Prof. Dr. Dan Enescu - Help Net 2011.pdfDan Puric Un artist total Retete vegane de la Ligia Pop...

Dan PuricUn artist total

Retete vegane de la Ligia Pop

Irina Petrea Despre copiii high-tech

Dr. MencinicopschiMâncare pentru o siluet` s`n`toas`

Apr - Mai - Iunie 2011Anul 9 Num`rul 115/116

Prof. Dr. Dan Enescu:„Misiunea de p`rinte, ca [i cea de medic, nu se termin` niciodat`.“

Autobronzeaz`-teAltenative pentru un

bronz s`n`tos

C1_ok.indd 1 4/7/11 5:33:30 PM

AgendA lunii 5 editorial

Frumuse}e 19 Repere pentru pacientul acneic 23 Raw food sau hrana vie re]ete simple [i s`n`toase 27 Frumuse]ea care se simte |nva]` s` r`mâi tân`r` la orice vârst` 29 Autobronzeaz`-te Alternative pentru un bronz s`n`tos 31 Radia]iile solare: beneficii [i pericole

interviu 6 Prof Dr. Dan Enescu 32 Dan Puric

s~n~tAte 9 Alergii sezoniere 11 Antiinflamatoarele, prieteni sau du[mani? 14 Urm`rirea sarcinii sfaturi de la Prof. dr. vl`d`reanu 17 Depresia postnatal` 20 Mâncare s`n`toas` pentru o siluet` frumoas` sfaturi de la dr. gh. mencinicopschi 24 Detox de prim`var` Câteva idei salvatoare pentru a-]i reg`si forma fizic` ideal`

dolce vita® este marc` \nregistrat` a HelP net FArmA s.A. Bucure[ti. este interzis` reproducerea integral` sau par]ial`, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f`r` acordul scris al conducerii redac]iei. dolce vita® nu este responsa-bil` pentru datele [i opiniile din articolele de autor. Foto: mediafax, shutterstock.com

director editorial: Oana Becarian

www.helpnet.ro

Adresa redac]iei: str. ing. george Constantinescu, nr. 2, sector 2, Bucure[titelefon: 021/308.25.00

Help net Farma s.A.Cui: rO14169353reg. Comer]ului: J40/7727/2001Cont: rO78Brde450sv00936494500Banca: Brd smCCCapital social: 100.000 rOn

Caseta redac]ional`

COPii 35 Parcul Lumea Copiilor un cadou pentru bucure[tenii de toate vârstele 37 |ngrijirea din]ilor celor mici 38 Copiii din epoca high-tech Pericolele utiliz`rii excesive a calculatorului [i a tv-ului

stil de viA}~ 40 Endorfinele, serotonina [i dopaminele Activeaz` hormonul fericirii 41 Relaxare la maximum

CluB HelP net 42 Adresele Farmaciilor Help Net

Produsele marcate cu * sunt suplimente alimentare [i nu \nlocuiesc o alimena]ie variat` [i echilibrat`.se recomand` citirea prospectului sau a informa]iilor de pe ambalaj. dac` apar manifest`ri nepl`cute, adresa]i-v` medicului sau farmacistului.

imaginile sunt cu titlul de prezentare. Produsele prezentate sunt disponibile \n farmaciile Help net, \n limita stocului.

responsabilitatea privind con]inutul textelor/ articolelor revine autorilor acestora.

cu

prin

s

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 3

S i-]i mai spun acum un lucru, poate mai important decât toate la un loc pentru c` se afl` la baza tuturor celor bune din via]a noastr`, este chiar e-nergia st`rii noastre de bine. NU uita

s` ZÂMBE{TI!

|n fiecare zi, zâmbe[te-]i ]ie [i zâmbe[te celor din jurul t`u. Este un dar de mare pre] pe care deseori \l uit`m stingher \ntr-un col] al bagajului nostru de emo]ii, sentimente, atitudini, a[tept`ri, obi[nuin]e. Zâmbe[te cinstit, din toat` inima, pentru a-]i re\nc`rca bateriile [i a-]i hr`ni opti-mismul. Zâmbe[te pentru a-]i reg`si lini[tea interioar` [i pentru a putea lua via]a ca atare: cu bune [i cu rele, cu sui[uri [i coborâ[uri, cu succese [i e[ecuri.

Te invit s` zâmbim \mpreun` \n ultimele luni de prim`var` [i s` \ntâmpin`m vara cu c`ldur`. {i, mai ales, te invit s` ne reamintim de cump`tare [i de echilibru \n perioada s`rb`torilor pascale, vremea ideal` pentru a ne „cur`]a“ sufletul, mintea [i trupul.

Ca \ntotdeauna, ne vor fi al`turi cei mai buni speciali[ti [i sfaturile lor utile pentru frumuse]e [i s`n`tate. Astfel, dr. Elena Vârtan ne \nva]` cum s` trat`m alergiile de prim`var` cu ajutorul

remediilor homeopate, dr. Radu Ionescu (me-dic primar gastroenterolog) ne vorbe[te despre complica]iile ulcerului [i cum le putem trata, dr. Radu Vl`d`reanu ofer` tuturor m`micilor informa]ii esen]iale despre etapele ce trebuie parcurse pentru o sarcin` f`r` probleme. Tra-t`m problema acneei – cauze [i solutii – cu ajutorul dr. Grania Ghinea, medic primar der-matolog [i atragem aten]ia asupra efectelor medicamentelor antiinflamatoare, prin articolul d-nei farmacist primar Iulia Trâmbi]a[u.

Nu am uitat nici despre alimenta]ia echili-brat`, de aceea am invitat-o al`turi de noi pe Li-gia Pop, promotoare a alimenta]iei vegane f`r` foc, dar [i pe vechiul nostru colaborator, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, care ne va vorbi despre mâncarea pentru o siluet` s`n`toas`. {i cum luna iunie este luna copiilor, te invit s` retr`im \mpreun` emo]ia copil`riei printr-un ar-ticol dedicat parcului Lumea Copiilor din sec-torul 4, un cadou pentru bucure[tenii de toate vârstele.

Nu-i a[a c` ]i-am dat numeroase motive pen-tru a zâmbi?

Oana BecarianDirector editorial


|ncepeam anul cu un editorial \n care \]i spuneam s` te bucuri de fiecare clip`, s` râzi, s` visezi, s`-]i faci planuri [i s` redescoperi cum s`-]i petreci timp

de calitate TU cu tine.

edito

rial

Zâmbe[te pentruo „dolce vita“!

Face]i, v` rog, un bilan] al realiz`rilor dvs. de când lucra]i la Spitalul Clinic de Urgen]` pentru Copii „GRIGORE ALEXANDRESCU“. |n spitalul unde am f`cut stagii \n studen]ie, am revenit ca specialist de Chirurgie Plastic` \n anul 1988. Când m` \ntreba]i despre „realiz`ri“ mi-e greu s` v` povestesc tot, pentru c` a fost o lupt` de fiecare zi, iar noi ne gândim \n permanen]` la viitor [i la a face mai mult [i mai bine. Trebuie totu[i s` men]ionez faptul c` \n ace[ti 20 de ani am reu[it ca Sec]ia Clinic` de Chirurgie Plastic` [i Arsuri pentru copii s` func]ioneze \ntr-o cl`dire nou`, distinct, conform standarde-lor interna]ionale ale profesiei [i s` aib` rezultate clinice de nivel maximal, ceea ce a f`cut ca aceast` unitate s` fie acre-

ditat` ca Centru European \n domeniu. Ameliorarea speran]ei de supravie]uire a cazurilor extreme, ca [i faptul c` asigur`m o plaj` complet` de servicii – acute, reconstructive [i de re-abilitare pentru câteva mii de copii anual – sunt lucrurile care m` bucur` enorm.

Lucra]i de 23 de ani \n acest spital. Câ]i copii a]i salvat \n tot acest timp?Num`rul cazurilor fiind constant mare, iar gravitatea câteo-dat` extrem`, desigur c` ne-am concentrat pe ameliorarea supravie]uirii. Aceasta este o munc` de echip` [i presupune implicarea interdisciplinar` a multor speciali[ti. Pentru mine personal, este o motiva]ie esen]ial` saltul realizat de la mo-mentul ini]ial, când supravie]uirea cu arsuri afectând 20-30% din suprafa]a corpului era câteodat` dificil, pân` \n prezent când supravie]uirea cazurilor masive cu suprafe]e arse de peste 75% din suprafa]a corpului este de obicei realizat`. Dat fiind faptul c` accidentele copilului, arsurile, pl`gile, trauma-tismele complexe, sindroamele de strivire, sunt frecvente \n patologia de urgen]` a copilului (reprezentând peste 30% din totalul prezent`rilor), desigur c` \n via]a noastr` profesional` ne-am \ntâlnit poate cu sute de mii de copii.

Care a fost cel mai dificil caz medical pe care l-a]i rezolvat?Noi lucr`m \ntr-o atmosfer` plin` de suferin]` [i \ntr-un ritm adesea sufocant. De exemplu, \ntr-una din zilele trecute, la Unitatea de primiri Urgen]e au fost trei stopuri cardio-respiratorii resuscitate, la copii mici, \n stare extrem de grav`. Sau, \n vara trecut`, \ntr-o singur` s`pt`mân` au fost salva]i

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e6

O via]` dedicat` copiilorProfesorul Dan Enescu, Directorul Spitalului Clinic de Urgen]` pen-tru Copii „GRIGORE A L E X A N D R E S C U “ (www.spitaluldecopii.ro) \mp`rt`[e[te din experi-en]a sa de un sfert de secol \n salvarea vie]ii celor mici.

foto

: Med

iafa

x

2 copii, adu[i cu elicopterul, cu corpi strìni \n cìle respi-ratorii. |n majoritatea g`rzilor de chirurgie sunt efectuate, pe lâng` interven]iile curente de urgen]`, cel pu]in 3-4 interven]ii majore, cu scop de salvare a vie]ii. |n ceea ce m` prive[te, am lucrat \ntotdeauna \n preajma acelei limite greu de descris \ntre via]` [i moarte. |mi amintesc de cazul unei feti]e \n vârst` de 1 an, care a fost adus` \ntr-o noapte cu amputa]ia total` a unei mânu]e, prin lovitur` de topor. Efectuarea replant`rii mâinii la un copila[ de aceast` vârst` este foarte rar` \n lume, dar partea cea mai frumoas` a pove[tii este c` aceast` feti]`, acum domni[oar`, \[i folose[te mâna [i desf`[oar` o ac-tivitate bazat` pe func]ionalitatea mâinii replantate. {ti]i, cele mai dificile cazuri sunt cele extreme [i mai ales cele \n care, oricât de mult ai \ncerca, nu po]i face imposibilul. Adesea oamenii uit` cât de fragil` este via]a.

Ave]i copii? Cu o meserie ca a dvs., cum v` \ndeplini]i rolul de p`rinte?Meseria de medic este la fel ca oricare meserie dificil`. Eu personal nu cred \n mitul „sacrificiului“ [i nu am sim]it niciodat` c` dac` petrec mai mult timp la spital, asta \nseamn` c` m` absolv` \ntrucâtva de celelalte dimensiuni ale unei persoane. Voca]ia, dragostea [i dorin]a de a fi p`rinte [i de a cre[te copii s`n`to[i [i ferici]i nu cred c` ]ine de mese-rie. Am un copil [i m` str`duiesc s` \i dau experien]a [i modelul unei existen]e trìte cu pasiune.

Ce not` v-a]i acorda ca medic [i ce not` ca p`rinte?|n via]` nu lu`m note, iar misiunea de p`rinte, ca [i cea de medic, nu se termin` niciodat`.

Ave]i o meserie stresant` [i solici-tant`. Care sunt momentele dvs. de relaxare?{ti]i ce cred eu c` este important? Ca atunci când este o zi \nsorit` s` ne bucur`m de acest lucru simplu. S` observ`m momen-tul când \nfloresc pomii [i \ncep s` cânte p`s`rile prim`vara. Lectura, participarea la via]a artistic` a unei comunit`]i, sunt tot atâtea prilejuri de a „gestiona stresul“ din via]a zilnic`. Oamenii care lucreaz` \n ur-gen]e [i \n specialit`]i medicale [i chirur-gicale solicitante au tendin]a s` pre]uiasc` lucrurile simple. Apoi, nu po]i fi niciodat` complet absolvit de grija [i fr`mântarea pentru ceea ce ai de f`cut.

Orice p`rinte dore[te s` creasc` un copil s`n`tos. Ne pute]i da câteva sfaturi pe care trebuie s` le urm`m pentru o dezvoltare armonioas` a copilului?Cred c`, \n primul rând, este important ca un copil s` se nasc` \ntr-o familie [i acest eveniment s` nu fie unul „\ntâmpl`tor“. Faptul de a deveni p`rinte vine cu o mul]ime de responsabilit`]i, prima dintre ele fiind s`n`tatea cuplului,

a mamei [i a copilului. Iubirea este principalul ingredient al unei vie]i s`n`toase [i fericite. Din iubire oamenii devin mai responsabili [i mai competen]i ca p`rin]i. De exemplu, op- ]iunea pentru o alimenta]ie natural` \n primele 6 luni de via]` este unul dintre factorii care ar reduce cu 20-30% afec]iunile intercurente ale primilor ani de via]`, la nivel na]ional [i chiar ar reduce mortalitatea la sugar. Al`turi de respectarea unei diete corecte [i adecvate fiec`rui copil \n parte, sunt factorii de igien` a mediului \n care trìe[te copilul evitarea factorilor nocivi (fumul de ]igar`, traumatismele, agresivitatea). Familia trebuie s` \[i constituie o re]ea de sprijin profesionist` [i constant` – medic de familie, medic pediatru, specialit`]i medicale necesare la un moment dat [i s` urmeze controale profilactice (nu doar cu prilejul unor episoade de boal`). Una din \mprejur`rile care pune foarte mari probleme \n prezent \n practic` este sosirea copilului la spital \n stare grav`, dup` o evolu]ie \ndelungat` la domiciliu a unei afec]iuni de obicei infec]ioas`. Un alt principiu simplu [i esen]ial este ca, \n ca-zul \n care copilul este purt`tor al unei afec]iuni cronice, s` se urmeze tratamentul [i controalele indicate medical. Mult prea frecvent ne confrunt`m cu situa]ia \n care, de[i copilul avea indica]ii precise [i corecte pentru tratamentul unei afec-

]iuni cronice, acest tratament a fost abandonat sau \nlocuit cu mijloace ineficiente. Toate aceste elemente ce ]in de com-portament ar putea ameliora sim]itor [i semnificativ starea de s`n`tate a copiilor mici \n România. Pe site-ul spitalului ne str`duim s` aducem, pentru public, informa]ii despre toate aceste domenii, cu scopul de a preveni pe cât posibil afec- ]iunile [i situa]iile de urgen]`, severe.


inter

viu

A fec]iune cu inciden]` \n cre[tere, rinita alergic` se manifest` din plin prim`vara, atunci când reg`sim \n concentra]ie mare, \n atmosfer`, importan]i aler-geni precum praful [i polenul. Terapia homeopat` poate echilibra func]iile organismului, deci trateaz`

terenul bolnavului.Terapia homeopat` a rinitei sezoniere presupune tratamen-

tul episodului acut, dar [i o terapie pe termen mediu [i lung, ce vizeaz` anihilarea reac]iei alergice.

Exist` numeroase remedii ce se pot administra \n func]ie de simptomatologie, \n func]ie de fazele bolii.

Faza acut` a boliiDeseori, pacientul prezint` o rinoree apoas`, ustur`toare, ce

poate produce escoria]ii nazale, l`crimare neiritant`, tuse spas-tic`, dureroas`, declan[at` de irita]ie laringian`. Simptomato-logia se agraveaz` seara sau \ntr-o camer` cald`. L`crimeaz` ochii [i curge nasul ca [i cum am toca ceap`... Remediul potrivit principiului similitudinii este remediul homeopat pre-parat din bulbi de ceap` – allium caepa.

Simptomatologia descris` apare deseori [i \n afec]iuni virale declan[ate de expunerea la aer rece, de aceea allium caepa este un remediu deseori folosit \n homeopatie. De altfel, nu este \ntâmpl`tor faptul c` unele remedii pot fi utile atât \n viroze, cât [i \n rinita alergic`; simptomatologia se aseam`n` uneori foarte mult.

Deseori, la debutul afec]iunii, pacientul se prezint` la con-sulta]ie pentru c` spune el „r`cesc foarte des [i \mi curge nasul \ntr-una“.

Persisten]a simptomelor, contactul cu polen (prim`vara), praf sau declan[area rinoreei la contactul cu perna (alergie la pene) sau la contactul cu al]i alergeni, eventual anumite ante-

cedente familiare ne orienteaz` c`tre diagnostic.Alteori, irita]ia ocular` este mai sup`r`toare, secre]ia ocu-

lar` este cea iritant̀ , iar cea nazal̀ este mai blând` Euphrasia officinalis este remediul la care ne gândim \n aceast` situa]ie, când pacientul prezint` [i o conjunctivit` alergic`.

Un alt remediu important \n rinoreea apoas` este nux vomica [i ne gândim la acest remediu dac` rinoreea al-terneaz` cu usc`ciune a mucoasei nazale [i este declan[at` de curen]i de aer rece. Deseori, la primele ore ale dimine]ii, debuteaz` cu o salv` de str`nuturi [i se continu` cu rinoree abundent`. Ne gândim la acest remediu [i când avem \n fa]` un pacient ce str`nut` când deschide geamul sau porne[te aerul condi]ionat.

Dou` din remediile cele mai uzitate pentru rinita alergic` ce se manifest` cu usc`ciunea mucoasei nazale sunt: luffa operculata [i galphimia glauca. Luffa operculata este remediul obstruc]iei nazale ce apare \n cadrul unei rinosinuzite alergice.

Dilu]ia [i ritmul administr`rii acestor remedii sunt stabilite de medicul homeopat.

Toate aceste remedii le putem reg`si \n diverse formule complexe, concepute de produc`tori pentru a u[ura tratarea episodului acut de rinit`.

Terapia de lung` durat`Aceasta presupune tratarea terenului [i desensibilizarea

fa]` de alergen, adic` \nseamn` echilibrarea organismului prin administrarea remediului de structur` homeopat` stabilit de medic. Pentru desensibilizare exist` remedii specifice aler-genului incriminat (praf de cas`, acarieni sau polen).

Dr. Elena Vârtan, Medic SpecialistMedicin` General` [i Homeopatie


Reac]ia alergic` este f`r` \ndoial` o reac]ie imunologic` deficitar`, ce are o important` component` ereditar`, dar [i una dobân-dit`, datorat` alergenilor din mediu sau celor acumula]i \n organism.

S~n~tate

Alergii sezoniere

Antiinflamatoarele,prieteni sau du[mani?

I nflama]ia este un proces complex, reprezentat de feno-mene de reac]ie ale organismului fa]` de agresiunile fizice, chimice, infec]ioase sau fa]` de reac]iile interne (alergie, autoimunitate). Ea se manifest` prin modific`ri locale [i generale, expresii ale tulbur`rilor provocate de

un agent patogen, dar [i prin \ncerc`rile de restabilire a func- ]iilor alterate. Altfel spus, organismul nostru contraatac` pentru a reface echilibrul, iar medicamentele antiinflamatoare ne sunt adev`ra]i alia]i \n aceast` confruntare.

Antiinflamatoarele non-steroidiene (prescurtate \n literatura de specialitate [i AINS) reprezint` una dintre clasele de me-dicamente cele mai utilizate \n \ntreaga lume pentru efectele lor antialgice (calmeaz` durerea), antipiretice (combat febra) [i antiinflamatoare (reduc inflama]ia).

Cum ac]ioneaz` antiinflamatoarele? Mecanismul are la baz` inhibarea unei enzime (ciclooxigenaza) ce ajut` la sin-teza substan]elor endogene ce determin` inflama]ia. Aceast` enzim` este de dou` feluri: COX1 – este benefic` [i prezent` \n toate ]esuturile normale [i ajut` la biosinteza substan]elor benefice asupra sistemului digestiv, circulator [i respirator (cu efect antiaterosclerotic, antitrombogen, citoprotector gastric, bronhodilatator etc) – [i COX2, enzima nociv`, prezent` numai \n ]esuturile inflamate [i dureroase.

Tratamentul cu medicamente antiinflama-toare are \ns` [i o parte negativ`: reac]iile adverse, resim]ite desigur diferit de la caz la caz de fiecare persoan`, efecte secundare nepl`cute cauzate de influen]area enzimei bune, COX1, pe lâng` cea nociv`.

Astfel, \n cazul unui abuz sau a combina]iilor nefericite de antiinflamatoare, te po]i confrunta cu agra-varea durerilor \n cazul ulcerelor, microhemoragii gastrice, arsuri, contrac]ia bronhiilor [i dificult`]i \n respirare, cu agra-varea astmului bron[ic, func]ionarea defectuoas` a aparatului digestiv (constipa]ie, indigestie, diaree), sc`derea fluxului sangvin renal [i rata filtr`rii glomerulare (efecte la nivelul aparatului urinar), cre[terea semnificativ` a tensiunii arteri-ale din cauza reten]iei de ap` [i de sare sau formarea unor mici cheaguri de sânge (trombi) la nivelul pere]ilor arteriali cuprin[i de ateroscleroz` (la nivelul aparatului cardiovascu-lar), senza]ia de ame]eal`, insomnie, st`ri de oboseal` (la nivelul general al organismului) etc.

Pân` la 40% dintre pacien]ii trata]i cu AINS prezint` efecte secundare, care impun uneori \ntreruperea tratamentului. De aceea, este foarte important` identificarea factorilor de risc pentru reac]iile adverse la fiecare pacient \n parte, iar decizia terapeutic` este luat` dup` punerea \n balan]` a beneficiilor [i a riscurilor poten]iale. Factorii majori de risc sunt reprezenta]i de vârsta peste 65 de ani, problemele cardiace, hepatice, renale, utilizarea unor doze mari [i timp \ndelungat, fumatul, consumul de alcool, infec]ia cu Helicobacter pylori – care provoac` ulce-rul. De aceea, cercet`torii au acordat o foarte mare aten]ie des-coperirii de antiinflamatoare care s` opreasc` exlusiv secre- ]ia de COX2, „enzima rea“.

Pentru a evita nepl`cutele efecte adverse, se recomand` \n principal reducerea dozelor utilizate [i coadministrarea de medicamente cu rol protector gastric. De asemenea, include \n alimenta]ia ta [i probiotice, microorganisme vii care stimu-leaz` produc]ia bacteriilor „bune“ din microflora intestinal` a tractului digestiv [i o echilibreaz`. |n plus, cresc imunitatea or-ganismului, previn alergiile alimentare [i \mpiedic` dezvoltarea bacteriilor patogene \n tubul digestiv.

Probioticele le po]i g`si \n alimente (ceapa, prazul [i cicoa-rea, iaurtul trebuie s` con]in` neap`rat bacteriile lactice Lactoba- cillus bulcaricus [i Streptococcus thermophillus), dar [i \n supli- mentele alimentare (sub form` de capsule, pudr` sau lichid).

De asemenea, po]i opta pentru medicamentele antiinflama-torii sub form` de unguente. Spre deosebire de antiinflama-toarele administrate pe cale general` (oral, injectabil sau ca supozitoare), unguentele antiinflamatoare nu ajung \n cantitate semnificativ` \n sânge [i reac]iile adverse pot fi diminuate sau chiar complet eliminate.

Iuliana Tr\mbi]a[uFarmacist Primar


Ce au \n comun durerile reumatice, entorsele [i luxa]iile, durerile de din]i, cefaleea, dis-menorea sau st`rile febrile? Starea nepl`cut` pe care o provoac` [i remediul de tratare: me-dicamentele antiinflamatorii.

S~n~tate

Important` este m`sura, iar excesele d`uneaz` \ntotdeauna! Aceast` regul` se aplic` [i \n cazul consumului de medicamente antiinflamatoare, ca de altfel, al oric`rui remediu farmaceutic. Ele trebuie administrate cu precau]ie [i numai la recomandarea medicului sau a farmacistului. Nu uita: automedica]ia prezint` riscuri variate, de la atenuarea [i mascarea semnelor de gravitate ale bolii pân` la prelungirea evolu]iei [i persisten]a microbilor, din cauza tratamentelor inadecvate. Doar a[a putem considera medi-camentele „prietenii“ [i nu „du[manii“ no[tri.

C auzele cele mai importante ale apari]iei ulce-rului sunt infec]ia cu Helicobacter Pylori (\n mai mult de dou` treimi din cazuri) [i ingestia de medicamente, dintre care aspirina [i anti-inflamatoarele nonsteroidiene neselective (de

tipul Diclofenac, Indometacin, Piroxicam, Ibuprofen, me-dicamente frecvent folosite [i accesibile f`r` re]et`).

H. Pylori [i antiinflamatoarele produc peste 90% din ulcere, restul fiind rezultatul unor cauze mai rare. Rolul fumatului, al consumului de alcool, al stresului psihic, al alimenta]iei neregulate, al condimentelor pare a fi doar unul de cre[tere a riscului \mboln`virii la pacien]i infecta]i cu H. Pylori sau consumatori de antiinflamatoare, [i nu acela de cauz` direct`.

Helicobacter Pylori este o bacterie adaptat` la mediul acid gastric [i care prin modific`rile pe care le produce poate provoca apari]ia gastritei, ulcerului gastric sau duodenal [i a cancerului gastric. Totu[i, la majoritatea celor infecta]i cu Helicobacter nu se produc leziuni. R`spândirea infec]iei este mare, considerându-se c` mai mult de jum`tate din popula]ia globului este purt`toare a bacteriei, ]`rile subdezvoltate fiind cele mai afectate. Calea de transmitere este oral` [i este favorizat` de igiena deficitar` [i de consumul de ap` contaminat`.

Pentru diagnosticarea infec]iei cu Helicobacter sunt disponibile mai multe metode. Cea mai accesibil` este determinarea prezen]ei anticorpilor \mpotriva bacteriei


O afec]iune frecvent`: ulcerul

Ulcerul gastroduode-nal este o afec]iune digestiv` frecvent`, defi-nit` prin pierderea integrit`]ii mucoasei (stratul intern al tubu- lui digestiv) \ntr-o zo-n` limitat` a stomacu-lui sau duodenului.

printr-un test care se efectueaz` din sânge venos. De re- ]inut c` repetarea acestui test dup` tratamentul de eradi-care a bacteriei (pentru verificarea eficien]ei acestuia) nu este util`, \ntrucât anticorpii persist` \n sânge timp de mai multe luni sau ani, chiar dup` un tratament care a eliminat microbul. Exist` [i alte metode de diagnostic, neinvazive (test respirator sau un test efectuat din materiile fecale) sau invazive (care necesit` endoscopie [i prelevarea unui mic fragment de mucoas` gastric`).

Manifestarea principal` a ulcerului este durerea ab-dominal`, \n capul pieptului, calmat` de antiacide sau an-tisecretorii gastrice. |n ulcerul duodenal durerea apare \n general la 2-3 ore dup` mas` [i se amelioreaz` la ingestia de alimente. Tot ulcerul duodenal se poate manifesta cu dureri nocturne. Durerea din ulcerul gastric apare \n mod obi[nuit imediat dup` mas`. Totu[i, corela]ia dintre boala ulceroas` [i durere nu este deloc o regul`. Durerea cu caracter asem`n`tor celei din ulcer se poate \ntâlni frecvent [i \n absen]a oric`ror leziuni gastrice sau duo-denale, dup` cum poate s` apar` [i \n alte boli: gastrite, duodenite, cancer gastric sau \n afec]iuni ale altor organe ([i infarctul miocardic se poate manifesta prin dureri \n epigastru). Mai mult, nu \n toate cazurile de ulcer apar dureri abdominale, iar \ndeosebi la ulcerele produse de medicamente antiinflamatorii durerea poate fi absent`.

O complica]ie a ulcerului, care poate fi fatal` [i care necesit` tratament de urgen]` este hemoragia digestiv`. Aceasta apare atunci când ulcerul erodeaz` un vas de sânge. Hemoragia digestiv` se manifest` prin eliminarea de scaune de culoare negru-\nchis, moi sau/[i prin v`rs`turi cu sânge (fie sânge proasp`t, ro[u, fie sânge par- ]ial digerat care cap`t` aspect negricios, asem`n`tor cu za]ul de cafea). Alt` complica]ie sever` o constituie perfo-ra]ia ulcerului, produs` atunci când ulcerul erodeaz` toate straturile stomacului sau duodenului. Consecin]a este peritonita, care produce dureri abdominale generalizate [i intense. Un ulcer situat \n apropierea pilorului (locul unde se face leg`tura \ntre stomac [i duoden) poate produce \n timp, datorit` inflama]iei sau fibrozei, obstruc]ia ori- ficiului piloric. Consecin]a este imposibilitatea alimente-lor ingerate de a trece \n duoden. Apar v`rs`turi abun-dente, frecvente.

Diagnosticul ulcerului se face prin endoscopie diges-tiv` superioar`, care vizualizeaz` direct leziunea. Un alt avantaj al acestei metode este acela c` permite prelevarea de biopsii care ajut` la diferen]ierea unui ulcer gastric benign de un cancer gastric ulcerativ. Dezavantajul en-

doscopiei digestive \l constituie faptul ca este o metod` de diagnostic invaziv` [i uneori mai greu tolerat` de c`tre pacient. Durata unui examen endoscopic efectuat \n scop diagnostic este de câteva minute. De men]ionat c` en-doscopia cu videocapsul`, metod` mai u[or tolerat` de pacient, nu este util` pentru diagnosticul bolii ulceroase gastro-duodenale. Metoda clasic` de diagnostic al ulce-rului, radiografia gastroduodenal` dup` ingestie de bariu, [i-a pierdut mult din importan]` odat` cu apari]ia endos-copiei. Radiologia d` adesea rezultate eronate [i, \n plus, este o metod` care presupune expunere la radia]ii.

Când este indicat` efectuarea endoscopiei digestive?

Pacien]ii care se prezint` cu dureri sugestive de ulcer pot fi investiga]i pentru prezen]a Helicobacter [i trata]i \n consecin]` f`r` a fi neap`rat necesar` o endoscopie. Aceasta se impune totu[i \n unele cazuri, deoarece po-sibilitatea unei afec]iuni – grave – cancer digestiv este ridicat`: la pacien]ii de peste 45-55 de ani, la cei care au printre rude cazuri de cancere digestive, \n cazul aso-cierii unei anemii (aceasta se manifest` prin astenie fizic`, ame]eli, paloare a pielii), a pierderii \n greutate, a sc`derii apetitului, a v`rs`turilor persistente, a dificult`]ilor la \n-ghi]ire, a lipsei de r`spuns la medica]ia antiulceroas`. Endoscopia poate avea [i rol terapeutic, \n cazul hemora-giei digestive, existând o serie de metode (injectare, me-tode termice sau mecanice) de oprire a sânger`rii.

Cum se poate preveni apari]ia ulcerului?

M`sura cea mai la \ndemân` este probabil evitarea folosirii medicamentelor antiinflamatoare \n absen]a unei indica]ii ferme, stabilit` de medicul specialist. Asocierea la antiinflamatorii a unor medicamente care diminueaz` secre]ia acid` gastric` duce la sc`derea riscului de ul-cer. Cum am v`zut, infec]ia cu Helicobacter, factorul cel mai frecvent implicat \n producerea bolii, este consecin- ]a unei igiene deficitare. De aici deriv` posibilele m`suri preventive.

Medicamentele antiacide, mult` vreme singurele dis-ponibile, nu au \n prezent un rol important \n tratament, acestea oferind o ameliorare pasager` a durerii, dar rate sc`zute de vindecare a bolii. Blocantele receptorilor H2, de tipul ranitidinei, famotidinei, nizatidinei etc. au fost urm`toarea clas` de medicamente antiulceroase intrate \n uz, \nlocuite \n mare parte [i ele de c`tre blocan]ii pompei de protoni, reprezenta]i de omeprazol, esomeprazol, pan-toprazol, lansoprazol etc., medicamente ce sunt \n prezent cele mai eficiente \n tratarea ulcerului. |n cazul frecvent al infec]iei cu Helicobacter, este necesar` administrarea de antibiotice asociate antisecretoarelor, cura de eradicare durând 7-10 zile.

Radu IonescuMedic Primar Gastroenterologie


s~n~tate

Tratamentul ulcerului gastroduodenal, \n tre-cut predominant chirurgical, a devenit, odat` cu descoperirea H. Pylori [i cu apari]ia anti-secretoarelor gastrice, unul medical. Chirur-gia este rezervat` unor complica]ii precum perfora]ia, stenoza piloric` sau hemoragia di-gestiv` care nu s-a oprit \n urma aplic`rii unui tratament endoscopic.

P entru o urm`rire corect` a evolu]iei sarcinii, recomand gravidelor s` se prezinte la medicul specialist \nc` din primul trimestru de sarcin`, aceasta fiind perioada op-tim` [i cea mai important` \n depistarea multor afec- ]iuni fetale (diagnostic precoce). La luarea \n eviden]` a

gravidei, trebuie confirmat` sarcina din punct de vedere ecografic [i se recomand` efectuarea unor analize uzuale de sânge [i urin`, teste pentru determinarea sifilisului, hepatitei virale B [i C, HIV, examen de secre]ie vaginal`, culturi din col, complexul TORCH – identificarea unor infec]ii (bacterii, virusuri, parazi]i), care pot provoca afec]iuni congenitale la f`t (prezente la na[tere) \n urma expunerii intrauterine, na[tere prematur`, afect`ri neurologice, probleme de dezvoltare a f`tului.

|n trimestrul I de sarcin` se efectueaz` screening-ul de trimestrul I, \ntre 11-14 s`pt`mâni, ideal \n s`pt`mâna 12, pentru depistarea precoce a anomaliilor cromozomiale, a malforma]iilor fetale [i a riscului de pree-clampsie.

Screening-ul biochimic reprezint` determinarea unor markeri serici \n primul trimestru, cu utilitate \n estimarea riscului de abera]ii cro-mozomiale ale f`tului, [i a condus la dezvoltarea investiga]iei de-numite dublu test.

Screening-ul biochimic prenatal de trimestrul I presupune recol-tarea de sânge matern, obiectivul acestui test fiind acela de a de-tecta sarcinile cu risc crescut pentru cele mai comune anomalii cromozo-miale (sindromul Down, trisomie 18).

Acest test se adreseaz` fiec`rei femei \ns`rcinate. Se bazeaz` pe m`surarea [i cuanti-ficarea a 2 markeri biochimici (free ß-hCG, PAPP-A) produ[i de c`tre fetus sau placent` [i care trec \n sân-gele matern.

Screening-ul ecografic de prim trimestru re-alizeaz` estimarea corect` a vârstei gesta]ionale \n func]ie de lungimea f`tului, identific` sarcinile mul-tiple [i evalueaz` riscul de anomalii cromozomiale


Dragi m`mici \n devenire, când testul de sarcin` a ie[it pozitiv, bucura]i-v`, \ns` [i informa]i-v` ca

s` [ti]i ce etape trebuie parcurse (evident \mpreun` cu specialistul ce v` urm`re[te sarcina) [i s` v` asigura]i de „starea de bine“ a copilului

pe care-l ve]i aduce pe lume.

Urm`rirea sarcinii

Radu Vl`dareanu M.D. PhD Professor and Chairman Obstetrics and Gynecology, Elias University Hospital Carol Davila University of

Medicine, Bucharest

prin m`surarea translucen- ]ei nucale care este cel mai important parametru ecografic [i variaz` \ntre 0,5 [i 2,5 mm. Detec]ia anomaliilor fetale este limi-tat` de dimensiunile mici ale f`tului [i de dezvoltarea incomplet` a unor structuri fetale.

Calcularea riscului esti-mativ al unui fetus afectat de o boal` cromozomial` este o analiz` statistic` ba-zat` pe m`sur`torile mark-erilor biochimici pentru s`pt`mâna corespunz`toare de sarcin` (vârsta sarcinii) \n combina]ie cu riscul dat de vârsta mamei [i mark-erii ecografici (translucen- ]a nucal`). O translucen]` nucal` crescut` nu repre-zint` \n sine o anomalie fetal`, aceast` modificare putând s` apar` [i \n sar-cinile normale. Totu[i, s-a constatat c` prezen]a anomaliilor cromozomiale fetale se asociaz` cu o translucen]` nucal` \n medie crescut` fa]` de sarcinile normale. Din acest mo-tiv, determin`rile de translucen]` nucal` au devenit utile \n screening-ul sindromului Down, anomaliilor cardiace [i de vase mari [i a disfunc]iilor cardiace.

|n condi]iile unui risc combinat crescut al screeningului de trimestru I, se efectueaz` biopsia de vilozit`]i coriale, care este o investiga]ie invaziv` prin intermediul c`reia se pot di-agnostica anumite anomalii cromozomiale ale embrionului, a[a cum este Sindromul Down. Metoda const` \n ob]inerea unor fragmente de vilozit`]i coriale, structuri de origine em-brionar` trofoblast, care sunt apoi utilizate pentru efectuarea unor teste ADN.

Avantajul major al investiga]iei const` \n faptul c` aceasta poate fi efectuat` \nc` de la o vârst` de sarcin` mic`, \ntre s`pt`mâna 11-16, ideal \n s`pt`mâna a 13-a.

|n trimestrul al II-lea de sarcin` se efectueaz` screening-ul de trimestrul II (triplu test prin recoltare de sânge matern [i ecografie) [i, la nevoie, amniocenteza.

Screening-ul de trimestru II const`, ca [i screening-ul de prim trimestru, \n determinarea din sânge a unor substan]e produse de f`t [i placent`. Investiga]ia cunoscut` sub numele de triplu test (m`surarea a trei markeri biochimici) cuantific` riscul de sindrom Down, riscul de trisomie 18 [i riscul de defect de tub neural la na[tere.

Screeningul biochimic pentru trimestrul I de sarcin` este considerabil mai sensibil decât screeningul biochimic pentru trimestrul al II-lea.

Screeningul Biochimic Prenatal din sângele matern este

un test prognostic prin care se calculeaz` un risc estimativ al afec]iunii.

Ecografia de trimestrul II se realizeaz` ideal \n s`pt`mâna 22, cu limite \ntre 20 [i 24 s`pt`mâni. La acest moment, f`tul este complet dezvoltat [i este posibil` evaluarea sa \n totali- tate. Perioada \n care se realizeaz` ecografia de trimestrul al doi- lea este optim` pentru analiza morfologic` a organelor fetale.

Amniocenteza este o procedur` invaziv`, nu se efectueaz` de rutin` (la fel ca [i biopsia de vilozit`]i coriale) [i este reco-mandat` doar \n rândul gravidelor cu risc crescut pentru a na[te un copil cu o boal` genetic` [i a celor care prezint` modific`ri ale bi/triplu-testului efectuat anterior. Diagnosticul ob]inut este unul de certitudine. Procedura se efectueaz` optim \ntre s`pt`mânile 16-18 de sarcin`.

|n trimestrul al III-lea de sarcin` se efectueaz` ecografia de trimestrul III, la 32–34 s`pt`mâni, prin care se evalueaz` cre[terea [i „starea de bine fetal`“, prin determinarea fluxurilor \n majoritatea arterelor fetale [i \n arterele uterine materne.

|n situa]ia \n care se constat` anumite anomalii fetale, iar pozi]ia f`tului nu este favorabil` examin`rii, la gravidele obeze sau \n caz de oligoamnios (lichid amniotic \n cantitate redus`), ecografia poate fi coroborat` cu RMN fetal.

La 34–36 s`pt`mâni se repet` cultura din col, urocultura [i analizele uzuale de sânge.


s~n~tate

A[adar, acestea ar fi etapele principale de par- curs \n urm`rirea corect` a unei sarcini, evident adaptându-se fiec`rei gravide [i f`tului ei.

A ceste sentimente sunt denumite adesea sindro-mul de a treia zi sau „baby blues“ [i, \n cea mai mare parte dintre cazuri, ele dispar la aproximativ 10 zile dup` na[tere. Totu[i, se \ntâmpl` ca unele dintre femei s` sufere de o depresie profund`,

care continu` mult timp dup` aceea. Aceasta este a[a numita depresie post-partum. |n ciuda faptului c` simptomele ei sunt cunoscute de foarte mult timp, depresia post-partum nu a fost dintotdeauna catalogat` drept o boal`. |n consecin]`, ea continu` s` fie greu diagnosticat`, de[i atunci când este de-pistat` la timp este tratat` cu succes. Este important ca simp-tomele acestei maladii s` fie identificate [i recunoscute cât mai devreme cu putin]`, deoarece cu cât diagnosticarea este mai precoce, cu atât tratamentul este mai eficient. Demersul se dovede[te a fi \ns` dificil, deoarece st`rile depresive sunt \nso]ite de sentimente de fric` intens` [i ira]ional`. Mamei \i este adesea team` c` nu este capabil` s` controleze noua situa]ie \n care se afl` [i c` va fi considerat` de ceilal]i inapt` de a fi mam`. Femeile care sufer` de depresia post-partum tr`iesc cu sentimentul c` nu sunt mame bune [i ezit` s` cear` ajutorul. Ele nu trebuie s` dispere, ci, dimpotriv`, s` fie aib` curajul s` cear` ajutor de specialitate, deoarece aceste probleme se pot rezolva. Cercet`torii au identificat trei tipuri de afec]iuni post-partum: sindromul de a treia zi sau „baby blues“, depresia post-partum [i psihoza post-partum.

Sindromul de a treia zi este forma cea mai u[oar` de depre-sie post-partum. Apare de obicei \ntre prima [i a treia zi de dup` na[tere [i se manifest` prin plâns, iritabilitate, insomnie, schimbarea st`rii de spirit [i sentimentul de vulnerabilitate. Aceste st`ri pot dura mai multe s`pt`mâni [i sunt resim]ite de 50-80% dintre mame.

Psihoza post-partum este o tulburare relativ rar`. Simp-tomele cuprind o stare de confuzie extrem`, oboseal`, agita]ie, schimb`ri de dispozi]ie, sentimente de dezn`dejde sau ru[ine, halucina]ii sau furie. Cercet`rile au demonstrat c` boala apare o dat` la o mie de na[teri.

Cauzele exacte ale acestor boli nu sunt cunoscute. Pân` acum, nu a fost identificat un element declan[ator unic al simptomelor. Se estimeaz` c` depresia post-partum este pro-vocat` de o mul]ime de factori complec[i. |n orice caz, este important ca femeilor care sufer` de aceste afec]iuni s` li se explice c` nu ele \nsele sunt cauza.

Metoda cea mai eficient` de tratare a depresiei post par-tum este psihoterapia, fiind solu]ia cea mai indicat` \n cazul mamelor care al`pteaz`, dar foarte important este [i suportul oferit m`micii de c`tre ceilal]i membri ai familiei.


Pentru majoritatea femeilor, na[terea este o experien]` extrem de intens`, atât din punct de vedere fizic, cât [i emo]ional. A[adar, \n mod normal, multe mame pot trece prin schimb`ri ale st`rii de spirit, trecând cu u[urin]` de la fericire la triste]e.

s~n~tate

Depresia post-natal`

Depresia post-partum este mai grav` decât sindromul de a treia zi. Femeile care sufer` de acest sindrom acuz` urm`toarele simp-tome: anxietate, iritabilitate, oboseal`, senti-mente de descurajare, tendin]a de a plânge constant, sentimentul de a nu fi la \n`l]ime. Acestea sunt adesea \nso]ite de dureri de cap, stare de mole[eal`, dureri toracice. Câ-teodat`, depresia post partum ajunge pân` la dezinteresul mamei fa]` de noul n`scut. Astfel de sentimente pot avea repercusiuni negative asupra dezvolt`rii leg`turii afective care une[te mama [i copilul. Cum aceste tulbur`ri sunt pu]in studiate [i greu de identifi-cat, ele sunt de multe ori trecute cu vederea. |n orice caz, speciali[tii estimeaz` c` ele apar destul de des, procentul situându-se \ntre 3 % [i 20 %. Depresia poate ap`rea oricând \n timpul primelor 6 luni de la na[tere [i poate dura câteva luni sau chiar un an.

E ste una dintre cele mai frecvente afec]iuni dermato-logice ale adolescen]ei [i afecteaz` majoritatea tine- rilor la vârsta când „imaginea“ conteaz` [i dicteaz` uneori \ntreg comportamentul social al adolescen-tului. Pacien]ii timora]i de leziunile foarte vizibile

\ncearc` cu perseveren]` [i uneori cu disperare orice leac. Vestea trist` pentru ei este c` nu exist` pân` la acest moment un remediu general valabil care s` fie utilizat \n tratamentul pentru vindecarea afec]iunii. Vestea bun` este c` avem nume-roase terapii care reu[esc s` controleze pân` la dispari]ie erup- ]ia acneic`, f`r` s` vindece \ns` boala propriu-zis`. Din acest motiv, dup` câteva luni de tratament, mul]i pacien]i se privesc \n oglind` [i, constatând bucuro[i dispari]ia leziunilor, se au-todeclar` vindeca]i. Ei opresc terapia f`r` s` consulte medicul curant. Dup` câteva zile sau s`pt`mâni, erup]ia reapare [i \i determin` s` reia leg`tura cu medicul.

Dificultatea vindec`rii acneei este explicat` de caracterul ei ereditar [i de predispozi]ia la seboree (excesul de sebum \n exces). Acneea se mo[tene[te a[a cum de exemplu mo[tenim culoarea ochilor. Astfel, cum nu dispunem de terapii genetice pentru schimbarea culorii ochilor, tot a[a nu dispunem de un tratament genetic \mpotriva acneei. Nu reu[im s` vindec`m boala, dar control`m pân` la suprimare erup]ia acneic`. Vin-decarea bolii se produce totu[i, spontan, dup` ani de evolu]ie, la marea majoritate a pacien]ilor. Pentru pacien]i este important ca \n anii de suferin]` s` utilizeze tratamente care s` suprime erup]ia. Aici intervine medicul dermatolog care stabile[te forma de acnee [i gradul de severitate al bolii.

Medicul este singurul care va recomanda regimul igie-no-dietetic, adic` medicul trebuie s` ghideze pacientul \n alegerea s`punului [i cosmeticelor tolerate de tenul gras, acneic. De cele mai multe ori, respectarea recomand`rilor privind igiena [i produsele de utilizat rezolv` formele de acnee mai u[oare.

O \ntrebare frecvent` este cea legat` de regimul alimentar. Nu s-a demonstrat cu argumente [tiin]ifice rela]ia de cauzalitate \ntre acnee [i vreun aliment anume. Se pare c` doar consumul \n exces de lactate ar contribui la perpetuarea erup]iei acneice. De altfel, excesele alimentare de orice fel, ca o expresie a stre-sului, intensific` erup]ia acneic`.

O aten]ie deosebit`, \n special pentru pacientele cu acnee, trebuie acordat` alegerii cosmeticelor utilizate. Uneori, un produs cosmetic gre[it ales se dovede[te comendogen. Pro-dusele de machiaj folosite, uneori [i pentru camuflarea lezi-

unilor acneeice, trebuie alese din game speciale pentru tenul gras [i acneic. Toleran]a individual` are [i ea un cuvânt greu de spus, de aceea testarea produsului cu ajutorul e[antioanelor ar trebui s` fie obligatorie.

O form` mai rar` de acnee, acneea excoriat`, apare la pacien]ii care maltrateaz` leziunile acneice sau neacneice („storc co[uri“) \n speran]a vindec`rii. Ei \ntre]in astfel boala cu manevrele lor. De[i „stoarcerea“ co[urilor este o manevr` tentant` pentru orice pacient cu acnee, ea trebuie limitat` la maxim [i \nlocuit` cu manevre pe care dermatologul le va explica [i exemplifica pacien]ilor (de exemplu, desfacerea pustulelor). Tratamentul curativ al erup]iei este cel negociat de medic cu pacientul s`u, \n func]ie de forma [i gravitatea acneei. |mpotriva acneei, exist` tratamente sistemice [i trata-mente topice. Din paleta larg` de produse pentru tratamentul topic, fac parte creme, geluri cu antibiotic sau cu substan]e cu efect antiseboreic.

Formele medii spre grave [i formele grave de acnee beneficiaz` de tratamente mai puternice care, aten]ie, trebuie moni-torizate \n mod sus]inut de

medicul curant. Pentru aceste forme severe de acnee se uti-lizeaz` \n mod special medica]ia sistemic`. Terapiile cu laser, terapiile de tipul peelingului chimic sau dermabraziunea au [i ele indica]iile lor, fiind eficiente \n anumite forme sau stadii ale bolii.

Perseveren]a \n urmarea indica]iilor terapeutice este \ntot-deauna r`spl`tit` \n final. Ritmul controalelor va fi din ce \n ce mai rar pe m`sura vindec`rii erup]iei. Progresiv, adolescentul timorat [i introvertit din cauza inesteticei erup]ii, se va trans-forma \ntr-un tân`r sigur pe el [i sociabil.


Acneea este o boal` cronic`, mutilant` \n formele severe, care apare \n special pe fa]` [i decolteu – zone greu de camuflat sub haine sau sub machiaj.

fru

mu

se}e

Repere pentru pacientul acneic

Grania GhineaMedic dermato-venerolog

Exist` numeroase tipuri de acnee: acneea polimorf` juvenil` (cea mai frecvent`), acneea comedonian`, acneea nodulo-chistic`, acneea conglobat`, acneea fulminans, acneea excoriat`, acneea endocrin`, ac-neea cauzat` de unele medica]ii etc.

C e femeie nu-[i dore[te o siluet` supl` de in-vidiat [i dac` s-ar putea chiar peste noapte?! Dar ce conteaz` \ns` cu adev`rat \n materie de sl`bit? Echilibrul, m`sura, combina]ia alimen-telor, gândirea pozitiv` [i odihna. Iat` cele cinci

„cunoscute“ \n ecua]ia sl`bitului eficient, sigur [i s`n`tos, care s` nu agreseze organismul. Trebuie s` [tim [i, mai ales, s` ne \nsu[im aceste principii-cheie.

S` \ncepem cu echilibrul: dieta presupune a mânca echilibrat, din toate cele 4 grupe de alimente: ✓ proteine – carne ro[ie, carne de pas`re, brânz`, pe[te, ou`, lapte, nuci, vânat/iepure, molu[te [i crustacee, soia, tofu [i toate produsele din soia, iaurt;✓ carbohidra]i – toate cerealele [i produsele preparate din acestea, ca [i legumele care con]in amidon (cartofii, ig-namele, porumbul dulce);✓ salate [i legume care con]in amidon – r`d`cinoasele, semin]ele, ierburile, condimentele [i uleiurile din semin]e, untul, fri[ca, gr`simea tartinabil`, uleiul de m`sline;✓ fructele – care formeaz` un grup distinct [i de]in recordul de vitez` \n ce prive[te digestia.

Sunt recomandate cu prec`dere multe lichide [i fructe (singurele alimente care furnizeaz` enzime active [i fitonu-trien]i, esen]iali pentru prevenirea [i tratarea bolilor). De ase-menea, cerealele integrale [i semin]ele con]in fibre [i glucide de bun` calitate, care energizeaz` organismul [i s`n`tatea tu-bului digestiv); carnea de pas`re este sursa de proteine cu cel


Mâncare pentru silueta s`n`toas`

„E[ti ceea ce m`nânci“ spune Ayurveda, o veche filozofie indian`. Pe aceea[i direc]ie, faimosul gas-tronom de origine francez` din seco-lul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul „Spune-mi ce m`nânci ca s`-]i spun cine e[ti“. Eu a[ completa „suntem ceea ce mânc`m, dar [i ceea ce nu mânc`m“, mai ales când vorbim despre sl`bit.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi


s~n~tate

mai redus nivel de colesterol, cea de vit`, bogat` \n proteine, acizi gra[i Omega 3 [i vitamina E, iar cea de pe[te ne ofer` un aport de vitamina A [i D, dar [i fosfor, iod, fluor, calciu, proteine de \nalt` calitate, acizi gra[i Omega, toate substan- ]e benefice sistemului osos, nervos [i muscular; lactatele sunt sursa esen]ial` de calciu, potasiu, vitamina D [i proteine.

Organismul nostru are nevoie de peste 50 de nutrien]i pentru a se dezvolta, cre[te [i r`mâne s`n`tos fizic [i mental, iar regula se aplic` \n timpul dietei, dar [i dup`: ✓ 9 aminoacizi – constituen]i ai proteinelor;✓ 5 vitamine liposolubile – absorbite cu gr`simile acestea construiesc rezerve \n corp, dintre care vitamina A, D, E, K, F (acizii gra[i esen]iali omega 3, omega 6); ✓ 10 vitamine hidrosolubile: complexul B, vitamina C [i vi-tamina H;✓ 2 acizi gra[i esen]iali – seria omega-3 [i seria omega-6;✓ 22 de minerale esen]iale: calciu, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, sulf, zinc, cupru, mangan, crom, selenium, fluor, iod etc.

Iodul este un excelent aliat \n lupta cu kilogramele \n plus. Favorizeaz` arderea gr`similor [i regleaz` activitatea glan-dei tiroide (cea care dirijieaz` de fapt \n organism arderea gr`similor). Cele mai bune surse de iod sunt pe[tele, legumele [i fructele (c`p[unele [i salata verde), \ns` prin prepararea lor termic` cantitatea se reduce sim]itor – scade cu 50% din le-

gume [i din fructe cu 30%, iar din lapte cu 25%. De aceea, este recomandat` consumarea lor \n stare crud`, iar carnea s` fie preparat` la gr`tar sau la abur.

Aten]ie la produsele light f`r` zah`r sau gr`simi. F`r` zah`r nu \nseamn` f`r` zaharuri, iar edulcoran]ii de sintez` (zaharina) pot \ngr`[a la fel de mult ca [i zah`rul, pentru c` p`c`lesc creierul. |n a[teptarea caloriilor, inexistente \n aceste produse, el va secreta hormoni ce au ca efect re]inerea de calorii extra din restul alimentelor consumate.

Ajungem [i la urm`toarele dou` elemente: m`sura [i combina]ia. Se recomand` por]ii moderate, la intervale scurte [i cât mai des (5-6 mese pe zi) [i cu multe lichide (minimum 2 l ap` pe zi). Combina]ia alimentelor are la baz` crononutri]ia [i bioritmul – crononutri]ia studiaz` [i recomand` consumul \n func]ie de perioada de timp, zi, lun`, an, iar bioritmul ]ine de func]ionarea pulsatorie a organismului \n func]ie de timp – ziua este orientat spre arderea caloriilor (catabolism), iar noaptea, spre acumularea lor (anabolism).

Alimentele pot fi \mp`r]ite \n diurne [i nocturne, de aceea trebuie s` fim aten]i la momentul \n care le consum`m, c`ci la anumite ore ele pot deveni indigeste. De exemplu, oul are virtu]i nutri]ionale deosebite la micul dejun (con]inutul ridicat de proteine din ou` reduce pofta de mâncare, senza]ia de foame [i ofer` organismului un plus de energie), la prânz devine un aliment „obi[nuit“, iar seara este complet nerecomandat.

Pe lâng` momentul consum`rii, \n diet` este esen]ial [i modul \n care combin`m alimentele. Nu se consum` la aceea[i mas` alimente din grupa 1 (proteine) [i grupa 2 (car-bohidra]i). Alimentele din grupa 3 pot fi consumate cu cele din grupa 1 [i 2 deopotriv`. Fructele (grupa 4) trebuie mâncate \ntotdeauna singure, la cel pu]in 30 de minute distan]` de restul alimentelor deoarece au un grad de digestie mult mai rapid [i vor \ncepe s` fermenteze (discomfort gastric). Tot din categoria fructelor, un regim aparte \l are pepenele, care se diger` cel mai rapid, de aceea este bine s` nu fie consumat \n combina]ii cu alte fructe. Dup` o mas` cu carbohidra]i, este indicat s` treac` cel pu]in 2 ore pân` la o mas` care s` includ` proteine.

Cât despre gândirea pozitiv`, nu \]i face o „list` neagr`“ cu alimentele interzise la care s` visezi tot timpul zilei [i care s` te demotiveze \n continuarea regimului. Nu-]i interzice nimic, cu condi]ia s` re]ii cele dou` cuvinte-cheie: modera]ie [i com-bina]ie. Lucrurile vor fi cu siguran]` mult mai u[oare când vei rec`p`ta controlul asupra situa]iei.

S` nu uit`m nici de odihna suficient` pentru ca organismul s`-[i re\ncarce bateriile. Ar trebui s` ne culc`m \nainte de ora 24.00 [i s` dormim 7–8 ore „somnul de frumuse]e“ pentru c` \n aceast` perioad` se secret` hormonul tinere]ii.

Te \ntrebi desigur ce este de f`cut [i dup` ce ]i-ai atins obiectivele, iar urcatul pe cântar a \ncetat s` mai fie un chin. Un stil de via]` activ, acela[i echilibru [i un meniu diversificat [i mai generos caloric. O cur` de detoxifiere este [i ea be-nefic`. Cu siguran]` faci curat \n cas` o dat` pe s`pt`mân`, de ce nu ai face acest lucru [i cu organismul t`u? Nu uita \ns` de modera]ie [i de perseveren]`: kilogramele se pot oricând re- \ntoarce, chiar [i \ntreit dac` \]i vei relua vechile obiceiuri.

Tort de ciocolat` [i ment`pentru 2 persoane: Durata prepar`rii: 8 minute• 1 leg`tur` frunze ment`• 4-5 linguri]e \ndulcitor natural• 3-4 linguri]e carob sau cacao raw• 1 can` semin]e caju crud• 1/4 can` ap`Pentru ornat:• 1 kiwi [i 1 c`p[un`• 3 linguri]e fulgi nuc` cocos• 5 flori lev`n]ic`

Ligia Pop, autoarea c`r]ii de bucate „Re]ete Vegane F`r` Foc“ [i a c`r]ii „Germeni [i Vl`stari, Surse de S`n`tate [i Energie“ [i raw vegan chef (www.ligiapop.com), consider` c` meniul \ntr-un stil de alimenta]ie raw vegan este mult mai variat decât atât [i include variet`]i de semnin]e, nuci, semin- ]e germinate [i crescute \n vl`stari, legume r`d`cinoase [i frunzoase, bogate \n clorofil`, fructe de diverse culori, uleiuri naturale presate la rece, alge marine, iar pe timp de iarn` fructe [i legume uscate din timpul verii la sub 40°C [i multe, multe altele. Toate aceste ingrediente se pot consuma \n varia-

]ii [i combina]ii deosebite, [i gustoase; [i cu siguran]` cine adopt` acest stil de alimenta]ie nu se va plictisi, având posibili-tatea s` inoveze \n permanen]`. |n fapt, Raw Vegan \nseamn` 60-80% hran` vie vegan` sau propor]ie cât de mare [i restul mâncare g`tit` vegan.

Este important pentru s`n`tatea noastr` s` m`rim por]ia zilnic` de crudit`]i, prin intermediul re]etelor raw vegan, [i s` reducem sau chiar s` \nlocuim, \n special la copii, cantitatea de dulciuri tradi]ionale sau de patiserie cu deserturi simple [i s`n`toase. Stilul de via]` sedentar [i alimenta]ia nes`n`toas` stau la baza a peste 70% dintre cele mai frecvente boli de ast`zi (\n special obezitatea). De aceea, stilul raw food este din ce \n ce mai recomandat.

Iat` mai jos dou` re]ete delicioase realizate „f`r` foc“, care pot \nlocui cu succes variantele lor tradi]ionale.

Toate ingredinetele se mixeaz` \n blender timp de 2 minute, iar la final vom avea o sup` crem` \n care putem ad`uga cuburi de avocado, ro[ii, sau o lingur` de semin]e de floarea soarelui. Pentru a \mbog`]i supa, se poate ad`uga [i un ardei ro[u, un dovlecel, 1/2 morcov etc. Se consum` proasp`t`.

Toate ingredientele, cu excep]ia ultimelor 3, se amestec` \ntr-un blender (cel pu]in 1.000W), pân` la omogenizare. Se toarn` compozi]ia rezultat` \ntr-un inel culinar care se va intro-duce la congelator timp de o or` sau pân` la \nt`rire par]ial`. |nainte de consum, se va l`sa 5-10 minute pentru a se \nmuia pu]in. Se poate p`stra la congelator timp de o s`pt`mân`.


Mul]i dintre noi, când vorbim de-spre hrana vie, ne gândim imediat doar la salate, morcovi [i mere.

fru

mu

se}e

Raw food sau hrana vie

Ligia Pop

Sup` de ro[ii pentru 2 persoane: Durata prepar`rii: 3 minute• 3 ro[ii (iarna vom folosi ro[ii uscate)• 1 lingur` ulei presat la rece• 1 c`]el usturoi• sare dup` gust• 1/2 linguri]` cimbru uscat• 1 litru ap` c`ldu]` (40°C)

A[a cum mediul \nconjur`tor sufer` din cau-za polu`rii, tot astfel organismul nostru este afectat de o mare cantitate de substan]e toxice. Dac` nu \i oferim [ansa s` se deba-raseze de toate aceste de[euri, \l supunem

unei adev`rate traume care poate avea drept cauze boli foarte grave. De fapt, capacitatea organismului de a se dezintoxica este un indiciu al nivelului de s`n`tate al unei persoane.

O cur` de detoxifiere eficient` cuprinde o diet` alimentar` menit` s` solicite la minimum func]iile orga-nismului, un consum suficient de lichide – mult` ap`, sucuri de legume [i de fructe (clasicul exemplu este sucul de mere, morcovi [i ]elin`). De asemenea, supli-mentele probiotice [i cele care con]in acizi alfa-lipoic (care refac rezervele de vitamina C [i E) ajut` \n cura de detoxifiere.

O cur` de detoxifiere care \]i va purifica organismul de toate toxinele acumulate \n timpul iernii este reco-mandat` \n special la \nceputul prim`verii, când corpul este mult mai receptiv la o astfel de transformare. Primul pas este s` \]i alc`tuie[ti un meniu format din alimente care stimuleaz` procesul de detoxifiere. Nu omite din aceast` list`:

C~p{unIle – sunt bogate \n vitamina C, stimuleaz` activitatea ficatului, ajut` la digestie [i con]in importante cantit`]i de vitamine [i minerale.

CIre{ele – trebuie s` [tii c` este bogat` \n antioxi-dan]i [i potasiu, având efect diuretic. |n plus, ceaiul din cozi de cire[e este diuretic, iar acest lucru contribuie la eliminarea „de[eurilor“ din organism.

rIdIChIle – bogate \n sulf [i \n fibre, ele activeaz` digestia. De asemenea, stimuleaz` activitatea ficatului.

p~p~dIa – fiind un bun diuretic, ac]ioneaz` asupra reten]iei de ap`, având efect benefic asupra ficatului [i a vezicii biliare.

Sparanghelul – constituie o excelent` surs` de fibre [i ajut` rinichii \n procesul de eliminare a toxi-nelor.

MorCovul – este bogat \n antioxidan]i [i stimu-leaz` activitatea ficatului, reglând tranzitul intestinal.

ananaSul – iat` un adev`rat cocktail de vitamine! Ananasul este diuretic, con]ine bromelain`, o substan]` care faciliteaz` digestia proteinelor.


Treze[te-te! A venit prim`vara! E momentul s` profi]i de toate vitaminele

[i mineralele prezente \n fructele [i legumele de sezon.

Detox de prim`var`

FaSolea verde – o surs` excelent` de minerale. Are rol detoxifiant prin efectul benefic la nivelul rinichilor.

CaStravetele – prin num`rul mare de minerale pe care \l con]ine, este un excelent depurativ pentru organism.

SFeCla ro{Ie – fibrele sale ajut` la digestia alimentelor grele. Con]ine potasiu [i stimuleaz` activitatea rinichilor.

Un meniu echilibratdIMInea}a✔ |mprosp`teaz`-te cu un bol de c`p[uni suculente (35kcal/ 100g). ✔ Un bol de lapte de soia cu cereale (muesli bio).✔ Un ceai de cozi de cire[e. la prânz✔ O salat` preparat` din frunze de p`p`die (39 kcal / 100g), sfecl` ro[ie (40 kcal/ 100g), castravete (10 kcal/ 100g), ridichi (15 kcal/ 100g) [i o lin-guri]` de ulei de rapi]` (bogat \n omega 3). ✔ Pe[te dorada la gr`tar (77 kcal/ 100g) sau la abur, g`tit f`r` sare, dar aromatizat cu cimbru sau p`trunjel. ✔ O felie de ananas (52 kcal/ 100g). la CIn~✔ Un suc purifiant de morcov (33 kcal/ 100g). ✔ Fasole verde (30 kcal/ 100g), morcovi la abur [i o por]ie de 50g de orez integral.


S~n~tate

|n plus, nu uita de detoxifierea pielii [i a pl`mânilor! Pentru piele este recomandat` sauna, sau pentru s`n`tatea pl`mânilor, alerg`rile u[oare \n parc sau plimb`rile \n zone cât mai pu]in poluate, inspirând [i expirând profund.

F luxul de informa]ii despre cum s` \nvingem \n lupta cu timpul este continuu. Nout`]ile medicale sau chirurgicale, studiile dermatologice sau clinice asu-pra celor mai inovatoare ingrediente au devenit cea mai accesibil` surs` de informare asupra terapiilor

anti-ageing. Combina]ia dintre atitudine, diet`, \ngrijire atent` a pielii cu produse cosmetice de calitate [i folosirea periodic` a antioxidan]ilor sau suplimentelor alimentare care con]in omega sunt doar câteva dintre regulile anti-ageing pe care trebuie s` le respect`m cu stricte]e.

Primele riduri fine din jurul ochilor sau gurii, iar mai apoi cele mai accentuate, pielea lipsit` de energie [i fermitate pot fi comb`tute cu produse pentru \ngrijire atent selec]ionate, reco-mandate cu t`rie de c`tre medicii dermatologi.

GinkGo BiloBa➜ efect neuroprotector, \mbun`t`]e[te func]iile cerebrale prin ac]iune direct` asupra neuronilor;➜ antioxidant natural, neutralizeaz` efectul oxida-tiv al radicalilor liberi, limitând efectele \mb`trânirii cauzate de stres ;➜ protejeaz` pere]ii vaselor sangvine, prevenind deteriorarea sistemului circulator;➜ stimuleaz` func]iile cognitive, cum ar fi aten]ia [i memoria.Exemplu: Aboca GinkgoMemo Plus*.

omeGa-3 [i omeGa-6➜ rol deosebit de important \n terapia anti-ageing, deoarece ajut` la combaterea apari]iei premature a ridurilor, a pierderii elasticit`]ii pielii [i la repararea ]esuturilor;➜ antioxidan]i – combat ac]iunea radicalilor liberi; ➜ vasodilatatori – previn formarea cheagurilor;➜ antiinflamatori.Exemplu – Esi Omegactive*

extractul de afine➜ previne \mb`trânirea prematur` [i us-carea pielii, are propriet`]i calmante [i anti-inflamatorii, regenereaz` [i \nt`re[te func]ia natural` de protec]ie a pielii;➜ este un ingredient indispensabil pentru \ngrijirea pielii obosite, terne [i f̀ r` vitalitate;➜ are propriet`]i astringente, de tonic cu-tanat, anti-ageing, antioxidant.Exemplu: Aboca Natura Mix Granule pentru adul]i*.

cm-Glucan – ingredientul activ al gamei elve]iene Skincode Essentials; ➜ este ob]inut din drojdia de bere; ➜ are rol \n protejarea [i stimularea mecanismului de ap`rare al pielii;➜ activeaz` procesele de re\nnoire celular`;➜ reduce ridurile [i liniile fine;➜ \mbun`t`]e[te elasticitatea [i fermitatea pielii;➜ hidrateaz` [i hr`ne[te pielea;➜ protejeaz` \mpotriva radia]iilor UV [i a ac]iunii radicalilor liberi;➜ red` tonusul, suple]ea [i vitalitatea pielii.Exemplu: Crema antirid energizant` 24H Skincode Essentials.

tehnoloGia Skincode aGe laB➜ \n]elege structura pielii, \n aceea[i m`sur` \n care percepe \mb`trânirea acesteia;➜ este un sistem inovativ ce reproduce structura hidrolipidic` a pielii, pentru a oferi efectul de „a doua piele“; ➜ are efect anti-\mb`trânire, \ndep`rteaz` efi-cient ridurile [i liniile fine;➜ combate activ stresul [i asaltul factorilor no-civi;➜ \nt`re[te structura pielii;➜ regenereaz` celulele pielii, sprijinind procesul de re\nnoire celular` datorit` colagenului.Exemplu: Crema pentru conturul ochilor Skin-code Essentials AgeLab.

acr – complex organic de revitalizare celular`;➜ ingredient ob]inut din 55 de vitamine, s`ruri minerale, pro-teine, agen]i de hidratare, aminoacizi [i aloe vera;➜ \mbun`t`]e[te vizibil aspectul [i calitatea pielii, deoarece efectul s`u de regenerare celular` cre[te cu 26% \n numai 11 zile de tratament;➜ activeaz` [i stimuleaz` func]iile vitale ale pielii, hidrateaz` intens [i pe termen lung;➜ reduce vizibil ridurile fine, \mbu-n`t`]e[te fermitatea [i elasticitatea pielii;➜ asigur` protec]ie \mpotriva radia- ]iilor UV [i a radicalilor liberi.Exemplu: Crema antirid pentru fa]` Skincode Exclusive Cellular.


fru

mu

se}e

Frumuse]ea care se simte

S` \mb`trânim nu este un lucru r`u. Trecerea anilor [i pragurile de vârst` nu mai sunt o pro-blem` atunci când gândim pozitiv, cu poft` de via]` [i dragoste fa]` de tot ce ne \nconjoar`.

P entru a ar`ta superb \n noua ta garderob` estival`, este absolut necesar s` \nve]i s` folose[ti corect autobronzantul. Concret, cu o zi \nainte de a-l aplica,

folose[te pe tot corpul un produs exfoliant a pentru a elimina celulele moarte [i a ob- ]ine o colorare uniform`. Apoi aplic` o crem` hidratant`. Aten]ie! Autobronzantul nu trebuie aplicat decât pe o piele perfect curat` [i us-cat`. |ninte de a-l folosi, protejeaz`-]i mâinile cu o crem` cu textur` gras`, care are un efect impermeabil.

Avantajele utiliz`rii unui autobronzant sunt multiple. |n primul rând, el \]i permite s` fii bronzat` tot timpul anului f`r` a te expune la soare [i a-]i pune \n pericol s`n`tatea. Sin-gurul inconvenient este c` efectul dureaz` numai 4-6 zile [i este eliminat progresiv, o dat` cu exfolierea pileii. O lung` perioad` de timp, autobronzantele au fost criticate din cauza petelor portocalii pe care le l`sau pe piele, mai ales pe coate [i pe genunchi. Ast`zi, formulele lor au evoluat, iar teama c` ai putea ar`ta ca „Morcovea]`“ a fost spul-berat`. |n plus, fiecare poate alege textura preferat`: creme, geluri, spray-uri, fluide sau chiar [erve]ele, toate con]in principii hidra-tante pentru piele.

Pentru a putea alege mai u[or din vari-etatea de texturi, iat` care sunt avantajele [i dezavantajele fiec`reia. Spray-ul pul-verizeaz` o cantitate mic` [i nu trebuie \ntins cu mâna. Produsul intr` imediat \n piele [i nu este lipicios. Este recomadat s` te \mbraci la cel pu]in un sfert de or` dup` aplicarea produsului sau \n orice caz dup` ce consta]i c` s-a uscat. Gelul are o textur` fresh, non-gras`, intr` repede \n piele [i se usuc` repede. Necesit` un u[or masaj pân` la absorb]ia complet`. Este \ns` mai pu]in recomandat pentru persoanele care au pie-lea uscat`. Te po]i \mbr`ca dup` ce senza- ]ia lipicioas` dispare. Spuma este cea mai nou` textur` [i cel mai pl`cut de aplicat. Intr` \n piele la fel de repede ca un spray, se usuc` repede [i nu este lipicioas`. Spre deosebire de spray,

are proprietatea de a hidrata mai eficient. Cremele autobronzante sunt deja clasice! Se aplic` prin masaj o cantitate de produs de m`rimea unei alune. A[teapt` 15 minute \nainte de a te \mbr`ca.

Tips➜ Nu uita s` aplici produsul peste tot (aten- ]ie la zona gâtului [i a t`lpilor).➜ La nivelul sprâncenelor, al r`d`cinii p`rului, al c`lcâielor [i al coatelor, estom-peaz` autobronzantul cu ajutorul unei dis-chete umede. ➜ Folose[te o cantitate mic` pentru coate [i genunchi, deorece pe aceste zone pielea este \ngro[at` [i are tendin]a s` se coloreze mai puternic.➜ Las` produsul s` ac]ioneze timp de câteva ore.➜ Dup` aplicare, spal`-te pe mâini [i mai ales \ntre degete.➜ Evit` s` te epilezi cu cel pu]in 24 de ore \nainte de aplicare. ➜ Pe o piele bronzat`, celulita este mai pu- ]in vizibil`. ➜ Intensitatea bronzului variaz` \n func]ie de frecven]a aplic`rii. Autobronzantul se aplic` cel pu]in o dat` pe s`pt`mân`.➜ Reac]ia chimic` ce induce colorarea poate deshidrata pielea. Aplic` o crem` hidratant` cu o jum`tate de or` \naintea autobronzantului. ➜ Pentru fa]`, \]i po]i face o masc` hidra-tant` \naintea aplic`rii autobronzantului.

Pentru a ob]ine intensitatea dorit`, a[teapt` 3-5 minute dup` prima aplicare. Dac` vrei o intensitate crescut`, reaplic` produsul. A[teapt` ca produsul s` se usuce bine!


A[tep]i cu ner`bdare primele zile c`lduroase, dar nu ai curaj s` \]i expui bra]ele [i picioarele nebronzate? Solu]ia este una singur`: autobronzantul.

fru

mu

se}e

Autobronzeaz`-te

Cell-Plus Scrub pentru corp, 250 ml, este produsul complemen-tar ideal \n timpul curelor de sl`bire, l`sând pielea preg`tit` s` primeasc`

principiile active din tratamentele ulterioare de \ntre]inere.

Bioderma Photoderm Autobronzant, 150 ml, confer` un bronz auriu natural,

hidratând \n acela[i timp pielea. Flaconul sub form` de spray faciliteaz`

aplicarea produsului [i repartizarea acestuia uniform.

Olivella, crem` cu ulei de m`sline, intens hidratant` pentru corp, 150 ml. Ingredientele naturale

hidrateaz` \n profunzime pielea. Ca urmare, pielea \[i recap`t` tinere]ea,

suple]ea [i aspectul catifelat.

|n plus, soarele cre[te buna dispozi]ie. Se pare c` organismul uman este astfel proiectat \ncât s` r`spund` pozitiv atunci când afar` este soare, secretând o serie de hormoni cu efecte benefice. Dar

apare [i reversul medaliei \n cazul expunerii excesive, iar studiile au demonstrat c` pro-tec]ia solar` este o necesitatate cotidian` [i nu o solu]ie aplicabil` numai vara la plaj`. O singur` zi de expunere la soare f`r` a te proteja este suficient` pentru a compromite sistemul imunitar al pielii.

Radia]ia solar` se manifest` sub forma unui spectru continuu, de la 200 la 400 nanometri. |n ciuda acestui aspect continuu, mediul [tiin]ific a decis descrierea aces-tuia \n scale, \n func]ie de efectele diferitelor lungimi de und`. Astfel:➜ radia]ia UVC (200-290 nanometri) este \n \ntregime absorbit` de stratul de ozon; ➜ radia]ia UVB (290-320 nanometri) p`-trunde \n atmosfer` [i este responsabil` de producerea arsurilor cutanate; ➜ radia]ia UVA (320-400 nanometri) p`-trunde \n atmosfer` [i este responsabil` de \mb`trânirea cutanat` [i de apari]ia cancere-

lor de piele.Exist` o clasificare a tipurilor de piele,

dup` sensibilitatea la razele solare, numit` fototip. |n func]ie de fototipul de piele, se stabile[te protec]ia necesar` \mpotriva ra-zelor solare. Sunt identificate 6 fototipuri, corespunzând celor 6 tipuri de piele [i cu-lorii p`rului. Cu cât fototipul este mai mic, cu atât persoana \n cauz` trebuie s` se pro-tejeze mai mult de soare.


Cu to]ii avem nevoie de soare. Numai \n prezen]a lui se secret` natural la nivelul pielii vitamina D, important` nu numai \n metabolismul calciului, ci [i \n dezvoltarea osoas` [i func]ionarea sistemului hormonal.

Radia]iile solare: beneficii [i pericole

Skincode Essentials AgeLab, crem` de zi pentru fa]` [i gât,

SPF 15, 50 ml. Hidrateaz` intensiv [i formeaz` un scut \mpotriva fac-torilor \nconjur`tori care afecteaz` pielea zi de zi (poluare, UVA/UVB).

Skincode Essentials, Lo]iune de fa]` cu protec]ie solar` SPF 50+, 50 ml, ofer` protec]ie \mpotriva radia]iilor UVA/ UVB [i previne

deteriorarea pielii datorate radia]iilor UV, pe timpul expunerii la soare.

Bioderma Photoderm, SPF 20, 40 ml, ofer` fotoprotec]ie pentru

pielea \nchis` sau bronzat`. Inova]ia Bioderma: textur` ultra fluid`, 100% mineral`, incolor`, f`r` efect gras.

fru

mu

se}e

Pentru \nceput, afl` ce fel de piele ai [i alege tipul de protec- ]ie solar` potrivit`. Nu uita: pentru o protec]ie optim` este foarte im-portant` reaplicarea produselor ori de câte ori este nevoie. Produsul trebuie re\mprosp`tat, chiar dac` este unul rezistent la ap`. Chiar [i a[a, vara, \n orele de vârf 10.00-16.00, atunci când radia]iile solare sunt la capacitate maxim`, evit` s` stai \n b`taia direct` a soarelui. Poart` p`l`rie (acoper` capul, ure-chile [i gâtul) [i ochelari de soare (nu ca un moft, ci absolut necesari pentru protejarea retinei).

Fototipul 1: p`r blond sau ro[cat, ochi verzi sau alba[tri, piele extrem de alb`, ce se arde u[or [i nu se bronzeaz` niciodat̀ . |n primele zile de expunere la soare folose[te o crem` cu protec]ie mare, urmând ca gradual s` treci la un produs cu un factor mai mic de protec]ie. Se recomand` Skincode Essentials lo]iune de fa]̀ cu protec]ie solar` SPF 50.Fototipul 2: p`r blond-ro[cat spre [aten, ochi verzi-c`prui, piele deschis` care se arde u[or [i se bronzeaz` foarte greu. Se recomand` Vichy Capital Soleil crem` de protec]ie pentru fa]`, cu celule stem IP50+. Fototipul 3: p`r [aten, ochi c`prui, piele

de culoare medie, ce se arde moderat [i se bronzeaz` gradual. Se recomand` Bioderma Photoderm Spray SPF 40.Fototipul 4: p`r [aten-brunet, ochi c`prui sau negri, piele mat` care se arde greu [i se bronzeaz` bine. Se recomand` Vichy Capital Soleil Spray Multipozi]ii IP30. Fototipul 5: p`r brunet, ochi negri, piele \nchis` care se arde foarte rar [i se bronzeaz` intens. Se recomand` Bioderma Photoderm Spray SPF20+.Fototipul 6: p`r negru, piele neagr` care nu se arde niciodat`. Se recomand` Bioderma Photoderm Crema SPF20.

La Teatrul Rapsodia, compania Passe Partout, al c`rui p`rinte spiritual sunte]i, continu` o serie de spectacole de succes. Ce putem vedea \n aceast` prim`var`? La Rapsodia, spectacolele tinerei genera]ii coabiteaz` cu spectacolele genera]iei mai vârstnice. Dou` spectacole semnate de mine – „Made \n România“, care se joac` cu s`li arhipline de 10 ani [i vom relua [i „Costumele“. Apoi sunt produc]iile celor tineri: „Rencontre“, „România, \nchis pentru inventar“, „Necuvinte“, „Fantasmagoria“, „To]i cinci“[i „Doi dintre noi“.

Dar ave]i [i spectacolele de la Teatrul Na]ional...La Teatrul Na]ional joc „Don Quijote“ de [ase ani cu s`li arhipline. E un spectacol cu care am mers \n toate capitalele europene. Ultima premier` este \ns` „Royal fashion“, la Teatrul de Operet` Ion Dacian.

Unde g`si]i energia s` v` implica]i \n atât de multe proiecte? Pe lâng` spectacole, ]ine]i conferin]e, scrie]i c`r]i...Nu [tiu dac` este o chestie de energie, cred c` este o chestie de voca]ie. Efectiv, ]i se d` s` faci lucrurile astea, important este doar s` le cânt`re[ti \ntr-un mod normal, neexcesiv.

Ap`re]i foarte rar la televizor. De ce?Am mers numai acolo unde puteam s` m` desf`[or. Am participat, \n afara condi]iei mele de artist, la Robert Turcescu, la Na[ul, la TVR la Garantat 100%. Eu, la televi-ziune, ca artist nu am fost invitat niciodat`, pentru c` ei nu au nevoie de mine, ci de mitocani [i de manele.

Crede]i c` românii asta cer ?Nu, asta e o politic` interna]ionalist` de distrugere a popoarelor \n general. Sunt l`comii transna]ionale care au scopul de a ne transforma \n consumeri[ti. Primul lucru care se urm`re[te este sc`derea nivelului intelectual.

De ce nu a]i r`mas \n alt` ]ar`? Tipul de spectacol pe care \l face]i este universal...Da, dar energia e local`. Seva este de aici. Eu trebuie s` stau aici s` \ndrept, s` fac ni[te oaze de cur`]enie.

Sunte]i un optimist?Nu sunt nici pesimist, nici optimist, eu sunt un om lucid, care \[i d` seama de realitate.

Cum v-a venit ideea conferin]elor?Efectiv, nici eu nu [tiu, cred c` m-am pomenit vorbind. Pesemne c` din cauza presiunii sociale am \nceput s` vorbesc extra-scenic. Dac` acum cinci ani \mi spunea cineva c` o s` fac ni[te conferin]e, nu puteam s` m` gândesc la a[a ceva.

Care este conceptul conferin]elor? Este un monolog sau un dialog?Nu este un monolog. De fapt, nu este atât o conferin]`, cât o m`rturisire.

V` stabili]i de la \nceput un scenariu exact?Numai ni[te puncte esen]iale, un traseu. Problema este nu s` m` aud` ei pe mine ce frumos vorbesc, ci s` diagnostic`m o situa]ie, facem o terapie [i o profilaxie.

Unde merg fondurile strânse \n urma conferin]elor?|n general, conferin]ele nu se pl`tesc. Numai la Ateneu se pl`te[te bilet [i cost` \ntre 100-150 lei. Fondurile strânse se duc la Aiud, unde s-a f`cut zidul de sus]inere de 250.000 euro. Au ap`rut pe Internet texte care se spune c` sunt scrise de mine, iar eu nici m`car nu [tiu s` folosesc Internetul.

Cum v` descurca]i \n aceast` epoc` ultratehnologizat` f`r` Internet ?Am stat o dat` un sfert de or`, mi-a ar`tat so]ia mea [i am avut impresia c` am pierdut 20 de ani din via]`. Din clipa aceea


Un artist totalGenialul artist Dan Puric a avut genero-

zitatea s` ne primeasc` \n cabina sa \nainte de \nceperea spectacolului Don Quijote, care se joac` de [ase ani cu s`li arhipline. Ce mesaj transmite Dan Puric [i \n ce spectacole \l pute]i vedea, afla]i

din interviul ce urmeaz`.

am renun]at definitiv. Dar se ocup` al]ii, conferin]ele au fost piratate [i au foarte multe vizualiz`ri!

Ce rela]ie ave]i cu publicul dvs.?Când prime[ti scrisori de la un tân`r de 20 de ani care \]i spune ce a \nsemnat Don Quijote pentru el sim]i cea mai mare bucurie.

Expresivitatea dvs. v` ajut` s` comunica]i [i \n via]a personal` la fel de u[or ca pe scen`?Via]a mea personal`, via]a mea cu so]ia mea, e un dar de la Dumnezeu. Suntem \ntr-un raport de afinitate extraordinar`. E un om de mare discre]ie, care m` ajut` printr-o profund` \n- ]elegere. Odat`, un englez a spus c` femeile nu vor avea niciodat` succesul b`rba]ilor pentru c` nu au neveste de[tepte \n spate! Mare adev`r!

Ce \nseamn` preg`tirea unui spectacol?Eu vin cu câteva ore \nainte când e vorba de spectacole care presupun efort fizic. La „Sinuciga[ul“ vin automat cu dou` ore \nainte, la „Don Quijote“ vin cu 4 ore \nainte, pentru c` e vorba de o \nc`lzire a corpului specific`. Trebuie \nc`lzite articula]iile, trebuie canalizate energiile. Dac` nu am mai jucat un spectacol o perioad` mai lung`, cu trei patru zile \nainte reiau rolul.

Face]i sport pentru a v` \ntre]ine?Eu m` mi[c tot timpul: fac step, pantomim`, dansuri popu-lare, taicuando, ushu, balet. Vara \not kilometri \ntregi.

}ine]i o diet` special` pentru a fi \n form`?

Nu am propriu-zis o diet`. |ncerc s` ]in toate posturile [i atât.

Ce sfat le da]i celor care doresc s` urmeze cariera de actor?Ei trebuie s` se gândeasc` \ntâi c` se vor \ntâlni cu un sistem degenerat. Adic` numai voca]ia \i salveaz`. Institutul nu mai asigur` un viitor, iar sistemul \n care sunt arunca]i este de-rizoriu. Eu le recomand s` fac` totul cu voca]ie. Iar voca]ia presupune jertf`. Pe de alt` parte, trebuie s` fie profesioni[ti, s` nu \[i piard` vremea cu ]ig`ri, b`utur` [i tot felul de manele comportamentale, s` aib` un program strict. Altfel nu se poate.

Dvs. ave]i vicii?Da, citesc peste m`sur` [i gândesc nepermis de mult [i iubesc absolut.

{i urâ]i absolut?Da, dar pe metru p`trat [i nu sunt resentimentar. Nu pot s` ]in ura \n mine, iar eu, dac` gre[esc la rândul meu, nu pot s` dorm noaptea. |mi cer iertare imediat. |ntotdeauna, dup` ce \]i ceri iertare, \ncepe dimpreun` o lucrare mai frumoas` decât a fost \nainte.

Ce calit`]i trebuie s` aib` un actor ca s` intre \n Passe Partout?La mine e liber la intr`ri. Trupa cred c` e la a cincea genera]ie deja. Eu le spun: „Vino, stai, uit`-te, [i, dac` \]i place, hai!“

Dar trebuie s` [i po]i, nu numai s` vrei...Nu ai de unde s` [tii ce po]i. Eu nu culeg oamenii \n func-

]ie de condi]ia fizic` sau dac` pot face [pagatul. Nu e [coal` de dans, e [coal` de suflet, de spirit. Ce po]i tu face, nu poate face altul. Eu sunt \nnebunit de pl`cere dup` unicatele pe care le-a f`cut Dumnezeu. Nu am f`cut niciun barem de genul „cine nu ridic` piciorul la 90 de grade, nu intr`“. Nu-i vorba de asta, nu-i dresur`, nu-i gimnastic`! De asta spectacolele sunt diferite.

A[adar, cum trebuie s` se prezinte un viitor actor la Passe Partout? S` fie cinstit suflete[te, s` se bucure de via]`, s` fie inteligent, s` doreasc` s` fie un om liber. E [i o [coal` de ati-tudine. E mai mult decât teatru ce se face acolo.

Pentru costumele de scen` la „Necuvinte“ a]i colaborat cu Wil-helmina Arz. De ce a]i ales-o pe ea?Nu am ales-o eu, Adrian Nour este regizor [i st`pân. I-am l`sat pe ei s` decid` [i au f`cut un lucru minunat. Wilhelmina Arz are un rafinament deosebit.


inter

viu

A menajat predominant din resurse extrabugetare, pe o por]iune de teren s`lbatic` [i plin` de gunoaie, Parcul Lumea Copiilor ofer` acum o minunat` destina]ie verde pentru copii [i adul]i deopotriv`. Alei pavate, fântâni arteziene, b`nci, pergole, ele-

mente decorative de tip statuet`, foi[or pentru fanfar`, tere-nuri de sport, locuri de joac`, piste pentru carting, aparate de fitness \n aer liber, pist` special amenajat` pentru educa- ]ie rutier`, spa]ii de odihn` pentru pensionari, mese pentru [ah [i table, pist` de automodelism, spa]iu special amenajat pentru picnic, patinoar [i prima pârtie de schi din Bucure[ti, un adev`rat parc modern, dotat la nivel european, ce \[i propune s` atrag` numero[i vizitatori din toat` capitala.

|n plus, pentru siguran]a vizitatorilor [i pentru pre\ntâmpinarea distrugerilor am \nfiin]at „Poli]ia Parcului“, iar agen]i ai Poli]iei Comunitare patruleaz` non-stop pe alei.

Pe lâng` mi[care [i relaxare, parcul ofer` [i cadrul ideal pentru Cunoa[tere, Informare [i |nv`- ]are interactiv` prin intermediul a dou` proiecte im-portante: Gr`dina Valorilor Române[ti [i o bibliotec` \n aer liber.

N`scut` din necesitatea elementar` de a cunoa[te [i de a ne respecta predecesorii, Gr`dina Valorilor Române[ti g`zduie[te un complex statuar ce include 76 de busturi ale unor mari personalit`]i din cultur`, art`, politic` sau din istoria României,

printre care Emil Cioran, Constantin Brâncu[i, {tefan cel Mare, Constantin Noica, Regele Carol, Corneliu Coposu. Totodat`, \n biblioteca organizat` \n aer liber, copiii pot s` citeasc` ope-rele lui Marin Preda sau ale lui Camil Petrescu chiar sub ochii „mae[trilor“. Gra]ie sistemului care asigur` muzic` ambiental` de exterior, bucure[tenii ascult` muzic` clasic` româneasc`, iar copiii particip` la cursuri de pictur` chiar lâng` busturile lui Grigorescu sau Tonitza, precum [i la cursurile de modelaj \n lut lâng` statuia lui Brâncu[i.

Parcul Lumea Copiilor nu este \ns` o ini]iativ` singular`, ci a marcat doar \nceputul „schimb`rii la fa]`“ pentru \ntreg sectorul 4 al Capitalei. Astfel, am reamenajat locuri de joac` existente, fiind create [i altele noi, astfel \ncât micu]ii se pot juca acum \n 200 de spa]ii dotate cu aparate complet noi [i cu suprafe]e antitraum`. P`rin]ii \[i pot supraveghea copiii \n timp ce se joac` \n siguran]` \n parcurile [i \n gr`dinile de cartier, amenajate \ntre blocuri, chiar „acas` la cet`]ean“. Cu siguran]` nu ne vom opri aici, pe deplin con[tien]i de nevoile [i de a[tept`rile bucure[tenilor.

Cristian Popescu-PiedonePrimar, Prim`ria Sector 4, Bucure[ti


Parcul Lumea Copiilor este unul dintre cele mai importante pro-iecte din Bucure[ti dedicate copi-ilor, p`rin]ilor [i bunicilor, fiind [i primul parc aflat \n administrarea Prim`riei Sectorului 4.

co

piiParcul Lumea Copiilor,un cadou pentru

bucure[tenii de toate vârstele

C hiar dac` unii din]i de lapte se pierd prea repede, cei care r`mân pot cre[te \nghesui]i, l`sând un spa]iu prea mic pentru ca din]ii permanen]i s` creasc` drept \n interiorul gingiei. Astfel, \nc` de la apari]ia primului dinte al copilului este indicat

masajul gingiilor pentru a-i ajuta pe urm t̀orii s` ias` mai u[or. Fi]i un exemplu pozitiv, deoarece v`zându-v` c` v` sp`la]i

pe din]i, copilul dumneavoastr` va dori s` v` imite. Iar atunci când are mai mul]i din]i[ori, o periu]` de din]i mic` [i pu]in` past` de din]i pentru copii poate fi o nou` joac`, astfel \ncât copilul s` accepte cu u[urin]` acest obiect nou. Dup` ce a \mplinit 3 ani, \nv`]a]i-l s` se spele singur pe din]i[ori de 2 ori pe zi, diminea]a [i seara.

Nu este obligatoriu s` merge]i cu copilul la dentist atunci când \i apare primul dinte. Primele vizite la stomatolog se recomand` \n jurul vârstei de 3 ani [i au mai mult un rol de familiarizare, astfel \ncât ulterior s` nu-i fie team` s` mearg` la dentist. Dup` \mplinirea vârstei de 4 ani, pute]i \ncepe vizitele regulate la medicul stomatolog.

Trebuie [tiut c` din]ii de lapte se pot caria. Mai r`u, caria poate ajunge la din]ii permanen]i, deoarece ace[tia se formeaz` \ntre r`d`cinile din]ilor temporari (din]i de lapte). Cariile evolu-eaz` mult mai repede la copii decât la adul]i [i, \n consecin]`, cu cât este descoperit` mai devreme, cu atât este tratat` mai u[or [i cu atât este mai pu]in nepl`cut pentru copil.

Pentru o igien` bucal` corespunz`toare sunt necesare: p`strarea s`n`t`]ii din]ilor prin periaj dentar, tratamentul cariilor [i, nu \n ultimul rând, preven]ia. Cei mai mul]i pacien]i ajung la stomatolog tocmai din cauza unei \ngrijiri slabe sau defec-tuoase a danturii.

Periajul din]ilor se face astfel: de sus \n jos la din]ii superiori [i de jos \n sus la cei inferiori. Se periaz` fiecare grup de din]i, atât dinspre obraz, cât [i dinspre limb`, respectiv dinspre palat. Se continu` apoi cu perierea fe]elor de mastica]ie cu mi[c`ri orizontale. Dup` terminarea periajului, se face cl`tirea gurii de câteva ori cu ap` curat`. De men]ionat c` fiecare [edin]` de sp`lat pe din]i ar trebui s` dureze aproximativ 3 minute.

Cariile din]ilor de lapte se trateaz` prin plombare, la fel ca \n cazul celor definitivi. Materialele sunt \ns` de o alt` calitate, nu foarte dure, pentru a nu sparge dintele fragil. |n cazurile cariilor

profunde, cea mai bun` solu]ie este extrac]ia dintelui cariat, pentru a nu „\mboln`vi“ mugurele viitorului dinte.

{an]urile [i depresiunile care formeaz` suprafa]a de meste-cat a din]ilor posteriori sunt foarte dificil de cur`]at de bacterii [i resturi alimentare. Bacteriile reac]ioneaz` cu alimentele [i formeaz` acizi care penetreaz` smal]ul [i pot cauza carii. |n acest caz, sigiliile dentare protejeaz` zonele de mai sus prin umplerea [an]urilor [i fosetelor, \mpiedicând astfel depunerea bacteriilor [i alimentelor. Sigiliile dentare sunt materiale speci-fice scopului lor, iar din punct de vedere chimic sunt asimilate r`[inilor. Se aplic` pe molari, premolari [i pe ariile predispuse la carii [i rezist` câ]iva ani, dar au nevoie de verific`ri periodice ulterior aplic`rii lor, \n cursul vizitelor periodice la stomatolog. Sigiliile dentare se pot aplica [i din]ilor de lapte.

Iat` câteva m`suri simple pe care p`rin]ii trebuie s` le aib` \n vedere pentru o bun` s`n`tate a din]ilor copiilor: limitarea consumului de dulciuri, foarte periculoase pentru copil [i aten- ]ie sporit` fa]` de ceea ce reprezint` „caria de biberon“, carii care apar [i se dezvolt` la copiii dependen]i de biberon pân` la vârsta de peste doi ani, doi ani [i jum`tate.


Din]ii de lapte sunt la fel de importan]i ca [i cei permanen]i. Chiar dup` apari- ]ia primului dinte de lapte, trebuie evitate cariile dentare.

co

pii|ngrijirea din]ilor celor mici

Dr. Andrei CiobanuMedic Stomatolog

Centrul Medical MEDASClinica MEDAS UnireaCall Center: 021-9232 – valabil din re]elele de telefonie fix`*9232 – valabil din re]elele de telefonie mobil` www.med-as.ro; [email protected]

D in p`cate, televizorul consum` un timp pre- ]ios. Dac` dori]i s` v` convinge]i, nu-l mai porni]i decât exact atunci când \ncepe un program anume pe care vre]i s`-l urm`ri]i [i \nchide]i-l imediat ce s-a terminat respectivul

program. Sau, [i mai bine, nu-l mai porni]i deloc câteva zile. Ve]i constata c` a]i reu[it s` faceti multe alte lucruri pe care nu le-a]i mai f`cut demult [i c` nu a]i pierdut absolut nimic. Copiii adopt` modelul de via]` al p`rin]ilor, iar dac` ace[tia desf`[oar` diferite activit`]i casnice cu televizorul pornit, ei de ce nu [i-ar face temele tot \n com-pania televizorului? Efectele sunt dintre cele mai diverse, d`un`toare [i contraproductive.

Televizorul este cea mai ieftin` bon` pentru copii, dar [i cea mai neinspirat` alegere. |n cele mai multe camere de copil, p`rin]ii monteaz` televizorul \nc` de când aduc bebelu[ul de la maternitate... Copiii (chiar [i cei de vârst` pre[colar`!) sunt adesea l`sa]i la televizor cu orele [i urm`resc la nesfâr[it desene animate sau alte programe mai mult sau mai pu]in selec]ionate de p`rin]i. Acest tip de activitate are dou` consecin]e grave: copiii nu se mai joac`, lucru esen]ial pentru organismul lor \n cre[tere (joaca \nseamn` [i exerci]iu fizic) [i, \n plus, pierd timp pre]ios pentru dezvoltarea vorbirii, gândirii, imagina]iei, abilit`]ilor fizice [i sociale. Televizorul \i \mpiedic` s` \[i fac` prieteni, s` discute, s` aib` ini]iativ`, s` citeasc`, s` coloreze, s` modeleze, s` joace tot felul de jocuri de con-struc]ie, de mi[care, de rol, s` interpreteze situa]ii reale prin joaca lor [i s` le \n]eleag`.

Copiii care petrec \n mod excesiv timp \n fa]a televizorului se obi[nuiesc cu un mod de via]` sedentar [i sunt predispu[i la obezitate, la o devoltare intelectual` slab` [i o via]` social` s`rac`.

Pentru copiii [colari [i adolescen]i, televizorul este o tenta]ie care \i distrage de la efectuarea temelor, de la lectur` [i studiu. De asemenea, al`turi de telefonul mobil, internetul [i jocurile pe calculator, televizorul \i \mpiedic` pe tineri s` duc` o via]` social` normal`. De asemenea, mul]i copii [i adolescen]i petrec orele destinate somnului \n fa]a televizorului sau a calculatorului, ceea ce, pe ter-men imediat, contribuie la oboseal` fizic` [i incapacitatea de a se concentra la ore, de a \nv`]a. Prin urmare, televi-zorul [i calculatorul sunt piedici \n calea realiz`rilor academice.

Cu to]ii [tim ce devastatoare este obezitatea pentru adolescen]i. Indiferent de sex, ei sunt preocupa]i excesiv de look-ul personal, care are o importan]` covâr[itoare pentru integrarea lor social` [i pentru \ncrederea \n sine. |n plus, studiile efectuate de cercet`torii britanici au ar`tat c` obezitatea are ca efect performan]e [colare slabe!


|n cele mai multe case din România, televizorul func]ioneaz` de dimi-nea]a pân` noaptea târziu, deve-nind un fundal sonor permanent. A devenit aproape un gest reflex s` deschizi televizorul de \ndat` ce ai deschis ochii [i s`-l \nchizi imediat \nainte de culcare.

Irina PetreaPedagog

Copiii din epoca high-tech

De asemenea, copiii care folosesc calculatorul pentru efectuarea temelor au performan]e [colare mai slabe decât cei care apeleaz` la surse clasice de informare – c`r]i, reviste, studii. Primii utilizeaz` informa]ii care nu sunt \ntotdeauna validate [tiin]ific [i sunt distra[i de la tema de studiu de alte site-uri, de verificarea cutiei po[tale elec-tronice, a contului personal de pe re]elele de socializare [i a mesajelor instantanee.

Cercet`torii \n domeniul psihologiei vorbesc [i de alte efecte, mult mai subtile [i pe termen mult mai lung, care \i ating pe to]i cei care urm`resc \n mod excesiv progra-mele TV. Este vorba despre o nemul]umire de sine [i nefericire personal` care rezult` din compararea vie]ii personale cu „standardele“ promovate de pro-gramele TV referitoare la succesul personal. Pur [i simplu, ace[ti oameni nu mai privesc via]a \n mod real, nu mai au a[tept`ri realiste de la propria persoan`, ci se consider` ni[te indivizi rata]i deoarece nu au parte de un life style glam, ca acela promovat pe „sticl`“. Copiii care urm`resc \n mod excesiv [i nediscriminatoriu pro-gramele TV ajung s` \[i fixeze obiective nerealiste \n plan personal. Asemenea obiective, cel mai adesea, nu includ [coala.

Jocurile pe calculator au devenit mai populare \n aceast` epoc` decât orice alt joc pe care copiii din toate timpurile l-au cunoscut vreodat`. Este adev`rat, unele jocuri pe calculator stimuleaz` coordonarea mi[c`rilor, solicit` gândirea [i imagina]ia, dar numai \ntr-o mic` m`sur`. Dac` ar fi s` compar`m beneficiile [i efectele nedorite ale jocurilor pe calculator, balan]a \nclin` \n mod evident \n favoarea celor din urm`. Copiii care petrec ore \n [ir jucându-se la calculator, ob]in re- compense instantanee [i nu mai au r`bdare s` depun` efort \n mod sus]inut pentru a ob]ine ceva. Prin urmare, nu sunt motiva]i s` \nve- ]e, nu au r`bdare s` \[i fac` temele, renun]` u[or atunci când nu reu[esc din prima \ncercare, pentru

ca, \n cele din urm`, s` nu reu[easc` s` fac` mai nimic. Sunt lipsi]i de perseveren]` [i greu de motivat. Pot deveni exper]i \n jocuri pe calculator, dar acest lucru este \n de-trimentul educa]iei lor.

|n plus, jocurile pe calculator pot deveni o adev`rat` adic]ie pentru anumi]i copii, iar \n lume au ap`rut deja clinici de „dezintoxicare“ pentru micii mani-aci. Nu este o glum`, aceste jocuri pot deveni un adev`rat drog pentru copii [i, a[a cum [tim foarte bine, drogurile, oricare ar fi ele, distrug absolut totul – personalitate, dezvoltare, carier`, via]`. De la jocurile pe calculator la jocurile de noroc (pe internet sau \n s`lile de joc) nu este decât un pas… Un gambler nu \[i distruge numai via]a personal`, ci pe to]i cei din jurul lui, afundându-se \n da-torii financiare din care se \ntâmpl` s` nu mai poat` ie[i niciodat`.

Prin urmare, aten]ie p`rin]i la cât, cum [i când ne l`s`m copiii la televizor [i la calculator. Iat` câteva reguli simple, care trebuie aplicate \n mod ferm [i consecvent:✓ Pân` la 2-3 ani – f`r` televizor [i calculator!✓ Pân` la 5-6 ani – 30 de minute la televizor zilnic [i 10 la computer sunt mai mult decât suficiente;✓ |ntre 7-10 ani – nu mai mult de dou` ore zilnic la tele-vizor [i calculator, \n total, nu separat [i numai dup` ce [i-au \ndeplinit sarcinile [colare.✓ Dup` 10 ani – \n weekend, pot petrece pân` la 3 ore zilnic la calculator [i televizor (\n total, nu separat), de asemenea, cu condi]ia \ndeplinirii sarcinilor [colare.

Lucrul cel mai important este s` nu \i \ncuraj`m de la

vârste fragede s` petreac` mult timp \n fa]a unui ecran, ci s` le oferim alternative mult mai utile de joac`, relaxare [i \nv`]are.


co

pii

E volu]ia a creat un creier complex, considerat cel mai complex sistem din acest univers. {i la baza lui stau ghidu[ele endorfine, „lubrifian]ii“ func]iei cerebrale cu atâtea alte func]iuni. Endorfinele sunt neurotransmi]`tori produ[i de glanda noastr` pitu-

itar`, elibera]i \n momente cheie ale vie]ii: orgasm, mâncare bun` [i pip`rat` sim]it` pe limb` [i… durere (nu-i a[a c` devine clar` leg`tura dintre pl`cere [i durere \n acest context? Sau gusturile sexuale mai pu]in ortodoxe ale unora care, \n loc s` se echipeze cu lenjerie pufoas`, se doteaz` cu bice [i alte accesorii d`t`toare de crampe).

Am ajuns \ntr-un punct cheie al pledoariei noastre: cum se pot procura aceste minunate substan]e sau mai precis cum p`c`lim propriul creier s` le produc`, f`r` s` fie nevoie de bici? Simplu, la sal`, doamnelor [i domnilor. A]i auzit de „run-ner’s high?“ Cu sigran]` c` a]i experimentat [i dumneavoastr` aceast` senza]ie atunci când a]i trecut de pragul de oboseal` din timpul unui efort fizic. De la un punct \ncolo pe banda de alergare, mu[chii \ncep s` consume glicogenul, respira]ia devine sacadat`, maratonul nu mai e de mult o pl`cere ci o bucurie bizar`, rezultat` din sentimentul de dep`[ire a propri-ilor limite.

|n familia acestor ghidu[i neutrotransmi]`tori intr` epine-frina, serotonina [i dopamina. Sigur c` nu este totul clar \n rolul jucat de aceste chimicale, \ns` se [tie c` un dezechilibru \n metabolismul lor are efecte vizibile [i nu dintre cele pl`cute.

Serotonina este neurohormonul fericirii. Adic` \n absen]a lui suntem deprima]i, agita]i sau nu dormim. Precursorul chimic al serotoninei este triptofanul, un aminoacid prezent \n carnea de curcan. A[adar, nutri]ia joac` un rol colosal \n felul cum ne sim]im peste zi. |nlocui]i carnea de pui cu cea de curcan [i ve]i sim]i \mbun`t`]iri vizibile \n dispozi]ia dvs cotidian`. Papaya [i bananele sunt la loc de cinste \n cantitatea de serotonin` indus`. A[adar, cru]a]i curcanul pân` la s`rb`tori [i delecta- ]i-v` cu un meniu generos [i vegetal. Serotonina mai este res-ponsabil` [i de reglarea somnului, apetitului [i contrac- ]iilor musculare. Last, but not least, este alfa [i omega func]iilor noastre cognitive, a memoriei [i aten]iei. |nc` ceva: suntem an-imale complexe [i complicate – serotonina are efect [i la nivel de comportament. Nu [tim dac` i s-a administrat serotonin` injectabil` vreunui om, \ns` la animalele care au fost cobaii \n acest tip de experiment s-au comportat mai prosocial [i mai dominator decât cele l`sate \n pace cu nivelul de serotonin` dat de mama natur`.

Dopaminele sunt rudele de gradul unu ale celor despre care am vorbit. Au func]ii multiple [i complicate, cum ar fi cre[terea pulsului sau a presiunii sangvine. Au rol crucial \n modularea comportamentului [i \n via]a noastr` psihic`, de la memorie [i cogni]ie la motiva]ie [i comportament de r`spuns la pedeaps` [i recompens`. Inhib` hormonal prolactina (care joac` un rol determinat \n generarea lacta]iei la femei [i \n ata[amentul ce urmeaz` actului sexual la ambele sexe). Ne moduleaz` somnul, dispozi]ia de peste zi, aten]ia, memoria [i puterea de a \nv`]a.

A[adar, suntem ni[te complicate ma[inu]e (neuro)hormo-nale, avem comportamentul determinat la nivel chimic [i nu suntem atât de st`pâni pe felul nostru de a fi pe cât ne place s` credem. Liber arbitru? Mai bine o felie de piept de curcan. Sau o p`tr`]ic` de ciocolat`…


Ce sunt aceste molecule miraculoase cu nume atât de neologic? Ce rol au ele \n organism? Cu siguran]`, nu unul ignorabil.

Endorfinele, serotonina [i dopaminele activeaz` hormonii fericirii

Iuliana AlexaRedactor-[ef, Psychologies

A i observat de câte ori ai mers \n vacan]` c` italienii, francezii sau spaniolii obi[nuiesc s` se opreasc`, \n drum spre cas`, \ntr-un loc popular din cen-trul ora[ului pentru a-[i \ncheia ziua de lucru \n fa]a unui cocktail sau a unui frappe? De ce nu ai

face [i tu acela[i lucru \mpreun` cu to]i colegii tì? Mai ales c` \n Bucure[ti, de exemplu, s-au deschis câteva noi puncte de atrac]ie. Primul ar fi champagne bar-ul Mora, de pe strada Paris, unde cocktailurile cu [ampanie sunt irezistibile. Exist` \ns` [i bùturi f`r` alcool [i cafea, dar [i pr`jiturele sau alte gust`ri. Apoi, cafeneaua-restaurant Readers este un alt hot spot unde te po]i opri pentru un pahar cu prietenii. Aici, seara se cânt` la pian sau saxofon, dar po]i veni [i la prânz, meniul zilnic este de fiecare dat` o surpriz` pl`cut`.

Pentru zilele de weekend, \]i propun chiar o escapad` la mare. Da, la mare! Aerosolii te vor ajuta s` treci mai u[or peste afec]iunile de sezon sau peste sinuzita care te-a chinuit toat`

iarna. Hotelul Vega de la Mamaia este unul dinte cele mai fru-moase, iar sala de fitness pe care o are merit` [i ea o scurt` „vizit`“. Mizuumi este un boutique hotel foarte nou [i ale c`rei camere sunt decorate diferit, tocami pentru a-]i putea alege spa- ]iul care ]i se potrive[te. Oricare ar fi alegerea ta, seara \]i suge- rez o plimbare pe falez`. Dac` este lun` plin`, pune-]i o dorin]`!

Dac` prietenii \]i repro[eaz` c` nu mai ai timp pentru ei, \n- cearc` s` organizezi \ntr-o zi a s`pt`mânii, de exemplu joia, o sear` de film. |ntâlni]i-v` [i merge]i \mpreun` la cinema. Sau invit`-i pe to]i la tine acas`, preg`te[te rapid o salat` imens` cu cele mai proaspete fructe din pia]` [i bucura]i-v` \mpreun` de un film de art` sau râde]i cu poft` la o comedie de Woody Al-len. Tot pentru buna dispozi]ie, surprinde-]i prietenii cu o rezer-vare la un spectacol de stand up comedy, la cafeneaua Godot din centrul vechi al capitalei, unde se organizeaz` [i concerte.

Cel mai la \ndemân` remdiu antistres r`mâne \ns` o baie cald`. Dac` adaugi câteva uleiuri esen]iale \n apa de baie, po]i ob]ine un efect detoxifiant miraculos. Apa cald` dilat` vasele sanguine [i face ca organele s` lucreze la maximum. |n plus, apa \]i destinde organismul prin repaosul urechii interne, care este responsabil` de pozi]ia noastr` vertical`. Aburul, la rândul sù, desfund` sinusurile, iar apa cald` care nu dep`[e[te 38 de grade destinde mintea [i musculatura \n acela[i timp. Muzica \n surdin` [i lumân`rile parfumate vor contribui la relaxarea complet`.

|n acest anotimp, f` o vizit` la Gr`dina Botanic`. Natura s-a trezit la via]` [i merit` s` iei cu tine aparatul de fotografiat. Dac` nu te pricepi foarte bine s` imortalizezi peisajul, te po]i \nscrie, tot ca o relaxare, la ni[te cursuri de art` fotografic`. Cei mai renumi]i fotografi români au \nceput s` ]in` astfel de cursuri. De altfel, Cosmin Bumbu], unul dintre cei mai premia]i arti[ti, organizeaz` un work shop tocmai \n Cuba.


|nc` resim]i stresul [i oboseala acu-mulate \n timpul iernii? Este timpul s` te relaxezi! Dac` r`sf`]ul nu mai \nseamn` o baie \n lapte ca pe vremea Cleopatrei, exist` totu[i posibilit`]i moderne de a ne sim]i bine.

stil de via}~

Relaxare la maximum

ALBA

ARADHOMEOPATIE

HOMEOPATIEARGE{

BRA{OVHOMEOPATIE

CLUJ

HOMEOPATIECONSTAN}A

COVASNADÂMBOVI}AGALA}IGIURGIUHUNEDOARAIALOMI}A

IA{I

ILFOVMARAMURE{MEHEDIN}I

HOMEOPATIEPRAHOVA

SATU-MARE

SUCEAVA TIMI{

HOMEOPATIE

VÂLCEA

Bd. Transilvania nr. 16, Alba Iulia, tel. 0258.806.255Str. Lucian Blaga nr. 85, Sebe[, tel. 0258.730.844Str. {tefan Augustin Doina[ nr. 1, Arad, tel. 0357.431.919Bd. Revolu]iei nr. 23, Arad, tel. 0357.431.921Str. Grivi]ei bl. 16, Pite[ti, tel. 0348.439.725Calea Craiovei bl. B1 (Complex Boema), Pite[ti, tel. 0348.439.726Str. Nicolae B`lcescu nr. 91-95 (Centrul Comercial Kaufland), Pite[ti, tel. 0348.430.989Pia]a Sfatului nr. 7, Bra[ov, tel. 0368.456.089Str. Mure[enilor nr. 18 (Libr`ria {t. O. Iosif), Bra[ov, tel. 0268.475.109Str. Republicii nr. 18, Bra[ov, tel. 0368.456.087Str. Grivi]ei nr. 47, Bra[ov, tel. 0368.457.332Str. Nicolae B`lcescu nr. 65 (Complex Star), Bra[ov, tel. 0268.417.792Pia]a Mihai Viteazu nr. 22-23, Cluj-Napoca, tel. 0364.409.648Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 142 (Hipermarket CORA), Cluj-Napoca, tel. 0264.485.570Str. Islazului nr. 18 (cartier M`n`[tur), Cluj-Napoca, tel. 0364.417.385Str. Aurel Vlaicu, nr.3 ap. 294, cartier M`r`[ti, Cluj-Napoca, tel. 0752.343.445Bd. Tomis nr. 314, bl. LT5B, Constan]a, tel. 0341.458.785Str. Unirii nr. 70, Constan]a, tel. 0241.610.827Bd. Mangaliei nr. 195 A (Complex Real), Constan]a, tel. 0341.458.889Str. Grof Miko Imre nr. 6 (Centrul Comercial {uga[), Sfântu Gheorghe, tel. 0367.802.977Bd. Independen]ei nr.2, (Complex Comercial Munteni), Târgovi[te, tel. 0345.401.500Str. Saturn nr. 1-5 (Complex }iglina 1), Gala]i, tel. 0336.401.029Bd. Mihai Viteazu nr. 5, Giurgiu, tel. 0246.210.280Bd. Decebal (Complex Comercial Central), parter, corp D, Deva, tel. 0354.807.500Str. Matei Basarab nr. 53 (Magazinul Universal Ialomi]a), Slobozia, tel. 0343.401.245Complex Kaufland DN 2 A, Slobozia, tel. 0374.20.90.29Str. Bacinschi nr. 5, bl. CL1, Ia[i, tel. 0332.440.203Str. Nicolae Iorga nr. 43, Ia[i, tel. 0332.440.204Str. Alexandru cel Bun nr. 19, bl. B3, Ia[i, tel. 0332.447.500Str. Bucium nr. 36, (Complex Felicia - Carrefour), Ia[i, tel. 0332.440.247{os. Unirii nr. 2, (lâng` Mega Image), comuna Corbeanca, tel. 021.315.65.32Bd. Unirii nr. 8-10 (magazinul Maramure[ul), Baia-Mare, tel. 0262.250.197Str.Constructorilor, nr.1 (Complex Cora), Drobeta Turnu Severin, tel. 0252.330.040Bd. Republicii nr. 17-25, Ploie[ti, tel. 0344.802.285Bd. Republicii nr. 104, (lâng` Mega Image), Ploie[ti, tel. 0244.407.755Str. Unirii nr. 2, bl. MAN, Ploie[ti, tel. 0244.512.124Str. Corneliu Coposu nr. 6, Satu Mare, tel. 0361.419.997Pia]a Libert`]ii nr. 4, Satu Mare, tel. 0261.714.025Pia]a Eroii Revolu]iei nr. 4, Satu Mare, tel. 0361.411.537Str. {tefan cel Mare nr 37, Ardud, tel: 0261.771.465Str. M`r`[e[ti nr. 39A, bl. A12, Suceava, tel. 0230.511.510Bd. Gh. Laz`r nr. 30-32, Timi[oara, tel. 0356.459.346Str. Republicii nr. 53, Jimbolia, tel. 0256.362.502Str. 30 Decembrie nr. 2, Sânnicolau Mare, tel. 0256.372.369Str. Naturii nr. 2, Timi[oara, tel. 0356.172.255Str. Principal` nr. 249, Dude[tii Vechi, tel. 0256.374.248Str. Aeroportului nr. 86, (Complex Real 3), comuna Giroda, tel. 0256.219.194Str Zborului nr. 8 (Pia]a Dacia), Timi[oara, tel. 0356.459.541Str. Some[ului nr. 9, Lugoj, tel. 0256.329.977Calea {agului nr. 70, bl. 22A, sc. B, Timi[oara, tel. 0356.178.240Str. A[trilor nr. 20-26, Timi[oara, tel. 0356.459.343Calea Aradului nr. 56A (Complex REAL), Timi[oara, tel. 0256.226.875Str. Buzia[ului nr. 28, Timi[oara, tel. 0356.172.420DN 59, (Complex REAL 2), Comuna Giroc, tel. 0356.175.891Str. Independen]ei nr. 1-3, Timi[oara, tel. 0356.001.530Str. Regina Maria nr. 5, Râmnicu Vâlcea, tel. 0350.421.808

Help Net 41Help Net 62Help Net 24Help Net 68Help Net 31Help Net 33Help Net 103Help Net 29Help Net 30Help Net 67Help Net 82Help Net 83Help Net 57Help Net 93Help Net 99Help Net 115Help Net 22Help Net 80Help Net 92Help Net 72Help Net 108Help Net 44Help Net 54Help Net 66Help Net 61Help Net 63Help Net 78Help Net 79Help Net 90Help Net 95Help Net 112Help Net 69Help Net 110Help Net 17Help Net 37Help Net 59Help Net 60Help Net 64Help Net 94Help Net 114Help Net 91Help Net 1Help Net 21Help Net 23Help Net 36Help Net 39Help Net 40Help Net 55Help Net 65Help Net 75Help Net 86Help Net 88Help Net 98Help Net 100Help Net 105Help Net 28

Adresele Farmaciilor Help Net


Help Line 0800 833 003

www.helpnet.ro

Help Net 3Help Net 12Help Net 15Help Net 32Help Net 34Help Net 35Help Net 49Help Net 52Help Net 53Help Net 58Help Net 73Help Net 76Help Net 84Help Net 87Help Net 89Help Net 96Help Net 104Help Net 106Help Net 107Help Net 4Help Net 6Help Net 9Help Net 13Help Net 18Help Net 25Help Net 27Help Net 70Help Net 81Help Net 101Help Net 2Help Net 5Help Net 8Help Net 20Help Net 38Help Net 48Help Net 50Help Net 56Help Net 74Help Net 85Help Net 97Help Net 102Help Net 111Help Net 14Help Net 42Help Net 51Help Net 77Help Net 16Help Net 26Help Net 43Help Net 45Help Net 7Help Net 10Help Net 11Help Net 19Help Net 46Help Net 47Help Net 71Help Net 109

Bd. Dinicu Golescu nr. 29 (Gara de Nord), tel. 0314.050.445Calea Doroban]ilor nr. 89-91 ({tefan cel Mare), tel. 0314.050.456Bd. Ion Mihalache nr. 92 (Mega Image), tel. 0314.100.342{os. Nicolae Titulescu nr. 88 (Banu Manta), tel. 0314.050.477Str. Alexandru Constantinescu nr. 1 (Pia]a Domenii), tel. 0314.050.480Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 8 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.100.341Bd. Ion Mihalache nr. 117, (intersec]ia cu Turda), tel. 0314.328.099Str. Tache Ionescu nr. 1, tel. 0314.050.696Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 3-7 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.255.775{os. Nicolae Titulescu nr. 4-8 (America House Building), tel. 0314.050.668Str. Nicolae Caranfil nr. 52-56 (O.P. 52), tel. 021.232.12.88{os. Bucure[tii Noi nr. 70, tel. 021.667.03.55 Str. Gh. Stâlpeanu nr. 11 (Pia]a Domenii), tel. 0314.050.694Str. {tefan Burileanu nr. 14-16, bl. 13M-13N, tel. 0314.050.674Calea Doroban]ilor nr. 132, tel. 0314.050.685{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 42D (B`neasa Shopping City), tel. 0314.253.165Str. Clucerului nr. 2 (Pia]a 1 Mai), tel. 0314.258.026Str. Alma[ nr. 2-8 (Pia]a 16 Februarie), tel. 021.667.03.20{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 12, bl. XIII/3, tel. 0318.056.001{os. Mihai Bravu nr. 128 (Metrou Iancului), tel. 0314.050.446Str. Vatra Luminoas` nr. 28, bl. P7, tel. 021.250.01.29Bd. Chi[in`u nr. 16 (Socului), tel. 0314.050.453Calea Mo[ilor nr. 223 (Mihai Eminescu), tel. 0314.050.451{os. Iancului nr. 13, bl. 107, tel. 021.250.04.07Bd. Carol nr. 8 (Pia]a Rosetti), tel. 0314.050.649Str. D-na Ghica nr. 6, bl. 3, tel. 021.242.03.09Str. Teiul Doamnei nr. 10, bl. 10 (Sec]ia 7 Poli]ie), tel. 021.242.01.57Str. Bati[tei nr. 17, tel. 0314.050.692Str. Ing. George Constantinescu nr. 3 (Metrou Pipera), tel. 021.308.25.44Bd. Camil Ressu nr. 12 (Metrou Dristor I), tel. 0314.016.333Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 41 (O.P. 72 Titan), tel. 021.345.01.41Bd. Camil Ressu nr. 6, bl. 2 (Metrou Dristor), tel. 0314.258.025{os. Mihai Bravu nr. 292 (Mega Image), tel. 021.320.09.06Str. Baba Novac nr. 13A, bl. 2, tel. 021.324.05.78Str. Camil Ressu nr. 68 (Pia]a Matei Ambrozie), tel. 0314.050.591Str. Liviu Rebreanu nr. 14 (vizavi de Mega Image Titan), tel. 021.340.03.64Calea C`l`ra[ilor nr. 131, tel. 0314.252.100Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 37, tel. 021.345.10.03 Str. Constantin Brâncu[i nr. 23, tel. 0314.050.775Str. Râmnicu Vâlcea nr. 14, tel. 021.344.00.43Bd. Corneliu Coposu nr. 2 (Carrefour Unirii), tel. 021.313.20.25Str.Câmpia Libert`]ii, nr. 54, tel. 021.324.03.72Bd. Unirii nr. 27 (Metrou Unirii), tel. 0314.050.457Str. Constantin R`dulescu Motru nr. 4 (Pia]a Norilor), tel. 0314.050.535Bd. {incai nr. 1-1A, tel. 0314.050.617Bd. Constantin Brâncoveanu nr. 12, tel. 021.324.03.72Calea 13 Septembrie nr. 126, bl. P34 (Monitorul Oficial), tel. 021.410.06.05 Calea Rahovei nr. 305 (intersec]ia cu Petre Ispirescu), tel. 0314.050.472Str. Mihail Sebastian nr.133-135, bl. V29 (Prosper), tel. 021.410.30.02{os. Panduri nr. 71 (Carrefour Panduri), tel. 0314.050.755Bd. Iuliu Maniu nr. 17-19 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.74Bd. Iuliu Maniu nr. 78-92 (Pia]a Veteranilor), tel. 021.430.20.45Calea Crânga[i nr. 16 (Pia]a Crânga[i), tel. 0314.050.695Str. 1 Mai nr. 15, bl. C3 (vizavi de Restaurant Prim`vara), tel. 0314.050.780Str. Bra[ov nr. 21 (Pia]a Moghioro[), tel. 0314.050.681Bd. Iuliu Maniu nr. 140 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.47 Bd. Iuliu Maniu nr. 19 (Hipermarket Cora Lujerului), tel. 0314.100.331Bd. Uverturii nr. 83, bl. O15, tel. 021.430.03.13

BUCURE{TISECTOR 1

HOMEOPATIE

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 2

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 3

BUCURE{TI SECTOR 4

HOMEOPATIE BUCURE{TI SECTOR 5

BUCURE{TI SECTOR 6

Prof. Dr. Dan Enescu - Help Net 2011.pdfDan Puric Un artist total Retete vegane de la Ligia Pop...

Documents

Transcript of Prof. Dr. Dan Enescu - Help Net 2011.pdfDan Puric Un artist total Retete vegane de la Ligia Pop...