe de șaizeci minute în jurul orașelor regionale

Număr

orașe

Orașe Numărul de

conexiuni cu

alte orașe

2 Sofia, Stara Zagora 4

9 Loveci, Gabrovo, Razgrad, Shumen, Plovdiv,

Haskovo, Blagoevgrad, Kiustendil, Pernik

3

5 Veliko Tarnovo, Varna, Targovishte, Sliven,

Pazardjik

2

7 Vratsa, Montana, Pleven, Ruse, Dobrich, Yambol,

Kardzhali

1

4 Vidin, Smolyan, Silistra, Burgas

Sursa: Analiza socio-economică pentru nevoile OPRR 2014-2020

Analiza pentru nevoile OPRR concluzionează faptul că în topul dispunerii in functie

de nivelul de dezvoltare socio-economică se află: Sofia, Varna, Burgas, Plavdiv. În

partea de jos a listei se află Silistra, Stara Zagora, Ruse şi Dobrich.

184

7.7 Strategia de marketing comună și identificarea nișelor de piață

Potențialul turistic în Silistra, este datorat resurselor naturale, istorice și sociale,

este evidențiată în cele mai multe studii din regiune.

Pe acest subiect este și documentul "Strategia de marketing comună și

identificarea nișelor de piață", al Alianței pentru Inițiative Civile Regionale - filiala

Silistra, dedicat ideii de a crea o politică comună, specifică și coordonată de

marketing în domeniul turismului în zona de frontieră Silistra-Călărași, pentru o

destinație turistică atractivă.

Lucrarea a relevat faptul că majoritatea facilităților de cazare în zona de frontieră

este concentrată în apropierea centrelor urbane majore - Orașul Călărași și orașul

Silistra. Cu toate acestea, în ultimii ani, a existat un interes crescut în a oferi

cazare în orașele mici din regiune (satele Srebărna și Vetovo), în "case de oaspeți"

și minihoteluri. Amplasarea lor este în mare parte determinată de prezența și

apropierea de punctele de atracție turistică cu condiții, cel puțin minime, pentru

vizite - trasee, locuri pentru observații și altele. Ele au o medie de 2-3 camere,

minihotelurile putând găzdui grupuri de 12-15 persoane. Indiferent de dezvoltarea

relativ rapidă a acestor obiective ocuparea forței de muncă este relativ scăzută.

Trebuie remarcat faptul că obiectivele de tip vilă, case de oaspeți, etc. cu greu pot

fi incluse în statisticile oficiale, creșterea lor fiind evidentă însă din reclamele de

pe diferite site-uri, în primul rând pentru mediul rural și ecoturism.

Dezvoltarea de ansamblu a serviciilor hoteliere de pe ambele maluri ale fluviului

Dunărea urmează modele diferite. Statisticile oficiale de pe teritoriul regiunii

Silistra - Călărași are peste 30 de hoteluri (inclusiv moteluri), cu o capacitate de

peste 1300 de locuri. În Silistra a fost o creștere de peste 2 ori a hotelurilor

înregistrate oficial în anii 2004-2010, în timp ce în județul Călărași numărul

spațiilor de cazare rămâne relativ constant. În partea bulgară numărul de paturi a

crescut cu aproape 36% în doar doi ani, 2008-2010, dar se recunoaște că oferta

depășește cererea. Turismul de afaceri este considerat o sursă majoră de venituri

pentru industria hoteliera. În perioada 2008-2010, odată cu creșterea investițiilor

în România și Bulgaria, au crescut treptat veniturile din călătoriile de afaceri.

185

Cea mai mare parte a hotelurilor este din categoria de două și trei stele și oferă o

gamă completă de servicii în conformitate cu cerințele legale și reglementările de

de servicii suplimentare - de transport, de informare, SPA și mai multe.

În regiunea de graniță există două hoteluri de cinci stele, situate în orașul Silistra.

În 2010, s-au făcut mai mult de 35% din cazări înregistrate în Silistra. Acest lucru

poate fi definit ca o tendință pozitivă de dezvoltare a hotelurilor în detrimentul

obiectivelor parahoteliere (locuri de cazare fără hoteluri). Facilitățile hoteliere

sunt preferate de turiștii care vizitează patrimoniului cultural și istoric. Cercetarile

au arătat, că hotelurile în sine nu sunt un factor motivant pentru călătorie.

Cum se reflectă potențialul turistic disponibil în profilul economic al regiunii?

Turismul intern are un impact pozitiv asupra întreprinderilor micro - magazine și

restaurante locale. Caracteristicile acestei piețe nu sunt bine cercetate în prezent.

Pentru turiștii străini cea mai bună alternativă este asociată cu dezvoltarea

turismului de croazieră pe fluviul Dunărea care împarte partea bulgară și română in

regiunea de frontieră. Multe companii de croazieră organizează excursii pe Dunăre

care includ și trecerea prin regiunea Silistra - Călărași. Unele companii organizează

vizite în orașe, cum ar fi tururi de oraș care durează 6-7 ore. Lipsa de porturi de

pasageri bine concepute este un factor de descurajare pentru dezvoltarea unor

astfel de forme de turism.

Principalele produse vândute în acest moment sunt legate de natura (birdwatching,

ciclism - drumetii, eco-turism) și de patrimoniu (pelerinaj, turism religios,

educativ). Cu excepția Rezervației Biosferei "Srebărna" nu există alte atracții

turistice bine dezvoltate, nu există informații cu privire la atracțiile potențiale și

accesul la acestea.

Toate acestea creează condiții pentru noi nișe de piață, discutate în detaliu în

acest document al ARCI - Silistra "Strategie comună de marketing și identificare

nișe de piață," pentru a direcționa operatorii existenți sau noi, pentru a dezvolta

produse care să genereze venituri și creșterea ocupării forței de muncă.

Principalele concluzii ale situației și dezvoltarii turismului în zona de frontieră

Silistra - Calarasi pot fi rezumate după cum urmează:

186

• Cotă de piață redusă ca destinație turistică, ambele zone fiind printre

ultimele regiuni vizitate din România și Bulgaria;

• Cheltuielile medii ale turiștilor sunt reduse, comparativ cu alte zone din

Bulgaria și România;

• În structura turistică a turismului internațional prevalează cel de tranzit,

care se caracterizează prin venituri scăzute de la turisti;

• Cea mai mare parte a turiștilor este reprezentată de fluxul cetățenilor din

România (în Silistra) și bulgari (în județul Călărași) – mai ales de tranzit.

7.8 Analiza "Percepția firmelor din regiunea de graniță România-Bulgaria pentru

mediul de afaceri"

Analiza a fost realizată ca urmare a punerii în aplicare a proiectului strategic

"Situația socio-economică și dezvoltarea regiunii România-Bulgaria", în cadrul

Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-2013.

Partenerii de proiect sunt Fundația pentru democrație, cultură și libertate – filiala

Calarasi (FDCL), România - Lider de proiect, Asociația Municipalităților Dunărene

(ADO "Dunav"), Belene, Bulgaria - Partener 2, Camera de Comert, Industrie si

Agricultură Călărași (CCIA-Calarasi), România - partener

Obiectivele principale ale proiectului:

• Asigurarea condițiilor socio-economice complete și corecte pentru

dezvoltarea zonei de frontieră România-Bulgaria în perioada 2009-2015;

• Elaborarea unui set de instrumente pentru a evalua condițiile socio-

economice și dezvoltarea acestora în zona de frontieră (metodologie, set de

indicatori și baze de date);

• Creșterea capacității administrative a instituțiilor care gestionează

Programul CBC România-Bulgaria;

• Îmbunătățirea nivelului de înțelegere publică a proiectelor finanțate prin

Programul de Cooperare Transfrontalieră.

187

Datele din acest studiu sunt valabile până în septembrie-octombrie 2011. Au fost

acoperite 1184 de întreprinderi din șapte județe de pe partea română și 816

întreprinderi din partea bulgară din nouă domenii.

În raport sunt analizate date, fapte și constatări cu privire la județul Silistra și

Călărași, dar și din zonele învecinate și, în unele cazuri, întreaga zonă de frontieră.

Situația economică a firmleor

Aproape 26% dintre companiile din zona românească a regiunii de graniță România-

Bulgaria și 36% din companiile bulgare din zona cred faptul că situația lor

economică în 2011 s-a deteriorat considerabil față de 2010 cele mai afectate de

criză fiind județele Teleorman, Călărași și Constanța din România, și Vidin, Vratsa,

Dobrich, Veliko Tarnovo și Silistra, din Bulgaria.

Numărul de contracte reale și comenzi în 2011 față de 2010 a scăzut cu 29% la

companiile din spațiul românesc și 43% la companiile bulgare din zona. Județele din

România, în care s-a înregistrat cel mai mare declin de contracte reale și comenzi

sunt Calarasi, Constanta și Teleorman. În zonei bulgare vârfuri negative s-au

înregistrat în Vidin, Vratsa și Silistra.

Atât în zona română cât și în zona bulgară, numărul de angajați din companii a

înregistrat o scădere moderată în 2011 față de 2010, județele în care firmele au

înregistrat cea mai mare scădere a numărului de angajați sunt Calarasi si

Constanta. Valori negative maxime s-au înregistrat în raioanele Vidin, Veliko

Tarnovo și Silistra.

Dificultăți în îndeplinirea activității firmelor - cerere

Majoritatea managerilor companiilor din zona de frontieră din ambele părți

consideră faptul că lipsa fondurilor pentru clienți afectează activitatea firmelor.

De asemenea, cred că activitatea companiilor este afectată de concurența din

branșă și împărtășesc viziuni similare în ceea ce privește influența prețurilor

scăzute de pe piață.

188

Dificultăți în îndeplinirea activității firmelor - ofertă

Pentru marea majoritate a managerilor români și bulgari (82%), lipsa de resurse

financiare conduce la limitări în desfășurarea activităților firmelor lor.

Lipsa de clienți sau clienți cu plăți întârziate reduce semnificativ activitatea

firmelor din regiunea de frontieră.

Accesul limitat la personal calificat este o dificultate importantă în funcționarea

firmelor pentru mai mult de jumătate din managerii din ambele zone ale regiunii.

Doar 33% din companiile din zona bulgară a considerat faptul că lipsa de înaltă

tehnologie împiedică în mod semnificativ activitatea firmelor, în timp ce în

România procentul este de 65%.

Managerii romani intr-un grad mai mare decat bulgarii cred că lipsa de materii

prime reprezintă condiții restrictive.

Responsabilitatea socială a firmelor

Un procent semnificativ de manageri în ambele zone ale regiunii sunt de părere că

îngrijirea sănătății și securitatea personalului sunt luate în considerare în mod

corespunzător de către societăți.

Aproximativ 84% dintre managerii din partea română și bulgară din zona

transfrontalieră se ocupă de formarea profesională a personalului.

Doar 17% dintre managerii din zona bulgară a considerat faptul că găsirea de

lucrători calificați este relativ ușoară, în timp ce 83% cred contrariul. În spațiul

românesc procentele sunt mai echilibrate.

Zonele care se confruntă cu o lipsă gravă de forță de muncă calificată în România

sunt Constanța, Giurgiu și Mehedinti în timp ce managerii din toate domeniile din

Bulgaria se plâng că forță de muncă calificată este dificil de gasit.

Mediul de afaceri în zonele din regiunea de frontieră nu este atractiv pentru

străinii cu înaltă calificare - așa spun mai mult de 80% din companiile de pe ambele

maluri ale Dunării. Singurele zone unde se pare că mediul de afaceri este mult mai

atractiv pentru străinii cu înaltă calificare sunt Olt și respectiv județele Dolj, și

189

Dobrich și Razgrad. Managerii din județul Călărași și Silistra aproape unanimi - 90%

cred faptul că mediul nu este atractiv pentru străinii cu înaltă calificare.

Sistemul de învățământ și cercetare

Transferul de cunoștințe între companii și universități/institute de cercetare sunt

aproape absente în viziunea majorității managerilor celor două zone (peste 70%

dintre ele împărtășesc această opinie).

Printre firme există convingerea că cercetarea fundamentală poate avea influență

asupra mediului de afaceri pe termen lung (66% din managerii din spațiul

românesc, respectiv, 64% din cei din zona bulgară împărtășesc această opinie).

Încredere mai mare decât media pentru zona cu privire la impactul cercetării de

bază cu privire la dezvoltarea mediului de afaceri pe termen lung, este în județele

Giurgiu, Mehedinti, Călărași și Olt.

Aproape 67% din managerii din ambele zone sunt de părere că prezența științei în

programa școlară este nesatisfăcătoare.

Transport, comunicații, energie și infrastructură urbană

Managerii din Bulgaria și România susțin faptul că menținerea și dezvoltarea

infrastructurii de transport este planificată și finanțată în mod adecvat.

Aproximativ același procent de companii din ambele zone ale regiunii de graniță

România-Bulgaria (aproximativ 67%) consideră faptul că infrastructura energetică în

localitatea lor poate fi considerata ca adecvată și eficientă.

Pentru majoritatea companiilor din zona românii și bulgarii susțin că tehnologiile

informatice și de comunicare le satisfac nevoile de afaceri.

Transparența în administrația publică locală a fost evaluată ca fiind slabă de 43%

din managerii din spațiul românesc și 66% în zona bulgară.

Se estimează faptul că cea mai mare lipsa de transparență este în raioanele

Mehedinti, Olt și Giurgiu, în Vidin, Ruse, Silistra și Vratsa. În ceea ce privește

transparența sunt două răspunsuri - sărace sau satisfăcătoare. Managerii județului

Călărași cred faptul că transparența administrației locale este satisfăcătoare

190

(89.44%) și manageri din Silistra cred faptul că guvernul lor local nu are pic de

transparență (70,39%).

Caracteristici ale mediului de afaceri din zona de frontieră

Apropierea Dunării este un avantaj pentru dezvoltarea afacerilor pentru 39% dintre

companiile din spațiul românesc și 29% din companii bulgare din zona.

Doar județul Călărași acordă o mare importanță existenței Dunării pentru

dezvoltarea afacerilor, 86% din manageri. Zonele bulgare care acordă o importanță

mai mare Dunării sunt Vidin și Ruse.

Managerii din județul Călărași și Silistra au opinii opuse cu privire la importanța

fluviului ca factor în dezvoltarea afacerilor. În timp ce respondenții din România în

linii mari sunt de acord cu faptul că Dunărea oferă un avantaj semnificativ

(85,92%), apoi pentru bulgara are un efect nesemnificativ asupra afacerilor

(61,13%).

În general, ocuparea forței de muncă din țările vecine (Bulgaria, România), nu este

considerată de majoritatea firmelor ca o prioritate pentru afaceri - aceasta este

opinia a 81% din managerii din spațiul românesc, respectiv - 91% din cel bulgăresc.

În județul Călărași este o atitudine foarte pozitivă cu privire la beneficiile angajării

de forță de muncă din Bulgaria. În zona mediului de afaceri din Bulgaria, în Dobrich

și Veliko Tarnovo există, de asemenea, o atitudine pozitivă față de forța de muncă

transfrontalieră.

În regiunea Silistra și Călărași comentariile cu privire la angajarea lucrătorilor din

țara vecină se opun. Atitudine pozitivă față de munca transfrontalieră există în

Călărași (72,54%), în timp ce atitudinea din Silistra este mai degrabă negativă –

pentru aproximativ 91.25% recrutarea de personal din țara vecină România are un

impact neglijabil asupra afacerilor lor.

Aprofundarea relațiilor comerciale și culturale dintre populațiile celor două țări

este văzută ca un avantaj pentru dezvoltarea de afaceri de 43% dintre companiile

din spațiul românesc și 66% din companii din zona bulgară.

191

Din nou, mediul de afaceri din județul Călărași este încrezător cu privire la

intensificarea comerțului și legăturilor culturale dintre cele două țări. Aceeași

situație este tipică pentru regiunile Dobrich și zona Ruse din Bulgaria.

61% din companiile din regiunea română nu ia în considerare dezvoltarea de

logistica si centre comerciale, incubatoare de afaceri în general, în țara vecină ca

o oportunitate pentru propria afacere, în timp ce 56% dintre managerii din zona

bulgară o văd ca pe o soluție viabilă.

Dezvoltarea de logistica si centre comerciale, incubatoare de afaceri în general, în

țara vecină este evaluată de comunitatea de afaceri din Giurgiu și Călărași, precum

și de cele din Ruse, Razgrad și Dobrich. Se poate spune că starea de spirit în

regiunea Silistra - Calarasi a fost pozitivă. În Silistra rata de răspuns la "oportunitati

semnificative", a fost de 58%, iar in Calarasi - peste 89%.

Doar o treime din managerii de companii din spațiul românesc, au vizitat Bulgaria

pentru afaceri, considerând că vizitele au avut succes. Un Procent semnificativ mai

mare de manageri din zona bulgară - 59% care au vizitat România sunt de părere că

vizitele au avut succes.

Doar 30% din companiile din regiunea românească care participă la întâlniri de

afaceri cross-border cred faptul că ele au fost favorabile pentru dezvoltarea

afacerii. În zona bulgară 80% din companii le ia în considerare în timp util.

Turism

Mediul de afaceri din zona românească acordă o importanță redusă pentru

destinațiile turistice din zona față mediul de afaceri din zona bulgară.

Județele din România, în care există situri turistice importante sunt județele

Constanța, Călărași și Mehedinți în timp ce în zona bulgară se evidențiază zonele

Dobrich, Veliko Tarnovo și Vidin.

61% din companiile din regiunea română și 76% în zona bulgară sunt de părere că în

localitatea sau județul/regiunea lor există situri turistice neexploatate.

O mare parte din managerii au considerat că amenajarea siturilor turistice poate

ajuta la creșterea afacerii.

192

Globalizarea - Atitudini

Doar jumătate dintre managerii din zona românească (50%) percep globalizarea

pozitiv, procentul în rândul managerilor din zona bulgară este puțin mai mare -

63%.

Deschiderea unei filiale sau sucursale într-o țară vecină este percepută ca de

interes, 36% din managerii din spațiul românesc și 43% din managerii din spațiul

bulgăresc. La Această întrebare 78% dintre managerii din judetul Calarasi cred

faptul că tema este de mare interes pentru ei, iar 61% din directori de companii din

Silistra nu au niciun interes de deschiderea a unei sucursale în România.

Deschiderea unei filiale/sucursale în Bulgaria are mai mult de interes pentru

comunitatea de afaceri din județul Călărași, Constanța, Giurgiu și Dolj (Dolj). De

deschiderea unei filiale/sucursale în România sunt interesați mai mult cei din

regiunile Razgrad, Ruse, Vidin și Pleven.

Cei mai multi manageri cred faptul că investitorii străini joacă un rol stimulativ în

dezvoltarea afacerilor în regiunea de frontieră. Prezența investitorilor străini este

evaluată pozitiv în principal în județele Călărași, Constanța și Dolj și în Dobrich,

Razgrad, Vidin. În regiunea Silistra - Calarasi mai deschisi pentru investitorii străini

sunt managerii români - peste 84% le considera că este un factor de stimulare, în

timp ce colegii bulgari sunt sceptici cu privire la investitorii străini - 40%.

Factori de susținere a mediului de afaceri

Implicarea consiliilor judetene este evaluată pozitiv în special în Călărași și

județele Constanța iar în zona bulgară în regiunile Razgrad, Dobrici și Vidin.

Participarea Camerelor de comerț și industriei la promovarea mediului de afaceri

este văzută ca eficientă de 51% din managerii de companii din spațiul românesc.

Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria

Mai mult de jumătate din companiile din judetul Constanta au indicat faptul că

sunt familiarizați cu Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria.

193

Programul în zona bulgară este cunoscut mai bine în regiunile Silistra, Ruse și

Razgrad.

În perioada 2007-2011 doar 1-2% din firmele din zona de frontieră au participat

direct (ca furnizori echipamente și servicii pentru proiecte, pentru implementarea

activitatilor) în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România -

Bulgaria și 4-5% au participat direct la evenimente.

Cele mai multe companii implicate în activitățile programului în perioada 2007-

2011 au fost din județele Teleorman, Olt și Dolj și regiunile Silistra și Dobrici.

8. ANALIZA ECONOMICĂ A JUDETULUI CALARASI

Informațiile din această secțiune - pentru conturarea perspectivelor economice din judetul

Calarasi - se bazează pe documentele existente și accesibile publicului - strategii de

cercetare și alte documente programatice.

Toate analizele arată că mediul de afaceri din judetul Calarasi se bazează în mare parte

pe agricultură, servicii și industrie. Datele arată o pondere mare a IMM-urilor, investițiile

străine directe au un impact puternic asupra industriei din județ.

In Județul Călărași sunt prezente societati care produc o gama larga de bunuri in

urmatoarele domenii:

industria chimică - gaze rare și biocombustibili (Călărași și Lehliu Gara);

constructii (Calarasi);

industrie alimentară (Calarasi);

industrie textilă (Calarasi, Oltenita și Budesti).

În industria calaraseana domina: industria metalurgica (aproximativ 25%), industria

alimentară (aproximativ 25%), producția de minerale nemetalice (aproximativ 15%),

producția de produse chimice (aproximativ 12%), industria textila (aproximativ 9 %).

Mai jos sunt listate numele companiilor care formează în mare măsură perspectivele

economice ale județului Călărași. O listă detaliată a companiilor existente în județul

Călărași, cu datelelor de contact, este atașata separat la această analiză.

194

În Calarasi:

- Aldis - Industria alimentară

- Saint Gobain Glass - producător de sticlă

- Avicola - Industria alimentară

- Catex - industria textilă

- Comceh - industria celulozei și hârtiei

- Donasid - metalurgie

- Sidertrans - industria mijloacelor de transport

- Constructii metalice - Martifer

În Oltenița.:

- Navol - industria construcțiilor navale

- Nutricom - agricultura

- Stentor - industria construcțiilor navale

În Lehliu-Gara.:

- Martifer - biocombustibili

În localitatea Chirnogi:

- în special agricultura

La sfârșitul anului 2011, numărul de companii active in județul Calarasi in funcție de

dimensiuni sunt după cum urmează:

microîntreprinderi (până la 10 de angajați și mai puțin de 2 milioane de euro cifra

de afaceri) – 3676;

întreprinderi mici (50 de angajați și 10 milioane de euro cifra de afaceri.) – 446;

întreprinderi mijlocii (250 angajați și mai puțin de 50 milioane de euro cifra de

afaceri) – 64;

întreprinderi mari (peste 250 de angajați și peste 50 de milioane de euro cifra de

afaceri) – 13.

195

Un indicator important al situației economice a regiunii este densitatea întreprinderilor

active în județul Călărași la 1.000 de persoane. În ultimii ani, acest indicator urmează

aceeași tendință ca și la nivel național, și anume:

trend ascendent până în 2008 - o creștere de aproximativ 37% față de anul 2004;

tendință de scădere în perioada 2008 - 2011, care este în principal urmarea crizei

economice globale - o scădere de aproximativ 16%, ceea ce duce la un nivel de 2006

în ceea ce privește densitatea întreprinderilor.

În 2011, sa constatat că densitatea societăților din județ la 1000 de locuitori este 13,51.

În ceea ce privește distribuția de firme noi (start-up-uri) in județ, cele mai multe companii

sunt înregistrate având obiect de activitate in domeniul comerțului (50%), activități

industriale (14%), construcții (14%) și transport (12 %).

Numărul de firme active în funcție de mărimea lor - județul Călărași, 2011

Micro-

întreprinderi

Întreprinderile

mici

Întreprinderi

mijlocii

Întreprinderi

mari

Total

3 676 443 64 13 4 196

Printre cele mai active companii sunt cele din domeniul agricol, apoi din domeniul

comerțului, companiile din industrie, construcții și servicii.

Tabelul de mai jos prezinta dinamica cifrei de afaceri a unităților economice active

din industrie, construcții, comerț și altele. - milioane de lei:

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

2 791 3 943 4 765 6 655 5 314 5 748 6 844

Potențialul economic, capitalul uman, condițiile geografice și gradul de urbanizare

al județului Călărași sunt condiții favorabile pentru atragerea investițiilor străine.

Fabrica Saint Gobain Glass - cu capital francez a început producția în noiembrie

2006, după o investiție de 100 de milioane de euro, noua fabrica a devenit un

196

centru de producție regional al grupului francez din sud-estul Europei. Jumătate

din producția realizata este exportată în Bulgaria, Serbia, Grecia și Polonia.

Tabelul de mai jos oferă o imagine a investitorilor străine din Călărași, mărimea

investițiilor și impactul acestora asupra ocupării forței de muncă din regiune.

Investiții străine directe – judetul Calarasi

Nr. Oraș Nume-

Companie Țara

Obiectul

investitiei

Valoarea

investiției

(EURO)

Nr.

locuri

de

munca

Data

începerii

Data

finalizării

investiției

a

investiției

1 Oltenita TRANSDANUBE

INDUSTRIES INDIA

Combinat

metalurgic

(uzină

siderurgică și

de laminor)

200.000.00

0 500 10.05.2007 31.10.2014

2 Lehliu-

Gara

SC SPOT

WEAR SRL

Marea

Britanie

Fabrica de

confectii 123.000 100 30.08.2000 03.08.2001

3 Lehliu-

Gara

SC PRIO

BIOCOMBUSTI

BIL

PORTUGALI

A

Biodiesel -

Rafinare 50.000.000 51-100 01.08.2005 23.07.2007

4 Lehliu-

Gara

SC

PRIOEXTRACTI

E SRL

PORTUGALI

A

Companie

extracție de

petrol brut

93.000.000 90 01.01.2008 01.05.2011

5 Lehliu-

Gara

SC FRESH

FLOWER SRL OLANDA

Sere - flori și

legume 850.000 12 01.03.2007 01.11.2009

6 Lehliu-

Gara

SC PLEXIROM

SRL Franta

Fabrica de

ambalaje din

plastic

450.000 90 01.01.2005 23.01.2006

7 Calarasi SC SAINT

GOBAIN GLASS Franta

Productie de

sticla

141.150.15

6 142 16.11.2004 08.11.2006

197

ROMANIA SRL

8 Calarasi

SC SAINT

GOBAIN GLASS

ROMANIA SRL

Franta Productie de

sticla 29.336.926 37

30..06.200

7 28.06.2008

9 Calarasi

SC SAINT

GOBAIN GLASS

ROMANIA SRL

Franta

Linie de

productie

sticlă laminată

4.837.000 10 01.09.2011

31.03.2012

10 Calarasi SIAD ROMANIA

SRL Italia

Fabrica de

gaze

comprimate

30.000.000 12 01.11.2006 01.01.2008

11 Calarasi SC ROMPLY

PROD SRL Austria Fabricare PAL 18.000.000 250 2003 2004

12 Calarasi SC MARTIFER

SA Portugalia

Constructii

metalice 486.111 - 2009 2010

13 Calarasi SC MARTIFER

SA Portugalia

sistem de

stocare 12.963 - 2010 2011

14 Calarasi SC MARTIFER

SA Portugalia Depozit 25.463 - 2010 2011

15 Calarasi SC COMCEH SA Italia Statie de

purificare 864.486 257 2009 2010

16 Calarasi SC COMCEH SA Italia Instalații de

stingere a 69.444 - 2010 2012

198

incendiilor

17 Calarasi SC COMCEH SA Italia constructii 79.861 - 2011 2012

18 Calarasi SC COMCEH SA Italia

Modernizare

tehnica pentru

clădiri

1.028.037 - 2000 2010

19 Calarasi SC DONASID

SA Italia

Elemente de

legătură pod

mobil

29.586 - 2005 2006

20 Calarasi SC DONASID

SA Italia Pasarele 9.809 - 2005 2005

21 Calarasi SC DONASID

SA Italia

Atelier

debracire 299.728 - 2006 2006

22 Calarasi SC DONASID

SA Italia

Depozit de

zgura 24.874 - 2007 2008

23 Calarasi SC DONASID

SA Italia

Depozit de

deseuri 21.106 - 2007 2008

24 Calarasi SC DONASID

SA Italia

Flux materiale

de umplere 58.291 - 2007 2008

25 Calarasi SC DONASID

SA Italia

Depozit de

procesare 954.774 - 2007 2008

26 Calarasi SC DONASID

SA Italia Pulbere 18.844 - 2007 2008

27

Calarasi SC DONASID

SA Italia Stocare 837.186 - 2007 2008

28

Calarasi SC DONASID

SA Italia

Licență stație

de recepție 251.256 - 2007 2008

29

SC DONALAM

SA Italia

Depozit de

livrare 116.822 - 2009 2010

199

Calarasi

30 КЪЛЪРА

Ш

SC DONALAM

SA Italia Atelier 79.861 - 2009 2011

31

Calarasi SC DONALAM

SA Italia

rețea de gaze

naturale 46.296 - 2010 2011

32

Calarasi SC DONALAM

SA Italia Vanzari 231.481 - 2011 2013

33

Calarasi SC AVICOLA

SA Libia

REFRIGERARE

DEPOZITARE 54.496 - 2004 2005

34 Calarasi SC AVICOLA

SA Libia Depozit 121.302 - 2005 2006

35

Calarasi SC AVICOLA

SA

Libia

Productie 78.947 - 2006 2007

36

Calarasi

SC AVICOLA

SA

Libia

Administare 67.867 - 2006 2007

37

Calarasi SC AVICOLA

SA

Libia

vanzare 11.306 - 2007 2008

38

SC AVICOLA

SA

Libia Depozit

produse 74.882 - 2008 2009

200

Calarasi congelate

39

Calarasi SC AVICOLA

SA Libia

Unitate de

răcire 456.398 - 2008 2009

40 Calarasi

SC REMAT SA Liban vanzare 497.630 - 2008 2009

41 Calarasi

SC REMAT SA Liban

atelier 35.545 - 2008 2009

42 Calarasi

SC REMAT SA Liban

vanzari 393.519 - 2011 2012

43

Calarasi

SC ASTALROM

SA Italia

Blocuri de

locuinte 692.521 - 2006 2007

44

Calarasi

SC ASTALROM

SA Italia

Blocuri de

locuinte 150.754 - 2007 2008

45 Calarasi SC MAGNUM

SRL Austria Constructii 34.349 - 2006 2007

46

Calarasi SC ALFRED

TOEPFER

INTERNATION

AL ROMANIA

SRL

Germania Silozuri 98.380 - 2011 2013

47 SOLDANU

ZORDAN

EDIGIO -SC

IARBA- VERDE

SRL

Italia

Silozuri de

depozitare

magazine

2.000.000 5 2006 2013

48 DRAGALINA

SC

ROMCONTRAC

T SRL

Austria

Showroom

echipamente

agricole

1.824.255 19.10.2009 -

201

49 DRAGALINA

SC

MARIATRADIN

G SRL

Liban abatoare 3.528.946 180 26.10.2006 01.10.2009

50 Ciocanesti

SC NEPTUN

INVEST &

DEVELOPMENT

SRL

Grecia productie de

peleti 273.000 35 16.12.2010 16.12.2011

În 2011, județul Călărași a înregistrat noi investiții în trei companii străine, în

valoare totală de € 4,840,000.

Județul Călărași este o regiune cu de câmpie, agricultura este un sector economic

important. Terenul pentru agricultură ocupă 426.696 ha (2,9% din suprafața

agricolă a țării - în 2011) - mai mult de 84% din suprafața județului, din care 97,4%

este teren arabil. În 2004, suprafața agricolă a județului este mai mare de 1.599 de

hectare. Se cultiva mai ales cereale, uleiuri vegetale și alte culturi. Majoritatea

solurilor au fertilitate ridicata cu diferite tipuri de humus. Suprafata pășunilor,

viilor și livezilor a scăzut semnificativ în ultimii ani.

Resursele naturale și umane din județul Călărași fac din agricultură un sector

important al economiei județului. Reprezinta un avantaj ponderea ridicată a

ocupării forței de muncă în sectorul agricol care este de peste 50% și cota de teren

agricol de 84% din suprafața județului.

Agricultura oferă populației cantitățile mari de materii prime pentru industria

alimentara si non-alimentara - este una dintre cele mai importante resurse pentru

dezvoltarea zonei, care pot asigura competitivitate pe piata interna si externa

privind calitatea produselor și prețul acestora.

Agricultura în județul Călărași se caracterizează printr-un număr mare de ferme

mici situate în zone rurale. Fermierii produc în principal pentru consumul propriu și

doar o mică parte din această producție este plasata spre vanzare. Dezechilibrul

apare chiar de la diferența dintre numărul mare de ferme mici și a numărului mic

de ferme care gestionează suprafețe mari de teren.

202

Mai mult decât atât, conștientizarea slabă, minima cultura managerială, slaba

înțelegere a tehnicilor moderne de marketing duce la niveluri ridicate de sărăcie,

producție slabă. Micii fermieri nu sunt dispuși să se unească în asociații, pentru a

crește producția și de a beneficia de cel mai bun pret al produselor.

În zonele rurale, alte venituri decât cele provenite din agricultura sunt foarte mici.

Populația ocupată în agricultură - în 2011, în județul Călărași

Populatie ocupata - mii Populația ocupată în

agricultură - mii

Total Femei Total Barbati

99,2 50,6 49,1 27,6

În județul Călărași, populația ocupată în agricultură reprezintă jumătate din

numărul total de angajați.

Utilizarea terenului la data de 31 decembrie 2011 (în hectare)

Valoarea producției agricole în județul Călărași în anul 2011 (mii. Lei)

Total Productie vegetala Cresterea animalelor

2 270 625 1 717 134 506 623

Suprafața

totală

Teren

agricol

В т.ч. Paduri Lacuri Altele

Teren

arabil

pasuni Vita de

vie

livezi

508785 425181 411123 9448 4378 232 22295 28142 116771

203

Culturile de cereale ocupa cea mai mare suprafata - 64.85% din terenul arabil din

județ. Analiză detaliată a principalelor culturi (ha) se poate observa în tabelul de

mai jos:

Teren

arabil -

total

Cere

ale

cele mai importante: Cart

ofi

legumi

noase

Ulei Legu

me

furaj

e

verz

i

Grâu orz ovăz

porumb

411077 2665

74

1357

18

328

80

95107 6065 354 119

642

2685 141

87

Cresterea animalelor

Cresterea animalelor este o activitate tradițională în regiune.

În 2005, județul erau 164389 capete – in principal oi, iar în 2007 - în principal porci

(142685). A crescut numarul de capete pentru capre, în timpul perioadei 2005 –

2011. Numarul capetelor a crescut de la 8933 la 15444 de unități. Cresterea oilor a

inregistrat o scădere până în 2008 și apoi a crescut ușor.

Pescuitul industrial

Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în

județul Călărași, în 2011 erau 66 de pescarii. În 2010, in județul Călărași

funcționează nouă companii de pește și 19 de acvacultura.

Cercetare, dezvoltare și inovare

Informatii despre procesele de inovare și locul lor în economia județului Călărași

sunt prezentate in tabelul de mai jos care arată numărul de angajați implicați în

activități de cercetare în anul 2011:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

558 477 408 331 326 302 304 420

204

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și e-business sunt factori cheie in

dezvoltarea companiilor. Studiile arată că există încă mult loc pentru dezvoltare.

Multe companii cred că furnizorii și clienții lor nu sunt gata pentru e-business, asa

ca nu-l folosesc in dezvoltarea afacerilor.

Servicii

In ultimii ani sectorul serviciilor a făcut progrese. Companiile care lucrează în

acest domeniu în Județul Călărași acoperă în prezent o gamă largă de activități și

sunt orientate către domeniile: bancar, asigurări, transport, imobiliare,

telecomunicații și servicii poștale, turism, educație, sănătate și asistență socială,

consiliere etc.

Cu toate acestea, sectorul de servicii rămâne relativ restrans și acesta este unul

dintre principalele puncte slabe ale structurii economice a județului, reflectând

decalajul față de nevoile populației și a altor sectoare ale economiei județului.

În ultimii ani a existat o tendință pozitivă în domeniul serviciilor: de asigurări și

bancare.

Cele mai multe bănci au introdus un sistem de plăți prin carduri și oferă și alte

servicii - de exemplu, un sistem de plata a salariilor prin conturi curente personale,

oferind consultanta financiara, studii de rentabilitate, plăți către furnizorii de

utilități de creditare.

Există, de asemenea, o creștere a volumului serviciilor prestate de companiile de

asigurări.

Serviciile poștale și de telecomunicații, după liberalizarea pieței indică tendința de

dezvoltare.

Alte servicii sunt orientate spre catering, industria hoteliera, turism, agenții de

turism și transport.

În ultimii ani, o tendință de creștere se inregistreaza in domeniul asistenței

medicale, dar și în serviciile in sprijinul dezvoltării economice - consultanta de

afaceri, consultanta tehnologica, publicitate, servicii de contabilitate, brokeraj de

afaceri și altele, de către ambele companii private și organizații non-

guvernamentale.

205

Infrastructura de transport

Pe teritoriul judetul Calarasi trece autostrada A2, parte a rețelei europene de

transport TEN-T, coridorul pan-european IV. La sud, de-a lungul întregii lungimi a

județului, curge Dunărea, Coridorul de transport Pan-European VII. Judetul Calarasi

este marginit la vest de capitala țării - București și la est - județul Constanța cu

ieșire la mare, unul dintre porturile maritime cele mai dezvoltate din regiune.

Granița de sud este cu Silistra - Bulgaria. Toate acestea creează condiții favorabile

pentru dezvoltarea rețelelor de transport.

În ultimii ani, politica în domeniul transporturilor în Europa, are ca scop creșterea

ponderii transportului cu cel mai mic impact asupra mediului – și in primul rand

dezvoltarea rețelei de cale ferată. La sfârșitul anului 2012, lungimea căilor ferate

în exploatare în județul Călărași este de 188 km.

La sfârșitul anului 2012 in judetul Calarasi exista un total de 1311 km - dintre care

491 km de drumuri naționale (37,5%), 670 de drumuri judetene km (51,1%) și 150

km de drumuri rurale (11,4%).

Transportul fluvial în județ este posibil numai pe Dunăre. Schimburile cu alte țări

europene se face prin porturile fluviale Oltenita și Călărași. Situația

nesatisfăcătoare și reducerea treptată a volumului de activitate sunt factori care

reduc utilizarea potențialului.

Turism

Judetul Calarasi are potențial turistic care permite dezvoltarea diferitelor forme

de turism alternativ: cultural, pelerinaje, turismul ecologic și rural.

Dunărea este o condiție prealabilă pentru obiective turistice importante, dar

insuficient utilizata. Numărul mare de insule pitorești creează conditii de recreere,

pentru vânătoare și pescuit. Sunt de menționat rezervațiile naturale: Ciornuleasa,

Reservatia Iezer Calarasi, insulele Haralambie, Ciocanesti, Soimul.

206

9. DOCUMENTE STRATEGICE, NORMATIVE ȘI DE PROGRAME CU INFLUENȚA

ASUPRA REGIUNII SILISTRA-CĂLĂRAȘI

Strategia UE pentru dezvoltarea Regiunea dunărene

Proiectele în sprijinul Strategiei Dunăreane vor fi realizate prin îndeplinirea tuturor

programelor, finanțate din fonduri europene structurale și de investiții, precum și

prin proiecte în cadrul cooperarii transfrontaliere România-Bulgaria și Bulgaria-

Serbia, la fel și prin noul program transnațional „Dunărea”.

Domeniile indentificate ca prioritare în Planul de acțiune pentru Strategia

Dunăreană includ:

DOMENIUL PRIORITAR 1A – Îmbunătățirea mobilității și multimodalității cu cursurile

de apa interne, care prevederea că transportului de marfă de-a lungul fluviului să

crească cu 20% până la anul 2020, în comparație cu anul 2010; sa fie depașite

obstacolele pentru navigație, sa fie elaborate terminale multimodale eficiente în

porturile fluviale de-a lungul fluviului Dunărea, sisteme fluviale integrate și altele.

DOMENIUL PRIORITAR 1B - Îmbunătățirea mobilității și multimodalității cu

legaturile pentru automobile, căi ferate și aeriene, prin dezvoltarea de terminale

multimodele eficiente pe fluviul Dunărea și în porturi, care sa conecteze cursurile

de apă interne cu transportul feroviar și cu automobile până în anul 2020.

DOMENIUL PRIORITAR 2 – Promovarea energiei durabile pentru atingerea

obiectivelor naționale, bazate pe obiectivele "Europa 2020" pentru clima și energie.

DOMENIUL PRIORITAR 3 – Promovarea culturii și turismului, contactelor interumare.

DOMENIUL PRIORITAR 4 – Restaurarea și întreținerea calității apei din Dunăre.

Proiecte prioritare pentru regiunea Silistra-Călărași, incluse in Strategiei Dunării

sunt:

- Construirea unui pod peste Dunăre la Silistra-Călărași („Dunav most III”),

construcția și reabilitarea infrastructurii care va duce la intrarea a podului „Dunav

207

mostt III”, schimbarea traseului și a capacităților de exploatare a liniilor de cale

ferată, schimbarea de gabarit și capaciate portantă a drumul existent I-7;

- Construcția și reconstrucția infrastructurii portului Silistra;

- Construirea portului de pasageri și o legatura de feryboat între Tutrakan și

Oltenița;

- Construirea unui „Traseul dunărean” – reconstrucția și repararea secțiunilor

de drum de la Vidin până la Silistra, care sunt paralele cu fluviul Dunărea;

- Construirea unui traseul de ciclism și alei de bicicliști pe linia de coastă de la

Vidin până la Silistra – Traseul de ciclism dunărean (parte din pista de biciclete

transeuropeană de-a lungul Dunării);

- Construirea unui complex hidroenergetic Silistra-Călărași 2014-2020;

- Construirea unei uzine de prelucrare și reciclare a deșeurilor alimentare

solide (2 proiecte în municipiul Silistra).

Strategia națională pentru dezvoltarea regională a Republicii Bulgaria 2012-

2020

Strategia națională pentru dezvoltare regională (SNDR) 2012-2022 este documentul

principal, prin care se stabilește viziunea politicii naționale privind dezvoltarea

regională echilibrată și solidă a regiunilor din țara, precum și pentru învingerea

diferențelor/inegalităților interregionale și întraregionale, în contextul politicii

paneuropene pentru o creștere solidă și durabilă. SNDR definește obiectivele și

prioritățile pe termen lung pentru dezvoltare regională, are un caracter integral, și

perminte coordonarea politicilor sectoriale ale zonei și contribuie la sincronizarea

lor.

Obiectivul principal strategic al SNDR este: Atingerea unui nivel stabil de

dezvoltare regionala integrat bazat pe folosirea potențialului local și aproprierea

regiunilor în plan economic, social și teritorial.

Obiectivele strategice al documentului includ:

208

• Aproprierea economică în plan european, național și interregional, prin

dezvoltarea potențialului propriu al regiunilor și protecția mediului

înconjurator;

• Coeziunea socială și reducerea a disparităților regionale în domeniul social,

prin dezvoltarea și punerea în aplicare a capitalului uman;

• Aproprierea teritorială a regiunilor europene prin cooperare transfrontalieră,

interregională și transnațională;

• Dezvoltarea teritorială echilibrată prin consolidarea rețelei de centre

urbane, îmbunătățirea conectivității între regiuni și calitatea mediului în

zonele urbane.

Programul național de dezvoltare: Bulgaria 2020

Programul național de dezvoltare Bulgaria 2020 este un document-cadru, care

stabilește viziuniile și obiectivele generale pe termen lung ale tuturor politicilor

naționale pentru o perioada de 10 ani pentru toate sectoarele de guvernare,

inclusiv dimensiunea lor teritorială. PND Bulgaria 2020 este baza de programare ale

tuturor documente/programe strategice, legate de punerea în aplicare a politicilor

comunitare în următoarea perioadă de programare.

Au fost indentificate 8 priorității a politicilor naționale de dezvoltare:

Îmbunătățirea accesului și calității de educație și formării profesionale

și a calității forței de muncă;

Reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale;

Realizarea dezvoltarea regională intergată și ultilizarea durabilă a

potențialului local;

Dezvoltarea sectorului agricol pentru a asigura securitatea alimentară

și producția a produselor cu valoare adăugată ridicată în gestionarea durabilă a

resurselor naturale;

Sprijin pentru activității de inovare și investiții pentru creșterea

competitivității economiei;

209

Consolidarea mediului instituțional pentru servicii publice mai

eficiente pentru cetățeni și mediul de afaceri;

Securitatea energetică și creșterea a eficienței resurselor;

Conectivitatea de transport îmbunătățită și acces la piețe.

Conceptul național de dezvoltare spațială 2013-2025

CNDS este un document strategic care definește planificarea și dezvoltarea

elementelor din teritoriul național spațial, bazate pe spațiul, cu scopul de a realiza

o planificare cuprinzătoare și integrate cu scopul de a realiza nu numai planificarea

regională, ci și planificarea ala diferite sectoarele socio-economice la nivel

național, în contextul de dezvoltare spațială pan-europeană. Această planificare

servește la o mai bună respectare, coordonare și complementaritate a acțiunilor

puse în aplicare în cadrul diferitelor politici sectoriale pe același teritoriu, inclusiv

la nivel urban.

CNDS identifica un set de orașe care sunt corespunzătoare pentru sprijin pe

programul operațional de dezvoltare regională, pentru punere în aplicare a unei

politici de stat cu scop de dezvoltare urbană, precum și modelul și viziunea de

dezvoltare spațială cu orizont 2025-2030.

Conceptul are șase obiective strategice: Integrarea în spațiul european;

Dezvoltarea teritorială policentrică; Conectivitatea spațială și accesul la servicii;

Conservarea patrimoniului natural și cultural; Promovarea dezvoltarea unor zone

specifice, la care intru zonele cu planificare integrată și dezvoltărea stimulată și

zonele cu caracteristici specifice (de pe coasta Mării Negre, de litoralul Dunarii,

granițele muntoase și periferice), cu scopul de păstrarea și utilizarea eficientă a

potențialului natural, economic, social și cultural de dezvoltare și putere

competitive în zonele de creștere și inovare.

Programul național de reformă al Republicii Bulgaria 2012 – 2020

Programul stabilește prioritățile pentru depășirea rapidă crizei economice și de

îmbunătățirea competitivității. Legate direct cu dezvoltarea spațiului național și de

210

îmbunătățirea infrastructurii, asigurându-se astfel o mai bună conectivitate la

Europa, cu centrele de creștere, de inovație, de știință, de afaceri și de cultură.

Prioritățile pentru îmbunătățirea calității de eduucației și diversificarea formelor

de acces la educație va îmbunătăți competitivitatea generației tinerilor și va fi

reflectate în modelul politicilor spațiale policentrice pentru dezvoltare urbană și a

legăturilor cu zonele inconjuratoare rurale. Crearea unui mediu de afaceri mai bun

în țară și în UE și creșterea încrederii în instituțiile vor fi reflectate prin

capacitatea administrativă și instituțională și o legislație adecvată reformată

pentru îndeplinirea propunerilor spațiale propuse, dezvoltarea socială și

economică.

Programul operațional „Regiunii în creștere“ 2014 – 2020 /proiect/

Axe prioritare ale programului sunt:

Axa prioritara 1: Dezvoltarea urbană durabilă și integrată. Prioritatea include

o gamă largă de investiții eligibile. Concentrarea se realizează prin concentrarea

orașe eligibile și în special în zonele de impact ale planurilor integrate de

regenerare și dezvoltare urbană.

Priorității de investiții a axei prioritară 1 includт:

Susținerea eficienței energetică, gestionarea inteligentă a energiei și utilizarea

energiei din surse regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și

locuințe; Acțiuni de îmbunătățire a mediului urban, reînnoirea urbană, restaurarea

și curățarea inclusiv regenerarea terenurilor industriale dezafectate (inclusiv în

zone de conversie), și pentru a reduce poluarea aerului și de a promova măsuri de

reducere a zgomotului; Investițiile în educație, competențe și învățamântul pe tot

parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii educaționale și de formare;

Investiții în infrastructurile sanitare și sociale, care contribuiesc la dezvoltarea la

nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în starea de sănătate,

promovarea incluziunii sociale prin îmbunătățirea accesului la servicii sociale,

culturale și recreative și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile

comunitare; Promovarea strategiilor de emisii reduse de carbon pentru toate

211

tipurile de zone, în special în zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității

urbane durabile și de atenuare multimodale măsuri de adaptare corespunzătoare;

Axa prioritara 2 Infrastructurii educaționale de stat

Axa prioritara 3 Infrastructura regională de sănătate

Axa prioritara 4 Infrastructura regională socială. Prioritățile de investiții a

acestear axa includ: Investiția în infrastructura socială de sănătate, care contribuie

la inegalitățile naționale, regionale locale de dezvoltare de reducere în ceea ce

privește starea de sănătate, promovarea incluziunii sociale prin îmbunătățirea

accesului la servicii sociale, culturale și recreative și trecerea de la serviciile

instituționale la servicii comunitare.

Axa prioritara 5 Turismul regional. O prioritare va fi investișiile în conservarea,

protecția, promovarea și dezvoltarea a patrimoniului natural.

Axa prioritara 6 Infrastructura regională de drumа – Activitățiile au ca scop

îmbunătățirea mobilitații regionale prin conectarea legăturilor rutiere secundare și

terțiale la infrastructura rețelei transeuropene de transport, inclusiv nodurile

multimodale.

Axa prioritara 7 Prevenirea riscurilor. Prioritățile în domeniul promovării

investițiilor destinate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezistenței în caz

de dezastre și dezvoltare a sistemelor de management al dezastrelor.

Axa prioritara 8. Asistența tehnică

Programa de dezvoltare regiunile rurale 2014 – 2020 /proiect/

Programul oferă următoarele priorități:

Prioritatea 1 Creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea

viabilității exploatațiilor. Domeniile de sprijin se referă la facilitatea restructurării

exploatațiilor care se confruntă cu probleme structurale, în principal ferme cu un

grad scăzut de participare pe piața și orientarea către piață, și ferme care au

nevoie de diversificarea producției; facilitarea continuitatea în agricultură.

Prioritatea 2 Promovarea organizarea lanțului alimentar și gestionarea riscurilor în

agricuturî. Măsurile sunt luate în următoarele domenii: O mai bună integrare a

212

producătorilor oprimari în lanțul alimentar prin intermediul schemelor de calitate,

promovarea ccesului la piețele locale și lanțurile alimentare scurte, grupuri de

producători și a organizațiilor interprofesionale; Sprijin pentru gestionarea

riscurilor în agricultură.

Prioritatea 3 Restaurare, conservare și îmbunătățire a ecosistemelor legate de

agricultură și silvicultură. Domeniișe de acțiune sunt restaurarea, conservarea și

sporerea biodiversității, inclusiv în zonele din Natura 2000, zone cu constrângeri

naturale specifice sau de altă natură, și agricultura cu înaltă valoare naturală și

starea peisajelor euroepene; Îmbunatățirea gestionarea apei, inclusiv gestionarea

de îngrășăminte și pesticide; Prevenirea eroziunii solului și de a îmbunătăți

gestionarea acestora.

Prioritatea 4 Promovarea eficienței de utilizare a resurselor și sprijinire la

trecerea de emisii reduse de carbon și rezistență la schimbările climatului

economic în domeniile de agricultură, alimentare și padurilor. Domeniile cu

prioritate sunt: Creșterea eficienței consumului de apă în agricultură; Creșterea

eficienței de utilizare a energiei în agricultură și industria alimentară; Facilitarea

furnizarea și ultilizarea surselor regenerabile de energie din surse secundare,

deșeuri, rămășite și alte surse non-alimentare pentru scopurile ale bioeconomiei;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură; Promovarea

conservarea și sechestrarea carbonului ăn agricultură și silvicultură.

Prioritatea 5 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea

economică în zonele rurale, cu accent pe următoarele domenii: Facilitarea

diversificării, inființării și dezvoltarii întreprinderilor mici și crearea de noi locuri

de muncă; Promovarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Programul prevedea dezvoltarea unoi Subprograma tematică pentru fermele mici

sub Programul de dezvoltare a regiunile rurale 2014-2020, care include un set de

măsuri, cu scop de a face mai eficientă sprijinirea acestor ferme, și în mod

semnificativ ka reducerea barierelor administrative pentru a asigure un acces mai

ușor și rapid la fonduri din Fondul European Agricol pentru dezvoltare rurală.

213

Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2014-2020

(conceptul)

Tendințele oferite din Programul de cooperare transfrintalieră România-Bulgaria

2014-2020 sunt:

• Sprijinirea dezvoltării ți îmbunătățirea accesibilității (de transport și de

informare și infrastructură de comunicații),

• Sprijinirea rețelei de orașe – mai ales cupluri orașene pe-a lungul Dunării;

• Sprijin pentru protecția mediului înconjurator și a schimbărilor climatice.

• Sprijinirea dezvoltării de context socio-economic durabil (inclusiv sănptatea,

dezvoltarea capacităților, șomajul în rândul tinerilor și a altor probleme sociale,

cum ar fi creșterea sărăciei și a discriminării, etc.).

Strategia regională de dezvoltare a serviciilor sociale /2011 – 2015/ a regiunei

Silistra

Această strategia are trei domenii prioritare:

Preverirea pentru copii și familii în situații de risc și dezinstituționalizarea de

îngrijire pentru copiilor;

Bâtrani, locuind singuri și persoanele cu risc;

Oameni adulții cu handicap.

Sunt descrise în detalui măsurile, activitățiile și indicatorile pentru realizarea a

obiectivelor și țintelor specifice, sistemului de monitorizare și evaluare, precum și

responsabilitățiilor ale minicipalitățiilor și instrituțiilor raionale, ale furnizorii de

servicii și alte părți interesate, resursele necesare – umane și financiare, plan

operațional cu ude timp pentru punerea în aplicare a strategiei.

În ianuarie 2013 strategia a fost actualiazată. Modificării în documentul actualizat

nu afectează partea strategică și nu sunt asociate cu schimbări în ansamblu

viziunea, obiectivele și principiile Strategiei de dezvoltare regională de servicii

sociale în regiunea Silistra. Actializarea, în esență, nu sunt legate de partea

startegica, ci mai degrabă reprezintă un mecanism prin care strategiei este

adaptată la mediul schimbarator.

214

Strategia regiunii Silistra despe integrarea a romilor 2012 -2020

Strategiei are următoarele priorități:

Prioritatea 1 Educație, ca obiectivele sunt: acoperirea și reținerea a copiilor romi

în sistemul de învățământ, furnizarea de educație de calitate într-un mediu

educațional multicultural; îmbunătățirea calității de educației în gradinițele

separate, în cartierele mari de romi și zonele rurale, unde studiază în principal

copiilor romi; educație într-un spirit de toleranță și non-discriminare prin păstrarea

și dezvoltarea identității culturale a copiilor și elevilor de etnie romă; prevenirea

abandonului școlar și alfabetizarea analfabeți și ignoranți romi adulți; includere și

acceptare a părinților romi la procesul educațional; Îmbunătățirea condițiilor

pentru învățământ de calificare ale specialiști pedagogice pentru a interacționa în

mediul educațional multicultural.

Prioritatea 2 Sănătate – obiectivul principal este de a asigura un acces egal la

servicii de sănătate de calitate și programe de prevenire. Activitățile în domeniul:

asistența medicală prevantivă pentru sănptatea mamei și copilului; î mbunătățirea

prevenirii în rândul romilor; măsuri referitoare la accesul egal la servicii de

sănătate; extindere a dimensiunii de persoanele cu asigurări medicale;

monitorizarea stării de sănătate a minorităților etnice dezavantajate.

Prioritatea 3 Condiții de locuința – sunt prevăzute activității de îmbunătățire a

condițiilor de viață în zonele de locuință, inclusiv și la infrastructurii tehnice

adiacente.

Prioritatea 4 Ocuparea forței de muncă – scopul este de a îmbunătăți accesul

romilor la pița forței de muncă și creșterea proporției celor ocupați în mijlocul lor.

Activitățile sunt în domeniile de cursurii de recalificare; de formare în

competențele cheie; de promovarea antreprenoriatului.

Prioritatea 5 Statul de drept și non-discriminare, ca obiectivele sunt: asigurarea

drepturilor cetățenilor, cu un accent asupra femeilor și copiilor, protecția ordinii

publice, prevenirea și combaterea intoleranței și discursul de ură.

215

Prioritatea 6 Cultura și media – măsurile sunt menite să promoveze diversitatea

culturală și promovarea culturii rome, tradiții, obiceiuri și creativitate.

Strategia regională pentru îmbunătățirea siguranței traficului rutier pentru

perioada 2012 – 2020 (Regiunea Silistra)

Strategia indentifica măsurile și acțiunile necesare pentru reducerea a munărului

de decese și victime rănite grav de accidente rutiere. Sunt menționate rolul și

responsabilității specifice ale Poliției Rutiere – Silistra al Inspectoratul Regional

Școlar, cu scopul de a spori controlul asupra respectării regurilor de circulație. Este

subliniat și rolul Agenției „Infrastructurii rutiere“ pentru a îmbunătăți starea

drumurilor din regiune. Lista de sărcini și la Centrul de îngrijiri medicale de

urgentă, rolul principal și funcțiile sunt legate de reducerea consecințelor

accidentelor prin furnuzarea la timp și de calitate urgentă pentru îngrijiri medicale

a victemelor.

Acord de parteniat pentru România 2014 – 2020 (proiect)

Obiectivele tematice ale documentului sunt:

Dezvoltarea de cercetare, tehnologie și inovare;

Îmbunătățirea accesului la tehnologii informaționale și de comunicații de calitate;

Creșterea competitivității IMM-urilor, sectorului de agricultură și sectorului de

pescuitului și acvacultură;

Tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;

Adaptarea la schimbările climatice; gestionarea și prevenirea a riscurilor;

Protecția mediului înconjurator;

Transportul durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor retelor

majore;

Promovarea ocupării forței de muncă; Promovarea incluziunii sociale și combaterea

sărăciei;

Investiții în educație, competențe și durata de viată pe tot parcursul vieții;

216

Creșterea capacității instituționale și o administrației publică eficientă.

Strategia națională pentru dezvoltare durabila a României 2013 – 2020 – 2030

Obiectivele strategice sunt în concordanță cu prioritățile politicii europene:

limitarea schimbărilor climatice și a efectelor sale negative asupra societății și

mediului înconjurator; politici energetice durabile; sistem energetic eficient și în

condiții de siguranță; transport durabil; sistem de transport în conformitate cu

standardele europene; reducerea impactului negativ al transportului asupra

mediului înconjurător; măsuri durabile în domeniul producției și a consumului;

creșterea economică, care nu dăuneaza mediului înconjurător; conservarea și

gestionarea resurselor naturale; măsuri în domeniul sănătății publice; incluziunea

socială, demografia și migrația; sărăcia glabală și provocările pentru atingerea

dezvoltării durabile; educație și formare profesională; cercetare și inovare.

Programe operaționale din România pentru perioada 2014 – 2020

Pentru următoarea perioadă de programare programelor operaționale pentru

România va fi următoare (versiunea provizoriu):

- Infrastructura vastă;

- Capitalul uman;

- Competitivitate;

- Asistența tehnică;

- Programul operațional regional;

- Capacității administrative;

- 2 programe transfrontaliere – cu Bulgaria și cu Ungaria;

- Programul operațional comun „Bazinul Mării Negre 2014 – 2020“

Planul național strategic pentru optimizarea întreținerea a căilor navigabile din

România pentru perioada 2011 – 2020

217

Planul a fost elaborat în cadrul a programului de cooperare pentru Sud-Estul și este

un proiect al Rețea de administrațiilor dunăreane. Documentul cuprinde

activitățiile de întreținere pe căi navigabile pe Dunăre în România, dezvoltarea

unui coridor de transport № 7 Constanța – Rotterdam și asigurarea condițiilor

minime pentru dezvoltarea de siguranța circulației și a navigației.

Planul integral de dezvoltare urbana a municipilitatea Călărași, județul Călărași

2009 – 2015

Obiectivul planului este de a sprijini dezvoltarea economică și socială a

minucipilitatea Călărași pentru perioada 2009 – 2015 prin reformarea administrației

publice locale, modernizare și extindere a infrastructurii municipale și de a atrage

investitori. Măsurile pentru punerea în aplicare a planului sunt orientate spre

următoarele domenii: infrastructura, mediul inconjurător; sprijinirea facerilor,

creșterea ocupării forței de muncă, dezvoltarea resurselor umane; sănătate și

asistență socială; educație și cultură; turism; administrație eficientă și modernă.

10. DATE PENTRU PROIECTE PE TERITORIUL AL REGIUNEA

SILISTRA ȘI JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

Municipalitatea Silistra

Pe date de la Sistmul de informare și monitorizare a instrumentelor structurale ale

UE și publicațiile de pe site-rile ale municipalitățiile din regiunea Silistra în

perioadă anului 2007 - octombrie 2013, au fost realizate sau sunt în curs de

implementare 112 de proiecte pe programe operaționale de Bulgaria. Nouă dintre

proiectele aprobate sunt terminate. Cu activitățiile pe proiectele pe programele

operaționale au fost investit aproape de 96 de milioane de leva pentru

218

îmbunătățirea infrastructurii, mediului de afaceri, și sprijin pentru persoane

defavorizate.

Proiectele sunt implementate în direcții diferite de câtre diferite beneficiari. În

scopul analizei noastre am pus accent pe cele, care contribuie la îmbunătățirea

climatului de afaceri în regiunea, infrastructurii, servicii și starea a forței de

muncă.

PO Beneficia

r

Numele

proiectului

Obiectivul Buget total

POS-

DRU

Teddy

Desing

Î.S.

Startul reușit Începerea activitate de

propria afacere

18 720 de leva

POS-

DRU

Bijuk SRL Magazin

alimentar

pentru

produse

dietice,

diabetice,

organice și

băutiri

Crearea unui magazin

specializat pentru produse

dietice, diabetice și

organice „Zdravonosets”

17 251 de leva

POS-

DRU

"V i K" Î.S. Îmbunătățire

a condițiilor

de muncă

prin

asigurarea

activitățiilor

de muncă

sigure în

"ViK"Î.S.

Proiectul are scopul de a

ajuta la creșterea

productivității și

îmbunătățirea condițiilor

de muncă în "ViK" Î.S.

Silistra.

167 841 de

leva

219

Silistra

POS-

DRU

"SOLARIS"

Î.S.

Obținerea

condiții

europene de

securitate

într-o

întreprindere

"Solaris" Î.S.

Proiectul are scopul de a

asigura condiții pentru

îmbunătățirea condițiilor

de muncă, creșterea

productivității muncii și

adaptarea proceselor de

gestionarea în direcția

îmbunătățirii

performanțelor de calitate

asociate cu reglementarea

și normalizareaforței de

muncă în candul

întreprinderii „Solaris” Î.S.

prin introducerea unor

măsuri referitoare la

îmbunătățirea standardelor

de condiții de muncă

sigure.

101 273 de

leva

POS-

DRU

"JOAN"

SRL

Îmbunătățire

a condițiilor

de muncă

într-o

întreprindere

"Joan" SRL

prin

proiectarea

de o

organizare

modernă a

Scopul este îmbunătățirea

condițiilor de muncă în

cadrul întreprinderii prin

introducerea unor forme

inovative și flexibile de

organizare a muncii,

precum și pentru atingerea

condiții de muncă

sănătoase și sigure,

îmbunătățirea calității de

muncă și creșterea

106 574 de

leva

220

muncii,

introducerea

unor

standarde de

gestionarea

al riscului,

prevenirea

accidentelor

de muncă și

bolilor

profesionale,

precum și

optimizarea

mediului de

muncă

productivității angajaților

și a competitivității

companiei prin reducerea

riscului de accidente de

muncă, incidente și

dăunarea sănătații în

mediul de muncă. Acest

lucru va contribui pentru

menținerea unei poziție pe

piață stabilă a

întreprinderea, precum și

pentru optimizarea a

serviciilor și a prețurilor.

POS-

DRU

Liceu

profesion

al de

științe

administr

ative,

economic

și servicii

- Silistra

„Parteniat

eficient

pentru

învățământul

profesional

de calitate”

Crearea relații de parteniat

de durată cu angajatorii,

cu scopul de a oferi

formare profesională de

calitate în condiții reale de

producție.

56 465 de leva

POS-

DRU

Municipali

tatea

Silistra

Sprijin

pentru o

viață demnă

Punerea la dispoziție unor

serviciile sociale «Asistent

personal» într-o medie de

familie pentru număr de 60

de persoane cu handicap și

333 627.67

de leva

221

oferirea locuri de muncă

pentru 59 de persoane.

POS-

DRU

Municipali

tatea

Silistra

“Călătorie

spre

cunoașterea”

Sprijinirea procesul de

integrarea educațională și

crearea condițiilor pentru

socializare cu succes a 335

de copii și elevi, aparținând

minorităților etnice din

municipalitatea Silistra,

prin îmbunătățirea

condițiilor pentru acces

egal la educație și

creșterea motivației de a

participa la procesul

educațional.

166 144 de

leva

POS-

DRU

Municipali

tatea

Silistra

Schemă

„Dezvoltare”

1 440 528.51

de leva

POS-

DRU

Municipali

tatea

Silistra

„Sprijin

pentru

ocuparea

forței de

muncă”

Angajarea de 50 de șomeri

pentru o perioadă de un an

274 500 de

leva

POS-

DRU

Municipali

tatea

Silistra

Crearea

cindițiilor

pentru

angajarea

tinerilor prin

garantarea

locuri de

Deschiderea de un loc de

muncă pentru o perioadă

de șase luni

3000 de leva

222

practică

POS-

DRU

Municipali

tatea

Silistra

Armania în

comunicarea

Educație copiilor și tinerilor

din „Academia de poliție

pentru copii”

47 837 de leva

POS-

DRU

Centrul

de tineret

și

activități

educațion

ale -

Silistra

“Arta de

dezbatere –

arta de

democrație”

(formare în

competențel

e civile prin

cluburi de

discuții)

Extinderea accesului la

formare în competențele

sociale și civile, ca o

condiție-cheie pentru

incluziunea socială

eficientă și dezvolaterea

personală a elevilor din

etapa de liceu din regiunea

Silistra.

98 860 de leva

POS-

DRU

Asociația

« Casă de

cultură

Sfânt,

sfânt

Chiril și

Metodiu»

– Silistra

Crearea unui

atelier de

lucru pentru

fabricarea

costume

naționale, ca

un model de

întreprindere

socială

Amenajarea și utilizarea

unui atalier pentru

fabricarea costume

naționale, garantarea

producției de costume

naționale originale, în

conformitate cu cerințele

pentru mediu accesibil

pentru întreprinderi sociale

87 214 de leva

POS-

DRU

Asociație

cu scopul

non-profit

«Speranță

pentru un

viitor mai

bun»

Noua șansă Furnizarea de servicii

complete «Asistent social»

și «Ajutor casnic» pentru

învingerea izolarea socială,

prin încurajarea utilizatorul

să decide singur, și pentru

a menține contacte sociale;

sprijinirea persoanelor cu

48 390 de leva

223

vârsta de muncă pentru a

realiza cariera.

POS-

DRU

Municipali

tatea

Sitovo

Întreprindere

socială

pentru

alimentare

comună

«Viață

independent

ă» – patronaj

social, de

casă,

sufragerie

comună

Crearea și organizare

activității ale

întreprinderilor sociale:

reparații, amenajarea și

utilizarea o bucatărie

pentru alimentare comună

/patronaj de casă,

sufragerie,

сantina/selectare și

angajare a personal pentru

gestionarea al

întreprinderilor sociale, și a

persoanelor în situație de

risc. Efectuarea training-uri

motivaționale pentru

persoanele dezavantajete,

într-un mediu de muncă de

specialitate, și garantarea

de protecției.

288 150 de

leva

POS-

DRU

Municipali

tatea

Glavinitsa

«Asistență în

casa»

Sprijinirea pentru viață de

demnă și furnizarea de

servicii în mediu casnic

pentru persoane cu

handicap.

144 000 de

leva

POS-

DRU

Fundație

“Empathy

” – filială

Silistra

Independenț

ă……..,

încredere……

…..,

Scopul proiectului este de a

asigura independența în

viața de zi cu zu a

persoanelor cu handicap,

105 956 de

leva

224

mobilitate…

……!

prin creșterea mobilității

șor prin intermediul

serviciilor sociale

inovatoare „door to door”,

încurajarea angajatorii să

angajeze persoane cu

dizabilității și de a crește

gradul de conțtientizare

publică a problemelor și

opurtunitățiilor persoanelor

cu handicap, cu scopul de a

schimba atitudinile publice

și eliminarea

stereotipurilor.

POS-

DCA

Municipali

tatea

Silistra

Calificarea

face

expertul -

Expert

Creșterea capacității

personalului din

administrația a

municipalitatea Silistra,

îmbunătățirea calificarea

lor, dezvoltarea

profesională și de slujbă și

formarea culturii

administrative orientate

spre nevoile societății

bulgare.

83 699 de leva

POS-

DCA

Municipali

tatea

Silistra

«Îmbunătățir

ea eficienței

de lucru în

municipalitat

ea Silistra»

Îmbunătățirea structurii

administrașiei. Elaborarea

de analiză funcțională.

148 258.03 de

leva

225

POS-

DCA

Administr

ația

regională

Silistra

Administrați

a regională

de Silistra –

mai

competentă

și mai

eficientă

Îmbunătățirea competenței

profesionale a angajaților

din administrația regională

Silistra, pentru

performanță mai efectivă și

realizarea eficiență a

sărcinilor lor.

38 427 de leva

POS-

DCA

Municipali

tatea

Glavinits

Creșterea

capacității

personalului

din

municipalita

ea Glavinitsa

prin

investiții în

formare

Îmbunătățirea eficientei de

lucru în municipalitatea

Glavinitsa.

81 372 de leva

POS-

DCA

Municipali

tatea

Duvolo

Optimizarea

structurii și

funcțioării în

municipalitat

ea Dulovo

pentru

obținerea o

eficiență,

eficacitate și

pentru a

evită

dublarea

funcțiilor

Îmbunătățirea gestionarea,

organizarea și

fincționalizarea

administrației municipală a

municipalitate Duluvo,

pentru obținerea o

eficiență, eficacitate și

pentru a evită dublarea

funcțiilor.

105 533 de

leva

POS- Municipali Administrați Dezvoltarea competențelor 79 994 de leva

226

DCA tatea

Kainarzha

a municipală

Kainardzha -

competentă

și eficientă

specifice ale angajațiilor în

municipalitatea Kainardzha

pentru îmbunătățirea

eficienței muncii lor.

PO-

DR

Municipali

tatea

Silistra

Parada de

arte – Silistra

Consolidarea rolul culturii

ca un catalizator pentru

asigurarea mediul cultural

adecvat și eficient, care să

concucă la odezvoltare

durabilă a municipalitatea

Silistra

519 977 de

leva

PO-

DR

Municipali

tatea

Silistra

Elaborarea

unui plan

integrat de

renovare

urbană și

dezvoltare a

orașului

Silistra

2014-2020

Obiectivul general al

propunerii de proiect:

Elaborarea unui plan de

dezvoltare a Silistra bazat

pe o abordare integrată,

care vizează neutralizarea

și rezolvarea problemelor

socio-economice și de

mediu din localitatea,

centrul zonei de

aglomerare.

498 560 de

leva

PO-

DR

Municipali

tatea

Silistra

Mediu urban

verde și

accesibil –

Silistra

Dezvoltarea de mediul fizic

și de viată în orașul Silistra,

prin îmbunătățirea calitații

ecologice și estetice,

accesibilitatea,

durabilitatea și siguranța

ei, ca o condiție prealabilă

pentru menținerea

4 873 031 de

leva

227

tinerilor, îmbunătățirea

calității vieții, atragerea

turiști și investitori.

PO-

DR

Municipali

tatea

Silistra

Îmbunătățire

a

accesibilități

i

transportului

prin

reabilitatea

unei părți

din rețeaua

de drumuri

municipale

în

munipalitate

a Silistra

Îmbunătățirea

accesibilității transportului

prin reabilitatea a 15900 m

rețelei de drumuri

comunale, o condiție

esențială pentru o

dezvoltare durabilă a

regiunii legate de

garantarea accesului bun la

transport în zonele de

dezvoltare de activității

economice, servicii sociale

și de turism.

4 877 942 de

leva

PO-

DR

Municipali

tatea

Silistra

Consolidarea

de alunecare

de teren pe

strada

Timok, în

orațul

Silistra.

Realizarea lucrării de

renovare în zone de

alunecarea de teren,

instalarea a sistemului de

control și de măsurat și mai

mult.

191 000 de

leva

PO-

DR

Municipali

tatea

Silistra

Cercetarea și

aplicarea

celor mai

bune practici

europene

pentru

Dobândirea cunoștințele și

îmbunătățirea calitații de

autorității locale pentru

punerea în aplicare a celor

mai bune plactici și

abordări inovatoare ale

264 977 de

leva

228

optimizarea

politicilor de

locuință în

municipalitat

ea Silistra

țărilor, aplicabile spre

circumstanțele și

prioritățile locale.

PO-

DR

Municipali

tatea

Silistra

Introducerea

a măsurilor

de eficiență

energetică în

infrastructur

a

educațională

în

municipalitat

ea Silistra

Înlocuirea de construcții de

acoperiș, tâmplărie și

instalații electrice de la 8

site-uri.

3 904 364.72

de leva

PO-

DR

Municipali

tatea

Silistra

Municipalitat

ea Silistra

investește în

următoarea

perioadă de

programare

2014-2020

Obiectivul general:

Creșterea disponibilitatea

municipalității Silistra

pentru aplicarea de succes

pe schemele de PO-DR

pentru perioadă 2014-2020

și utilizarea a resurselor

financiare pe SF. Obiective

specifice: 1. Pregatirea de

proiecte de investiții, gata

pentru finanțare pe PO-DR

pentru perioadă 2014-2020.

2. Legarea cu proiectele de

inestiții gate cu realizarea

a «Planului integral pentru

549 669 de

leva

229

renovarea urbană și

dezvoltare a

municipalitatea Silistra

2014-2020». Obiectivul

principal al propunerii de

proiect este elaborarea de

proiecte de investiții gate,

cu care municipalitatea

Silistra vor avea

posibilitatea de aplicare în

continuare în cadrul

Programului operațional

«Dezvoltarea regională».

PO-

DR

Municipali

tatea

Glavinitsa

Introducerea

a măsurilor

de eficiență

energetică în

satul

Kalugerene

Introducerea a măsurilor de

eficiență energetică în

grădinita «Mir»

150 000

de leva

PO-

DR

Municipali

tatea

Glavinitsa

Introducerea

a măsurilor

de eficiență

energetică în

satul

Zvenimir

Introducerea a măsurilor de

eficiență energetică în

grădinita «Prolet»

150 000

de leva

PO-

DR

Municipali

tatea

Glavinitsa

Valea

abruptă

Valea abruptă în satul

Dolno Oryahovo

970 000

de leva

PO-

DR

Municipali

tatea

«La musăfiri

în

Aplicarea conceptului de

dezvoltare a produsului

445 308 de

leva

230

Alfatar Dodrudzha» regional turistic în

municipalitățile Dulovo,

Alfatar și Kainardzha

POS-

CCE

«Sisteme

de

computer

și de

birou»

Î.S.

«Sisteme de

computer ți

de birou»

Î.S.

organizație

de

competitivă

pe piată IT

în regiunea

Dunării de

Jos

Îmbunătățirea

dinamismului economic în

regiunea Silistra prin

creșterea competitivității

afacerilor locale cu carne

pe piață națională și

europeană.

23 581 de leva

POS-

CCE

SILOMA

S.A.

Creșterea

competitivit

ății Siloma

S.A.- Silistra

prin

investiții în

modernizare

a și

actualizarea

echipamentu

lui de

producție

Crețterea competitivității

„SILOMA” S.A. și

extinderea prezenței ei

durabilă, atât pe piață

externă cât și pe cea

internațională prin «а)

Modernizarea instalațiilor

de producție ale companiei

«б) Împlinirea a strategiilor

pentru dezvoltarea pe piață

și de sporirea potențialului

de export și poziția pe

piețele europene și

mondiale

377 817 de

leva

POS-

CCE

“MOBILIE

RE

Creșterea

calității și

Creșterea competitivității a

mobiliere „Dimov” și

16 957 de leva

231

DIMOV”

S.A.

consolidarea

poziției pe

piață de

mobiliere

„Dimov” prin

introducerea

unui sistem

de

gestionarea

al calității

îmbunătățirea imaginea și

cota de piață a

organizației.

POS-

CCE

“ABV

CONSULT

” SRL

Achiziționare

a de

echipament

geodezic și

de programul

licentiat

AUTOCAD

MAP 3D»

Extinderea activitățiilor

întreprinderii prin

achiziționarea de

echipamente moderne

pentru efectuarea servicii

de topografie și creșterea

eficienței a proiectelor și a

serviciilor oferite prin

introducerea productului

de software AUTOCAD MAP

3D.

51 177 de leva

POS-

CCE

“MOBILIE

RE

DIMOV”

S.A.

Competitivit

atea prin

extinderea

activității a

întreprinderi

Competitivitatea prin

extinderea activității a

întreprinderii

783 847 de

leva

POS-

CCE

“TOLERO

06” SRL

Modernizare

de producție

a

întreprindere

Modernizare de producție a

întreprinderea «Tolero 06»

SRL

206 640 de

leva

232

a «Tolero

06» SRL

POS-

CCE

“CHROM”

S.A.

Dezvoltarea

tehnologică,

optimizarea

și

modernizare

a – drumul a

„CHROM”

S.A. spre noi

produsele și

piețe

Dezvoltarea tehnologică,

optimizarea și

modernizarea – drumul a

„CHROM” S.A. spre noi

produsele și piețe

603 600 de

leva

POS-

Medi

u

Municipali

tatea

Silistra

Cercetarea

înainte de

investiții,

analize de

expert și

dezvoltarea

unui proiect

de investiții

pentru

construirea

stației de

epurare a

apelor

reziduale, și

construcția

parțială și

reconstrucția

Cercetarea înainte de

investiții, analize de expert

și dezvoltarea unui proiect

de investiții pentru

construirea stației de

epurare a apelor reziduale,

și construcția parțială și

reconstrucția a rețelelor de

canalizare în satele Aidemir

și Kalipetrovo din

municipalitatea Silistra.

884 800 de

leva

233

a rețelelor

de

canalizare în

satele

Aidemir și

Kalipetrovo

din

municipalitat

ea Silistra

POS-

Medi

u

Municipali

tatea

Silistra

Cercetarea

înainte de

investiții,

analize de

expert și

dezvoltarea

unui proiect

de

infrastructur

ă pentru

construirea

stației de

epurare a

apelor

reziduale, și

construcția

parțială și

reconstrucția

a rețelelor

de

canalizare, și

Obiectivulprincipal al

proiectului este de a

îmbunătăți calitatea vieții

și a mediului în orașul

Silistra și protecția de

poluare a râului Dunăre

prin îmbunătățirea

infrastructurii de mediu a

orașului

1 028 400 de

leva

234

reconstrucție

a rețelei de

alimentare

cu apă în

orașul

Silistra

POS-

Medi

u

Municipali

tatea

Silistra

Construirea

stației

raionare de

epurare a

apelor

reziduale -

Silistra,

construcția a

rețelelor de

canalizare, și

reconstrucție

parțială a

rețelei de

alimentare

cu apă în

orașul

Silistra

1) Creșterea calității de

viată amlocuitorilor și

vizatătorilor orașului și

reducerea dezechilibrului

între interesului

investitorilor și a

infrastructurii existene de

alimentare cu apă. 2)

Încetarea vărsarea de ape

uzate în Dunărea prin

valelor abrupte uscate,

șanțuri și străzi în

conformitate cu programul

de punerea în aplicare a

Directivei 91/271/UE

pentru epurarea a apelor

reziduale din localități. 3)

Obținerea efectului oozitiv

de lungă durată asupra

prevenirii riscurilor de

sănătate a rezidenților prin

construirea o stație de

epurare a apelor reziduale

cu gradul necesar de

70 364 758 de

leva

235

epurare a apelor ultilizate.

4) Îmbunătățirea calității

apelor de suprafață și

subterane, pricum și a

mediului înconjurător prin

construirea unui sistem de

canalizare și mijloacele

moderne de tratare a

apelor uzate. 5) Reducerea

costurilor populației pentru

servicii de alimentare cu

apă și canalizare, în

conformitate cu programul

de investiții a ViK Î.S,

orașul Silistra pentru

perioadă 2009 -2013.

PO-

AT

Municipali

tatea

Silistra

Construirea

și

funcșionarea

unui centru

de informare

regional pe

programul

operațional

«Asistență

tehnică»

Facilitatea accesului la

informație și creșterea

gradului de conștientizare

publică a locuitorilor în

legatura cu polica de

coeziune, obiectivele ei, si

opurtunitățile existente în

Bulgaria.

399 815 de

leva

Tabelul de mai sus arată cp toate municipalitățile din Silistra au utilizat resurselor

de la programele operaționale pentru creșterea capacitatea funcționarilor de

236

municipalitate, și prin urmăre, serviciilor cetățenilor, întreprinderilor și potențialii

investitori.

Doar 11 întreprindere din regiunea au beneficiat de fondurile structurale pentru a

îmbunătăți competitivitatea în regiunea și pe piețele strâine.

O casă de cultură și trei ONG-uri din regiunea au realizat proiecte cu fonduri de la

programele operaționale pentru a îmbunătăți situația grupurilor vulnerabile pe

piața muncii.

Investiția în viitorul au fost făcută de către Liceu profesional de științe

administrative, economic și servicii - Silistra, prin realizarea proiectului pentru

crearea relații cu angajatorii de durată, cu scopul de a oferi formare profesională

de calitate în condiții reale.

Urmează realizarea de o serie de alte proiecte planificate în perioada de

programare:

Beneficiar Nume Obiectivul Programul

Operațional

Văloare

planificată

Municipalitatea

Silistra

«Reconstruirea

și reconstrucție

parțială a

rețelei de

alimentare cu

apă și

canalizare în

satele

Aydemir,

Kalipetrovo din

municipalitatea

Silistra»

Reconstruirea

și nouă

construcție a

rețelei de

alimentare cu

apă, și nouă

construcție a

canalizarea în

satele

Aydemir,

Kalipetrovo.

POS-Mediu 62 938 631

de leva

Municipalitatea «Eficiență, Îmbunătățirea POS-DCA 78 823 de

237

Silistra concentrare și

publicitate la

elaborarea

politicilor de

dezvoltare

specifice ala

municipalitatea

Silistra,

introducerea

unor

mecanisme de

monitorizare și

control la

îndeplinirii»

procesului de

dezvoltare și

implementare

a politicilor

locale specifice

și introducerea

mecanismelede

monitorizare și

control la

îndeplinirea ei

în

municipalitatea

Silistra.

leva

Municipalitatea

Tutrakan

Reconstrucție

și renovare și

utilizarea

Spitalul de

tratament

activ în

Tutrakan

Reconstrucție

și renovare și

utilizarea

Spitalul de

tratament

activ în

Tutrakan.

PO-DR

Municipalitatea

Tutrakan

Îmbunătățirea

atracții

turistice și a

infrastructurii

legate de ei

Restaurarea

zidul nordic al

cetății de

castelul antic

Transmariska,

Cartierul

pescăresc –

restaurarea a 6

case și o

PO-DR 2 735 527

de leva

238

stradă, Sunet și

lumină –

iluminat

atractiv și

efecte sonore

de monumente

culturale din

oraș.

Municipalitatea

Glavinitsa

Centrul de

cazare de tip

falimial pentru

persoanele cu

retard mental

Scoaterea de

persoane, care

sunt excluse

social.

POS-DRU 119 796 de

leva

În timpul perioadei 2007- 2013, în regiunea sunt atrase fonduri suplimentare de la

diverse programe de finanțare:

o Proiectul al municipalitatea Silistra „ Danube Inland Harbour Development”

pentru îmbunătățirea navigarea cu lanțul logistic de transport, prin studierea și

utilizarea potențialului multimodale a porturilor și zonele limitrofe acestora din

teritoriile mijloci din sud-estul Europei. Finanțarea este de 100 459 de euro pe

Programa „Europa de Sud-Est”. Principalele rezultate sunt strategii integrate

pentru specificație funcțională a rețea Dunăreana logistică, planuri locale de

inițiativa, bazate pe această strategia, recomandări de politici cu orientările

integrate pentru dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare, precum și

cadru de sprijin politic pentru investițiile viitoare.

o Proiectul al municipalitatea Silistra pentru construirea de a pre-tratare a

deșeurile alimentare solide (cu o linie de separare) și instalare de compostare a

deșeurile biodegradabile. Finanțarea este de valoarea de 5 383 000 de leva din

Bugetul național al Republicii Bulgaria.

239

o Pe proiectele al municipalitatea Silistra pe Programele naționale „Din

asistență socială la angajare a forței de muncă”, „Ocuparea forței de muncă a

persoanelor cu dizabilității”, „Startul carierei” și Programul regional de

angajare a forței de muncă sunt atrase de 91 050 de leva.

o Proiectul al municipalitatea Silistra pe valoarea de 247 655 de leva pe

Programul de încurajare a dialogului între Turcia și UE din municipalitatea

Yalova, Turcia. Rezultatul proiectului este un schimb de experiență între

municipalitatea Yalova și municipalitatea Silistra pentru gestionarea deșeurile, în

conformitatea cu cerințele europene.

o Proiectele al municipalitatea Silistra, realizare în perioadă studiată pe

programul PHARE Cooperare transfrontalieră România-Bulgaria în valoare de

2 099 777 de leva. Proiectele au fost implementate pentru îmbunătățirea

infrastructurii de transport în regiunea de frontalieră, crearea de infrastructură

pentru dezvoltarea turismului – terminal funcționând de informații, dezvoltarea

cercetării de bază pentru protejarea malul drept al Dunării în zona Ostrov-Silistra

împotriva inundațile și eroziune a albie de râu și reconstrucție tridimensională a

celor cinci cetăți antice dobrogene: Karsium, Ulmetum, Kapidava (România) și

Transmarinska și Dorustorum (Bulgaria).

o Proiectul al municipalitatea Silistra pe programul „Energie inteligentă –

Europa” în valoare de 49 120 de euro pentru crearea de parteniate regionale,

care sa fiu forță motrice cheie pentru implementarea a obiectivelor а „Europa

2020”.

o Proiectele al municipalitatea Silistra pe proiect „Beautiful Bulgaria” în

valoarea de 310 194 de leva pentru reparații de clădiri.

o Cu proiect în valoarea de 34 318 de leva pe Programul GTZ municipalitatea

Silistra au facut marcaj pe traseu de ciclism pe-a lungul fluviului Dunărea și a

stabilit traseul de ciclism transfrontaliere.

o Proiectul „Memorie istorice” al municipalitatea Silistra în valoarea de 9 000

de leva pe Fondul național „Cultura” , FRM și SDC au completat golul documental

240

în memoria istorică din perioadă 1878 - 1940, legată de sistemul judeciar,

cadastru, registre civile, istoria, viata cultură și etc.

Aproape 9 milioane de leva au fost utilizate în regiunea Silistra pe Programul de

dezvoltare a regiunile rurale.

Programul este implementat în Bulgaria pentru perioadă de programare 2007 –

2013. Acesta are ca scop dezvoltarea agriculturii competitive și inovație în

silvicultura, industria alimentară, protecția resurselor naturale și mediul

înconjurător, precum și pentru promovarea oportunitățile de angajare și

îmbunătățirea calității de viață în zonele rurale.

Regiunea Silistra se încadrează în cea mai mare parte în mediul rural.

Măsurile pentru sprijin financiar din cadrul programului sunt grupate în 4 axe

prioritare, după cum urmează:

241

o Axa 1: “Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricole și forestiere” –

37% din bugetul al Programul de dezvoltare a regiunile rurale;

o Axa 2: “Îmbunătățirea mediului înconjurător și natura” – 24% din bugetul;

o Axa 3: “Callitatea vieții ăn zonele rurale și diversificarea economiei rurale” –

27% din bugetul;

o Axa 4: “LEADER” (din franceză: « Legaturi între acțiuni pentru dezvoltarea

economiei în regiunile rurale») – 2,5% din bugetul.

Candidatele admisibile pe pragramul sunt:

o Producatori/fermieri agricole;

o Proprietarii de păduri și asociațiile lor, cooperative de păduri; ocol silvic de

stat; întreprinderi micro, care prelucra produse se păduri; parcuri nașionale și alte;

o Oraganizații de producători recunoscute;

o Întreprinderi din industria alimentară;

o Întreprinderi din domenii, diferite de agricultură, care lucrează în mediul

rural;

o Municipalitățile din regiunile rurale;

o ONG-urile și case de cultură;

o Instituțiile religioase registrate oficial;

o Grupuri locale de inițiativă.

Conform datelor de pe site-urile municipiului Silistra urmãtoarele proiecte sunt

realizate pe parcursul perioadei de programare:

beneficiar proiect valoarea Locație

Comuna

Glavinița

Reparatie pe str.

Silistra

300 000 Leva Glavinița

Comuna

Glavinița

Reparatie pe str.

Ком

60 000 Leva Glavinița

Comuna

Glavinița

Reconstrucțiea

rețelei de drumuri

comunale

4 800 000 Leva Glavinița

242

Comuna

Tutrakan

Reparații capitale

la muzeul

etnografic și

reabilitarea Parcul

,,Dunãrii,, Partea

a II-cu zone de

parc adiacente

1 524 244 Leva Tutrakan

Comuna Glavinita a realizat proiectul "Îmbunãtãțirea mediului de viațã din jurul

locurilor de rezevare barci de pescuit pe Dunãre, în" pescuit " în valoare de 320 000

de leva

Începând din octombrie 2013, in procesul de aprobare sunt urmãtoarele proiecte:

Beneficiari proiect valoarea

estimata

locație

Comuna

Trutakan

Reabilitarea

drumurilor

comunale și

reconstrucție a

rețelei de

alimentare cu

apã S.Belica

5 866 581 leva s. Belica

Comuna

Glavinița

Reconstrucție

centrala și

reconstrucția de

trotuare de-a

lungul strãzilor

"Vitosha" și

"Oboriste"

1 900 000 leva Glavinița

Comuna Reconstrucția 258 000 leva S. Dichevo

243

Glavinița conducta

centralã de apã

Comuna

Glavinița

Reconstrucția

conducta

centralã de apã

2 517 000 leva s.Sukhudol

Comuna

Glavinița

Reconstrucție de

baraj

impermeabil și

construcția de

centre in caz de

incendii

296 000 leva S. Sokol

Comuna

Glavinița

Punerea în

aplicare a

mãsurilor de

eficiențã

energeticã în

centrul comunei

Glavinița

Glavinița

Comuna

Glavinița

Punerea în

aplicare a mãsuri

de eficiențã

energeticã

Gradinita

Zafirovo

S. Zafirovo

Subventii de la Fondul European de Garantare Agricolã și FEADR pentru perioada

2008 - 2012 in regiunea Silistra sunt:

Beneficiari Locație Subventii de BGN

ZK AIDEMIR SILISTRA 114,589.18

244

Kaladan Ltd SILISTRA 46,061.23

FRAȚII Kostadin Ltd. SILISTRA 88,343.60

ZKHG.l.Karazhata SILISTRA 74,689.99

ZK Casimir 93 SILISTRA 253,903.50

ZK ZLATNO ZURNO SILISTRA 917,305.96

Agro - Nikolovi Ltd. SILISTRA 119,924.66

Dobrudjanska teren SILISTRA 228,080.41

Agra-2000 SRL SILISTRA 385,690.79

AGROSPEKTAR Ltd SILISTRA 173,361.96

ZK NIVA – 93 SILISTRA 807,530.49

ЗК Плодородие-93 SILISTRA 286,889.19

ZK SILVER SILISTRA 242,277.73

Unitatea agricolã de cooperare ALFATAR 34,248.71

Alpha School Board – VIT ALFATAR 769.82

Eco Tour EOOD SILISTRA 2,595.33

Samuel-2005 ALFATAR 112,107.22

Cooperativa Agricolã Progresul ALFATAR 236,423.86

ZKSvetlina -8 ALFATAR 129,951.70

ZK Light ALFATAR 67,772.77

Agro -93 Ltd. GLAVINIȚA 45,269.66

ZK azur-94 GLAVINIȚA 79,600.45

ZKPU Triumph GLAVINIȚA 305,385.53

ZKDobruzha-94 GLAVINIȚA 101,964.99

ZK AYVAT-93 GLAVINIȚA 247,582.54

Agrovin EOOD SILISTRA 165,640.76

ZK Kosara - 92 GLAVINIȚA 85,226.96

ZK DUNAV 93 GLAVINIȚA 545,180.29

ZK UNITATEA GLAVINIȚA 37,163.87

economia vânatului Karakuz D DULOVO 123,866.85

245

ZKPU Clover-92 DULOVO 182,069.22

ZKPU Clover-92 DULOVO 246,700.54

Bimeks KOMERS Ltd DULOVO 43,200.76

Viva Agroteks EOOD SILISTRA 506.61

Elitagro Ltd. DULOVO 290,002.01

ZK Plug de aur DULOVO 30,931.54

Demeter - 2003 DULOVO 61,951.09

ZK Okorsh 92 DULOVO 14,510.63

PKStefan Karaca DULOVO 2,125.51

Boom 94 DULOVO 35,996.90

ZK DOL rãu - 94 DULOVO 348,486.78

ZK Hawk 2000 DULOVO 106,451.22

SC Gap DULOVO 28,772.09

Flame EOOD KAINARDJA 4,757.63

OKPO snop -95 KAINARDJA 169,058.61

Zhenya-95 SRL SILISTRA 229,378.36

RPK viitor SITOVO 311.33

Ltd. SITOVO SITOVO 117,432.24

Geran EOOD SILISTRA 7,647.31

SD Petrushevi Si SIE SILISTRA 22,313.60

Nikola Slatinski EOOD SITOVO 466,621.69

Rangali EOOD SILISTRA 8,346.37

Massive Ltd SITOVO 33,427.30

ZK16 decembrie SITOVO 575,396.01

ZK MIR-93 SITOVO 208,441.39

ТERME LTD SILISTRA 8,074.67

MANEKS Agro Ltd SILISTRA 178,967.93

Ocean -01 SILISTRA 5,688.78

Monte Ltd SILISTRA 323,003.76

246

Agroinvest-HV Ltd. SILISTRA 169,446.20

Berbec -14 Ltd SILISTRA 231,034.26

Favorit - K Ltd SILISTRA 7,902.03

Euro 2002 Ltd SILISTRA 8,144.18

Kalateia Ltd SILISTRA 48,566.88

Agrokod Ltd SILISTRA 83,554.79

Negri Ltd SILISTRA 21,209.81

Tempo-97 SILISTRA 47,799.89

Ltd. Sibiel SILISTRA 32,393.52

Ekoprodukt Ltd SILISTRA 543,970.22

Aymeks 00D SILISTRA 154,534.13

FRUTIKO Ltd SILISTRA 3,067.98

Soiurile semințe Inc SILISTRA 8,717.13

PRIMA MAYAD SILISTRA 36,694.04

GEOVAN Ltd SILISTRA 13,211.55

FIDIS EOOD SILISTRA 22,922.10

PIAȚA GREEN AD SILISTRA 232,241.62

Green Market Invest AD SILISTRA 7,429.38

GRP Dobrogea SILISTRA 16,520.10

Agrobiotrea Ltd SILISTRA 85,315.64

Hristo Kolev-starshi EOOD SILISTRA 40,213.57

Jorge-79 EOOD SILISTRA 137,671.28

BP Cedar SILISTRA 709,972.84

Agroles 2001 EOOD SILISTRA 26,677.83

RENARE Ltd SILISTRA 310,233.73

ZK Sunrise 92 TUTRAKAN 828,362.39

ZK Progress TUTRAKAN 360,267.89

ZK Dunãrii TUTRAKAN 244,752.93

ZK Tsarev dol TUTRAKAN 683,414.92

247

CITY Lapte - 2000 EOOD SITOVO 41,922.20

Vechi Kroun EOOD TUTRAKAN 517,431.48

Milbol TUTRAKAN 4,927.44

ZK Hristo Botev -92 TUTRAKAN 636,389.65

Aur Tracia Ltd TUTRAKAN 86,156.17

RADBAN Ltd TUTRAKAN 106,408.46

Chris EOOD TUTRAKAN 24,648.55

Agropreciz EOOD TUTRAKAN 56.60

Agropreciz TUTRAKAN 74,950.37

ZK Dobrogea 93 SILISTRA 44,332.70

ZK Lambrinovo SILISTRA 178,672.54

ZK ACORD SILISTRA 580,411.10

ZK Tsenovych SILISTRA 84,037.23

Traian LTD GLAVINIȚA 152,640.40

CA Gen. Attila Zafirov GLAVINIȚA 537,402.80

Iris Ltd. GLAVINIȚA 14,921.02

Zori-AD GLAVINIȚA 4,517.06

ZK-Future-93 GLAVINIȚA 13,248.08

Dobrudjanski fructe Ltd GLAVINIȚA 26,193.86

ZK FALCON - 92 GLAVINIȚA 258,816.79

ZK Pãmânt GLAVINIȚA 337,837.04

Chernogor Agro Ltd SILISTRA 1,048,340.36

Agrostart-Penevi LTD SILISTRA 29,951.35

Nova -3 ЕООD SILISTRA 919.82

Cooperativa River -Tabak SILISTRA 20,003.04

Pãdure bulgar Ltd TUTRAKAN 4,341.58

Organic Land Corporation Ltd. SILISTRA 894,599.00

Agrohelios 2007 Ltd ALFATAR 140,415.65

Balanta-64 SRL ALFATAR 64,429.47

248

DESPINA eneva Ltd SITOVO 15,161.58

Dvs Zhi En Nikolovi Ltd SILISTRA 1,474.56

COMUNA KARDNAIDJA KAINARDJA 1,015,833.00

COMUNA GLAVINIȚA GLAVINIȚA 864.31

DE STAT SILVICULTURA –

TUTRAKAN TUTRAKAN 1,773.80

MOTANUL – S. SITOVO SITOVO 13,970.05

COMUNA TRUTAKAN TUTRAKAN 852,602.78

De stat Silviculturã-Silistra SILISTRA 17,661.71

Frații Pepech Ltd DULOVO 283.03

COMUNA ALFATAR ALFATAR 623,083.00

AGROGRUP-008 Ltd DULOVO 43,084.72

Elisainvest Ltd DULOVO 19,457.89

Interfrukt P Ltd TUTRAKAN 3,249.11

AYKAR AGRO DULOVO 3,257.60

Evrozemedelie 1 Ltd SILISTRA 498,148.34

Stația Experimentalã de

Agriculturã și caise SILISTRA 9,891.69

Evroinvest BG KAINARDJA 9,776.07

AMON Ltd TUTRAKAN 47,051.15

AMON RA Ltd TUTRAKAN 25,146.67

AGROPROTEIN-IRI Ltd SITOVO 3,014.20

AGROTRON - Paskov Ltd SILISTRA 1,840,053.00

Frații Donkey Ltd DULOVO 217,491.00

NIKI -04 Ltd GLAVINIŢA 1,166.06

Agro Ltd SILISTRA 908.51

GROMARKET Ltd ALFATAR 8,776.57

Agrostaff Ltd SILISTRA 3,970.83

Rowan 2010 Ltd TUTRAKAN 17,609.74

249

ET "" EROS-COMERCIALE EROL

KARA "" TUTRAKAN 11,333.77

"" Slavianka "" TUTRAKAN 4,623.01

Ltd"" Ekofrut '" TUTRAKAN 12,184.37

AGROSAR Ltd DULOVO 34,182.10

Arica Commerce "Ltd TUTRAKAN 2,589.84

SKY ENERGY LTD SILISTRA 172.65

Asociația de tutun TUTRAKAN 54,948.08

Asociația de tutun TUTRAKAN 55,400.92

NEW LIGHT 2008 srl SILISTRA 51.04

NEW LIGHT 2008 SILISTRA 93.30

MERCURY 09EOOD SILISTRA 141.51

SIRIUS 08 SRL SILISTRA 50.04

SIRIUS 08 SILISTRA 91.47

Asociația de tutun GLAVINITA 304,143.09

BONNIE-AGRO-2010EOOD DULOVO 27,072.68

NS Rodolyubie- 2006 SILISTRA 26,285.61

Crescãtori de ONG-uri S. B TUTRAKAN 25,575.79

BAZA NOVA 87 SILISTRA 10,220.28

MILLENIUM 08 Ltd ТUTRAKAN 797.93

AYGRUP Ltd ТUTRAKAN 533.22

Grupul de Inițiativã Pescuit Grupul

de Acțiune Localã Ltd» ТUTRAKAN 176,024.70

SILISTRA SILISTRA 262,091.99

Chernogor Agro Ltd SILISTRA 1,048,340.36

Hristo Kolev senior Ltd. SILISTRA 40 217.57

Jorge 79 Ltd

Frutikom Ltd SILISTRA 3067.98

FIDIS Ltd SILISTRA 22 922

250

Atanasovi Favorit & Co SILISTRA 412,182

Favorite K SILISTRA 7 902

VH Alfabet ALFATAR 769.82

Terme Ltd SILISTRA 8 074

Tempo 97 SILISTRA 47 799.89

DRAȚYA TUTRAKAN 584 774

SD Rumi 5 Roussev Ralichkova &

Co SILISTRA 108 562

SD favorit Atanasov & Co SILISTRA 412 182

Districtul Silistra este printre districtele, care se încadreazã sub incidenţa

Programului de Cooperare Transfrontalierã România-Bulgaria 2007-2013.

Proiectele care au fost prezentate de cãtre partenerul principal din Silistra 9, 7,

dintre ele au fost selectate pentru implementare. Acestea sunt în valoare de 2746 €

641.17.

Partener Lider Numele

proiectului

Scopul bugetul

total

Municipiul

Silistra

Acces curat în

zona de

frontierã

Cãlãra?i - Silistra

Studiile legate de punerea

în aplicare a energiei din

surse regenerabile în

cadrul sistemelor de

transport, a proiecta un dig

plutitor pentru

infrastructura publicã

pentru transportul fluvial

curat; Proiectare nave

ponton electrice;

proiectare de

269 320

euro

251

infrastructura publicã

pentru transportul fluvial

curat de SRE; proiectarea

de lucrãri hidraulice pentru

turbine eoliene specifice,

sisteme fotovoltaice,

achizi?ionarea de un taxi

pe apã care face legãtura

intre Cãlãra?i si Silistra ?i

de construc?ie a instala?iei

ponton în zona de grãdinã

a Dunãrii.

Municipiul

Silistra

Dezvoltarea

infrastructurii

rutiere în zona

de frontierã

Roseti, Judeţeul

Cãlãraşi - Silistra

Repararea tronson de drum

timp SLS 1081 intersecþie II

-. 71- cu drum Sratsimir- I-

7 - cu Bamboo de la km 0

+000 la km 10 + 620, cu o

lungime de 10,620 de

metri.

2 890 053.66

еuro

Comuna

Kainardja

Cooperarea

transfrontalierã

între

administraţia

publicã comuna

Lipniţa, România

şi Kainardja

Bulgaria

Scopul este de a

îmbunãtãţii cooperarea

dintre administraţiile

publice şi municipalitãţi

Kainardja, Lipniţa pentru

coeziunea comunitãţilor şi

îmbunãtãţirea serviciilor

locale

45 547,88

еuro

Asociaţia pentru

Cooperare

Parteneriat

pentru

Stimularea acestui

parteneriat între

78 320,47

еuro

252

Transfrontalierã

şi Dezvoltare

"Dobrogea

Dunãrii" - Silistra

promovarea

cooperãrii în

regiunea Silistra

- Calarasi

organiza?iile societã?ii

civile din regiunea de

frontierã de Silistra -

Calarasi pentru a lucra

pentru o dezvoltare

durabilã

Centrul

comunitar

"Nikola

Vaptsarov" -.

Gr. Tutrakan

Aurul verde al

Dunãrii

Pentru a îmbunãtãţi gradul

de conştientizare cu privire

la protecţia mediului şi

dezvoltarea durabilã în

regiunea Silistra si Calarasi

604 193,59

еuro

EuroIntegra -

Silistra

ICT - o forţã

pentru schimbare

în educaţie

Pentru a promova

integrarea ICT în educaţie

şi practicã în fiecare

şcoalã de zi ca principal

factor de schimbare

1 382 412,86

еuro

Alianţa pentru

Iniţiative civile

şi Regionale -

Silistra

O regiune de

graniţã - o

destinaţie

europeanã

Obiective:

1) consolidarea cooperãrii

transfrontaliere şi crearea

de re?ele în domeniul

turismului alternativ;

2) dezvoltarea şi

comercializarea de produse

turistice comune din

regiunea Silistra - Calarasi;

3) îmbunãtãţirea imaginii

regiunii Silistra - Calarasi

ca o destinaţie comunã

pentru turism alternativ

bazat pe avantajele locale

223 650,03

еuro

253

Comuna Glaviniţa

Moda din secolul

al-19-lea

Dezvoltarea unei mai bune

coeziuni sociale prin

înţelegere culturalã.

Crearea de parteneriate

între şcoli din mediul rural

din regiune CBC

211 999.74

еuro

Asociaţia pentru

Cooperare

Transfrontalierã

şi Dezvoltare

"Dobrogea

Dunãrii" - Silistra

ERIC: eforturile

globale de

protecţie a

mediului în zona

de frontierã

Silistra - Calarasi

O mai bunã protecţie a

resurselor naturale, prin o

mai bunã monitorizare,

promovarea cooperãrii şi

conştientizare în regiunea

Silistra - Calarasi. Crearea

de structuri

transfrontaliere ?i crearea

de reţele între agenţii,

instituţii şi agenţi

economici pentru a

îmbunãtãţi cooperarea în

managementul de mediu;

Promovarea gestionãrii în

comun de conservare;

Crearea unui Centru

regional de informare

(ERIC)

200 516.60

euro

Programul de Cooperare Transfrontalierã România - Bulgaria în regiune a

implementat sau are în proces de implementare mai multe proiecte în care

organizaţiile sunt parteneri din Silistra. Printre cele mai de succes sunt:

254

• MedPlaNet mai important partener Institutul National de Cercetare-

Dezvoltare - Bucureşti şi partenerii bulgari Alianţei pentru Iniţiative Civile şi

regionale - Silistra şi "New Age" - Alfatar

• FoodNet - Cooperarea pentru dezvoltare socio-economicã durabilã a regiunii

Valcelele- Sitovo-Isperih prin promovarea creãrii de reţele între autoritãţile,

agro-business şi institute de cercetare. Liderul de proiect este municipalitate

Valcelele şi partenerii bulgari sunt municipiile Sitovo şi Isperih

• Dezvoltarea afacerilor in zonã transfrontaliera Traian-Kainardja printr-o

infrastructurã comunã de afaceri - piata agro-alimentar. Partener principal

este municipiu Traian,Bulgaria şi partener judeţul Cãlãraşi

Judeţul Călăraşi

"Reabilitarea DJ 301 Funda-treaz, km 13 +000 - km 36 + 578"

Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013,

Axa prioritarã 2 - "Îmbunãtãţirea transportului regional şi local", Domeniul major

de intervenţie 2.1 "reabilitare de drumuri judeţene şi modernizarea, strãzilor

oraşului, inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centurã"

Beneficiar: Consiliul Judetean Calarasi

Scopul proiectului • dezvoltarea economicã şi socială a

comunitãţilor în zona proiectului şi în

zonele adiacente

• creşterea investiţiilor în

îmbunãtãţirea siguranţei rutiere şi fluidizarea

traficului

Costul proiectului 25 775 052,80 леи

Finanţarea • 17 980 177,96 lei FEDR;

255

• 2 369 566,33 lei de la bugetul de stat;

• restul - bugetul privat

"Îmbunãtãţirea accesului la reţeaua europeanã de transport rutier TEN - T 7, în

judeţul Cãlãraşi, prin reabilitarea şi modernizarea DJ 201 b, km 19 +000 - km 39

+ 950 dintre Judetul Ialomita - Valea Argovei şi DJ 303, km 26 + 294 - km 48 +

278 intre Valea Argovei -. Manastirea "

Beneficiar: Consiliul Judetean Calarasi

Scopul proiectului Obiectivul general al proiectului este de a

îmbunãtãţi accesibilitatea regionalã şi

mobilitatea persoanelor, facilitãrii circulaţiei

de bunuri şi servicii, stimularea dezvoltãrii

economice durabile în contextul creãrii unui

mediu favorabil pentru atragerea investiţiilor

la nivel local şi crearea de noi locuri de

muncã.

Costul proiectului 46 816 471,07 lei

Finanţarea • 32 669 633,26 lei FEDR;

• 4 304 728,89 lei de la bugetul de stat;

794 000 finanţare lei Consiliul Judeţean

Cãlãraşi;

• 9 048 108,92 RON TVA.

"Reabilitarea skrazhniya DJ303 Kalaritsi - Valea Argovei, km 0 +000 - km 26 + 294"

Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013,

Axa prioritarã 2 - "Îmbunãtãţirea transportului regional şi local", Domeniul major

256

de intervenţie 2.1 "reabilitare de drumuri judeţene şi modernizare a, strãzile

oraşului, inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centurã "

Beneficiar: Consiliul Judetean Calarasi

Scopul proiectului Obiectivul general al proiectului este de a

îmbunãtãţi accesibilitatea regionalã şi

mobilitate stimularea dezvoltãrii economice

locale

Costul proiectului 57 879 871,40 lei

Finanţarea • 40 384 257,59 lei FEDR;

• 5 320 744,41 de la bugetul de stat;

• 982 000,99 finanţarea lei Consiliul

Judeţean Cãlãraşi;

• 11 192 868,41 RON TVA.

„Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatoriul Spitalului de Urgenţã din

judeţul Cãlãraşi "

Beneficiar: Consiliul Judetean Calarasi

Scopul proiectului Obiectivul general este de a îmbunãtãţi

calitatea infrastructurii de sãnãtate în judeţul

Cãlãraşi.

Costul proiectului 20 599 631,52 lei

Finanţarea • 14 809 448,38 lei de la FEDR;

• 1 841 748,62 finanţarea lei Consiliul

Judeţean Cãlãraşi;

• 3 948 434,52 RON TVA.

"Extinderea şi reabilitarea apa si canalizare in judetul Calarasi"

257

Programul Operaţional Mediu 2007-2013

Beneficiar: Consiliul Judetean Calarasi

Scopul proiectului Extinderea şi reabilitarea de apã şi canalizare

în judeţul Cãlãraşi

Costul proiectului 440 395.303 lei

"Managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Cãlãraşi"

Programul Operaţional Mediu 2007-2013

Beneficiar: Consiliul Judetean Calarasi

Scopul proiectului Constructii de depozite de deşeuri pentru

deşeuri municipale solide.

Costul proiectului 140.729.770 lei

"Reducerea decalajelor -infrastructurã şi servicii de afaceri integrate în

regiunea Silistra - Calarasi"

OCAC "UNITED EXPERTS"

noiembrie 2013

Conţinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziţia oficialã

a Uniunii Europene