Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

42

description

RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL. Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău. SUMAR. 1. Conceptul istoric 2. Condi ţ ii istorico-culturale 3. Umanismul 4. Rena ş terea intelectual ă 5. Rena ş terea artistic ă. Conceptul istoric. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

Page 1: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 2: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 3: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

1. Conceptul istoric2. Condiţii istorico-culturale

3. Umanismul 4. Renaşterea intelectuală

5. Renaşterea artistică

Page 4: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 5: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Termenul de RENAŞTERE apare pe la 1550 în celebra colecţie de biografii

ale artiştilor italieni întocmită de Giorgio Vasari , “Vieţile celor mai

însemnaţi pictori, sculptori şi arhitecţi”. Pentru Vasari, cuvântul rinascita

însemna reînvierea, renaşterea artei inspirată din natură. În accepţia

modernă, cuvântul (şi conceptul istoric) apare la istoricul francez Jules

Michelet care, numindu-şi volumul VII din “Istoria Franţei” , “La Renaissance” (1885), a inaugurat curentul istoric ce consideră

Renaşterea o perioadă definită din istoria civilizaţiei europene. Pentru el,

Renaşterea însemna “descoperirea lumii, descoperirea omului”. Istoricul

elveţian Jakob Burckhardt este cel care, în celebra lucrare “Cultura Renaşterii în

Italia”, din 1860, vorbeşte despre Renaştere ca de o perioadă culturală,

definită prin două elemente esenţiale: umanismul şi eflorescenţa

artistică.

Page 6: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 7: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

1.Începând din secolul al XIV-lea şi până în secolul al XVI-lea – ca urmare

a schimbărilor economice, sociale şi politice – Italia şi mai apoi restul

Europei au cunoscut una dintre cele mai strălucite perioade din istoria

omenirii, perioadă de mari prefaceri culturale, numită Renaştere.

2.Invenţii precum cârma, caravela, busola, hărţile etc., au favorizat

perfecţionarea navigaţiei şi marile descoperiri geografice, care, la rândul

lor, au extins graniţele vechii lumi cunoscute şi au pus bazele comerţului mondial.

3. Au apărut mai multe bănci şi manufacturi de postav, mătase şi porţelan.

4. Hârtia , adusă în Europa de către arabi, şi tiparul, inventat de Johannes

Gutenberg, au contribuit la răspândirea cărţilor şi cunoştinţelor, la

dezvoltarea unei noi culturi.

Page 8: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

5.În aceste condiţii, burghezia , aflată în plină afirmare, propune un nou

tip de cultură, şi anume Renaşterea.

6.Aceasta are un pronunţat caracter urban şi se bazează pe modelul oferit

de antichitatea greco-romană.

7.Ea este expresia interesului noii categorii sociale pentru valorificarea , pe

deplin, a tuturor calităţilor omului. Omul, în plenitudinea sa, se impune

drept modelul de comparaţie cu Evul Mediu, atunci când acesta era supus

Bisericii şi avea un rol lipsit de semnificaţie.

8.Noua cultură se manifestă plenar în domeniul ştiinţei, literaturii, artelor

plastice. Ea face trecerea de la Evul Mediu la lumea modernă.

Page 9: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 10: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Ideologia Renaşterii poartă numele de umanism. Ea reprezintă o nouă

concepţie cu privire la om, la locul şi rolul său în societate. Principiul epocii

este că omul reprezintă “măsura tuturor lucrurilor”.Pentru învăţaţii acestei

epoci, omul este o fiinţă înzestrată cu raţiune, care trebuie să dovedească

responsabilitate, să fie liber, să îşi manifeste dorinţa de a cunoaşte lumea

înconjurătoare, să fie virtuos. El ocupă funcţii diferite – funcţionar, militar, întreprinzător şi locuieşte în cetate, ceea ce îi conferă

statutul de cetăţean. Gânditorii Renaşterii concep individul ca având o vastă

cultură, ceea ce poate să îl ajute într-o bună cunoaştere a lumii

înconjurătoare.

Ce este Umanismul ?

Page 11: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Ce îşi doreau umaniştii?1. Reînvierea gândirii greco-romane şi de la începuturile

creştinismului.Umaniştii dispreţuiau lumea medievală, pe care o găseau ignorantă

şi necioplită. Ei credeau că în cultura greco-romană găsesc izvorul

inteligenţei,ştiinţei şi frumuseţii. Umaniştii nu s-au ridicat împotriva

creştinismului, ci împotriva deformărilor suferite, în timp, de textul iniţial al Bibliei.

2. Formarea unui om care să aibă cunoştinţe enciclopedice. Umaniştii

doreau un om complet, care să fie savant, artist, scriitor, muzician, cavaler

etc. Ei manifestau o mare dorinţă de cunoaştere.

3. Asigurarea fericirii oamenilor. Umaniştii credeau că oamenii pot fi mai

buni. Acest lucru se putea realiza prin educaţie. În opoziţie cu idealul

feudal al nobleţei oferite de naştere, idealul social şi moral al Renaşterii era

exprimat prin virtute, care presupunea inteligenţă, spirit întreprinzător,

stăpânire de sine, bărbăţie.

Page 12: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Răspândirea umanismuluiIdeile umanismului s-au răspândit cu o rapiditate

uimitoare în Europa datorită:

1. Inventarea tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, de către Johannes

Gutenberg, a revoluţionat răspândirea informaţiei;

2. Modificări în conţinutul învăţământului. Multe instituţii de

învăţământ au adoptat o nouă metodă bazată pe studiul autorilor antici şi

răspândirea ideilor umanismului;

3. Apariţia scrierilor în limbile naţionale. Începând cu a doua jumătate a

secolului al XVI-lea , scrierile în limbile naţionale au început să câştige tot

mai mult teren în statele occidentale.

Page 13: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 14: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Sistemul de educaţie umanistÎn Evul Mediu, şcolile şi universităţile se aflau sub autoritatea Bisericii.

Erau dezbătute doar doctrinele admise de biserică. Limba de predare era

latina, iar metoda folosită , scolastica. O nouă concepţie despre şcoală s-a înfiripat,

în sec. al XV-lea, prin apariţia umanismului civic, a cărui menire era să

formeze atât buni cetăţeni, cât şi oameni întreprinzători, capabili să răspundă cerinţelor economiei capitaliste. Nevoia de spirit civic a contribuit la

redeşteptarea interesului pentru cultura antică, ale cărei opere puteau oferi

argumente şi metode. Mai buna cunoaştere a culturii antice, a limbilor latină,

greacă, ebraică a impulsionat naşterea umanismului critic şi erudit. Textele

traduse şi supuse unui examen critic au fost adunate în biblioteci, cea mai

cunoscută fiind Biblioteca Vaticana din Roma. Latiniştii, eleniştii, filosofii, scriitorii s-au constituit în cercuri literare numite academii, cea mai

cunoscută fiind Academia Platoniciană din Florenţa.

Page 15: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Biblioteca de la Vatican

Page 16: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Literatura 1. Italia - Dante Alighieri este creatorul limbii literare italiene şi

autorul poemului alegoric “Divina comedia”. Adevăratul întemeietor al

culturii renascentiste trebuie socotit Francesco Petrarca , atât pentru grija

cu care a colecţionat şi publicat manuscrisele antice, cât şi pentru propriile

sale creaţii: poeme de inspiraţie istorică, satire, sonete. Giovanni

Boccaccio a devenit prin “Decameronul” un adevărat inovator al nuvelei în epoca

Renaşterii.

2.Franţa – reprezentanţii cei mai de seamă au fost: Francois Rabelais,

autorul romanului alegoric “Gargantua şi Pantagruel”, în care critică societatea feudală; poetul Pierre Ronsard, şeful Pleiadei – o grupare

de scriitori umanişti; Joachim Du Bellay, care în “Apărarea şi ilustrarea

limbii franceze” susţine crearea unei noi poezii inspirate din Antichitate.

Page 17: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 18: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

3. Anglia - William Shakespeare este cel mai de seamă reprezentant al

Renaşterei. În piesele sale de teatru, “Hamlet”, “Richard al III-lea”, “Romeo

şi Julieta”, “Othello” etc., tratează ampla problematică a naturii umane.

4. Peninsula Iberică – ideile umaniste sunt reflectate în operele lui Miguel de

Cervantes , Lope de Vega (Spania) şi Luis de Camoes (Portugalia).

Page 19: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 20: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

ŞtiinţaŞtiinţa a cunoscut un progres semnificativ datorită acumulării de

informaţii noi, dar mai ales ca urmare a folosirii metodelor experimentale bazate

pe raţiune, observaţie, calcul şi experiment.

1. Astronomia - Nicolaus Copernicus a elaborat teoria heliocentrică, conform

căreia Soarele se află în centrul universului, iar Pământul se roteşte în jurul

lui. Galileo Galilei şi Giordano Bruno vor confirma şi dezvolta această teorie

prin experimente; ultimul a formulat ideea unui univers infinit cu mai multe

sisteme solare (va fi considerat eretic şi ars pe rug de către Inchiziţie).

2. Medicina - Studiul corpului uman a preocupat mulţi savanţi, realizându-se

mari progrese în domeniul medicinei. Paracelsus a criticat medicina tradiţională, Ambroise Pare, considerat părintele chirurgiei, a pus la

punct procedeul legării arterelor, iar Miguel Serveto a explicat circulaţia

sângelui între inimă şi plămâni.

Page 21: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Cristiano Banti , “Galileo în faţa Inchiziţiei Romane”

Page 22: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

3. Istoriografia - Niccolo Machiavelli , în lucrarea “Principele” , prezintă

modalităţile impunerii unei guvernări autoritare într-un stat, şi calităţile

necesare unui conducător pentru a se face ascultat şi respectat.

4. Critica societăţii - Erasmus din Rotterdam realizează o critică severă a

moravurilor din timpul său (“Lauda nebuniei”) şi dezvoltă un nou concept

cu privire la Europa, care are la bază pacea şi toleranţa. Astfel, se naşte

literatura utopică reprezentată de Thomas Morus (“Utopia”), Tommaso

Campanella (“Cetatea Soarelui”) şi Francis Bacon (“Noul Organon”), care

propun modele de societăţi ideale bazate pe egalitate şi libertate deplină.

5. Cel mai reprezentativ savant umanist este Leonardo da Vinci, care s-a remarcat prin multitudinea domeniilor abordate

(matematică, fizică, geologie, biologie, inginerie) şi prin legarea cercetărilor sale

de cerinţele tehnicii şi artei.

Page 23: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Proiect pentru o maşină de excavat

Proiect pentru o navă zburătoare

Anatomia umărului

Leonardo da Vinci

Page 24: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 25: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

O nouă concepţie despre artăRenaşterea a avut mai întâi înţelesul de curent artistic, deoarece

arta este domeniul în care s-a manifestat cu cea mai mare putere şi strălucire.

Destinaţia artei s-a schimbat. Tendinţa generală este aceea de emancipare a

artei de sub orice tutelă, inclusiv cea a Bisericii catolice, ceea ce nu semnifică un conflict cu aceasta ci,mai degrabă, o impunere a

personalităţii creatorilor. Artiştii renascentişti au manifestat un interes deosebit

pentru om, pentru ideile şi faptele sale. S-a spus că omul a revenit alături

de Dumnezeu, prin lucrările Renaşterii redobândindu-şi demnitatea.

Arta a pătruns în locuinţe, părăsind spaţiul exclusiv religios, devenind una

profană şi, deci, mai realistă. Viaţa cotidiană a pătruns chiar şi în scenele

biblice, prin decor şi costume. Renaşterea artistică s-a dezvoltat la sfârşitul

secolului al XIII-lea şi în secolul al XIV-lea. Ea a atins maturitatea în quattrocento (secolul al XV-lea).

Page 26: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Renaşterea italianăCele mai importante centre ale Renaşterii italiene au fost Florenţa,

Roma, Milano, Veneţia.

1.Arhitectura. În acest domeniu creează artişti de renume , precum: Giuliano

da Sangallo, Giotto, Donato Bramante, Filippo Brunelleschi. Inovaţiile privesc arcul rotunjit, adoptarea perspectivei, bolta semicilindrică. Sub

influenţa Antichităţii domină coloanele, cupolele, frontoanele, deopotrivă

simple, austere, dar şi impunătoare. Se poate identifica o arhitectură civilă şi

respectiv, una religioasă. Astfel, se construiesc pieţe publice, reşedinţe ale

burgheziei, palate, primării, biblioteci. Printre cele mai de seamă edificii

religioase se remarcă Domul din Florenţa şi Catedrala Sf.Petru din Roma. Se

introduce turnul (campanilla), care însoţeşte, de obicei, edificiul primăriei.

Page 27: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Catedrala Sf.Petru din Roma

Page 28: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

2. Sculptura . S-a desprins de arhitectură şi, asemenea sculpturii antice,

reprezintă omul, frumuseţea corpului uman. Genurile preferate: nudul,

bustul, statuia ecvestră, lucrate în bronz sau marmură, dar şi basorelieful.

Principalii sculptori renascentişti au fost: Michelangelo Buonarroti,

Donatello, Andreea Verocchio, Lorenzo Ghiberti.

Page 30: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Donatello, “Colleoni”

Page 31: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

3. Pictura. Este cea mai de seamă artă din perioada Renaşterii. Artiştii

introduc desenul anatomic, perspectiva liniară şi pluridimensională şi a

treia dimensiune, ceea ce conferă armonie şi proporţii desăvârşite. Temele

preferate au fost: portretul şi natura, lucrate în frescă sau ulei. Pictorii

italieni erau grupaţi în şcoli: şcoala romană: Rafael Sanzio, Michelangelo ;

şcoala veneţiană: Tiziano Vecelio, Tintoretto, Paolo Veronese; şcoala din

Milano: Leonardo da Vinci; şcoala florentină: Giotto, Botticelli.

Page 32: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Rafael Sanzio, Rafael Sanzio, “Madona Sixtin㔓Madona Sixtină”

Tiziano Vecelio, Tiziano Vecelio, “Bacchus şi Ariadna”“Bacchus şi Ariadna”

Page 33: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Leonardo da Vinci , “Cina cea de taină”

Page 34: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Botticelli, “ Botticelli, “ PrimPrimăăvara”vara”

Page 35: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Renaşterea în afara Italiei

Arta italiană va fi imitată în toată Europa. Franţa a fost cel mai mult

influenţată, mai ales în domeniul arhitecturii unde se remarcă Pierre Lescot

care a proiectat “curtea pătrată” de la Luvru. Chiar dacă castelele de pe

Valea Loirei păstrează numeroase elemente medievale, moda italiană

invadează decorul. În sculptură s-a remarcat Jean Goujon, iar în pictură

Jean Clouet, care preferă subiectele mitologice şi portretele. Influenţa

Renaşterii s-a resimţit şi în Ţările de Jos, având ca reprezentanţi pe Pieter

Bruegel cel Bătrân şi Jan Van Eyck. Aici apare o artă cultivată, caracterizată prin realism. Acelaşi realism se regăseşte în

Germania mai ales în gravurile lui Albrecht Durer şi în portretele lui Holbein cel Tânăr.

În Spania se remarcă opera de inspiraţie mistică a lui El Greco.

Page 36: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Pieter Bruegel ,Pieter Bruegel , “Dans ţărănesc”Dans ţărănesc”

Page 37: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 38: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

El Greco, “Alungarea El Greco, “Alungarea zarafilor din templu”zarafilor din templu”

Page 39: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Cultura română în perioada Renaşterii

Având un pronunţat caracter urban, în Ţările Române, Renaşterea s-a manifestat mai târziu şi cu mai mică intensitate. În Transilvania,

răspândirea umanismului a fost mai rapidă datorită existenţei unei vieţi

orăşeneşti mai dezvoltate, a unor legături mai strânse cu centre ale culturii

umaniste din Europa Centrala şi Occidentală, principalii reprezentanţi fiind: Nicolaus Olahus, Johannes Honterus şi Gaspar Heltai. În Moldova

şi Ţara Românească , umanismul s-a manifestat ca o mişcare culturală

specifică de-abia în secolulul al XVII-lea. Contactul cu ideile umaniste s-a

realizat prin plecarea fiilor de boieri la studii în Italia sau Polonia. Dintre

aceştia s-au ridicat cărturarii Grigore Ureche, Miron Costin ,stolnicul Constantin Cantacuzino , care, fără a se desprinde de gândirea

medievală , au pus în circulaţie ideea latinităţii şi continuităţii poporului român.

Page 40: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău
Page 41: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău

Bibliografie:

1. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti,2005

2. Drâmba,Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol.III, Editura Ştiinţifică,Bucureşti,1990

3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Renaştere până la Iluminism,

1492-1789,Editura Rao, Bucureşti,20034. Dumitrescu,N., Manea,M., Bojică, O.C., Istorie,

manual pentru clasa a IX-a, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 2006

5. www.wikipedia.org.

Page 42: Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv  Bacău