Procesul Bugetar La Nivel National

download Procesul Bugetar La Nivel National

of 21

Transcript of Procesul Bugetar La Nivel National

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    1/21

    UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

    FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

    PROCESUL BUGETAR

    LA NIVEL NATIONAL

    STUDENT : JILAVU DANIELA

    ANUL II , GRUPA II , ZI

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    2/21

    CUPRINS

    1. Fazele si trasaturile procesului bugetar2. Elaborarea proiectului de buget3. Elaborarea indicatorilor macroeconomici4. Stabilirea limitelor de cheltuieli5. Transmiterea scrisorii-cadru6. Depunerea propunerilor bugetare ale ordonatorilor principali

    de credite

    7. Transmiterea raportului si proiectelor legilor bugetare laGuvern si Parlament

    8. Aprobarea bugetului9. Executia bugetului10. Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara11. Controlul bugetar12. Executia de casa a bugetului prin sistemul bancar si prin

    sistemul de trezorerie

    13. Functiile trezoreriei

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    3/21

    1.Fazele si trasaturile procesului bugetarProcesul bugetar reprezinta un ansamblu de operatiuni care se succed anual si privesc

    elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anuale, executia curenta a bugetului,

    incheierea si aprobarea contului de executie bugetara, precum si controlul bugetar.

    Legile bugetare cuprind la venituri, estimarile anului bugetar, la cheltuieli, creditelebugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice, deficitul sau excedentul bugetar,

    dupa caz, precum si reglementarile specifice exercitiului bugetar.

    Sub aspectul realizarii sale in timp, procesul bugetar dureaza circa 2 ani si jumatate,intinzandu-se pe 3 ani calendaristici consecutivi. Astfel, in a doua jumatate a primului an

    calendaristic are loc intocmirea proiectului legii bugetare si dimensionarea cifrelor bugetareaferente, care se aproba de forul legislativ, in anul al doilea se realizeaza executia bugetara

    curenta, iar in anul al treilea se incheie contul de executie bugetara, care este supus aprobariiParlamentului.

    Operatiunile ce compun procesul bugetar poarta amprenta specificului national al cadruluilegislativ si administrativ in care se deruleaza, dar prezinta si o serie de trasaturi comune.

    Astfel, acesta este un proces:

    y de decizie, care consta in ordonarea prioritatilor si in alocarea resurselor necesarefinantarii obiectivelor vizate, avand utilitate publica. Decizia ce trebuie luata este una din

    cele mai grele, deoarece resursele sunt limitate si se situeaza, in toate cazurile, sub nivelulnecesitatilor publice;

    y predominant politic, intrucat deciziile privind alocarea resurselor bugetare nu seintemeiaza pe criterii sau informatii ale pietei, ci au la baza obiectivele programului de

    guvernare, fixate de partidul (sau coalitia de partide) care detine majoritate parlamentara;y complex, ca urmare a faptului ca este realizat prin participarea unui mare numar de

    subiecti, de natura diferita, fiecare cu interesele, nevoile si posibilitatile sale;y ciclic, realizandu-se succesiv si dupa un calendar riguros, potrivit cerintelor principiilor

    anualitatii si publicitatii bugetare;y strict reglementat, astfel ca in derularea sa concreta se impune respectarea legislatiei in

    materie si a normelor metodologice elaborate in acest scop de catre Ministerul Finantelor(sau Ministerul Bugetului);

    y de larg impact public, cu implicatii la nivel macro si microeconomic, care se manifestaatat in plan economic, cat si social. Fundamentarea bugetului se inscrie ca o componenta

    esentiala a procesului de stabilizare macroeconomica durabila, prin aceea ca soldul

    bugetului influenteaza, direct sau indirect, atat evolutia cresterii economice, a nivelului preturilor, a somajului, cat si evolutia ratei dobanzii si a soldului contului curent albalantei de plati.

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    4/21

    2.Elaborarea proiectului de bugetProiectul legii bugetare este rezultatul unui proces complex, cu caracter iterativ, care consta

    in dimensionarea marimii alocatiilor bugetare destinate finantarii obiectivelor de utilitate publica

    ale perioadei, precum si a resurselor financiare ce urmeaza sa fie mobilizate, pe surse de

    provenienta. In proiectul legii bugetare anuale sunt reflectate principalele optiuni ale Guvernuluiin diverse domenii ale vietii social-economice, astfel ca prin continutul si aria sa de cuprindere,acest proiect are caracterul unui document de cea mai mare importanta.

    Intocmirea proiectului legii bugetare se realizeaza de catre organisme diferite, in diferite

    tari, in functie de competentele stabilite de lege in ce priveste initiativa bugetara. Din acest punctde vedere, in practica internationala se disting:

    sistemul initiativei guvernamentale;

    sistemul mixt - al initiativei parlamentare si guvernamentale;

    sistemul initiativei prezidentiale.

    Sistemul initiativei guvernamentale consta in abilitarea Guvernului de a stabili sau sprijinimasurile vizand aprobarea cheltuielilor publice sau instituirea de venituri publice.

    Acest sistem este practicat in Marea Britanie, unde proiectul bugetului se elaboreaza subcoordonarea Cancelarului Tezaurului. In acest sens, Institutia Tezaurului Public primeste si

    centralizeaza toate propunerile de cheltuieli elaborate de celelalte ministere, avand dreptul de acontrola aceste propuneri si de a cere eventuala lor revizuire; de asemenea, Tezaurul are

    competenta de a se ingriji de stabilirea structurii si a dimensiunilor veniturilor publice.

    Propunerile bugetare pot fi amendate de catre Camera Comunelor, dar aceste amendamentetrebuie sa fie insusite de Guvern. Camera Lorzilor primeste proiectul de buget doar pentru

    informare, neavand atributii in acest domeniu.

    Sistemul mixtse refera la asumarea initiativei bugetare atat de catre Parlament, cat si decatre Guvern.

    Acest sistem se aplica in Franta si in alte tari europene. Potrivit acestui sistem, MinisterulFinantelor are rolul indrumarii metodologice a operatiunilor de elaborare a proiectelor si al

    centralizarii propunerilor tuturor ministerelor si al altor subiecti bugetari, intocmind o schita de

    buget.

    Daca intre orientarile de politica bugetara elaborate de Ministerul Finantelor, pe de o parte,

    si propunerile proprii ale subiectilor bugetari, pe de alta parte, intervin divergente, a 242c24ccestea sunt analizate intr-o prima instanta de specialisti in domeniu.

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    5/21

    In a doua etapa se incearca solutionarea divergentelor prin discutii intre MinisterulFinantelor cu ceilalti ministri sau conducatori ai centrelor de responsabilitate, iar in a treia etapa

    se ajunge la Primul Ministru.

    Echilibrarea si definitivarea proiectului de buget, precum si a celorlalte documente

    insotitoare, se realizeaza de catre Guvern, dupa care se inainteaza Parlamentului spre dezbatere siaprobare. Aceste documente sunt:

    - expunerea de motive si proiectul de lege pentru aprobarea bugetului;

    - anexele la proiectul de lege, care redau structura veniturilor si cheltuielilor (alocatiilor

    bugetare);

    - elementele de fundamentare luate in considerare de catre Guvern, care sunt necesareParlamentului pentru analiza proiectului.

    Sistemul initiativei prezidentiale se practica in SUA, unde proiectul bugetului federal esteelaborat de catre Presedintele tarii.

    In acest scop, functioneaza un birou bugetar special, care centralizeaza si revizuieste

    propunerile departamentelor si le prezinta presedintelui spre examinare. Dupa definitivarea sa,proiectul de buget este inaintat Congresului, impreuna cu un raport asupra situatiei financiare de

    ansamblu si asupra contului executiei bugetare pe anul expirat. De asemenea, raportul se refera lamersul executiei bugetare pe anul in curs, precum si la programul financiar pentru anul urmator.

    In fine, in acest mesaj al Presedintelui sunt expuse si orientarile generale ale politicii interne siexterne a SUA.

    In Romania, potrivit prevederilor Constitutiei, proiectul bugetului de stat si cel al bugetuluiasigurarilor sociale de stat se elaboreaza anual de catre Guvern si sunt supuse aprobariiParlamentului, prin proiecte de lege separate.

    Sistemul bugetar romanesc este un sistem mixt, al impletirii initiativei guvernamentale

    cu cea parlamentara.

    Revenind la mecanismul elaborarii proiectului de buget, mentionam ca atributiile de

    coordonare, finalizare si prezentare catre Guvern a acestuia le are Ministerul Finantelor Publice.Acesta, impreuna cu institutiile de prognoza, Banca Centrala si celelalte ministere, stabileste, pe

    baza programului de guvernare aprobat de Parlament, premisele de la care se porneste in

    elaborarea proiectului de buget.

    In conformitate cu articolul nr.28 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice se

    prevede ca proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre Guvern, prinMinisterul Finantelor Publice, pe baza urmatoarelor elemente:

    a) prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar in curs

    de elaborare si pentru urmatorii 3 ani;

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    6/21

    b) politicile fiscale si bugetare;

    c) prevederile memorandumurilor de finantare si de intelegere, precum si aleacordurilor internationale cu organisme si institutii financiare internationale,

    semnate si/sau ratificate;

    d) politicile si strategiile sectoriale, prioritatile stabilite in formularea propunerilorde buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

    e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

    f) programele intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopulfinantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective

    precise si indicatori de rezultate si de eficienta;

    g) propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si

    de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale;

    h) posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar.

    Calendarul bugetarpana la aprobarea bugetului include urmatoarele etape:

    3.Elaborarea indicatorilor macroeconomiciIndicatorii macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza

    proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani, sunt elaborati de organele abilitate pana ladata de 31 martie a anului curent. Acesti indicatori vor fi actualizati pe parcursul desfasurarii

    procesului bugetar.

    4.Stabilirea limitelor de cheltuieliMinisterul Finantelor Publice inainteaza Guvernului, pana la data de 1 mai, obiectivele

    politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si

    urmatorii 3 ani, impreuna cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite,urmand ca acesta sa le aprobe pana la data de 15 mai si sa informeze comisiile pentru buget,

    finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice

    si ale finantelor publice.

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    7/21

    5.Transmiterea scrisorii-cadruMinistrul finantelor publice are obligatia de a transmite ordonatorilor principali de credite,

    pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare-cadru in care va specifica contextul

    macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a

    acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

    In cazul in care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de

    cheltuieli, acestea vor fi adaptate de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor Publice.Pana la data de 15 iunie Ministerul Finantelor Publice trebuie sa comunice ordonatorilor

    principali de credite limitele de cheltuieli, astfel redimensionate, in vederea definitivariiproiectelor de buget.

    6.Depunerea propunerilor bugetare ale ordonatorilor principali decredite

    Ordonatorii principali de credite au obligatia ca pana la data de 15 iulie a fiecarui an sadepuna la Ministerul Finantelor Publice propunerile pentru proiectul de buget si anexele la

    acesta, pentru anul bugetar urmator, cu incadrarea in limitele de cheltuieli, si estimarile pentruurmatorii 3 ani. Camera Deputatilor si Senatul, cu consultarea Guvernului, isi aproba bugetele

    proprii si le inainteaza Guvernului in vederea includerii lor in proiectul bugetului de stat.Autoritatile administratiei publice locale au aceeasi obligatie pentru propunerile de transferuri

    consolidate si de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Ministerul FinantelorPublice examineaza proiectele de buget si poarta discutii cu ordonatorii principali de credite

    asupra acestora, in caz de divergenta hotaraste Guvernul. Proiectele de buget si anexele la acestain forma definitiva se depun la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 august a fiecarui

    an.

    7.Transmiterea raportului si proiectelor legilor bugetare la Guvernsi Parlament

    Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali decredite si a bugetului propriu, intocmeste proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor, pe

    care le depune la Guvern pana la data de 30 septembrie a fiecarui an. Proiectul legii bugetului destat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se

    elaboreaza proiectul de buget si proiectia acesteia in urmatorii 3 ani. Acest raport va cuprinde unrezumat al politicilor macroeconomice in contextul carora au fost elaborate proiectele de buget,

    precum si strategia Guvernului in domeniul investitiilor publice. Raportul si proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetara a Guvernului, precum si alte informatii

    relevante in domeniu. Dupa insusirea de catre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget,

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    8/21

    acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai tarziu pana la data de 15 octombrie afiecarui an.

    Proiectul bugetului de stat este asumat de Guvern si de catre fiecare membru in parte. Ca

    urmare, in spiritul solidaritatii guvernamentale, membrii Executivului au obligatia, ca alaturi de

    ministrul finantelor, sa sustina, in cadrul dezbaterilor parlamentare, proiectul de buget in formainsusita de Guvern.

    8.Aprobarea bugetuluiProiectul legii bugetare si cifrele bugetare previzionate pentru noul an sunt supuse

    dezbaterii si aprobarii puterii legislative din fiecare tara, intrucat bugetul public are incidenta

    asupra celei mai mari parti a populatiei si reprezinta atat principalul instrument, cat si principalulmijloc de infaptuire a politicii economico-sociale si financiare a statului.

    Procedura parlamentara a edictarii legii privind adoptarea bugetului difera de la o tara

    la alta, in functie de organizarea Parlamentului si in functie de traditie.

    In Franta, Adunarea Nationala examineaza proiectul de buget in prima instanta, avand

    prioritate in materie bugetara, in raport cu Senatul. Comisiile Adunarii Nationale au insa drepturilimitate, vizand propunerile de suprimare sau reducere a unor cheltuieli bugetare, precum si de

    majorare a veniturilor bugetare. Proiectul de lege astfel modificat se dezbate si in Senat, care areaceleasi prerogative. Dupa dezbaterile din Senat, proiectul cu eventualele propuneri ale

    Senatului, se rediscuta in Adunarea Nationala. Ca urmare, Adunarea Nationala are competentade a se pronunta si asupra propunerilor Senatului. Eventualele divergente se discuta si se

    solutioneaza de o comisie mixta compusa din reprezentanti ai celor doua camere. Ratificareafinala a legii de finante anuala (cum este numita legea bugetului public in Franta) se realizeaza

    de catre Presedintele Republicii, care o semneaza, atunci cand o considera convenabila. Dacaunele prevederi nu sunt convenabile, Presedintele are posibilitatea sa solicite reexaminarea

    proiectului de catre Parlament.

    In Marea Britanie, initiativa bugetara revine Guvernului. Aici, Camera Comunelorprimeste proiectul si poate face propuneri de amendamente, care trebuie sa fie insusite de catre

    Guvern. In caz contrar, Primul Ministru ar considera aceste amendamente ca un vot deneincredere, cu toate consecintele rezultate dintr-o asemenea situatie. Dezbaterea proiectului de

    buget se realizeaza in cadrul a 26 sedinte ordinare ale Camerei Comunelor, iar daca in acestinterval limitat nu se reuseste examinarea sa integrala, bugetul public este considerat aprobat la

    nivelul cifrelor inscrise in proiect. Cu o luna inainte de inchiderea sesiunii parlamentare,

    proiectul este adus si la cunostinta Camerei Lorzilor, dar numai cu scop informativ, intrucataceasta camera nu are dreptul sa modifice proiectul de buget si nu are competenta votarii lui.Potrivit traditiei, bugetul aprobat de parlamentul britanic capata putere de lege dupa ce estesanctionat de seful statului, respectiv monarhul legal.

    In SUA, Presedintele are obligatia legala de a prezenta proiectul de buget intregului

    Congres in luna ianuarie. Acest proiect se dezbate mai intai in Camera Reprezentantilor, daracesteia nu i s-a rezervat decat dreptul de a modifica incasarile din impozite. In schimb, Senatul

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    9/21

    are atributii mai mari, fiind abilitat sa majoreze sau sa reduca veniturile si cheltuielile bugetare propuse de Presedinte, avand competenta sa introduca noi venituri sau sa includa noi alocatii

    bugetare. Pentru a deveni lege, proiectul de buget federal adoptat de Congresul SUA, trebuie safie insusit si de catre Presedintele tarii, care poate sa se foloseasca de dreptul sau de veto pentru

    a-l respinge. In acest caz, proiectul este retrimis Congresului pentru o noua dezbatere si o noua

    votare. Daca la cea de-a doua votare, bugetul este adoptat prin votul a doua treimi din numarulmembrilor fiecarei camere, Presedintele tarii este obligat sa-l semneze si sa-l publice in aceastaforma.

    In Germania, nu exista o ierarhizare a camerelor parlamentului, astfel ca, in dezbaterea si

    aprobarea bugetului federal, cele doua camere ale parlamentului au drepturi egale. Ambeleprimesc proiectul de buget si al legii bugetare, pe care le discuta si le aproba. In cazul in care se

    ajunge la divergente intre cele doua camere, se recurge la o comisie de mediere caredefinitiveaza legea bugetara, inainte de a se ajunge la procedura votarii sale.

    In Romania, cele doua camere ale parlamentului au si ele drepturi egale in ce priveste

    adoptarea legii bugetului de stat. Aceste drepturi nu se exercita separat, ci prin dezbaterea siaprobarea bugetului in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, potrivit prevederilor

    din Constitutie.

    Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri,

    articole, precum si alineate, dupa caz, si pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar,precum si creditele de angajament pentru actiuni multianuale. Estimarile pentru urmatorii 3 ani

    reprezinta informatii privind necesarul de finantare pe termen mediu si nu vor face obiectulautorizarii pentru anii bugetari respectivi.

    Prima etapa, examinarea proiectului bugetului, a raportului Guvernului si a proiectului

    legii bugetare anuale se realizeaza de catre comisiile permanente ale Parlamentului (structuratepe domenii de activitate) si apoi analiza si aprobarea in comisia de specialitate a legislativului,

    adica cea de buget-finante ale fiecarei camere. In calitatea lor de comisii sesizate in fond,comisiile permanente buget-finante examineaza si dezbat cele trei documente, la care se adauga

    eventualele amendamente. La aceste dezbateri sunt invitati ministrul finantelor si alti ministri, precum si parlamentarii din comisiile avizatoare. In masura in care nu exista elemente vizand

    atingerea unor interese nationale care recomanda pastrarea secretului, la aceste dezbateri pot fiinvitati si reprezentanti ai presei. In final, comisiile reunite intocmesc un raport comun care

    concluzioneaza asupra adoptarii celor doua proiecte sau asupra respingerii lor, daca este cazul.

    Etapa a doua se deruleaza in cadrul sedintei comune a celor doua camere. ReprezentantulGuvernului prezinta expunerea de motive vizand elaborarea proiectului bugetului de stat si a

    legii bugetare anuale, continutul acestor proiecte si situatia economico-financiara a tarii.

    Dupa aceea se trece la dezbaterea generala. Daca prin raportul comun al comisiilor

    permanente s-a propus respingerea proiectelor, dupa incheierea dezbaterilor generale, presedintele sedintei comune poate cere acesteia sa se pronunte prin vot asupra respectivei

    propuneri. Daca, insa, raportul comun a propus adoptarea proiectelor, se trece la faza a doua,

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    10/21

    consacrata dezbaterii si aprobarii pe articole a proiectului legii bugetare si a fiecarei prevederidin proiectul bugetului de stat.

    Pe parcursul dezbaterilor din Parlament, membrii acestuia, grupati in cadrul diferitelor

    formatiuni politice, propun amendamente la proiectul de buget. Prin acestea parlamentarii

    incearca sa satisfaca cat mai multe din solicitarile cetatenilor care-l reprezinta si care le-auacordat votul in baza unei anumite platforme politice electorale.

    Transarea setului de amendamente care sunt aprobate de Parlament se face prin negocieripolitice intre partidele parlamentare, cu respectarea principiului majoritatii. Astfel, partidul sau

    coalitia de partide care formeaza majoritatea politica parlamentara isi poate impune propriileamendamente in mai mare masura decat partidele aflate in opozitie. Dupa incheierea acestor

    dezbateri, urmeaza procedura votarii de ansamblu a legii bugetare si a cifrelor bugetare dinanexele acesteia.

    Pentru a deveni lege, proiectele bugetare se inainteaza Presedintelui Romaniei pentru

    promulgare.

    In practica parlamentara se poate intalni si situatia cand dezbaterile se prelungesc peste

    durata limita prevazuta, iar legea bugetara sa nu fie votata pana la inceputul exercitiului financiarurmator.

    Pentru depasirea unui astfel de impas, s-au configurat doua variante practice:

    y Varianta aprobarii si executiei unor douasprezecimi bugetare provizoriiDouasprezecimile bugetare provizorii sunt bugete ale caror venituri si cheltuieli reprezinta

    a douasprezecea parte din cifrele inscrise in proiectul inca nevotat. Aceste douasprezecimi se punin executare odata cu inceperea noului an bugetar, recunoscandu-se vocatia lor bugetara (spreexemplu in Belgia, Franta, Italia).

    y Varianta incuviintarii trecerii la executia bugetara, conform cifrelor inscrise inbugetul exercitiului in curs de expirare

    Varianta a doua este mai simpla si mai operativa si consta in trecerea la executia bugetara

    in limita cifrelor din legea bugetara a anului in curs de expirare, Guvernul avand incredintarealegala pentru aceasta.

    In Romania, in conformitate cu prevederile articolului nr.37 din Legea nr. 500/2002privind finantele publice, daca legile bugetare nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte deexpirarea exercitiului bugetar, Guvernul indeplineste sarcinile prevazute in bugetul anului

    precedent, limitele lunare de cheltuieli neputand depasi de regula 1/12 din prevederile bugeteloranului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificate de catre ordonatorii

    principali de credite, sau, dupa caz, 1/12 din sumele propuse in proiectul de buget, in situatia incare acestea sunt mai mici decat cele din anul precedent.

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    11/21

    9.Executia bugetuluiDupa promulgarea de catre Presedinte, legea privind bugetul se publica in buletinul oficial

    al tarii, moment in care bugetul devine operational, trecandu-se la executia acestuia, care se

    realizeaza pe durata anului bugetar.

    Executia bugetului de stat reprezinta ansamblul operatiunilor privind incasarea veniturilorsi efectuarea propriu-zisa a cheltuielilor aprobate de catre Parlament.

    In derularea acestor operatiuni intervin mii de participanti- institutii financiare, aparatul

    fiscal, Trezoreria publica, banci, agentii guvernamentale, contribuabili etc.- dar raspundereagenerala pentru aducerea la indeplinire a autorizatiei parlamentare revine Guvernului.

    Responsabilitatea executiei bugetare revine Guvernului, care, prin institutiile salecomponente, trebuie sa-si dovedeasca capacitatea de administrare atat a procesului de colectare

    la un nivel cat mai ridicat a veniturilor, cat si a procesului de utilizare eficienta a alocatiilor

    bugetare.

    Pentru aceasta, realizarea veniturilor bugetare in cuantumul prevazut constituie o obligatie,

    in timp ce efectuarea cheltuielilor pana la nivelul aprobat reprezinta un drept al sau. In acest sens,Guvernul trebuie sa aiba in vedere ca veniturile inscrise in buget reprezinta suma minima de

    incasat (cu exceptia acelora provenite din imprumuturi, la care nivelul prevazut este maxim), iarcheltuielile aprobate reprezinta limitele maxime pana la care pot fi acordate credite bugetare.

    Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile

    fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar. Creditele bugetare aprobate

    pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altuiordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi

    utilizate pentru finantarea altui capitol.

    Caracteristica esentiala a procesului executiei bugetului de stat consta in separarea

    activitatilor de executare a cheltuielilor de cele de executare a veniturilor, fiecare dintre acesteafolosind instrumente si proceduri diferite.

    Complexitatea procesului de executie bugetara impune ca in fiecare tara, in cadrul

    Ministerului Finantelor, sa fie organizate structuri adecvate pentru coordonarea tuturorinformatiilor cu privire la executia veniturilor si a cheltuielilor.

    Inexecutia partii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg succesiv urmatoarele etape:

    angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.

    Angajarea reprezinta asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei

    terte persoane fizice sau juridice o anumita suma de bani repartizata din bugetul de stat. Aceastaobligatie rezulta dintr-un act legal - contract, hotarare judecatoreasca, decizie sau ordin

    ministerial - si este legata de livrarea catre stat a unor bunuri, executarea unor lucrari sau

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    12/21

    prestarea unor servicii in favoarea statului, numirea sau angajarea unor functionari publici.Angajarea este consecinta unei decizii deliberate, avand natura voluntara, dar exista si cazuri

    cand aceasta este fortuita, avand natura involuntara, in situatia platilor impuse de acoperirea unorpagube produse de accidente sau calamitati, precum si de alte evenimente de forta majora.

    Angajarea cheltuielilor publice se efectueaza de catre ordonatorii de credite bugetare si sebazeaza fie pe prerogativele guvernamentale in materie, in limita creditelor bugetare aprobate, fiepe deciziile organului legislativ, pentru situatiile speciale intervenite.

    Lichidarea constituie operatiunea prin care se verifica si se constata realitatea in legatura

    cu realizarea furnizarii lucrarii sau a serviciului prestat in favoarea statului, in functie de care sestabileste cuantumul platii ce urmeaza a fi efectuata. Lichidarea trebuie sa aiba la baza actele

    justificative privind livrarile de bunuri, lucrarile executate si serviciile prestate, statele de plata asalariilor si altor drepturi banesti, fiind o operatiune posterioara realizarii prestatiilor catre

    institutia de stat angajatoare a cheltuielilor bugetare.

    Ordonantarea presupune emiterea unui ordin de plata sau a unei dispozitii de plata princare, pe baza evaluarii realizate prin lichidare, se dispune plata in favoarea unui tert indreptatit la

    aceasta. In cazul efectuarii de cheltuieli ale statului unor legi cu o mare valabilitate in timp, cum

    ar fi plata dobanzilor aferente datoriei publice sau a salariilor functionarilor publici, se trecedirect la operatiunea de plata, fara o ordonantare prealabila.

    Plata este operatiunea prin care are loc stingerea obligatiei banesti a statului fata de

    persoanele indreptatite. Aceasta se efectueaza prin instrumente de plata fara numerar, prinmandat postal sau in numerar, dupa caz.

    Primele trei operatii - angajarea, lichidarea si ordonantarea - cad in sarcina ordonatorilor de

    credite, iar plata se efectueaza numai de gestionarii banilor publici -avand calitatea de casieri saucontabili platitori.

    Aceasta distinctie de functii are rolul de a garanta executia bugetului in conformitate cuprevederile legale, de a preintampina delapidarile, deturnarile de fonduri, risipa sau fraudele.

    Executia partii de venituri a bugetului statului se realizeaza prin aparatul fiscal al

    Minsterului Finantelor Publice si consta in derularea mai multor faze procedurale succesive.

    In cazul impozitelor directe fazele executiei bugetare sunt urmatoarele: asezareaimpozitelor, lichidarea, emiterea titlului de percepere a impozitelor si perceperea propriu-zisa a

    acestora.

    Asezarea impozitului se refera la stabilirea obiectului impunerii, la constatarea

    existentei materiei impozabile, precum si la evaluarea marimii acesteia.

    Lichidarea este operatiunea prin care se determina cuantumul impozitului datorat de opersoana fizica sau juridica. Pe baza acestei operatiuni are loc deschiderea rolului pentru fiecare

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    13/21

    persoana fizica sau juridica desemnata de lege, prin care se inscrie suma datorata cu titlu deimpozit in debitul fiecarui contribuabil.

    Emiterea titlului de percepere a impozitului consta in inscrierea cuantumului

    impozitului datorat, calculat prin operatiunea de lichidare anterioara, intr-un act sau dispozitie,

    pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit al bugetului de stat. Forma si denumireaactului legal vizand perceperea impozitului sunt diferite in functie de situatia concreta acontribuabililor. Astfel, pentru contribuabilii debitori care achita spontan se emit titluri de

    incasare.

    Perceperea propriu-zisa a impozitului presupune incasarea efectiva a acestuia, incuantumul si la termenul stabilit. Prin aceasta operatiune are loc stingerea obligatiilor fiscale ale

    persoanelor fata de bugetul de stat. In cazul in care contribuabilii nu-si achita obligatiile fiscale latermenele stabilite, in cadrul operatiunii de percepere a impozitului se include si urmarirea, care

    antreneaza executarea silita a debitorilor rau-platnici ai statului.

    Pentru impozitele indirecte, ca si pentru celelalte venituri bugetare, exista procedurispecifice de executie.

    In executia practica a veniturilor bugetare, fazele de natura administrative (asezareaimpozitului, lichidarea si emiterea titlului de percepere) sunt delimitate institutional de

    operatiunea gestionara de percepere a impozitului (incasarea efectiva).

    Astfel, primele trei operatiuni se realizeaza de catre organele specializate ale MinisteruluiFinantelor Publice, care formeaza aparatul fiscal, iar cea de-a patra operatiune se efectueaza de

    contabili-incasatori aflati in serviciul Trezoreriei publice sau al bancilor care au mandatulexecutarii de casa a bugetului de stat.

    10. Incheierea si aprobarea contului de executie bugetaraExecutia bugetului de stat presupune inregistrarea contabila a veniturilor si cheltuielilor,

    precum si a incasarilor si platilor aferente acestora.

    Pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor

    privind executia de casa a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelorfondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina, si in urma

    verificarii si analizarii acestora, Ministerul Finantelor Publice elaboreaza contul general anual deexecutie a bugetului de stat si, respectiv, contul de executie a bugetului asigurarilor sociale de

    stat, care au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugeteleordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezinta Guvernului.

    Ordonatorii principali de credite au obligatia sa intocmeasca si sa anexeze la situatiile financiareanuale rapoarte anuale de performanta, in care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele,

    rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privindangajamentele legale.

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    14/21

    Contul general anual de executie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat,precum si conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale se intocmesc in structura

    bugetelor aprobate si au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilorprincipali de credite, inclusiv anexele acestora.

    Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare Parlamentului contul general anual deexecutie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale deexecutie, pana la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie.

    Competenta aprobarii contului general anual de executie a bugetului de stat revine

    Parlamentului.

    Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat

    si celelalte conturi anuale de executie se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catreCurtea de Conturi.

    Contul general anual de executie bugetara reflecta totalitatea operatiunilor privindincasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetului de stat. La finele anului bugetar, pebaza soldului acestui cont rezulta situatia de echilibru bugetar, de excedent sau deficit.

    Operatiunile aferente unui an bugetar sunt reflectate in contul de executie bugetara, in

    functie de solutia adoptata pentru durata executiei bugetului. Astfel, aceasta durata poate filimitata strict la un an (in cazul sistemului de gestiune) sau poate fi de 15-18 luni (in cazul

    sistemului de exercitiu).

    In cadrul sistemului de gestiune, contul general anual de executie bugetara si anexele sale

    cuprind numai operatiile care s-au realizat efectiv pana la finele anului bugetar. Veniturile

    neincasate si cheltuielile neefectuate, desi au fost autorizate de Parlament pentru anul respectiv,vor fi evidentiate in contul de incheiere a executiei bugetare din anul urmator. Acest sistem nuofera o situatie clara pentru analiza executiei bugetului fiecarui an, ca urmare a reportarii in anul

    urmator a operatiunilor neefectuate in anul expirat.

    Sistemul de exercitiu presupune reflectarea in contul general anual de executie a tuturoroperatiunilor aferente fiecarui buget, chiar daca acestea se realizeaza dupa data incheierii anului

    bugetar. Potrivit acestui sistem, o perioada de 3-6 luni vor functiona doua conturi bugetare - celreferitor la anul bugetar precedent si cel pentru bugetul in curs. Sistemul este mai avantajos

    intrucat in contul de incheiere a executiei bugetare sunt reflectate rezultatele finale ale bugetuluianului la care se refera.

    In situatia inregistrarii unui deficit bugetar, Parlamentul are competenta sa decida asupra

    modului si termenelor de acoperire a acestuia, analizand propunerile Guvernului. MinisterulFinantelor Publice intocmeste anual contul general al datoriei publice a statului. Contul general

    al datoriei publice a statului va fi anexat la contul general anual de executie a bugetului de stat,ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi. Contul general al datoriei publicea statului cuprinde conturile datoriei publice interne si datoriei publice externe directe a statului

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    15/21

    si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si pentru credite externe primite decatre alte persoane juridice.

    11. Controlul bugetarControlul executiei bugetare este o etapa importanta a procesului bugetar, a carei

    necesitate deriva din restrictiile ce trebuie luate in considerare la alocarea pe destinatii aresurselor bugetare, avandu-se in vedere caracterul limitat al acestora.

    El este cerut atat din considerente de ordin politic, cat si din considerente de ordin

    financiar. Din punct de vedere politic, Parlamentul este interesat ca Guvernul sa realizezeincasarea veniturilor bugetare aprobate si sa nu depaseasca cheltuielile bugetare stabilite, in

    conditiile indeplinirii tuturor obiectivelor vizate. Considerentele financiare vizeaza crestereainteresului Guvernului si a tuturor subiectilor bugetari pentru buna gestionare a fondurilor

    statului, prevenire deturnarilor de fonduri, a delapidarilor, evitarea risipei si a fraudelor.

    Controlul executiei bugetului de stat se exercita de o seama de organe imputernicite, fiindde natura politica, jurisdictionala si administrativa.

    Controlul politic se exercita de catre Parlament, prin dezbaterea si aprobarea proiectelorde buget si a contului general anual de executie a bugetului, impreuna cu anexele sale. Acest

    control se exercita si in cursul executiei bugetare, prin examinarea rapoartelor periodice aleGuvernului, prin controale efective realizate, in unele situatii, de comisiile parlamentare, prin

    audierea membrilor Guvernului sau a oricaror altor persoane care administreaza si gestioneazafonduri publice. O alta forma a controlului parlamentar este reprezentata de examinarea si

    adoptarea eventualelor legi rectificative, prin care autorizatia parlamentara anuala privindbugetul este revizuita.

    Controlul jurisdictional se efectueaza de organele specializate ale statului in vederea

    stabilirii raspunderii juridice a subiectilor, in cazul administrarii si gestionarii defectuoase afondurilor publice. In Romania, incepand cu 1 martie 1993, functioneaza Curtea de Conturi, ca

    organ de control asupra formarii, administrarii si utilizarii resurselor financiare ale statului si alesectorului public. Pentru a se putea pronunta asupra legalitatii actelor aferente procesului

    bugetar, Curtea de Conturi controleaza activitatea tuturor ordonatorilor de credite bugetare.Controlul jurisdictional se refera si la descarcarea de gestiune a administratorilor si gestionarilor

    de fonduri publice, atunci cand operatiunile si conturile lor au fost gasite in ordine. In cazcontrar, este angajata raspunderea juridica a acestora, iar sumele aflate in afara legalitatii sunt

    trecute in debitul persoanelor gasite vinovate. Neajunsurile constate in activitatea ministrilor, ca

    ordonatori principali de credite bugetare, nu sunt judecate de catre aceasta curte, ci se aduc lacunostinta sefului statului si Parlamentului.

    Controlul administrativ include atat controlul exercitat de organele de specialitate ale

    Ministerului Finantelor, cat si controlul realizat in interiorul fiecarei institutii publice, sub formacontrolului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite asupra modului cum aceste

    credite sunt consumate de catre subordonati si a controlului intern. Ca organ specializat aladministratiei centrale de stat, Ministerul Finantelor Publice are atributii permanente de control

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    16/21

    asupra operatiunilor de executie bugetara. In acest sens, se urmareste modul de respectare alegilor care reglementeaza instituirea si perceperea veniturilor bugetare, a legii prin care a fost

    adoptat bugetul de stat, precum si aspectele privind eficienta cheltuielilor bugetare. Celelateorgane ale administratiei publice sunt obligate sa exercite controlul preventiv si de gestiune

    asupra formarii veniturilor proprii si a utilizarii resurselor ce le-au fost puse la dispozitie,

    inclusiv asupra patrimoniului public din domeniile lor de activitate. In acest sens, un rolimportant revine darilor de seama contabile, pe care ordonatorii principali de credite sunt obligatisa le intocmeasca si sa le depuna la Ministerul Finantelor Publice.

    12. Executia de casa a bugetului prin sistemul bancar si prinsistemul de trezorerie

    Obiectul executiei de casa a bugetului

    Executia bugetului, respectiv incasarea propriu-zisa a veniturilor, efectuarea de plati,mobilizarea de resurse financiare pentru finantarea deficitului, necesita un sistem organizat

    pentru derularea fluxurilor bugetare atat in numerar, cat si fara numerar.

    Aceasta activitate in care intervin numeroase operatiuni banesti efectuate prin casierii siprin viramente intre conturi, este cunoscuta sub denumirea de executia de casa a bugetului.

    Prin acest sistem se urmaresc si alte obiective specifice executiei bugetare, referitoare la:

    - supervizarea platilor si incasarilor;

    - gestiunea disponibilitatilor bugetare;

    - asigurarea informatiei pentru inregistrarea contabila a fluxurilor bugetare;

    - intocmirea rapoartelor periodice asupra indeplinirii prevederilor bugetare.

    Executia de casa a bugetului se poate realiza prin sistemul bancar sau sistemul de

    trezorerie.

    Executia de casa prin sistemul bancar - practicata in SUA si Marea Britanie - presupune

    ca o banca, de regula banca centrala, sa efectueze operatiunile bugetare de incasari, plati si de

    finantare a deficitului bugetar. In acest sistem, institutiile publice isi deschid conturi la diferitebanci, iar fluxurile cu bugetul sunt desfasurate prin intermediul bancii imputernicite cu executiade casa a acestuia. Acest sistem prezinta avantajul folosirii retelelor de casierii si conturi ale

    bancilor, dar prezinta si unele dezavantaje pentru gestiunea bugetului, cum ar fi:

    Ministerul Finantelor Publice trebuie sa organizeze un sistem distinct pentrusupravegherea platilor si incasarilor, indeosebi de control al cheltuielilor inainte de

    eliberarea fondurilor de la buget;

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    17/21

    disponibilitatile institutiilor publice existente in diferite banci, unde acestea isi tinconturile, reprezinta imobilizari pentru buget;

    analiza executiei bugetare este dependenta de operativitatea informatiilor primite de la

    sistemul bancar.

    In alte tari, cum e Franta, executia de casa a bugetului este organizata in sistem detrezorerie, aflat in structura Ministerului Finantelor sau a altui minister insarcinat cu trezoreria.

    In Romania executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaza printrezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice, care

    asigura: incasarea veniturilor bugetare, efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate aleinstitutiilor publice, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor

    legale, efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externarezultata din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind

    rambursarea ratelor la scadenta si plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si altor costuri

    aferente, efectuarea altor operatiuni financiare in contul autoritatilor administratiei publicecentrale si locale.

    Legea nr.500/2002 privind finantele publice stipuleaza faptul ca prin trezoreria statului sepot efectua si urmatoarele operatiuni:

    a) pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau

    contravaloarea in lei a acestora, primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale si de laorganisme internationale, si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora

    pe baza de hotarari ale Guvernului, potrivit destinatiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuielide capital in sectoarele publice si economice, dupa caz;

    b) efectuarea de plasamente financiare din disponibilitatile aflate in contul general altrezoreriei statului prin Banca Nationala a Romaniei;

    c) alte operatiuni financiare prevazute de lege.

    Sistemul de trezorerie este format din:

    y unitate centrala de trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor care asigura realizareapoliticii de trezorerie si conduce intregul sistem al trezoreriei din tara;

    y unitati de trezorerie teritoriale, a caror organizare tine seama de structura administrativ-teritoriala. O unitate teritoriala are personal specializat in operatiuni de casierie, decontrol de trezorerie, de evidenta a executiei veniturilor si cheltuielilor, de pregatire arapoartelor periodice privind executia bugetului.

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    18/21

    13. Functiile trezorerieiTermenul de trezorerie a aparut in cadrul unei lungi evolutii istorice, care a condus, pentru

    inceput, la identificarea cu notiunea de bani publici, iar, mai tarziu, la crearea si centralizarea

    unei institutii sub o autoritate unica. Termenul de trezorerie este folosit in doua sensuri:

    y desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului;y desemnarea unei administratii publice, ca institutie.Trezoreria indeplineste doua functii de baza, atribuite de catre finantele clasice: de casier

    public (se depun si se gestioneaza fondurile statului) si de bancher (activitatea de creditare petermen scurt, pentru echilibrarea in orice moment a intrarilor si iesirilor de fonduri).

    Prin functia de casier public, trezoreria efectueaza:

    o toate operatiunile propriu-zise de incasare si de plati de la buget, in numerar sau prindecontari fara numerar;

    o controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget si asigurarea informateinecesare privind executia de casa a bugetului, in vederea intocmirii conturilor de executie

    a bugetului si a elaborarii rapoartelor periodice asupra acesteia;o gestioneaza pozitia zilnica de casa a bugetului si asigura lichiditatile necesare prin

    cunoasterea fluxurilor de incasari si plati si sincronizarea acestora.

    Factorul temporal confera trezoreriei un caracter dinamic. Astfel, incasarile si platile suntobiectul fluctuatiilor monetare in cursul anului. La cheltuieli, exista o anumita regularitate in

    ceea ce priveste nivelul lor lunar, cu exceptia lunii decembrie, in care se utilizeaza cea mai mare parte a creditelor bugetare neconsumate. La venituri, regularitatea este mai putin realizabila,

    deoarece aceasta depinde de ritmicitatea activitatii economice, mai ales in cazul impozitelordirecte.

    In cursul anului, pentru echilibrarea trezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse:utilizarea fondurilor corespondentilor, emisiunea bonurilor de tezaur si avansurile acordate de

    banca de emisiune.

    1. Utilizarea fondurilor corespondentilor. Fondurile cele mai mari provin din depozitelecorespondentilor. Trezoreria are posibilitatea sa dispuna de aceste fonduri in intervalul pana cand

    corespondentii isi retrag din conturi sumele necesare pentru efectuarea platilor proprii. In ciudacentralizarii fondurilor, disponibilitatile astfel procurate pot fi insuficiente pentru asigurarea

    lichiditatilor necesare si se creeaza goluri in casieria trezoreriei.

    2. Emisiunea bonurilor de tezaur. Bonurile de tezaur sunt inscrisuri ale imprumuturilor petermen scurt si mediu. Se face distinctie intre bonurile de tezaur destinate publicului si cele

    destinate bancilor sau altor organisme financiare. De asemenea, se face distinctie intre: bonurilein formular si bonurile in cont curent.

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    19/21

    o Bonurile in formular sunt plasate in public la ghiseul deschis, adica fara limitarea

    nivelului. Ele constituie unul din elementele esentiale ale politicii de economisire,regimul lor de emisiune variind in functie de obiectivele urmarite.

    o Bonurile in cont curentsunt bonurile cumparate de diferitele institutii financiare, banci

    care doresc sa-si inscrie valoarea lor intr-un cont girat de Banca Centrala.

    Politica de emisiune a bonurilor de tezaur se refera la alternativele operatiunilor trezorerieiposibile de folosit pentru a influenta masa subscrierilor si acestea sunt:

    o Mecanismul plafonului, care consta in proportia stabilita de autoritatea monetara, ca procentaj din disponibilitatile bancilor, care poate fi plasata in bonuri de tezaur. Acest

    plafon reprezinta un imprumut fortat pe care bancile trebuie sa-l asigure, prin bonuri detezaur, pentru o anumita masa a subscrierilor.

    o Mecanismul coeficientului de trezorerie, stabilita ca raport intre activele lichide alebancilor, inclusiv bonurile de tezaur, si ansamblul resurselor. In acest sistem trezoreria nu

    este singurul beneficiar al blocarii activelor bancare, ca in mecanismul plafonului,deoarece efectele comerciale mobilizate se pot substitui bonurilor in calculul

    coeficientului.o Mecanismul rezervelor obligatorii prin care bancile sunt constranse sa conserve, intr-un

    cont creditor neremunerat, de la Banca Centrala, active reprezentand o anumita fractiunea depozitelor. Desi aceste mecanisme au dus la reducerea rolului bonurilor de tezaur in

    sistemul bancar, totusi bancile continua sa subscrie la bonuri de tezaur pentru plasareadisponibilitatilor.

    o Mecanismul emisiunii de bonuri in raport cu nivelul resurselor bugetare. Aceastapresupune stabilirea unui anumit procentaj al valorii bonurilor emise in raport cu nivelul

    total al resurselor bugetare. Imprumuturile prin bonuri de tezaur se fac regulat si de o

    maniera permanenta. Ele genereaza o datorie pe termen scurt, cunoscuta sub denumireade datorie flotanta.

    Datoria flotanta prezinta o serie de dezavantaje:

    - Reinnoirea bonurilor de tezaur de la o scadenta la alta, transformandu-le, din imprumuturi

    pe termen scurt sau mediu in imprumuturi indefinit reinnoite. Este o situatie cu riscuri,deoarece este suficient ca o reinnoire sa nu fie acceptata, pentru ca statul sa plonjeze in

    grave dificultati.

    - Pericolul politic apare atunci cand detinatorii de bonuri isi retrag increderea in guvern,

    aruncandu-l intr-o criza grava.

    - Remediul clasic folosit pentru protectia impotriva pericolelor datoriei flotante este

    consolidarea acesteia.

    3. Avansurile acordate de banca de emisiune. Cel mai important ajutor pe care Banca il

    acorda statului rezulta din avansurile pe care i le transmite. Avansurile se acorda pe baza deconventii incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala, prin care Banca

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    20/21

    consimte voluntar un avans si ii fixeaza conditiile. Un bon de tezaur reprezentand un avans esteremis la Banca in contrapartida. Conventia se aproba prin lege. Recurgerea la lege denota vointa

    de a restrange si de a controla utilizarea avansurilor. Din punct de vedere monetar, avansurile dela Banca Centrala conduc la emisiunea de bani fara acoperire, adica au un factor inflationist.

    Prin functia de bancher, trezoreria asigura urmatoarele servicii:

    o este banca la care institutiile publice isi au deschise conturile de incasari si plati,realizand gestiunea disponibilitatilor banesti ale sectorului public;

    o gestioneaza datoria publica, respectiv operatiunile de luare a imprumuturilor de catrebuget pentru finantarea deficitului bugetar, de plati in contul serviciului datoriei publice, precum si de refinantare a datoriei publice, avand ca obiective principale mentinerea

    imprumuturilor in limita autorizatiei parlamentare si minimizarea costului datorieipublice;

    o efectueaza si operatiunile in care statul apare in calitate de garant sau coparticipant laacordarea de imprumuturi atat diferitelor agentii guvernamentale, cat si in vederea

    realizarii unor infrastructuri industriale care sa fie ulterior inchiriate firmelor particulare.

    In finantele moderne, la functiile de casa si de banca ale trezoreriei se adauga si cea a

    controlului asupra ansamblului de activitati financiare ale statului.

    Conform unor abordari moderne, trezoreria indeplineste cinci functii principale:

    functia de administrator al banilor publici. Consta in ajustarea resurselor la sarcinile publice, adica echilibrarea intrarilor cu iesirile de fonduri pe ansamblul circuitului

    trezoreriei. Totodata aceasta functie presupune existenta unei distinctii intre echilibrul bugetar si echilibrul trezoreriei. Trezoreria trebuie sa asigure sudura intre secventele

    fluxurilor bugetare, pe parcursul anului bugetar, solicitand imprumuturi in numelestatului.

    functia de intermediar financiar. Ca intermediar financiar, pe de o parte, trezoreria seimprumuta pentru a acoperi un deficit, iar, pe de alta parte, poate acorda imprumuturi,

    similar institutiilor financiar-bancare. In acest context, trebuie retinut ca trezoreria, intabloul operatiunilor financiare din contabilitatea nationala, este numele sub care

    functioneaza Statul, considerat in activitatile sale monetare si financiare.

    functia de mandatar al puterii publice. In aceasta functie trezoreria are numeroasemisiuni de autoritate publica in sectoarele financiar si economic: vegheaza impreuna cu

    Banca Centrala, la buna functionare a institutiilor de credit, este actionar si gestionar alproprietatii publice etc.

    functia de agent al interventiei financiare publice in economie. Trezoreria utilizeaza

    mijloace de interventie foarte diversificate: autorizari eliberate pentru realizarea uneiactivitati de interes national; subventionarea totala sau partiala a unor activitatieconomice; acordarea de bonificatii la dobanzi; acordarea de garantii anumitor solicitatori

  • 8/7/2019 Procesul Bugetar La Nivel National

    21/21

    de imprumuturi; acordarea de avansuri rambursabile pentru anumite prioritati dineconomie etc.

    functia de supraveghetor al marilor echilibre. Trezoreria este considerata un serviciu al

    statului care asigura marile echilibre monetare si financiare ale statului, atat prin

    operatiunile de casierie, bancare si de contabilitate publica, precum si prin activitatea detutela de finantare si de impulsionare in domeniul economic si financiar.

    BIBLIOGRAFIE :

    http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Procesul-

    bugetar-la-nivel-nati24225.php