Profesorul de Succes Final 64 p

PROFESORUL DE

SUCCESDESPRE CE SCRIEM ÎN RAPORTUL DE

AUTOEVALUARE?

Mini-ghid cu sugestii pentru structura rapoartelor de autoevaluare

Coordonator Mariana MarinAutori: Angela Cutasevici, Viorica Negrei, Vasile Gîtlan,

Valentina Olaru, Nastas Lilia

1 | P a g e

Învăţătorul Modern - 2013

2 | P a g e

Profesorul de succes : Mini-ghid cu sugestii pentru structura rapoartelor de autoevaluare / aut. : Angela

Cutasevici, Viorica Negrei, Vasile Gîtlan [et al.] ; coord. : Mariana Marin. – Ch. : Învăţătorul Modern, 2013. – 64 p.

100 ex.

ISBN 978-9975-4445-1-4.

37.091

P 94

3 | P a g e

CUPRINS

1. Sugestii pentru scrierea raportului de autoevaluare la conferirea gradului didactic doi, întâi (anexa 6).

2. Sugestii pentru scrierea raportului de autoevaluare la confirmarea gradului didactic doi, întâi (anexa 7).

3. Sugestii pentru scrierea raportului privind promovarea schimbărilor/asigurarea calităţii educaţiei la nivel local, raional, republican, gradul didactic superior (anexa 8).

4. Glosar de expresii lacunare pentru realizarea cercetării şi evidenţierea concluziilor.

5. Modele de certificate, adeverinţe6. Extras din procesul-verbal al şedinţei

catedrei/consiliului pedagogic7. Cerințe față de tehnoredactare în programul Word8. Cerințe unice față de referințele bibliografice9. Modele de foi de titlu

4 | P a g e

Raportul se prezintă în variantă redactată la calculator (volum de 8-10 pagini).

Indicatorii de evaluare a lucrării metodice şi a rapoartelor la aprecierea lucrării metodice/rapoartelor se va ţine cont de următoarele aspecte:

actualitatea temei;

calitatea fundamentării ştiinţifice;

realizarea obiectivelor cercetării;

calitatea/complexitatea metodologiei cercetării;

originalitatea şi relevanţa practică a cercetării efectuate;

calitatea textului (lizibilitate, grafică, elocvenţă etc.,);

coerenţă în succesiunea ideilor,

corectitudinea exprimării ştiinţifice,

caracter logic, convingător, argumentat;

cum a reuşit autorul să dezvăluie tema propusă în titlu;

cît de adecvat a selectat şi a sintetizat sursele bibliografice;

în ce măsură a reuşit să argumenteze propriile ideii, opinii, ipoteze, argumente ale cercetătorilor în domeniu;

cum poate să accepte anumite idei şi să le valorifice,

cum poate lua o atitudine critică, dar constructivă, în raport cu alte idei;

cum s-a axat autorul pe experienţa metodică personală şi la ce nivel reuşeşte s-o reflecte în lucrare/raport;

nivelul de pregătire a autorului în domeniul noilor orientări în sistemul educaţional modern;

5 | P a g e

CONFERIREA GRADULUI DIDACTIC DOI, ÎNTÂI

(ANEXA 6)1. DATE GENERALE

Recomandabil 1 pagină

Este, de fapt, un scurt CV şi se prezintă următoarele momente:

vechime în muncă în domeniul profesional la care vă atestaţi;

studii în domeniu: se indică anul absolvirii şi specialitatea/specialităţile;

debutul profesional: se indică anul şi locul;

evoluţie profesională: se indică anii, locurile de muncă şi funcţiile deţinute în aceste perioade;

date despre gradele didactice, recalificări, stagii, burse.

funcţii deţinute în cariera didactică, la moment.

Câteva sugestii:

Este o informare generală despre candidat.

Prezentarea datelor generale va fi mai mult tehnică decât artistică.

Nu sunt recomandate detaliile artistice şi expresiile plastice.

Nu se vor aduce date despre performanţele din copilărie, despre atitudinea faţă de şcoala în care aţi învăţat, nu se fac omagii profesorilor.

6 | P a g e

2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC:

Recomandabil 4-5 pagini

preocupările pentru dezvoltarea profesională;

domeniile de cercetare ştiinţifico-practică: de obicei acestea sunt temele individuale asupra cărora lucraţi pe parcursul unei perioade mai îndelungate; de multe ori aceste teme sunt consonante cu direcţia de activitate a catedrei, cu problemele pedagogice/didactice ale instituţiei de învăţământ.

Câteva sugestii:

se identifică problema / problemele

orice cercetare are loc în jurul unei probleme existente/apărute.

problema înseamnă punctul slab al domeniului în care Dv. activaţi;

punctul slab înseamnă nereuşita sau rezultatele modeste pe care le demonstrează elevii sau şcoala în general.

de obicei o problemă este conturată de soluţia reflectată şi poate fi formulată prin următoarele sintagme:

Eficientizarea demersului...

Aplicarea metodologiei de ... în raport cu... (se va menţiona problema)

Influenţa psihopedagogică a... în dezvoltarea la elevi...

Impactul metodologiei/tehnologiei... în dezvoltarea

Efecte formative a... în procesul de ...

Rolul...în...

Metodologia...

Condiţii metodologice ale... prin intermediul...

Condiţii psihopedagogice de dezvoltare a... în raport cu...

Strategii de... în recuperarea/dezvoltarea/formarea ...

7 | P a g e

Influenţe psihopedagogice (pedagogice) ale... în recuperarea/dezvoltarea/formarea...

se menţionează interesul Dv. faţă de problema propusă.

tema aleasă (se identifică cu problema) trebuie să fie una actuală, care să înscrie tendinţe ale pedagogiei contemporane.

descrierea ei să fie una particularizată, să nu abordeze subiecte foarte largi, să fie înscrisă pe linia disciplinei, adică să abordeze un subiect al didacticii particulare.

orice descriere a preocupării pentru dezvoltarea profesională trebuie să demonstreze capacitatea Dv. de a avea soluţii profesioniste la problemele enumerate.

Soluţiile trebuie să aibă dovezi sigure: demersuri experimentale, metodologii eficiente, rezultate probate.

ipoteze, scop, obiective şi metode de cercetare

se menţionează ipotezele, adică ce presupuneri aveţi Dv. în legătura cu eventuale soluţii de ameliorare a problemei.

se enumeră obiectivele, adică paşii pe care îi propuneţi în ameliorarea problemei.

se enumeră metodele pedagogice sau psihologice prin care veţi rezolva problema.

8 | P a g e

documentarea la domeniul de cercetare (se va evalua calitatea fundamentării ştiinţifice) (4-6 enunţuri)

se prezintă conceptele de bază desprinse din situaţia-problemă prin definirea acestora;

fiecare definiţie se va cita cu elementele de rigoare. Atenţie! Nu vă însuşiţi bucăţi de text care nu vă aparţin, fără a le

cita sursa şi fără a le evidenţia ca citate! Orice se va prelua din literatură se va reinterpreta, reformula, se

va trece prin filtrul propriei dumneavoastră personalităţi, încercaţi să regândiţi ceea ce spun specialiştii în domeniu.

se aduc opinii ştiinţifice cu referire la problema dată, se prezintă opinii personale vizavi de situaţia propusă.

Implementarea în practica educaţională.

se prezintă situaţia teoretică aplicată la o anumită disciplină, clasă, la un anumit modul sau lecţie.

se prezintă intervenţiile pedagogice, reacţia elevilor, se prezintă modul în care au evoluat acţiunile de ameliorare;

se vor evalua metodele alese, claritatea expunerii în realizarea obiectivelor cercetării;

se vor evalua calitatea/complexitatea metodologiei cercetării; se arată dinamica succesului subiecţilor, gradul de implicare şi

reflecţia Dv. personală asupra metodologiei alese. reflecţia înseamnă prezentarea succesului, indicarea efectelor

formative şi a concluziilor. concluziile trebuie să fie foarte clare, personale şi adecvate

demersului Dv. originalitatea şi relevanţa practică a cercetării efectuate;

9 | P a g e

implicarea în activitatea instituţiei de învățământ;

Orice cercetare pe care o faceţi nu poate fi de tip insulă, adică izolat, fără ca să faceţi schimb de experienţă.

Nu e admisibil să faceţi cercetarea cu uşile închise, fără ca nimeni să nu cunoască evoluţia implicării Dv.. în cercetarea practică.

Tot ceea ce realizaţi în demersul practic trebuie să fie coordonat în primul rând cu instituţia de învăţământ, cu catedra de specialitate.

Rezultatele Dumneavoastră trebuie să fie validate pe parcursul a cinci ani.

Ceea ce întreprindeţi în cercetare, se prezintă ca rezultate în cadrul şedinţelor de catedre, seminarelor practice, trainingurilor aplicative etc.

După cum menţionam mai sus, tema sau problema cercetată vizează o acţiune consonantă cu direcţiile de cercetare ale instituţiei.

Aşadar, ne vom implica activ în viaţa instituţiei de învăţământ prin demersurile noastre de cercetare.

De regulă, în acest paragraf al raportului se vor înscrie demersurile experienţiale pe care le-aţi validat în activităţile metodice: în cadrul şedinţelor de catedre, seminarelor practice, trainingurilor aplicative.

Se poate prezenta un tabel în care se vor menţiona toate intervenţiile Dv.

10 | P a g e

Tipul de activitate instituţională

Data Problema prezentată, tema

Modul prezentării

Validarea rezultatelor

şedinţe de catedre, seminare practice, traininguri aplicative etc.

referat, intervenţie, rol de expert, prezentare ppt, formator

se va înscrie dacă a fost aprobat demersul Dv., dacă aţi avut recomandări de la colegi)

se menţionează concluzia membrilor care au participat sau recomandările concrete ale acestora.

11 | P a g e

contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învățământ.

se vor marca participările Dv. în cadrul seminarelor, atelierelor, conferinţelor, simpozioanelor, concursurilor raionale, naţionale, internaţionale, proiectelor etc.

se va scrie lista publicaţiilor, cu indicatorii bibliografici corespunzători;

Elaborarea unor indicaţii, ghiduri, instrucţiuni metodice.

Participarea la emisiuni radio, la televiziune.

Poate fi completat un asemenea tabel:

Nr. d/o

Activităţi realizate la nivel de raion/republicăForma de activitate

Subiectul Data Locul desfăşurării

se vor explica intervenţiile Dv., adică referatele, prezentările, activităţile etc.

se va menţiona aprecierea pe care aţi avut-o, se va indica numele sau instituţia care v-a apreciat.

se vor demonstra rezultatele la concursuri.

Toate aceste explicări trebuie să fie adeverite prin documente, se vor scrie tipul certificării (certificat,. diplomă, adeverinţă), data, locul eliberării.

Se vor anexa obligatoriu copiile acestor documente.

12 | P a g e

3. ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

Recomandabil o pagină

Dezvoltarea profesională prin cursuri, stagii.

Stagiile de perfecţionare obligatorii.

Stagii de dezvoltare a competenţelor profesionale;

Alte formări în afara celor obligatorii: seminare, reuniuni, traininguri, mese rotunde la nivel raional, naţional, internaţional.

Interasistenţele, schimbul de idei.

Perioada şi locul realizării

Tipul dezvoltării profesionale

Domenii neclare

Valorificarea problemei (modul în care am implementat)

Trasarea unor noi direcţii (ce vă propuneţi în legătură cu această problemă)

Realizarea parteneriatului profesional

Activităţi comune

Obiective Parteneri Rezultate finale

13 | P a g e

4. DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ


Se va propune un mic proiect al activităţii profesionale;

Se vor indica problemele de cercetare pentru următorii ani

Se vor planifica anumite stagii

Se vor enumera acţiuni la nivel de instituţie, la nivel de raion, la nivel de naţional (după caz).

Se vor prezenta direcţii de perspectivă cu elevii, în cadrul catedrei din instituţie sau secţiei metodice raionale;

Se vor propune soluţii de ameliorare a sistemului educaţional, se poate indica gradul personal de implicare în aceste probleme.

5. REZULTATELE ELEVILOR


se prezintă rezultatele elevilor în perioada atestată de profesor. datele se vor referi la dinamica nivelului calitativ al elevilor în

raport cu o problemă/ de obicei problema pedagogică reflectată în prezentul raport.

prin diagrame sau tabele se va demonstra eşantionul de subiecţi şi nivelul acestora la început de aplicare a metodologiei de optimizare, de eficientizare, de ameliorare, de dezvoltare, de recuperare (în funcţie de caz);

prin diagrame sau tabele se va demonstra eşantionul de subiecţi şi indicatorii la final de aplicare a metodologiei.

În anexe, de obicei se prezintă instrumentele prin care s-a realizat evaluarea: testele, scalele, probele, itemii, chestionarele.

Tot la această secvență se pot prezenta rezultatele elevilor la diverse concursuri organizate, prin care se explică impactul coordonării psihopedagogice (modul în care aţi intervenit, tehnicile, metodele de intervenţie aplicate care au condus la asemenea rezultate) a acestor elevi.

14 | P a g e

CONFIRMAREA GRADULUI DIDACTIC DOI, ÎNTÂI

(ANEXA 7)Structura Raportului de autoevaluare

pentru confirmarea gradului didactic doi, întâi

1. DATE GENERALE









Câteva sugestii:


Prezentarea datelor generale va mai mult tehnică decât artistică.



15 | P a g e

2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA PERFORMANŢELOR OBŢINUTE

Notă: Profesorii care confirmă gradul didactic trebuie să demonstreze activismul, interesul şi valorificarea experienţei proprii în tendinţele pedagogiei contemporane.Deosebirea dintre acordarea gradului şi confirmarea acestuia constă în faptul că profesorul va prezenta activităţi de menţinere, dezvoltare, diseminare.Astfel, dovada reprezintă:

Progresul, ascensiunea, creşterea Dvs. profesională (indicatorii trebuie să reprezinte o evoluţie cantitativă).

Preocupările pentru dezvoltarea profesională. Implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi

desfăşurarea demersului didactic. Implicarea în activitatea instituţiei de învățământ. Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de

învăţământ. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale.

Dovada se prezintă ca o evoluţie a dezvoltării Dv..Dovada se reflectă în produse concrete (activităţi, publicaţii).Dovada este certificată de instituţie/instituţii.

16 | P a g e

DOVEZI DESPRE PROGRESUL ŞCOLAR AL ELEVILOR;

Se prezintă informaţie cantitativă sub formă de diagrame şi tabele despre evoluţia nivelului de elevi în raport cu o problemă sau se prezintă impactul motivaţiei pedagogice, a stilului Dv. asupra unor rezultate confirmate la nivel de instituţie, la nivel de raion/municipiu, la nivel naţional sau internaţional (dacă este cazul).

Modele de rezultate concrete. Tabelul 1. Dinamica rezultatelor elevilor

Clasa X XI XII Teza de iarnăcl.XI

Note de „10” 1 2 4 2„9” 2 3 5 4„8” 6 6 9 6„7” 6 9 7 10„6” 7 4 1 3„5” 4 2 0 1

Media 6.92 7.38 8.15 7.58Numărul de

elevi26 26 26 26

Tabel 2. Valori cantitative ale rezultatelor experimentale

Eşantionul experimental

E.E. -26 elevi/ 100% E.C.-25 elevi /100%

Nivel Proba iniţială Proba finală Proba iniţială Proba finală

Înalt 3/11,5% 13/50% 3/12% 5/20%

Mediu 11/42,3% 8/30,7% 9/36% 12/48%

Scăzut 12/46,1% 5/19,2% 13/52% 8/32%

Tabel 3. Dinamica clasei de elevi pe parcursul a 4 ani.

17 | P a g e

Anul de studii Calitatea,% Media2005-2006 cl.I 53.33 7.332006-2007 cl.a-II-a 60 7.462007-2008 cl.a-III-a 66.66 7.62008-2009 cl.a-IV-a 68.75 7.69

Diagrama 1. Dinamica procentului calităţii

Diagrama 2. Dinamica mediei însuşitei

18 | P a g e

cl.a -I -a 53,33%

cl.a-II- 60%

cl.a-III-a 66.66%

cl.a-I V -68.75 %

Calitatea,%2005-2006 cl.I2006-2007 cl.II2007-2008 cl.III2008-2009 cl.IV

1 2 3 47.1

7.2

7.3

7.4

7.5

7.6

7.7

7.8

7.33

7.46

7.6

7.69

Media însuşitei

Se interpretează datele colectate, aducând exemple de valori calitative (impresii de la elevi, de la părinţi, opinii despre acţiunea/intervenţia psihopedagogică a Dv. );

Se aduc dovezi prin care se reproduc fragmente ale intervenţiei psihopedagogice/experimentului pedagogic întreprins de Dv.;

Se aduc argumente de validare a acestor rezultate: aprobare la şedinţele catedrei, consiliile pedagogice, date contrastive prezentate la nivel de clasă-martor.

Se aduc dovezi prin certificate de la administraţia liceului/şcolii în care se confirmă că Dv. în perioada indicată aţi organizat următoarele acţiuni de investigație şi administraţia cunoaşte rezultatele.

Se pot prezenta în calitate de dovezi extrase din procesele verbale ale şedinţelor catedrei, consiliilor pedagogice la care aţi adus la cunoştinţă comunitatea şcolară despre rezultatele întreprinse de Dv.

19 | P a g e

DOVEZI DESPRE PREOCUPĂRILE PENTRU DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ;

Raportul ar câştiga prin creativitate dacă se va prezenta o diagramă (un tabel) cu frecvenţa de participare la şedinţele catedrei, seminarele teoretico – metodice din instituţie, din municipiu/raion, întrunirile metodice, cursuri de formare continuă, experienţa avansată a unor cadre didactice.

se indică lucrările efectuate de Dv. ca o continuitate a activităţii metodice, ştiinţifice.

se poate realiza un tabel cu preocupările Dv. pentru dezvoltarea profesională.

Diagrama preocupărilor profesionale (2008-2012)

Stimularea gândirii creative

Implementarea inteligențelor

multiple

Metode de învățare activă

Stimularea motivației elevului

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

20082009201020112012

Legendă

Axa X reprezintă temele ştiinţifico-metodice

Axa Y reprezintă frecvenţa participării la activităţi (lecţii demonstrative, lecţii asistate, traininguri, seminare, ateliere, conferinţe etc.) în care aţi realizat temele date.

Culorile indică anii de atestare.

20 | P a g e

Diagrama dată se va interpreta prin analiza fiecărei teme în parte.

Să urmărim exemplul de mai jos:

Problema cercetată. De ex.: Stimularea gândirii creative... (se continuă cu precizarea la care disciplină, la ce clasă şi în ce context).

Motivaţia alegerii problemei date. (problema înseamnă punctul slab al domeniului în care Dv. activaţi; punctul slab înseamnă nereuşita sau rezultatele modeste pe care le demonstrează elevii sau şcoala în general). De obicei tema de cercetare este aleasă din acest motiv. Se poate indica documentul, proiectul, ordinul pe baza căruia urmăriţi tema dată.

Activităţile în care aţi urmărit problema: se enumeră lecţii demonstrative, lecţii asistate, traininguri, seminare, ateliere, conferinţe etc.

Opiniile cercetătorilor ştiinţifici, câteva recomandări: se scriu nume de referinţă, publicaţia în care v-aţi informat şi citatul propriu-zis. Se recomandă 2-3 opinii.

se prezintă conceptele de bază desprinse din situaţia-problemă prin definirea acestora;

fiecare definiţie se va cita cu elementele de rigoare. Atenţie! Nu vă însuşiţi bucăţi de text care nu vă aparţin, fără a le

cita sursa şi fără a le evidenţia ca citate! Orice se va prelua din literatură se va reinterpreta, reformula, se va

trece prin filtrul propriei dumneavoastră personalităţi, încercaţi să regândiţi ceea ce spun specialiştii în domeniu.

21 | P a g e

DOVEZI DESPRE IMPLEMENTAREA REZULTATELOR FORMĂRII CONTINUE ÎN PROIECTAREA ŞI DESFĂŞURAREA DEMERSULUI DIDACTIC;

Soluţia Dv. pentru această problemă. Orice descriere a preocupării pentru dezvoltarea profesională trebuie să demonstreze capacitatea Dv. de a avea soluţii profesioniste la problemele enumerate.

Abordarea va fi practică. Se validează demersul ştiinţific sau nu? Ce recomandări aveţi Dv. în urma observărilor sau implementării anumitor teorii.

Soluţiile trebuie să aibă dovezi sigure: demersuri experimentale, metodologii eficiente, rezultate probate.

Se va arăta modalitatea practică în care Dv. aţi implementat tema dată.

Poate fi o secvenţă de lecţie, poate fi proiectarea unei unităţi de învăţare, un training etc. în care să se reflecte abordarea practică urmată de un şir de observaţii.

Observaţiile, concluziile, recomandările pot fi formulate cu ajutorul expresiilor lacunare (a se vedea anexa respectivă).

22 | P a g e

se indică succint informaţii despre asistările la lecţiile colegilor la disciplina predată, la alte discipline. Se concluzionează cu anumite sinteze metodice sau recomandări.

Se va explica modul în care a fost abordată, la ce concluzii aţi ajuns.

se prezintă situaţia teoretică aplicată la o anumită disciplină, clasă, la un anumit modul sau lecţie.

se prezintă intervenţiile pedagogice, reacţia elevilor, se prezintă modul în care au evoluat acţiunile de ameliorare;

se vor evalua metodele alese, claritatea expunerii în realizarea obiectivelor cercetării;

se vor evalua calitatea/complexitatea metodologiei cercetării; se arată dinamica succesului subiecţilor, gradul de implicare şi

reflecţia Dv. personală asupra metodologiei alese. reflecţia înseamnă prezentarea succesului, indicarea efectelor

formative şi a concluziilor. concluziile trebuie să fie foarte clare, personale şi adecvate

demersului Dv. originalitatea şi relevanţa practică a cercetării efectuate; Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de

învăţământ;

23 | P a g e

DOVEZI DESPRE IMPLICAREA ÎN ACTIVITATEA INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Orice cercetare pe care o faceţi nu poate fi de tip insulă.

Nu e admisibil să se producă cu uşile închise sau niciun coleg să nu cunoască evoluţia implicării Dv.. în cercetarea practică.

Tot ceea ce realizaţi în demersul practic trebuie să fie coordonat în primul rând cu instituţia de învăţământ, cu catedra de specialitate.

Rezultatele Dumneavoastră trebuie să fie validate pe parcursul a cinci ani.

Ceea ce întreprindeţi în cercetare, se prezintă ca rezultate în cadrul şedinţelor de catedre, seminarelor practice, trainingurilor aplicative etc.

După cum menţionam mai sus, tema sau problema cercetată vizează o acţiune consonantă cu direcţiile de cercetare ale instituţiei.

Aşadar ne vom implica activ în viaţa instituţiei de învăţământ.

De regulă în acest paragraf al raportului se vor înscrie demersurile Dv.. experienţiale pe care le-aţi validat în activităţile metodice: în cadrul şedinţelor de catedre, seminarelor practice, trainingurilor aplicative.

Se poate prezenta un tabel în care se vor menţiona toate intervenţiile Dv.

24 | P a g e

Tipul de activitate

instituţională

Data Problema prezentată, tema

Modul prezentării

Validarea rezultatelor

şedinţe de catedre, seminare practice,

traininguri aplicative etc.

referat, intervenţie, rol de expert, prezentare ppt, formator

se va înscrie dacă a fost aprobat demersul Dv., dacă aţi avut recomandări de la colegi)

se menţionează concluzia membrilor care au participat sau recomandările concrete ale acestora.

25 | P a g e

DOVEZI DESPRE CONTRIBUŢIA PERSONALĂ LA PRESTIGIUL ŞI IMAGINEA UNITĂŢII DE

ÎNVĂŢĂMÂNT

se vor marca participările Dv. în cadrul seminarelor, atelierelor, conferinţelor, simpozioanelor, concursurilor raionale, naţionale, internaţionale, proiectelor etc.

Nr. d/o

Activităţi realizate la nivel de raion/republicăForma de activitate

Subiectul Data Locul desfăşurării

se va scrie lista publicaţiilor, cu indicatorii bibliografici corespunzători;

Elaborarea unor indicaţii, ghiduri, instrucţiuni metodice.

Participarea la emisiuni radio, la televiziune.

Poate fi completat un asemenea tabel:

se vor explica intervenţiile Dv., adică referatele, prezentările, activităţile etc.

se va menţiona aprecierea pe care aţi avut-o, se va indica numele sau instituţia care v-a apreciat.

se vor demonstra rezultatele la concursuri.

Toate aceste explicări trebuie să fie adeverite prin documente, se vor scrie tipul certificării (certificat,. diplomă, adeverinţă), data, locul eliberării.

Se vor anexa obligatoriu copiile acestor documente.

26 | P a g e

3. ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A PERFORMANŢELOR PROFESIONALE

Varianta 1DOMENIUL DE COMPETENŢĂ

Indicatorul de performanţă

vizat

Obiectiv Acţiuni întreprinse

Rezultate acumulate

Dovezi Concluzii

Competenţă de cunoaştere a*disciplinei* psihopedagogiei* didacticei

Competenţă de aplicare a* literaturii de specialitate* literaturii didactice* studierea experienţei avansate

Competenţe predictive*proiective* creative

Competenţe de comunicare* lucru în echipă* leadership

Competenţă de autoevaluare, de prognozare, de învăţare continuă

27 | P a g e

Varianta 2DOMENIUL DE COMPETENŢĂ

Indicatorul de performanţăvizat

Obiectiv Acţiuni întreprinse Rezultate acumulate

Dovezi Concluzii

Competenţe la disciplină

1. Cunoaşterea şi valorificarea conţinuturilor disciplinei/disciplinelor predate în perspectivă curriculară şi didactică a acestora 2. Actualizarea, dezvoltarea conţinutului disciplinei /disciplinelor de învăţămînt predate 3. Utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 4. Cunoaşterea apariţiilor editoriale de specialitate de ultima oră 5. Realizarea legăturilor intra- şi interdisciplinare şi aplicarea lor în contexte reale 6. Operaţionalizarea corectă a obiectivelor pentru o secvenţă de învăţare. Raportarea lor la obiectivele de referinţă şi la cele generale. 7. Selectarea şi ierarhizarea logică a conţinuturilor esenţiale pentru realizarea obiectivelor

28 | P a g e

8. Proiectarea şi realizarea dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare 9. Integrarea rezultatelor investigaţionale în practica pedagogică 10. Formularea unor concluzii corecte pe marginea unor cercetări în domeniul specialităţii şi exprimarea unor puncte de vedere personale Competenţă psihopedagogică

1. Cunoaşterea particularităţilor de vîrstă, individuale şi ale grupului de apartenenţă şi valorificarea acestora în predare/organizarea procesului de predare – învăţare – evaluare. 2. Abordarea educativă diferenţiată a elevilor, în funcţie de personalitatea acestora 3. Selectarea strategiilor de instruire adecvate 4. Proiectarea situaţiilor didactice de învăţare pentru conţinuturile predate în funcţie de reprezentările elevilor şi competenţele acestora 5. Aplicarea metodelor interactive, de formare a gîndirii critice şi a deprinderilor practice ale elevilor 6. Pregătirea elevilor pentru

29 | P a g e

autoinstruire şi autoeducaţie 7. Manifestarea conduitei psihopedagogice creative în interpretarea fenomenelor şi proceselor educaţionale, în soluţionarea dificultăţilor de transpunere în practica şcolară a teoriilor şi modelelor de referinţă prin disciplina predată 8. Utilizarea adecvată a resurselor educaţionale (manual, fişe, tabele, imagini etc.) 9. Practicarea strategiilor de comunicare eficientă 10. Alegerea şi aplicarea celor mai pertinente strategii şi forme de evaluare 11. Elaborarea instrumentelor valide de evaluare 12. Interpretarea rezultatelor evaluării şi luarea deciziilor cerute de rezultatele obţinute 13. Sugerarea unor măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor acumulate 14. Promovarea unui management eficient al clasei de elevi 15. Manifestarea unei conduite psihopedagogice creative, stimulative, motivaţionale

Competenţă managerială* şef de catedră

30 | P a g e

* cu clasa

1. Promovarea unui sistem de valori în concordanţă cu idealul educaţional 2. Promovarea continuă şi permanentă a valorilor naţionale şi general-umane 3. Promovarea educaţiei pentru o cetăţenie democratică 4. Crearea în grupul de elevi a unui climat psihologic favorabil caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranţă 5. Oferirea de şanse egale pentru integrarea şcolară şi socială a tuturor elevilor 6. Aplicarea teoriilor psihopedagogice şi metodologice în rezolvarea situaţiilor educaţionale specifice întîlnite în grupul de elevi-problemă 7. Implicarea în activităţile extracurriculare şi extraşcolare 8. Realizarea unor proiecte în colaborare cu părinţii, comunitatea locală 9. Capacitatea de a diagnostica aşteptările şi interesele familiei 10. Evaluarea critică a propriilor prestaţii didactice 11. Manifestarea gîndirii pozitive (identificarea potenţialului propriu, conştientizarea calităţii lui)

31 | P a g e

12. Evaluarea relaţiilor interpersonale din perspectiva normelor socialeCompetenţă de lucru în echipă şi comunicare* voluntariat* mentorat* cu părinţii1. Cunoaşterea şi aplicarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în procesul de predare – învăţare şi al managementului educaţional 2. Identificarea şi evaluarea surselor informaţionale disponibile pentru elevi 3. Planificarea şi realizarea proceselor de predare – învăţare în conformitate cu posibilităţile oferite de tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale 4. Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în informarea şi cooperarea cu părinţii şi cu comunitatea

32 | P a g e

Competenţă de autoevaluare şi prognozare, învăţare şi formare continuă.

1. Elaborarea sugestiilor de eficientizare a activităţii instituţiei şcolare şi a activităţii personale 2. Identificarea modurilor de soluţionare a conflictelor în organizaţie 3. Capacitatea de a orienta, organiza şi coordona, îndruma şi motiva, de a lua decizii în funcţie de situaţie 4. Analiza critică constructivă a experienţelor personale în vederea ameliorării activităţii 5. Capacitatea de autoevaluare şi de integrare a feed-backului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale 6. Deschidere faţă de tendinţele novatoare necesare dezvoltării profesionale

33 | P a g e

Model completatIndicatorul de performanţă

vizatObiectiv

Acţiuni întreprinse

Rezultate Dovezi Concluzii

Elaborarea proiectării de lungă durată pe unitate de învăţare

- demonstrarea abilităţii de elaborare a proiectării de lungă durată pe unitate de învăţare

- determinarea problemelor ce apar la elaborarea proiectării;- selectarea strategiilor adecvate de elaborare a proiectului;- cercetarea literaturii metodice curente la subiect;- participarea la seminare metodice, cursuri de formarea continuă;- elaborarea proiectelor pe unitate de învăţare la veriga liceală şi gimnazială;

- adaptarea conţinuturilor competenţelor strategiilor didactice;- corelarea numărului de ore, conţinutiri metode şi procedee didactice în dependenţă de competenţele ce trebuie formate;- realizarea în practică a competenţelor profesionale dobândite în cadrul seminarelor teoretico-metodice, cursurilor etc;- modele de proiectare de lungă durată elaborate personal sau la catedră;

-diverse modele de proiectare a unităţilor de învăţare( anexe);-Participarea la seminarele teoretico-metodice (enumerare ); cursurile de formare continuă( RM, România etc);-Literatura metodică cercetată - concluzii, opinii proprii;- modele de programe în clasele gimnaziale, liceale;-analiza publicaţiile din ziarele, revistele de specialitate cu referire la experienţa înaintată;- perfectarea materialul didactic elaborat pentru realizarea cu succes a competenţei propuse; etc

- rolul şi funcţionalitate proiectării pe unitate de învăţare

34 | P a g e

Motivarea elevilor din veriga liceală pentru dezvoltarea abilităţilor de cercetare

- determinarea rolului motivaţiei pentru dezvoltarea psihică şi intelectuală a adolescentului;- stabilirea strategiilor didactice de motivare pentru cercetare;

- analizarea literaturii psihologice şi metodice cu referire la motivarea în general şi motivarea pentru cercetare;- organizarea grupului de elevi interesaţi de istorie şi dornici de aşi aprofunda cunoştinţele;- propunera algoritmului de cercetare; - propunera temelor de cercetare;- ajustarea metodelor de cercetare la nivel de elev de liceu;

- temele propuse de profesor ( 1 );- temele propuse de elevi ( 2 );- dificultăţile întâlnite în procesul cercetării ( 3 );- sfaturile profesorului pentru depăşirea şi soluţiile elevilor ( 4 );- locurile la conferinţele ştiinţifice ale elevilor ( 5 );

- anexa 1;- anexa 2;- anexa 3 – cum se realizează un interviu;- anexa 4-

35 | P a g e

Model de Registrul de formare continuă a profesorului Gîtlan Vasile, conform Hărţii creditare.Disciplina: Istoria Românilor şi Universală; Educaţia civică.

Perioada de studiu 2011 - 2016

Activităţile de formare

profesională cojntinuă.

Volumul de muncăCuantificat în ore.

Credite

Profesionale.

Obligativitate a

activităţii.

2011/2012

2012/2013

2013/20142014/20

15

2015/2016

I. Cursuri organizate în instituţiile specializate de formare continuă.Formarea profesională continuă pe parcursul a 5 ani ( în instituţii educaţionale de formare continuă, universităţii şi în alte tipuri de instituţii de învăţământ care sînt acreditate sau care activează în bază de licenţă şi sînt abilitate pentru această activitate în conformitate cu legislaţia în vigoare) Cursuri, stagii, ateliere, training-uri şi alte forme prevăzute de acte normative ( la nivel naţional)

150 ore

Auditoriale şi 450 ore activitateindividuală

total 600 ore.

20

obligatoriu

Cursuri, stagii, ateliere, trainig-uri şi alte forme prevăzute de acte normative ( la nivel local,

75 ore auditoriale la diverse întruniri şi formări şi 125 ore activitate

obligatoriu

* *

( 20 cr.)

36 | P a g e

raional, municipial, etc. )

individuală total 300 ore. 10

II. Activităţi didactice evaluate, activităţi ştiinţifico - metodice, comunitare, de mentorat, etc.

1 Pregătirea şi prezentarea orelor demonstrative ( minimum 3 ore )

30 ore pentru o lecţie

1 lao oră.

obligatoriu ** * * * * **( 8 cr.)

2 Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare /extraşcolare (minimum 2 activităţi ).

30 ore pentru o activitate

1 la o activitate.

obligatoriu * * * * * 5 ( cr.)

3 Participarea la consiliile metodice, la conferinţe, seminare, mese rotunde, training-uri, sesiuni de formare etc.

6 ore pe zi.

1 pentru 5asistări

* * * * 24 ore

3 A. Participarea la consiliile metodice, la conferinţe, seminare, mese rotunde, training-uri, sesiuni de formare etc.

2 ore pe zi

1 pentru 15asistări

*************

*

**************

**************

**************

*******

126(ore)T –

CR- 5

3 B Prezentări de comunicări la consiliile metodice, la conferinţe, seminare, mese rotunde, training-uri, sesiuni de formare etc.

30 de ore

Pentru o

comunicare

1

Opţional la nivel

Naţional/

Internaţional* * 2 ( CR

)

4 Activitatea în diverse tipuri de comisii, comitete, grupuri de lucru, comisii etc., certificate prin ordine şi dispoziţii

30 ore pe an

1 Opţional * * * * *

5 ( CR.)

5 Pregătirea şi publicarea materialelor didactice suport, ghiduri

60 ore 2 Opţional

37 | P a g e

metodologice

6 Elaborarea şi editarea manualelor: a) autor b) coautor

300

120

10

4

Opţional

Opţional

7 Evaluarea şi recenzarea manualelor şi materialelor didactice

30 1 Opţional

8 Pregătirea şi publicarea articolelor ştiinţifice, didactice în reviste de specialitate şi culegeri de articole

90 ore pentru un

articol

3

OpţionalPentru

GR.II şi I;Obligatoriu p/u S.

* * 6 (CR)

9 Pregătirea şi publicarea materialelor din domeniul profesoral în ziare de specialitate

30 ore

Pentru un

articol

1

Obligatoriu p/u

GR. S* * * *4

( CR)

10 Elaborări de curriculă la dicizia instituţiei de învăţământ (discipline opţionale) aprobate de consiliile profesorale

150 de ore

pentru un

curriculum

5 Opţional

11 Participarea la proiecte naţionale (internaţionale ) educaţionale+ participant: * la nivel de instituţie* la nivel de raion, municipal * la nivel naţional

* la nivel internaţional

=coordonator: * la nivel de instituţie* la nivel de raion, municipal * la nivel naţional

30 ore pe an60 ore pe an

150 ore pe an240 ore pe an

90 ore pe an180 ore / an240 ore / an

300

125

8

368

10

Opţional

38 | P a g e

* la nivel internaţional

ore / an

12 Pariciparea la concursul ,,Pedagogul anului”; * Participarea la nivel local; * Participarea la nivel de raion/municipiu; * Participarea la nivel naţional; * Laureat al Concursului,,Pedagogul anului” *Învingător al Concursului, deţinător al titlului,,Pedagogul anului”

30 ore pe an60 ore pe an90 ore pe anLocul II; III;( IV şi

V)150 ore300 ore

123

510

Opţional

13 Activităţi de mentorat: mentor formator, mentor la stagiile depractică, coordonarea catedrelor de specialitate

60 ore 2 Opţional

* * * 6(CR) ?

14 Activităţi deconsiliere a familiilor şi elevilor cu CES;

120 ore 4 Opţional ** **

*** *** 22 (GR )

15 Activităţi devoluntariat şi în comunitate;

60 ore 2 Opţional

16 Activităţi de parteneriat cu ONG de profil, activitate de voluntariat

60 ore 2 Opţional

17 Formator în activităţile de formare continuă: A) local B) raional / municipial C) naţional

90 ore150 ore300 ore

3510

Evaluarea reultatelor profesionale şi aformării continue

39 | P a g e

Prezentarea şi susţinera ( se va lua în considersţie

Conţinutul, perfectarea, calitatea susţinerii)

Portofoliul de atestare

Raportul de autoevaluare

Interviul de performanţă

Lucrarea metodică

90 ore

60 ore

90 ore

300 ore

3

2

3

10

Obligatoriu p /n GR.

UNU şi

SUPERIOR

Obligatoriu p / n

GR.

SUPERIOR

3

2

3

10

Total credite: Acumulate în perioada de cinci ani: 80 de credite ( 56 obligatorii + 24 opţionale)Pentru confirmarea în funcţie: 30 de crediteConferirea şi confirmarea GRADULUI DOI 50 credite ( 35 obligatorii + 15 opţionale)Conferirea şi confirmarea GRADULUI UNU 60 credite ( 42 obligatorii+ 18 opţionale)Conferirea şi confirmarea GRADULUI SUPERIOR 80credite ( 56 obligatorii + 24 opţionale)

Activităţile opţionale nu trebuie să depăşească 30% din numărul total de credite acumulate pentru conferirea şi confirmarea gradelor didactice Evaluarea activităţilor educaţionale ( lecţii; activităţi extracurs ect.) se apreciază cu calificativulnesatisfăcător; satisfăcotor; bine şi foarte bine

Se vor cuantifica în credite doar activităţile educaţionale susţinute pe BINE şi FOARTE BINE.Cadrele didactice care au obţinut grade didactice în perioada 2008 – 2011, vor fi atestate în baza prezentului Regulamentului şi a PCT. I. II.1; 2; 7; 8; 9; 14; 15. III din Harta Creditară. I Formarea profesională continuă pe parcursul a 5 ani.II Activităţi didactice evaluate, activităţi ştiinţifico – metodice, comunitare, de mentorat, etc.1 Pregătirea şi prezentarea orelor demonstrative.2 Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare / extraşcolare.7 Evaluarea şi recenzarea manualelor şi manualelor şi materialelor didactice.8 Pregătirea şi publicarea articolelor ştiinţifice, didactice în reviste de specialitate şi culegeri dearticole.9 Pregătirea şi publicarea materialelor din domeniul profesional în ziarele de specialitate14 Activităţi de consiliere a familiilor şi elevilor cu CES15 Activităţi de voluntariat şi în comunitateIII Evaluarea rezultatelor dezvoltării profesionale şi a formării continue.

40 | P a g e

4. DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ








41 | P a g e

CONFIRMAREA GRADULUI DIDACTIC SUPERIOR

(ANEXA 8)RAPORT PRIVIND PROMOVAREA

SCHIMBĂRILOR/ASIGURAREA CALITĂŢII

EDUCAŢIEI LA NIVEL LOCAL, RAIONAL, REPUBLICAN

1. DATE GENERALE









Câteva sugestii:


Prezentarea datelor generale va mai mult tehnică decât artistică.



42 | P a g e

2. OBIECTIVE GENERALE PRIVIND PROMOVAREA SCHIMBĂRILOR/ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI LA

NIVEL LOCAL, RAIONAL, REPUBLICAN

Obiective specifice

Acţiuni întreprinse

Rezultate acumulate

Dovezi Concluzii

Obiective SMARTCriteriu Caracteristici

Specifice (Specific) Specific cu referinţă la comportament, foarte concret.Aceasta presupune precizie, caracter concret şi indică direcţia exactă de mişcare. Un obiectiv specific indică concret spre ce tinde persoana. Un obiectiv specific este foarte clar exprimat, nu lasă loc de îndoieli. El vizează rezultate concrete, iar nu rezultate în general. Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu Specific, utilizaţi întrebări precum: - Cine? - Ce? - Când? - Cum?

Măsurabile(Measurable) Înseamnă că un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ. Un obiectiv măsurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului că a fost atins ori nu sau în ce măsură a fost atins. De asemenea, un obiectiv măsurabil permite monitorizarea progresului atingerii lui.

Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu Măsurabil, utilizaţi întrebări precum: Cît de mult?

Realizabile (Attainable) Abordabil/de Atins/realizabil – înseamnă că un obiectiv poate fi într-adevăr atins. Obiectivul ţine cont de posibilităţile reale ale persoanei. Obiectivele trebuie să fie ambiţioase, dar totodată nu exagerat de „îndrăzneţe”, deoarece atunci ele nu devin un stimulent, ci un obstacol în obţinerea succesului.

Relevante (Relevant) Realizarea unui obiectiv trebuie să contribuie în mod nemijlocit la atingerea unui obiectiv mai mare, mai general. În acest sens, el trebuie să vizeze un anumit impact. Fiecare obiectiv stabilit trebuie să exprime un criteriu important în evaluarea succesului.

Bine definite în Timp

(Timely)

Încadrat în Timp – înseamnă că obiectivul conţine şi data până la care este prevăzut a se realiza, ştim cât ar trebui ca acesta să se realizeze. Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu încadrat în Timp, utilizaţi întrebări precum: Când? Până când? În ce perioadă?

43 | P a g e

DOMENII DECOMPETENŢĂ

OBIECTIVE DEDEZVOLTARE

PROFESIONALĂ (SMART)

ACŢIUNI PRECONIZATE

PERIOADA INDICATORI DE

PRFORMANŢĂ

Competenţa tehnică şi tehnologică

- Să-mi dezvolt competenţa în folosirea calculatorului, pe parcursul următorului an de studiu, pentru utilizarea tehnologiilor informaţionale în cadrul lecţiilor .

1. Consultaţii din partea profesorilor de informatica.

2. Asistenţe pentru a observa practici eficiente în ceea ce privește utilizarea soft-urilor în cadrul activităţilor didactice la disciplină.3. Căutarea de software pentru disciplina predată.

Anul de studii 2012 -2013

- Includerea calculatorului ca mijloc auxiliar la clasa si folosirea lui in mod eficient.- Cunoașterea softurilor existente pentru diferite grupe de vârstă şi pentru obiectivele urmărite în cadrul disciplinei.-Utilizarea softurilor în cadrul lecţiilor

Competenţa psihopedagogică

- Să-mi dezvolt abilităţile de management a grupului de elevi prin explorarea de strategii noi, pentru a eficientiza activitatea elevilor la ore.

1. Schimb de experienţă şi soluţii cu mentorul sau alţi profesori cu experienţă din şcoală.

2. Frecventarea unui curs de perfecţionare adecvat.

3. Participarea la perfecţionare şi la ore deschise în cadrul catedrei diriginţilor.

4. Asistenţe pentru a observa practici eficiente în ceea ce priveşte respectarea regulilor de comportare în clasă.

Anul de studii 2012 -2013

-Optimizarea relaţiei cu colectivul de elevi. Progrese în comportarea elevilor.-Creşterea timpului alocat lecţiei şi descreșterea timpului alocat controlului asupra clasei.

3. DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ 44 | P a g e








45 | P a g e

GLOSAR DE EXPRESII LACUNARE PENTRU REALIZAREA CERCETĂRII ŞI EVIDENŢIEREA CONCLUZIILOR

1. Din prelucrarea răspunsurilor date, a rezultat că...

2. Ca rezultat al analizei efectuate am concluzionat că...

3. Astfel, putem considera că ...4. Confruntând principiile respective

cu...5. Este demonstrat faptul...6. Ca rezultat...7. Pornind de la faptul...8. Reieşind din...9. Întru realizarea acestui scop...10.Deci, trebuie de...11.Este de dorit ca...12.Rezultă că...13.Conform definiţiei date de ...14.Utilizând această schemă...15.Practica ne demonstrează că...16.Analizând răspunsurile la întrebări,

putem conchide...17.Acelaşi autor consideră că...18.Cercetările întreprinse evidenţiază...19.Argumentând, am pornit de la...20.Realizarea acestei concepţii prevede...21.Este evident că...22.Analizând rezultatele obţinute...23.Este important că...24.Trebuie de remarcat faptul că...25.Conform datelor...26.De aici am dedus...27.Prin conţinuturile respective...28.În context...29.Analizând aceste constatări...30.Ca rezultat al unor astfel de relaţii...31.În contextul afirmaţiei de mai sus...32.Vizavi de acest punct de vedere...33.Plecând de la aceste coordonate...34.De asemenea, se subliniază faptul

că...35.Ţinând seama de...

36.De la bun început trebuie să remarcăm că...

37.Astfel, luând în calcul...38.Unii cercetători au viziuni avansate în

ceea ce priveşte...39.Din perspectiva curriculară examinată

de...40.Din cele afirmate anterior,

conchidem...41.Aceasta este concluzia tranşantă a...42.Pornind de la ideea că ...43.Analiza rezultatelor ne conduce la...44.În final, conchidem că...45.Examinând lucrarea expusă...46.Pornind de la concluziile...47.În reflecţiile anterioare...48.Abordând problema...49.Din punct de vedere psihologic...50.Pornind de la aceste afirmaţii...51.Din aceste considerente...52.Aceasta ne vorbeşte despre faptul

că...53.Aşadar, depistăm...54.După cum indica...55.În concepţia lui...56.Referitor la structură putem spune

că...57.Generalizarea rezultatelor ne-a

promis...58.Dorim să menţionăm...59.Pentru a exemplifica cele expuse

menţionăm că...60.Aceste rezultate denotă că...61.Menţionăm că...62.Este evident faptul că...63.Ţinem să menţionăm...64.Consolidând cele spuse anterior...65.Părerea noastră e că...66.În opinia autorilor...67.Analizând caracterul acţiunilor...

46 | P a g e

68.Cercetând sursele de care dispunem...69.Un lucru este cert, că...70.Pornind de la ideea...71.La sugestiile expuse mai sus se mai

poate adăuga...72.În consecinţă se poate de menţionat

că...73.Efectuând cercetările expuse mai sus,

s-a investigat...74.Această constatare ne îndreptăţeşte să

considerăm...75.Această teorie consideră...76.Conform prevederilor...77.Totodată...78.Evident...79.Conform modelului...80.Desprindem că...81.Din cele amintite mai sus se poate

desprinde...82.Este de aşteptat că...83.Astfel...84.Aşadar...85.Din acest unghi de vedere...86.În acest context...87.Cert este faptul...88.În viziunea clasicilor...89.Reieşind din premisele...90.În această ordine de idei...91.În scopul de a...92.Bazându-ne pe tezele...93.Conștientizând faptul că...94.Analiza rezultatelor ne permite să

constatăm...95.Pornind de la situaţia practicii, se

propune...96.Din analiza răspunsurilor date, se

evidenţiază...97.Pornind de la această constatare,

stabilim...98.Pornind de la axioma...99.În continuare, prezentăm...100. Din cele relatate mai sus, se

desprinde...101. În conformitate cu aceste rezultate

...

102. Conform concepţiei lui...103. Sintetizând cele menţionate...104. Ţinem să menţionăm...105. Din această perspectivă...106. De aici şi concluzia...107. În baza analizelor anterioare...108. Acceptând ideile...109. Având la bază ideea...110. Sintetizând elementele

semnificative...111. Totodată , menţionăm că ...112. Inventarierea variabilelor

contextuale contribuie la...113. În urma analizei efectuate, putem

conchide...114. În baza acestor considerente am

decis...115. Ca punct de plecare analiza

noastră solicită...116. Amintim că...117. Termenul nu elucidează ... , dar

permite...118. De remarcat că...119. Analizând experienţa dată...120. Pornind de la ideea...121. În viziunea lui...122. Vorbind despre...123. Susţine că...124. Din tabel se observă că...125. Să reliefăm...126. Abordările problemei se regăsesc

în...127. Consider că...128. Este ştiut faptul că...129. Din cele relatate desprindem...130. Ținând cont de faptul...131. Astfel spus...132. Actualmente...133. În primul rând, este necesar...134. E necesar de subliniat faptul că...135. Se remarcă evident...136. În corespundere cu...,vom

caracteriza...137. Generalizând rezultatele obţinute,

conchidem...

47 | P a g e

138. În contextul acestei analize este importantă...

139. În legătură cu cele expuse anterior este clar că...

140. Corelând rezultatele cercetărilor...141. Potrivit cercetărilor lui...142. Concomitent cu aceasta...143. Fiind preocupaţi de...144. Prin natura lor...145. Prin urmare e necesar de a...146. Este de la sine înţeles că...147. După cum a fost deja menţionat...148. Realizând un sondaj...149. Drept confirmare serveşte ...150. În mod obiectiv menţionăm că...151. Analizând calitatea lucrărilor,

luăm în consideraţie că...152. Aşadar, bazându-ne pe...153. Analizând studiile savanţilor

menţionaţi, am ajuns la concluzia...154. Rezultatele obţinute au

demonstrat că...155. În această ordine de idei,

presupunem că...156. În această ordine de idei...157. În contextul de mai sus...158. Referindu-ne la... observăm că...159. În fond...160. Paralel cu aceste încercări...161. Din cele expuse , rezultă...162. După cum reiese...163. În mod curent, reprezintă...164. Menţionăm că...165. Comentând-o, ne permitem...166. Aceasta presupune cum...167. Cele expuse anterior permit...168. Comparând datele ...169. În fond...170. În opinia lui...171. Esenţa vizează...172. Analizând rezultatele primite, am

pus accentul pe...173. Astăzi e de regretat faptul că...174. După cum s-a remarcat...175. În opinia mea...

176. Analizând procesul de evaluare...177. Elaborând această...178. După cum s-a dovedit...179. Investigaţiile efectuate ne

dovedesc că...180. Pentru confirmarea celor enunţate

ne întoarcem la...181. După cum susţine...182. În sens general...183. Plecând de la...184. Putem spune că...185. Pornind de la principiul...186. Dacă ar fi să generalizăm cele

expuse anterior, putem menţiona că...187. Revenind la termenii...188. Trebuie de menţionat faptul că...189. Comparând cele două viziuni...190. E cunoscut faptul că...191. Reieşind din aceste reflecţii...192. Cele relatate sunt confirmate de ...193. Cercetarea efectuată a reliefat un

şir de...194. Astfel, trebuie să reţinem că...195. Deci, pornind de la...196. În opinia lui...197. E ştiut faptul că...198. Un studiu efectuat de...199. Rezultatele obţinute au permis

să...200. În concluzie, putem menţiona...201. Credem că astfel...202. În scopul realizării...203. În dorinţa de a...204. Confirmând ipoteza şi realizând

obiectivele preconizate cercetarea s-a soldat cu unele concluzii...

205. În cele expuse anterior aţi observat că...

206. Cu alte cuvinte...207. Cele expuse mai sus ne dau

posibilitatea să concluzionăm...208. Reieşind din aprecierile

teoretice...209. Analizând răspunsurile, au fost

evidenţiate...

48 | P a g e

210. După cum se menţionează în...211. Important e că...212. Conform concepţiei...213. Nu mai puţină importanţă are...214. Se afirmă că...215. În aceiaşi timp, persistă şi. . .216. De rând cu acestea, evidenţiem...217. În contextul investigaţiei noastre...218. În această perspectivă...219. Din lucrările cu referinţă la...

putem deduce...220. Constatăm că...221. Nuanţând problema pare

anacronic că...222. Prin urmare...223. Rezultatele obţinute indică...224. Datele din tabel confirmă că...225. Conform expresiei...226. După cum am menţionat...227. Această idee generală permite ...228. Aşadar, chestionarea a reflectat...229. E ştiut că...230. Este important să menţionăm

faptul...231. Analizând materialele...232. Studiind ... remarcăm că...233. Noţiunea dată se tratează ca...234. Având în vedere...235. Dacă ne referim...236. Este necesar de reţinut că...237. Aşa cum am mai arătat deja ...

238. Din interpretarea răspunsurilor, reiese că...

239. Autorul se referă la...240. În general, se poate afirma că...241. În acest context identic...242. Totuşi, mulţi autori au indicat...243. În această ipostază apare

problema...244. Apreciind la justa valoare...245. În acest cadru de referinţă...246. Cercetările efectuate ne conving

de faptul că...247. Spre exemplu...248. Dar, în acest caz...249. Pe baza datelor obţinute se

conturează ideea că...250. Trebuie să subliniem...251. În concluzie este nevoie de

respectat...252. Evident, suntem conştienţi că...253. Pe temeiul celor enunţate este

evident că...254. Prin prisma concepţiei lui...255. Concertând activitatea

participanţilor la...256. În consecinţă...257. În aceste condiţii...258. Pentru a argumenta ipotezele

expuse...259. În scopul utilizării eficiente...260. Efectuând evaluarea...261. Esenţa constă în...

49 | P a g e

Modele de certificate, adeverinţe

ADEVERINŢĂprin prezenta se confirmă faptul că

profesoara/profesorul...a realizat în... (instituţia de învăţământ)

în perioada ... (data, luna, anul - data, luna, anul)experimentul pedagogic/demersuri investigative

în baza temei de cercetare metodică................................................

Rezultatele au fost discutate şi aprobate în cadrul şedinţei de catedră /Consiliului pedagogic de

la data..., proces-verbal, nr.

Adeverinţa se eliberează pentru a fi prezentată în dosarul de atestare

Directorul Instituţiei

50 | P a g e

ANTETUL INSTITUŢIEI

51 | P a g e

Certificat de participare

prin prezenta se confirmă faptul că profesoara/profesorul...

a participat pe data....la seminarul/trainingul raional/municipal cu titlul

în... (instituţia de învăţământ)

Certificatul se eliberează pentru a fi prezentată în dosarul de atestare


ANTETUL INSTITUŢIEI

EXTRAS DIN PROCESUL-VERBAL NR. _________

AL ŞEDINŢEI CATEDREI/CONSILIULUI PEDAGOIC__________

“______”___________20____

localitatea

La Şedinţă au participat: ___________ cadre didactice.

ORDINEA DE ZI:

1. Prezentarea şi validarea rezultatelor în cadrul experimentului pedagogic realizat de

către profesorul....

D E L I B E R Ă R I L E:

1. S-a examinat chestiunea privind prezentarea şi validarea rezultatelor în cadrul

experimentului pedagogic realizat de către profesorul

La propunerea celor prezenţi, rezultatele confirmate de către profesoară, prezentate

prin scheme, valori cantitative şi calitative se consideră validate experimental, logice,

doveditoare de rezultate eficiente.

Propunerea a fost pusă la vot. Au votat „pro” - _________ persoane, „contra”-

__________, „s-au abţinut” _____________

S-A HOTARÂT:

Rezultatele confirmate de către profesoara..., prezentate prin scheme, valori

cantitative şi calitative se consideră validate experimental, logice, doveditoare de

rezultate eficiente.

Semnătura: Preşedintele adunării________________________

Secretar__________________________

52 | P a g e

CERINȚE FAȚĂ DE TEHNOREDACTARE ÎN PROGRAMUL WORD

Norme de redactare:1. Diacriticele (ţ,ş,ă,î) sunt obligatorii.2. Fiecare abreviere se va explica la prima folosire în lucrare.

Norme tehnice: Textul trebuie editat în "Word for Windows". pagină A4; aranjarea în pagină: justified, distanță între rânduri: 1,5; text de bază: TNR, corp 12; Utilizați cât mai puține comenzi de formatare cu putință: Se va introduce textul continuu (fără spatii); Nu se vor utiliza diferite tipuri de font pentru a evidenția textul; Orice cuvânt sau fraza a cârei importanta se dorește a fi reliefata, va fi

subliniat(a); Se va întrebuința doar tasta "Enter" pentru a indica sfârșitul la finalul

paragrafelor, subtitlurilor, listelor etc.; Pentru a indica paragrafele, se va utiliza tasta "Tab", nu se va folosi

"Space Bar".tabele și graficele din text vor fi alb-negru, sau uşor de înțeles în forma printată alb-negru; de asemenea, se va indica sursa acestora.

Graficele şi tabelele vor fi editate în Word sau Excel. Se va indica în text locul tabelului, specificându-se denumirea acestuia.

Fotografiile se vor scana (utilizând Photostyler, Adobe-Photoshop sau orice alt program compatibil). Se va indica în text locul fotografiei, specificându-se denumirea acesteia.

Figuri Figurile, fotografiile şi tabelele se plasează nemijlocit după referinţa

respectivă în text. Figurile (scheme, desene, schiţe, fotografii) prezentate în articol trebuie să

satisfacă cerinţele Sistemului Unic de Documentaţie Tehnică conform căruia acestea se numerotează cu cifre arabe, utilizându-se abrevierea „Fig.”

De exemplu: Fig.2.1. Convertirea energiei radiante în alte forme în ecosistem (după Dice, citat de Stugren, 1982) etc.

Figurile, de regulă, trebuie tot timpul introduse în contextul discuţiei prin referire, în următoarea manieră: „după cum se observă din structura pe

53 | P a g e

clase de diametre (figura1), arboretul este…” şi NU prin introducere directă „structura arboretului pe clase de diametre este prezentată în figura 1”.

Figurile vor fi prezentate centrat. Sub acestea se trece numărul figurii, urmează denumirea şi, dacă este necesar se indică şi sursa.

Notă: după denumirea figurii punct nu se puneTabele

Tabelele şi desenele se plasează imediat după ce au fost numite. Vom avea grijă ca orice grafic sau tabel să fie comentat în text.

Există tabele foarte mari şi ar fi mai bine ca ele să fie plasate într-o anexă. La unele tabele se poate renunţa, deoarece nu fac decât să reproducă o informaţie deja prezentată detaliat în text.

Se va evita, de asemenea, folosirea tabelelor şi graficelor pentru aceeaşi informaţie (o greşeală foarte frecventă este folosirea unui tabel prezentând de exemplu variaţia temperaturii lunare, urmat de un grafic cu aceiaşi informaţie – un adevărat pleonasm „ştiinţific”).

Tabelele se numerotează succesiv cu cifre arabe (fără semnul № sau nr.). De

exemplu: Tabelul 2. Titlul tabelului Denumirea tabelului trebuie să reflecte esenţa informaţiei prezentate în el.

Notă: după denumirea tabelului punct nu se pune Titlurile rubricilor din tabel încep cu majusculă, iar titlurile subrubricilor

- cu literă mică. Titlurile se scriu la numărul singular. Mărimea minimă a caracterelor

textului din tabel trebuie să fie 8 pt. Rubrica „Nr. crt." nu se include în tabel. În caz de necesitate,

numerotarea indicatorilor şi parametrilor se efectuează în partea stângă a titlurilor cu cifre arabe, după

care se pune punct. Dacă indicatorii numerici din rubricile tabelului au diferite unităţi de

măsură, acestea se indică în

54 | P a g e

titlul fiecărei rubrici. Dacă toate valorile numerice dintr-o coloană au aceeaşi unitate de măsură, aceasta se indică în titlul coloanei respective. Dacă toţi parametrii din tabel au aceeaşi unitate de măsură, atunci aceasta se indică după titlul tabelului.

În cazul când dimensiunile tabelului depăşesc dimensiunile formatului, atunci tabelul se divizează, transferând o parte a tabelului pe altă pagină. Titlul se indică numai pentru prima parte a tabelului, iar pentru celelalte părţi se scrie „Continuarea tabelului" cu indicarea numărului de ordine al tabelului. Începutul tabelului se repetă. Coloanele şi rândurile tabelului se numerotează şi la trecerea tabelului de pe o pagină pe alta.

Fotografiile de obicei pot apare în anexe.Acestea trebuie să fie de calitate bună. Sub figură sau fotografie se indică numărul de ordine şi legenda respectivă.Legende la fotografii.

Vom explica cine apare în fotografie, dar nu vom indica ceea ce este evident din poză. Totuşi, am putea sublinia detalii care ar putea fi mai greu de văzut pentru cititori.

Nu e necesar să descriem ce poartă cineva, dacă cititorii pot vedea acest lucru din fotografie.

Nu vom specula atunci când nu suntem intru totul siguri in legătură cu ceea ce vedem in poză.

Vom indica întotdeauna numele persoanelor din fotografie, chiar dacă sunt bine cunoscute.

Vom indica ordinea („de la stânga la dreapta…”), atunci când într-o poză apar mai multe persoane.

55 | P a g e

Etica autorului Plagiatul reprezintă reproducerea fidelă a ideilor unui autor , fără a arăta

adevărata lor sursă, lăsînd astfel să se înţeleagă că neaparţin, că sunt produse de mintea noastră.

Pentru a nu fi acuzaţi de plagiat, vom reţine următoarele indicaţii:

Orice text al altui autor este plasat între ghilimele indicându-se numele autorului şi titlul lucrării.

Chiar dacă nu cităm cuvânt cu cuvânt, menţionăm cuvintele autorului. Dacă avem un concept ştiinţific care nu este cunoscut, indicăm sursa. Reproducerea cu propriile cuvinte ale celor mai importante idei din text. Utilizarea textelor de pe situri web, cu indicarea adreselor exacte. Toate sursele citate în textul lucrării trebuie să se regăsească în lista de

referinţe. Utilizăm un format standard de citare unic pe tot parcursul lucrării. Ideile autorilor citaţi trebuie sintetizate şi nu reproduse integral. parafraza este reformularea cu proprii termeni a unui citat parafraza se introduce în text astfel: Foarte explicit în această privinţă

este prof. Staniloaie (la umărul cuvântului se introduce indicele numeric, după care în subsol se detaliază referinţa bibliografică arătând numele complet al autorului, titlul cărţii şi celelalte informaţii).El tratează această problemă şi continuăm… cu cuvintele noastre ideea sa, cât mai concis.

• ATENŢIE! Nu ne însuşim bucăţi de text care nu ne aparţin, fără a le cita sursa şi fără a le evidenţia ca citate! Orice vom prelua din literatură reinterpretăm, reformulăm, trecem prin filtrul propriei personalităţi, încercăm să regândim ceea ce a vrut să spună autorul.

• Vom folosi citatele cu măsură. Vom recurge la ele doar atunci când vorbitorul spune ceva surprinzător sau relevant. Sau ceva foarte puternic, foarte sugestiv. Sau ceva explicit. Nu vom da citat dacă vorbele sunt mai degrabă obişnuite; mai bine vom parafraza.

56 | P a g e

Cerințe unice față de referințele bibliografice

Referinţele bibliografice sunt situate la finele raportului, ordonarea documentelor fiind alfabetică conform următoarei structuri:

Punctuaţia este importantă: fiecare element al referinţei trebuie separat prin virgulă (,), punct şi virgulă (;), punct (.)

Limba descrierii este de regulă limba originalului. Pentru articole sau alte lucrări editate peste hotarele republicii, referinţele cu caractere chirilice pot fi transliterate conform standardului de Stat: SR ISO 9: 1997. Informare şi documentare. Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine. Limbi slave şi neslave.

Exemplu: Ganâ, I.M.; Zubcov, A.I. Redkie i isčezaûšie vidy ptic Moldovy. Ch.: Štiinţa, 1989. 170 p.

Prezentarea autorilor. Autorul publicaţiei se prezintă în referinţa bibliografică cu numele urmat de prenume şi /sau fără patronimic. După nume se pune virgulă (,).

Exemplu: pe carte este indicat autorul în felul următor – Şerban-Alexandru Stănescu. În referinţa bibliografică vom scrie Stănescu, Şerban-Alexandru.

În referinţa bibliografică se menţionează unul, doi sau trei autori ai unei lucrări. Succesiunea autorilor este cea indicată pe foaia de titlu a lucrării. Autorii sunt divizaţi prin punct/virgulă (;).

Pentru publicaţii care au mai mult de 3 autori ca responsabilitate principală se menţionează: primul, primii doi sau primii trei autori. Celelalte nume pot fi omise. Atunci când se omit mai multe nume, omisiunea se evidenţiază prin adăugarea abrevierii „et al.” sau „ş. a.”

Datele referitoare la publicare se înregistrează în felul următor: loc, editor, an.

Exemplu: Dumbrăveanu, Andrei. Mediul şi mass media: Suport de curs. Ch.: CEP USM, 2007. 235 p. ISBN 978-9975-70-113-6

Prenumele şi patronimicul care fac parte dintr-un nume inclus în referinţă pot fi reduse la iniţiale, cu condiţia ca aceasta să nu producă confuzie cu privire la identificare (existenţa unei persoane cu nume de familie şi iniţiale identice).

Exemplu: Arsene, Mihai Ion poate fi prezentat Arsene, M. I. Numărul standard. Numărul standard ISBN (International Standard Book

Number) atribuit documentului trebuie reprodus sub forma indicată pe publicaţie. Numărul standard este elementul obligatoriu al referinţei.

57 | P a g e

Exemplu: ISBN 978-9975-67-634-2Modele de referinţe bibliografice:

Carte cu 1 autor Boaghie, Dumitru. Reconstrucţia ecologică a pădurilor. Ch.: CEP USM,

2005. 275 p. ISBN 9975-70-574-X Carte cu 2 autori Mehedinţi, Ion-Lucian; Ţocu, Elena Carmen. Economia şi managementul

mediului. Galaţi: Ed. Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, 2007. 315 p. ISBN 978-973-627-367-4

Carte cu 3 autori Ursul, Arcadie; Rusandu, Ion; Capcelea, Arcadie. Dezvoltarea durabilă:

abordări metodologice şi de operaţionalizare. Ch.: Ştiinţa, 2009. 252 p. ISBN 978-9975-67-634-2

Carte cu 4 autori şi mai mulţi Doctoreanu, I. ş.a. Ecologie, spirit... şi mai mult decât atât: anului int. al

Planetei Pământ 2008-2009. Ch.: Universul, 2008. 120 p. ISBN 978-9975-47-021-6

Referinţe bibliografice electronice

Cotiga, Constantin. Ecologie si protecţia mediului [online]. Craiova: Editura Sitech, 2010. 422 p. ISBN-978-606-530-249-5 http://www.librariaeminescu.ro/isbn/606-530-249-5/ConstantinCotiga__Ecologie-si-protectia-mediului

Ткаченко, К. Г. ; Рейнвальд, В. М. Сад непрерывного цветения [online]. СПб: Издательский дом «Нева», 2004. 288 р. ISBN 5-7654-3470-3 [citat 12 dec. 2010]. Disponibil pe Internet: http://books.google.com/books?id=4OIoFPesV4C&printsec=frontcover&dq=subject:%22Gardening %22&hl=ru&ei

58 | P a g e

Regulile de folosire a termenilor <ibidem>,<idem>,<cf>(compara sau confrunta), <apud(la)>

Ibidem este un adverb latin care se traduce prin „tot acolo”. Acest termen se foloseşte atunci când facem trimitere la lucrarea citată în nota precedentă. Spre deosebire de Idem, acest termen se scrie numai cu caractere cursive: Ibidem. În limba română nu se utilizează prescurtarea Ibid., specifică limbii engleze. Este total exclusă folosirea lui Ibidem atunci când în nota anterioară sunt citate mai multe lucrări.

Idem este un pronume latin care înseamnă „acelaşi” şi înlocuieşte numele autorului. Este utilizat în referinţe (note de subsol sau lista bibliografică) atunci când se citează o altă lucrare a autorului citat în nota precedentă. Dacă avem o autoare, atunci se va folosi forma de feminin a pronumelui, Eadem. Pentru mai mulţi autori sau autoare, se folosesc formele de plural ale acestui pronume (Iidem, respectiv Eaedem). Se scriu cu caractere normale, neîngroşate.

Apud este o prepoziţie latină care înseamnă „după” sau „la”. Se utilizează în cazul citării indirecte a unei surse sau lucrări, prin preluare de la un alt autor, după formula: autorul şi titlul preluat, anul apariţiei, locul apariţiei, pagina, apud autorul şi titlul utilizat, anul apariţiei, locul apariţiei, pagina.

Cf. este prescurtarea lat. confer, care provine din verbul confero = „a compara”. Se utilizează pentru a face trimitere la un alt loc sau la alte locuri din surse, ori la alte puncte de vedere decât cele ale autorului (asemănătoare sau diferite).

59 | P a g e

Foaie de titlu model

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVALiceul Teoretic “MIHAI EMINESCU”, localitatea...

RAPORT DE AUTOEVALUARE

a activităţii didactice în anii de studii 2007-2012 pentru

conferirea gradului didactic...

Autor :

NUMELE PRENUMELE

Învăţătoare, grad didactic deţinut la moment

LOCALITATEA - 2012

60 | P a g e

Raportul de autoevaluare a fost discutat şi aprobat la şedinţa Consiliului profesoral din ______________, proces-verbal nr. __________


PLANUL RAPORTULUI

1. Date generale

2. Argumente în favoarea solicitantului gradului didactic:

* preocupările pentru dezvoltarea profesională;

* implicarea în activitatea instituţiei de învăţământ;

* contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţământ

3. Îmbunătăţirea continuă a competenţelor profesionale

4. Direcţii de perspectivă

5. Rezultatele elevilor

2

3-6

7

8

9

61 | P a g e



RAPORT DE AUTOEVALUARE

a activităţii didactice în anii de studii 2007-2012 pentru

confirmarea gradului didactic II (I)

Autor :

NUMELE PRENUMELE

Învăţătoare, grad didactic deţinut la moment

LOCALITATEA - 2012

62 | P a g e



PLANUL RAPORTULUI

1. Date generale

2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute:

* Dovezi despre progresul şcolar al elevilor

Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională

* Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic;

* Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţământ;

* Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţământ

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale

2

3-7

9

63 | P a g e



RAPORT PRIVIND PROMOVAREA SCHIMBĂRILOR/ASIGURAREA CALITĂŢII

EDUCAŢIEI LA NIVEL LOCAL, RAIONAL, REPUBLICAN

în anii de studii 2007-2012

pentru confirmarea gradului didactic superior

Autor :

NUMELE PRENUMELE

Învăţătoare, grad didactic superior

LOCALITATEA - 2012

64 | P a g e



PLANUL RAPORTULUI

1. Date generale

2. Obiective generale privind promovarea schimbărilor/asigurarea

calităţii educaţiei la nivel local, raional, republican

3. Direcţii de perspectivă

65 | P a g e

Profesorul de Succes Final 64 p

Documents

Transcript of Profesorul de Succes Final 64 p