Profetul si oglinda fermecata - Libris.ro si oglinda fermecata... · joc al seducliei sau pur qi...

10
Madeea Axinciuc q S.* *# 'i .';,-,.

Transcript of Profetul si oglinda fermecata - Libris.ro si oglinda fermecata... · joc al seducliei sau pur qi...

Madeea Axinciuc

q S.**# 'i .';,-,.

Cuprins

Prefald, (Moshe Idel).. .......7inchip deintroducere.... ..........9I. Introduceremetodologici .......13

I.1. Sintaxa ca precondilie a complexitelii.. . ..... . 13

I.2. Despreloculcomun ......I4I.3. Despreloculnatural ..... ......15I.4. Comentariulcajocsecund.... ........16

Il. lntreAtenaqilerusalim ........2LILl. Despre chipul ascuns al filozofiei iudaice . . . . . .21II.2. Aplicalii la Cdld,uza rdtdci[ilor. ........23

Ill.Imaginalie qi profelie inCd,ld,uza rdtd,ci{ilor . . . . 31

IIL1. Despre imaginalie inCdld.uza rdtdci{ilor ......31IIL1.1. Facultatea imaginaliei - caracterizare

dininteriorultratatului ........31III.1.2. Yetzerha-rasaumalahh? .......34III.1.3. Imaginatiouera.. ......36IIL1.4. Imaginalieqiprivire. ....38ilI.1.5. Imaginaliegialegorie. .........39IIL1.6. Imaginaliegilimbaj .....47III.1.7. Imaginaliesimemorie .........42III.1.8. Despreidolatrie ........43III.1.9. OglindaluiNarcis ......45ilLl.l0.Desprenumiriledivine. ........46Ill.l.ll.Termenidinspectrulimaginaliei ......53

III.2. Despre profelie in Cd,ld,uza rdtdci{ilor. ........ 58III.2.1. Profelii ... ..... .58III.2.2. Mecanismulprofeliei ....60III.2.3. T[epteleprofeliei .......66III.2.4. Despre trupul transparent aI profetului

gidesdvArqireaomului .........68III.3. Imaginalie qi profelie inCd,ld,uza rdtdcililor .........7I

III.3.1. Despreiniliere .........77III.3.2. Distincliafizic6,/metafizicd... ......... 73III.3.3. Despre adevdrurile divine naturale

laTomadAquino .......75

III.3.4. Desprealegorie. ........77IIL3.5. Izomorfisingianamorfozb.... ........29III.3.6. Maasemerkaua. ........79III.3.7. Despreingeri. .........86III.3.8. Modelullumii. .........88III.3.9. Microcosmossimacrocosmos.... ......g4III.3.10. Despre materie gi problema rdului . . . . . 96III.3.11. Despre profe,tie qi imaginatie

laAl-FarabigiAvicenna. .....:110III.S.l2.ProfetuIqioglindafermecatl. ........ 118Ill.3.13.Imagina!iacareceptacut..... ....... 138III.S.l4.Despretratatul-metodd... ....140Ill.3.15.Imagina!ie qimiqcare. ........I42III.S.l6.Despremonoteism .....1"61III.3.17. Istoria ascunsd a imaginaliei ca facultate . . . . 162

tn loc de incheiere . . . :167

Anexe ,

Note. .......2L7Bibliografieselectiud. .......263

I. Introducere metodologicd

,,Mai misterioasd decAt misteriosul - poartacdtre toate ascunzisurile."

(Lao Zi, Dao De Jing, L)r

Aceastd lucrare are o gratrlaticd a ei.Dacd primele doud capitole (,,Introducere metodologic5"" Ei ,,intre

Atena si lerusalim") deschid cadruVorizontul cercet5rii, punAnd accentmai cu seamb pe contextualizare si metodd, cel de-al treilea capitol(,,Imaginatie qi profelie in Cdlduza rdtdciyilor") reprezintd nucleultare al cdrlii gi cuprinde in logica lui doud pdrli: o primd parte demorfologie (,,Despre imaginalie in Cd,lduza rdtdcitilor", respectiv,,Despre profelie in Cdld,uza rdtdci[ilor") qi o a doua parte de sintaxd(,,Imaginatie qi profelie in Cdlduza rdtd,cililor"). Sau, altfel spus, oprimd parte de anatornie Ei o a doua de fiziologie.

Ultima secliune a lucrdrii - ,,in loc de incheiere" - are un carac-ter conclusiv si reevalueaz[" importanta temei in cadrul tratatului.

I.1. Sintaxa ca precondilie a complexitegii

Whether we accept three cultures or more, nothing will change if thedialogue is to be continued in the old frames. We ca,n imagine though,that from the study of complexity, a new way of thinhing can enlergein the long run. Different kinds of concepts, coupled with quantitatiueas well as qualitatiue and lor hierarchical relationships would formthe conceptuq,l basis of this new wdy of thinking. t...1 If the ,,leuelof complexity" becomes the defining element of the domain ofresearch, disciplinarity - and as q, corollary, interdisciplinarity - aslznown and practiced today will be ouercome. It is intellectuallyrishy, and professiorually cornpromising, to aduance such ideas. It isalso extremely difficult to attempt euen an oueruiew of the ways in

14 PROFETUL SI OGLINDAFERMECATA

which complexity is treated today in uarious domains. Still, this isthe only wory we cd.n go in search of a detachment from disciplinarianthinking.2

Intenliile mele nu sunt de a dovedi ceua anume cu privire Ia oaqa-numitd ,,doctrin5" a lui Maimonide in Cd,ld.uza rd,td,cigilor (rrraideparte CR), ci mai degrab5, in chipul unei miqcdri aurorale, fertileqi innoitoare, sub masca unui cartograf, de a schila harta diferitelorcdi lchipuris ale imaginaliei aqa cum se reflectd ele in tratat. Desigur,calea aleas5, cea mai nobili dintre toate, este, mbrturiseqte Maimonide,cea a profefiei.

O atenlie speciald se va acorda punctelor fragile de intersectie.Eforturile se vor concentra pe cAt posibil asupra recunoaEterii EiformulSrii adecvate a problemelor. Voi incerca, cu alte cuvinte, sdpun, parafrazAndu-l pe Mircea Eliadea, ,,intrebarea just[" Ei sd evi-denliez, ori de cAte ori este cazul, presupoziliile Ei implicaliile abiaintrevdzute ale demersului maimonidian. Voi incerca sd dau Ia iveal6,pe cdt posibil, deopotrivd gdndul ascuns si nerostit aI lui Maimonide:,,cdci scopul meu este ca adevdrurile sd se lase intrevdzute pentruca mai apoi ele si se ascundd" (,,Introducere")5.

in lumea ideilor contribulia ar trebui sd se inscrie pe linia uneiinterpretdri creatoare qi/sau inedite. Cum miza acestui proiect nueste una istoricistd Ei care ar putea deci sd scoatd la iveal5 eventu-ale descoperiri lindnd de o epocd sau alta, contribulia derivd dinmodul de abordare qi din conlinuturile (,,noi") oferite inevitabil de onoud situare in raport cu fiecare temd in parte Ei, desigur, in raportcu o tradilie sau alta de gAndire.

Contribulia acestui proiect ar subscrie in mare urm5.toareleaspecte:

reevaluarea rolului facultdlii imaginatiei si a profeliei in economiatratatului CR, problemd care constituie nucleul acestei cdrli;reinterpretarea ezoteiismului Ia Maimonide, precum gi a relalieiautorului cu propria tradilie;resistematizarea qi reevaluarea interferenlelor cu filozofia greacisi cea arabd; relevanla pentru istoria ideilor.

I.2. Despre locul con1,aru

Infertilitatea unui demers se mdsoarE. fie dupd incoerenla lui, fiedupd ,,lipsa de conlinut" (celebra d.e acum ,,form5, fdr5. fond." sau,intonAndu-l pe acelasi autor, ,,be!ie de cuvinte"), fie dupd multimea,,locurilor comune" (sord bund cu un plagiat mai aristocrat, mai

INTRODUCERE METODOLOGICA 15

epurat sau, in forma cea mai rafinatd, sublimat), altfel spus (eufe-mistic), dupd banalitatea Ei caracterul profund/esenlial reiterativ6.

originalitatea unui demers derivd ln cazur stiinlelor socio-umanefie din perspectiva (alta) de abordare, fre din conexiunile (altele)intra- qi intertextuale/corporale (dacd este vorba de corpora de textediferite aparlindnd eventual unor tradiliilcurturi diferite), fie dinabordarea unei teme noi prin raportare la domeniul de cercetare.

Este periculos sau, in orice caz, riscantt sd urmezi, plagiind, ace_laqi mod de a gandilaceeaqi cale pentru a ajunge (uimii!) L aceleagirezultate. consider cd ideile, pentru cel care are preten{ia inovatieisau a originalitdlii, trebuie si fie vii, in miqcare. wo-ri astfel peri-colul artificialitdfii, al repetiliei dispare. Ideile nu sunt lucruri pecare le putem folosi dupd nevoi, cel pulin nu atunci cdnd dorim nolsd spunem ceva, adicd si frm prezenli, fald tn fald. ctt celdlalt. Estein acelaqi timp o problemi de sinceritate qi onestitate. Desigur, neputem invesmanta (sau impopolona!) in/cu ideile pe care ni le-amasumat sau pe care, dupd caz, le-am,,achizitionat',, de dragul unuijoc al seducliei sau pur qi simplu pentru c[ ne pot r"-prur"rrtu fid"Vmisterios/dupd dorinld (asemenea unui inger de taind sau, de atateaori, asemenea buzduganului zmeiesc).

Nu se cade insd ca dintr-un egoism nemdsurat sau pur qi simpludintr-o anumitd sdricie s5. ne prefacem c6 tot ceea ce au g6.ndit alliini se cuvine. Ca qi cum te-ai imbrdca mereu cu hainele altora...

I.3. Despre locul naturalT

Aceastd lucrare a fost scris5., oricAt de banal ar pdrea, spre a ficititd. De aceea ea are un pronunlat caracter didactic. Rostirea camonolog este, pentru o intreprindere de acest fel... fdrd rost. caracteruloral aI expunerii lucreazl, probabil in defavoarea caracterului ei rigu-ros academic. Am modulat si modelat inadins mesajul propriu inaqa fel incat transparenla lui sd fie pe c6t posibil maximd. Demersuleste explicit problemalizant, iar coerenta didacticd este d.oar nadacare ispiteste. Regulile jocului nu sunt jocul insuqi. Regulile suntcuminti, insd jocul este imprevizibit.

Textul tratatului prin simpla calitate de text predispune la infiniteinterpretdri, fiecare valabili qi validd in interioiut unli logici (meto-dologice) anume.

Intenlia noastrd prin acest studiu este de a deschide metodic qimetodologic textul inspre pluralitatea interpretdrilor, indicand posi-bile direclii de interpretare si reconfigurare a tratatului, insd nufdrd a opta, unde este cazul, pentru o pozilie anume in acord cudireclia de interpretare aleasd la un moment dat, cd.ci numai astfel

16 PROFETUL $I OGLINDAFERMECATA

se poate intra in ,,carnea" textului, iar drumul (cdci este un drum)iqi are, prin definilie, marginile lui.

Cu alte cuvinte, dincolo de cadrul metodologic care indrept5feqte,in egal6 mdsurd multiplele interpretdri, existd o agezare proprie infa\a trahalului, nu doar ca argumentare gi expunere, ci chiar caprofrl metodologic. Prin opliunea noastrd am ales, de fapt, nu doar,,meseria" de teoretician echidistant qi imparlial (sterild gi, de ce nu,artificiald de Ia un anumit punct), ci, impreund cu aceasta, pe aceeade ,,practicant" prin asumarea in paralel a unei pozilii qi participareaefectivd in acelaqi timp in calitate de actor. Prin aceastd ultimdincercare, Iucrarea de fald nu reprezintd doar o interpretare Ia CR,ci qi o ,,replicd" inevitabil personald, o trecere a acestui tratat prinfrltrul personalitSlii qi gAndirii mele de aici qi acum. Consider aceastdabordare nu mai bund decdt altele, ci naturald' si, mai cu seamd, inconformitate cu cerinlele de lectur#interpretare ale tratatului insuqi.Existd agadar in acest studiu doud atitudini care se intrepdtrund:atitudinea critic6, academicb a cercetdtorului care aqazb' tratatulfald in fald cu istoria lui, cu interpretSrile mai vechi 9i mai noi, cuorizontul actual de problematizare Ei atitudinea cititorului atentexclusiv la mesajul tratatului sau, altfel spus, prins in mrejele lui giparticipd.nd Ia leserea vrijii. O serie de factori extraacademici concuriintotdeauna Ia dobAndirea unei priviri mai mature Ei mai complexe.

Cum s-ar putea scrie un tratat de filozofie fbrd practica filozofS-rii qi cum s-ar putea inlelege fenomenul religios fdrd consumareaunei experienle religioase? Limitele interpretdrii s-ar c[dea poates5. porneasc[ de aici, altfel riscdm sd cidem prad5... imaginaliei.

Maimonide este in acelagi timp practicant al propriei religii qiinterpret aI ei. Deschiderea inspre fiIozofie anuleazd determinaliilepropriei religii, care in orice caz se vor fi dizolvat, spune Maimonide,pentru practicantul desivdrqit. Numai cine nu inlelege acest lucruva considera CR un tratat care contrazice toate celelalte scrieri mai-monidiene.

La intrebarea cum se poate impdca filozofia cu practica religioasS,Maimonide rdspunde prin chiar acest tratat.

Invitalia lui Maimonide, oricAt ar pdrea de curios, este o invita-lie la jocs: recunoagte ,,primele elemente" qi ele vor alcdtui un puzzlee.De aici, inci o datd qi Ia nesfArgit, incepe jocul de-a v-a!i ascunselea.

I.4. Comentariul ca joc secundTo

Pentru a ne fixa oarecum demersul qi, mai ales, pentru a nu danaqtere unor neinlelegeri, vom incepe prin a ne l5muri termenul decomentariu sub semnul ciruia (in acceplia pe care o vom dezvoltamai departe) std intreaga lucrare. Pe de o parte, Maimonide insugi

INTRODUCERE METODOLOGICA L7

concepe CR ca un comentariu in marginea Scripturii, iar pe de altiparte, cF.JF.;uzili de acest comentariu, demersul nostru se va infdliqaca un comentariu la comentariu. Cu cdt mai multe aceste trepte, cuatdt mai rodnicd incercarea, respectdnd insl condilia de a nu pierdeniciodatd din vedere originea Ei frrul cilSuzitor de pAnd Ia noi.

Orice comentariu presupune existenla unui exerciliu originar pecare iI oglindeqte Ia nesfdrqit. De aceea, metafora jocului secund neapare ca fiind intru totul l5.muritoare.

Pe linie etimologicd, comrnentarius, ctt semnificalia de notd,, notild,,insemnare, se aqaz5. de Ia inceput in marginea a ceva de care estestrAns legat prin chiar obArqia sa. Este comentariul o simpld repe-tilie stearp5, epigonicd? De unde aceastd ,,ispitd" a comentariului?

Un prim indiciu ne este oferit de cele doud semnificalii ,,tari" aleverbului a comenta, pornind de la latinescu.l commentor:

. prima, de ,,a medita, a reflecta, a (se) gAndi adAnc", ne pdstreazdin bund legdturS cu acel exerciliu originar care se cere pdtruns,inleles qi dezvdluit prin concentrarea atenliei; in prim-plan se

afl5 ceea ce trebuie (este de) comentat;. a doua, de ,,a inventa, a compune", ii conferd comentariului iden-

titate, punAnd accentul pe scoaterea la lumind a unor semnifica-

lii neobiqnuite, ,,noi", odat6 ce textul originar este trecut prinfiltrul comentatorului (latinescal comrnentor se traduce, de altfei,prtn inu entator), D ac6.,,noutatea" aceasta line intr-adevdr de inven-

lie (ca semnificalie exterioard, adiugatd) sau, mai degrabS, dedescoperire (ca semnificalie interioard, ascuns6, a textului dez-vdluit) este greu de precizat aici. Intentio lectoris nu ar trebui sddepdEeascd totuqi,,Iimitele interpretdrii", adicd intentio lectorisnu poate face abstraclie de intentio auctoris sau de intentio ope-ris11. Aceasta din urmd s-a impus in tradilia iudaicd mai intdisub forma infinitelor semnificalii ale textului sacru ce se cer dez-vdluite. Intentio lectoris nu face altceva decdt si actaalizeze wadin semnifrcaliile latente ale textului. Astfel, intentio operis se

impune, qi aceasta intrucAt textul sacru este depozitarul adevi-rului, care, prin intentio auctoris, ca intermediar (gi aici avem invedere comentariul), coboard pAnd la cititor pentru a-I ajuta sdrefac5, pfin intentio lectoris,legdtura cu Autorul suprem. Existdagadar un fir comun care nu este altul decAt firul cdlduzitor alAriadnei.

Daci textul este o operd. dperta, orice semnificalie ii apar,tineintru totul, singura problemd rdmAnAnd aceea a dezvdluirii sensu-rilor, a aducerii la,,prezen!d", aldt cdt este posibil.

De aceea, o analizd.,,istoricist5" care si strdngi textul intre chin-gile unei epoci sau chiar ale unui autor sfdrqeqte prin a ucide opera,fixdndu-i pentru totdeauna semnificaliile. Viala textului se pdstreazd

18 PROFETUL $I OGLINDA FERMECATA

numai atata vreme cat apropierea d.e el, odatd prejudecdlile lnge-nuncheate, ii lasd libertatea de a se infiliqa de fiecare datd altul,gi totnqi acelaqi. cel care citegte textur pettiro a g6si in eI o clnunxesemnifrcalie (ca un fel de confirmare) le ingroapd pe toate celelalte.

Aceasta nu inseamnd, binein,teles, ignorarea sau inrdturarea tra-difiei, ci, dimpotrivd, inlelegerea gi asumarea ei pentru a merge maideparte, pentru a o depdgi, imbogdlind-o.

O asemenea privire ,,anistoricd,' asupra textului aqazl" pAnd giautorul in umbr5.. semnifrcalia intenlionatd" a acestuia se va pierdeprintre celelalte odatd cu ,,instrd"inarea" operei. pand ra urmb., o cartese scrie, nu este scrisS. s-ar pdrea cd acesta a fost intru catva sigandul lui Maimonide, dacd ludm in considerare titlul tratatului lacare ne-am oprit: More Neuokhim.

Personificarea nu este intdmpldtoare: nlore se referd in exclusi-vitate la persoane, mai precis, desemneaz| cdld,uzitorul, maestrul,tnud,ldtorul (astdzi, profesorul). Nu Maimonide este cel care ne vacdlduzi. Mai exact, cdldaza este cartea insdgi care, ,,desprinsd,, depropriul autor, se personalizeazb,, devine subiect, astfel incdt putemspune cd ea nu a fost scrisd o datd pentru totdeauna, ci, metaforic,se scrie incd, se scrie cu frecare comentariu, am spune. De altfel,marile texte ale tradiliei iudaice se infdliseazd ca eiegezl, ca inter-pretare a scripturii Ia infinit. T?adilia comentariului este una viecare presupune nu doar o interpretatio doctrinalls, ci, mai ales, ointerpretatio authentica, o interpretare creativ5 ce se constituie eainsdgi ca oper5.

_ Exegeza biblic5, aceea a doctorilor Talmudului, poartd. numeled.e midrash, de la verbul darash,,,a interprela,,, ,,a face exegezd,,.Talmudul (Iamad, ,,ai',tvdLa",,,a studia,'), la rdndul sdu, este alcituitdin Mishna, cu in,telesul de doctrirtd., de pasaj cd,re se cere interpre-tat, ;i din Ghemara, partea interpretativd propriu-zisd. in *pugintiudaic, hermeneutica este qtiinla interpretdrii biblice.

In marginea cdrlii, comentariul maimonidian incearcd s6 scoatdla lumind ceea ce incd nu a fost vdzut.

La rdndul nostru, vom ciuta sd facem sd vorbeascd tdcerea dinumbra textului maimonidian.

Decriptarea, dezvdluirea sensului ascuns aduce cu sine ldmurirea.or, ldmurirea poartd in ea purificarea, trecerea prin foc. comentariulca joc secund, ldmurit qi ldmuritor, este intotdeauna,,mai pur,,. ,,Cumte ldmureqti,

-a,s_adar? Nu cu v6zuI, nu cu mintea doua

"i "o iiirrl,ta intreag5."72 rlrt asemenea comentariu se contureazd inevitabil catraseu iniliatic. Fiinla intreag5, purificatd iese din r5tb.cire, gdsindu-qidrumul. '

Textul devine astfel pretext aI aprofunddrii d.e sine (orice nuantd.peiorativi este exclusS.) qi astfel pre-text, prefigurare a ceea." fi".u."pe drumul siu caut5.. De altfel, cR se constituie mdrturisit ca pre-textcdlSuzitor al textului nescris (sau de nescris).

INTRODUCERE METODOLOGICA 19

Efortul de a construi drumul cAt mai ,,frumos" este treptat inlo-cnit cu uqurinla de a rnerge printr-un labirint care nu este dat, cim (re)instituie mereu ca geografie infinitd qi infinit dinamic5. Dimen-*iunea temporald addugatd celei spaliale preschimbd mecanica dru-nului tdiat pe calapodul obiqnuin,tei in spontaneitatea unui drumnieiodat5 bine delimitat sau delimitabil.

Suspendali in aceasti ne-determinare absolutd (care determindinsd la infrnit), rnizatratatului (ne) trece, paradoxal, dincolo de tra-tatul insuqi. Astfel doar lectura se in-cheie cu adevdrat.