PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643),...

54
E-PROFESOR BRĂNIȘTEAN - REVISTĂ EDUCAȚIONALĂ ON-LINE ISSN 2559 - 0065 ISSN–L 2559 - 0065 PUBLICAȚIE SEMESTRIALĂ, NR. III, SEPTEMBRIE 2017-IANUARIE 2018

Transcript of PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643),...

Page 1: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

E-PROFESOR BRĂNIȘTEAN - REVISTĂ EDUCAȚIONALĂ

ON-LINE

ISSN 2559 - 0065 ISSN–L 2559 - 0065

PUBLICAȚIE SEMESTRIALĂ, NR. III, SEPTEMBRIE 2017-IANUARIE 2018

Page 2: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

1

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Argument

”Revista Educațională on-line” se adresează cadrelor didactice, fiind un

spaţiu de promovare a cercetării, a inovaţiilor didactice, a exemplelor de bună

practică în domeniul educaţiei. Revista îşi propune astfel, să abordeze aspecte

variate ale problematicii educaţiei: proiecte educaționale, realităţi şi noutăţi

educaţionale, articole şi studii de specialitate, aspecte din viața școlii, articole

care tratează probleme cu care se întâlnesc toţi actorii implicaţi în actul

educaţional: cadre didactice, elevi sau părinţi. Îmbinarea teoriei cu exemple din

munca la catedră, personalizată fiecărui profesor, împărtășirea experiențelor

didactice și celorlalţi, este cu certitudine un schimb de experienţă util.

Prof. Coordonator: Duță Ionela-Alina

« Învăţământul ar trebui astfel conceput, încât ceea ce oferă să fie perceput ca un dar nepreţuit, nu ca o datorie apăsătoare. »

Albert Einstein

Page 3: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

2

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

CUPRINS:

Şcoala românească între ieri şi azi - Prof. Jilavu Emanuela Ioana

.......................................................................................................... pag. 3

Şcoala viitorului - Prof. Gheleşian Petru ........................................ pag. 11

Restricţiile legislative ale codului penal ungar şi articolele de presă ale lui

Valeriu Branişte - Prof. Nemeznic Ioan Samir................................. pag. 13

Importanța studierii logicii - Prof. Ilieș Marcela Elena .................. pag. 28

Importanța utilizării metodei jocului didactic în orele de limbă franceză -

Prof. Duţă Ionela-Alina ................................................................... pag. 30

Teaching growth mindset - Prof. Cnejevici Dana ........................... pag. 33

Elevul brăniștean - viitorul antreprenor de succes din zona rurală

- Prof. Cut-Lupulescu Flavia-Lorena / Prof. Borlovan Ioan-Constantin

......................................................................................................... pag. 36

Tradiții culinare moldovenești – Prof. Paulescu Gabriela ............. pag. 39

Conceptul – ”Firma de exerciţiu” – Prof. Borca Sorin ................... pag. 42

Proiectarea didactică - demers creativ - Prof. Şimonea Valentina

.......................................................................................................... pag. 45

Metodele didactice de la tradiţional la modern - Prof. Iova Adina

......................................................................................................... pag. 48

Autorii sunt responsabili de originalitatea materialelor, de afirmațiile și concluziile cuprinse în aceste

articole; colectivul de redacție de la Colegiul Tehnic ”Valeriu Braniște” nu își asumă responsabilitatea

în acest sens.

Page 4: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

3

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

ŞCOALA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE IERI ŞI AZI

Prof. Jilavu Emanuela Ioana

Colegiul Tehnic "Valeriu Branişte" Lugoj

Mituri despre şcoala românească au existat dintotdeauna. Evoluţia şcolii româneşti este

sinuoasă de-a lungul timpului. Au existat vremuri mai bune sau mai rele în istorie. Începuturile

primei şcoli româneşti se leagă de marile evenimente istorice şi culturale şi de primii mari

cărturari care au dorit să există texte şi literatură în limba română. Perioada paşoptistă şi

perioada veche constituie un moment important pentru evoluţia şcolii româneşti de mai târziu.

Pentru a înţelege cum a evoluat şcoala românească azi trebuie să ne întoarcem în timp.

Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi Muntenia, dar care

ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria şi Egipt, au protejat prin danii

lăcaşul de cultură şi învăţătură, care astăzi a devenit "Muzeul Prima Şcoală Românească". Cele

aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale

stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaştere a adevărului care

se derula istoric pe aceste meleaguri.

Sala "Anton Pann"

Această sală aminteşte nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton

Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărţi şi documente) dar şi de şcoală cea veche. Atestată

de cronica locală la anul 1495, când "s-au zidit şcoala şi biserica", şcoala din Şchei îşi confirmă

existenţa în condiţiile anului 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea, pentru

ca un Omiliar (manual şcolar) presupune existenţa şcolii în secolele XI-XII.

În tot timpul existenţei sale, în jurul şcolii s-a fondat un focar de cultură, tipărindu-se

cele dintâi cărţi de cultură în limba română prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima

cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către braşoveanul Dimitrie

Eustatievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Şoanu,

formându-se şi o adevărată şcoală de copişti prin activitatea de traducere, copiere şi transcriere

a cărţilor de cultură şi cult de către slujitorii bisericii şi ai şcolii.

Page 5: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

4

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Sala "Diaconul Coresi"

"Dac-am cetit, bine am ispitit şi socotit şi am aflat că toate tâlcuiesc, acleverează şi

întăresc cu Scriptura sfântă şi mie tare plăcură şi am scris cu tipariul voao fraţilor românilor

să vă fie pre învăţătură!". (Diaconul Coresi)

Mânat de aceste idealuri, diaconul Coresi şi colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Şerban

Coresi, Toma, protopopii Iane şi Mihai ş.a.) au realizat cele dintâi cărţi de circulaţie în limba

română, făcând posibilă biruinţa definitivă a scrisului în limba poporului, tipărindu-se între anii

1556-1588 a circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile

româneşti, consfinţind astfel unitatea spirituală a acestui popor.

Dintre exponatele acestei săli menţionăm: "Cazania a II-a" ("Cartea românească cu

învăţătură") tradusă în Şchei de protopopii Iane şi Mihai; "Psaltirea", "Sbornicul", "Octoihul"

ş.a. Aceste cărţi au înscris în cultura română după aprecierea lui Lucian Blaga "întâiul mare

poem al unui neam".

Sala "Cartea, factor de unitate naţională"

În condiţii medievale, obligaţi să trăim despărţiţi arbitrar în ţinuturi diferite, cartea şi

limba ei română a ţinut laolaltă unit spiritual acest popor. În acesta sală sunt expuse ca argument

cele mai valoroase monumente de limbă română medievală: "Biblia de la Bucureşti" (1688),

"Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel"

miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, manuscrise de înţelepciune creştină

din secolul al XV-lea, cărţile Şcolii Ardelene ("Lexiconul de la Buda", "Istoria pentru începutul

românilor în Dachia" şi "Ortografia română" ale lui Petru Maior ş.a.).

Complementar, cele peste 80 hrisoave domneşti, înscrise pe pergament şi aurite,

confirmă permanentele legături între ţinuturile româneşti.

Sala "Cartea şi cărturari braşoveni"

Slujind în egală măsură şcoala şi biserica, dascălii braşoveni au creat valori care au me

ţinut nestinsă flacăra de cultură din Şcheii Braşovului. Copişti, traducători, creatori de limbă

literară, muzică şi artă, ei sunt reprezentaţi în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite

în arhiva istorică a muzeului. Menţionăm între acestea: "Omiliarul" din secolele XI-XII,

"Molitvelnicul popei Bratu", "Cronica protopopului Radu Tempea II", "Parimiarul

protopopului Vasile", alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului "Andrei

Şaguna", realizate de Mişu Pop, precum şi opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu.

Page 6: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

5

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice specifice

Şcheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoaşterea tradiţiilor locale. Se

recunoaşte cu uşurinţă caracterul sătesc al Şcheiului în perioada medievală, comun tuturor

satelor de la periferia cetăţilor, care îşi durau o biografie aparte, fiind nevoiţi să reziste cu

greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit aprecieri faţă de iconarii locali, care se

înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz, Făgăraş.

Perioada paşoptistă a reprezentat un moment de referinţă în evoluţia culturii şi literaturii

române. Schimbările care au avut loc pe plan social-politic (ieşirea Ţărilor Române de sub

dominaţia otomană, începutul „europenizării” economice şi culturale, revoluţia de la 1848,

realizarea idealului Unirii, dobândirea libertăţii politice) au avut drept consecinţe dezvoltarea

presei, a învăţământului, a ştiinţei, a societăţilor culturale şi a teatrului.

În acest context, apare la Iaşi, în 1840, revista „Dacia literară”, sub redacţia lui Mihail

Kogălniceanu, în colaborare cu Costache Negruzzi şi Vasile Alecsandri.

Chiar în primul număr, Mihail Kogălniceanu publică un articol-program intitulat

„Introducţie”, adevărat manifest al romantismului românesc. Autorul îşi propune să continue

pe o treaptă superioară activitatea predecesorilor în domeniul publicisticii – Ion Heliade

Rădulescu şi Gheorghe Asachi, iniţiatori ai presei româneşti – evitându-le însă erorile:

provincialismul, fărâmiţarea interesului prin diversitatea de profiluri.

Numele ales pentru noua revistă sugerează năzuinţa de a oferi o imagine totală asupra

fenomenului literar din toate provinciile româneşti, adică de pe teritoriul vechii Dacii. Publicaţia

va face „abnegaţie de loc”, îndeletnicindu-se „cu producţiile româneşti, fie din oricare parte a

Daciei, numai să fie bune”. Kogălniceanu fixează, în „Introducţie’, ca ţel exclusiv al „Daciei

literare”, literatura, fără a părăsi însă problemele politice, naţionale.

Aşadar, publicaţia va promova hotărât şi consecvent directiva naţională şi populară în

literatură. Kogălniceanu susţine ideea originalităţii naţionale ca „însuşirea cea mai preţioasă a

unei literaturi.” În consecinţă, el condamnă înmulţirea imitaţiilor şi a „traducţiilor” care „s-au

făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional”. Sigur, nu se resping

în totalitate traducerile, criticându-se doar abuzurile şi imitarea servilă a Apusului.

De asemenea, „Dacia literară” urma s ă promoveze o critică obiectivă, silindu-se ca

„moralul” să îi fie „o tablă de legi”, iar „scandalul - o urâciune izgonită”, căci se va critica nu

autorul, ci cartea.

Principiile romantismului sunt acum fixate programatic pentru prima oară în literatura

noastră, „Introducţia” fiind, din acest punct de vedere, un adevărat manifest literar. Se cere

Page 7: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

6

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

scriitorilor să se inspire din realitatea autohtonă (istorie, folclor, natura patriei). „Istoria noastră

are destule fapte eroice – notează Kogălniceanu – , frumoasele noastre ţări sunt destul de mari,

obiceiurile noastre destul de pitoreşti şi de poetice, pentru că să putem găsi şi la noi sujeturi de

scris, fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii”.

Totodată, unul dintre cele mai importante obiective ale „Daciei literare” a fost lupta

„pentru ca românii să aibă o limbă şi o literatură unică”, revista contribuind astfel la înfăptuirea,

pe cale ideologică, literară, culturală, la întreţinerea şi făurirea idealului de unitate naţională.

Publicaţia a contribuit la dezvoltarea unei literaturi originale, în anii care au urmat

numeroşi scriitori abordând teme precum istoria, folclorul sau natura patriei. Scriitorii evocă

momente din istoria naţională, figuri de domnitori şi eroi legendari, meditează, în manieră

romantică, asupra trecutului glorios. De asemenea, semnalează valoarea tezaurului popular

românesc, valorifică mituri, credinţe, eresuri, tradiţii şi obiceiuri. În ceea ce priveşte natura,

apar descrise anotimpurile, muncile agricole specifice, se cultivă motive romantice precum

noaptea, ruinele etc.

Printre scriitorii epocii care au colaborat la „Dacia literară” sau au avut doar afinităţi cu

ideologia ei se numără Costache Negruzii, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Asachi, Vasile

Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu etc.

Numeroasele evenimente care au urmat Unirii Principatelor Române din 1859 au trasat

liniile de evoluţie a societăţii şi a culturii române spre o modernizare şi o europenizare destul

de rapide. Aceste prefaceri nu rămân fără consecinţe în artă şi în literatură, astfel încât după1860

se conturează una dintre cele mai strălucite perioade din cultura română, cunoscută sub

denumirea de Epoca Marilor Clasici. Acum apar Junimea şi Convorbiri literare şi operele lui

Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, I. Creangă, I. Slavici, Titu Maiorescu etc. De această epocă se

leagă unele dintre cele mai mari realizări ale poeziei, prozei, teatrului, criticii şi publicisticii

naţionale.

În acest context se simţea nevoia unei concentrări şi direcţionări a forţelor tinere,

deziderat împlinit cu succes de societatea culturală Junimea.

Momentul junimist din cultura română s-a constituit în ultimele patru decenii ale

secolului al XIX-lea, după întemeierea, la Iaşi, a asociaţiei Junimea şi a revistei Convorbiri

literare (1867). Membrii fondatori ai societăţii culturale ieşene au fost câţiva tineri intelectuali

cu studii serioase în străinătate: Petre P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi

şi Titu Maiorescu. Cel din urmă s-a impus, graţie calităţilor intelectuale de excepţie, ţinutei

academice şi spiritului critic drept mentor spiritual al junimiştilor

Page 8: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

7

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Asociaţia este bine organizată, având o revistă proprie, o tipografie şi o librărie, ceea ce

explică, în bună parte, atracţia exercitată asupra tinerilor. Mulţi dintre aceştia, printre care

Eminescu şi Slavici, primesc burse de studiu în străinătate.

În evoluţia Junimii se disting trei etape. Prima (1863 – 1874), cu desfăşurare la Iaşi, se

caracterizează printr-un pronunţat caracter spirit critic şi polemic, ce se manifestă în domenii

precum limba, literatura şi cultura. Acum se elaborează principiile sociale, lingvistice şi estetice

ale junimismului. A doua etapă (1874 – 1885), când şedinţele societăţii se desfăşoară, în paralel,

la Iaşi şi la Bucureşti, este una de consolidare a direcţiei noi. Se caracterizează printr-o

diminuare a criticismului şi prin apariţia, în paginile revistei Convorbiri literare, a operelor de

maturitate ale lui Eminescu, Slavici, Caragiale şi Creangă. A treia etapă începe după 1885, când

este mutată la Bucureşti şi revista, după ce veniseră, pe rând, în noua capitală a României, mai

întâi Titu Maiorescu, apoi cei mai mulţi dintre junimişti, ultimul fiind Iacob Negruzzi.

Activitatea de cenaclu se diminuează, iar revista capătă un caracter preponderent universitar,

publicând studii istorice, filologice, geografice. La conducerea Convorbirilor literare se succed

oameni de cultură importanţi, dar în lunga ei viaţă – a apărut până în 1944 – nu va mai cunoaşte

valoarea şi popularitatea primilor 25 de ani.

Principalele obiective ale Junimii au fost răspândirea spiritului critic, încurajarea

progresului literaturii naţionale, crearea şi impunerea valorilor, susţinerea originalităţii culturii

şi literaturii naţionale, lupta pentru unificarea limbii române literare, educarea publicului în

spiritul receptării şi înţelegerii culturii.

Preocupările Junimii s-au concretizat în patru direcţii de activitate: educare publicului,

lupta pentru unificarea limbii române literare, promovarea literaturii originale, combaterea

formelor fără fond.

Prima dintre ele, educarea gustului public, s-a concretizat în conferinţe publice pe

diferite teme, organizate în cicluri sistematice. Celor ce susţineau aceste discursuri li se impunea

o ţinută academică, respectarea regulilor oratorice. Prelecţiunile populare junimiste au avut ca

efect formarea unui public apt să înţeleagă cultura, dar şi constituirea unui mod de gândire

eliberat de dogme în rândul tinerilor oameni de cultură.

Cea de a doua direcţie vizează unificarea limbii române literare. Interesul pentru acest

domeniu a fost provocat de hotărârea lui Ion Ghica, pe atunci ministru, de a înlocui alfabetul

chirilic cu cel latin. Junimiştii vor să-şi exprime punctul de vedere şi atunci îl însărcinează pe

Iacob Negruzzi să redacteze un proiect. Cum rezultatul este nesatisfăcător, sarcina îi revine lui

Titu Maiorescu. Acesta va citi, în 1866 şi în 1873, două rapoarte în faţa Academiei, în care

Page 9: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

8

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

sintetizează idei şi cercetări mai vechi. El concepe limba ca un organism viu, care evoluează, şi

susţine ideea că alfabetul chirilic trebuie respins, fiind străin de limba noastră. De asemenea,

susţine ortografia fonetică şi fixează că principii. Combate vehement etimologismul, scrierea

aceasta fiind greoaie şi negând, practic, câteva veacuri de evoluţie.

Ulterior, Maiorescu a mai scris câteva articole, susţinând îmbogăţirea vocabularului cu

neologisme împrumutate din limbile romanice, mai uşor adaptabile şi asimilabile. Combate

calcul lingvistic şi stricarea limbii prin agramatisme şi exprimare improprie.

O a treia direcţie viza promovarea literaturii originale. Încă din 1865, când s-a avansat

ideea alcătuirii unei antologii pentru elevi, junimiştii începuseră să citească în şedinţele

societăţii din autorii mai vechi. Pentru că nu aveau principii estetice ferme, pe baza cărora să

judece valoarea unei opere poetice, Titu Maiorescu publică articole cu caracter general, de

introducere în estetică. Primul este O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867, urmat

şi de alte articole de critică literară şi estetică (Direcţia nouă în poezia şi proza română;

Comediile domnului Caragiale; Eminescu şi poeziile lui).

Junimiştii au căutat să descopere şi să susţină tinerele talente. Elocvent este articolul lui

Titu Maiorescu (Direcţia….), unde criticul salută apariţia unei generaţii talentate. Pe Eminescu

– deşi la acea dată nu publicase în Convorbiri literare decât trei poezii – are curajul de a-l aşeza,

valoric, imediat după Vasile Alecsandri.

De altfel, poezia epocii e dominată de Mihai Eminescu, dar pot fi amintiţi şi alţi autori,

mai modeşti: Samson Bodnărescu,, Veronica Micle (care scriu în manieră eminesciană), Anton

Naum, D. C. Olănescu-Ascanio, N. Beldiceanu (scriitori clasici, obiectivi şi exotici, în linia lui

Alecsandri), Th. Şerbănescu, Matilda Cugler-Poni, D. Petrino (cântecul erotic şi de lume).

Proza înfăţişează aceleaşi inegalităţi valorice. Există câţiva scriitori mărunţi ca Leon

Negruzzi, Ion Pop-Florentin, Miron Pompiliu, autori de nuvele romantice şi de culegeri de

material folcloric. Alţii au o valoare medie, Iacob Negruzzi fiind un talentat memorialist şi Nicu

Gane un autor de povestiri pasionale, care-l anticipează pe Sadoveanu.

Literatura dramatică nu a reţinut decât numele titanului I. L. Caragiale, ceilalţi

dramaturgi trecîn uitare. Ioan Ianov a fost autor de cânticele în maniera lui Alecsandri, D. C.

Olănescu-Ascanio – un comediograf cuminte şi didactic, iar G. Bengescu-Dabija – un imitator

palid al lui Alecsandri şi Hasdeu.

Pentru spiritul creator al Junimii trebuie amintiţi şi savanţii ei: A. D. Xenopol (istoric),

Gh. Panu (istoric şi memorialist), Alexandru Lambrior (lingvist), Vasile Conta (filosof).

Page 10: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

9

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Cea de a patra direcţie a vizat combaterea formelor fără fond. Junimiştii au adoptat o

poziţie critică severă faţă de orice tendinţă, idee sau faptă care ar fi putut compromite procesul

de realizare a civilizaţiei române moderne. Ei pun în discuţie nu numai poezia şi limba, ci şi

dreptul, economia, morala, justiţia, statul. Motivul luptei lor este abandonarea, de către unii

dintre contemporanii lor, a adevărului, care ar trebui să fie principiul de întemeiere a oricărei

creaţii.

Titu Maiorescu deplânge vidul radical din cultura română a timpului: neadevărul pe

care-l descoperă în toate domeniile vieţii sociale şi politice.

Temelia civilizaţiei române fusese pusă prin acţiunea generaţiei paşoptiste, dar

junimiştii consideră că tânăra burghezie română s-a grăbit să înfiinţeze instituţii politice şi

culturale, neţinând seama de condiţiile existente. Tot ce s-a creat prin imitaţie, prin împrumut,

nu fusese cerut de o dezvoltare gradată, organică. În situaţia concretă a secolului al XIX-lea se

produsese o adevărată ruptură între formă şi fond, astfel încât formele au devenit realităţi prost

întocmite, lipsite de adevăr, periculoase – prin mediocritatea şi superficialitatea lor – pentru

viitorul civilizaţiei şi culturii române.

Atacul concentric, aproape unanim al junimiştilor contra acestei stări de fapt a fost

declanşat în 1866, când Titu Maiorescu publică studiul În contra direcţiei de astăzi în cultura

română. Formele împrumutate fără discernământ sunt producţiuni moarte, pretenţii fără

fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr, deci o suită de improvizaţii înşelătoare, care

adâncesc prăpastia dintre straturile mai înalte ale societăţii şi ţărănime. Maiorescu susţine, cu

oarecare rigiditate, că decât să facem o pinacotecă fără arte frumoase, o academie fără ştiinţă

[…] mai bine nu facem deloc.

Teoria formelor fără fond e valabilă doar în conjunctura epocii, ca o modalitate de luptă

împotriva mediocrităţii şi imposturii. Ea apăruse şi la unii paşoptişti (Mihail Kogălniceanu,

Alecu Russo, C. Negruzzi) şi va apărea şi în secolul al XX-lea (Garabet Ibrăileanu).

O critică a formelor fără fond apare şi în articolele politice ale lui Eminescu, în

comediile lui Caragiale, iar mai târziu chiar la Tudor Arghezi (Tablete din Ţara de Kuty) ca

dovadă a permanenţei acestei stări de spirit în cultura română.

Aşadar, în manifestările Junimii s-a conturat un anumit mod de a trata problemele

culturii, un anumită perspectivă asupra raportului dintre creaţie şi valoare, dintre naţional şi

universal, o mentalitate distinctă, care au creat spiritul junimist, un spirit cu efect modelator

asupra culturii şi literaturii române ulterioare.

Page 11: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

10

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Tudor Vianu vorbea despre o specificitate a actului de analiză şi control cultural, în care

reperele esenţiale sunt: spiritul filosofic şi oratoric, gustul clasic şi academic, ironia şi spiritul

critic.

În concluzie, se poate afirma că marea direcţie a progresului nostru cultural şi literar a

trecut şi prin interiorul Junimii, unde a cunoscut un moment esenţial de dezvoltare calitativă.

Acestea sunt doar câţiva piloni care au stat la baza şcolii româneşti de mai târziu.

Bibliografie:

1. Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, Editura Minerva, Bucureşti, 1980;

2. George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în present, Editura

Saeculum, Bucureşti, 2008;

3. Alexandru Piru, Istoria literaturii române de la origini până la 1830, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977.

Page 12: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

11

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

ŞCOALA VIITORULUI

Prof. Gheleşian Petru

Colegiul Tehnic „ V. Branişte” Lugoj

„Nu putem direcţiona vântul, dar putem direcţiona direcţia vâslelor”.

Vince Lombardi

Omul se naşte şi moşteneşte genetica, tradiţiile poporului în care se insertează.

Omul se naşte, îşi trăieşte copilăria, dar manifesta anumite trasături moştenite de la

strămoşii săi.

Destinul este un cumul de factori. Ţine şi de caracterul omului şi de experienţa de viaţă

şi de şansă etc.

Ne aflăm în stare de libertate ca şi călătorii pe un transatlantic.

Avem voie de a merge ici-colo, pe coverta vasului, însă cu soarta de a ajunge la un

punct fix, la destinaţia hotarâtă de itinerar.

Omul este liber în măsura în care libertatea lui se îmbină cu o armonie ce cu greu o

putem înţelege, aceea care se repeată necontenit prin gesturile lui Dumnezeu.

Fiinţa omenească va trebui să urmeze, individual sau colectiv, un ciclu, o tematică

corelată cu destinul său, acompaniat însă de bonificaţia numită liber arbitru.

Omul vrând nevrând trebuie să facă parte dintr-un grup social, căci se naşte într-o

anumită ţară, cu o anumită orânduire socială.

Colectivul şcolar poate fi definit ca un grup de elevi care urmăreşte un scop comun şi

desfăşoară o activitate comună,având organe proprii de conducere şi organizare specifică,

corespunzătoare scopurilor şi activităţii depuse.

Şcoala viitorului este luminoasă, lumina fiind atât de natură fizică cât şi spirituală.

Elevii acestei şcoli beneficiază un labirint de spaţii verzi pentru joc şi relaxare, teren de

baschet şi fotbal.

Obiectivul şcolii viitorului ar trebui să fie acela de a promova creativitatea ca factor

cheie în dezvoltarea competenţelor personale, antreprenoriale şi sociale, prin învăţarea pe tot

parcursul vieţii, dar şi de a găsi strategii moderne pentru asigurarea unei educaţii de calitate în

învăţământ.

Page 13: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

12

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Educatorul care realizează cunoaşterea trebuie să posede competenţă psihopedagogică,

să studieze mult ca să poată înţelege întreaga complexitate a vieţii psihice; cunoaşterea

psihopedagogică a elevului realizându-se şi în procesul instructiv-educativ.

Educatorul de la şcoala viitorului trebuie să fie bine ancorat în tehnologia IT, pentru a

fi la curent cu ultimele descoperiri în domeniu, educatorul modern are nevoie de fonduri, de

finantare.

Un astfel de educator are nevoie de fonduri generoase hotarâte de ţara sa de baştină,

având girul colectivităţii locale ca formă de manifestare şi integrate.

Legatura cu părinţii acestori elevi respectă principiile sintalităţii clasei de elevi într-o

strânsă armonie cu direcţiile de dezvoltare ale comunităţii locale.

Cunoaşterea elevului reprezintă o activitate de investigare ştiinţifică a resurselor

existente la nivelul personalităţii obiectului educaţiei.

Conceptul operaţional de cunoaştere a elevului delimitează principalele acţiuni necesare

pentru a descifra formula individuală a personalităţii care exprimă contribuţia tuturor factorilor

fizici, psihologici şi sociali angajaţi în proiectarea eficientă a activităţii elevului, realizată în

context şcolar şi extraşcolar.

Într-o şcoală a viitorului, ar trebui respectat dreptul tuturor copiilor la învăţătură,

indiferent de starea lor fizică, intelectuală, emoţională sau de diferenţele de origine etnică,

religioasă, culturală.

Principiul discriminării ar trebui eliminat, precum şi cel al izolării copiilor cu nevoi

speciale.

Şcoala viitorului este pragmatică şi are principii de dezvoltare strategică ca:

- valorizarea egală a tuturor elevilor şi a personalului;

- creşterea participării tuturor elevilor la educaţie, reducerea celor excluşi din cultură;

- restructurarea culturii, a politicilor şi a practicilor din şcoli, astfel încât ele să

răspundă diversităţii elevilor din localitate;

- reducerea barierelor în învăţare;

- înţelegerea diferenţelor dintre elevi ca resursă pentru procesul de învăţământ, nu ca

pe o problemă ce trebuie depăşită;

- recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie în propria localitate;

- creşterea rolului şcolii în construirea comunităţilor şi a valorilor lor, precum şi în

creşterea performanţelor;

- cultivarea unor relaţii de susţinere între şcoli şi comunităţi.

Page 14: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

13

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

RESTRICŢIILE LEGISLATIVE ALE CODULUI PENAL UNGAR ŞI

ARTICOLELE DE PRESĂ ALE LUI VALERIU BRANIŞTE

Prof. Nemeznic Ioan Samir

Colegiul Tehnic „ V. Branişte” Lugoj

1.1 Legislaţia de presă maghiară

Articolele de presă ale lui Valeriu Branişte au fost permanent în contradicţie cu legea

de presă maghiară, implementată în 1848 şi amendată în 1852. Astfel legea XVIII, apărută sub

impactul principilor iluministe, oferea de jure libertate de exprimare oricărui individ dar de

facto condiționa libertatea de exprimare de anumite criterii. Aşadar în articolul I era inserat

principiul că: “oricine îşi putea exprima şi răspândi liber ideile pe calea presei”1. Dar această

lege este amendată printr-o patentă imperială dată pe 27 mai 1852, din această patentă lipsea

chiar articolul I din legea din 1848, în locul lui erau aduse completări: conform acestora

răspunderea pentru delictele de presă era comună, autorul articolului, redactorul, editorul ba

chiar ziarului, putea fi amendat, iar cei care au scris articolele cu tentă politică ofensatoare

plăteau la prima abatere cauţiunea şi erau puși în libertate. Dar dacă articolele erau grave şi

dovedeau atingere direct sau indirectă asupra autorităţii administrative din Transilvania erau

arestați şi anchetaţi. În situația în care cauţiunea nu era plătită în termen de trei zile, publicația

nu mai avea drept de apariție. Singura menţiune care îi favoriza oarecum pe cei în anchetații

pentru delicte de presă era introducerea curţilor cu juraţii, în marile oraşe din Transilvania:

Sibiu, Braşov2.

După instaurarea regimului constituţional, pentru Transilvania a fost introdusă o nouă

amendare a legii presei în anul 1881, astfel acum se inserase un sistem mixt al despăgubirii şi

al obligației, în care răspunderea era clasificată gradual în raport cu legile publice şi profesiunea

făptaşului. De asemenea procurorii erau împuterniciți în investigarea ziarelor bănuite că publică

articole ce aduc jigniri conduceri maghiare. O altă modificare importantă o reprezintă

schimbarea amplasamentului curţi cu juraţii în oraşe şoviniste3: Cluj şi Mureş –Oşorheiu4.

1 E. Boșca-Mălin, Lupta presei transilvane, București, Editura Voința Transilvaniei, 1945, p.15. 2 Ibidem, p.15. 3 Ibidem, p.23. 4 Ibidem, p.23-24.

Page 15: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

14

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Ca urmare a deselor încălcări ale legii presei din 1881 de către toate naţiunile din

Transilvania, guvernul din Budapesta a construit în 1913 un nou proiect de lege. Ministru al

justiţiei Balogh Eugen a definit astfel proiectul: „Proiectul are 2 principii conducătoare:

asigurarea libertăţii desăvârșite prin presă, să se acorde celor lezaţi o rapidă şi operantă

apărare.”5

Proiectului era bazat pe următoarele obiective:

1. Proiectul menţine în mod expres şi accentuează principiul libertăţii presei cuprins în

articolul 1 din anul 1848- formula libertatea răspândiri şi impunea faptul că: poşta, căile

ferate şi interprinderile de navigaţie sunt obligate să transporte pentru taxele

reglementare, toate produsele de presă cari nu sunt oprite de a fi răspândite. Articolul 9

stabileşte în mod semnificativ limitele răspândiri presei, fapt redat detaliu în articolul

10.

2. Reglementează dreptul dea modifica legislația în vigoare, astfel încât cei atacaţi în

ziarele periodice să ajungă să fie apărați corespunzător, iar pe de altă parte ziarele

periodice să nu sufere de greutăţi (art.20-23). Stabileşte dreptul pentru restituire pagubei

materiale cauzată prin produsele de presă (art.39).

3. Se consideră drept delict: cenzura ce s-a produs din culpa muncitorilor tipografiei, dă

apărare contra redactorului fals (Strohman) şi impune pedepse severe publicaţilor ce au

comis delicte de presă, au articole ce şantajează sau răspândesc intenţionat ştiri

neadevărate cauzatoare de pagube, precum şi anunţurilor care aduc atingere moralității

publice.

4. În privinţa responsabilităţi de presă, proiectul menţine sistemul răspunderii graduale de

la muncitor la director ce corespunde situaţiei de drept separat al presei, iar conform

regulamentelor de drept existente, acestea reprezintă o prevedere importantă în folosul

dreptăţii materiale. Spre final precizează mai multe schimbări pentru a îi proteja pe

muncitorilor spirituali ai presei (art.33-37).

5. În caz de calomnie şi insultă articolele 46-48, stabilesc noile norme de competeţă, iar

judecarea delictelor contra pudoarei publice este încredințată instanţelor speciale.

6. În privinţa procedurii de presă, articolul 50 limitează după posibilitatea materială a

individului dezavantajele ce ar putea proveni din arestarea prealabilă, articolul 51

limitează situațiile mandatului de arestare în delicte de presă, iar articolul 52-54 în

5 Ibidem, p.43-44.

Page 16: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

15

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

interesul accelerării acestei procedurii, rectifică unele termene delimitate în procedura

penală şi înlătură unele acte de drept procedural.

7. Articolele 57-60 reglementează raportul de drept existent între interprinderile de

editură şi membri redacţiei formulând timpul de preaviz, iar pe altă parte definește acele

cazuri în care intervine denunţarea individului care are drept efect concedierea lui.

O noutate o reprezintă şi transmutarea răspunderi, astfel autorul articolului poate

să treacă răspunderea pentru articol asupra redactorului sau editorului, iar redactorul

poate în anumite situații trece răspunderea asupra editorului articolul 34-35, o altă

schimbare o reprezintă răspunderea editorului asupra publicaţilor din rubrica deschisă

şi a anunţurilor din ziarele periodice (art.35).

Ultimul amendament este reprezentat de introducerea dreptului editurii de a fi

reprezentată la o dezbatere importantă ce privește apărarea intereselor sale de drept

privat (art.55), deoarece sentinţa de condamnare poate aduce atingere imagini sale,

(art.40).

Legea sa publicat în 28 martie 1914 şi a intrat în vigoare în 12 aprilie 1914.

Ziarul Tribuna a publicat un conspect după care 188 de oameni au avut procese de presă

şi au fost condamnaţi la 44 de ani de temniţă şi 49, 430 de coroane amendă, plus 150,

000 coroane cheltuieli de judecată6.

Primul proces de presă a lui Valeriu Branişte avut loc la data de 16/28 decembrie 1894

la curtea cu juraţi din Timişoara. Branişte a fost inculpat ca fiind redactorul responsabil al

ziarului Dreptatea din Timişoara. Motivul arestări la constituit cele 72 de articole politice în

care batjocoreau guvernul de la Budapesta, acestea au fost publicate în ziarul Dreptatea. Ca

urmare a acestor articole Valeriu Branişte a comis 27 de delicte de presă calificate ca fiind:

instigatoare la ura contra naţionalităţilor şi legilor fundamentale ale Ungariei şi la revoltă contra

autorităţilor publice. Procurorul care se ocupa de ancheta era Gozsdu Elenek renumit romancier

maghiar. Apărararea era susținută de Coriolan Brediceanu şi de avocatul slovac Stefanovits.

Din cele 72 de articole, doar 23 au fost abordate, rechizitoriul procurorului a depăşit însă cadrul

substratul acestor articole acuzându-i pe românii ca popor. Hotărârea instanței a fost

următoarea: Valeriu Branişte a fost condamnat la 2 ani de închisoare de stat şi la plata a 1300

florini amendă sau 130 de zile de închisoare ordinară, plus cheltuielile de judecată. Recursul de

nulitate a fost respins7.

6 E. Boșca, Lupta presei…, p.45-46. 7 Ibidem. Lupta presei…p.38-39.

Page 17: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

16

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Al doilea proces de presă are loc în anul 1907 în absenţa lui Valeriu Branişte la Lugoj

acesta fiind reprezentat în instanţă de avocatul Coriolan Brediceanu. Branişte a avut doar două

articole pentru care i s-a intentat acţiune judiciară, dar procesul a fost suspendat, deoarece

potrivit spuselor lui Coriolan Brediceanu, în acele articole era vorba de fraudele comise la

alegerile din Bocşa, unde Branişte a căzut, oficialităţile locale nu trebuiau să amplifice ecoul

acestor fraude, ştiind prea bine că atunci când decidea să atace, o făcea pe baza unor probe

incontestabile8. Un alt argument pe care el îl aduce la proces este declarația lui Braniște din

primul număr al ziarului Drapelul, în care spune că acest ziar va avea un stil tolerant, deoarece

având experienţa de la Dreptatea şi de la închisoarea din Vaţ va urma îndemnul lui George

Bariţiu: „[...] un ziarist lucrează având în faţă legea, codul penal, iar în spate jandarmul !”.

Astfel în memoriile sale Branişte declară întocmai cum spuse şi despre Tribuna, Dreptatea şi

Patria şi la Drapelul dorea să insereze un stil tolerant , să elimine pasiunile atât de ardente şi

dăunătoare uneori. Dar recunoştea el, pornind de la această dorinţă, va ajunge de nerecunoscut:

„[...] prietenii mei mă suspectează dea dreptu de pierderea talentului gazetăresc!”9

Ultimul proces intentat lui Valeriu Branişte are loc pe data de 3/16 februarie 1918,

acesta nu este însă un proces de presă, ci unul de spionaj în care îi este cercetată corespondenţa,

pe baza unei scrisori este arestat şi întemniţat la Seghedin sub acuzaţia de spionaj în favoarea

României10. Ancheta este una minuţioasă şi îndelungată căutând cât mai multe ramificații

posibile, de asemenea sunt abandonate metodele formal-juridice. Substratul acuzaţiei îl

reprezintă: spionajul independent a lui Branişte, complicitatea cu Alexandru Iorga la

descoperirea poziţiilor militare strategice a: fortificaţiilor Lugojului şi a hangarului şcoli de

aviatorii şi a nedenunțări spionajului lui Alexandru Iorga autorităților competente maghiare.

Este condamnat la 1 an temniţă ordinară de stat din care ispăşeşte doar 7 luni şi jumătate, ca

urmare a câştigări primului război mondial de Tripla alianţă, Valeriu Branişte este eliberat pe

data de 1 octombrie 191811.

1.2 Procesul ziarului Dreptatea

Acţiunea juridică îndreptată împotriva lui Valeriu Branişte a fost intentată de procurorul

Gozsdu Elenek, ea a cuprins 72 de articole de presă, din acestea la procesul din Timişoara au

8 Aurel Cosma-junior, Istoria Presei române din Banat, vol. I, Timișoara, Editura Unirea Română, 1932, p.92-93. 9 Valeriu Braniște, Amintiri din Închisoare, Studiu introductiv de Miron Constantinescu și Alexandru Porțeanu.

București, Editura Minerva, 1972, p.XXVIII-XXIX. 10 Austro-Ungaria se afla în război cu Antanta, alianță la care aderase și România în 1916, iar Valeriu Braniște era

de naționalitate română. 11 Cosma-junior, Istoria Presei…, p.93.

Page 18: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

17

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

fost analizate doar 23, cel mai probabil din cauza lipsei de timp, de spaţiu pentru cei cel îl

susţineau şi a inconfortului atmosferic comun (procesul a început la ora 2 a.m. şi sa încheiat la

ora 11 p.m., fiind foarte cald în sală). Pe baza studiilor întreprinse am identificat cele 72 de

articole, posibil anchetate din Dreptatea din perioada anilor 1893-1894, ca urmare accentelor

politice reacţionare12.

Cele 23 de articole aduse drept probe la proces13 . “ Aceste articole au fost încadrate de

acuzator în trei categorii: grupa I articolele care instigă naţiunea română la ură contra naţiunii

maghiare, grupa II articolul care instigă la modificarea constituţiei maghiare, grupa III articolele

care îndeamnă naţionalitatea română la ură contra autorităţilor. Prin toate aceste articole Valeriu

Branişte a comis 27 de delicte de presă, care sunt de fapt cele trei grupe amintite: delictul

agitaţiunii contra autorităţii publice prevăzut în paragraful 174 al codului penal, delictul

agitaţiunii contra naţionalităţii prevăzut în paragraful 172 al codului penal, delictul agitațiunii

contra constituţiunii prevăzut în paragraful 173 din codul penal maghiar14.

Pe lângă cele 23 de articole supuse votului juraților timișoreni, procurorul a pus

accentul pe următoarele articole: „Noi şi Ei”, „Ardealul unit cu Ungaria” „Celălalt juriu”, „Lui

Pazmandy”, „Tinerimea noastră în foc”, fără a face o trimitere directă la pasajul incriminat, la

numărul articolului, anul apariție și pagina la care se găsește. Acuzatorul lansează următoare

ipoteze: liturghia în limba română a fost introdusa cu forța de Gheorghe Rakoczy principele

Transilvaniei din cauza lipsei de identitate națională a preoților români ce preferau slavona,

12 Partidul naţional român” ,l„Morala în parlamentul maghiar” , „Pericolul comun” , „În faţa prigonirilor” ,

„Guvernul şi şcolile nemaghiare” , „Podoabele mileniului ?” , „Guvernul şi Slovacii” , „Sărmanii bogaţi” , „Bani

româneşti” , „O violentare nouă” , „Humbug” , „Pe cine reprezintă parlamentul maghiar ?”, „Să ne salvăm patria”

, „Sinamăgiri” , „Epilog la tămbălăul din Budapesta” , „Politică de bacşiş” , „Scepticismul nostru” ,

„Corespondenţa Română” , „Un popor se mişcă” , „Noi şi România” , „Duplicitate” , „Unde este garanţa existenţei

noastre ?!” , „Să ne pregătim!” , „Libertatea la noi” , „Înc-o violentare” , „Prigonirea tinerimii noastre universitare”

, „Tinerimea noastră în foc” , „Revoltele” româneşti” , „Ultima lovitură” , „Un cuvânt sincer” , „Asaltul asupra

bisericii române” , „Comedie politică” , „Oarbecă... ”, „Lumea lor !” , „Pentru ce ?...” , „O întrebare” , „Chaos” ,

„Aut-aut” , „Comedianţii” , „Prigonirea şcolilor române” , „Maghiarizarea” , „Voievodul ţiganilor” , „Partid

moderat” , „Optsprezece August” , „20 August” , „Politica maghiară în – defensivă” , „Murul chinez ”, „Politica

maghiară față de naţionalităţi” , „Ţintă deşartă” , „Tisza Kalaman” , „Înc-o dată Tisza” , „Politica saşilor” ,

„Chestiunea română în Delegaţiuni” , „România” , „F.M.K.E.” , „Cultura „naţională” , „Presa-lipitoare” , „Ideea

de stat maghiar” , „Limba noastră” , „Eroii minciunii” , „Sfinţenia legii” , „Statul –cârciumar” , „Conştiinţă

cetăţenească” , „Mistificări patriotice” , „Către onoraţi cititori !” , „Cum ne afirmăm ?” “Afirmarea noastră în

viaţa municipală” , “Ura din societatea maghiară” , “Drepturi şi nu buget, ” “La mizeria administraţiei” , “La

frământările noastre interne” , “Răfuiala” . 13 Protestul Românilor liberi” , „Vinovat” , „Celălalt juriu” , „Ardealul unit cu Ungaria” , „Condamnaţii naţiunii”

, „Calea către Sibiu” , „Sosirea în Sibiu” , „Banchet în onorul condamnaţilor” , „Sosirea la Arad” , „Lui Pazmandy”

, „Vocea lumii culte” , „Întâmpinarea osândiţilor” , „Noi şi Ei” , „Protestul profesorilor din Iaşi” , „România

osândită” , „Tinerimea noastră în foc” , „Revoltele româneşti” , „De la Arad” , „Escortarea părintelui Domide” ,

„Ultima lovitură” , „Ultimul for” . 14 Valeriu Braniște, “Raport special”, în Dreptatea, nr.275, din 18/30 decembrie 1894, p.2-7, Vezi și Gheorghe

Iancu, Omul politic și de cultură Valeriu Braniște 1869-1896, vol. II ,Timișoara Editura de Vest, 2012, p.759-783.

Page 19: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

18

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

indiferența preoților greco-catolici a dus la subordonarea lor arhiepiscopului sârbesc din

Carloviț, autoritatea maghiara a despărțit in 1868 biserica sârbeasca greco-catolica de cea

romana greco-catolica, preoții si învățătorii românii au primit nume sârbești și i-au învățat pe

copiii sârbește până când tot autoritatea maghiară le-a redat autonomie, școlile românești de

confesiune ortodoxă și greco-catolică nu își îngrijesc școlile și dau un salariu mic învățătorilor

comparativ cu școlile de stat maghiare, cei care termină aceste școlii sunt dezinteresa-ți dovadă

este faptul că sunt mereu la coada statisticilor, școlile românești au cei mai puțini învățători, din

aceștia doar 43% știu limba maghiara, iar doar 14% din romani știu să scrie și să citească, doar

6% dintre românii sunt vorbitori de limba maghiară, marile personalității culturale maghiare:

Knezich, Aulich, Lakner, Szechenyi, Kossuth, Deak, Eotvos, Andrassy Gyula au luptat în

interesul tuturor naționalităților din imperiul austro-ungar, Valeriu Braniște atacă constituția

maghiară prin negarea uniunii și afirmarea independenței Ardealului fața de Ungaria, îi

încurajează și îi glorifică pe Vasile Lucaciu și Ioan Rațiu membrii PNR care au fost condamnații

la închisoare, afirmația lui Braniște cu privire la funcționarii românii care au sentimentele

naționale românești este complet neadevărata deoarece daca ei ar simți acest sentiment ar

demisiona, acuzatul amintește prin articolele sale de crimele comise de Horia și Cloșca, Axente

Sever și Avram Iancu națiuni maghiare și în fine Valeriu Braniște dorește să dezgroape și să

distribuie românilor acel sentiment de răzbunare al strămoșilor săi15.

Cuvântul de apărare a lui Valeriu Braniște a fost în fapt o propaganda politica a

Partidului Național Român, ea a vizat definirea poporului român ca națiune între naționalitățile

maghiare: Braniște combate afirmația de a fi un agitator asumându-ș responsabilitatea pentru

faptele lui, el declară ca lupta împotriva celor ce stârnesc agitație între naționalității16, îi susține

și îi promovează pe cei anchetați în procesul Memorandului17, cere procurorului maghiar să

arate pasaje ofensatoare din articolele analizate, argumentează prin evenimente istorice dreptul

românilor de a fi egali cu maghiari, subilinează afirmația procurorului maghiar care a declarant

că: “nu se pricepe la istorie și etnografie”. Introducerea limbi române în biserici a avut drept

scop separarea religiosă și lingvistică a Transilvaniei de Țara Românească, școlile române și

15 Braniște, Raport…. p.2-7. Vezi și Iancu, Omul politic…, p.759-783. 16 Corneliu Mihail Lungu, Simona Ceaușu, Diplomația Europeană și Miscarea Memorandistă: 1892-1896,

Editura Humanitas, București, 1995, p.23-34. 17 Memorandum-ul Transilvaniei a a fost o petiție prezentată la data de 28 mai 1992 de liderii românilor din

Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef solicitând drepturi etnice egale românilor cu ale populației

maghiare, și stoparea acțiunilor de maghiarizare Cerea românilor a fost respinsă, iar aflându-se că

documentul a fost tipărit și distribuit, autorii petiției fost arestați fiind acuzați de instigare la revoltă împotriva regimului administrativ din imperiul Austro-Ungar.

Page 20: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

19

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

învățători români sunt într-o situație decadent datorită politicii de maghiarizare, maghiarizarea

împiedică dezvoltarea culturi române. El nu admite uniformizarea cetățeanului transilvan prin

limba maghiară, nu admite nici critica procurorului cu privire la Horea și Iancu deoarece aceștia

sunt eroii naționali și îl provocă pe procuror să arate de ce a ponegrit Liga Naționala a

Românilor18.

Acțiunea juridică intentată lui Valeriu Braniște poate părea la prima vedere

discriminatorie, dar ea relevă un aspect deosebit de important: subiectivismul cu care sunt

tratate toate știrile ce îi vizează pe românii. Astfel Braniște selectează știrile după valoarea lor

istorică sau morală, știind ca are de a face cu un auditoriu mixt: intelectuali și țărani știutori de

carte, el convertește știrile în “oratori ai cauzei naționale” prin metafore, drepturi juridice,

relatări despre istoria cunoaștere și istoria realitate, alcătuind din toate acestea o doctrină socio-

națională. Așa se explică divagarea sa în multe articole, punând mare preț pe trăirile sale

emoționale și mai puțin preț pe consecințele acțiunilor sale, urmărind de fiecare dată atingerea

cele două scopuri: destabilizarea politico-administrativă a sistemului de stat și discreditarea

socio-culturală a maghiarilor19.

Să aruncăm o scurtă privire la articolul “Ultima lovitură” care prezintă încătușarea

Partidului Național Român prin statute aprobate de guvernul maghiar, lăsându-se furat de

subiect Valeriu Braniște duce lupta în planul social și religios, el modelează astfel subiectul

adaptându-l scopurilor sale naționale: de a destabiliza sistemul politic austro-maghiar20. Drept

argument dau acest pasaj din articolul mai sus mentionat: “Partid politic cu statute aprobate de

guvern! Unde mai există într-o țară consituțională o astfel de anomalie ?! Sau care partid din

țară are statutele aprobate de guvern?! Unde rămânem cu libertate conștiinței și cu exercitarea

liberă a drepturilor cetățenești, când numai acele partide au drept de existență în țară, al căror

program și organizare a trecut prin aprobarea guvernului !”21. Prin intermediu acestui pasaj

Braniște arătată falsitatea constituției maghiare și instigă la revoltă pe naționalițile ce locuiesc

alături de maghiari, dar aceasta este doar prima etapă de discreditare: generală, urmează apoi

18 Ibidem, Eu nu mă lupt contra acelor care trezesc ură între naționalități, “Dreptatea”, nr.277, din 1894, 2 ianuarie

1895p.2-6. Vezi și Ibidem, Omul politic…, p.783-793. 19 Vezi Dreptatea, numerele din 1894-1895 și suplimentul Foaie de Duminică din anii 1894-1895. 20 Vezi Dreptatea, numerele: 6, 11, 17, 41, 49, 67, 68, 75, 111, 121, 125, 129 ș din 1894 și numerele: 12, 14,15,

30, 31, 34, 40, 50 și 54 din 1895. 21 Dreptatea, nr.128 din 1894, p.1.Ediție de dimineață.

Page 21: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

20

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

cea dea a doua etapă ilustrată de cazurile particulare: sașii22, sârbii23, slovacii24 , rutenii25, și

românii26 prezentați cu doleațele lor nerezolvate ce dovedesc faptul administrația finanțelor

statului maghiar este coruptă, iar sistemul polițenesc maghiar domnește prin teroare. Cazul

românilor este cel mai frecvent tratat datorită naționalități lui Valeriu Braniște, ne atrage atenția

articolul Murul chinez în care este subliniată o problemă veche: lipsirea de libertate a presei.

Astfel voi reda următorul paragraf: “Instructiv de tot este murul chinez trasat între noi și frații

din România. În zilele trecute s-a retras deja debitul postal Vocilor latine, ceva mai înainte

Apelul Academiei etc. iar din sutele de ziare politice ale României, astăzi nu știm prin ce grație

numai unuia singur nu i s-a retras debitul postal, ziarul Timpul.”27

Al doilea obiectiv îl reprezintă: discreditarea culturi maghiare, el poate fi urmărit în

toate articolele sale în care ia în derâdere istoria maghiarilor28, scrierile belletristice ale

maghiarilor și reuniunile lor culturale, drept urmare el critică orice știre legată de cultura

maghiară, spre exemplu în articolul intitulat FMKE arată falsitatea asociație maghiare de

cultură EMKE29 ce își ia răspunderea de a satisface toate nevoile culturale ale naționalităților

din Transilvania și Banat. Drept argument voi reda următorul pasaj: “Cultură, civilizațiune,

sublime și sfinte ține ale muncii omenești ce joc infam se comite cu voi în serviciul celei mai

nemernice porniri de prostituție sufletească, de hoție morală !”30 Dar acesta este doar prima

etapă, următoarea etapă o reprezită promovarea asociațiilor culturale românești: ASTRA31 și

Liga culturală32, prin punerea lor în antiteză cu EMKE, el are drept finalitate instigarea la revoltă

contra autoritățiilor publice. Astfel în articolul Asociațiunea Transilvană întâlnim o astfel de

antiteză: “Acum când de toate părțile suntem înconjurați de filialele Kultur-egylet-ului, ce tind

a ne seduce poporul; când pe toate terenurile, din oficiu și pe cale socială, cultura noastră

națională este împiedicată și prigonită, nu ne este iertat a mai rămâne în păcătoasa nepăsare de

până acum. Unica instituție culturală mare este pentru noi Românii de sub Coroana Sfântului

Ștefan, Asociațiunea Transilvană.”33Așadar articolele lui Braniște erau uneori supărătoare

22 “Politica sașiilor” în Dreptatea, nr.187din 27 august/8 septembrie 1894, p.1. 23 „Noul minister sârbesc” în Dreptatea, nr.11 din 15/27 ianuarie 1894, p.1. 24 Guvernul și slovacii în Dreptatea, nr.17 din 22/3 februarie 1894, p.1. 25 “Adunarea rutenilor” în Dreptatea, nr.62 di 1894, p.1. 26 “Murul chinez” în Dreptatea, nr.179 din 18/30 august 1894, p.1. 27 Murul chinez” în Dreptatea, nr.179 din 18/30 august 1894, p.1. 28 Dreptatea, din anul: 1894 numere148, 156, 158, 160, 165, 167, 169, 207, 240-și din 1895 numerele: 17, 18,

23, 31. 29 Asociația culturală a maghiarilor din Ardeal. 30 Dreptatea, nr.207 din 23 septembrie/5 octombrie 1894, p.1. 31 Asociația pentru dezvoltare culturală a românilor din Transilvania. 32 Liga pentru dezvoltarea culturală a românilor din regat. 33 Dreptatea, nr.177 din 14/26 august 1894, p.1.

Page 22: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

21

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

pentru conducerea de la Budapesta, dar erau ele revoluționare în concepția contemporanilor lui

Valeriu Braniște? sau reprezentau doar o metodă de a recruta noi abonații.34

Concluzii:

Acțiunea intentată împotriva lui Valeriu Braniște scoate la lumină fragilitatea sistemului juridic

maghiar. Prin legii de presă ce promit libertatea deplină “cuvântului”, autorii legi întind

capcane jurnaliștilor. Braniște a încălcat întra-adevăr legislați de presă maghiară prin: apelul la

revoltă împotriva administrației și constituției imperiului austro-ungar. Dar cealaltă parte de

vină o poartă cei cel îl judecă pe Braniște, ei nu au o pregătire juridică serioasă, neputând să

încadreze delictul de presă într-o singură categorie ei interpretează legea. De acea ei oscilează

la proces de la delictul „agitațiune între naționalității” la cel de denigrare a administrației

teritoriale și de la acesta la revoltă contra constituției țării.

Valeriu Braniște jurnalist sau revolutionar ?

1.1 Artistul Braniște la locul său de muncă

Dacă mai sus am văzut faptul că articolele lui Valeriu Braniște erau în contradicție cu

legislația de presă ungară, în acest sub capitol vom analiza calitativ articolele lui Braniște din

ziarul Dreptatatea începând cu anul 189. Și vom vedea dacă din punct de vedere al epocii

vizate, ele aparțin unui journalist sau a unui revolutionar. Mai întâi voi comenta doua articole

ale sale, unul redactat într-o manieră moderat și altul într-una agresivă, pentru a vedea stilul

folosit de Valeriu Braniște în ambele cazuri. Să luam de pildă articolul intitulat: “De Paști” în

care pornind de la sărbătorea creștină, el face o comparație cu situația românilor care nu își pot

exprima opinile politice: “Cauza noastră este poreclită de cauză nedreaptă, reprezentanți ei sunt

aruncații în temnițe, iar cauza e răstignită. Am ajuns pe calea Golgothei, dar tocmai precum

Golgota creștinismului a fost începutul învingerii principiilor divine, tocmai așa fi-va și

Golgotha noastră începutul învingerii cauzei noastre. Cauza va fi răstignită, dar din răstignire

va învia „cu moartea pre moarte călcând” și întregului neam, întregii țări „viață dăruindu-le”35.”

Din acest articol vedem faptul că Valeriu Braniște convertește orice subiect în cauză națională,

cea ce este tipic pentru un jurnalist din epoca contemporană dedicat unei cauze, totodată

Braniște folosește în acest articol un ton moderat de exprimare, neindicând direct adversarul

34 La finalul anului 1895 ziarul Dreptatea avea 1900 de abonații. Vezi Gheorghe Iancu, Omul politic... p.74. 35 Dreptatea, nr.86 din 17/29 aprilie 1894, p.1.

Page 23: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

22

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

care ia prigonit pe românii, unele dintre articole sale fiind mai temperate ca urmare a

evenimentelor dezbătute și a stări de spirit în care se găsea Braniște.

Astfel se explică acest articol scris pe un ton coleric denumit: “Să ne pregătim !”, în

acest articol Braniște îi chemă pe cititorii săi la procesul Memorandumului pentru a împiedica

o nedreptate făcută românilor. Maniera în care este redactat duce la concluzia că avem de a face

cu un răzvrătit social ce profită de orice eveniment pentru a înfăptui o revoluție, nu este însă

așa. Valeriu Braniște dorește doar să se facă dreptate românilor ;i profită de aceste eveniment

pentru a grăbi acest proces. Drept dovadă redau următorul paragraf extras din articolul de mai

sus: “Trebuie deci cu vreme să ne pregătim, ca politica de surprindere a guvernului să nu-și

ajungă scopul, iar noi să ne afirmăm și să manifestăm la acel monstrous-proces așa, precum

cauza noastră și cauza libertății o pretinde. Să prefacem sala de petractare în parlament și să

dăm ocaziune lumii civilizate să judece nepreocupată asupra luptei naționale și politice care se

încinge la noi.”36 Acest pargraf redactat într-o manieră agresivă nu este însă: unul inovator,

revoluționar.Prin acest paragraf Braniște se apropie mult de acea categorie de jurnaliștii ce

militau pentru echilbru între etnii37, alimentând cu concepte juridice sau istorice morala

cititorilor lor. Dovadă în acest sens sunt următorii jurnaliști românii, care au fost condamnații

la închisoare din același motiv: “agitațiune între popoare” fiind anchetații chiar înainte de

Braniște. Astfel în perioada 1884-1894 au fost anchetații următorii jurnaliști românii: George

Barițiu redactor al ziarului Observatorul, Cornel Pop- Păcuraru redactor responsabil al ziarului

Tribuna și Ioan Slavici ca autor al articolului incriminat, Aurel Mureșianu redactor responsabil

al ziarului Gazeta Transilvanieiși Ștefan Bobancu autor al articolului incriminat, Ștefan Albu

autor a unor articole din revista Rumänische Revue, Septimiu Albini redactor responsabil al

Tribunei, Valeriu Barcianu autor al unor articole din Luminătorul, Andreiu Bălăteș38 redactor

responsabil a ziarului Tribuna, Ioan Rusu Șireanu și Alexandru Doredea redactorii ai ziarului

Tribuna, George Moldovanu Foia Poporului, Cornel Scurtu redactor al ziarului Tribuna.39

Pe de altă parte jurnaliștii maghiari beneficiau de un tratament preferențial, chiar dacă

de multe ori tulburau liniștea celorlalte etnii din Transilvania, ei erau iertații de multe ori,

potrivit lui Daniel Roth: “ Demult exista în Ardeal libertatea presei pentru Maghiari pe când

Șașii au rămași supuși cele mai rușinoase cenzuri. Cine a împiedicat presa maghiară să insulte

36 Dreptatea, nr.66 din 23 martie/4 aprilie 1894, p.1. 37 Vezi Teodor V, Păcățean, Cartea de aur, vol.VIII, Sibiu, Editura Tipografiei Arhidiecezane, 1915. P.687-688. 38 Cosma-junior, Istoria Presei….p.95. 39 Eugen Brote Chestiunea românească, București 1895 Editura voința națională, 1895, p. 414 -445.

Page 24: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

23

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

națiunea săsească în chipul cel mai revoltător, să o batjocorească și să agite națiunea Română

contra ei? Iar nouă nu nea fost permis nici măcar să ne apărăm. Cenzorii ziarelor ungureștii sunt

unguri iar la Sibiu tot un ungur de naționalitate și unitar de confesiune un subaltern al guvernului

regal ține foarfeca cenzurii, pe când în Brașov este cenzor un fanatic preot catolic, tot ungur de

naționalitate, peste ziarele germane ale națiunii noastre evanghelice. Și cu toate acestea Sași și

Maghiari sunt egali îndreptății și legea în vigoare despre cenzură este aceeaș și pentru Maghiari

și pentru Sași”40 Precum vedem din acest pasaj, ziariștii maghiari aveau un statut special față

de celelalte naționalității, cometau și ei evemnitele politice în termini duri da erau rar

pedepsiții41.

Pentru a arăta faptul că Valeriu Baniște nu este un revolutionar îndevenire prin articole

sale, ci se încadrează în spiritul jurnalistic național care a dominat secolele XIX și XX42 voi

reda două cazuri de ziarștii care cometau în tremeni duri conducerea austro-ungară. Primul caz

este reprezentat de Gheorge Moldovanu redactorul ziarului Foaia Poporului care își expune

direct nemulțumirile în ziarul său față de conducerea de la Budapesta, descrindu-i ca fiind

cei:”Care prigonesc aspru pe fiii poporului roman, îi trag înaintea judecătoriilor, îi aruncă în

fundul temnițelor murdare și mucegăite, de unde să nu mai poată ieși și răsuna vocea lor.”43.

După cum vedem în acest caz avem de a face cu un jurnalist curajos, martir al cauzei naționale,

dar avem și mulți alți de a dreptul revoluționari.

Un astfel de caz îl reprezintă Ștefan Bobanucu care a redacat în Gazeta Tranisilavaniei

din Brașov, un articol ofensator: “În trufia lor (Maghiarii) ameniță cu cutropirea și pe Român

cași pe Sas și pe Sîrb cași pe Slovac dacă nu intră în „marea națiune” și dacă nu se adapă din

cultura lor a (Maghiarilor). Aici își află explicarea….. și persecuția, împilarea și schinguirea

Românului și a Sasului ca și a Sârbului și a Slovacului. Naționalitățile nemaghiare muncesc zi

și noapte, îndură chinuri și suferințe, se zbuciumă și asudă, duce lipsuri și luptând cu

nenumărate neajunsuri, pentru ca cei de la putere să trăească splendid. Pentru-ca adversarii

noștri să-și asigure această posițiune……. Exploatând pe Ne-maghiari, terorizează, persecută,

înegresc și ca-lumniează pe cei care nu au venit de la poalele Altaior….. ”44. Iată deci ce fel de

40Daniel Roth, Despre uniune, Sibiu, 1895, p.54, vezi și E. Boșca, Lupta presei…. , p.15 41 Cosma-junior, Istoria Presei….p.2-5. 42 Serge Berestein, Pierre Milza, Istoria Europei, Naţionalismele şi Concertul european Secolul XIX (1815-1919), vol. IV, Iași, Editura Institului European, p.120-121. 43 Ibidem, Chestiunea… p. 441. 44 Ibidem, Chestiunea… p. 419.

Page 25: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

24

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

concepet îi preocupau pe jurnaliști bănățeni care trăiau în secolul națiunilor45, așa se explică și

de ce articolel lui Valeriu Braniște din Dreptatea imită acelaș spirit revolutionar arătat în

paragraful de mai sus. Și pentru a vedea modul în care era perceput un ziarist în secolul XIX

voi reda cometariu lui Bogdan Petriceicu Hașdeu despre ce înseamnă să fi journalist: “A fi

ziarist este a fi acelaș om în cursul unei singure zile, căci cuvâtul ziar se trage din cuvântul zi.

Deîndată ce atrecut o noapte la mijloc ziaristul schimbă fața: cea ce eri a fost alb, devine negru;

da se preface în nu, marele Cuza se transformă în tiranul Cuza, ilustrul Cogălniceanu în

trădătorul Cogălniceanu…”46

Concluzie: Valeriu Braniște nu are articolele revoluționare, limbajul dinamic folosit în

unele articole se datorează în bună măsură spiritului național de care era dominat aproape orice

jurnalist din Banat, desele remarci negative despre maghiari se datorează surselor folosite de

acesta.

1.2 Senzaționalul și banalul la Valeriu Braniște: tematizarea articolelor din 1917-1919

Dintre subiectele dezbătute de Braniște în perioada de mai sus arătată, printre cel mai

interesante se numără revoluția bolșevică din Rusia în anul 1917 pe care Braniște o dezbate ca

fiind o întorsătură spectaculoasă a războiului mondial, pentru el e un subiect de senzație ce

trebuie numaidecât fructificat în folosul întăriri cauzei naționale românești. Valeriu Braniște

prezintă subiectul ca o scenetă de teatru structurată teri acte: Actul I începe cu revolta țărnimi

ruse, Actul al II cu renunțarea la tron a țarului, Actul al III începe cu decretarea alegerilor libere

decătre noul țar. Braniște însăși se vede regizorul ce pregătește decorul pentru cititori săi: “Actul

al treilea se începe cu o altă scenă agitată. Noul țar din mila lui Dumnezeu adresează un manifest

către popor, în care face pedantă urcarea sa pe tron de votul poporului, pronunțat de alegeri

generale, directe și libere. O muzică de tot nouă în Rusia. Un țar care voiește să domnească,

dacă va fi să domnească, numai din voința națională și nu din mila lui Dumnezeu.”47

Un ziarist trebuie să scrie în fiecare zi, iar când nu are subiecte de senzație trebuie să își

surprindă cititorii cu investigațile sale. Un astfel de caz îl reprezintă articolul intitulat

“Parlamentarismul compromitat al Austriei”, unde explică cauzele tulburărilor din parlamentul

maghiar. Ghidându-i pe cititori săi în explorarea istoriei partidelor din imperiu austro-ungar:

45 Ibidem, Istoria Europei…, p.119. 46 Bogdan Petriceicu Hajdeu, “Scrieri politice și morale” în Satyrul nr. din 3 aprilie 1866, p.2-3, vezi și Ibidem,

Lupta presei…., p.50. 47 Drapelul, an XVII, 29, din 11/24 martie 1917, p.2.

Page 26: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

25

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

“Greșala nu este a prezentului ci a trecutului. În politica de guvernământ a Austriei nu există de

mult o idee lămurită dominantă și unitară. Arta de a guverna în Austria a fost o serie nesfârșită

de compromise cu siguraticele partide. Absolut altfel s-a guvernat în Boemia decît Galiția, și

altfel Tirolul decât Bucovina. Guvernul care oprima pe ruteni în Galiția îi protecționa în

Bucovina și nu admitea Boemia principul care se forța în Tirol și așa mai departe.”48 Articolul

aparent banal la origine, fiind vorba de chestiuni politice cunoscute, impresionează prin

ingeniozitatea alcătuiri sale, prin modul de prezentare al materialului cercetat și prin

deconstrucția pas cu pas a instituțiilor politice ce alcătuiau imperiul austro-ungar. Iată cum un

subiect aprent banal, dezbătut de mulți jurnaliști în epocă, devine intresant când este pus sub

investigație.

1.3 Dezbaterii politice și istorice din anul 1918

În articolul intitulat “Din legea de fier a necesităților evoluției” avem de a face cu o

dezbatere istorică, bine argumentată de Valeriu Braniște în ce privește marile evenimente

beligerante din Europa ce se apropie de sfârșit. Este vorba de sfârșitului primului război mondial

văzut de Braniște ca fiind cel care va reda libertate de auto-administrare celor mai neînsemnate

etnii din Europa. Astfel el dă numeroase exemple din istorie despre câștigarea independenței

statale, prin curente ideologice ce au circulat în epoca modernă. Un astfel de caz este reprezentat

de factorii care au dus la unificarea Italiei:„Când a pășit Mazzini cu programul pozitiv al

unităților italiene, toată lumea italiană l-a considerat de un fast incorigibil, lipsit de orice

sentiment pentru realitate. Un singur bărbat a fost care a priceput toată puterea de viață care

zace în acest vis: Metternich! Și dacă ar fi omenimea justă în aprecierea meritelor, ar trebui

italienii să înalțe o statuie de recunoștință cancelarului austriac, care prin reacția pe care a

provocat-o s-a binemeritat tot așa pentru unitate Italiei, ca și cei care au vărsat șiroaie sângelui

lor în multe răscoale, care păreau nefolositoare și sterile.”49.

După cum putem observa Braniște reformează subiectul de istorie prin legarea lui de

știrile ce vin de pe front, făcând referire indirectă la unirea tuturor românilor într-un singur stat

și îndreptând atenția cititorilor săi spre valorile promovate de cultura națională.

Articolul intitulat “Ne cheamă libertatea națională” este o dezbatere politică despre

Mare Unire a românilor de la Alba-Iulia, el este senzațional nu numai datorită marelui

48 Drapelul, an XVII, 19, din 16 februarie/ martie 1917, p.1-2. 49 Drapelul, nr. 57 din 26 mai/3 iunie 1918, p.1.

Page 27: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

26

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

eveniment amintit ci și este astfel alcătuit pentru ai emoționa pe cititori săi:“Ne vom gândi la

noi, la urmașii noștri, la drepturile noastre, la libertatea noastră. Ne vom spune voința

nestrămutată, așa cum s-a oțelit aceasta în cursul veacurilor de grea cumpănă, vom spune la

auzul întregi lumi ca suntem și dorim să fim. Dar n-avem să ne gândim numai la noi. N-avem

să cădem în păcatele acelor de sub al căror jug scăpăm acum. Suntem datori în aceste zile mari

să ne gândim și la concetățenii noștri de altă limbă și lege care de aici înainte vor fi chemați să

împartă cu noi binele și răul.”50 Cu alte cuvinte acelaș Braniște care îi chema la luptă pe cititori

săi împotriva autoritaților austro-ungare, îi îndeamnă acum pe citiori săi să nu se răzbune pe

dușmani înfrăți de soartă, ci să le arte milă. Dar așa precum am arătat mai sus în sub capitolul

intitulat Valeriu Braniște jurnalist sau revoluționar, discursul unui jurnalist se pliază după

evenimentele care apar de la o zi la alta. Iar pentru a își păstra cititorii el pledează pentru pace

între naționalității. Pentru ca mai apoi să se răzbune pe dușmanii națiuni scriind articole dure la

adresa: maghiarilor, sașiilor și șvabilor, la adăpostul pseudonimelor Cronos și F.Cuntractor51.

1.3 Mesaje socio-culturale din anul 1919

După Marea Unire mesajele lui Valeriu Braniște sau schimbat el abordând tot mai teme

culturale, fiind preocupat de a fructifica roadele unității românilor în Banat, prin cultivarea

gustului cititorilor săi pentru teatru: “Banatul cea mai frumoasă grădină a României-mari

rămase pângărită culturalicește, în schimb deveni un cuib cald pentru colonizări și coloniști

șvabi, maghiari, ruteni, ș.a, încât o putem spune senini, că tot ce avem mai bun aicea, decât

aiurea, în artă, noi de noi neam câștigat, cum am știut și am putut. Cultura asta nu e însă destul

de dezvoltată și de înaltă, ca să putem zice că avem tot; ea trebuie treptat alimentată într-o școală

mai bună cu învățători mai buni: cum fură și vor fi trupele de artiști din vechiul regat, care de

aici înainte ne vor cerceta regulat.”52 Așadar articolul a părut ca urmare a existenței acelei

categorii de cititorii, care mai stau la îndoială, în ce privește colaborarea lor cu noua

administrație românească. Braniște crede că deficitele culturale al oricărui bănățean, trebuie să

aibă drept sursă cultura națională indiferent din ce regiune a României provine.

Mesajele lui Valeriu Braniște sau schimbat în 1919 el abordând tot mai mult subiecte sociale

sau culturale, fiind tot mai preocupat de prevenirea unui revizionism teritorial venit din partea

etniilor ce locuiesc alături de bănățeni. O astfel de temă o repezită, dorința sașiilor de a forma

50 Drapelul, nr.122, din 15/28 noiembrie 1918, p.2. 51 Vezi Drapelul anul 1919. 52Drapelul, nr.72 din 26 iulie 1919, p.1.

Page 28: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

27

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

o enclavă53 în România. Braniște conchide că și șvabii din banat ar face la fel dacă ar avea

ocazia, trebuie deci prevenită orice fraternizare românească cu ideile lor, care ar duce la un

dezastru:„Noi suntem siguri. Că dacă mâine sa’r hotărî integritatea Banatului și alipirea lui la

România, Șvabii ca și conaționali lor, Sașii, mâine vor declara eventual pe calea cea mai scurtă

că și ei voiesc un Südmark ca să se poată alipi României Mari ca stat în alt stat. Iată de ce am

zis la început că Sașii și Șvabii după vremuri au rămas tot germani și consecvent firi lor

caracteristice și exclusiviste, irelevant unde sunt în Ardeal or Banat.”54

Prin acest articol Braniște transmite un mesaj social cititorilor săi din Banat: să fie

vigilenți și atașați cauzei naționale, pentru a nu fi manipulații de celate entnii ce locuiesc alături

de ei.

Concluzii

Pe baza studiilor efectuate am constat următoare aspecte: articole de presă ale lui

Valeriu Braniște erau sub incidența legislație de presă ungare, prezența articole sale în presa

din Banat are rolul de a arăta superioritatea elementului românesc atât în cultură cât și în

politică, temele sale sunt construite pe știrii externe sau interne la care se adaugă argumentele

istorice cu duble funcții: legătură logică între subiectele anterioare dezbătute și concluzii cu rol

moralizator. Braniște a fost un jurnalist radical, dar nu a fost nici cel mai radicali dintre radicali

și nici cel mai temperat dintre aceștia. Discursurile sale dure la adresa celorlalte naționalității

din Banat și Transilvania, se datorează încercări sale de a păstra prezența sentimentului național

în structurile administrativ-culturale ale Banatului.

53 O encavă este un teritoriu de mici dimensiuni, aflat în apropiereagraniței dintre două state, în interiorul unui dar

aparținând celuilalt, conform Dex. 09 2009. 54 Drapelul, nr.71 din 24 iulie 1919, p.1.

Page 29: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

28

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

IMPORTANȚA STUDIERII LOGICII

Prof. Ilieș Marcela Elena

Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” Lugoj

„O minte educată îți permite să susții un gând fără a-l accepta.” - Aristotel

Este sau nu logica o disciplină importantă? Care este rolul logicii în viața de zi cu zi?

Sunt doar câteva întrebări pe care și le pun tinerii în ziua de azi.

Logica este una dintre cele mai vechi ştiinţe. A fost inventată de către filosoful grec,

Aristotel. Aristotel a fost primul care a gândit însași gândirea, în mod explicit, și i-a descoperit

legile; pentru că logica este o gândire a gândirii. Ea a luat naştere şi s-a dezvoltat în cadrul

filosofiei care, în antichitate, îngloba totalitatea cunoştinţelor despre natură, societate, om,

gândire. Logica are o istorie îndelungată, cu unele perioade de dezvoltare intensă, fecundă şi cu

altele, fără idei şi contribuţii originale. În zilele noastre, logica a devenit o disciplină banală

care pune în dificultate elevii şi îi face să se întrebe care este rolul ei. Generațiile de astăzi nu

sunt dispuse să caute, să înțeleagă substraturile acestei discipline. Dacă nu văd o aplicabilite a

disciplinei în viața de zi cu zi, nu sunt interesați.

Pentru cei care încep studiul unei ştiinţe, este întotdeauna extrem de dificil, uneori chiar

imposibil, de propus o definiţie satisfăcătoare a disciplinei în cauză. Tradiţional, logica se ocupă

de studiul regulilor gândirii corecte, al formelor gândirii abstracte, adică al structurilor

raţionale, detaşate atât de conţinutul concret al obiectelor gândirii, cât şi de cel al gândurilor

Page 30: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

29

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

subiectului cunoscător. Logica se ocupă cu gândirea noastră corectă, cu descoperirea legilor și

regulilor a căror respectare este o condiție necesară pentru atingerea adevărului. Adevăr la care

noi tindem să ajungem. Iar adevărul, nu este altceva decât o ancorare în gandire și realitate.

Logica este o disciplină îndrumătoare. Trebuie spus din start că nu este o știință, nu poate fi

știință! Ea este disciplină călăuzitoare a altor științe, deci dacă vom vorbi în termeni logici, ea

este un gen și nu o specie printre specii. De la logică a pornit știința. Altfel nu s-a putut! Orice

invenție, gândire, inovație, maximă sau cugetare s-a facut numai și numai cu ajutorul logicii.

Sămânța de idee care a rodit în mintea omului a continuat printr-un raționament logic.

Această disciplină este atât de veche, încât putem spune că îi găsim geneza odată cu

apariția oamenilor. Evoluția logicii, într-un mod categoric și vizibil, începe odată cu

Antichitatea. Logica te învață sa pui întrebările corecte pentru a afla adevărul! Este necesar să

învățăm să fim clari în argumentare. Logica este cea care ne ajută să fim clari în argumentare.

Prin urmare, este necesar să învățăm și să studiem logica.

Page 31: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

30

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

IMPORTANȚA UTILIZĂRII METODEI JOCULUI DIDACTIC

ÎN ORELE DE LIMBĂ FRANCEZĂ

Prof. Duţă Ionela-Alina

Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” Lugoj

„Joaca este începutul cunoaşterii. „

George Dorsey

Jocul didactic este o metodă activ-

participativă care îmbină armonios elementul

instructiv cu elementul distractiv, asigurând o unitate

deplină între sarcina didactică și acțiunea de joc.

Această îmbinare a elementului instructiv-

educativ cu cel distractiv face ca pe parcursul

desfășurării sale, copiii să trăiasca stări afective

complexe care declanșează, stimulează, participarea la activitate, cresc eficiența acesteia și

contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalității celor antrenaţi în joc.

Jocul didactic este o metodă de învățare bazată pe acțiunea simulată. Acesta combină

elementele distractive și recreative cu cele instructive și educative, fiecare din ele având un

procentaj mai mic sau mai mare în funcție de vârsta, de nivelul de limbă și de obiectivul didactic

urmărit la ora de franceză. Orice creare de mesaj, oral sau scris, într-o limbă străină, comportă

o doză de stres. Stresul este mai acut la elevii care sunt emotivi. Elevul se simte pus în pericol

atunci când trebuie să se exprime în fața clasei. Jocul oferă acestuia șansa de a-și controla

neliniștea. El generează o plăcere în care elevul își poate uita temerile. Profesorul de limbă

franceză urmărește să implice toți elevii în activitate. Pentru ca elevul să se simtă în largul său,

trebuie să i se dea posibilitatea să își exerseze talentele, să se exprime natural. Trebuie să i se

dea ocazia să își testeze competențele lingvistice, să descopere cheia unei comunicări reușite în

limba pe care o abordează. Jocul oferă această experiență.

Întotdeauna, profesorul trebuie să aibă reguli clare în cadrul jocului și să le pretindă

participanților să se respecte și să se asculte reciproc. În plus, trebuie să țină cont de nivelul

elevilor, de cunoștințele lor lingvistice.

Page 32: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

31

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Exemple de jocuri:

Lămâie-lămâie « Citron-citron »

Participanții sunt asezați în cerc. Animatorul jocului rămâne în picioare, în mijloc, și

spune două prenume a două persoane prezente. Persoanele desemnate trebuie să își schimbe

locul în timp ce animatorul încearcă să ocupe unul dintre cele doua scaune. Persoana care se

regăsește fără scaun va rămâne în centrul cercului și va reîncepe jocul.

In locul prenumelui se poate juca și cu un lexic specific, de exemplu : fiecare alege o

parte a corpului, un aliment, o băutură, etc. Aceste două forme de joc prezintă avantajul de a

impune participanților schimbarea de locuri și, în consecință, și a partenerilor. Acest mod de a

proceda se poate aplica de asemenea și la alte jocuri didactice.

Domino-ul “Le domino”

Timp de cinci minute, fiecare elev pune întrebări vecinului din stânga, despre viața,

pasiunile, preferințele acestuia, etc,… Apoi, cel care tocmai a întrebat, răspunde întrebărilor

vecinului său din dreapta, cu referire la aceleași subiecte. Când toată lumea a răspuns la

întrebări, fiecare îi prezintă grupului, vecinul din stânga sa. Atenție să nu se dezvăluie grupului

decât ceea ce celălalt dorește să se împărtășească despre el.

Avantajul acestei formule de joc este că, mult mai ușor vorbești despre altul decăt despre

tine însuți.

Metoda 6-3-5 stimulează deopotrivă creativitatea elevilor. Profesorul propune atenției

elevilor un subiect care necesită analiză și soluții. Acesta poate fi inspirat de o tematică studiată,

de un fapt divers sau o situație recent întâmplată. Elevii, împărțiți în grupuri de câte 6 persoane,

propun individual, în scris, pe o foaie de hârtie, câte 3 idei într-o limită de timp de 5 minute. La

finalul celor 5 minute, fiecare elev pasează vecinului din dreapta foaia cu propunerile personale

și preia foaia cu soluțiile colegului din stânga sa pe care va trebui s-o completeze, s-o modifice.

Procedura se repetă de 5 ori până ce toți membrii grupului sunt familiarizați cu ideile celorlalți

colegi. La sfârșitul orei propunerile sunt sintetizate, analizate și se aleg cele mai bune soluții.

Este inutil de precizat că se obțin o multitudine de idei creative, pline de imaginație.

Caut pe cineva căruia îi place… « Je cherche quelqu’un qui aime »

Toată lumea este așezată în cerc. Un scaun gol e plasat între doi elevi. Cel care este la

stânga scaunului spune : « Caut pe cineva căruia îi place… » sau « Caut pe cineva căruia nu-i

place… », și continuă fraza cu ceva ce vede sau știe despre o anumita persoana din cerc.

Persoana din grup care realizează că este vorba despre ea, se ridică și se asează pe scaunul

eliberat între timp de celălalt elev. Cel care se află în stânga noului scaun liber spune la răndul

Page 33: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

32

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

său « Caut…». Dacă persoana respectivă nu se ridică de pe scaunul său pentru a veni pe scaunul

liber, cel care a făcut enunțul construiește unul nou. Dacă se ridică mai multe persoane, prima

care se manifestă va ocupa acel scaun gol.

Marele joc al verbelor

-constă în confecţionarea unor cartonaşe pe care sunt trecute verbe la modul infinitiv, a

unui cub /zar pe laturile căruia sunt trecute pronumele personale (je, tu, il, nous, vous, ils) şi a

unui alt cub/zar pe laturile căruia sunt trecute timpurile verbale (prezent, perfect compus,

imperfect, mai mult ca perfect, viitor simplu, viitor apropiat). Elevii sunt împărţiţi în grupe şi

fiecare grup va avea un nume. Câte un reprezentant al fiecărui grup vine la masa de joc, aruncă

cele două zaruri, trage un caronaş şi construieşte o frază cu verbul respectiv, la timpul si

persoana indicate pe cuburi. Celelalte grupe vizează răspunsul ca fiind corect sau incorect, iar

echipa va primi un punct în cazul unui răspuns corect.Va câştiga echipa care va atinge 10

puncte.

Obiectivul principal al jocului de rol este cel de a impune elevilor exersarea comunicării

în situații diverse și să le îmbunătățească nivelul de limbă la care se află. Este evident însă că

nu se poate învăța totul prin joc. Acesta trebuie să reprezinte o ocazie de a pune în practică, într-

un mod cât mai agreabil de către elev, ceea ce el a învățat într-un alt context.

Invăţarea care implică jocul devine plăcută şi atrăgătoare, se face într-o atmosferă de

bună dispoziţie şi destindere. Jocul didactic este o metodă de învăţare în care predomină

acţiunea didactică simulată. Această metodă dinamizează activitatea didactică prin intermediul

motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului activităţii de predare-învăţare-evaluare.

Bibliografie:

RIGAUD, Jacques, Jeux et rêves, în La culture pour vivre, Gallimard, « L`air du temps », 1975.

CURTA, Adina, Du jeu aux activités ludiques, Aeternitas, Alba-Iulia, 2006.

HAYDEE, Silva, Le jeu en classe de langue, CLE International, Paris, 2008.

Bonjour de France-Apprendre le français par les jeux

- www.bonjourdefrance.com/index/indexjeu.htm

Page 34: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

33

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

TEACHING GROWTH MINDSET

Prof. Cnejevici Dana

Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” Lugoj

An idea that is beginning to gain a lot of favour in educational circles at the moment is

the notion of fixed versus growth mindsets, and how they might relate to students and learning.

It has been considered by educators as a tool to explore our knowledge of student achievement.

Based on the work of Stanford University psychologist, Carol Dweck, the idea of mindset is

related to our understanding of where ability comes from.

Let us imagine that our new class was full of students who would:

1. Be willing to try new things

2. Stick with hard tasks and not give up

3. Push themselves to do their best work

4. Believe in themselves and their own ability to learn

Page 35: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

34

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

The good thing is that there are traits that we can help develop in our students by teaching

them about how their brains work.

Many students enter our classrooms believing they’re either smart or not smart, good at

reading or math, or not good in those areas. This belief that our basic qualities like intelligence

and talents can’t be changed is called a fixed mindset. Often our students figure: Why bother

trying at something that’s hard for me? I’m not naturally good at it.

Our students may not realize that their brains have the ability to change and grow through

their experiences. Students need us to teach them that the human brain is like a muscle that can

be trained through repetition and practice. When students realize this, they develop a growth

mindset: the belief that abilities can be developed through commitment and hard work.

And once they have a growth mindset, they can learn anything.

Because a growth mindset is a critical element of success in school, I recommend teaching

about it from the very first day. Here are some ways to do that:

1. As you teach classroom routines, explain how they are designed to benefit

students’ brains.

For example, when you teach students how to do collaborative learning activities, tell

them that talking about what they’ve learned helps them own and process the information better,

and grows more dendrites.

2. When students don’t follow the procedures you’ve taught, respond in casual ways that

help them rebound.

Make it your goal to respond to students’ mistakes with patience and nonchalance.

Remind students: Each time you practice this routine, your brain is getting stronger, and it will

be easier for you to do it the next time. When kids forget what to do, let your tone and facial

expression communicate: Mistakes don’t upset me. We can fix this.

3. Get student input on creating helpful classroom displays that reinforce learning.

You don’t have to start the school year with a perfectly decorated classroom–leave space

for students to create and suggest displays! During the first few weeks of school, find out what

students would like to have as a reference in the classroom to help them maintain a growth

mindset and take ownership of their learning.Maybe they’d like to display some of their

reflections about or strategies for learning to help other students in the class...

Page 36: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

35

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

4. Use specific feedback and helpful vocabulary that guides students to identify how they

achieved success.

We give tons of positive feedback and praise as students first start learning the

expectations for the new grade level, but we don’t always point out the character traits students

demonstrated in order to experience that success. Integrate growth mindset vocabulary into your

daily routines, and continually point out when students demonstrate those qualities. You might

say, “This was hard for you, but you persevered, and now you’ve almost got it!”

5. Model growth mindset so kids can see it in action.

Show students how to respond constructively to setbacks and failures. Let kids see how

you brainstorm solutions and different strategies to try when a piece of technology doesn’t

work, or when you can’t find something you need. Allow students see that you are willing to

learn and try new things, even when they are hard for you, and be honest when you try things

in the classroom that are out of your comfort zone.

Bibliografie

Making a Splash: A Growth Mindset Children’s Book by Carol E. Reiley

http://www.coolcatteacher.com/photos/teaching-growth-mindset/

https://www.edutopia.org/discussion/developing-growth-mindset-teachers-and-staff

Page 37: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

36

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

ELEVUL BRĂNIȘTEAN - VIITORUL ANTREPRENOR DE SUCCES

DIN ZONA RURALĂ

prof. Cut-Lupulescu Flavia-Lorena

prof. Borlovan Ioan-Constantin

Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” Lugoj

„Lucrurile mărețe se obțin încet.

Dar nu obții nimic dacă stai pe loc.”

Hilary Hinton “Zig” Ziglar

Antreprenoriatul reprezintă o activitate care necesită implicarea unor persoane orientate

spre calitate, responsabilitate, muncă și inovație. Antreprenoriatul pregătește continuu elevii

pentru a face față într-o societate din ce în ce mai variabilă din punct de vedere economic și a

migrației de pe piața muncii, care poate progresa doar cu persoane educate, curioase, îndrăznețe

și profesioniste. Antreprenoriatul, ca și disciplină de studiu, este relativ recentă în România, dar

foarte importantă pentru dezvoltarea economică a societății, necesitând o permanentă

documentare, evoluție și analiză, toate acestea în contextul realităților din zilele noastre.

În zona rurală din România trăiește aproximativ 45% din populația țării, iar ca și

suprafață acesta reprezintă 87% din suprafața totală. Deși declinul demografic al zonei rurale

este destul de evident, oportunitățile pe care le oferă acest spațiu sunt foarte mari, în special

pentru generațiile viitoare. În acest context, încurajarea elevilor pentru a valorifica potențialul

zonei rurale, ar trebui să reprezinte un demers al activității didactice. Necesitatea încurajării

spiritului antreprenorial al elevilor, în special al celor din zona rurală, derivă din faptul că acesta

reprezintă un factor major de creștere economică, de ocupare a forței de muncă și de integrare

socială. Promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului reprezintă o soluție la problemele

economice și sociale existente în zona rurală, precum și o modalitate de relansare a creșterii

economice din această zonă.

În actualul context economic și social, sistemul de învățământ românesc, îi oferă

elevului brăniștean oportunitatea de a deveni un foarte bun antreprenor, responsabil, inovativ,

echilibrat, dar mai ales bine informat. La baza formării culturii sale antreprenoriale stau

disciplinele de cultură generală pe care el le studiază pe parcursul anilor școlari, dar mai ales

Page 38: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

37

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

modulele de specialitate care-i conferă competențele profesionale și abilitățile unui antreprenor

de succes.

Etapizat, elevul brăniștean acumulează informații prețioase în domeniul comunicării,

științelor exacte, economiei, științelor socio-umane, financiar-contabil și de specialitate

(Finanțarea afacerii, Marketingul afacerii, Organizarea resurselor umane, Planificarea

operațională, etc), care-l vor ajuta foarte mult la începutul activității în domeniul

antreprenoriatului. De asemenea activitatea desfășurată de elevul brăniștean în cadrul firmelor

de exercițiu, vine să desăvârșească formarea sa ca viitor antreprenor de succes.

Având formate toate aceste competențe profesionale și abilitățile specifice unui posibil

antreprenor, zona rurală vine în întâmpinarea elevului brăniștean cu cea de-a doua componentă

esențială în reușita lui și anume, potențialul de dezvoltare pe care îl oferă. Studiile relevă faptul

că orice antreprenor de succes este rodul formării sale în acest domeniu, mai mult decât

trasăturile sale înnăscute. Totuși, cultura antreprenorială în zona rurală este influențată de

anumite norme de grup, tradiții, principii si valori, modalități de gândire, etc. Abilitățile

obligatorii ale unui antreprenor de succes din zona rurală trebuie să fie angajamentul și

hotărârea în a face sacrificii de timp și bani pentru a demara afacerea, sesizarea oportunităților

care există în această zonă și pe care el trebuie să le exploateze intens, creativitatea și inovarea,

fără de care dezvoltarea oricărei activități economice nu s-ar putea realiza. De asemenea,

antreprenorul rural trebuie să fie și un lider autentic, care știe să își asume riscuri și care își

asumă atingerea obiectivelor fixate.

Zona rurală, pe lânga potențialul agricol, dispune și de un uriaș potențial de finanțare a

activităților oricărui antreprenor care doreste să inițieze și sa dezvolte o afacere în aceasta zonă.

Astfel că începând cu anul 2002 au existat diferite programe destinate dezvoltării acestei zone.

Primul program de finanțare din perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană a

fost Programul SAPARD (Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural

Development), finalizat în 2009. Următorul program de finanțare destinat agriculturii și

dezvoltării rurale din România, în calitate de membră a Uniunii Europene, a fost Programul

Național pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, finalizat în anul 2015, reprezentând cel mai de

succes program de dezvoltare rurală existent în România, pâna la acea dată, prin intermediul

căruia au fost finanțate proiecte de investiții importante, atât pentru mediul privat cât si pentru

Autoritățile Publice Locale, care au contribuit la o dezvoltare accelerată a acestei zone. Calitatea

vieții și nivelul de trai din zona rurală au cunoscut o creștere considerabilă în perioada

menționată, deși acest program a ajuns la un grad de absorbție de doar 90%, la sfârșitul anului

Page 39: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

38

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

2015. Actualul Program Național de Dezvoltare Rurală 201-2020 se aliniază Strategiei Europa

2020 și Politicii Agricole Comune, prin stimularea competitivității agriculturii, dezvoltarea

durabilă a resurselor naturale și favorizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a comunităților

rurale prin sprijinirea economiilor locale, crearea și menținerea locurilor de muncă. Acest

program de dezvoltare vine să definitiveze dezvoltarea și revigorarea satului românesc prin

varietatea domeniilor de finanțare propuse, din care elevul brăniștean, viitor antreprenor poate

să aleagă. Pornind de la instalarea ca tânăr fermier în familia sa, înființarea de plantații pomicole

sau legumicole și terminând cu înființarea de activități neagricole sau de procesare a materiei

prime, măsurile propuse în actualul program sunt menite să stimuleze antreprenoriatul în zona

rurală.

Desigur că Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 nu reprezintă singura

formă de sprijin a viitorului antreprenor din zona rurală. Programele de finanțare naționale

destinate înființării de Start Up-uri reprezintă de asemenea o altă metoda de dezvoltare a unei

afaceri, programe derulate de Guvernul României prin Agenția pentru Implementarea

Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri aflat în subordinea Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Page 40: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

39

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

TRADIȚII CULINARE MOLDOVENEȘTI

prof. Paulescu Gabriela

Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” Lugoj

Moldova este recunoscută pe plan internaţional prin vinurile sale calitative şi gustoase,

anume vinurile, vestitele beciuri şi fabricile de vinuri servesc drept obiective turistice de bază

pentru majoritatea turiştilor şi oaspeţilor Moldovei.

Moldova este ţinutul marilor posibilităţi naturale, al oilor multe, al podgoriilor uriaşe,

al lanurilor de grâu şi secară, al ogoarelor şi livezilor pline de roade. Cum e şi firesc, din aceste

bogăţii s-a născut întreaga bucătărie moldovenească- o bucătărie cu tradiţii străvechi şi obiceiuri

inconfundabile. Aici este ţara alivencilor (preparat

culinar din făină de porumb amestecată cu lapte

acru, ouă, și copt în cuptor cu unt sau cu smântână), a

placintelor „poale-n brâu” a parjoalelor şi a celor

mai faimoase borşuri. Şi asta pentru că moldovenii sunt, în

general, oamenii gospodari –prin gospodar însemnând să aibă păpuşoi în hambar, făină şi

slănină în pod şi credinţă în Dumnezeu, căci în rest, natura le-a înzestrat ogrăzile cu de toate:

păsări, vite, porci, legume şi fructe din beşlug. Ca pe nicăieri, numai aici gospodinele gătesc

ciorbe de potroace aromate cu leuştean, sarmale

moldoveneşti şi nişte pârjoale să te lingi pe degete. Toamna

fac povirlă din perjele (prunele) coapte şi brumate, numai

bune de mâncat, iar vara, din vişine fierte-chisaliţă. Dintre

produsele lactate preferate în Moldova sunt laptele şi

brânza. Mămăliga este servită cu jumări, fripturi, brânză, smântână, cum ii place gospodarului

să mănânce. În ziua tăieri porcului moldovenii fac o tochitură cu mămăliguţă mai vârtoasă, o

toarnă pe un fund de lemn, alături de o strachină de curechi (varză) acru, scăldat în moare,

dreasă cu ardei iute.

Dintre bucatele care fac deliciul sărbătorilor de iarnă

face parte şi plăcinta cu cighir (fel de mâncare preparat din

măruntaie -de porc, de miel etc.- tocate și înfășurate în prapur;

drob) sau carnaţi din carne tocată cu securea, care se ţin la

zvântat în cămară alături de oalele cu lapte prins.

Page 41: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

40

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

La fel chişca, un cârnat de porc făcut din intestinul

gros, umplut cu tocătură de carne, ceapă, orez sau crupe (boabe

de porumb, de orez etc. măcinate mare, folosite la prepararea

unor mâncăruri). În trecut, friptura şi borşul de găină se vedeau

rar pe masa ţăranului din Moldova, mai ales a celui sărac.

Ţăranii işi luau traista la spinare, în care-şi puneau mămăliga, brânza, slănina, o ceapă şi,

eventual ouă preparate vârtos sau scrob şi plecau la câmp.

Nici o sărbătoare tradiţională nu se petrece fără sarmale, răcituri sau tăiţei cu carne de

pasăre. Masa de sărbătoare în Moldova este cu gust împodobită cu bucate delicioase făcute din

făină de grâu: învărtite, plăcinte, sarailii cu fructe şi altele. Pregătirile pentru hramuri se fac de

obicei cu o săptămână înainte. Se taie păsări, se coc pâinea de casă şi cozonacii în cuptorul de

pământ, folosind drept combustibil hripca (cozile rezultate de la curăţatul viei).

Bucătăria din Moldova se caracterizează prin mâncăruri fine, rafinate şi gustoase. La

prepararea mâncărurilor se foloseşte în special carnea de pasăre şi pestele, dar şi carnea de porc,

vaca, vânatul precum şi legumele, laptele ouăle şi brânzeturile. Ciorbele se acresc cu borş, se

îmbunătăţesc cu smîntînă şi ouă. Mîncărurile sunt mai dietetice, se realizează fără rantajuri

prăjite, cu ceapă înăbuşită şi faină dizolvată în apă. Sosurile sunt albe dar şi colorate cu pastă

de bulion şi boia de ardei. Bucătăria specific moldovenească nu este foarte bogată în

condimente, se foloseşte mărarul, pătrunjelul, cimbrul, ardei iute,usturoi, leuştean, s.a.

Bucătăria moldovenească a influenţat mult bucătăriile tradiţionale ale altor popoare de

pe teritoriul ei, şi în acelaşi timp s-a completat cu elemente din cea ucraineană, bulgară,

gagauză, rusă, iar în secolele trecute din bucătăriile grecească si turcească.

Tradiţionale pentru bucătăria autohtonă sunt bucatele pregătite din cele mai variate

legume: roșii, ardei, vinete, varză albă, fasole, ceapă, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite

la pregătirea salatelor și sosurilor, ele sunt coapte, înăbușite, murate, sărate sau marinate,

obținându-se astfel adevarate opere de artă culinară. Un colorit specific redă bucătăriei

tradiționale o diversitate mare de bucate din porumb și făina de porumb: crupe, copturi, supe,

fulgi, băuturi nealcoolice, etc. Mai cunoscută este mamaligă – un terci din faină de porumb cu

gust fin si delicios. Mamaligă este servita cu jumări, fripturi, brânză, smântîna etc.

În bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne, în special la

pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este populară zama de pui, borș, tocană, friptura

și costiță din carne de porc, mici din carne de vită. Multe bucate din carne și pește sunt preparate

la grătar deasupra cărbunelui de lemn încins. Produsele astfel pregătite sunt de obicei anterior

Page 42: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

41

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

marinate. Nici o sărbătoare tradiţională nu se petrece fără sărmale, răcituri, tăieţei cu carne de

pasăre etc. Renumitele sarmale moldovenești sunt fine si

delicate, ele se obțin din carne tocată, sunt sarmale mici,

cate 8-10 sarmale mici înfășurate toate într-o foaie de

varză. Masa de sărbătoare în Moldova este cu gust

impodobită cu bucate delicioase din făină de grîu:

prajitei, copturi, invartite, cozonac moldovenesc,

pasca moldoveneasca, poale'n brau, placinte cu dovleac. cu branza, cu mere, cu varza, etc.In

diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii prefera

renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional – mangea din pui, iar

gagauzii – cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatită cu multe mirodenii, în comunitățile

de ruși sunt populare pelmeni – un soi de coltunași cu carne, etc.

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,

apelor, zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a inestimabilului

patrimoniu cultural şi religios, regiunea Moldovei deţine un potenţial turistic relativ ridicat, care

poate fi comparat cu alte zone truistice renumite din ţară şi din străinătate. Alături de pitorescul

regiunii, ospitalitatea, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei, tradiţionalele

degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi reprezintă factori importanţi pentru atragerea

turiştilor.

BIBLIOGRAFIE:

1. Banu C.- Manualul inginerului din industria alimentară (vol.I si II), Editura Tehnica,

Bucureşti, 1999

2. Banu C.- Chimia alimentară, Ed. Economic, Bucuresti, 2002

3. Banu C.- s.a, Influenţa proceselor tehnologice asupra calităţii produselor alimentare,

vol.I-II, Ed.Tehnica, Bucureşti,1979

4. Banu C.- Biotehnologii în industria alimentară, Ed. Tehnica, Bucureşti, 2000

5. Victor Săhleanu, Omul și alimentația - Editura științifică și enciclopedică, București,

1977.

Page 43: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

42

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

CONCEPTUL – ”FIRMA DE EXERCIŢIU”

prof. Borca Sorin

Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” Lugoj

Firma de exerciţiu - reprezintă o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea

spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a

cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii pentru probarea

şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională.

Introducerea metodei de învăţare prin firma de exerciţiu, în învăţământul profesional şi

tehnic din România s-a realizat, începând cu anul 2001, printr-un proiect iniţiat în cadrul

Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi desfăşurat de Centrul Naţional de

Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) din România în colaborare cu

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Kulturkontakt din Austria -proiectul

ECO NET.

În anul şcolar 2001-2002 se înfiinţează Centrala ROCT, iar începând cu anul școlar

2008-2009, ROCT este membru afiliat la EUROPEN – European Practice Enterprises Network

(organizaţie care reprezintă reţeaua europeană a peste 7500 de firme de exerciţiu din 42 de ţări)

și membru în cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare a Invăţământului Profesional şi Tehnic.

Obiectivul general al învăţării prin firma de exerciţiu îl reprezintă dezvoltarea spiritului

antreprenorial,reprezentat prin:

-familiarizarea elevilor cu activităţile specifice unei firme reale ;

-simularea operaţiunilor şi proceselor economice specifice mediului real de afaceri ;

-perfecţionarea limbajului de afaceri ;

-dezvoltarea de competenţe şi atitudini necesare unui întreprinzător dinamic: creativitate,

gândire critică, rezolvarea de probleme, luare de decizii, asumarea responsabilităţii, lucrul în

echipă, iniţiativă, perseverenţă, auto-organizare şi auto-evaluare a resurselor individuale,

flexibilitate.

Implementarea conceptului de “firma de exerciţiu” îşi propune crearea tipului de

întreprinzător dinamic, capabil să dezvolte un nou proces de producţie, să aducă pe piaţă un nou

produs sau serviciu sau să descopere o nouă cale de distribuţie.

Firma de exerciţiu este un concept didactic, bazat pe o învăţarea practică. Activitatea

presupune o simulare a unei firme reale, care poate fi realizată prin implicarea directă a unui

profesor coordonator.

Page 44: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

43

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Metoda de învățare din cadrul firmei de exercițiu se bazează pe observarea şi urmărirea

proceselor comerciale şi a legăturilor care se stabilesc între ele, precum şi însuşirea structurii şi

relaţiilor administrative şi executive care susţin conducerea unei firme. Locul de desfăşurare a

activităţii firmei de exerciţiu se realizează în cadrul laboratorului tehnologic echipat

corespunzător, cu mobilier și calculatoare necesar pentru efectuarea activităților economice şi

comerciale care să simuleze activitatea unei firme reale.

Rezultatele preconizate în urma aplicării metodei ”firma de exercițiu” sunt următoarele:

-creşterea gradului de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor ;

-reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă ;

-mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de muncă ;

-flexibilitate ;

-asumarea iniţiativei şi a riscului.

Activităţile desfăşurate în cadrul firmelor de

exerciţiu sunt identice cu cele din firmele reale, utilizând

aceleaşi proceduri şi beneficiind de aceeaşi dotare, dar cu

bani şi mărfuri virtuale, în conformitate cu practica şi legile

specifice economiei naţionale.

Fiecare firmă de exerciţiu se axează pe situaţii reale

sau pe baza unui cadru antreprenorial, într-un domeniu stabilit, pe care nu şi-l poate schimba

decât cu aprobarea centralei ROCT la care este afiliată.

Elevii participanți îşi desfăşoară activitatea într-un mediu real şi învaţă să își

îndeplinească sarcinile primite pe compartimente de lucru.

Forma juridică de organizare a firmei de exerciţiu depinde de activităţiile de simulare

desfăşurate și ea poate să fie S.R.L. (societatea cu răspundere limitată) care este cea mai

recomandată și S.A. (societate pe acţiuni).

Proiectul „Formarea cadrelor didactice din învățamântul profesional şi tehnic-profil

SERVICII, pentru extinderea metodei moderne interactive de învățare firma de exerciţiu”

Page 45: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

44

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

finanţat din POSDRU a avut ca obiectiv principal pregătirea a 600 de cadre didactice din

învăţământul profesional şi tehnic (IPT), profil servicii, în vederea formării competențelor

profesionale necesare implementării metodei interactive de învățare –firma de exercițiu.

Bibliografie :

WWW.ROCT.RO

Page 46: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

45

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

PROIECTAREA DIDACTICĂ - DEMERS CREATIV

Prof. Şimonea Valentina

Şcoala Gimnazială Darova

Creativitatea este unul dintre aspectele importante ale contemporaneităţii, marile

probleme sociale, economice, culturale, educaţionale generand o adevarată foame de

creativitate menită să le rezolve. De aceea, creativitatea a devenit un concept “pe buzele

tuturor”.

Psihologic vorbind, creativitatea este o capacitate complexă care face posibilă crearea

de produse reale sau pur mintale.

Referindu-ne la actul educaţional, aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la

conceperea unor metode care să combată blocajele în comunicare, să favorizeze exprimarea cat

mai liberă a ideilor.

Metode de stimulare a creativitatii

Una dintre cele mai populare metode este Brainstormingul, asaltul de idei sau furtuna

în creier, o metodă interactivă de dezvoltare de idei ce rezultă din discuţiile purtate între mai

mulţi participanţi, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii. Rezultatul se soldează

cu alegerea celor mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute. Soluţiile se găsesc prin

stimularea creativităţii în cadrul grupului, într-un climat lipsit de critică.

O altă metodă este Metoda « 6-3-5 » , care constă în împărţirea unei adunări în grupuri

de 6 persoane, în care fiecare propune 3 idei într-un timp maxim de 5 minute. Primul grup

discută problema şi, pe o fişă sunt trecute cele trei idei, fiecare formând capul unei coloane

sub care se vor trece ideile celorlalte grupuri. După cinci minute, fişa este trecută la alt grup

care adaugă alte trei idei până ce fiecare fişă trece pe la toate grupurile. Conducătorul strânge

foile, le citeşte in faţa tuturor şi se discuta pentru a se hotari care dintre propuneri sa fie

insusite.

Philips « 6-6 » este o metodă menită să consulte un număr mare de persoane. Această

mulţime se grupează câte 6 în grup, urmând a discuta problema 6 minute. După 6 minute

fiecare grup îşi comunică opiniile printr-un coordonator. Urmează o discuţie generală, după

care se trage concluzia. Avantajul acestei metode este că, într-o oră se pot rezuma părerile a

60 de persoane şi se pot stabili nişte concluzii.

Page 47: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

46

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Ce înseamnă să fii creativ în predare ?

Atitudinea creativă a unui dascăl este astăzi una dintre laturile care asigură dezvoltarea

potenţialului creativ al elevilor. Predarea presupune realizarea de către profesor a unei punţi

între elevi şi lumea în care ei trăiesc. Un profesor inventiv trebuie să ştie să organizeze spaţiul

de lucru si activitatea, să participe alături de elevi la însuşirea informatiilor, să le fie prieten,

să fie model şi să încurajeze relaţiile de prietenie dintre elevi. Trebuie să ştie să-i îndrume să-

şi folosească eficient timpul, trebuie să fie capabil să interpreteze corect şi să evalueze

continuu, să ofere fiecăruia o şansă.

Esti creativ când nimeni nu se plictiseşte la activitatea organizată de tine, când ştii să

alegi teme sau subiecte de discuţie, să alegi parteneri de echipă, să ştii să te laşi ajutat şi să

ajuţi la rândul tău.

Cultivarea creativităţii în şcoală

Şcoala devine încet principalul instrument pe care societatea îl foloseşte pentru

cultivarea creativităţii. Se simte deja necesitatea de a modifica modul de gândire şi stilul de

lucru la clasă. Creativitatea trebuie încurajată şi cultivată prin respectul de sine, elevii trebuie

încurajaţi să aibă încredere în forţele proprii.

Deosebit de importantă este atitudinea dascălului, relaţia lui cu elevii. Acesta are datoria

de a crea un climat democratic, prietenos în care fiecare elev să-şi poată spune propriile opinii.

Predarea creativă este un proces continuu care trebuie realizat pe tot parcursul şcolii şi care

trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte : dezvoltarea operaţiilor gândirii logice, dezvoltarea

imaginaţiei creatoare etc.

Pentru a reuşi stimularea creativităţii în şcoală, dascălul trebuie să urmărească

înlăturarea unor obstacole ca : timiditatea, teama de greşeală, descurajarea, lipsa de

perseverenţă.

Se spune că oricine poate fi creativ în meseria sau ocupaţia sa ,atâta timp cât nu se

multumeşte să reproducă mecanic ceea ce ştie deja, ci caută să adauge şi ceva din personalitatea

lui.

Predarea creativă este un proces lent şi greoi, care presupune multă răbdare şi dăruire

din partea dascălului. Acesta poate şi trebuie să ştie să-şi atragă toţi elevii prin lecţţiile pe care

le face. Lecţiile de tip joc oferă bogate şi diverse ocazii de cultivare a creativităţii. Unul dintre

aceste jocuri, pe care personal îl aplic la clasa, este procesul literar. Acest joc le-a plăcut, i-a

entuziasmat, i-a făcut să-şi dea frâu liber imaginaţiei, afectivităţii, iar realizarea scenariului

propriu-zis contribuie la educarea mobilităţii gândirii şi la varietatea exprimării.

Page 48: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

47

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Prin joc, fiecare disciplină de studiu, poate oferi elevului şansa de a-şi dezvolta spiritul

creativ. Jocurile didactice angazează întreaga personalitate a elevului, constituind adevarate

mijloace de evidenţiere a potenţialului creativ al copilului. prin intermediul jocului se pot

asimila noi informaţii, se pot verifica şi consolida anumite cunoştinte, priceperi, deprinderi, se

pot dezvolta capacităţi cognitive, afective ale copiilor, se pot educa trăsături ale personalităţii

creatoare.

Concluzii

Creativitatea se formeaza si se exerseaza cu metode cat mai diverse, care sa actioneze

pe tot parcursul scolaritatii elevului.

Stimularea creativităţii se face atât într-un cadru formal, în şcoala, cât şi într-un cadru

nonformal, în familie. Formele creative ale imaginaţiei elevului sunt stimulate de joc, de

povestiri şi compuneri, de activităţi practice şi muzicale, de contactul cu natura .

Bibliografie

Tinca Creţu, Psihologia educaţiei, Editura Credis, 2004;

Alexandru Roşca, Creativitate, Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1972;

Tereza Amabile, Creativitatea ca mod de viaţă, Bucureşti, Editura Tehnică, 1997.

Page 49: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

48

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

METODELE DIDACTICE DE LA TRADIŢIONAL LA MODERN

prof. Iova Adina

Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget

În esenţă, procesul de predare învăţare este un proces de comunicare ce se consumă între

un factor emiţător de informaţie, rol pe care îl îndeplineşte în cea mai mare măsură profesorul,

şi un receptor beneficiar al informaţiei – elevul. Comunicarea profesor – elev antrenează trăiri

în clasă, când copilul acceptă rolul educatorului şi conduite afective, mobilizează capacităţi,

aptitudini şi manifestări temperamentale.

Un climat şcolar autentic educativ se bazează pe respectul mutual născut din cooperarea

dintre profesor şi elevi şi din promovarea aceluiaşi stil de raporturi între elevii înşişi.

Pedagogia contemporană promovează un stil de raporturi între profesori şi elevi

caracterizat prin corelarea autorităţii factorilor pedagogici cu tendinţele copilului şi cu

capacităţile sale de a-şi autoregla conduitele. Sistemul de comunicare univocă cedează astăzi

locul colaborării dintre educator şi elev într-un efort comun şi coordonat ce tinde să apropie pe

elev de înţelegerea adevărurilor ştiinţei şi a normelor convieţuirii umane.

În învăţământul modern, stilul şi conţinutul raporturilor dintre educatori şi elevi sunt

puternic influenşate de mijloacele didactice prin care se realizează funcţia informaţională a

învăţământului. Mijloacele moderne (audio – vizuale) schimbă ansamblul funcţiilor pedagogice

ale educatorului.

Profesorul este degrevat de o parte dintre sarcinile sale de comunicare a informaţiei

ştiinţifice de către mijloacele moderne; el devine astfel disponibil pentru realizarea mai eficientă

a altor obligaţii pedagogice: poate să observe şi să îndrume mai degajat activităţile independente

ale elevilor, să-i sprijine în consolidarea cunoştinţelor. Profesorul se transformă astfel dintr-un

mentor atotştiutor într-un partener cu mai multă experienţă care participă alături de elevii săi la

dezbaterea unor probleme ştiinţifice de actualitate.

În cadrul noului curriculum, accentul în activitatea didactică s-a mutat dinspre cadrul

didactic şi predare spre elev şi învăţare, formare de deprinderi şi priceperi practice, ceea ce se

observă şi din următoarea prezentare:

Page 50: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

49

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Predare tradiţională: Predare modernă:

- centrată pe profesor - centrată pe elev

- organizată în funcţie de timp - organizată în funcţie de rezultate

- predare unică - predare prin strategii multiple

- se lucrează pe grupuri fixe - se lucrează pe grupuri flexibile

- predare pentru întregul grup - predare diferenţiată

- învăţare pasivă - învăţare activă

Apariţia noilor programe, centrate pe achiziţiile elevilor, impune anumite schimbări în

didactica obiectelor de studiu. Diversificarea metodelor de predare – învăţare, a modurilor şi

formelor de organizare a lecţiei, a situaţiilor de învăţare, constituie cheia schimbărilor pe care

le preconizează noul curriculum. Asigurarea unor situaţii de învăţare multiple crează premise

pentru ca elevii să poată valorifica propriile abilităţi de învăţare.

Principalele metode didactice folosite de profesori în procesul de predare – învăţare

sunt:

1. Metode tradiţionale: - Expunerea sistematică a cunoştinţelor - Observaţia - Conversaţia -

Lucrul cu manualul - Demonstraţia – Exerciţiul.

2. Metode moderne: - Bulgărele de zăpadă - Metoda ciorchinelui - Eseul de 5 minute - Metoda

cadranelor - Metoda cubului - Instruirea programată - Metoda mozaicului - Problematizarea -

Învăţarea prin descoperire - Proiectul - Modelarea - Jocul de rol - Simularea - Turul galeriei -

Brainstormingul - Metoda acvariului - Investigaţia - Metoda pălăriilor gânditoare.

METODE TRADIŢIONALE

a) EXPUNEREA – constă în prezentarea verbală mo nologată a unui volum de

cunoştinţe sau informaţii de către educator spre elevi. Este o metodă verbală, iar după gradul

de angajare a elevului este expozitivă – situează elevul în postura de receptor. Ea poate îmbrăca

mai multe forme în funcţie de ciclul de învăţământ şi anume: - povestirea didactică, descrierea,

explicaţia, prelegerea.

Povestirea didactică – se foloseşte mai ales la clasele mici, dar se poate apela la ea şi la

clasele mai mari, însă cu o durată trelativ redusă; - constă în prezentarea informaţiei sub formă

descriptivă, narativă, în care educatorul poate uza de o anumită „încărcătură afectivă” a faptelor

prezentate şi a limbajului utilizat care duce un plus de efect în recepterea conţinutilui de către

elevi.

Page 51: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

50

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Descrierea este forma de expunere care constă în prezentarea trăsăturilor şi detaliilor

exterioare ale unor obiecte / substantive, ale unor procese / fenomene care au rolul de a dezvolta

spiritul de observaţie al elevilor.

Explicaţia este o metodă care contribuie la clasificarea unor noţiuni, principii, legi. Este

metoda care nu poate fi evitată total de nici un profesor, indiferent de specialitatea acestuia. El

trebuie să realizeze o argumentare logică şi să fie preocupat de captarea atenţiei şi de interesul

elevilor săi. Această metodă este deosebit de eficace, deoarece într-un timp relativ scurt elevilor

li se clarifică operativ problemele pe care aceştia nu le-au înţeles. Se recomandă îmbinarea ei

cu metoda conversaţiei.

Prelegerea este o formă de expunere cu caracter abstract şi constă în prezentarea de

către profesor cu ajutorul cuvântului a unui volum mare de cunoştinţe raportat la 1- 2 ore. Se

poate folosi la elevii de liceu şi studenţi, profesorul având posibilitatea să abordeze teme

complexe care sintetizează o experienţă vastă şi un model de gândire. Avantajele acestei metode

constă în faptul că oferă educatorului un model de ordonare şi sistematizare şi face economie

de timp.

b) CONVERSAŢIA - este o metodă, ca şi expunerea, dar mai activă decât aceasta şi se

bazează pe realizarea unor schimburi de idei, constând în valorificarea didactică a întrebărilor

şi răspunsurilor. Ea este o convorbire sau un dialog şi se bazează pe întrebări şi răspunsuri ce

se întrepătrund pe două axe: - pe verticală, adică între profesor şi elev, pe orizontală- între elevi.

Reprezintă un schimb de mesaje, care pentru profesor indică diferite competenţe, iar pentru

elevi performanţe, având ca suport împletirea celor trei subsisteme: verbal, paraverbal şi

nonverbal. Conversaţia poate fi: euristică (socratică) şi catihetică (examinatorie).

c) DEMONSTRAŢIA – constă în arătarea de către profesor a materialului intuitiv

despre csre elevii au de învăţat. Se foloseşte atât la asimilarea de cunoştinţe, cât şi la fixarea şi

consolidarea acestora. Ea poate fi:

- demonstraţia cu obiecte în stare naturală;

- demonstraţia cu acţiuni;

- demonstraţia cu substitutele obiectelor, fenomenelor, acţiunilor;

- demonstraţia de tip combinat.

d) OBSERVAŢIA – este o metodă prin care elevul urmăreşte obiectivele şi fenomenele

ce constituie conţinutul învăţării. Reprezintă una dintre metodele de învăţare prin cercetare şi

descoperire. Funcţia metodei nu este în principal una informativă, mai accentuată fiind cea

formativă.

Page 52: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

51

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

METODE MODERNE

Câteva din noile metode şi tehnici interactive de grup, menite să contibuie la

diversificarea metodologiei didactice existente, înscriindu-se în domeniul căutărilor şi

preocupărilor creative de sporire a eficienţei muncii educatorului cu discipolii săi sunt:

a) METODA – BULGĂRELE DE ZĂPADĂ - presupune focalizarea elementelor

asupra celor esenţiale. Se recomandă următoarele etape: împărţirea grupului în echipe de 7-8

persoane; enunţarea temei; ierarhizarea ideilor; discuţia, care constă într-un schimb organizat

de informaţii şi idei. Ea are următoarele avantaje: facilitarea intercomunicării şi a acceptării

punctelor de vedere diferite, conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple.

b) METODA – ESEUL DE 5 MINUTE - este o modalitate eficientă de a încheia ora, îi

ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce

s-a întâmplat în acea oră. Acest eseu cere elevilor: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din

lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta.

c) METODA CUBULUI - presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai

multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt recomandate

următoarele etape:- realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,

analizează, asociază, aplică, argumentează; -anunţarea temei, subiectului pus în discuţie; -

împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe

una dintre feţele cubului: - descrie: culorile, formele, mărimile etc.; - compară: ce este

asemănător? ce este diferit?; - analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune ; -

asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?; - aplică: ce poţi face cu aceasta? la ce poate fi

folosită?; - argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul

afirmaţiei tale; - redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe; - afişarea formţei finale pe

tablă sau pe pereţii clasei.

d) METODA MOZAICULUI - presupune următoarele etape: -împărţirea clasei în

grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată

de la 1 la 4 (fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere); -prezentarea subiectului tratat;

-explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere; -regruparea elevilor,

în funcţie de numărul fişei primite; -învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului

din unitatea de cunoaştere desemnată pentru oră; -revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii

pregătite celorlalţi membrii; -trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu

toată clasa.

Page 53: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

52

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

e) METODA CIORCHINELUI - este o metodă de brainstorming neliniară care

stimulează găsirea conexiunilor dintre idei şi care presupune următoarele etape: -se scrie un

cuvânt (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie; . -se notează toate

ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul

acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial; -pe măsură ce se scriu cuvinte, idei

noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate; . -activitatea se opreşte când se

epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată. Etapele pot fi precedate de

brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se îmbogăţesc şi se sintetizează

cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă într-un

ciorchine fără a le comenta sau judeca. În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat

utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.

f) METODA CADRANELOR - este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui

conţinut informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată.

Stimulează atenţia şi gândirea. Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi

convingeri. Conştientizează elevul asupra propriului nivel al cunoştinţelor.

Modalitatea de realizare: -pe mijlocul tablei se trasează două axe principale

perpendiculare (una orizontală şi alta verticală) în urma căreia apar “patru cadrane”; -elevii

audiază o prelegere, o povestire, sau citesc un text; -sunt invitaţi să noteze informaţiile în fiecare

cadran, după exemplul: Cadranul I: sunetele auzite în prezentare sau desprinse din ideile

textului; Cadranul al II-lea: sentimentele pe care le-a trezit conţinutul textului; Cadranul al III-

lea: stabilirea unor legături între conţinutul textului, pe de o parte, şi cunoştinţele şi experienţa

lor de viaţă, pe de altă parte; Cadranul al IV-lea: -“morala”sau ”învăţătura” ce se desprinde din

conţinutul de idei prezentat; . -sunt solicitaţi să găsească un titlul potrivit pentru ceea ce au

audiat sau au citit ; -vor fi grupaţi în patru echipe la mesele de lucru (fiecare grup va avea o

foaie pe care va construi propriul “cadran”); -participarea la completarea foii comune va fi

dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze activizarea tuturor elevilor din grupurile

constituite. La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga structură cu

explicaţiile de rigoare. Metoda poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut,

dar şi în vederea consolidării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.

Trecerea la o metodologie mai activǎ, centratǎ pe elev implicǎ elevul în procesul de

învǎţare şi îl învaţǎ aptitudinile învǎţǎrii, precum şi aptitudinile fundamentale ale muncii alǎturi

de alţii şi ale rezolvǎrii de probleme. Metodele centrate pe elev implicǎ individul în evaluarea

eficacitǎţii procesului de învǎţare şi în stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare.

Page 54: PROFESOR BRĂNIȘTEAN - colegiultehnicvaleriubraniste.ro Nr. 3.pdf · "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament

53

”E-Profesor Brăniștean - Revistă Educațională on-line”, Nr. III ISSN 2559 - 0065 / ISSN–L 2559 - 0065

Este adevǎrat cǎ acela care învaţǎ trebuie sǎ îşi construiascǎ cunoaşterea prin

intermediul propriei înţelegeri şi cǎ nimeni nu poate face acest lucru în locul sǎu. Dar, nu este

mai puţin adevǎrat cǎ aceastǎ construcţie personalǎ este favorizatǎ de interacţiunea cu alţii care

la rândul lor învaţǎ. Adevǎrata învǎţare este aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte

noi.