Producerea si comercializarea voiajelor turistice

8/7/2019 Producerea si comercializarea voiajelor turistice

1/25

Grup Scolar Industrial Energetic Campina

Strada Grivitei,Numarul 1

ATESTAT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE

RUTA DIRECTA

CALIFICARE:TEHNICIAN IN TURISM

PROMOTIA: 2008

Indrumator proiect:

Otelea Beatrice Nume elev:

Bachmatchi Florina


2/25

,,PRODUCEREA SI COMERCIALIZAREA VOIAJELOR

TURISTICE


3/25

Argument: ,,Am ales aceasta tema pentruproiect deoarece punctul de plecare in comercializarea

produsului turistic il reprezinta transportul;voiajul fiind

considerat fundamental pentru definirea turismului"


4/25

CAPITOLUL 1:Voiajele turistice1.1.Agentiile de voiaj

1.2.Structura tehnica a unei agentii de voiaj

1.3.Personalul agentiei de voiaj

CAPITOLUL 2:Serviciile de transport turistice

2.1.Rolul transportului in activitate turistica

2.2.Forme de transport utilizate in turism

Transportul rutier Transportul feroviar Transportul aerian Transportul naval

CAPITOLUL 3:Caracterizarea succinta a unor

forme moderne de turism

Turismul de agreement Turismul de odihna Turismul de tratament Turismul sportive Turismul stiintific

Turismul particular Turismul social Turismul de tineret Turismul de afaceri si congrese


5/25

CAPITOLUL 1.

VOIAJELE TURISTICE

Notiunea de ,,voiaj''sau ,,vizita''-fundamentala pentru definirea turismului-are o sfera decuprindere extrem de larga(se refera la aspecte foartediferite cu privire la motiv,durata,mijloc de transportfolosit,originea turistului,etc.)si acopera o varietate deforme de manifestare,se impune manifestarea unuiansamblu de criterii de clasificare,de delimitare a unorcategorii omogene, bine conturate.Claificarea formelorde turism ofera,in plus,avantaje in directia imbunatatiriistatist ic ilor tur ismului, areal izar ii compatibi li tati iinregistrarilor nationale si internationale.Potrivit experientei internationale,existanumeroase criterii de structurare a voiajelortur istice ;in tre acestea pot f i ment ionate:mot ivulcalatoriei,gradul de mobilitate al tuirstului,originea saperiodicitatea plecarilor. Multiplele sale conexiuni siimplicatii in plan economic, social, cultural si politic,rolul sau activ in societate, pe de o parte, sitransformarile sale ca fenomen pe de alta parte,argumenteaza actualitatea preocuparilor pentrucunoasterea continutului voiajului, a sensibilitatilor siincidentelor sale, in vederea descifrarii mecanismelor defunct ionare. In acest context se inscr iu efortur ile


6/25

specialistilor privind evolutia si conexiunile cu celelaltecomponente ale economiei nationale.Investigarea producerii voiajelor la scara mondiala sinationala evidentiaza cursul ascendant al acestuia,dinamica sa, transformarile profunde din viataeconomica s i socia la , dar s i o ser ie de mutat ii d ininteriorul sau.Dezvoltarea economiilor individuale ale tarilor lumii,reducerea barierelor comerciale si, corespunzator,largirea schimburilor economice si culturaleinternationale, servicizarea si globalizarea economieimondiale au creat conditii favorabile pentru participareaunui numar de tari si persoane (in crestere) laactivitatea turistica.Romania, dispunand de un potential turistic bogat sivariat, face parte din categoria tarilor cu traditie siexperienta in domeniul turismului, ceea ce de-a lungult impului se p laseaza intre destinati ile de vacantarecunoscute si apreciate indeosebi in Europa.Situatia economico-sociala, regimul politic au influentatin mare masura, atat pozitia Romaniei pe piata turisticainternationala, cat s i locul tur ismului in consumulpopulatiei si in structura economiei. Asadar, circulatiaturistica a Romaniei interna si internationala a cunoscutevolutii diferite, determinate de schimbarile majore dineconomia mondiala si din cea interna, precum si degradul de receptivitate la aceste evenimente.In aceste conditii , o analiza pertinenta a fenomenuluituristic romanesc presupune o abordare distincta avoiajului turist ic cu desci frarea sens ibi litat ilo r,tendintelor, perspectivelor si implicit jalonareastrategiilor de dezvoltare.Competenta sistematica in modelul de analiza atur ismului international corespunde trendului sautendintei centrale sub forma unor variatii lente,sesizabile pe perioade lungi de timp ca urmare a actiuniicauzelor esentiale de lunga durata (ex. progresul tehnic,dezvoltarea sti intei, cresterea populatiei, progresul


7/25

economico-social, etc)Comercializarea voiajelor turistice in Romaniei a fostanalizata cu rigurozitate incepand cu 1994, secaracterizeaza printr-o evolutie contradictorie ceconfi rma receptivi tatea sa la t ranformari le in p laneconomic, social si politic ale lumii contemporane.

1.1.Agentiile de voiaj

Sunt considerate agentii de voiaj toate ntreprinderilecare se obliga, n scop lucrativ, sa procure calatorilortitluri de transport si servicii hoteliere pentruefectuarea voiajului sau a sejurului.Orice persoana care ofera voiaje cu t it lu lucrativtrebuie sa apartina personalului unei agentii acreditatesau sa actioneze n calitate de corespondent al uneiagentii, sub responsabilitatea acesteia.

1 Operatiuni tehnice ale agentiei de voiaj

Acestea se refera n principal la:Vanzarea de bilete pentru orice mij loc de transportterestru, maritim sau aerian (servicii izolate simple sicompuse de transport).Comercializarea voiajelor turistice, poate fi:2 Izolate: agentia se ocupa cu rezolvarea si vanzareaserviciilor - receptive de acces produse, n general,de catre agentie;3 Servicii de primire (``meeting`` sau``transfer``) constau n punerea la dispozitiaclienti lor a unui mij loc de transport si aunuia sau mai multor functionari ai agentieicare vorbesc limba clientului (interpret);


8/25

4 Servicii de acces prin care se pune ladispozitie un mijloc de transport si unul saumai multi factor i (ghizi ) care nsotescclientii;5 Complexe. Serviciile complexe sunt: voiaje generice sivoiaje forfetare. Acestea pot fi: individuale sicolective (fiind n general nsotite de unul sau maimulti factori a i agent ie i) ; cu i tinerariu propus declient si cu itinerariu deja pregatit de agentie.Organizarea unui voiaj consta n eleborarea unuideviz estimativ pentru determinarea pretului de vanzare,n pregatirea si furnizarea tuturor serviciilor detransport, de primire si de agentie, n emiterea tuturortitlurilor (bilete definitive si bonuri de schimb) pentruserviciile de transport, de primire si de agentie.

6 Structura tehnica a unei agentii de voiaj

Din componenta unei agentii de voiaj mare fac partemai multe birouri, compartimente si oficii. Acestea sunt:Biroul secretariat cu sarcini n efectuarea de lucrari desecretariat, corespondenta etc.Bi roul dezvo ltare cu rolul de asigurare a cresteri ivanzarilor.Biroul transporturi, organizat pe doua sectii cu atributiispecifice. 7 Sectia contracte, care ncheie contracte cufurnizorii de servicii de transport;stabileste conditiile si tarifele de vanzare abiletelor, ca si comisioanele agentiei; sengrijeste de ntocmirea registrelor de stocde bilete si rsspunde de gestionarea


9/25

biletelor.Biroul turism organizat n dou compartimente (oficii):Compartimentul productie este format din treisectii:8 Sectia programare generala care se ocupacu studiul programelor de voiaj (exceptandcongresele) ;9 Sectia operativa generala se ocupa, nacord cu sectia programare, de punerea nexecutie a voiajelor n grup, programate, cuoferta catre public ;10Sectia operativa congrese si pelerinaje seocupa de voiajele colective cu caracter

profesional si religios.Compartimentul receptie - consta n organizareaservicii lor de receptivitate, de primire si de acces. Elcuprinde trei sectii:11Sectia contracte pentru servicii receptive;12Sectia receptiva generala ;13Sectia operativa generala care ndeplinestetoate operatiunile de rezervari si deprestari de servicii catre clientela sosita ndiversele localitati vizitate, prinintermediul instructiunilor transmisefilialelor, sucursalelor si agentiilorcorespondente.Biroul trafic accesoriu compus din:14Sectia servicii bancare;15Sectia asigurari diverse si expedieri debagaje ;16Sectia servicii diverse care ncheieacorduri pentru vanzarea de bilete laspectacole, art icole de l ibrarie (ghiduri,harti topograf ice si automobil ist ice) ,suveniruri.Biroul tarife si documentare format din:17Sectia tarife care ntocmeste, tipareste sidifuzeaza fise, breviare si tabele de tarife


10/25

pentru servicii turistice de orice tip, pentruuzul diverse lor fi liale si sucursale aleagentiei.18Sectia documentare agentiala carentocmeste, tipareste si difuzeaza pentrufiecare localitate de interes turisticfascicole sau foi mobile cuprinzand toateinformatiile necesare pentru organizareaoptima a serviciilor si pentru un serviciuoptim de informare a clientelei.19Sect ia documentare neagentiala careprocura toate orarele, anuarele, publicatiileeditate de furnizorii de servicii si dentreprinderi turistice si le difuzeazaperiodic catre filiale si sucursale, pentru ooptima desfasurare a muncii agentiei.Biroul publicitate format din:20Sectia contracte care ncheie contracte sipregateste planurile publicitare, devizele sicomenz ile pentru publ ici tate act iva s ipasiva, cop ii le carora f iind trecute lacontabilitatea pentru emiterea facturilor sipentru ncasarea lor.21Sectia redactionala pregateste nu numaitextele publicitatii pasive, dar se ocupa side inserarea taxelor publicitatii active npublicatiile agentiei si urmaresteredactarea i tiparirea publicatiilor:reviste, rubrici de stiri, brosuri etc.Biroul difuzare si fisier general se ocupa cu expediereantregului material de serviciu, a materialului publicitar

si a corespondentei care-i parvine de la diverse sectoaresi birouri.1.1.PERSONALUL AGENTIEI DE VOIAJ


11/25

Structura personalului unei agentii de voiaj este formatadin: 1.Personalul administrativ - ndeplineste sarcini degestiune generala (contabili, casieri etc.) si se mparten : personal cu functii de conducere; personal ordinar;personal de ordine; personal de ngrijire.2.Personal tehnic format din: personal cu functii deconducere; personal destinat vanzarilor; personal deexecutie.Cerintele pentru personalul de executie (constituitdin personalul care lucreaza n ` `spatele ghiseului `` )constau ntr-o buna cunoastere a l imbilor straine si aserviciilor care se vand; adesea e chemat sa nlocuiascasi sa ajute personalul de vanzare, si astfel are marisanse sa fie transferat ` ` la ghiseu`` dac reuseste sacapete nsusirile necesare.3.Personalul specializat (sau de asistenta turistica)format din:Curieri i sunt profesionisti ce nsotesc turisti i nvoiaje, punandu-le la dispozitie serviciile comandate cuanticipatie de catre agentie.

``Hostssas`` sau asistentele turistice sunt femeit inere care ndeplinesc rolul de gazda per fecta nntampinarea clientilorGhizii turistici sunt profesionisti care se ocupa cuntampinarea turistilor n localitatile de destinatiepentru a-i nsoti n vizitarea acestora.Interpretii sunt profesionisti i care se ocupa cuntampinarea clientilor n localitatile de sosire sau detranzit, punandu-se la dispozitia lor pentru a-i ajuta n

diferite operatiuni ce trebuie efectuate pentru a ajungela locurile unde vor trebui sa utilizeze serviciilerecept ive sau al te mij loace de t ransport pentru acontinua voiajul.


12/25

CAPITOLUL 2

SERVICII DE TRANSPORT TURISTICE

Transportul reprezinta una dintre componentele de bazaale prestatiei turistice; el asigura, n principal,deplasarea turistilor de la locul de petrecere a vacantei,ncazul turismului de sejur, sau pe toata durata calatoriei,n cazul turismului itinerant. Analizat chiar si numai ncorelatie cu circulatia turistica, serviciul de transporteste mult mai complex, e l v izand, pe langa voiajulpropr iu -z is , ansamblul operatiunilor , conditi ilor s ifacilitatilor legate de organizarea deplasarii fizice atat aturisti lor cat si a unor bunuri destinate consumuluiacestora. Sunt cuprinse, n egala masura, servici ileo fer ite turist ilor ce practica o forma de turism siprestatii le efectuate celor ce calatoresc cu mijloaceproprii.

2.1.Rolul transportului in dezvoltarea activitatii turistice

Insemnatatea activitatii de conducere creste ndomeniul serviciilor turistice pe masura ce numarul estemai mare si domeniile lor de actiune sunt mai variate.Act iv itatea tur istica, prin nsasi continutul e i,presupune miscare, deplasare n spatiu. Interdependentadintre turism si transporturi este pusa n evidenta nvederea efectuarii unui consum turistic, oamenii trebuiesa calatoreasc indiferent de natura ei, neputand veni nntampinarea consumatorilor.Transporturi le au un rol b ine determinat : prinintermediul lor se n zonele de interes turistic si o datacu aceasta, ntalnirea transformarea lor din


13/25

``potentiale`` n ``efective``. Totodata, crearea conditiilorde accesibil itate tur is ti lor permite va lori ficareapotentialului turistic al zonei respective.De nivelul de dezvoltare, si mai ales de organizare,a transporturilor depinde calitatea prestatiei turistice siexpansiunea activitatii n domeniul turismului. Timpultotal de vacanta al unui turist poate fi considerat, dintr-un anumit punct de vedere ca f iind compus din douaelemente: timp de transport si timp de sejur. Pentru omai buna util izare vacantei, turistul este interesat nefectuarea unor deplasari noi ,alegerea unor traseeinteresante, serviciile unor ghizi competenti etc.Un alt aspect al influentei transporturilor asupracirculatiei turistice se refera la ponderea r idicata acosturi lor servici ilor de transport n tarifele pentruaranjamentele turistice. Realizarea unor costuri detransport scazute condi tioneaza ast fel reducereacosturi lor totale si stimuleaza cresterea circulatieituristice. Din acest punct de vedere, n activitatea detransportur i t rebuie sa se asigure, n primul rand,corespondenta ntre continutul servicii lor prestate sinivelul tarifelor, precum si o stabilitate a acestora. In aldoilea rand, reducerea costurilor trebuie sa se faca nuprin diminuarea continutului sau calitatii serviciilor, ciprintr-o utilizare rationala a capacitatilor de transport,precum i prin folosirea combinata a mijloacelor. In altreilea rand, se recomanda acordarea unor facilitati saureducer i de tar ife n per ioadele de s laba act iv itateturistica, pentru stimularea acesteia. De asemenea,rezultate bune n directia reducerii costuri lor se potobt ine pr in extinderea formulei de s incronizare agrupurilor la polii excursiei.Pentru a raspunde exigentelor n privinta timpuluide deplasare, confortului, nivelului costurilor etc., sipornind de la premisa ca transporturile reprezinta undomeniu sensibi l la realizari le sti intei si tehnici i, seimpune modernizarea continua a acestora prin dotareacu capacitati noi si cu un nivel superior de confort, cu


14/25

material rulant care sa dezvolte viteze mari, prin marireasecuritatii si regularitatii n circulatie.

2.2.Forme de transport utilizate in turismn desfasurarea efectiva a traficului turistic se apeleazala o gama variata de mijloace de transport. Util izareaunuia sau altuia dintre ele, ca si folosirea lor combinatasunt determinate de factori legati de specificulcalatoriei si particularitatile mijloacelor de transport, deelemente tinand de psihologia turistilor. Dintre acestia,cei mai importanti sunt: distanta de parcurs si duratacalatoriei, caracteristicile itinerariilor, starea cailor decomunicatie si intensificarea traficului, regularitatea isecur itatea deplasari i, motivul voiajului , confortulcalatoriei, nivelul tarifelor practicate etc.Caracterizarea formelor de transport tur istic,analiza avantajelor si l imitelor lor pornesc, cel maifrecvent, de la gruparea acestora dupa natura mijloculuifolosit, respectiv: transport rutier, feroviar, aerian simarit im. Tendintele n evolutia lor , locul ocupat defiecare n traficul turistic sunt dependente, n egalamasura, de dinamica turismului si dezvoltareatransportului obisnuit de calatori.

Transportul rut ier se s itueaza pe primul loc nderularea traficului turistic atat pe plan intern cat si peplan international. El se realizeaza cu ajutorulautocarelor, microbuzelor si autoturismelor. Autocarelesi microbuzele sunt folosite n cadrul formelororganizate de turism, pentru transporturile colective sisunt administrate de organizatorii de turism.Autoturismele folosite pentru calatoriile turistice sunt,de regula, proprietatea turistilor; ele pot apartine si unor


15/25

agentii de turism sau intreprinderi specializate,utilizarea lor realizandu-se prin sistemul nchirierilor (cusau fara sofer).Optiunea masiva a turisti lor pentru transportulrutier este motivata de avantajele pe care acesta, si nmod deosebit autoturismul, le ofera n privinta libertatiide miscare, atractivitatii voiajului, costului calatorieietc. Desi n ceea ce priveste rapiditatea si confortuldeplasrii mijloacelor auto sunt puternic concurate decele aeriene si feroviare, participarea lor la traficulturistic este n continua crestere. Dorinta turistului de acunoaste cat mai multe ntr-un interval cat mai scurtprimeaza fata de comoditatea calatoriei si uneori chiarfata de distanta, facand ca autoturismul, prinaccesibilitatea pe care o asigura, sa fie preferat altormij loace de t ransport. Aceste avantaje, asoc iateperfectionarii echipamentului masinii si existentei unorcai rutiere de calitate, determina decizia n favoareaautoturismului si n cazul deplasarilor peste granita.Dinamica transportur ilor rut iere este puternicinfluentata de gradul de dezvoltare a retelei de drumuri;este vorba, pe de o parte , de dens itatea rete lei sicalitatea acesteia (autostrazi, drumuri modernizate) si,pe de alta parte, de echiparea ei cu indicatoare, statiide benzina, statii ``service``, locuri de campare etc.Dinamica nalta a transporturilor rutiere, n speciala automobilului, se accentueaza si pe masura cresteriigradului de motorizare a populatiei. Astfel, sporireanumarului posesor ilor de autotur isme are, pe langaefectele stimulatoare asupra c irculatiei tur istice,consecinte asupra destinatiei vacantelor. Ca urmare acresterii independentei n deplasare, realizata printr-odotare superioara, se mareste frecventa calatoriilor, seintensifica orientarile spre turismul itinerant sau pentruvoiajurile pe distante mai lungi.Costul calatoriei intra si el n competitie, actionand nfavoarea transporturilor rutiere. El joaca un rol deosebit


16/25

n cazul turistilor care voiajeaza mpreuna cu familia: ndeplasarile cu autoturismul, cheltuielile de transportraman relativ constante, indiferent de gradul de ocuparea acestuia, n timp ce, pentru toate celelalte forme detransport, cheltuielile cresc proportional cu numarulpersoanelor care solicita acest serviciu.

Paralel cu evolutia traficului rutier s-a nregistrat siperfectionarea si diversificarea tipurilor de aranjamente,ntre care formulele ``FLY and Drive``, sistemulnchirierilor, sistemul ``Europabus`,Packagetour, Cupoanele hoteliere,Cupoanele decamping,Rent a car.Fly and drive:este o calatorie combinata cu avionul siautoturismul .Autotur ismul (fara sofer )este pus laduspozitia turistului de la sosirea in aeroport si pana lainapoierea in aeroportul de plecare sau in alt loc stabilitin prealabil. in pretul global sunt incluse servicii le debaza(cazare cu mic dejun sau masa in demipensiune)siunchirierea masinii pe traseu rezervat d inainte cukilometraj nelimitat.Package tour: este un aranjament pentru tur isti iautomobilisti,care cuprinde un pretul forfetar servicii decazare si masa pe trasee dinainte stabilite,la alegereaclientilor automobilisti.Cupoanele hoteliere: reprezinta un aranjament pentruautomobil isti , cuprinzand servici i in hotel s i micdejun,fara o rezervare prealabila a camerei dehotel.Cupoanele sunt valabile pentru anumitehoteluri,care sunt prezentate turistului.Cupoanele de camping: aranjament similar cupoanelor


17/25

hoteliere ,dar care cuprinde servicii in campinguri:locpentru instalarea cortului,pentru parcareamasinii/rulotei.Rent-a-car: aranjament turistic ce presupune inchiriereamasinii s i asigurarea acesteia, in variantele cu/ farasofer.

Transportul feroviar este una dintre cele mai vechiforme de calatorie uti lizate in turism; el continua sadetina n unele tari, ntre care si tara noastra, un locimportant n traficul turistic. Principalele avantaje cemotiveaza orientarea turisti lor spre acest mij loc detransport sunt: regularitatea si certitudinea realizariideplasari i, ca urmare a independentei mij loacelorferoviare fata de aterizarea avionului si chiar aautomobilului depinde n mare masura de conditi ilemeteorologice); costul relativ mai redus al calatorieifata de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare dedeplasare; comoditatile oferite prin vagonul de dormit sivagonul-restaurant; posibilitati mai largi de vizionare apeisajului; miscarea n interiorul mijloacelor detransport ; faptul ca mbarcarea si debarcarea serealizeaza, n general, n interiorul localitatilor, pentruajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul .Pe langa acestea, n transformarea optiunii pentrucltoria cu trenu l se mai adaug perfectionar ilenregistrate n ultima vreme n domeniul transporturilorferoviare, ca rezultat al introducerii progresului tehnic.Astfel, a crescut gradul de confort al acestora, a sporitsubstantial viteza de deplasare, s-a dezvoltat gamaservici ilor suplimentare oferite, s-au creat conditi ipentru util izarea trenurilor de calatorii internationalefara ntreruperi sau transbordar i repetate. Acesteavantaje, alaturate cheltuiel ilor mai reduse ce revinorganizatorilor, stimuleaza exploatarea n turism si


18/25

transporturilor feroviare.Cu toate acestea, n c irculatia internationala,transportul feroviar ntruneste doar 44% din optiuni.Exista si tari n care ponderea lui este mai mare de 15-20% - n unele depasind chiar ponderea transporturiloraeriene (Italia, Iugoslavia, Bulgaria s.a). n tara noastra,calatoriile cu trenul detin circa 25% din traficul turisticinternat iona l si ci rca 30% d in ce l intern. Aceastapondere, relativ mare, se explica prin dezvoltarea maiaccentuata a transportur ilor feroviare n raport cucelelalte forme, datorita conditiilor specifice (dotareamai s laba cu autotur isme, d istante scurte care numotiveaza solicitarea avionului etc.) si prin facilitatilepe care le ofera turistilor, mai ales pentru calatoriile ngrup; intra , de asemenea, n consideratie ponderearelat iv ridicata a turist ilor d in tar ile vecine, careutil izeaza cu precadere mijloacele feroviare datoritadistantelor mici, practicarii unor sisteme de reduceri,ntelegerile convenite n acest sens.n transporturile internationale se mai organizeazatrenuri speciale pentru care locur ile i orari ile sestabilesc prin ntelegeri ntre tarile beneficiare. Romaniaparticipa la real izarea unor asemenea forme princonventii ncheiate cu tarile vecine sau cu partenerii dintar ile vest -europene, conventi i ce reg lementeazadrepturile si obligatiile organizatorilor si turistilor.Cel mai important aranjament turistic pentrutransportul feroviar este RIT(Rail InclousiveTour) .Aceasta consta in comerc ial izarea de catreagent ia de voiaj ,la un pret g lobal,a unui pachet deserviciice include:calatoria cu trnul,cazare,masa si unminim de prestatii de agement.Acest tip de aranjamentse adreseaza turismului organizat,f ie el de grup sauindividual,Acest aranjament se poate realiza in mai multevariante:RIT-I -este destinat turisti lor individuali ,f iindcaracterizat prin faptul ca ofera acestora o reducere a


19/25

tarifului normal cu 20%,fara sa se impuna restrictii dedurata pentru calator sau de volum minim de vanzaripentru agentul de turism.RIT-I.G-este destinat turistilor individuali sau celorcare calatoresc in mici grupuri(6 persoane);el prevede oreducere de pana la 40% la tariful normal,dar obligaagentul de tur ism la realizarea unui volum minim altraficului.Un alt avantaj al acestui tip de aranjamenteste libertatea in privinta programarii transportului,ceeace raspunde mai bine cererii turistilor.RIT-G.P.-este destinat grupurilor mari de turisti carecalatoresc programat.Reducerile de tar if sunt maimari,pana la 45%,dar sunt acordate cu respectarea unuinumar minim de tur is ti ,programarea plecar ilor sisosi ri lo r in anumite zi le s i respectarea unor ruteconvenite anterior.RIT-Y si RIT-YP:reprezinta acorduri speciale,destinatetinerilor sub 26 de ani,care se pot desfasura,asa cumarata si denumirea,fara sau cu pogramareanticipata;sunt oferite reduceri de pana la 50%,dar seimpune obligativitatea asigurarii unui anumit volum detrafic.

RIT-G-este o varianta utilizata conjuctural,in scoppromotional,cu tarife foarte scazute,practicata doar lainitiativa cailor ferate din tara de plecare in acord cucele din tarile tranzitate.

Transportul aer ian se numara print re cele maidinamice forme de transport turistic, f i ind util izat cuprecadere pe distante lungi si foarte lungi.Studiile unor organisme de specialitate arata caavionul este folosit ca mijloc de deplasare n proportiede 50% pe distante ntre 1000 i 4000 km si aproape nexclusivitate pe cele ce depasesc 4000km. Orientareaturistilor spre calatorii pe distante mai lungi justifica,ntr-un fel, cresterea ponderii transporturilor aeriene n


20/25

totalul traficului turistic, acesta situandu-se n prezentla 20-25% (n traficul international), cu valori sensibildiferite pe tari; de exemplu, Grecia 75%, Anglia 62%,Italia 105 etc.Progresele n domeniul transporturilor aeriene audus la cresterea vitezei comerciale a mijloacelor, dar ila nmultirea l inii lor directe si cresterea frecventeizborurilor, la folosirea unor nave de mare capacitate, lareducerea costurilor de exploatare a lor. Toate acesteaau nsemnat pentru turism reducerea duratei calatoriei,c resterea gradului de confort, posibi li tatea unorcalatorii pe cele mai variate rute, scurtarea timpuluintre luarea deciziei de calatorie si efectuarea ei.Principalele neajunsuri ale utilizrii transporturiloraeriene sunt: determinarea de dependenta acestora deconditiile atmosferice, ceea ce pune sub semnulincertitudinii respectarea riguroasa a orarului sau chiarrealizarea calatoriei, de costul relativ ridicat alc latoriei , de investi tii le mari pe care le necesi taconstruirea si exploatarea unor aeroporturi moderne, defaptul ca mbarcarea si debarcarea turistilor se face nafara localitatilor, necesitand transferul la baza de

cazare cu alte mijloace. Cu toate acestea, calea aeruluicontinua sa fie din ce n ce mai solicitata naranjamentele turistice ai n calatoriile pe cont propriu,mai ales n traficul international.Cu toate acestea, transporturile aeriene ocupa opozitie semnificativa doar n traficul turisticinternational, unde reprezint 5-6%; n traficul turisticintern, datorita distantelor relativ mici, sunt preferatecelelalte forme de transport.Pentru transportul turistilor se folosesc atat curselede linie cat si cele speciale (charter). Cursele regulatesunt mai solicitate de turistii care calatoresc pe contpropriu. Ele prezint avantajul certitudinii zborului (ncazul curselor speciale pot fi anulate zboruri ca urmarea necompletar ii locur ilor ) s i a l unui orar stabi li t n


21/25

prealabil; de asemenea, ofera posibilitati de ntreruperea calatoriei si de combinare cu alte mijloace. Curselespeciale (charter) sunt organizate direct si deci sunt mairapide, prin evitarea opririlor intermediare si schimbareamijloacelor, ofera turistilor o serie de facilitati de plata.n practica desfasurari i zboruri lor, aceste forme seconcretizeaza ntr-o multitudine de tipuri de aranjamente-IT(inclusive tour), CIT(charter inclusive tour), block-charter si totalitati de exploatare a capacitatii parculuiinternational de mijloace.

Transportul naval este una dintre formele dedeplasare putin solicitata, datorita conditiilorparticulare de real izare , v itezei reduse pe care onregistreaza navele i necesitatile continuariicalatoriei , de cele mai multe ori , cu al te t ipur i demijloace.Transportul naval reprezint circa 2-3% din traficulturistic international si 1-2% n circulatia turistica atar ii noastre , ponderea sa mentinandu-se re lativconstanta. Transporturile navale se realizeaza astazimai mult sub forma croazierelor, transformandu-se defapt dintr-o modalitate de deplasare ntr-una deagrement.Alegerea navelor ca mij loc de transport in scopturistic prezinta o serie de avantaje:-capacitate de transport mare(peste 1000 persoane)-confortul ce l mai ridicat dator ita unei dotarivariate si complexe(inclusivpiscine,discoteci,cluburi,sali de fitness)Pelanga aceste avantaje,trebuie mentionate s idezavantajelealegerii calatoriei pe apa:-viteza de deplasare redusa(15norduri /h,1nod=1825)fapt ce se repercureaza negativasupra bugetului de timp al turistilor-preturi ridicate


22/25

-regularitateacirculatiei este influentata deconditiile climatice(inghet,furtuni)-folosirea acestor mijloace este conditionata deexistenta cailor fluviale si maritime,a porturilor si a uneiflote adecvate-o mica parte a destinatiilor turistice este situata invecinatatea locurilor de acostaresi,de aici,necesitateacontinuarii cu alte mijloace-prezenta pragurilor si a cascadelor pe marile fluviiIn Romania,serviciile de transport naval serealizeaza pe Marea Neagra,Dunare si o serie delacuri(lacurile de acumulare Portile de Fier,Bicaz,de peLotru,Arges,Olt,etc.precum si lacurile de agreement dinjurul Bucurestiului,unele lacuri naturale de pe litoralulMariii Negre)Pe fondul unei dezvoltari si diversificari aleserviciilor de transport, se detaseaza ca o caracteristicaa turismului modern, utilizarea combinata a mijloacelor.Alaturi de formula deja consacrata ``FLY and DRIVE``,apar tot mai.frecvent aranjamente combinate: avion +autocar, vapor +autocar etc.Un loc distinct n ansamblul serviciilor de transportrevine celui pe cablu. Considerat deopotriva mijloc dedeplasare si de agrement, transportul pe cablu are un rolimportant n dezvoltarea turismului montan, gradul dedotare cu astfel de mijloace orientand n mod evidentfluxurile turistice, mai ales n turismul de iarna.

CAPITOLUL 3CARACTERIZAREA SUCCINTA A UNOR FORME DETURISM

Turismul de agrement este o forma frecventintalnita oferind un bun pri lej de a cunoste locuri sioameni noi, istoria si obiceiurile lor. Din acest punct de


23/25

vedere, el se interfereaza cu asa-numitul turism cultural.Turismul de odihn a are un caracter mai putindinamic, cu un sejur ceva mai lung, legat de o anumita

localitate cu particularitati specifice. Turistul preferaaceasta forma din dorinta de a schimba mediul, de a sedesprinde cel putin pentru o perioada de activitatile pecare le practica in mod obisnuit.Turismul de tratament este o forma specifica aturismului de odihna care, trebuie sa recunoastem, a luao amploare mare nu atat ca urmare a dorintei de apreveni anumite imbolnaviri , cat, mai ales, cresterii

surmenajulu i s i a bol ilor profesionale provocate deritmul vietii moderne. Din aceasta cauza, el este legatmai mult de anumite statiuni cunoscute pentruproprioetatile lor terapeutice, pentru apele minerale,termale, pentru namoluri, mofete etc. situate ntr-unclimat de crutare. Este si motivul pentru care elreprezinta una din formele de circulatie turistica celemai constante, cu o c lientela relat iv stabi la , carecontr ibuie la r id icarea coeficienti lor de uti lizare acapacitatilor de cazare si la realizarea unor incasarimedii sporite pe zi /turist. In perspectiva anilor ce vorveni, aceasta forma de turism va lua o amploare si maimare, const ituind una din sursele cele mai mari devenituri pentru tara noastra, unul din statele cele maibogate in resurse balneoclimaterice din Europa.

Turismul sportiv constituie o alta forma a voiajuluituristic foarte agreata de anumite categorii alepopulatiei. Practic el poate acoperi toate categoriile desporturi, de la cele nautice, sporturile de iarna, pana laalpinism, vanatoare si pescuit . Fireste, toate acesteactivitati sportive sunt pronuntat individualizate, dar, inansamblu, cuprind mase mari de oameni, pentru cavoiajul este legat s i de ex istenta unor competi ti isportive esalonate de-a lungul intregului an.


24/25

Turismul s ti in t if ic are un caracter ocazional,referindu-se la participarea la congrese, la vizitareaunor obiective industr ia le , zone agr icole, a unorobiective hidroenergetice, vizitarea barajelor si alocurilor nconjuratoare. Din punct de vedere stiintificun interes aparte l prezinta vizitarea unor pesteri,rezervatii naturale, monumente ale ale naturii, locuricu vegetatie specifica (de exemplu Delta Dunrii) s.a.

Turismul particular (privat) a luat o amploarefoarte mare, indeosebi in statele cu o economiedezvoltata. Dupa unele aprecieri, el a ajuns sa reprezintemai mult de jumatate d in intregul volum al voiajelorturistice din aceste tari. In general, el se adreseaza unorpersoane cu venituri ridicate, care de regula, dispun deo a doua resedinta cum ar fi case de vacanta la muntesau la mare, case de vacanta la tara etc. Acestepersoane s i atunci cand se deplaseaza cu mij loaceproprii de transport recurg la servici i deosebite si laforme de cazare cu un grad de confort mai ridicat. Deaceea, unele forme ale turismului particular seident if ica, intr -un anumit sens, cu tur ismul de lux ,putern ic individual izat in ceea ce priveste n ivelulcalitativ si diversificarea serviciilor.

Turismul social este un turism de mase, agreat depersoanele cu posibil itati f inanciare relativ l imitate.Acesti turisti solicita forme ieftine de cazare (popasurituristice, hanuri, moteluri,casute, campinguri, sate devacanta etc.) si mijloace de transport in comun, sau celmult nchiriate, unde pot beneficia de unele reduceri latarifele de transport. In aceeasi categorie se incadreazasi cei ce solicita bilete prin sindicate.

Turismul de t ineret const ituie o formaparticulara a turismului social, adresandu-se, cuprecadere, categoriilor tinere ale populatiei.


25/25

Turismul de afaceri s i de congrese , acesta are unscop bine determinat, f iind legat de deplasar ile ininteres oficial, comercial. Remarcam, totodata, faptul caacest gen de turism nu este determinat de o anumitasezonalitate, calatoriile efectuandu-se practic tot timpulanului.In perioada actuala, turismul de afaceri a devenit oforma vitala pentru industria turismului, iar cercetatoriis-au intrebat daca trebuie sa fie incluse calatoriile deafaceri in industria turismului, distinctia dintre acesteasi cele de agrement fiind foarte greu de facut.Potrivit datelor statistice referitoare la ultimeledecenii, oamenii de afaceri cheltuiesc de doua ori maimult decat turisti i obisnuiti ntr-o calatorie. In plus,oamenii de afaceri se deplaseaza de mai multe ori pe an.

BIBLIOGRAFIE

Producerea si comercializarea voiajelor turistice

Documents

Transcript of Producerea si comercializarea voiajelor turistice