INFECŢIILE NOSOCOMIALE

EPIDEMIOLOGIE CURS 2

Termeni utilizaţi

• infecţie intraspitalicească (în spital)

• infecţie interioară (în instituţie)

• infecţie iatrogenă (prin act medical)

• infecţia nosocomială * = nosokomeion (Gr.: nosos = boală), komeo = a avea grijă)

* nosocomialitatea include iatrogenia!

• infecţie asociată îngrijirilor medicale (IAIM)

Infectiile nosocomiale -definitie

• Patologia infecţioasă câştigată de o persoană în urma suportării asistenţei medicale, în cursul spitalizării sau în condiţii de ambulator, patologie care nu este în incubaţie sau manifestă în momentul respectiv

• Infecţiile câştigate de personalul medico-sanitar în urma acordării asistenţei medicale

• infecţiile câştigate de nou-născut în urma trecerii prin canalul genital matern.

NU SUNT IN:

• Infecţiile transmise transplacentar: sifilisul congenital, rubeola congenitală, toxoplasmoza, infecţia cu CMV

• Extinderea infecţiei prezente în momentul internării: varicela în evoluţie

• Complicaţia unei infecţii prezente la internare: encefalita rujeolică la un pacient internat cu rujeolă.

INFECŢIILE ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE

– manifestări localizate sau sistemice care apar ca urmare a prezentei unui agent infectios sau factorilor de agresiune (toxine) produse de acesta.

– Este necesara demonstrarea faptului ca infectia nu a fost prezenta sau in incubatie la momentul prezentarii in serviciul de asistenta medicala.

1

Nu sunt infectii

Colonizarea - prezenta de microorganisme pe piele, mucoase, plagi deschise, excretii sau secretii care nu demonstreaza prezenta de semne clinice sau simptome

Inflamatia - raspunsul tisular la agresiune sau stimul neinfectios (chimic)

Infecţii asociate ingrijirilor medicale

• ECDC estimeaza ca 4 131 000 pacienti sunt afectati anual de aprox. 4 544 100 episoade de IAIM in Europa.

• Se estimează că anual circa 50 000 de decese ar fi atribuibile acestor infecţii în ţările UE.

• Un pacient din 10 internaţi într-un spital din UE face o astfel de infecţie.

• Rezistenţa antimicrobiană şi IAAM constituie o problemă majoră în epidemiologia bolilor infecţioase din UE, cu perspective deprimante în viitor.

• In foarte multe servicii medicale, de la spitale la serviciile de ingrijire in ambulator sau de lunga durata infectiile asociate ingrijirilor medicale sunt necunoscute /”ascunse” o problema pe care nici un sistem sau institutie medicala nu a rezolvat-o.

• Supravegherea IAIM este complexa si necesita criterii standardizate, metode diagnostice si expertiza interpretarii rezultatelor.

IMPORTANŢA INFECŢIILOR NOSOCOMIALE

medicală / clinică (individuală)

epidemiologică (populaţională)

economico-socială

2

Epidemiologia IN

Factorii etiologici (determinanţi, cauzali)

Microorganisme patogene sau oportuniste

Factorii epidemiologici principali (primari, obligatorii)

Izvorul / rezervorul de infecţie

Căile de transmitere ale agentului infecţios

Receptivitatea colectivă

Factorii epidemiologici secundari (de mediu)

Naturali

Economico-sociali

Biologici

Modul de manifestare populaţională a IN

Prevenirea şi combaterea IN

Factorii epidemiologici primari

3

Factor causal infectios

Izvor de Infectie Mod de transmitere Organism receptiv

Cale de eliminare

Poarta de intrare

Etiologia infecţiilor nosocomiale

• Microorganisme, de origine umană şi extraumană

– Patogene

– Potenţial patogene

Bacterii

Virusuri

Fungi

Paraziţi

După sursa de agent cauzal infecţios

• IN endogene ← microorganisme proprii din:

• flora gastrointestinală

• cutanată

• respiratorie

în condiţii de rezistenţă scăzută a organismului la infecţii

• IN exogene ← microorganisme externe, provenind:

de la personalul de îngrijire

de la un alt pacient

aparţinători (purtători sau colonizaţi cu microorganisme oportuniste)

din mediul spitalicesc

din alimente

din medicamente (soluţii perfuzabile)

de pe instrumentar medical (seringi, ace, catetere ş.a.)

4

Alte rezervoare de infecţie şi căi posibile de transmitere

• apa: de spălat, din vaze de flori, din aparatura medico-chirurgicală

• aerul: consecinţa prezenţei umane

– provenienţă cutanată sau rinofaringiană;

– contaminarea aerului proporţională cu densitatea, caracteristicile şi durata prezenţei umane;

• Medicamente contaminate

• lenjerie

• Deşeuri

• Materiale medicale

Agitaţia creată de către personalul medical în cursul activităţii permite menţinerea germenilor în suspensie, cu posibilitatea sedimentării ulterioare a particulelor purtătoare, care se regăsesc pe sol şi pe suprafeţe; Enterococi vancomicinorezistenti

5

Transmiterea

Mana murdara

Sange

Vectori Animati

Instrumentar

Elemente de medi

Apa

Aer

Obiecte

Receptivitate/susceptibilitate

Depinde de:

Rezistenţa antiinfecţioasă individuală

- specifică: imunitatea

- nespecifică (ex. integritatea morfologică şi funcţională a tegumentelor şi mucoaselor)

Toate condiţiile de imunosupresie tranzitorie sau de durată:

– Boli cronice

– Infecţia cu HIV

– Imunosupresie indusă la transplantaţi

– Politraumatizaţi

– Stări critice cu susţinere prelungită

Imunosupresia de vârstă înaintată sau imaturitatea imunologică la nou-născut

Clase de risc pentru IN dupa susceptibilitatea persoanei asistate si tipul de interventie

Nivel de risc Particularitatile pacientilor Caracteristicile interventiei

REDUS Imunocompetenti

Fara patologie asociata

Neinvaziva

Fara expunere la produse biologice

MEDIU Infectii preexistente

Factori de risc individuali: varsta, boli asociate

Proceduri invazive: cateter venos periferic, sonda urinara

Expunere la produse biologice

CRESCUT Imunodeficienta

Factori de risc: politraumatizaţi, transplantati

Interventii chirurgicale

Proceduri invazive- cateter venos central

Intubare traheala

6

Factorii epidemiologici secundari- economico – sociali

• acte medicale (intervenţii) invazive diagnostice sau terapeutice (transplant de organ, implante, cateterisme)

• utilizarea frecventă a chimioterapiei antiinfecţioase

• durata mare de spitalizare

• spitale monopavilionare, circuite nefuncţionale

• personal numeros şi nivelul de pregătire profesională

• lipsuri materiale: dezinfectante, materiale sanitare, materiale de unică folosinţă.

Riscul de apariţie al IN după tipul de serviciu medical

• ATI • Pediatrie • Maternitate • Chirurgie •

Particularităţi actuale ale IN

Etiologie: agenţi antiinfecţioşi – selectarea tulpinilor rezistente şi multirezistente

– S. aureus meticilino-rezistent

– Enterococii rezistenţi la Vancomicină

– P. aeruginosa, Klebsiella şi Enterobacter, cu rezistenţă la quinolone şi cefalosporine.

Transmitere: intervenţii parenterale / chirurgicale

Receptivitate: pacienţi cu imunosupresii:

– tratamente, transplante, grefe

– pandemia SIDA

SUPRAVEGHEREA

definiţie: culegerea sistematică de date referitoare la o stare de sănătate, prelucrarea, analiza, interpretarea şi arhivarea datelor, comunicarea rezultatelor către cei care le-au furnizat şi către cei implicaţi în rezolvarea problemei de sănătate supravegheată.

scop: depistarea precoce a potenţialului de îmbolnăvire sau a îmbolnăvirii, prevenirea, combaterea.

7

conţinut: informare descriptivă, tendinţe de evoluţie, indicatori de sănătate, retroinformare.

principii de etică şi deontologie medicală.

Sistemul de supraveghere

Definiţia „informaţie pentru acţiune”:

culegere a informaţiilor

prelucrare şi păstrarea datelor

luarea deciziilor consecutive

difuzarea rezultatelor şi concluziilor

trebuie să satisfacă necesităţile de ordin

epidemiologic

clinic

managerial

Supravegherea IAIM

• Dificilă

• Probleme:

• standardizare

• complianţa raportării.

• Laborioasă, deoarece necesită:

• culegere de date privind factorii de risc

• implicarea clinicienilor, a personalului de control a infecţiilor şi a microbiologilor

• orientare asupra unor populaţii cu risc crescut specific

8

Obiectivele supravegherii IAIM

• scăderea frecvenţei IN

• evaluarea nivelului frecvenţei aşteptate de cazuri

• identificarea izbucnirilor epidemice de IN

• adoptarea de către personalul medical a practicilor profilactice adecvate

• comparaţii între unităţi medicale pe baza frecvenţei IN

• evaluarea eficienţei măsurilor de control

Indicatori de frecventa a IAIM

• Valori absolute (numar) – mai putin relevante

• Indicatori epidemiologici:

– Incidenta bruta= numar de infectii/ 100 internari sau externari. Poate fi raportare situs specifica, de exemplu, incidenta infectiilor urinare

– Rate ajustate (se raporteaza ca densitate a incidentei sau incidenta cumulativa: infectii raportate la pacienti-zile sau la numar de proceduri=numar de infectii/1000 pacienti – zile)

– Rate ajustate la factorul de risc – ajustare la factorii de risc medical (ventilatie mecanica, cateter venos central)

Rata ajustata la factorul de risc = Numar infectii/ Σ numar de zile in care factorul de risc este prezent la fiecare pacient

E.g. Numar pneumonii asociate ventilatiei mecanice / Σ numar de pacienti-zile pe ventilatie asistata

15 tipuri de infectii asociate ingrijirilor medicale

1. Infectii de tract urinar 2. Pneumonii 3. Infecţii de tip bacteriemic/sepsis (bloodstream infections) 4. Infecţii de plagă chirurgicală 5. Infectii articulare si osoase 6. Infectii ale SNC7. Infectii cardiovasculare (endocardita, mediastinita)

9

8. Infecţiile cavităţii bucale (stomatită, glosită, parodontită) 9. Sinuzitele 10. Infectii ORL, ale cavitatii bucale si ochiului 11. Infectii gastrointestinale 12. Infectii de tract respirator inferior13. Infectii ale tractului genital14. Infectii ale pielii si tesuturilor moi 15. Infectia sistemica

TIPURI DE INFECŢII NOSOCOMIALE

Infecţii de tract urinar

Infecţii de tract respirator inferior

Infecţii de plagă chirurgicală

Bacteriemia şi sepsisul

INFECŢII DE TRACT URINAR ITU

- Cel mai frecvent tip de infecţie în servicii de îngrijire de scurtă şi lungă durată

- >40% din totalul infecţiilor nosocomiale

- Definiţie ITU – uroculturi cantitative pozitive > 105 germeni/ml cu sau fără simptomatologie (febră, disurie, jenă suprapubiană).

- ITU asociate cateterizării:

asimptomatice -2/3 din cazuri

Simptomatice: pielonefrite, cistite

cu bacteriemie documentată

prin hemoculturi pozitive 2-4%

Indice de fatalitate <1%

10

Factori de risc extrinseci şi intrinseci

• ITU sunt asociate cateterelor (80%) sau altor instrumentări genito-urinare (5-10%)

• Riscul creşte cu:

durata cateterizării (50% la 7-10 zile de cateterizare)

este dublu la femei faţă de bărbaţi

vârsta

riscul de bacteriemie şi deces creşte cu vârsta

ETIOLOGIE Bacili gram negativi proveniţi din flora endogenă a pacientului dar şi exogenă (mediul spitalicesc)

Flora endogenă Flora exogenă

E. coli Serratia marcescens

Enterococ Pseudomonas aeruginosa

Proteus mirabilis Pseudomonas cepacia

Klebsiella Providencia stuartii

Enterobacter Morganella morganii

Candida albicans Stafilococi coag neg

11

MECANISME PATOGENETICE

Inoculare directă vezicală la inserţia cateterului

Legătură directă cu exteriorul prin intermediul cateterului (extra şi intraluminal)

Cateterul lezează stratul glucozaminoglicanic al vezicii şi diminuă apărarea locală nespecifică

Reziduul urinar favorizează creşterea bacteriană

Colonizare rară pe cale hematogenă

Biofilmul format în lumenul cateterului protejează bacteriile de efectul antibioticelor, favorabil dezvoltării de P. aeruginosa şi Proteus

PROFILAXIE

• Evitarea sau limitarea cateterizărilor, inclusiv a celor de tip condom

• Scurtarea duratei, intermitenţa

• Respectarea tehnicii aseptice şi introducere atraumatică cu lubrifiant steril

• Sistem de drenaj închis

• Schimbarea sistemului în caz de disfuncţionalităţi sau bacteriurie

• Igiena locală adecvată

• Alte măsuri:

– Hidratare

– Igiena perineală

– Punga colectoare sub nivelul vezicii

• Tipuri de catetere

– Plastic- de utilizat pe termen scurt, iritant

– Latex acoperit cu silicon sau teflon - permite cateterizare de 3 săptămâni dar se poate obstrua

– Latex acoperit cu hidrogel şi silicon - permite cateterizare de peste 3 săptămâni

12

ALTE INOVAŢII TEHNICE

• Catetere impregnate cu antibiotice- reduc aderarea uropatogenilor (nitrofurantoin)

• Catetere impregnate cu hidrogel sau oxid de argint - rezultate bune pentru coci şi Candida spp. de provenienţă extraluminală

• Valve antireflux

• Irigaţii cu antiseptice ale vezicii urinare.

INFECŢII ALE TRACTULUI RESPIRATOR INFERIOR. PNEUMONIA NOSOCOMIALĂ

Definiţie: infecţie a parenchimului pulmonar care nu este prezentă şi nici în incubaţie la internare şi se manifestă prin tuse, spută purulentă, febră >380 C, modificări clinice şi radiografice compatibile cu diagnosticul de pneumonie

• La nou născuţi este suficient dg. radiografic

• Pe locul II ca frecvenţă între infecţiile nosocomiale - 18%

• Prima cauză de deces în rândul IN: 30-60%

• Etiologia plurimicrobiană în 30-40% - domină gram-negativii

ETIOLOGIA

Pneumonia precoce Pneumonia tardivă

Sensibilitate Prezentă la antibiotice Tulpini multirezistente

Etiologie • S. pneumoniae• H. influenzae• M. catharralis• Anaerobi

• Bacili gram negativi - 60%:

Klebsiella, Acinetobacter,Ps. aeruginosa

• Staphylococcus aureus 20-40%

• Anaerobi 10-30%• Fungi, protozoare 1%:

Aspergillus, Pneumocystis

• Virus gripal• VRS

Prognostic Mai puţin severMortalitate minimă

Mortalitate >

13

FACTORII DE RISC

INTRINSECI EXTRINSECI

Boli severe Condiţii acute Tratamente Proceduri

CancerBPOCBoală cardiacă cronicăImunosupresieInsuficienţă renală

ComaArsuriTraumatismeInsuficienţe multiple de organSdr. detresă respiratorie acutăAspiraţie Reflux gastro-esofagian

Corticosteroizi Antiacide Adm. anterioară de antibioticeSedative Blocante neuromusculare

Ventilaţia mecanicăReintubareaTraheostomia Proceduri invaziveChirurgia capului, gâtului, toracelui, abdomenuluiNeurochirurgia

Vârste extreme Durata şederii în secţii de TI

SURSA DE INFECŢIE

14

PROFILAXIA PN ÎN SECŢII OBIŞNUITE

Intervenţii faţă de factorii de risc intrinseci şi extrinseci

vârste extreme – asistenţă medicală primară

boli preexistente (BPCO, cardiopulmonari) - vaccinare antipneumococică şi antigripală la timp

imunosupresie

limitarea tratamentelor steroidice

reducerea expunerii

reducerea duratelor de neutropenie

mediul

atenţie la patogenii sezonieri: VRS, v. gripal (iarna, primăvara)

apa, sistemele de filtrare a aerului

modificarea stării de conştienţă

atenţie la neurodepresante

administrare de antibiotice

nu este recomandată

utilizare judicioasă a antibioticelor.

• Infecţii încrucişate

Educaţia personalului medical

Igiena mâinilor şi portul mănuşilor şi echipament de protecţie

Izolarea pacienţilor cu infecţii respiratorii

Identificarea patogenilor multiplu rezistenţi la antibiotice

Informaţii asupra rezultatelor supravegherii IN

• Alimentaţia enterală

Tub orogastric

15

Mediul extern Dispozitive

Aer

Apă

Alimente

Alţi pacienţi Personal medical

Tub nazo-endotraheal !!!!

Cateterisme

Bronhoscopie

Tub nazo-gastric

Echipament de ventilaţie mecanică

Apă sterilă pentru spălări

Verificarea plasamentului tubului

• Evitarea refluxului

poziţia pacientului la 30-450

Drenajul secreţiilor reziduale

Oxigenoterapie

Schimbarea tuburilor pentru fiecare pacient.

PROFILAXIA PN ÎN SECŢII DE TI

• Profilaxia hemoragiilor de stress

– Cu agenţi non alcalinizanţi citoprotectori şi numai unde este indicat

• Echipamente de diagnostic şi tratament invazive - spirometre, tuburi nazogastrice,bronhoscop

– Curăţire, sterilizare, dezinfecţie între pacienţi

• Imobilitate

– Pat cu rotaţie laterală.

Bacteriemiile şi sepsisul nosocomial (BSN)

Reprezintă 10% din totalul IN

Cresc durata spitalizării

Mortalitate 25-50%

Mai frecvente în secţii de terapie intensivă

Clasificarea BSN:

Primare – apare în absenţa unui focar recunoscut de infecţie; bacteriemia la purtătorii de dispozitive intravasculare; gram pozitivi (S. aureus)

Secundare – apare consecutiv unei infecţii cu acelaşi microorganism izolat prin hemocultură şi dintr-un alt situs coexistent; gram negativi

16

CVC: Subclavie, Femural, Jugular

Intensitatea manipulării cateterului

Gazda

17

Factorii de risc interacţionează dinamic

CVC este cel mai mare factor de risc pentru BS nosocomială

Factorii aparţinând gazdei nu pot fi modificaţi; măsurile preventive sunt orientate către modificarea factorilor aparţinând utilizării cateterului: durata, plasarea şi manipularea

Etiologia BSN

Rang

Patogen Procent

1 Staph coagulazo-negativ 31.3%

2 S. aureus 20.2%

3 Enterococci 9.4%

4 Candida spp 9.0%

5 E. coli 5.6%

6 Klebsiella spp 4.8%

7 Pseudomonas aeruginosa 4.3%

8 Enterobacter spp 3.9%

9 Serratia spp 1.7%

10 Acinetobacter spp 1.3%

INFECŢIILE NOSOCOMIALE DE CATETER (INC)

• 18-25% din totalul IN

• 30% din bacteriemiile nosocomiale

• Factorii de risc:

Imunosupresie: HIV, cancere solide, hematologice

Vârste extreme

Deficienţe de asepsie şi antisepsie

18

Alterarea microflorei cutanate

Durata menţinerii şi frecvenţa utilizării

Tipul de cateter Cateter venos central >cateter periferic

Situs de implantare Calea jugulară, femurală > subclaviculară

Tipul de material Clorură de polivinil > poliuretan

Mod de implantare Situaţii de urgenţă > implantare de elecţie

Mecanisme

Colonizarea bacteriană – 4 porţi de intrare:

Prin soluţiile de perfuzie

Endoluminală, la nivelul racordurilor

De la punctul de inserţie

Contaminare pe cale hematogenă a extremităţii intravasculare, de la un focar septic la distanţă

Etiologia INC

50% din cazuri: S. coagulazo-negativi, S. aureus

Bacterii gram-negative: enterobacterii, piocianic

Candida

La imunosupresaţi: Acinetobacter, Micrococcus, Bacillus

Manifestări locale, generale (bacteriemie, sepsis)

Complicaţii: celulită cutanată, tromboflebită septică, endocardită bacteriană, embolii septice

Atitudinea practică în caz de INC:

Retragerea cateterului

antibiotice

19

Profilaxia INC

• Limitarea indicaţiilor şi a duratei de utilizare a cateterelor intravasculare

• Manipulare atentă a cateterelor (spălare adecvată a mâinilor, dezinfecţie atentă la locul de aplicare, topice bactericide la locul de aplicare)

• Atenţie maximă la adoptarea precauţiilor de barieră în momentul inserţiei

– Mănuşi sterile, halat, mască, bonetă, cîmpuri sterile

• Introducerea dispozitivului de către personal experimentat

• Utilizarea preferenţială a venelor subclaviculare pentru CVC

Utilizarea de catetere de teflon, elastomeri de silicon, poliuretan (polivinilcloridul şi polietilena sunt favorabile aderării bacteriene)

Preparare sterilă a soluţiilor de perfuzie

Întreţinerea corespunzătoare a liniei venoase:

Fixare eficientă şi pansament ocluziv steril înlocuit la 24 de ore cu pansament permeabil

Detectarea sistematică a semnelor inflamatorii locale

Cateterele venoase centrale nu se schimbă decât la apariţia de manifestări sistemice sau de fenomene celsiene la locul de aplicare)

Schimbarea liniei venoase periferice la 72 de ore

Preparate de Chlorhexidină pentru inserţia cateterului

– Scădere semnificativă a colonizării cateterului

– Dezavantaje:

» posibilitatea sensibilizării tegumentului la chlorhexidină

» Potenţial de apariţie a rezistenţei la chlorhexidină

20

Infecţiile nosocomiale postoperatorii INPO

• A treia cauză de IN

• Riscul de infecţie depinde de:

• Riscul preanestezic apreciat prin scorul ASA

• Clasa de contaminare evaluată cu scorul Altemeier

• Durata intervenţiei

21

Clasa Altemeier

Clasificarea INPO

Superficiale

Profunde

Viscere, spaţii periviscerale

La distanţă de plaga operatorie

Etiologia

Patogen

S. Aureus 15-20%

Enterococci 15%

Staph coag neg 15%

E. coli

P. aeruginosa

Enterobacter

P. mirabilis

K. pneumoniae

Streptococci

Factorii de risc

Gazda Tip de intervenţie

Starea generală scor ASA Tipul de intervenţie – scor Altemeier

Obezitatea În urgenţă > chirurgie de elecţie

22

Infecţii prealabile, concomitente Calitatea hemostazei

Patologia subjacentă - cancere Calitatea drenajului plăgii

Malnutriţia Durata ↑ spitalizare preoperatorie

Hipotermia moderată Durata intervenţiei

Diabetul zaharat Experienţa echipei chirurgicale

Tratament cu imunosupresoare Mai multe proceduri chirurgicale

Vârste extreme Intervenţii pe abdomen

Profilaxia INPO în perioada:

Preoperatorie La blocul operator Postoperatorie

Limitarea duratei de spitalizare

Tratamentul infecţiilor şi al bolilor preexistente

Igiena blocului operator:

Sterilizarea instrumentelor

Curăţenia suprafeţelor

Respectarea circuitelor stabilite

Asepsie riguroasă la:

schimbarea pansamentelor

manipularea tuburilor de dren

Antibioprofilaxie pentru clasa I şi II Altemeier

Cu 30-60 min înaintea inciziei (nivel tisular)

Echipa operatorie:

Lavaj chirurgical al mâinilor

Echipament de protecţie

Asepsie cutanată a zonei operatorii

Schimbarea mănuşilor

23

Preferabil depilare, evitarea bărbieritului

Durata operaţiei

Tehnică operatorie rapidă şi atraumatică

Infecţiile nosocomiale posttransfuzionale (INPT)

• Peste 25 de agenţi infecţioşi (virusuri, bacterii, paraziţi, rickettsii)

– Capacitate de supravieţuire în sânge zile, săptămâni

– Existenţa unor variante nerecunoscute prin teste uzuale

– Subiecţi seronegativi purtători cronici

– Donatori recent infectaţi – “fereastra serologică”

Infecţiile nosocomiale posttransfuzionale

Virusurile hepatitice: A,B,C,D

• Risc rezidual HB: 1caz/100.000 u.

• Risc rezidual HC: 1caz/2.000-6.000 u.

Retrovirusuri: HIV1, HIV2, HTLV1-2

– Risc rezidual HIV: 1 caz/225.000 unităţi

Alte virusuri: CMV, Epstein-Barr, Parvovirus B19 –screening la transplantaţi

Bacterii (contaminare): Pseudomonas, E. coli, Serratia, S. epidermidis, Y. enterocolitica

Spirochete: Treponema pallidum

Protozoare: Plasmodium malariae, Toxoplasma gondii, Babesia, Leishmania, Trypanosoma

Profilaxia INPT

Screening-ul donatorilor

Teste serologice cu specificitate ridicată

24

Excluderea de la donare a celor cu factori de risc

Donatori voluntari sau onorifici

Vaccinare anti HB a celor care necesită transfuzii repetate

Limitarea numărului de transfuzii la strictul necesar

Încurajarea autotransfuziilor în chirurgia electivă

Procedee de atenuare virală - filtrarea leucocitară, fotoinactivarea, pasteurizarea

Adm. sângelui după menţinerea la temperaturi joase

Profilaxia infecţiilor nosocomiale

Supravegherea epidemiologică:

Indicatori de frecvenţă, măsurarea riscului pentru infecţii depistare precoce a epidemiilor, alertă precoce, intervenţie precoce

Igiena mediului de spital:

comportament

Dezinfecţie zilnică, periodică

Asigurarea sterilizării

Circuite funcţionale

Igiena alimentaţiei, aerului

Controlul focarelor de IN: sistem de alertă precoce integrat în sistemul de supraveghere (circulaţia tulpinilor bacteriene)

Supravegherea folosirii antibioticelor şi chimiorezistenţei

Respectarea precauţiilor standard, de izolare dependent de modul de transmitere (aerogen, picături de secreţii, prin contact) şi a izolării de protecţie (imunodeficienţi)

25

26

IMPLICĂ ÎNTREGULPERSONAL MEDICAL

AGENŢI INFECŢIOŞIBacterii - Fungi -Virusuri

Rickettsii – Prioni Protozoare - Helminţi

GAZDĂ SUSCEPTIBILĂImunosupresie

Diabet – Chirurgie – Arsuri

Cardiopulmonar –Nou-născuţi

POARTA DE INTRAREMucoasa GI / urinară / tract respirator / tegument lezat

CĂI DE TRANSMITEREContact direct / Obiecte

- Injecţii / Ingestie - aerosoli

CALEA DE ELIMINAREExcreţii – Secreţii

Tegument - Picături

REZERVORUman

EchipamentMediu

Apă

Tratamentul bolii de bază

Recunoaşterea pacienţilor cu

risc înalt

Tehnici aseptice

Cateter

Plăgi operatorii

Spălarea mâinilor

Sterilizare

Controlul fluxului de aer

Igiena alimentelor

izolare

Controlul excreţiilor secreţiilor

Evacuarea deşeurilor

Spălarea mâinilor

Dezinfecţie/sterilizare

Personal medical sănătos

Igiena mediului

Identificarea rapidă şi corectă a germenilor