Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice

8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice

http://slidepdf.com/reader/full/productivitatea-florii-soarelui-in-functie-de-unele-elemente-tehnologice 1/53

CUPRINSUL

Introducere 11. Privire generală asupra tehnologiei de cultivare a florii soarelui 6

1.1. Locul în asolament a florii soarelui 6

1.2. Cerinţele şi reacţia florii soarelui la lucrarea de a!ă a solului "1.#. $uruienile în semănăturile de floarea soarelui şi comaterea lorintegrată 11

1.%. Locul şi rolul agriculturii ecologice în perioada de trecere la oagricultură durailă 1%

II. &chema e'perienţei şi metodele de cercetare 1"2.1. Caracteristica solului pe lotul e'perimental 1"2.2. Condiţiile meteorologice în anii de cercetare 1"2.# &chema e'perienţei 2%

2.%. (etodele de cercetare şi calcul 2)2.*. Caracteristica hiri!ilor de floarea soarelui în e'perienţe 2+III. ,e!ultatele e'perienţei #-#.1 radul de îmuruienare şi pragul de daună a uruienilor a culturii florii

soarelui #-#.2. ,e!ervele de apă şi gradul de asigurare cu umiditate la floarea soarelui #6#.#. Productivitatea florii soarelui şi calitatea producţiei în anii de

cercetare %1I/. 0ficienţa economică a tehnologiei de cultivare a florii soarelui %6/ Protecţia muncii %"

Conclu!ii *2$iliografie *%



INTRODUCERE

loarea soarelui este una din cele mai importante plante oleaginoase

cultivată în lume şi principala plantă oleaginoasă cultivată în ,. (oldova. leiul

de floarea3soarelui îi revine cca. 16 4 din producţia mondială de uleiuri vegetale

cu destinaţie alimentară.

iind o cultură cu un spectru larg de utili!are5 floarea soarelui re!olva nu

numai prolema aprovi!ionării cu ulei vegetal5 dar aduce o mare contriuţie la

sporirea producţiei de alumine5 produselor organice şi minerale.

Condiţiile pedoclimatrice a ,epulicii (oldova sunt destul de favoraile

pentru oţinerea recoltelor înalte ale acestei culturi.

upă înlocuirea în tehnologiile de cultivare a soiurilor cu hiri!i de o înaltă

productivitate5 producţia gloală a florii soarelui a crescut cu mai ine de * 78ha.

9n perioada anilor 1++6 : 1++" suprafeţele ocupate cu floarea soarelui au

atins limitele de 1"# mii ha5 cu o recoltă medie la hectar de 115% 78ha şi o

producţie totală de 2-" mii tone ceea ce e'primate în procente faţă de anul 1+*- ar

constitui respectiv +%#; 1%2; 1## 4.

9n scopul reducerii intensităţii proceselor de ero!iune5 sporirii fertilităţii

solului5 ameliorării stării ecologice5 suprafeţele de floarea soarelui în perspectivă se

cer a fi reduse.

9n programul de de!voltare a agriculturii treuie de prevă!ut ca suprafeţele

de floarea soarelui să se stailească la nivelul de )- mii hectare5 cu o producţie

medie de 1+ : 2- 78ha şi o producţie totală de 1#- : 1%- mii tone.

Lu<nd în consideraţie reali!ările pe plan mondial în ameliorarea rapiţei detoamnă5 cultura se cere a fi e'tinsă5 atriuind acestei specii de plante şi multiplele

avanta=e pe care le oferă su aspectul fitotehnic5 cu un loc important în producţia

de ulei alimentar în ,. (oldova.

&e cere ca această cultură să ocupe suprafeţele în limitele de 2- mii hectare

cu o producţie totală de #- : #* mii tone.

2



>oate aceste măsuri vor permite de a efectua o repre!entare mai uniformă a

florii soarelui după !one c<t şi după relief5 precum şi de a ameliora situaţia în

asolamente ?@. (oraru5 1+++A.

loarea soarelui este una din cele mai rentaile culturi agricole. Bţin<nd de

pe un hectar o producţie evaluată la %--- : 6--- lei5 profitul constituie 2--- :

%--- lei8ha şi este de 15* : 25- ori mai înalt faţă de profitul oţinut de pe un hectar

de gr<u de toamnă şi porum pentru oae.

n hectar de floarea soarelui5 cu o recoltă de 25* t8ha5 asigură oţinerea a

12-- g ulei5 "-- de şroturi ?#-- g de proteineA5 *-- g de co=i ?)- g dro=diiA5

1*-- g calatidii ?1--- g de f<n calitativA5 #- : %- g de miere de aline ş.a.

produse ?(. /ronschih ş.a.5 2--2A.

Potenţialul iologic a soiurilor şi hiri!ilor de floarea soarelui omologaţi şi

cultivaţi în ,. (oldova este destul de înalt5 dar cu părere de rău reali!area acestui

potenţial nu este la nivelul respectiv. (otive la momentul actual sunt multe şi

diferite5 dar din cele mai convingătoare ar fi unele aateri de la cerinţele

tehnologiilor de cultivare a florii soarelui printre care am putea evidenţia

nerespectarea locului în asolament şi revenirea culturii la locul vechi5 nerespectarea

sistemelor de fertili!are5 încălcări în ceea ce priveşte selectarea corectă a

ericidelor la reglarea gradului de îmuruienare5 aplicarea la timpul oportul şi

argumentat ştiinţific a preparatelor de comatere a olilor şi uruienilor5

respectarea cerinţelor tehnologice în ceea ce priveşte sistemele de lucrare a solului

avanta=oase nu numai din punct de vedere agronomic dar şi economic şi ecologic şi

altele.>otodată evaluările de ultimă oră a condiţiilor climaterice5 ne demonstrea!ă

şi nişte variaţii5 oscilări destul de pronunţate pe parcursul anilor în ceea ce priveşte

precipitaţiile atmosferice5 reparti!area acestora pe parcursul perioadei de vegetaţie

a anului.

Dcestea şi alte condiţii dictea!ă necesitatea de evitare a ca!urilor de

şalonare a tehnologiilor de cultivare5 de !onare a sistemelor de lucrare a solului5de selectare a pesticidelor pentru condiţii concrete at<t pedologice c<t şi climatice5

#



ce ar permite o sporire a eficienţei multor procedee tehnologice în tehnologia de

cultivare a florii soarelui.

>e!a de licenţă pre!entată5 îşi propune drept oiectiv evaluarea procedeelor

agrotehnice la cultivarea diferitor hiri!i de floarea soarelui în !ona de Eord a ,.

(oldova5 în dependenţă de condiţiile climaterice în anii de cercetare şi anumeF

evaluarea diferitor sisteme de lucrare de a!ă a solului la floarea soarelui c<t şi a

modului de întreţinere a acesteia pe parcursul perioadei de vegetaţie şi influenţa

acestora asupra productivităţii hiri!ilor de floarea soarelui.

Pentru soluţionarea acestui oiectiv ne3am propus pentru cercetare

următoarele direcţiiF

3 determinarea gradului de îmuruienare a solului în dinamică în

funcţie de modul de lucrare de a!ă a solului şi modului de

întreţinere a semănăturilor.

3 determinarea umidităţii solului şi a re!ervelor de apă accesiile

pentru plante în dinamică şi în funcţie de elementele tehnologice.

3 evaluarea productivităţii hiri!ilor de floarea soarelui în funcţie de

particularităţile procedeelor tehnologice.

3 determinarea eficienţei economice a diferitor sisteme de lucrare a

solului5 sistemele de întreţinere a semănăturilor la hiri!ii de

floarea3soarelui.

%



I. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE

A FLORII SOARELUI

1.1 Locul în asolament a florii soarelui

Conform cercetărilor efectuate în acest domeniu5 s3a constatat5 că planta

premărgătoare îşi manifestă influenţa prinF

3 re!erva de apă accesiilă în sol pentru plante în momentul

semănatului;

3 cantitatea de elemente nutritive în sol după recoltarea culturii

premărgătoare;

3 pre!enţa unor agenţi patogeni şi dăunători comuni;

3 pre!enţa unor re!iduuri cu rol nociv rămase în sol.

n rol deoseit cultura premărgătoare florii3soarelui o are în ceea ce priveşte

formarea re!ervelor de apă în sol spre momentul de semănat a culturii.

,e!ervele de apă accesiile pentru plante după diferite culturi premărgătoare

florii soarelui în stratul de sol de - : 1*- cm şi influenţa acestora asupra

productivităţii florii soarelui sunt pre!entate în taelul 1.

>aelul 1

Rezervele de apă în stratul de 0 – 150 cm după culturi premărgătoare

florii-soarelui

Planta premărgătoare ,e!erva de apă5 mmProducţia de floarea

soarelui5 4(a!ărer<uPorumloarea soarelui&fecla pentru !ahăr

#*6##"####-62+"

12*1--1-%)16%

$une plante premărgătoare pentru floarea soarelui sunt socotite cele care

elierea!ă c<mpul timpuriu5 d<nd posiilitatea prin lucrările solului să se

acumule!e şi să se păstre!e în sol o cantitate c<t mai mare de apă şi de sustanţe

nutritive ?I. a!ecas5 1+)"5 @. (oraru5 1++"A.

*



e oicei în ,. (oldova premărgătoarele reale ale florii soarelui sunt

cerealierele de toamnă5 în special gr<ul de toamnă precum şi plantele fura=ere5

porumul neericidat cu Dtra!ine.

Eu sunt recomandate ca plante premărgătoare culturile care consumă

cantităţi sporite de apă ?lucerna5 sparceta5 sorgul5 ş.a.A plantele para!itate de

lupoaie ?tutunulA5 culturile atacate de putregaiul al ?fasolea5 soia5 rapiţaA5 culturile

atacate de putregaiul cenuşiu ?cartoful5 fasolea5 lucernaA5 c<t şi sfecla pentru !ahăr

: un mare consumator de apă şi potasiu.

loarea soarelui nu treuie să urme!e şi după ea însăşi.

9n asolament floarea soarelui nu treuie să ocupe mai mult de 1) 4 ceea ce

va permite revenirea ei la locul vechi minimum după 6 ani.

Giri!ii cu re!istenţă genetică pot reveni pe aceiaşi solă după % : * ani5 însă

nu în condiţii de irigare.

,e!ultatele cercetărilor ştiinţifice în acest domeniu mărturisesc că producţia

florii soarelui scade o dată cu micşorarea intervalului de timp dintre semănatul

acestei culturi pe aceiaşi solă în asolament.

9n consecinţă sporirea gradului de saturare a asolamentului cu floarea

soarelui duce la micşorarea producţiei.

9n mediu pe perioada de ani 1+"6 : 1++1 producţia medie a florii soarelui

pentru o asolamentele cu un grad de saturare echivalent cu 1-; 2-; 1-- 4 a

constituit 25"-; 2526; 25-* t8ha corespun!ător ?,ecomandări...5 1++)A.

Cea mai înaltă producţie de floarea soarelui în asolamentul cu 1- sole se

oţine în ca!ul5 c<nd doar o solă va fi ocupată cu această cultură.upă floarea soarelui în asolament se recomandă a fi cultivat porumul la

silo! şi diferite orceaguri la masă verde.

6



1.2. Cerinele !i reacia florii soarelui la lucrarea de "ază a

solului

,eieşind din particularităţile morfologice ale florii soarelui5 ea necesită

soluri profunde5 af<nate5 cu o capacitate sporită de înmaga!inare a apei.La determinarea metodei de lucrare de a!ă a solului este necesar de aţine

cont de un şir de factori caF cultura premărgătoare5 gradul de îmuruienare5 gradul

de tasare a solului ş.a.

Dsigurarea celor mai une condiţii de nutriţie pentru plantele de cultură nu

este posiilă fără o e'ecutare corectă şi la timp a lucrării solului. Dceste lucrări

presupun o moili!are a statului de sol la diferite ad<ncimi5 în funcţie de cerinţele plantei cultivate5 cu scopul de a încorpora în sol materia organică5 precum şi a

îngrăşămintelor chimice administrate ?&taicu Ir. 5 1+6+; Pintilie C. şi cola.5 1+"-A.

Lucrările solului contriuie în mod hotăr<tor la comaterea uruienilor5

olilor5 dăunătorilor plantei cultivate atunci c<nd sunt e'ecutate ca momentul

oportun. at contriuţia cea mai importantă a lucrărilor solului este aceea prin

reali!area în sol a unui raport optim între poro!itatea capilară şi necapilară5 astfel

înc<t să se asigure un regim optim5 convenail plantelor de aer5 apă5 hrană şi

căldură ?Eeamţu >.5 1++6A.

Drătura cu plug cu cormane cu antitrupiţe şi fără antitrupiţe şi reparti!ea!ă

diferit seminţele de uruieni că!ute la suprafaţa solului.

>aelul 2

Repartizarea seminelor de "uruieni pe straturi

#după $. %a&arenco' 2000(

Dd<ncimea5 cm Eumărul de

seminţe p<nă laarătură5 4

&eminţele de uruieni după arătură5 4fără antitrupiţe cu antitrupiţe

-3* 6"5" 2-5* 25+*31- 165" 215% #5*1-31* %5+ 1+52 65%1*32- *5# 1)5% 225%

2-32* %52 215* 6%5"

)



acă solul se lucrea!ă cu ploscore! ?fără întoarcerea ra!deiA ma=oritatea

seminţelor de uruieni se încorporea!ă în stratul - : * cm5 circa 6* : )- 4. 9n

straturile mai ad<nci seminţele pătrund prin arături ?taelul 2A ?D. Haharenco5

1+++A.

&e ştie5 că seminţele de uruieni sunt mărunte şi germinea!ă numai cele din

stratul de la suprafaţă şi de aceea solele lucrate sistematic fără întoarcerea ra!dei

sunt mult mai îmuruienite5 dec<t cele arate cu plugul cu antitrupiţă.

La lucrarea solului fără întoarcerea ra!delor are loc o acumulare la

suprafaţă a resturilor vegetale5 la descompunerea cărora se elierea!ă în sol

sustanţe to'ice : marasmele5 care inhiă germinaţia seminţelor de uruieni5 dar

nu le scad vitalitatea5 şi primăvara c<nd în sol nu mai sunt marasmele5 seminţele

de uruieni formea!ă plantulele ?Pintilie C.5 1+"*A.

9n pre!ent avem două tendinţe de de!voltare a agriculturiiF minimali!area şi

iologi!area.

na din ele este economisitoare de energie.

(inimali!area scade consumul de comustiil la lucrarea solului5 dar duce

la îmuruienare a solului şi necesită consum sporit de ericide pentru comaterea

uruienilor şi a insecticidelor şi fungicidelor5 fiindcă în sol lucrat fără întoarcerea

ra!dei sunt mai mulţi dăunători şi patogeni dec<t în sol arat ?/ronschih (.5 1++"A.

Catedra de agrotehnică a D&( a studiat şi studia!ă lucrarea de a!ă a

solului5 în care se alternea!ă lucrarea cu plug şi ploscore!5 iar pentru re!olvarea

prolemei ecologice5 ericidele se aplică numai la culturile prăşitoare5 în loc de

prăşitul manual ?E. Eicolaev5 1++6; /. ridiuc5 1+"+; (. ,urac5 1++"; h.E./anicovici5 1++-A.

,e!ultatele cercetărilor şi practica din producere confirmă că pentru cultura

florii soarelui nu este at<t de important metoda5 ad<ncimea şi perioadicitatea

înfăptuirii lucrării de a!ă a solului. Cu mult mai important este a!a înfăptuirii la

timp şi calitative a lucrării de a!ă a solului5 indiferent de metoda şi ad<ncimea

folosită.

"



Drătura cu plug cu cormană poate fi e'clusă atunci c<nd c<mpurile sunt

relativ curate de uruieni5 îndeosei de uruieni perene cu dra=oni5 nu este

necesitatea de a încorpora îngrăşămintele organice5 iar proprietăţile fi!ice ale

solului sunt favoraile pentru plantele de cultură.

,efu!ul la lucrarea de a!ă a solului cu folosirea plugului cu cormană

porneşte de la reducerea cheltuielilor de energie5 muncă şi comustiil la fiecare

hectar de teren arail.

Dlegerea corectă a metodei de lucrare a solului la floarea soarelui c<t şi la

alte culturi de c<mp depinde de situaţia concretă din fiecare gospodărie agricolă şi

treuie să se ţină cont de istoria fiecărui c<mp în rotaţia culturilor acceptată5 nivelul

de fertilitate a solului ş.a.

Eu poate e'ista o metodă de lucrare a solului unică pentru toate

gospodăriile.

Conclu!ia generală la acest capitol ne sugerea!ă ideea5 că necăt<nd la faptul

că e'perienţe în acest domeniu s3au efectuat şi se efectuea!ă insistent5 materiale şi

recomandări sunt multe puse la dispo!iţia agricultorului5 se cere ca cercetările

referitoare lucrării solului să fie continuate5 lărgite şi efectuate într3o gamă largă şi

variată de condiţii pedologice şi climatice care şi vor servi drept a!ă la o elaorare

a unor sisteme de lucrare de a!ă a solului c<t mai avanta=oasă din punct de vedere

agrotehnic c<t şi ecologic şi economic.

,e!ultatele cercetărilor ştiinţifice pre!entate în te!a de licenţă ne va permite

să evaluăm reacţia florii soarelui la aplicarea diferitor sisteme de lucrare a solului5

în condiţii concrete din punct de vedere pedologic şi climatic c<t şi de unele particularităţi a cerinţelor iologice a hiri!ilor omologaţi de floarea soarelui în

!ona concretă.

+



1.). *uruienile în semănăturile de floarea-soarelui !i com"aterea

lor integrată

9muruienarea este o realitate permanentă; ea acţionea!ă în toate culturile5 în

toate condiţiile şi în toate !onele. Pentru comaterea uruienilor se cunosc maimulte metode5 dar particularităţile iologice ale uruienilor5 precum şi diversitatea

condiţiilor pedoclimatice locale5 îngreunea!ă foarte mult programul de comatere.

Dplicarea unei singure metode de comatere nu este economică. Comaterea

uruienilor poate fi dusă la un sf<rşit numai prin aplicarea mai multor metode

posiile de aplicat. Dceste metode treuie să fie integrate.

Comple'ul de măsuri care are scopul de a comate uruienile constituiemetoda integrată de comatere [email protected] E.5 1+"); $udoi h.5 ş.a.5 1++%A.

9n decursul istoriei agriculturii a!a comaterii uruienilor au constituit3o

metodele preventive şi agrotehnice. 9n ultimele decenii s3a e'tins folosirea

ericidelor5 dar metodele agrotehnice continuă să aiă rol primordial.

&emănată în epoca optimă5 floarea3soarelui răsare în + : 12 !ile5 interval în

care nu sunt necesare lucrări de îngri=ire5 dacă s3a pregătit corespun!ător patul

germinativ.

Lucrarea solului p<nă la apariţia plantulelor treuie efectuată cu multă

atenţie şi dacă se dovedeşte a fi necesară.

loarea soarelui ca regulă posedă o capacitate înaltă de concurenţă cu

uruienile.

@i totuşi în semănăturile cu un grad sporit de îmuruienare producţia de

seminţe semnificativ scade.

&căderi consideraile de recoltă provoacă pre!enţa uruienilor pereneF

pălămida5 susaiul5 volura ş.a. c<t şi cele anuale ca ştirul <5 amro!ia5 spanacul5

mohorul5 costreiul ş.a.

0'perienţele efectuate în domeniul comaterii uruienilor la floarea3soarelui

au demonstrat că mai periculoase sunt uruienile care se de!voltă în primele #-

!ile de vegetaţie după apariţia plantulelor de floarea3soarelui5 care şi poate fi

numită din punct de vedere agrotehnic5 ca perioadă heroactivă a florii soarelui. e

1-



aceia se cere ca semănăturile de floarea soarelui să fie menţinute în stare curată în

primele #- !ile ?E. Eicolaev ş.a5 2--1A.

9n ca! că nu s3a făcut ericidarea5 prăşitul este lucrarea de îngri=ire cea mai

importantă şi sunt necesare # : % prăşile mecanice între r<nduri şi 2 : # prăşile

manuale în r<nd.

Dplicarea ericidelor în comple' cu procedeele agrotehnice permit destul de

reuşit de a menţine semănăturile de floarea soarelui în stare curată în perioada

heroactivă a acesteia.

0valuarea tendinţei de aplicare a metodei chimice de comatere a

uruienilor în ultimul deceniu demonstrea!ă că ericidarea a culturilor agricole

este larg aplicată în ţările cu o economie de!voltată.

Pentru o folosire c<t mai iraţională a ericidării5 se cere de a poseda de

informaţie referitoare influenţei acestuia asupra uruienilor în agrofitoceno!e5

asupra plantei de cultură5 fertilităţii solului în condiţii concrete de cultivare a

plantelor agricole .

B importanţă ma=oră în aceste ca!uri o are determinarea aşa numitului prag

de daună a uruienilor. 0'cepţie fac uruienile perene care se cer a fi comătute

chiar la un număr redus a acestora la o unitate de suprafaţă.

Influenţa negativă a uruienilor este determinată într3o mare măsură şi de

aşa numita perioadă herocritică a plantei de cultură şi este socotită perioada c<nd

planta de cultură devine destul de sensiilă la concurenţa cu uruienile ?h.

ru!dev5 1+"*; /. Haharenco ş.a.5 1+"+A.

La D&(5 catedra de agrotehnică pe parcursul multor ani s3au făcutcercetări ştiinţifice în ceea ce priveşte determinarea tipului şi gradului de

îmuruienare a florii soarelui5 au fost studiate diferite do!e de ericide la plivitul

chimic al florii soarelui. 9n agrofitoceno!a florii soarelui au fost depistate 1+ specii

dominante de uruieni şi s3a stailit reacţia acestora la diferite do!e de ericide. 9n

calitate de uruiană cu o daună considerailă pentru floarea soarelui a fost

evidenţiat muştarul sălatic. ,e!ultatele cercetărilor au fost aplicate la întocmireatehnologiei de cultivare a florii soarelui în ,. (oldova ?Dsanleac Ia.5 1++); $ucur

11



h.5 1+"%; 1+"*; 1++6; Eicolaev Eionila5 1+"%; uced=i /.5 1++#; Gusein

(uhamed5 1+"6A.

9n pre!ent firmele producătoare propun o gamă largă de ericide cu o

eficacitate înaltă în lupta cu uruienile.

9n lista preparatelor chimice şi iologice de protecţie şi stimulare a creşterii

plantelor permise pentru utili!are în ,. (oldova sunt incluse un spectru larg de

ericide cu un spectru larg de comatere a diferitor specii de uruieni din

semănăturile de floarea soarelui caF treflanul ?2% 4 c.e.A în do!ă de #5- : %5- l8ha;

heritref ?2% 4 c.e.A în do!ă de #5- : %5- l8ha; >riflure' ?2% 4 c.e.A în do!ă de #5- :

%5- l8ha; Prohelan ?*- 4 p.u.A în do!ă de 25- : %5- g8ha; ual old ?+6 4 în do!ă

de 156 g8ha; rontier Bptima 3 în do!ă de 152 : 15% g8ha; urore &uper 3 în do!ă

de -5": 152 g8ha.

Pe solurile cu un conţinut mai sporit de humus norma de aplicare a

ericidului este cea mai înaltă din cele indicate5 iar pe solurile cu un conţinut de

humus mai mic de # 4 3 se va aplica norma minimă de consum. P<nă la aplicarea

ericidului suprafaţa solului treuie să fie ine nivelată. Pre!enţa olovanilor şi a

resturilor vegetale nu vor permite o reparti!are uniformă a preparatului

12



1.+. Locul !i rolul agriculturii ecologice în perioada de trecere la

o agricultură dura"ilă

Dgricultura ecologică este un sistem de creştere a culturilor şi animalelor

care are loc în a!a următoarelor principiiF3 limitarea utili!ării îngrăşămintelor chimico3sintetice;

3 practicarea pe linie largă a asolamentului;

3 utili!area îngrăşămintelor organice;

3 comaterea olilor şi dăunătorilor pe cale iologică.

0a este o formă durailă a agriculturii.

upă cel de al II3lea ,ă!oi (ondial5 îngrăşămintele chimice au invadatagricultura mondială. ,e!ultatele aplicării lor însă5 s3au dovedit a fi nefavoraile

demonstrată printr3o degradare a solului5 o calitate proastă a produselor alimentare5

influenţa negativă asupra sănătăţii oamenilor ş.a.

9ncep<nd cu anii 1+"-5 omenirea coinştienti!ea!ă pericolul îngrăşămintelor

chimice.

in aceste considerente5 ma=oritatea statelor din lume ?în total 12-A5 dinte

care statele cu o economie puternic de!voltată5 au început practicarea agriculturii

ecologice ?ranţa5 Dnglia5 ermania5 (area $ritanie5 Italia5 &D5 &uedia ş.a.A.

acă la începutul anilor 1+"-5 numărul gospodăriilor care practicau

agricultura ecologică constituia %- : *- unităţi5 atunci5 în pre!ent5 în unele din

aceste ţări sunt peste 1---- gospodării cu terenuri p<nă la *---- ha5 ceea ce

constituie * 4 din toate terenurile araile ale ţării.

9n aceste ţări5 piaţa de desfacere pentru produsele ecologice este de!voltată5

iar oamenii sunt conştienţi de faptul şi importanţa securităţii proceselor pentru ei

c<t şi pentru viitoarele generaţii.

Dceastă direcţie se de!voltare a agriculturii a fost preluată şi de multe ţări în

curs de de!voltate ?recia5 ngaria5 ,usia5 ,om<nia5 (oldova ş.a.A.

Eumărul de gospodării c<t şi de suprafeţe de terenuri în cadrul agriculturii

ecologice nu este at<t de mare în comparaţie cu ţările enumerate anterior5 însă

consecinţele agriculturii ecologice sunt destul de convingătoare pentru omenire.

1#



La moment doar fermierii cu condiţii de de!voltare individuală a gospodăriei

practică agricultură ecologică pe terenurile proprii.

Ceea ce priveşte legislaţia în această direcţie c<t şi managementul pieţelor de

desfacere a produselor ecologice sunt la stadiul primar de de!voltare.

eşi agricultura ecologică în condiţiile ,epulicii (oldova nu este at<t de

de!voltată5 ea începe de ai preocupa pe unii fermieri.

0'emple concrete ce demonstrea!ă implicarea lentă a agriculturii ecologice

în (oldova suntF satul Climăuţi5 sectorul onduşeni ?65* ha legumeA; satul ura3

$<cului5 sectorul Dnenii Eoi ?)5* ha legumeA; satul Creţoaia5 sectorul Dnenii Eoi

?1* ha livadă de coarneA; satul $ahmut5 sectorul ngheni ?c<ţiva ari cu plante

medicinale5 aromaticeA. Dcestea necesită a fi certificate în viitorul apropiat. rept

e'emplu de gospodărie certificată de organele e'terne de certificare serveşte

gospodăria fermierului din Iargara5 sectorul Leova ?livada de nuci5 #-- haA.

in eneficiile Dgriculturii 0cologice pot fi menţionate următoareleF

3 producerea produselor naturale5 enefice pentru sănătate şi sporirea

gradului de imunitate;

3 respectarea regulilor naturale de creştere a plantelor şi animalelor;

3 o contriuţie considerailă la menţinerea faunei solului;

3 se pune în acţiune procesul de auto3regenerare a suprafeţelor nutritive

din sol;

3 se pune în acţiune mecanismul de auto3protecţie a culturilor;

3 se reduce gradul de poluare a apelor;

3 are loc o valorificare ma'imă a energiei naturale;3 are loc o folosire a solului fără discriminarea acestuia;

3 este posiil oţinerea unui echiliru durail al naturii.

Eoţiunea de agricultură durailă este a!ată pe definiţia generală a

de!voltării duraile.

e!voltarea durailă a agriculturii pre!intăF

1%



3 un sistem de agricultură viail din punct de vedere economic

?profitailA5 a!at pe respectarea legilor agronomice5 iologice şi

ecologice5 acceptarea de societate;

3 un proces continuu de tran!iţie de la agricultura convenţională5 a!ată

pe folosirea intensă a sustanţelor chimice5 la o agricultură ce prevede

o utili!are raţională a resurselor naturale;

3 un sistem ce permite preînt<mpinarea sau diminuarea a unor

consecinţe negative ca seceta5 ero!iunea solului5 poluarea mediului5

infectarea cu oli5 dăunători5 uruieni cu o menţinere a nivelului de

producţie al culturilor5 de fertilitate a solului;

3 un sistem ce va asigura oţinerea profitului la creşterea producţiei

agricole5 fără pre=udiciere a mediului şi sănătăţii oamenilor;

3 un sistem ce va asigura necesităţile în produse alimentare a

generalităţilor viitoare.

Pentru o de!voltarea durailă a gospodăriei agricole se cere în primul r<ndF

3 de a organi!a folosirea terenului agricol conform particularităţilor de

landşaft5 cu o amplasare diferenţiat a asolamentului şi culturilor;

3 de a contriui la e'tinderea asolamentului cu un raport optim dintre

culturile de semănat compact şi a celor prăşitoare. Ierurile perene

leguminoase treuie să fie o componentă oligatorie a unui asolament

raţional;

3 îminarea ramurii culturilor de c<mp cu ramura !ootehnică;

3 aplicarea pe linie largă a îngrăşămintelor organice provenite de ladiferite surse posiile ?resturile vegetale5 composturilor5

îngrăşămintelor ver!i ş.a.A;

3 aplicarea îngrăşămintelor chimice şi îndeosei a pesticidelor să fie

practicată în do!e moderate şi doar numai ca supliment la celelalte

măsuri.

&ituaţia s3a schimat rusc odată cu ma=orarea preţurilor la resurseleenergetice şi derivatele acestora ?îngrăşămintele minerale5 pesticideleA.

1*



tili!area lor devine din punct de vedere economic tot mai prolematică.

Chiar şi gospodăriile mari5 cu un înalt potenţial economic5 nu dispun de

posiilităţi de a procura aceste surse.

Cu regret5 la moment5 nu sunt luate în consideraţia consecinţele negative

asupra mediului şi sănătăţii oamenilor la determinarea eficienţei economice5 la

creşterea fiecărei culturi în mod separat5 sau a asolamentului în ansamlu.

acă la r<nd cu cheltuielile directe5 se va ţine cont şi de cheltuielile necesare

pentru lichidarea tuturor consecinţelor negative asupra mediului5 costul produselor

agricole ar fi cu mult mai înalt.

Dstfel5 intensificarea agriculturii în a!a folosirii e'tensive a resurselor

naturale şi energetice nerenovaile nu au asigurat o de!voltare durailă a

agriculturii ?$udoi h. 1++6; Dgricultura ecologicăJ5 2--2; Ce este agricultura

durailăJ5 2--2A.

16



II. SCHEMA EXPERIENŢEI ŞI METODELE DE CERCETARE

2.1. Caracteristica solului pe lotul e,perimental

&olul pe lotul e'perimental pre!intă un cerno!iom tipic cu o grosime mediaa stratului arail de +- cm5 cu o compo!iţie mecanică luto3argiloasă. Conţinutul

humusului în stratul arail constituie %52 : %5* 45 iar re!ervele de humus în stratul

de un metru al solului atinge nivelul de #-- : %-- tone.

&olul este ine asigurat cu elemente a!ice5 cu o reacţie neutră5 cu

proprietăţi fi!ice şi hidrice în limitele optimale.

C<mpul e'perimental se caracteri!ea!ă cu un relief cu pantă spre &ud.

9nvelişul de sol este pre!entat cu un cerno!iom oişnuit pe o a!ă argilo3

nisipoasă grea.

Conţinutul total de a!ot corespunde cerno!iomurilor oişnuite5 cu forme

uşor moile ale a!otului şi un conţinut mediu de potasiu şi fosfor.

Conţinutul de caronaţi este scă!ut5 mărindu3se p<nă la ad<ncimea de 1%- :

1*- cm.

Comple'ul asortiv al solului este saturat cu a!e de calciu şi magne!iu.

Compo!iţia agregativă hidrostailă este redusă. Conţinutul agregatelor

hidrostaile varia!ă de la 1 p<nă la + 45 iar în profun!ime : ## : %) 4.

2.2. Condiiile meteorologice în anii de cercetare

Informaţia referitoare condiţiilor meteorologice în anii de cercetare a fost

oţinută la staţia meteorologică din $ălţi şi sunt e'puse în lucrare în taelul # şi

graficele 1 şi 2.

Conform datelor meteorologice oţinute5 în general putem constata că anii

de cercetare at<t după suma de precipitaţii5 c<t şi după temperaturile medii anuale

nu s3au dovedit esenţial în comparaţie cu datele medii multianuale5 dar constatăm o

variaţie şi reparti!are neuniformă a acestora pe parcursul perioadelor de vegetaţie a

culturilor agricole ceea ce a şi condiţionat factorii principali de vegetaţie.

1)



9n anul agricol 1+++ : 2--- ?ta. #. graficele 1 şi 2A suma anuală a

precipitaţiilor a constituit %%%5* mm ?%%* mm media multianualăA. Dnul în general

îl putem socoti ca an nesecetos5 însă anali!<nd reparti!area precipitaţiilor pe

diferite perioade ale anului agricol5 constatăm o reparti!are a acestora destul de

neuniformă.

&uma de precipitaţii în perioada de toamnă şi iarnă a depăşit indicii mediilor

multianuale respectiv cu "5 1 mm şi ##5# mm5 ceea ce a permis de a oţine re!erve

suficiente de apă accesiilă pentru plante.

Perioadele de primăvară şi vară se caracteri!ea!ă cu condiţii comparativ

secetoase5 deoarece suma de precipitaţii a acestor perioade au fost mai mică în

comparaţie cu media multianuală. 9n perioada de primăvară suma precipitaţiilor a

constituit doar )*52 mm faţă de 1-2 mm a mediei multianuale. oarte secetoasă a

fost luna mai ?+5- mmA. 9n perioada de vară au că!ut 1*#5+ mm precipitaţii5 cu 1*5

1 mm mai puţin faţă de media multianuală. oarte secetoasă a fost luna iunie ?2+5#

mmA şi destul de ploioasă a fost luna iulie ?"656 mmA.

Dnali!<nd temperatura anului agricol 1+++:2---5 considerăm că anul în

general a fost călduros cu o media anuală de K 1-5) -C ?K+5- -C media

multianualăA5 depăşind media multianuală cu 15) -C. Dnul poate fi socotit ca un an

cu o iarnă l<ndă şi primăvară caldă.

>oamna şi vara după temperatura aerului n3a depăşit să esenţial datele medii

multianuale.

9n anul agricol 2--- : 2--1 ?ta. #5 graficele 1 şi 2A5 suma precipitaţiilor

anuale mai sporită faţă de media multianuală5 constituind %"*5* mm ?%%*5- mmmedia multianualăA şi a depăşit3o cu %-5* mm. Dnul agricol deasemenea poate fi

caracteri!at ca un an cu reparti!are neuniformă a precipitaţiilor.

acă în perioada de toamnă au că!ut 11* mm precipitaţii ?1-# mm media

multianualăA5 atunci în perioada de iarnă au că!ut doar 6#5- mm ?)15- mm media

multianualăA.

1"



9n ansamlu perioada de primăvară a fost asigurată ine cu umiditate : 11*5*

mm precipitaţii faţă de 1-2 mm a mediai multianuale5 dar cu un deficit sporit de

umiditate în luna mai : 265) mm faţă de %+5- mm a mediei multianuale.

Dcelaşi lucru îl oservăm şi la anali!a precipitaţiilor în perioada de vară.

&uma precipitaţiilor de vară au depăşit esenţial media multianuală5 constituind

1+#5+ mm ?16+ mm media multianualăA. oarte ploioasă a fost luna iunie ?12-51

mm precipitaţiiA în destul de secetoasă luna august ?1)51 mm precipitaţiiA.

>emperatura medie a aerului în anul agricol 2--- : 2--1 a constituit 1152 -C

faţă de +5- -C a mediei multianuale depăşind media multianuală cu K 252 -C.

>emperaturile medii ale toamnei5 iernii5 primăverii şi verii s3au menţinut

apro'imativ la limitele medii multianuale.

Conclu!ia generalăF anii de cercetare după suma precipitaţiilor şi a

temperaturii aerului pot fi socotiţi ca favorail din punct de vedere agronomic5 dar

cu o reparti!are destul de neuniformă a precipitaţiilor pe diferite perioade ale

anului agricol5 cu luni e'trem de secetoase şi e'trem de ploioase.

1+



>aelul #

atele meteorologice în anii de cercetare.

taia meteo o. *ăli

Lunile

Precipitaţii atmosferice5 mm >emperatura aerului5 -C

(ediamulti3anuală

1+++32---

2---32--1

(ediamulti3anuală

1+++32---

2---32--1

&eptemrie #6 )5+ )*51 1*5% 1)5" 1%5*Bctomrie #% %*52 #5+ +5% 1-5+ 1-5)

Eoiemrie ## *"5- #%5- %52 256 65%Toamnă 10 111!1 11 "!# 10!$ 10!%ecemrie 2) *#52 125* 3156 15+ 25*Ianuarie 22 1+5+ 2+5* 3%5* 3#5) -51

eruarie 22 #152 215- 3#5- 15# -51Ia&nă #1 10$! ' (!0 0!% 0!"(artie 22 215+ %)5% 25- %56 *5+Dprilie #1 115# %15% +5) 1#5" 115)(ai %+ +5- 265) 165- 1656 1*56P&)mă*a&ă 10+ #%!+ 11%!% "!+ 11!# 11!1Iunie 62 2+5# 12-51 1+5% 1+5* 1)5"Iulie *" "656 *65" 2152 2152 2#5"Dugust %+ #"5- 1)51 2-5# 215+ 225"Va&ă 1'" 1%!" 1"!" +0! +0!" +1!%

S,ma an,a-ă $$% $$$!% $%!% "!0 10!# 11!+/ aă 23m32)am,-4)an,a-ă

( (0!% 5$0!% ( 51!# 5+!+

2-



/raficul 1. Da43-3 m343o 63 an,- 1"""(+000 76&38)6)4a))9

75,1

3,9

34

12,5

29,5

21

47,4 48,7

26,7

120,1

56,8

17,1

7,9

45,2

5853,2

19,9

31,2

21,9

44,5

9

29,3

86,6

383634 33 27

22 22 22

31

49

6258

49

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

130

IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII

Media multianială: 445 mm

Anul 1999 - 2000: 444,5 mm

Anul 2000 - 2001: 485,5 mm

16 6

19,4

21,220,3

17,819,5

21,2 21,9

17,8

23,822,8

20

25

30

21

I I I II III I/ / /I /II /III



2.). c&ema e,perienei

Cercetările au fost efectuate în c<mpul 2 a asolamentului de c<mp a secţiei

de cercetare a culturilor fura=ere a D& &elecţiaJ din o. $ălţi5 Hona de Eord a ,.

(oldova5 în anii agricoli 1+++ : 2--- şi 2--- : 2--1.&chema e'perienţei este pre!entată în taelul %. drept oiect de cercetare a

servit cultura florii soarelui. &3a studiat hiri!ii de floarea soareluiF (PC3"*-6 şi

Luceafărul. 0poca de semănat : decada a III a lunii aprilie. Cultura premărgătoare

: or!ul de primăvară.

/ariantele e'perienţeiF

1. Dratul : 2-322 cm : hiridul (PC "*-6

2. Dratul : 2-322 cm : hiridul Luceafărul

#. Df<narea : "312 cm : hiridul (PC "*-6

%. Df<narea : "312 cm : hiridul Luceafărul

>oate aceste patru variante au fost studiate pe două agrofonduriF fără

administrarea ericidelor şi cu adunarea ericidelor pe toată suprafaţa.

9n e'perienţe s3a folosit ericidul preemergent treflan în do!a de #5- g8ha

s.a. cu încorporarea imediată a acestuia.

0'perienţa a fost amplasată în trei repetiţii5 numărul de parcele : %"5

suprafaţa unei parcele : 126 m2.

La ansamlu tehnologia de cultivare a florii soarelui este caracteristică celei

pentru Hona de nord a ,. (oldova.

upă recoltarea premărgătorului or! de primăvară5 sistemele de lucrare de

a!ă a solului au fost specifice variantei de lucrare a solului după cerealierele

păioase. upă de!miriştire5 pe un agrofond s3a efectuat aratul cu plug cu antitrupiţă

la 2- : 22 cm5 iar pe al doilea agrofond af<narea solului fără răsturnarea ra!dei la

ad<ncimea de " : 12 cm.

P<nă toamna t<r!iu c<mpul a fost menţinut în stare curată de uruieni şi

af<nat. Cultivaţiile s3au efectuat concomitent cu grăpările cu grape cu dinţi

reglaili pe măsura apariţiei aundente a uruienilor.

22



upă precipitaţii5 odată cu formarea crustei s3a efectuat grăpările cu grapele

cu dinţi reglaili.

Primăvara5 odată cu stailirea solului la nivelul de maturitate fi!ică sa

efectuat grăparea cu scopul de a nivela solul şi de a distruge capilarile în scopul

reducerii pierderii de apă prin evaporarea şi comatere a uruienilor în fa!a de

filament.

P<nă la semănat s3a mai efectuat o lucrare a solului cu cultivatorul

concomitent cu grăparea5 iar cu o !i p<nă la semănat s3a efectuat cultivarea solului

la ad<ncimea de încorporare a seminţelor în scopul formării patului germinativ.

9n perioada de vegetaţie a florii soarelui a fost aplicat sistemul de întreţinere

a semănăturilor care a inclus la toate variantele e'perienţei următoarele procedee

agrotehniceF două af<nări a spaţiului dintre r<nduri p<nă la împreunarea acestora la

ad<ncimea de 6 : " cm.

D doua af<nare între r<nduri a fost însoţită de procedeul de muşuroire a

plantelor.

,ecoltarea s3a efectuat conform cerinţelor agrotehnice la maturi!area a mai

mult de )* 4 din calatidii.

2#



2%

A&a4,- -a +0 : ++ 8m

H);&)2,- MPC %0'

A&a4,- -a +0 : ++ 8m

H);&)2,- L,83aă&,-

A<na&3a -a : 1+ 8m

H);&)2,- MPC %0'

A<na&3a -a : 1+ 8m

H);&)2,- L,83aă&,-

A&a4,- -a +0 : ++ 8m

H);&)2,- MPC %0'

A&a4,- -a +0 : ++ 8m

H);&)2,- L,83aă&,-

A<na&3a -a : 1+ 8m

H);&)2,- MPC %0'

A<na&3a -a : 1+ 8m

H);&)2,- L,83aă&,-

A&a4,- -a +0 : ++ 8m

H);&)2,- MPC %0'

A&a4,- -a +0 : ++ 8m

H);&)2,- L,83aă&,-

A<na&3a -a : 1+ 8m

H);&)2,- MPC %0'

A<na&3a -a : 1+ 8m

H);&)2,- L,83aă&,-

S8=3ma

3>63&)3n

13)

P&3mă&?

ă4o&:o

&@,-236

&)mă*a&ă

>aelul%

1

1

#

%

1

1

#

%

1

1

#

%

I

repetiţi

e

II

repetiţie

III

repetiţi e

C

u

e r i c i d e

ără

eric

ide

C u

e r i c i d e

C u

e r i c i d e

ără

eric

ide

ără

eric

ide



2.+. etodele de cercetare !i calcul

Paralel cu efectuarea oservărilor fenologice pe întreaga perioadă de

vegetaţie a florii soarelui pe toate variantele e'perienţei s3au efectuat următoarele

anali!eF3 determinarea gradului de îmuruienare a solului la floarea soarelui în

funcţie de sistemul de lucrare a solului şi fondul de ericidare.

Dnali!ele s3au efectuate în dinamică p<nă la semănat şi în perioada de

vegetaţie înainte de efectuarea af<nărilor între r<nduri prin metoda

numerică cu a=utorul ramelor dreptunghiulare cu un raport de 1 F #.

&uprafaţa de evidenţă : -52* m2 ?$.D. ospehov5 I.P. /asilev5 D.(.

>uliov5 1+))A.

0videnţa gradului de îmuruienare s3a efectuat în % repetiţii.

3 pe parcursul perioadei de vegetaţie în anii de cercetare s3au efectuat

anali!a la determinarea umidităţii solului şi re!ervelor de apă

accesiile pentru plante în ori!onturile de sol de; -32-; -31--; -316-

cm.

Proele de sol au fost supuse uscării în etuve la temperatura de 1-* -C timp

de 6 : " ore p<nă la masa stailă a mostrelor.

9n a!a umidităţii solului s3a efectuat calculele re!ervelortotale de apă5

inaccesiile şi accesiile după următoarele formuleF

aA 51--4 ×=

Su

AU undeF

4 3 umiditatea solului5 4 masa solului uscat;D : masa apei evaporate5 g;

&u : masa solului uscat5 g.

A 1--4 ×××= h DaU RTA 5 undeF

,>D : re!erva totală de apă5 m#8ha;

a : densitatea aparentă a solului5 g8cm#;

h : ori!ontul se sol5 m;

4 3 umiditatea solului5 4.

2*



cA 1--×××= h DaCo RIA ! undeF

,ID : re!erva inaccesiilă de apă5 m#8ha;

Co : coeficientul de ofilire ?CG ' 15*A;


h : ori!ontul se sol5 m;

dA 1--A4? ×××−= h DaCoU RAA ! undeF

,DD : re!erva accesiilă de apă5 m#8ha;


4 3 umiditatea solului5 4;

Co : coeficientul de ofilire ?CG ' 15*A;

h : ori!ontul se sol5 m.

?$.D. ospehov ş.a.5 1+))A.

,ecoltarea şi evidenţa de recoltă s3a efectuat de pe toată suprafaţa parcelei

cu determinarea concomitentă a umidităţii în a!a căreia s3a făcut recalcularea

producţiei de floarea soarelui la umiditatea standardă de " 4 după formulaF

Wst

Wr R Rst

−

−×=

1--

A1--?5 undeF

,st : producţia la umiditatea standardă5 78ha;

, : producţia la momentul recoltării5 78ha;

Mr : umiditatea în timpul recoltării5 4;

Mst : umiditatea standardă5 4.

atele de recoltă oţinute în trei repetiţii au fost supuse prelucrărilor

statistice după metoda lui$.D. ospehov ?1+)#A.

0ficienţa economică a fost efectuată în a!a normativelor pre!ente la

moment cu aplicarea formelor corespun!ătoare.

9n a!a datelor de recoltă şi coeficienţilor respectivi ?>omme5 1+*"A au fost

calculate recolta de E ?unităţi nutritiveA5 P ?proteină digestiilăA5 C ?unităţi

convenţionale proteino3nutritiveA.

26



2.5. Caracteristica &i"rizilor de floarea soarelui în e,periene

L,83aă&,-. Giridul a fost creat la I&& pentru Culturi de C<mp [email protected]

&elecţiaJ prin metoda autopoleni!ării. 9nălţimea plantelor 1%2 : 16% cm.

Calatidiul are o po!iţie su un unghi de %* : *-

-

. Perioada de vegetaţie ahiridului atinge limita de +" !ile.

Giridul se caracteri!ea!ă cu o re!istenţă genetică la atacul de făinare5 şi o

re!istenţă comparativ scă!ută la atacul de lupoaie.

9n anii de cercetare la sectoarele de &tat din onduşeni şi ,<şcani

productivitatea medie a hiridului a constituit "*5" 78ha5 ceea ce depăşeşte hiridul

Bdescii 122 cu #* 78ha. Conţinutul de grăsimi constituie : %"5+ 4.

Producţia de ulei la 1 ha : este de 16) g.

Giridul este omologat pentru !ona de Eord a ,. (oldova ?,egistrul pentru

omologarea soiurilor5 1++6A.

H);&)2,- MPC(%0'. D fost creat la Institutul de Cercetări pentru Culturile

de C<mp [email protected] &elecţiaJ. ?$ălţiA. Giridul : simplu5 adică la oţinerea seminţelor

hiride participă două linii parentale. Perioada de vegetaţie a plantei : 1-* : 1-"

!ile5 cu o maturi!are cu 2 : # !ile mai t<r!ie dec<t &anred 2*%.

9nălţimea plantelor 16- : 1)- cm. iametrul calatidiului 22 : 2* cm. (asa

1--- achene : 6) : )* g. Conţinutul de grăsimi : *- : *% 45 iar a celui de co=i :

2- : 22 4. Dsigură o producţie de #56 : %56 t8ha la o densitate a plantelor de *- :

** mii8ha. Posedă de o re!istenţă la fomopsis5 putregaiul al şi cenuşiu al tulpinii şi

calatidiului.

9n ,. (oldova este omologat din anul 1++- pentru toate !onele

pedoclimaterice ?9ndrumar loarea soareluiJ5 2--2A.

2)



III. REULTATELE EXPERIENŢEI

).1. /radul de îm"uruienare !i pragul de daună a "uruienilor la

cultura floarea-soarelui.

Literatura de specialitatea şi e'perienţele c<t şi activitatea la producere5 nedemonstrea!ă că la un grad sporit de îmuruienare dauna cau!ată de uruieni

referitor la productivitatea culturii poate atinge limitele de #- : 6- 4. La o

îmuruienare foarte puternică sunt depistate ca!uri care duc la o compromitere

completă a recoltei.

Ca regulă floarea soarelui din punct de vedere a gradului de înăuşire a

uruienilor este plasată pe locul doi5 după cerealierele de toamnă şi lucernă.atorită aparatului foliar puternic de!voltat această cultură5 în deosei după

împreunarea r<ndurilor destul de reuşit poate copleşi uruienile şi chiar a le

comate. rept perioadă herocritică a florii soarelui poate fi socotite primele #- :

%- !ile după formarea plantulelor.

B contriuţie înaltă asupra nivelului de îmuruienare o poate avea şi

sistemul de lucrare a solului5 particularităţile acestora. in punct de vedere

agronomic o comatere reuşită o menţionăm la efectuarea arăturii ca procedeu de

a!ă a lucrării solului.

Lucrările superficiale fără întoarcerea ra!delor5 duc la păstrarea în

ori!onturile superioare a unui număr sporit de seminţe5 fructe şi a organelor

vegetative de înmulţire a uruienilor.

9n scopul determinării tipului5 gradului de îmuruienare c<t şi pragul de

daună a uruienilor la floarea soarelui5 în anii de cercetare sau efectuat evidenţele

corespun!ătoare conform cerinţelor în dinamică. ,e!ultatele oţinute sunt

pre!entate în taelele #.1.1 3 #.1.# .

,e!ultatele anali!elor pre!entate în ta. #.1.15 ne3au permis să constatăm că

pe parcursul anilor de cercetare la floarea3soarelui au fost înt<lnite 12 specii de

uruieni a + familii otanice.

in grupele iologice a uruienilor au predominat uruienile anuale de

primăvară5 pe locul II uruienile perene cu dra=oni şi mai rar înt<lnite uruienile

2"



ienale şi cele heterotrofe. eci tipul de îmuruienare la floarea3soarelui în

e'perienţele noastre poate fi caracteri!at ca mi'tF anuale de primăvară K

multianuale cu dra=oni K ienale K heterotrofe.

Cele trei evidenţe a uruienilor după numărul acestora pre!entate în ta.

#.1.2 ne permit să constatăm5 următoareleF

La I evidenţă numărul de uruieni la m2 nu diferă între sistemul de lucrare a

solului5 fondurile de ericide c<t şi hiri!ii studiaţi. Eumărul uruienilor la m2 a

constituit 1- : 1% unităţi5 cea ce ne permit să constatăm pre!enţa unui grad foarte

sla de îmuruienare.

Drătura la 2- : 22 cm a contriuit la menţinerea pragului de daună la nivelul

celui critic5 şi la pragul economic de dăunare la variantele cu af<narea solului la " :

12 cm.

La evidenţa a II în anul 2--- numărul de uruieni a variat în limitele 1" : 26

uruieni la m2 cu diferenţa neesenţială şi o tendinţă de sporire a acestora la

variantele cu af<nare " : 12 cm. >otuşi conform gradaţiei corespun!ătoare

necăt<nd la diferenţa de număr de uruieni5 gradul de îmuruienare în e'perienţa

este socotit ca foarte sla.

/ariantele fără ericidare la amele sisteme de lucrare a solului menţin

pragul de dăunare la acest moment la nivelul celui economic iar ericidările la

nivelul celui critic.

La a III evidenţă a uruienilor5 numărul de uruieni la m 2 scade neesenţal dar

cu un număr mai sporit la variantele fără ericidare şi la variantele cu lucrarea

solului prin af<nare a acestuia.radul de îmuruienare an ansamlu se menţine la nivelul sla5 cu un prag

economic de daună la variantele neericidate şi cu prag critic la variantele

ericidate.

2+



#-



,e!ultatele oţinute la acest capitol în condiţiile climaterice ale anului 2--1

sunt pre!entate în taelul #.1.#.

Prima evidenţă a uruienilor a permis constatarea următoarelor momenteF

numărul de uruieni la 1 m25 la sistemele de lucrare a solului răm<ne la

acelaşi nivel în funcţie de ericidare a semănăturilor.

9n comparaţie cu anul 2--1 numărul de uruieni la 1 m25 este mai redus5 iar

gradul de îmuruienare la toate variantele e'perienţei se încadrea!ă la nivelul :

foarte sla5 iar pragul de daună la nivelul : critic.

La a II3a evicenţă a uruienilor în ceea ce priveşte numărul acestora la m 2

constatăm o diferenţă esenţială între fondurile celor fără şi cu ericide şi o

diferenţă neesenţală între numărul acestora în funcţie de lucrarea solului.

radul de îmuruienare la II evidenţă se clasea!ă la nivelul celui sla la

variantele fără ericidare şi la nivelul foarte sla la variantele ericidate5 iar pragul

de daună respectiv la nivelul celui economic şi critic.

La a III evidenţă numărul de uruieni la 1 m2 este mai scă!ut faţă de a 2

evidenţă şi a variat în limitele de 1% : 2" uruieni la m2 la variantele ericidate.

Eumărul de uruieni la 1 m2 diferă şi în dependenţă de lucrarea solului5 fiind

mai sporit la variantele cu aplicarea lucrărilor superficiale ?af<nare " : 12 cmA.

Conclu!ia generalăF

La semănăturile florii3soarelui au fost depistate 12 specii de uruieni5 iar

timpul de îmuruienare este socotit ca mi't. B influenţă mai esenţială asupra

gradului de îmuruienare o depistăm în ca!ul aplicării ericidelor.

9ntre sistemele de lucrare a solului studiate depistăm diferenţa neesenţialăîntre numărul de uruieni la m25 dar cu o predominare a acestora la variantele cu

lucrare superficială.

9n anii de cercetare la toate evidenţele efectuate gradul de îmuruienare a

fost menţinut la nivelul : foarte sla5 iar pragul de daună în funcţie de variante în

intervaleleF critic şi economic.

#1



#2



).2. Rezervele de apă !i gradul de asigurare cu umiditate la

floarea-soarelui

nul din elementele de a!ă a fertilităţii solului este socotită şi conţinutul

de apă în sol. Nin<nd cont de faptul că în condiţiile ,. (oldova5 apa ca factor devegetaţie foarte frecvent trece la categoria celui limitativ5 contriuind esenţial

asupra potenţialului productiv al plantelor. 9n acest scop ne3am propus drept

oiectiv şi efectuarea de anali!e a umidităţii solului5 în a!a căreia a fost apreciate

re!ervele accesiile de apă în ori!onturileF -32- cm; - : 1-- cm; - : 16- cm; c<t şi

a gradului de asigurare de umiditate. 0videnţele s3au efectuat la începutul şi

sf<rşitul perioadei de vegetaţia a florii soarelui.,e!ultatele oţinute sunt pre!entate în ta. #.2.1. şi figurile # : %.

,e!ultatele primei evidenţe a re!ervei de apă şi gradul de asigurare cu

umiditate a florii3soarelui în anul 2---5 ne permit să constatăm următoareleF

re!ervele de apă accesiile la variantele cu aplicarea arăturii au constituit

#*5" mm în ori!onturile - 3 2- cm 16+5- mm în ori!ontul - : 1-- cm; 2)#5# mm în

ori!ontul - : 16- cm.

9n conformitate cu valorile de apreciere a gradului de asigurare5 suficient

constatăm un grad de asigurare cu apă a ori!ontului - : 2- cm şi o asigurare ună

cu apă a ori!onturilor - : 1-- şi - : 16- cm.

La varianta cu lucrarea solului prin af<narea solului la " : 12 cm re!ervele

de apă accesiile cu constituitF #*5) mm : - : 2- cm; 1)-5- mm : - : 1-- cm;

2"-5" mm : - : 16- cm;

respectiv cu un grad de asigurare cu umiditate la nivelul suficient ?- : 2-

cmA5 un ?- : 1-- cmA5 un ?- : 16- cmA. La această evidenţă diferenţe esenţiale a

re!ervelor de apă şi a gradului de asigurare cu umiditate între variantele cu

aplicarea arăturii şi lucrării superficiale nu putem evidenţia.

##



#%



Arătura (20 - 22 cm)

35,8

169

273

0

50

100

150

200

250

300

0-20 cn 0-100 cm 0-160 cm

Afinarea (8 - 12 cm)

37,3

170

280,8

0

50

100

150

200

250

300

0-20 cn 0-100 cm 0-160 cm

igura ). Rezervele de apă la floarea soarelui' 2000' evidenă

#*



Arătură (20 - 22 cm)

14,9

83,5

145

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0-20 cn 0-100 cm 0-160 cm

Afinare (8 - 12 cm)

8,6

83,2

147

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0-20 cn 0-100 cm 0-160 cm

igura +. Rezervele de apă la floarea soarelui' 2000' evidenă

#6



La a II evidenţă a re!ervelor de apă şi a gradului de asigurare cu umiditate a

florii3soarelui5 care s3a efectuat în luna iulie5 ne3a permis să constatăm o reducere

esenţială a re!ervelor de apă5 în ori!onturile studiate.

,e!ervele de apă la varianta cu aplicarea arăturii au constituit F 1%5+ mm : -

: 2- cm; "#5* mm : - : 1-- cm; 1%*5- mm : - : 16- cm;

acă gradul de asigurare cu umiditate a ori!ontului - : 2- cm este socotit ca

insuficient5 atunci - : 1-- şi - : 16- cm5 cu un grad suficient cu umiditate.

La varianta cu lucrarea solului prin af<nare ?" : 12 cmA5 re!ervele de apă

accesiilă au atins limitele "56 mm : - : 2- cm apreciat cu insuficienţă de

umiditate; "#52 mm în ori!ontul - : 1-- cm apreciat cu un grad suficient de

asigurare; 1%)5- mm în ori!ontul - : 16- cm5 cu un grad suficient de umiditate

?ta. #.2.15 fig. # şi %A.

Conclu!ia generalăF

La I evidenţă efectuată la * mai re!ervele de apă în cele # ori!onturi al

solului au fost socotite ca suficiente ?ori!ontul - : 2- cmA şi une ?ori!onturile - :

1-- cm şi - : 16- cmA.

9n perioada intensivă de creştere şi de!voltare a florii3soarelui5 în a!a

evidenţei a doua efectuată în luna iulie5 constatăm un grad insuficient de asigurare

cu umiditate a ori!ontului - : 2- cm5 şi suficient a ori!onturilor - : 1-- cm şi - :

16- cm.

9ntre variantele cu diferite sisteme de lucrare a solului diferenţe esenţiale în

re!ervele de apă şi gradul de asigurarea cu umiditate la amele evidenţe nu le

depistăm.

#)



).). 3roductivitatea florii soarelui !i calitatea produciei în anii

de cercetare

radul de fertilitate a solului c<t şi eficienţa tehnologiei de cultivare poate fi

apreciată reieşind din nivelul de productivitate a culturii şi calităţii acesteia.9n taelele #.#.1 şi #.#.2 şi figura * pre!entăm productivitatea florii soarelui

în anii de cercetare în funcţie de tehnologia aplicată.

Productivitatea hiridului de floarea soarelui Luceafărul ?ta. #.#.1A a fost

mai înaltă în condiţiile climaterice ale anului 2---. 9n ansamlu pe e'perienţe în

limita variantelor studiate productivitatea florii soarelui a variat în limitele : 2%5- :

#%5# 78ha.B productivitate mai înaltă ne3a asigurat variantele ericidate : #-56 : #%5#

78ha5 iar la variantele neericidate : 2%5- : 2)5% 78ha.

,eferitor sistemelor de lucrare a solului putem constata că o productivitate

mai înaltă ne asigură variantele cu aplicarea arăturii 2- : 22 cmF 2)5% 78ha ?fără

ericidareA5 #%5# 78ha ?cu ericidareA.

/arianta cu aplicarea af<narile a lucrărea solului la " : 12 cm5 a asigurat

respectivF 2%5- 78ha ?fără ericidareA5 #-56 78ha ?cu ericidareA.

9n condiţiile anului 2--1 productivitatea hiridului Luceafărul a fost mai

mică5 variind în limitele 1*5) : 1"52 78ha cu diferenţă neesenţială at<t între

fondurile fără ericide şi ericidare c<t şi între cele 2 sisteme de lucrare a solului.

upă datele medii de 2 ani de productivitate a hiridului Luceafărul5

constatăm o productivitate mai înaltă la variantele ericidate ?2%5% : 2*5% 78haA şi

cu un nivel de productivitate de 1+5+ : 225- 78ha la variantele fără ericide.

&istemul de lucrare a solului cu aplicarea arăturii a permis de a spori

productivitatea florii3soarelui ?225- : 2*5% 78haA5 iar sistemul de lucrare a solului

prin af<nare5 a asigurat un nivel mai scă!ut de productivitate ?1+5+ : 2%5% 78haA.

Productivitatea florii3soarelui la hiridul (PC3"*-6 în anii de cercetare este

pre!entat în ta. #.#.2 şi figura *. 9n condiţiile anului 2--- productivitatea

hiridului a variat în limitele 2"5- : #%5# 78ha.

#"



>aelul #.#.1

3roductivitatea florii-soarelui

I epocă de semănat5 Premărgător : or!ul de primăvarăLuceafărul

/ariantele e'perienţei Producţia de seminţe5 78ha(edia pe 2 ani

Dgrofond Lucrarea solului 2--- 2--1

ără ericideDrătura5 2-322 cm 2)5% 165* 225-Df<nare5 " : 12 cm #%5- 1*5) 1+5+

0ricidareDrătura5 2-322 cm #%5# 165% 2*5%Df<nare5 " : 12 cm #-56 1"52 2%5%

L-* 78ha 15)- 25%-

>aelul #.#.2

3roductivitatea florii-soarelui

I epocă de semănat5 Premărgător : or!ul de primăvarăGiridul (PC3"*-6

/ariantele e'perienţei Producţia de seminţe5 78ha(edia pe 2 ani

Dgrofond Lucrarea solului 2--- 2--1

ără ericide

Drătura5 2-322 cm #-5- 1#52 2156

Df<nare5 " : 12 cm 2"5- 1#5# 2-5)

0ricidareDrătura5 2-322 cm #%5# 1*5+ 2*51Df<nare5 " : 12 cm #-56 1*5" 2#52

L-* 78ha 15)- 25%-

#+



22

19,9

24,4

21,6

20,7

23,2

25,4

25,1

18

23

28

Arătura 20-22! A"#nare 8-12! Arătura 20-22! A"#nare 8-12!

q/ha

$ucea"ărulM%&-8506

'ără er(icide )r(icidat

igura 5. 3roductivitatea florii soarelui în anii de cercetare#după datele medii pe 2 ani(

%-



B productivitate mai scă!ută o depistăm la varianta fără aplicarea ericidelor

?2"5- : #-5- 78haA5 pe c<nd la variantele cu aplicarea ericidelor productivitatea

florii3soarelui a fost mai sporită ?#-56 : #%5# 78haA. 9n limita variantelor cu sisteme

de lucrare a solului diferite5 o productivitate mai înaltă ne asigură arătura ?2- : 22

cmA 3 la nivelul ?#-5- : #%5# 78haA5 iar lucrarea prin af<nare la " : 12 cm : la

nivelul de 2"5- : #-56 78ha.

9n condiţiile anului 2--15 productivitatea hiridului Luceafărul a fost cu

mult mai inferioară celei din anul 2---5 constituind doar 1#52 : 1#5# 78ha la

variantele fără ericide şi 1*5" : 1*5+ 78ha la variantele cu aplicarea ericidelor.

9ntre variantele cu sisteme de lucrare a solului diferenţe esenţiale n3au fostdepistate.

upă datele medii a productivităţii pe 2 ani a hiridului (PC3"*-6 :

constatăm o productivitate mai înaltă a florii3soarelui la variantele ericidate ?2#52

: 2*51 78haA5 şi o productivitate mai scă!ută la variantele fără ericidare ?2-5) :

2156 78haA.

intre sistemele de lucrare a solului cercetate o productivitate mai sporită oasigură cel cu aplicarea arăturii ?2156 : 2*51 78haA5 la sistemele de lucrare a solului

cu aplicarea af<nării acestuia la " : 12 cm5 productivitatea florii3soarelui a fost mai

scă!ută ?2-5) : 2252 78haA.

9n condiţii de laorator5 seminţele de floarea soarelui a celor doi hiri!i

cultivaţi pe fonduri cu3 şi fără aplicarea ericidelor5 c<t şi pe fondul de arătură şi

af<nare a solului5 au fost supuse anali!elor de laorator pentru determinareaconţinutului de ulei vegetal.

,e!ultatele oţinute sunt pre!entate în ta. #.#.#.

%1



>aelul #.#.#.

Coninutul de ulei vegetal la floarea-soarelui' 4

/ariantele e'perienţeiLuceafărul (PC3"*-6

2--- 2--1(edia pe

2 ani2--- 2--1

(edia pe

2 aniDgrofondLucrareasolului

ărăericide

Drătura52-322 cm

%)52 %)521 %)521 %)5)) %+5%" %"56-

Df<nare5" : 12 cm

%)5-) %+5-2 %"5%* %)56- %)5#" %)5%+

0ricidare

Drătura52-322 cm

%)5#* %)5++ %)56) %651) %"52% %)5-*

Df<nare5" : 12 cm

%)5+% %"5"2 %"5#" %"5+- %"5%2 %"561

La hiridul Luceafărul după datele medii de 2 ani constatăm5 că conţinutul

de ulei a constituit %)521 : %"5%* 4. 0ricidarea florii soarelui n3a influenţat acest

indicator menţin<ndu3se la nivelul variantelor fără ericide. 9n limita variantelor cu

sistemele de lucrare a solului depistăm o tendinţă de sporire a conţinutului de ulei

vegetal.

Procentul de ulei a hiridului (PC3"*-65 după datele medii de 2 ani5 ne

permite să constatăm că aceasta se păstrea!ă la nivelul hiridului Luceafărului.

iferenţe esenţiale dintre fondul ericidat şi celui fără ericide5 nu depistăm.

%2



IV. EFICIENŢA ECONOMICĂ A TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A

FLORII SOARELUI

na din direcţiile de cercetare în e'perienţele noastre a fost orientată la

determinarea şi evoluarea eficienţei economice a tehnologiilor de cultivare a florii

soarelui în scopul evidenţierii celor mai reuşite variante a e'perienţelor evoluate

din punct de vedere a indicilor economici de a!ă.

Pentru calculele corespun!ătoare s3au folosit următoarele formule.

&inecostul producţie ?lei87A e'primat prin raportul cheltuirilor la nivelul de

producţie a florii soarelui

qlei

qroductieniveluldep

leichieltielitul Sine 85

A?

A?cos =

/enitul net5 e'primat prin diferenţa dintre costul producţiei şi cheltuielilor

de producţie.

/enitul net O costul producţiei ?leiA : cheltuielile de producţie ?leiA5 lei

Eivelul de rentailitate5 e'primat prin raportul dinte venitul net ?leiA şi

celuielile de producţie ?leiA.

541--A?A?ln ×=

leilecheltuieli

leiet venitu

teentabilita Nivelulder

,e!ultatele calculelor eficienţei economice oţinute sunt pre!entate în

taelul %.1.. Costul producţiei oţinute ?preţul de reali!are : 25* leiA a variat în

e'perienţele noastre în limitele de %+)* : 6#*- lei8ha5 iar cheltuielile de producţie

au variat în funcţie de particularităţile tehnologiei aplicate în limitele de 21)" :

2%)% lei8ha.

Preţul de cost a producţie a variat deasemenea în funcţie de tehnologia de

cultivare aplicată.

La toate variantele cu sistemele de lucrare a solului diferite5 pe fondul

neericidat şi la amii hiri!i studiaţi a foet mai sporit constituind 1-* : 1-) lei87

la hiridul (PC3"*-6 şi 1-6 : 1-+ lei87 la hiridul Luceafărul. La variantele

enumerate anterior dar pe fonduri ericidate au asigurat un preţ de cost la nivelul

de ++ : 1-- lei87 ?(PC3"*-6A şi +6 : +) lei87 ?LuceafărulA.

%#



/enitul net mai sporit îl depistăm la variantele cu efectuare a arăturiiF #-"2

: #")6 lei5 cu valori mai sporiteF la variantele ericidate. /enitul net la variantele

cu af<narea solului sunt mai inferioare : 2)+) : #)%6 lei5 cu valori mai sporite la

variantele ericidate.

Eivelul de rentailitate în e'perienţele noastre a constituit 12" : 1*+ 4.

La amii hiri!i cel mai înalt nivel de rentailitate este asigurat de varianta

cu lucrarea solului prin arătură şi af<nare cu aplicarea ericidelor. La hiridul

(PC3"*-6 aceste valori se modifică la nivelul de 1%" : 1*% 45 iar la hiridul

Luceafărul 1*6 : 1*+ 4.

La variantele cu lucrarea solului prin arătură şi af<nare5 dar fără aplicarea

ericidelor nivelul de rentailitate este mai inferior5 constituind 12" : 1#) 4.

eci în tehnologia de cultivare a florii soarelui cu aplicarea arăturii c<t a

lucrării solului prin af<nare5 asigură indicator economici mai sporiţi pe fonduri de

aplicare a ericidelor.

%%



V. PROTECŢIA MUNCII

9n D& &elecţia din o. $ălţi se folosesc măsuri pentru îmunătăţirea condiţiile

de muncă5 se respectă legislaţiile în vigoare referitoare la protecţia muncii. urata

!ilei de muncă se respectă5 fiind de ) ore. $rigada de tractoare este speciali!ată5

mecani!ată de oicei lucrea!ă într3un schim5 în afară de perioada recoltei c<nd se

organi!ea!ă 2 schimuri.

B mare atenţie este acordată lucrărilor cu sustanţe chimice to'ice. 9n acest

ca!5 lucrătorilor implicaţi la aceste lucrări li se dă îmrăcăminte specială5 dar se

înt<mplă ca!uri c<nd lucrătorii nu se folosesc de ea în lipsa specialistului

răspun!ător la efectuarea lucrării.

Eumărul accidentelor de muncă şi a persoanelor traumate nu este mare.

Pentru organi!area lucrului se folosesc de regulamentul prevă!ut &>D&

12-.--%3)+.

upă caracterul instructa=elor se deoseescF

• instructa= introductiv este petrecut de inginerul de protecţia muncii5

sau de o persoană ce îndeplineşte funcţiile lui;

• instructa= primar pe locul de lucru5 se petrece cu persoanele care au

primit instructa=ul introductiv5 se fac cunoştinţă cu specifitatea

lucrului şi tehnica securităţii. B petrece conducătorul concret la

lucrarea dată.

• Instructa= repetat5 se face după 6 luni de cel primar5 pentru a ridica

nivelul de cunoştinţă în domeniul tehnicii securităţii;

• Instructa= concret : se petrece înainte de începerea procesului de

lucru la locuri de muncă cu pericol sporit5 cu scopul de a controla

cum a fost însuşită tehnica securităţii.

,e!ultatele controlului sunt introduse în registru.

%*



InB4&,8),n) 23 6&o438)3 a m,n8)) -a B4&o6)4,- 8, 3&;)8)23

Eormele generale de securitate. Lucrările de protecţie a plantelor efectuate

cu a=utorul pesticidelor se efectuea!ă su controlul agronomului de protecţie5 sau a

conducătorului de sudivi!iuni care au diploma respectivă.

Persoanele ce treuie să efectue!e lucrările cu pesticide sunt admise la lucru

numai în ca!ul c<nd le permite controlul medical şi au trecut curs de instructa= pe

tehnica securităţii.

No&m3-3 B38,&)4ă)) na)n43a n836,4,-,) -,8&,-,)

(aşinile înainte de începerea lucrului treuie completate5 reparate5 reglate şi

controlate dacă sunt gata pentru lucru.

La reglare se foloseşte apa şi nu praf neutru.

Pe maşini se instalea!ă re!ervoare de apă cu volum de * l pentru spălat

maşinile.

>oate re!ultatele anali!ei pregătirii maşinii de lucru se introduc în paşaportul

maşinii date.

Lucrătorii se iscălesc în =urnalul special cum că au instructa=ul protecţiei

muncii.

No&m3-3 B38,&)4ă)) n 4)m6,- -,8&,-,)

9n timpul lucrării maşinii se inter!ice

• deschiderea capacelor re!ervoarelor5 a organelor de lucru a maşinii5

curăţirea organelor de lucru a maşinii;

• se inter!ice de lucrat cu maşini fără manometru;

• se inter!ice alimentarea re!ervoarelor c<nd lucrea!ă motorul

tractorului;

• alimentarea treuie efectuată la oprirea completă a motorului şi a

organelor de lucru a maşinii.

%6



No&m3-3 B38,&)4ă)) n 8a@ 23 a88)23n4

9n ca!ul c<nd în procesul lucrării stropitoarea se strică5 este nevoie de oprit

complet tractorul şi stropitoarea. e reparat stropitoarea în haine de protecţie

individuală. 9n ca!ul c<nd este necesar de reparat în rigadă5 stropitoarea se curăţă

de ericide şi se transportă în rigadă unde se repară.

No&m3-3 B38,&)4ă)) -a B<&)4,- -,8&,-,)

&tropitoarea se aduce în loc special pentru a se spăla cu apă curgătoare5

lucrătorul treuie să fie în haine speciale pentru securitate individuală.

&e inter!ice folosirea stropitorii5 sau a cărora organ de lucru la alte stropitori5

sau cu alte sustanţe chimice.

Gainele speciale pentru securitatea individuală treuie date pentru a fi

de!infectate5 spălate şi reparate.

Pentru a nu polua mediul amiant este necesar de transportat şi păstrat

ericidele conform legităţilor în vigoare. Dmala=ul nu se poate folosi în alte

scopuri. 0ste periculos de spălat amala=ul5 organele de lucru a stropitorii şi

hainele individuale de securitate în r<u5 sau ia!5 căci se otrăveşte apa şi tot ce este

viu în ea.

iecare muncitor care lucrea!ă cu pesticide ?inclusiv ericideA treuie să

primească gratuit haine de securitate individualăF ci!me5 comine!on5 respirator5

mască antiga!5 ochelari de protecţie5 mănuşi de protecţie. Pentru a ocroti căile de

respiraţie se folosesc ,P36) şi ,36- ( cu mănuşi schimaile şi mască antiga!.

%)



CONCLUII

9n a!a re!ultatelor e'perienţei în anii de cercetare c<t şi în a!a informatei

din literatura de specialitate putem face următoarele conclu!iiF

1. 9n legătură cu faptul omologării permanente a hiri!ilor de floarea soarelui5

condiţii climaterice foarte variate c<t şi a aplicării noilor ericide5 tehnologia

de cultivare a florii soarelui5 reieşind din cele menţionate anterior5 cere a fi

studiată şi modificată permanent.

2. 0lementele de fertilitate c<t şi condiţiile acesteia varia!ă în funcţie de

particularităţile condiţiilor meteorologice ale anului agricol.

#. 9n anii de cercetare în agrofitoceno!a florii soarelui au fost depistate 12

specii de uruieni5 a + familii $otanice5 cu predominarea speciilor de

uruieni din grupa iologică a celor anuale de primăvară. >ipul de

îmuruienate este caracteri!at ca mi'tF anuale de primăvară K perene cu

dra=oni.

%. gradul de îmuruienare şi pragul de daună a uruienilor este condiţionat de

particularităţile condiţiilor climatice ale anului5 sistemele de lucrare a solului

şi metoda de control a uruienilor. &istemele de lucrare a solului aplicate în

e'perienţe pe amele fonduri de control a uruienilor au menţinut gradul de

îmuruienare la nivel foarte scă!utJ5 iar pragul de daună la nivelul celui

critic şi economic.

*. Lucrările superficiale ale solului în comparaţie cu arătura n3au influenţat la

umiditate ale florii soarelui. radul de asigurare cu umiditate la începutul

perioadei de vegetaţie se încadrea!ă în limitele suficientJ ?- : 2- cmA şiunăJ ?- : 1-- cm şi - : 16- cmA. &pre finele perioadei de vegetaţie

re!ervele de umiditate varia!ă în limitele InsuficientJ şi suficientJ.

6. &istemele de lucrare a solului şi metoda de control a uruienilor au

determinat valorile de productivitate a florii soarelui. Cea mai înaltă

productivitate a hiri!ilor studiaţi o asigură sistemul lucrării de a!ă a

solului pe fonduri ericidateF 225- : 225% 78ha : Luceafărul; 2156 : 225- 78ha : (PC3"*-6.

%"



). &istemul de lucrare a solului c<t şi metoda de control a uruienilor n3au

influenţat esenţial conţinutul de ulei la floarea soarelui5 constituindF %)51 :

%"5%* 4 3 Giridul Luceafărul; %)5-* : %"561 : Giridul (PC3"*-6.

". in punct de vedere a eficienţei economice un venit net şi nivel de

rentailitate mai sporit îl depistăm la sistemele de lucrare a solului cu

aplicarea metodelor chimice de control a uruienilor constituind respectivF

#%*" : #"-# lei şi 1%" : n1*% 4 3 h. (PC3"*-6; #)%6 : #"66 şi 1*6 : 1*+

4 3 h. Luceafărul

%+



ILIOGRAFIE

1. Dgricultura ecologică. Proiectul Promovarea conceptului agriculturii

ecologice în ,. (oldovaJ5 3 Chişinău5 2--2

2. Dsauleac Ia. Primenenie gheriţidov v posevah podsolnecinica v

Iu=noi Hone (oldavii. 3 Dvtoreferat cand. diss.5 Chişiniov5 1++).

#. Dsolamente raţionale pentru gospodăriile agricole din ,. (oldova. :

,ecomandări5 $ălţi5 1++)

%. $<lteanu h. itotehnie. : $ucureştiF 0d Ceres5 1+++.

*. $icgir Dl. Calitatea ună mult adună . : Dgricultura (oldovei5 Er. 15

2--#

6. $oincean $. 0cologhicesoe !emledelie v ,. (oldova. : Chişiniov5

1+++

). $ucr h. Cacestvo semian podsolnecinica pri oraotche ego posevov

gheriţidami. : &. naucin<h trudov5 Chişiniov5 1+"%

". $ucur h. Primenenie gheriţidov i ih smesei v posevah podsolnecinica. 3 Dvtoreferat cand. diss.5 Chişiniov5 1+"*.

+. $ucur h. >ehnologia intensivă de cultivare a florii3soarelui5

producţia şi calitatea seminţelor.3 Lucrări ştiinţifice5 vol. %5 Chişinău5

1++6

1-.$udoi h. ş.a. Dgrotehnica. 3 $ucureştiF 0d. Ceres5 1++6.

11.ospehov $ ş.a. Practicum po !emledeliu (osvaF i!d. QolosJ5 1+))12. ospehov $. (etodica polevogo op<ta. : (osva5 1++*.

1#.a!ecaş I. ş.a itotehnie. : $ucureştiF ed. idactică şi pedagogică5

1+)+

1%.uced=i /. /lianie sposoov uhoda !a posevami podsolnecinica na

plodorodie poseva i cacestvo uro=aia. : Dvtoreferat cand. diss.5

Chişiniov5 1++#.

*-



1*.nidiuc /. /lianie esplu=noi oraotchi pociv<i sistem< gheriţidov

na productivnosti rastenii v sevooarotah s corotcoi rotaţiei. &ornic

trudov5 Chişiniov5 1+"+

16.ru!dev . Gimicesaia !aşita rastenii. : (oscva5 1++).

1).Gusein (uhamed. Podor gheriţidov dlea posevov podsolnecinica

pri ego vo!del<vanii po industrialinoi tehnologii. 3 Dvtoreferat cand.

diss.5 Chişiniov5 1+"6.

1".La!ari I ş.aş Preparate chimice şi iologice de protecţia şi stimulare a

creşterii plantelor. : Chişinău5 1++)

1+.Legea cu privire la protecţia muncii în ,. (oldova. : Chişinău5 1++%.

2-.(etodologia valorificării superioare a solului în noile condiţii de

gospodărire a terenurilor agricole : ChişinăuF 0d. ,u'anda5 1+++

21.(onitorul oficial al ,. (oldova. : Chişinău5 2---

22.(oraru5 @t. Cultura florii soarelui5 3 ChişinăuF >ipografia Centrală5

1+++

2#.(oraru5 @t. >ratat de fitotehnie. : IaşiF 0d. osoftei5 1++"

2%.Eeamţu >itus. 0cologie5 ero!iune şi agrotehnică antiero!ională. :

$ucureştiF 0d. Ceres5 1++6

2*.Eicolaev E. (icroelement< v roli antidotov pri ghericidoutomlenii

poseva. : (e=vu!ovsii sornic naucin<h trudov5 Chişiniov5 1+"%

26.Eicolaev Eeonila. Pricladnaia gherologia. : Chişiniov5 2--1.

2).Eicolaeva E. (etodiceschie recomendaţii po oţenche poco!atelei

vrednosnosti sorn<h rastenii v posevah. : Chişiniov5 1++62".Bancea Ioan. Dgricultura generală. : $ucureştiF 0d Ceres5 1++%

2+.Bnisie >eodor. Dgrotehnica. IaşiF 0d. Ion Ionescu de la $radJ5 1+++

#-.Pintilie C. Dgrotehnica. : $ucureşti. 1+"*

#1.,egistrul soiurilor şi hiri!ilor de plante ce se cultivă în ,. (oldova.

: Chişinău5 1++)

#2.,egistrul soiurilor şi hiri!ilor de plante ce se cultivă în ,. (oldova. : Chişinău5 1+++

*1



##[email protected] Ciorlanş Dt. @.a. 0ricidele. Principiile şi practica comaterii

uruienilor. : $ucureşti5 1+)*

#%.>ehnologhiceschie cart< po vo!del<vaniu polev<h culitur. : ChişiniovF

Cartea (oldovenească5 1+"".

#*.>omme (. Eorm< cormlenia i raţion< dlea s8h =ivotn<h. : (oscva.

1+*"

#6./anicovici h. Cucuru!a i pşeniţa v sevoooratah (oldavii. : (e=vu!

sornic naucin<h statei5 Chişiniov5 1++-.

#)./asiliev . Podsolnecinic. 3 (osva5 1++-

#"./ronschih (. ş.a. loarea soarelui. : 9ndrumări metodice5 ChişinăuF

0d. DcasăJ5 2--2

#+./ronschih (. Haşita polev<h culitur ot vreditelei5 ole!nei. 3

Chişiniov5 1++".

%-./vedenie i osvoienie sevooorotov v selisih predpiriatiah. :

,ecomandaţii5 ChişiniovF i!d. (oldagroformreclama5 1++-

%1.Haharenco /. &ostoianie i ra!vitie gherologhii na poroghe 'i

stoletia. : (osva5 2---

%2.Haharenco /.5 ru!dev h. 0conomiceschie porigi vrednostnosti

sorh<h rastenii v posevah osnovn<h s8h culitur.3 ,ecomandaţii5

(oscva5 1+"+.

*2



Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice

Documents

Transcript of Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice

· zonelor Natura 2000", 2013-2014. P.S. 1.3.4 „Corelarea procedeelor de interventie tehnologicä la cultura porumbului, florii soarelui si rapitei în vederea reducerii încärturii

LUPOAIA FLORII-SOARELUI

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL ... · ale florii soarelui şi sfeclei de zahăr. Descrierea tehnologiei de cultivare a florii soarelui soarelui şi sfeclei de

- 19 - Biologie - Agroecosistemul Florii-soarelui

Analiza Pietei Florii Soarelui

Țara de Data prenumele proveniență Titlul tezei de ...doctorat.ubbcluj.ro/documente/arhiva/doctorat_teze-2006.pdf · Cercetări de ameliorare a florii soarelui prin metode biotehnologice

· 2021. 5. 12. · Legenda florii-soarelui / 296 PILDE / 300 Cei doi vecini / 300 Bäietelul cåtelusullui / 301 Cele patru piersici / 302 Blåndetea / 304 Înjuråtura / 305 Nu

Copiii Soarelui

floarea soarelui

Constantin Chirita - Ciresarii I - Cavalerii florii de cires.pdf

Ameliorarea florii-soarelui

Infarctul Miocardic Acut.doc-florii

Productivitatea Mar Altoit

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Instituţia Publică ... 2014.pdf · Floarea-soarelui Sfecla de zahăr ... PRIORITARE LA AMELIORAREA FLORII-SOARELUI ... Se utilizează tehnologia

Agroecosistemul Florii-soarelui

Legenda florii soarelui

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)2013), cu excepţia florii-soarelui, rapiţei şi a altor plante leguminoase (Ion, 2010). Cercetările efectuate de Şarpe ȋn 1976, pun la dispoziţie

Filehost_Chirita, Constantin - Ciresarii 1 - Cavalerii Florii de Cires

ASPECTE PRIVIND PARAZITUL FLORII-SOARELUI OROBANCHE … · ASPECTE PRIVIND PARAZITUL FLORII-SOARELUI OROBANCHE CUMANA WALLR. CU REFERIRE SPECIALĂ LA REZISTENŢA GENETICĂ 411.04.

Morfogeneza Florii La Euptelea Pleiosperma 2003