Procesul civil si dreptul procesual civil.

Conceptul de proces insemneaza cadrul formal in care se solutioneaza diferendul dintre parti. In activitatea de realizare a justitiei se stabilesc diferite raporturi intre participanti la procesul civil.Procesul civil=activitatea complexa realizata de instanta, parti si alti participanti precum si a raporturilor ce se stabilesc intre aceste persoane in scopul restabilirii drepturilor si intereselor incalcate sau contestate.

Dreptul procesual civil reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul de desfasurare a activitatilor juridiciare in scopul solutionarii litigiilor civile.

Obiectul dreptului procesual civil il formeaza raporturile juridice ce se stabilesc intre participantii procesuali in cadrul activitatii de examinare si solutionare a cauzelor civile.

Obiectul de studiu il reprezinta cercetarea normelor procesului civil.

Sistemul procesului civil (fazele,etapele).Procesul civil parcurge in cele mai multe cazuri doua faze:

I. JudecataPrima faza se realizeaza in fata instantei de judecata, aceasta faza cuprinde judecata in fata primei instante si judecata in fata cailor de atac: apel, recurs, contestarea in anulare, revizuire. Judecata in fata instantei de control judiciar este facultativa in sensul ca, exercitarea cailor de atac depinde de vointa partilor.

II. Executarea silita Faza executarii silite nu este obligatorie deoarece in cele mai multe cazuri debitorul isi executa de buna-voie obligatiile impuse de judecata.

Judecata in fata primei instante cuprinde urmatoarele etape importante:1. etapa scrisa prealabil in care partile isi comunica reciproc pretentiile si apararile (prin cererea de chemare in judecata,

intimpinare si cererea reconventionala).2. etapa cercetarii procesului este etapa in care se administreaza probele si se solutioneaza exceptiile procesuale.3. etapa dezbaterii in fond a procesului in care se pun concluzii asupra imprejurarilor de fapt si de drept in cauza.4. etapa deliberarii si pronuntarii hotararii.

Aceste etape se regasesc cu anumite particularitati si in controlul judiciar.

Faza executarii silite cuprinde urmatoarele etape.1. efectuarea formalitatilor prealabile executarii (inregistrarii si incuviintarea cererii de executare, somatia).2. Indisponibilitatea bunurilor.3. valorificarea bunurilor urmarite si distribuirea sumelor obtinute.

Izvoarele dreptului procesual civil.= legea *constitutia RO. *legi organice - 304/2004, 303/2004, 317/2004, 554/2004= NCPC= Ordonantele guvernului *ordonanta de urgenta a guvernului 80/2013= Documente adoptate de comisia si parlamentul european. *regulamentul drepturilor europene 1215/2012.Practica judiciara si Cutuma.Practica judiciara- izvor adiacent, subsidiar (practica judiciara).Cutuma – numai daca legea face referire expresa la aceasta.

Clasificarea normelor procesului civil. dupa obiect distingem

1. legi de organizarea judecatoreasca.2. legi de competenta.

1

3. legi de procedura propriu zisa.

1. Legi de organizare judecatoreasca care reglementeaza structura, alcatuirea instatelor judecatoresti si statutul magistratilor ( legea 304/2004, 303/2004, NCPC) .

2. Legi de competenta reglementeaza atributiile organelor judecatoresti in raport cu celelalate organe cu atributii jurisdictionale si realizeaza in acelasi timp o delimitare de sarcini in cadrul sistemului instantelor judecatoresti.

3. Legile de procedura civila propriu-zisa reglementeaza modul de desfasurare a activitatilor de solutionare a cauzelor civile si de urmarire silita a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii.

a) legi de procedura contencioasab) legi de procedura necontencioasac) legi de executare silita

dupa sfera raporturilor sociale reglementate distingem:

1. legi de procedura generale- reglementeaza raporturile aplicabile in orice materie(CCv)2. legile speciale – sunt acelea care prescriu reguli de urmat numai intr-o materie determinata.(cartea a VI-a divortul, Ordonanta

Presedentiala, Conflictele de munca,etc.)

dupa caracterul conduitei :

1. legi imperative - prescriu o conduita de la care partile nu pot deroga.Incalcarea lor poate fi invocata in principiu de oricare dintre parti, de instanta din oficiu, de procuror si in cazurile determinate de lege in orice faza a procesului civil. Partile nu pot confirma in principiu, nici expres si nici tacit un act procedural intocmit prin nesocotirea legilor imperative. Nerespectarea legilor imperative atrage o sanctiune procedurala absoluta- adica nulitatea absoluta, decaderea sau perimarea.

2. Legile procedurale dispozitive (supletive sau permisive) impun o conduita de la care partile pot conveni sa se abata.

Prezinta urmatoarele caracteristici:a) incalcarea legilor dispozitive poate fi incalcata numnai de partea ocrotita prin edictarea normei si numai in anumite conditii: - intimpinarea - la primul termen de judecata nu au fost citate si daca s-a ivit in urmatorul moment, trebuie invocata de indatab) partile pot confirma espres/tacit valabilitatea unui act anulabilc) incalcarea legilor dispozitive atrage o sanctiune procedurala relativa- anularea, Ex:legile de competenta (sunt si imperative si

dispozitive), actiunea legilor de procedura civila (art.24-28 NCPCv)

Principiile fundamentale ale procesului civil:- reprezinta reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara, - prezinta importanta teoretica legislativa si practica:

a) din punct de vedere teoretic, principiile fundamentale contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a normelor procesuale

b) din punct de vedere legislativ principiile fundamentale orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul edictarii unor norme coerente si eficiente.

c) din punct de vedere practic, contribuie la formarea unei jurisprundente unitare.

I. Indatoririle Judecatorilor privind primirea si solutionarea cererilor .Potrivit art. 5 din NCPCv, judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantei

judecatoresti, potrivit legii. Nici un judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta. In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa acestora din urma nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata in baza principiilor generale de drept avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele echitatii.

II. Dreptul la un proces echitabil in termen optim si previzibil.

2

Art. 6 din conventia europeana a drepturilor omului prevede ca “orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil de catre o instanta independenta si impartiala care va hotari asupra incalcarii dreptului si obligatiei sale cu caracter civil”.

Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil in termen optim si previzibil de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege. In acest scop instanta este datoare sa dispuna toate masurile dispuse de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii. Principiul se aplica si in faza executarii silite.

III. Principiul legalitatiiPotrivit art.7 din NCPCv, procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii. Judecatorul are indatorirea de a

asigura respecatarea dispozitiilor legale privind realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din procesPrincipiul legalitatii implica respectarea actelor normative de toate organele de stat, de toate persoanele juridice de drept

public/ privat, de toti cetatenii.Judecatorii in activitatea de solutionare a cauzelor civile, trebuie sa urmareasca respectarea tuturor dispozitiilor legale,

incepind de la cele de drept substantial care au incidenta asupra raportului juridic litigios, continuand la cele referitoare la organizare, constituire, compunere si atributiile instantei precum si cu cele referitoare la formele de procedura.

IV. Principiul egalitatii art 8 din NCPCv mentioneaza ca in procesul civil, partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale in mod egal

si fara discriminari.Egalitatea partilor in fata legii si a autoritatilor judecatoresti implica respectarea unor conditii:

1) judecarea proceselor pentru toti cetatenii trebuie sa se realizeze de aceleasi organe si potrivit acelorasi reguli procedurale.2) aceleasi drepturi procesuale trebuie acordate tuturor partilor fara nici o deosebire ( art 7 din legea 304/2004, Constitutia ROU).3) instanta de judecata are obligatia de a asigura un echilibru in situatia procesuala a partii, astfel instantei ii revine obligatia de a

incunostiinta partea asupra termenelor de judecata, de a comunica actele de procedura, de a lamuri partile asupra drepturilor lor.

V. Principiul Disponibilitatii. !!!Disponibilitatea semnifica posibilitatea oferita de lege partilor de a sesiza instanta, de a dispune de obiectul litigiului si de

mijloacele de aparare. Distingem intre : 1) disponibilitate materiala – ofera partilor posibilitatea de a dispune de obiectul litigiului;2) disponibilitate procesuala – ofera partilor posibilitatea de a dispune de mijloacele procesuale de aparare.

Judecatorul nu poate solutiona un litigiu decat in baza cererii partii interesate si doar in limitele stricte ale sesizarii.Reclamantul este cel care determina intinderea obiectului judecatii si persoana sau persoanele cu care se judeca.Disponibilitatea cuprinde in continutul sau urmatoarele prerogative mai importante:

1) dreptul partilor interesate de a promova sau nu actiunea.2) dreptul reclamantului de a determina limitele actiunii.3) dreptul reclamantului de a renunta la actiune sau la dreptul pretins.4) dreptul paratului de a achiesa la pretentiile formulate de adversar.5) dreptul ambelor parti de a finaliza procesul prin incheierea unei tranzactii judiciare;6) dreptul partii de a exercita sau nu caile de atac.7) dreptul partii de a achiesa la hotarirea pronuntata.8) dreptul partii castigatoare de a cere sau nu executarea silita.

In dreptul modern, dispozitia nu are un caracter absolut. Initiativa partii trebuie armonizata cu rolul activ al judecatorului.

VI. Obligatiile partilor in procesul civil (art 10 NCPCv)Partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea sau termenele stabiliate de lege sau de

judecator, sa-si probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a procesului, urmarind tot astfel finalizarea acestuia.

Daca o parte detine un mijloc de proba, judecatorul poate cere, la cererea celeilate parti sau din oficiu sa dispuna infatisarea acestuia sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare (art.11 – obligatia fata de terti).

3

VII. Principiul exercitarii drepturilor procesuale civile cu buna-credinta.Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna-credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si

fara a incalca drepturile procesuale ale altei parti. Partea care isi exercita dreptul procesual in mod abuziv raspunde pentru prejudiciile materiale si morale cauzate. Ea va putea fi obligata, potrivit legii, la plata unei amenzi judiciare.

VIII. Principiul dreptului la aparare.Potrivit art 13. NCPCv. “dreptul la aparare este garantat”. Dreptul la aparare se prezinta sub doua forme:

1) dreptul la aparare in sens material - desemneaza ansamblul prerogativelor recunoscute de lege partilor in scopul sustinerii intereselor lor. Astfel, el include posibilitatea partii de a lua cunostinta de actele dosarului, de a formula cereri, de a invoca exceptii procesuale, de a solicita probe, de a exercita caile de atac. etc.

2) dreptul la apararea in sens formal – desemneaza posibiliatea recunoasterii de lege partilor litigante de a-si angaja un aparator.Potrivit art 13, partile au dreptul in tot cursul procesului de a fi reprezentate sau dupa caz asistate, in conditiile legii. In

recurs cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau prin consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul 2 inclusiv este licentiata in drept.

IX. Principiul contradictorialitatii !!!Contradictorialitatea se concretizeaza in posibilitatea oferita de lege partilor de a discuta si combate orice element de fapt si

de drept al procesului civil.Principiul contrad. domina inteaga activitate de solutionare a procesului, de la primul termen la care partile au fost legal

citate pana la solutionarea definitiva a hotararii judecatoresti.Contradic. exista si in procedura de solutionare a contestatiei la executare.Exigenta fundamentala a contrad. consta in aceea ca nici o masura sa nu fie ordonata de instanta fara sa fie pusa in discutia

contradictorie a partilor.Cand ne gandim la contradic. ne aducem aminte de expresia lui Senecca “sa fie ascultata si cealalta parte”. Ca reglementare

contrad. se gaseste in art 14 din NCPCv.

X. Principiul Oralitatii.Potrivit art 15. procesul se dezbate oral, cu exceptia cazului in care legiuitorul dispune altfel sau cand partile solicita expres

ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar. Oralitatea domina numai faza dezbaterilor judiociare. Oralitatea implica drepul partilor de a-si sustine verbal pretentiile, de

a da explicatii, de a discuta materialul probatoriu, de a pune concluzii la imprejurari de fapt si de drept.Exista anumite acte care nu pot fi concepute in lipsa formei scrise, cum ar fi: minuta sau incheierea judecatoreasca.Exista situatii reglementate de NCPCv in care este exclusa participarea partilor la judecata. Spre exemplu, solutionarea

conflictelor de competenta se solutioneaza fara citarea partilor; Sesizarea instantei supreme pentru pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept; Solutionarea contestatiei privind tergiversarea procesului.

XI. Principiul Nemijlocirii.Potrivit art 16. probele se administreaza de catre instanta care judeca procesul, cu exceptia cazurilor in care legea stabileste

altfel. Nemijlocirea se materializeaza in drepturile si obligatiile instantei de a cerceta in mod direct intreg materialul probatoriu.Legea procesuala civila admite si exceptii de la principiul nemojlocirii:

- administrarea probelor prin comisia rogatorie;- procedura asigurarii dovezilor;- constatarea de catre executorul judecatoresc a unei stari de fapt.

XII. Principiul Publicitatii Potrivit art 17. sedintele de judecata sunt publice in afara cazurilor prevazute de lege.NCPCv promoveaza exceptii de la principiul publicitatii:

- art.213 “in fata primei instante, cercetarea procesuala se desfasoara in camera de consiliu, daca legea nu prevede altfel”.- art 213 p.2. ”in cazurile in care dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce atingere moralitatii ordinii publice, intereselor minorului, vietii private a partilor ori intereselor justitiei.

XII. Principiul folosirii limbii romane in justitie.Art. 18 prevede ca procedura civila se desfasoara in limba romana. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale

au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantei de judecata. Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc 4

limba romana au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin traducator autorizat.Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.

XIII. Principiul continuitatii.Continuitatea dezbaterilor implica solutionarea procesului intr-o singura sedinta de judecata.

Art. 19 prevede ca ‘’ judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii’’.

Realizarea principiului continuitatii implica respectarea urmatoarelor conditii :- unicitatea completului de judecata - solutionarea intregului proces de aceeasi judecatori- continuitatea sedintei de judecata – solutionarea in aceeasi sedinta

Potrivit art. 395 ‘’ la deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora au avut loc dezbaterile’’. Nerespectarea prevederii atrage nulitatea absoluta.

XIV. Principiul respectarii principiilor fundamentale.Art. 20 prevede ca judecatorul are indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale

procesului civil sub sanctiunea prevazuta de lege.

XV. Incercarea de impacare a partilor.Art.21 prevede ca judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legilor

speciale. ( Legea 192/2006 privind medierea).Potrivit art. 6 din lege, organele judiciare informeaza partile asupra posibilitatii si avantajelor folosirii procedurii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor.

In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii.

XVI. Rolul activ al judecatorului in aflarea adevarului. (art. 22) !!!Judecatorii solutioneaza litigiile conform regulilor de drept caruia ii sunt aplicabile. Judecatorul are indatorirea sa

staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.

Rolul activ al judecatorului se manifesta astfel :- Dreptul instantei de a dispune introducerea in cauza a altor personae, in conditiile legii;- Dreptul judecatorului de a stabili calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire, judecatorul este obligat sa puna in discutia contradictorie a partilor;- Dreptul judecatorului de a solicita partilor explicatii, oral sau scris, cu privire la situatia de fapt si la motivarea in drept pe care ele o invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor;- Dreptul judecatorului de a pune in dezbaterea partilor orice imprejurare de fapt si de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere/intampinare;- Drepturile si obligatiile judecatorului de a dispune admiterea probelor pe care le considera necesare precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc, judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara a depasi limitele investirii, in afara de cazurile in care legea dispune altfel.

XVII. Respectul cuvenit justitiei. ( art. 23)XVIII. Principiul dublului grad de jurisdictie.

In activitatea de judecata, instantele sunt ordonate potrivit principiului, ceea ce constituie o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti. Pentru a determina cate grade de jurisdictie sunt intr-un sistem procesual trebuie vazut de cate ori o pricina poate fi judecata in fond.

Judecata in fond presupune o cercetare a pricinii, atat din punct de vedere al legalitatii, cat si din punct de vedere al temeiniciei-aprecierea probelor.In procesul civil roman o cauza poate fi judecata in fond de 2 ori: in prima instanta si in apel.

Apelul este singura cale de atac devolutiva integrala.

Actiunea civila

5

Potrivit articolului 29 ‘’ actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces’’.

Actiunea civila si cererea de chemare in judecata.In limbaj juridic, notiunea de actiune civila este confundata cu cea de chemare in judecata, chiar daca cererea de

chemare in judecata cuprinde elemente esentiale ale actiunii civile, respectiv: parti, obiect, cauza, aceasta nu poate conduce la identificarea lor.

In ce priveste diferentierea, retinem :- Actiunea civila este o institutie procesuala, iar cererea de chemare in judecata este un act de procedura.

Dreptul subiectiv civil si actiunea civila apar ca 2 institutii juridice distincte, nu exclud totusi legatura dintre ele.In mod practic se poate spune ca orice actiune civila ‘’imprumuta’’ trasaturile caracteristice ale dreptului subiectiv a

carui aparare se pretinde. Astfel actiunea civila devine: personala, reala, mobiliara, imobiliara, transmisibila sau netransmisibila, dupa cum dreptul subiectiv intruneste sau nu aceste trasaturi.

Elementele actiunii civile :Actiunea civila nu se poate concepe fara elementele ei subiective – partile si fara elementele sale obiective – obiect si

cauza.Art 138

Litispendenta = existenta litigiului+ in acelasi timp

Art 431-Efele negative ale puterii de lucru judecat ,,Hotararea tine loc de adevar”

Partile :Deoarece actiunea civila este legata de drepturile subiective, ea nu poate fi conceputa fara existenta a cel putin

titularului acestui drept sau a celui ce se pretinde titular al dreptului.In masura in care, dreptul sau este nesocotit, el va recurge la exercitiul dreptului la actiune, chemand in judecata pe cel

care i-a incalcat sau ignorat dreptul. Orice actiune presupune cel putin 2 persoane – una care pretinde incalcarea dreptului si alta despre care se spune ca a

incalcat dreptul.Atunci cand legea se refera la identitatea partilor, ea se refera la identitatea lor juridica, nu la cea fizica, deoarece o

persoana poate sta in proces reprezentata de altcineva.Divort + interogatoriul = prezenta personala a partilor.

Obiectul :Indiferent de obiectul dreptului subiectiv civil, actiunea civila are intotdeauna ca obiect protectia acestui drept sau a unei

situatii juridice. Obiectul actiunii civile consta intr-o pretentie concreta a reclamantului ( restituirea unei sume de bani,despagubiri, desfacerea casatoriei).

Este posibil ca un drept subiectiv sa fie aparat prin mai multe actiuni. Spre exemplu :Dreptul de proprietate poate fi aparat prin actiunea in revendicare, actiunea confesorie, actiunea posesorie etc.Obiectul difera de faza procesului civil, de exemplu, obiectul cailor de atac il constituie desfiintarea hotararilor

judecatoresti.Obiectul actiunii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa fie licit ( sa nu fie interzis de lege ori morala)- posibil - determinat

Cauza actiunii civile :Reprezinta scopul spre care se indreapta vointa celui ce reclama sau celui ce se apara. Aceasta nu trebuie confundata cu

cauza raportului juridic – cauza ‘’ de bendi’’, ce constituie fundamentul dreptului invocat ( motivare in drept ).Cauza actiunii civile, numita si ‘’ cauza petendi’’ (motivarea in fapt) trebuie sa fie licita, reala si sa existe.

6

art. 194- elementele pe care trebuie sa le cuprinda cererea.

Conditiile de exercitiu ale actiunii civile :

Art. 32 CC – autorul cererii – reclamant.Orice cerere poate fi sustinuta si formulata numai daca autorul acesteia are:

1. Capacitate juridica procesuala Aptitudinea persoanei fizice/juridice de a-si asuma drepturi si obligatii procesuale, de a exercita aceste drepturi si de a aduce la indeplinire aceste obligatii.a) capacitatea procesuala de folosinta a persoanei fizice – potrivit art. 56 CC, poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile. Capacitatea persoanei fizice desemneaza aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii procesuale.

art. 28 N.C.Cv. – capacitatea juridica este recunoscuta tuturor persoanelor. art 29 CC- nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta, decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.Regula-capacitateaExceptia - incapacitatea ( art. 991, 1654 N.C.Cv.)

Incapacitatile juridice procesuale de folosinta sunt rezultatul incapacitatilor juridice civile. Ele sunt exceptionale si totdeauna speciale

Actiunea civila nu inseamna ca o persoana care a dobandit nelegal un drept pe care nu il putea dobandi, nu va putea sta in judecata intr-o actiune in nulitatea actului juridic pentru lipsa capacitatii de folosinta.

Lipsa capacitatii de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului.Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.Lipsa capacitatii procesuale de folosinta se invoca pe cale de exceptie. Este o exceptie de fond, preemptorie si absoluta.

b) capacitatea procesuala de exercitiu a persoanei fiziceart. 37 N.C.Cv.- aceasta reprezinta aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile. Din punct de vedere

procesual ne intereseaza sa stabilim daca persoana are : capacitate de exercitiu deplina, restransa, sau nu are.

Art. 57 N.C..Cv. – Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata decat daca este reprezentata/asistata/autorizata in conditile prevazute de lege.

Lipsa capacitatii de exercitiu poate fi invocata in orice stare a procesului, pricinii.- minorii pana la 14 ani si persoanele puse sub interdictie sunt lipsite total de capacitate de exercitiu si isi vor exercita drepturile procesuale prin reprezentantii lor legali, respectiv parinti/ tutore/ curator.- minorii intre 14-18 ani au capacitate de exercitiu restrinsa, ceea ce inseamna ca vor incheia singuri acte juridice procesuale.

In plan procesual, capacitatea de exercitiu restransa se manifesta prin asistare, ceea ce inseamna ca actiunea este promovata personal de minor cu asistarea ocrotitorului legal.

Poate sta in proces persoana care are capacitate de folosinta, nu de exercitiu.Pentru actele de dispozitie si in cazul minorilor, celor pusi sub interdictie, precum si celor cu capacitate de exercitiu

restransa este necesara autorizarea organului competent. Curatela speciala art. 58 N.C.P.Cv.

In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta la cererea partii interesate, va numi un curator special care sa-l reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.

De asemenea, instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat.Daca minorul implineste in cursul procesului varsta de 14 ani, reprezentarea se transforma in asistare si el va fi citat personal.

Art. 57 alin. 5 – Cand instanta constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu, va acorda un termen pentru confirmarea actului.

Daca actul nu e confirmat se va dispune anularea lui.

c)capacitatea procesuala de folosinta a persoanei juridice.

7

Conform art. 206 C, persoana juridica poate avea orice drepturi sau obligatii civile afara de acelea care prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.

d)capacitatea procesuala de exercitiu a persoanei juridice.Potrivit art 209 CC persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare

de la data constituirii lor.

2.Calitatea procesuala

activa – titularul dreptului pasiva – titularul obligatieiLegitimarea unei persoane de a sta in procesul civil in temeiul insusirii sale de a fi titular de drepturi sau obligatii

deduse judecatii sau in temeiul unei dispozitii exprese a legii.Distinctia intre calitatea procesuala activa( titular de drepturi ) si calitatea procesuala pasiva ( titularul obligatiilor/ cel

care nu recunoaste un drept)a) Potrivit art 36 CPCv, calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectul raportului juridic litigios,

astfel cum acesta este dedus judecatii (legitimare ordinara / obisnuita)b) Legitimarea procesuala extraordinara, potrivit art 37 CPCv, in cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege se

pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati, care fara a justifica un interes personal, actioneaza pentru apararea drepturilor/ intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau, dupa caz, in scopul ocrotirii unui interes de grup sau general.

ex: Legitimitatea procesuala extraordinara o poate avea: procurorul, creditorul chirografar, sindicatele, asociatiile pentru protectia consumatorilor e.t.c.

Transmiterea calitatii procesualeCalitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a transmisiunii in conditiile legii, a drepturilor ori

situatiilor juridice deduse judecatii.Transmisiunea legala a calitatii jurdidice procesuale a persoanei fizice se reallizeaza prin succesiune astfel ca

mostenitorii care au acceptat sucesiunea preiau calitatea procesuala a autorului lor in toate litigiile patrimoniale.Daca in litigii este vorba despre raportul juridic intuitu personae, adica drepturi strict personale, transmisiunea legala de

regula nu mai e posibila.Totusi unele actiuni pot fi pornite sau dupa caz continuate de mostenitori daca au fost promovate de autorii lor in timpul

vietii ( tagada paternitatii art 449(2), stabilirea maternitatii art 423 ).

***Cererea de chemare in judecata- pune in miscare actiunea civila.Conteaza ca partile sa fie legal citate nu si prezente.Cerere cuprinde motive:

-in fapt- stare de fapt-in drept- temei legal.

Persoanele:a)participanti principali:

- Instanta- parti: *parat

*reclamant- Procuror

b)participanti secundari:- Experti-Interpreti

- Arbitru - Martor

-Principiul contradictorialitatii se afla in strinsa legatura cu principiul disponibilitatii

8

-Achiesare=Recunoastrerea pretentiilor.

In cazul persoanelor juridice, calitatea procesula se transmite persoanei sau persoanelor juridice rezultate prin reorganizarea, fuziunea, divizarea sau transformarea persoanele juridice in functie de modul in care au fost distribuite drepturi litigioase,ca urmare a reorganizarii.

1) transmisiunea conventionala – intelegerea intre una dintre parti si un tert, in cazul cesiunii de creanta, a preluarii datoriei si a vanzarii bunului litigios. Procesul va continua in contradictoriu cu creditorul cesionar, cu cel care a preluat datoria sau cu cumparatorul.

In calitatea procesuala poate fi o transmisiune universala cu titlu universal sau particular, in functie de intinderea drepturilor si obligatiilor care se transmit catre persoane care dobandesc legitimare procesuala activa/pasiva. (art. 39 de notat). Lipsa calitatii procesuale se invoca in proces pe cale de exceptie ( de fond, preemtorie si absoluta). (de scris art. 40 CPC)

3.Afirmarea unui drept ( formularea unei pretentii )

Conditia afirmarii unui drept este o conditie de exercitiu a actiunii civile, si o conditie pentru ca o persoana sa fie parte in procesul civil. Aceasta conditie nu se refera la existenta drepturilor. Cel ce reclama, pentru a sta in judecata, trebuie doar sa afirme un drept.Dreptul subiectiv afirmat in procesul civil trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege (legal si actual).Dreptul subiectiv afirmat trebuie sa fie actual, adica sa nu fie afectat de modalitati, supus unui termen sau a unei conditii suspensive. Faptul ca un anumit drept subiectiv este afectat de un termen sau de o conditie suspensiva , nu inseamna ca partea interesata e oprita de a face cereri in justitie in legatura cu acel drept.

Autonomia actiunii civile fata de dreptul subiectiv ii da dreptul partii interesate sa sesizeze instanta in orice moment. Daca cererea a fost introdusa fara ca dreptul sa fie actual, actiunea civila poate fi paralizata prin exceptia de prematuritate a actiunii invocate de parat, aceasta fiind o exceptie de fond, peremptorie, absoluta.Drepturile subiective afectate de modalitati, nu sunt complet lipsite de ocrotire judiciara. In acest sens sunt reglementarile de la art. 33-34 CPC si art. 1409 CC.

4.Justificarea unui interes

Interesul este avantajul moral/material pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a activitatii judiciare.A nu se confunda interesul moral cu dauna morala!Interesul nu este necesar doar pentru introducerea actiunii, ci pentru oricare cerere facuta in desfasurarea procesului civil ca: exercitarea unei cai de atac, exceptii procesuale.Cerintele interesului judiciar :a) determinat

b) legitimc) personald) nascute) actual.

a) interesul este determinat cand existenta sa este posibil a fi perceputa din modul de formare a actiunii civile. ( concret ).b) prin legitimitatea interesului – conformitatea cu legea si cu regulile de convietuire sociala.c) caracterul personal – propriu celui care introduce actiunea civila sau celui care indeplineste un anumit act procedural. De la

caracterul personal al interesului exista exceptii : actiunea civila poate fi promovata si de alte organe sau persoane care nu sunt titulare ale dreptului subiectiv ( ex. actiunea introdusa de procuror conform art. 92, autoritatea tutelara, sindicatele, asociatiile pentru protectia consumatorilor).

d) nascut si actual – cel care actioneaza in justitie trebuie sa justifice un interes care exista si se afla in fiinta in momentul promovarii cererii de chemare in judecata. Interesul de a actiona exista si devine actual din momentul incalcarii dreptului. In mod exceptional, poate fi actual fara ca dreptul sa fie actual ( ex. art. 34 CPC actiunile preventive si 1409 CC).

9

Lipsa interesului se invoca pe cale de exceptie care este una de fond, peremptorie, absoluta.

Clasificarea actiunii civile:

dupa scopul material urmarit de reclamant:a) actiuni in realizarea dreptului;b) actiuni in constatarea dreptuluui;c) actiuni in constituirea dreptului.

a) actiuni in adjudecare- reclamantul care se pretinde a fi titularul unui drept subiectiv solicita instantei sa-l oblige pe pârât la respectarea dreptului sau, iar daca acest lucru nu mai e posibil, la plata unor despagubiri pentru prejudiciul suferit (ex: actiunea in revendicare, posesorie-cele mai numeroase).

Trasatura actiunii in realizare – se afirma un drept subiectiv al carui obiect este un bun material sau alt interes referitor la patrimoniul celui care reclama.

- in aceste actiuni se pretinde ca valorificarea dreptului afirmat sa se faca in mod direct, prin restituirea bunului/echivalentului banesc.

- se pretinde ca instanta sa-l oblige pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul reclamantului, iar hotararea pronuntata este susceptibila de aducere la indeplinire pe calea executarii silite.

b) actiunea in constatare (recunoasterea, confirmarea)art. 35 CPC

Cel care are un interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept.Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege.Din text rezulta caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare.Hotararile pronuntate in actiunea in constatare nu sunt susceptibile de executare silita. Conditiile exercitarii actiunii in constatare :

- partea sa nu poata cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege care sa reglementeze caracterul subsidiar fata de actiunea in realizare. In aprecierea caracterului subsidiar trebuie avute in vedere toate mijloacele de realizare a dreptului, inclusiv contestatia la executare si nu doar mijloacele de drept comun, ca actiunea in revendicare

- partea sa justifice un interes.- exceptia privind caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare e de fond, peremptorie si absoluta.- prin actiune sa nu se urmareasca constatarea existentei sau inexistentei unui drept. ( ex : preconstituirea dovezilor nu se face pe

cale de actiune, ci printr-o procedura simpla si rapida- asigurarea dovezilor )

c) actiunile in constituire de drepturi – Reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pentru a deduce consecintele juridice ce se impun in vederea crearii unei situatii juridice noi.Aceste actiuni se refera la starea si capacitatea persoanelor.Caractere :

- sunt actiuni cu caracter strict personal. - asupra obiectului lor nu se poate tranzactiona.- hotararile produc efecte numai pentru viitor; in mod exceptional, unele hotarari produc efecte si pentru trecut ( ex. : stabilirea

filiatiei fata de parintele din afara casatoriei, divortul, desfacerea adoptiei, punerea sub interdictie, declararea judecatoreasca a mortii).

dupa natura dreptului a carui valorificare se urmareste :a) actiuni reale – destinate apararii drepturilor reale, drepturilor de proprietate si a dezmembramintelor sale.

Sunt posesorii sau petitorii ( actiunea in revendicare ).Se subclasifica in mobiliare si imobiliare.Deoarece numarul drepturilor reale e limitat ca numar si actiunile reale au aceasta caracteristica.

b) actiuni mixte – tind sa valorifice drepturi care au aceeasi cauza generatoare sau care se afla intr-o stransa conexiune.Actiunile mixte reprezinta cumulul a 2 actiuni : una personala si una reala.

10

Sunt actiuni mixte : actiuni prin care se urmareste executarea unor acte privitoare la transmiterea proprietatii si actiunile in anulare sau rezolutiune a unor contracte prin care se constituie sau se transmite un drept real asupra unui imobil.

c) actiunile personale – nelimitate ca numar, deoarece si numarul drepturilor de creanta e nelimitat ( actiunea civila pentru plata chiriei, restituirea unui imprumut, repararea unui prejudiciu).

in functie de calea procedurala aleasa de parte :- actiuni principale- actiuni accesorii- actiuni aditionale- actiuni incidentale

a) cererea principala – este cererea introductiva ( de chemare in judecata ). Poate cuprinde atat capete de cereri principale, cat si accesorii.b) cererile accesorii – sunt acelea a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principala ( ex : suma de bani si dobanda aferenta )c) cererile aditionale – o parte modifica pretentiile sale anterioare.d) cererile incidentale – formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfasurare.

Importanta clasificariiDin punct de vedere al competentei, cererile accesorii si incidentale urmeaza actiunea principala (art. 123 CPC).Din punct de vedere al posibilitatii de formulare, unele actiuni pot fi formulate numai pe cale principala ( actiune in

tagada paternitatii), altele numai pe cale accesorie ( cererea sotului, ca in caz de divort, sa poarte in continuare numele dobandit prin casatorie ).

Din punct de vedere al cailor de atac, actiunile accesorii si incidentale urmeaza regimul actiunii principale.Existenta actiunilor accesorii asupra carora instanta trebuie sa se pronunte din oficiu ( incredintarea copiilor minori ).

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

Putem numi participant la procesul civil acea persoana care contribuie la desfasurarea procesului civil, pozitia sa fiind bine precizata de legea procesuala prin drepturile si obligatiile care ii revin, precum si prin denumirea specifica care ii este atribuita.

Art 55-sunt parti reclamantul si paratul, precum si in conditiile legii terte persoane care intervin voluntar sau fortat in proces.Compunerea instantei.

Prin compunerea instantei se intelege alcatuirea instantei cu nr de judecatori prevazut de lege. Potrivit legii de organizare, judecata cauzelor se judeca in prima instanta de un singur judecator, apelurile de doi judecatori si recursurile de trei judecatori.

Contestatia in anulare, revizuirea, cererea de indreptare a erorilor materiale sunt cereri subsecvente fata de cele principale, acestea vor fi solutionate in aceeasi compunere in care s-a pronuntat hotararea respectiva.

O situatie speciala este in materia conflictelor de munca si asigurarilor sociale: cauzele se judeca in prima instanta de un judecator(sau doi???) si doi asistenti judiciar, numiti de consiliul economic si social pt 5 ani (iar votul lor este consultativ).

Constituirea instantei = desemnarea completului de judecata cu toate organele sau persoanele prevazute de lege. Este vorba de participarea grefierului alaturi de judecator, a magistratului asistent la ICCJ si a procurorului, cand participarea lui este obligatorie.

Gresita compunere a completului inseamna ca pricina a fost judecata de un nr mai mare sau mai mic de judecatori. Gresita constituire a completului inseamna ca instanta nu a fost alcatuita din toate organele si persoanele prevazute de lege. In cursul procesului, aceasta neregularitate se invoca pe cale de exceptie. Este vorba de o exceptie de procedura, dilatorie si absoluta. Instanta se pronunta asupra exceptiei printr-o incheiere interlocutorie, care poate fi atacata numai odata cu fondul ( nu se mai poate reveni asupra acestei incheieri).

Gresita compunere poate fi invocata si prin apel, recurs si pe calea contestatiei in anulare, dar nu prin intermediul caii de atac de retractare sau revizuire.

Incidente in ceea ce priveste compunerea/constituirea instantei : incompabilitatea.

11

Incompatibilitatea este o interdictie legala de a participa la actul de justitie ce se aplica judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti, asistent judiciar si grefierilor care se prezuma ca pot fi impartiali din cauza unor imprejurari de natura subiectiva.

Incompatibilitatea are 2 sensuri :1. Incompatibilitate generala, ce vizeaza conditiile de executare a functiei de catre magistrati si conduita pe care trebuie sa o aiba.2. Incompatibilitate speciala ce vizeaza doar situatia particulara, in care un magistrat sau grefier nu are dreptul de a participa la judecarea unei anumite pricini.

1. Incompatibilitatea generala se incadreaza in regimul incompatibilitatilor de drept comun si se aplica magistratilor, politicienilor, persoanelor cu functii publice ( legea 161/2003).

Potrivit art. 102, functia de judecator si procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Art. 105 interzice magistratilor :-sa desfasoare activitati de arbitraj in litigiile civile, sa aiba calitatea de asociat, membru al organelor de conducere al unor societati;- sa desfasoare activitati comerciale direct/prin persoane interpuse;- sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic;

Incalcarea normelor de incapacitate generala constituie abatere disciplinara si in functie de gravitatea abaterii se sanctioneaza cu suspendarea din functie sau cu excluderea din magistratura, care va fi hotarata de CSM.

2. Incompatibilitati speciale – nu se refera la calitatea de magistrat in general, ci au in vedere doar cazurile personale, in care un anumit magistrat nu poate participa la judecata datorita unei banuieli legitime de impartialitate. N.C.P.Cv. nu mai prevede distinct cazurile de incompatibilitate, de cele de recuzare, ci le denumeste pe toate ‘’cazuri de incompatibilitate’’.

Astfel, art. 41 din N.C.P.Cv. reglementeaza cazurile de incompatibilitate absoluta, obiectiva, iar in art. 42 reglementeaza alte cazuri de incompatibilitate.Art. 54 precizeaza ca dispozitiile se aplica si procurorilor, magistratilor-asistenti, asistenti judiciari si grefieri.

Art. 41 cazuri de incompatibiltate obiectiva absolutaArt. 42 cazuri de incompatibilitate subiectiva.

Incompatibilitatea se aplica doar in cadrul aceluiasi dosar, astfel incat nu exista incompatibilitati cand un judecator s-a pronuntat intr-o cauza identica sau o cauza similara insa in dosare diferite.Nu exista incompatibilitate cand un judecator care a pronuntat o hotarare ce constituie titlu executoriu judeca o contestatie la executare impotriva acelui titlu executoriu.

Art. 43 reglementeaza abtinerea – inainte de primul termen de judecata, grefierul de sedinta va verifica in baza dosarului de cauza daca judecata se afla in cazurile de incompatibilitate de la art 41. Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate in privinta sa este obligat sa se abtina de la judecarea pricinii. Declaratia de abtinere se face in scrisa sau verbal in sedinta.

Art 44 – recuzarea: judecatorul aflat intr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre parti inainte de inceperea oricarei dezbateri. In cazurile prevazute de art 41, judecatorul nu poate participa la judecata chiar daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat. Incompatibilitatea absoluta obiectiva poate fi invocata in orice stare a pricinii.

Remedii procesualeAtat pentru incompatibilitatea absoluta cat si pentru cea subiectiva sunt :- declaratia de abtinere-cererea de recuzareDiferenta consta in faptul ca incompatibilitatea absoluta poate fi invocata in orice stare a pricinii.Hotararea pronuntata de judecatorul incompatibil este lovita de nulitate.Asupra exceptiei de incompatibilitate ridicata in proces nu se pronunta niciodata judecatorul vizat de incompatibilitate.

PartilePersoanele ce au pozitii contradictorii.Art. 55 din N.C.P.Cv. mentioneaza ca parti reclamantul si paratul, precum si in conditiile legii tertele persoane care intervin voluntar sau influentat in proces.

12

Coparticiparea procesuala art. 59-60 :- Subiectiva- ObiectivaArt 59: mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate, daca obiectul pricinii este un drept ori o obligatie comuna, daca dreptul sau obligatia lor are aceeasi cauza ori daca intre ele exista o stransa legatura.Coparticiparea – acea situatie juridica procesuala, in care, ca urmare a deducerii in judecata a unui raport juridic obligational cu pluralitate de subiecte, in calitate de parti in acel proces urmeaza sa figureze toate persoanele intre care s-a stabilit acel raport.

Feluri de coparticipare procesuala subiectiva :

1. Dupa pozitia partii : - coparticipare activa ( mai multi parati, un singur reclamant)- coparticipare pasiva ( un singur parat, mai multi reclamanti)- coparticipare mixta ( mai multi reclamanti, mai multi parati)

2. In functie de vointa partilor :- coparticipare facultativa (acte de administrare si conservare)- coparticipare obligatorie sau necesara (acte de dispozitie)

Pentru a fi in prezenta coparticiparii obligatorii este necesar ca raportul juridic obligational a carui valorificare se urmareste sa fie indivizibil sau solidar.In ceea ce priveste raporturile juridice obligationale conjuncte, acestea nu pot da nastere la o coparticipare obligatorie, aceasta pe motiv ca fiecare creditor nu are dreptul decat la partea sa si fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi urmarit decat pentru partea sa.In celelalte cazuri, solutiile raporturilor juridice obligationale, solidare sau indivizibile devenite litigioase trebuie sa se faca cu participarea in calitatea de parti a tuturor subiectelor lor.(exemplu art. 648 alin. 2 N.C.Cv. – partajul )

3. Dupa momentul in care se formeaza coparticiparea :- coparticipare initiala- coparticiparea ulterioara

Efectele coparticiparii procesuale

Regula art. 60 alin. 1. N.C.P.Cv.- actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita celorlalti si nu ii pot prejudicia.

Fiecare coparticipant se bucura de independenta procesuala, astfel daca unul dintre coparticipanti face acte de dispozitie, aceasta nu-i obliga pe ceilalti coparticipanti sa aiba aceeasi atitudine.

De la regula independentei procesuale se deroga prin art. 60 alin. 2, care prevede: daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii exprese a legii efectele hotararii se intind asupra tutror reclamantilor ori paratilor, actele de procedura indeplinite de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pt indeplinirea actelor de procedura profita si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Prin aceste 2 dispozitii li se consacra coparticipantilor 2 posibilitati :1. Aceea a avantajului sigur, care opereaza de drept.2. Aceea a aprecierii finalitatii actului atunci cand exista deosebiri de atitudine. Spre exemplu daca apelul unui singur coparticipant a fost admis, acesta va profita si celorlalti ( avantaj sigur ).

Daca dimpotriva apelul este respins, acesta il va privi numai pe coparticipantul care l-a declarat ( spre exemplu toate cheltuielile de judecata), ceilalti coparticipanti fiind considerati ca au optat pentru actul mai favorabil al neatacarii hotararii judecatoresti.art. 60 alin. 3art. 202 alin. 1 – exemplu – reprezentarea in caz de coparticipare procesuala.

13

Participarea tertelor persoane la judecata.

Tertele persoane reprezinta expresia prin care, in dreptul procesual civil, se desemneaza acele parti care au intrat in procesul deja inceput intre reclamant si parat in scopul protejarii unor interese proprii.

Conditii speciale de participare a tertelor persoane :- interesul de a interveni intr-o judecata care se desfasoara intre 2 persoane;- existenta unui proces civil aflat in curs de judecata;- legatura de conexitate.

I. Interventia principala ( agresiva ) art. 61 alin. 2Interventia este principala cand intervenientul pretinde pt sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta.Constituie o veritabila actiune civila.

Din punct de vedere al formei art. 62 alin. 1 – cererea de interventie va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata ( 194 N.C.P.Cv.)

Cererea de interventie difera de cererea de chemare in judecata deoarece nu creeaza cadrul procesual, ci il largeste. Intervenientul principal se indreapta impotriva ambelor parti din proces.

Cererea de interventie principala poate fi facuta numai in fata primei instante inainte de inchiderea dezbaterilor in fond.Cu acordul expres al partilor interventia se poate face si in instantele de apel.

Procedura de judecata a cererii de interventie principalaArt 64-66Interventia accesorie (auxiliara/conservatoare)-art. 65, 66

Interventia este accesorie cand sprijina numai apararea uneia dintre parti. Spre deosebire de cea principala, interventia accesorie nu mai poate fi considerata o adevarata actiune civila.

Intervenientul urmareste apararea dreptului uneia dintre parti pentru ca astfel pe o cale indirecta isi apara, conserva propriile drepturi.

Procedura de judecata – regl in art 64 – iar judecarea cererii de inteventie accesorie – art 67.Potrivit art 67, judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa de judecarea cererii principale, iar instanta

este obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotarare odata cu fondul.In ceea ce priveste pzitia procesuala a intervenientului accesoriu prevede:

-Intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai acte de procedura care nu contravin intereselor partii in favoarea careia a intervenit (are o pozitie subordonata fata de partea pe care intervine).

Dupa admiterea in pincipiu a actiunii fondului de interventie, tertul va deveni parte in proces ceea ce inseamna:-va putea propune probe-va putea invoca exceptii-va putea invoca mijloace de aparare Toate cele de mai sus cu conditia de a fi in folos partii pe langa care intervine.

Dupa administrarea cererii de interventie, intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecarea cererii de interventie doar cu acordul partii pentru care a intervenit.

Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste ca neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac.

Solutiile asupra cererii de interventie accesorie difera in functie de partea pe langa care intervine. Daca e facuta in interesul reclamantului, ea se va admite in cazul in care instanta admite cererea de chemare in judecatat. Daca cererea de chemare in judecata e respinsa, va fi respinsa si cererea de intervenienta accesorie.

FORMELE DE PROCEDURA FORTATA

Chemarea in judecata a altor persoane care ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.Potrivit art. 68, oricare dintre parti poate chema in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda pe calea unei cereri

raportate aceleasi drepturi ca si reclamantul.

14

Ca definitie : Reprezinta acea forma de participare a tertelor persoane in procesul civil care in scopul preintampinarii unui nou litigiu confera partilor dreptul de a solicita introducerea in proces a acelor persoane care ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Cererea facuta de reclamantul/intervenientul principal se va depunde cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.Cererea facuta de parat se va depunde in termenul prevazut pentru depunderea intampinarii inaintea primei instante.

In cazul nerespectarii termenelor de formulare a cererii vor fi incidente dispozitiile art. 185 NCPC care prevede sanctionarea decaderii.

Decaderea presupune ajustarea fondului,cererea poate fi facuta numai in fata primei instante, nu si in caile de atac.

POZITIA TERTULUI IN PROCES:Cel chemat in judecata dobandeste pozitia procesuala de reclamant, iar hotararea isi produce efectele si in privinta

sa.Tertul se bucura de independenta procesuala.Art. 71 – Efectul specific -> scoaterea paratului din proces.

Chemarea in garantie.Potrivit art. 72 CPC – partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana impotriva caruia ar putea sa se

indrepte cu o cerere separata in garantie sau in despagubiri.Ideea de garantie – forma a actiunii in regres si are ca sursa legea sau contractul.Chemarea in garantie este facultativa

pentru parti, insa in anumite situatii daca nu a chemat in garantie i se poate opune exceptia “ MALI PROCESUS” (exceptia procesului condus gresit)-art 175.

Cererea de chemare in garantie este admisibila in actiunile patrimoniale. Totusi chemarea in garantie nu este admisibila in :a) Actiune personal-nepatrimonialab) Litigiu de muncac) Procedura ordonantei presedentialed) In procedurile necontencioasee) In procedura de evacuare

In materia contenciosului administrativ art. 16(2) din L 554/2004 creeaza premisele ca functionarul public chemat in judecata sa-l cheme in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

SIRUL CHEMARILOR IN GARANTIE:Potrivit art. 72(2) cel chemat in garantie poate sa cheme in garantie o alta persoana. Cererea de chemare in garantie

va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.Cererea facuta de reclamant se depude cel mai tarziu inaintea dezbaterilor dinaintea primei instante si termenul prevazut

pt parat este termenul intampinarii.Art 74.

Judecata si solutionarea cererii de chemare in garantie (art 74)Daca cererea principala este respinsa rezulta ca cererea de chemare in garantie ramane fara obiect.

Aratarea titularului dreptului :Paratul care detine un bun pentru altul / care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va arata pe acela in

numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

O aplicatie este prevazuta in art. 1795 CC. Cererea va fi motivata si se va depune inaintea primei instante in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii.

PROCEDURA DE JUDECATA : ART. 77

15

Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane.In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane chiar daca partile se impotrivesc.DEFINITIE : Reprezinta acea institutie procesuala care, in situatiile determinate de lege impune solutionarea procesului civil si in raport cu o terta persoana asupra caruia s-ar restrange efectele hotararii judecatoresti. In prezent , in legislatia noastra exista un numar redus de situatii in care este posibila introducerea din oficiu in cauza a altor persoane.

Potrivit art. 16(1) LG 554/2004 , instanta de contencios poate dispune din oficiu necesitatea introducerii in cauza a organismelor sociale interesate, precum si a subiectilor de drept.

In cazul despagubirii prin hotarare judecatoreasca a drepturilor persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule asigurate in Romania, actiunea se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila cu citarea obligatorie a persoanei raspunzatoare de producerea accidentului in calitate de intervenient fortat( art. 54(1) LG 136/1995).

In materie contencioasa cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane , daca nici una dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului , iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului , va respinge cererea fara a se pronunta pe fond.

Introducerea in cauza va fi dispusa prin incheiere pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.Cand necesitatea introducerii in cauza este constatata cu ocazia deliberarii , instanta va repune cauza pe rol , dispunand

citarea partilor.

PARTICIPAREA PROCURORULUI IN PROCESUL CIVIL:1.Rolul procurorului : art. 131 din Constitutie : “In activitatea judiciara , Ministerul Public reprezinta interesele generale ale

societatiilor si apara ordinea de drept, precum si drepturile si liberatile cetatenilor. “

MODALITATILE DE PARTICIPARE A PROCURORULUI IN PROCESUL CIVIL:Pornirea actiunii civile.

Procurorul poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru a apara drepturile si interesele legitime ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.In situatiile enumarate procurorul poate exercita inclusiv actiuni strict personale.In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului va fi introdus in proces, care va putea face acte de dispozitie .

Daca procurorul isi retrage cererea , titularul dreptului introdus in proces va putea cere continuarea judecatii/ a executarii silite.

Participarea la judecata. Art. 92(2) -> procurorul poate sa puna concluzii in oricare proces civil, in oricare faza a acestora daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si a intereselor cetatenilor.

Regula in materie procesual civila este aceea ca participarea procurorului la judecarea actiunii civile este facultativa, exceptia este prevazuta in art. 92(3) -> “ in cazurile anume prevazute de lege , participarea si punerea concluziilor de catre procuror este obligatorie, sub sanctiunea NULITATII ABSOLUTE a hotararii.” In asemenea situatii instanta se constituie cu procuror.

EXEMPLE DE PARTICIPARE OBLIGATORIE :a) Inregistrarea tardiva a nasteriib) Judecarea cererii de decadere din drepturile parintestic) Judecarea cererii de punere sub interdictied) Judecarea cererii de declarare a mortiie) Judecarea cererii de expropriere pentru cauza de utilitate publicaf) Judecarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Exercitarea cailor de atac de catre procuror

Procurorul poate exercita caile de atac numai in urmatoarele 2 situatii:1) Ori de cate ori e necesar pentru apararea drepturile si interesele legitime ale minorilor, persoane puse sub interdictie si ale disparutilor si in alte cazuri expres prevazute de lege, indiferent daca procurorul a introdus sau nu actiunea civila solutionata prin hotararea judecatoreasca atacata;2) In cazul in care a participat la judecata, indiferent daca participarea sa era obligatorie sau facultativa.*Daca nu a participat la judecata, iar participarea sa nu era obligatorie nu poate sa exercite calea de atac.*Daca nu a participat la judecata in fata primei instante, desi participarea sa era obligatorie chiar daca nu era vorba de actiunile enumerate de articolul 92(1), procurorul poate exercita calea de atac pe motivul gresitei constituiri a completului de judecata.

Punerea in executare a titlurilor executoriiArticolul 92(5)

16

Procurorul poate solicita punerea in executare a oricarui titlu executoriu(hotarari judecatoresti, contract de asistenta juridica, contract de credit, bilete la ordin, etc) numai daca sunt in favoarea minorilor, interzisilor si a disparutilor.In toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaza taxe de timbre si nici cautiuni.

Reprezentarea partilor in judecata

Reprezentarea este situatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei personae care este parte in procesul civil, astfel articolul 80 prevede expres: “partile pot sa isi exercite drepturilor procedural e personal sau prin reprezentant.”

Forme – articolul 80a)Legala

b)Conventionalac)Judiciara

a)Reprezentarea legala-opereaza numai in cazurile limitative prevazute de lege;-reprezentarea persoanei juridice se face prin organele de administrare ale acestora;-persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si interzisii vor sta in judecata prin reprezentantul legal.b)Reprezentarea conventionala-are loc in temeiul acordurilor de vointa al partilor concretizata intr-un contract de mandat;-in principiu, reprezentarea conventionala a persoanei fizice in procesul civil este permisa in toate cazurile; in mod exceptional, reprezentarea a persoanei fizice nu este permisa in cazul chemarii la interogatoriu si in procesele de divort(articolul 920).c)Reprezentarea judiciaraSe dispune de catre instanta in urmatoarele situatii:1) In cazurile prevazute de lege (ex: cazul legii 85/2006 privind insolventa – instanta de judecata va numi un administrator judiciar)2) In cazul in care circumstantele cauzei o impun (articolul 58(3) NCPC-instanta numeste un curator special)

Limitele reprezentarii judiciareIn principiu, reprezentantul unei parti poate indeplini orice acte de procedura necesare pentru apararea acestuia si pentru solutionarea procesului civil. Pentru actele de dispozitie, reprezentantul are nevoie de un mandat special ori incuviintarea prealabila a instantei sau a autoritatii administrative competente (articolul 81)Dovada calitatii de reprezentant se realizeaza prin inscris autentic in cazul in care nu are calitatea de avocat si prin imputernicire avocatiala pentru avocati (eliberata in baza contractului de asistenta juridica).

Lipsa dovezii calitatii de reprezentantPotrivit articolului 82, cand instanta constata reprezentarea va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor(effect dilatoriu). Daca acestea nu se acopera, cererea va fi anulata.Exceptia dovezii lipsei calitatii de reprezentant inaintea primei instante nu poate fi invocate pentru prima oara in calea de atac.

Reprezentarea procesuala a persoanei fizice

Articolul 83(1)Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau copie legalizata.(2)Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.(3)Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul dovedit al calitatii sale.Articolul 84 -PJ-(1)Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

Mandatul judiciar reprezinta anumite particularitati fata de mandatul de drept comun.Articolele 85-89Mandatul general (Articolul 86)(1)Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agentii salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cer caruia i se comunica actul.(2)Instanta solicitata, cand i se cere sa indreplineasca procedura de comunicare pentru alta instanta, este obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii si sa trimita instantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii.

17

(3)In cazul in care comunicarea potrivit alin.1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea acestuia.

COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI

Def: capacitatea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui organ cu activitate jurisdictionala de a solution o anumita pricina.Daca ne raportam la organe din sisteme diferite sau din acelasi sistem, distingem intre competenta generala si competenta jurisdictionala.

I. Competenta generala :Instantele judecatoresti nu detin monopolul solutionarii litigiilor civile.Anumite cause sunt atribuite prin lege altor jurisdictii.Atunci cand o instant judecatoreasca a fost sesizata cu o pricina, care e de competenta unei jurisdictii din afara sistemelor instantelor judecatoresti, ea nu poate solution acea pricina deoarece s-ar incalca competenta generala, iar hotararea pe care o va pronunta, va fi lovita de nulitate absoluta.Competenta in materie succesorala apartine instantei de judecata sau notarului in functie de caracterul contencios sau necontencios al cererii. Daca intre mostenitori nu exista neintelegeri, procedura se va realiza in fata notarului public. Daca apar neintelegeri, notarul public va suspenda procedura necontencioasa si va indruma partile sa se adreseze instantelor judecatoresti..

II.Competenta jurisdictionala se clasifica dupa cum sunt avute in vedere instantele de grad diferit sau instantele de acelasi grad in competenta materiala si competenta teritoriala. In functie de caracterul normelor care reglementeaza competenta, avem competenta absoluta ( de ordine publica) si competenta relativa ( de ordine privata).Competenta este de ordine publica in urmatoarele situatii:

- In cazul competentei generale, cand procesul nu este de competenta instantei judecatoresti;- In cazul competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad;- In cazul competentei teritoriale exclusive, cand procesul este de competenta unei alte instante, de acelasi grad si partile nu o pot

inlatura.-

1.Competenta materiala- functionala ( in fond sau control judiciar)- procesuala ( delimiteaza atributiile instantei de judecata)

Competenta materiala a judecatoriei: a) competenta de fond ( in prima instanta) b) in caile de atac ale judecatoriilor c) in alte materiia) Competenta in fond a judecatoriei:- potrivit art 94, judecatoriile judeca doar cererile enumerate limitativ in art 94(1);- criteriul de atribuire a cauzelor este acela al valorii sau importantei acestor cauze;- in mod exceptional, cererile de partaj care sunt judecate de judecatorie in prima instanta, indiferent de valoarea acestora;b) Competenta in caile de atac ale judecatoriilorJudecatoria exercita controlul judecatoresc, ca urmare a plangerilor sau contestatiilor formulate impotriva hotararilor administratiei publice cu activitatea jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitati in cazurile prevazute de lege ( exemplu: plangerile impotriva procesului verbal de contraventie).c)Competenta in alte materii Exemple: cererile pt asigurarea dovezilor; cererile pt indreptarea erorilor materiale din propriile hotarari, lamurirea sau completarea lor; contestatia la executare.

Competenta materiala a tribunalelor:a) competenta in prima instanta;b) instanta de control judiciar;c) in alte materii

a) Competenta in prima instantaTribunalul este instant de drept comun in materie civila, avand plenitudine de jurisdictii in prima instanta.

18

Tribunalul judeca toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante.Tribunalul judeca: - cererile evaluabile in bani de peste 200.000 lei indifferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;- litigiile de munca si asigurarile sociale;- cererile in materie de contencios administrativ privind actele emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene.b) Competenta tribunalului ca instanta de control judiciar- in apel: tribunalul judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta- in recurs: tribunalul judeca, in mod exceptional, in recursc) Competenta tribunalului in alte materii

Competenta Curtii de Apel: art 96Competenta ICCJ: art 97

2.Competenta teritoriala a instantelor

Reprezinta acea forma a competentei jurisdictionale prin care legea, in functie de anumite criterii specifice ( ex. domiciliul partilor, locul situarii bunurilor, locul unde s-a produs evenimentul etc) determina pe linie orizontala teritorial in care judecatorie/ tribunal urmeaza sa isi exercite atributiile ce le revin in aceasta materie.

Felurile competentei teritoriale. Regula generala si exceptii.In privinta determinarii competentei teritoriale exista o regula traditionala – reclamantul trebuie sa sesizeze instanta de

la domiciliul paratului. Aceasta regula are caracter general si se justifica pe ideea de protejare a intereselor paratului. Aceasta regula nu este insa si absoluta, deci pt diverse motive se deroga in mod expres, stabilindu-se teritorial competenta in favoarea altor instante. Exista 3 exceptii:- Competenta teritoriala- Competenta teritoriala alternativa- Exceptionala propriu-zisa

COMPETENTA TERITORIALA GENERALAPotrivit art 107, cererea de chemare in judecata se introduce la instanta in a carui circumscriptie domiciliaza/isi are

sediul paratul, daca legea nu prevede altfel.Notiunea de domiciliu la care se refera art 107 si dispozitiile legale in materie privitoare la cartea de identitate , indica o

situatie de fapt care poate fi dovedita prin orice mijloc de proba pt a se stabili unde isi are o persoana locuinta sa statornica , indiferent de ceea ce se afla inscris in cartea de identitate.

Regula din art 107 este de aplicare generala, astfel ca instanta de la domiciliul paratului va judeca spre exemplu: toate actiunile de creanta, actiunile care privesc anumite raporturi de familie, actiunile reale imobiliare.

COMPETENTA TERITORIALA ALTERNATIVALegea pr. Civila a considerat ca in anumite situatii interesele reclamantului trebuie ocrotite prin lege, cu prioritate fata

de cele ale paratului ( legea prevede un drept de optiune in favoarea reclamantului). Art 116 – Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente. In privinta competentei teritoriale alternative sunt necesare 2 precizari:

1.Regula traditionala nu e inlaturata, instanta domiciliului paratului figurand alaturi de alte instante la fel de competente.

2.Dreptul de optiune al reclamantului din moment ce a fost exercitat, alegand una din instantele deopotriva competente, se stinge!

Rezulta ca nici reclamantul si nici paratul nu mai poate invoca necompetenta instantei sesizate si declinarea in favoarea unei alte instante dintre acelea aratate de lege. Alte cazuri de competenta alternativa in art 108-115.

COMPETENTA TERITORIALA EXCEPTIONALAEste competenta prin care se impune ca anumite pricini civile in functie de obiectul lor sa fie solutionate numai de

instantele expres prevazute de lege. Justificarea reglementarii acestei competente are in vedere interesele litigioase ale partilor, ale instantei, precum si o facilitare corespunzatoare a administrarii probelor. Reglementare: art 117-121 .

19

COMPETENTA CONVENTIONALA: Art 126

COMPETENTA FACULTATIVA :Art 127

INTINDEREA COMPETENTEI INSTANTEI SESIZATEIn practica, se ridica problema de a sti daca instanta sesizata este in drept sa se pronunte asupra pretentiilor formulate de

reclamant sau isi proroga competenta asupra tuturor cererilor si chestiunilor incidente ivite in cursul judecatii ca urmare a unor pretentii formulate de parat, intervenirea unor terte persoane sau aparitia unor chestiuni extrajudiciare, de a caror rezolvare depinde solutionarea litigiului respectiv.

PROROGAREA DE COMPETENTA1.Prorogarea legala

Are loc cand instanta sesizata isi prelungeste competenta in temeiul unei dispozitii exprese a legii. Art 123, art 125.2.Extinderea competentei instantei sesizate asupra apararilor paratului

Regula la art 124: Instanta competenta sa judece cererea principala se va pronunta si asupra apararilor si exceptiilor in afara de cele care constituie chestiuni prejudiciale si care, potrivit legii, sunt de competenta exclusiva a altei instante. Judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei. Exceptiile sunt chestiuni prejudiciale care trebuie sa fie rezolvate in mod prioritar si sunt de competenta exclusiva a altor instante. Solutia asupra chestiunii prejudiciale se va bucura de autoritate de lucru judecat in fata instantei sesizate cu actiunea principala.

Chestiuni prejudiciale de natura penala exprimata in formula : “penalul tine in loc civilul” art 413 pct 2.Chestiuni prejudiciale de natura civila – art 413 pct 1.Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pt dezlegarea unor chestiuni de drept.

3.Prorogarea voluntara/conventionala de competenta: art 1264.Prorogarea judiciara de competenta

Opereaza in acele situatii in care prin efectul unei hotarari judecatoresti, o instanta e investita cu indeplinirea unor acte procedurale sau chiar cu solutionarea unei cauze civile ce ar intra in sfera atributiilor a altor instante.Spre exemplu: - cazul delegarii unei instante: art 147- cazul stramutarii procesului civil: art 140-146- cazul administrarii unor dovezi prin comisie rogatorie: art 261 (2)

INCIDENTE PROCEDURALE PRIVITOARE LA COMPETENTA INSTANTEIExista 3 categorii de incidente procedurale privitoare la competenta conform CPC:

1.Exceptia de necompetenta si conflictele de competenta2.Litispendenta si conexitatea3.Stramutarea proceselor si delegarea instantei

Cel mai grav incident il constituie necompetenta, adica o situatie anormala in desfasurarea procesului civil care trebuie remediata prin exceptia de necompetenta si regulatorul de competenta.

1.Exceptia de necompetentaReprezinta mijlocul procedural prin care partea chemata in fata instantei necompetente sau judecatorul pot propune

desesizarea si trimiterea cauzei spre solutionare la o alta instanta competenta. Aceasta exceptie de procedura poate avea efect declinatoriu, adica atunci cand dupa admiterea exceptiei cauza e timisa la o alta instanta competenta sau efect dirimant ( admiterea exceptiei are ca efect respingerea actiunii deoarece aceasta e de competenta unei instante straine sau unui organ cu activitate jurisdictionala).

Invocarea si solutionarea exceptiei: art 130La primul termen de judecata, judecatorul e obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta e competenta

general, material si teritorial, sa judece pricina consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pt care constata competenta instantei. Incheierea are caracter interlocutoriu.

Solutiile care se pot pronunta asupra exceptiei de necompetenta:a)Daca instanta respinge exceptia prin incheiere interlocutorie care poate fi atacata numai o data cu fondul si astfel va

trece la judecarea cauzeib)Daca instanta admite exceptia sunt posibile mai multe solutii:-Prin hotarare/sentinta daca litigiul este de competenta unei alte instante romane sau a unui organ cu atributii

jurisdictionale;-Prin hotarare va respinge cererea ca inadmisibila daca pricina este de competenta unei jurisdictii straine sau a unui

organ fara atributii jurisdictionale.

20

Problema actelor de procedura intocmite anterior declinarii competenteiIn principiu, sanctiunea nulitatii a afecta toate actele indeplinite in fata instantei necompetente: art 174.

In mod exceptional, dovezile administrate in fata instantei necompetente raman castigate cauzei, iar instanta competenta va dispune de refacerea decat pt motive temeinice: art 137.

Actele de procedurăReprezintă manifestarea de voință facută în cursul procesului de catre instanta de jud, parti sau alti participanto la

activitatea judecatii in vederea producerii unor efecte juridice determinate.

Conditii generale1. Forma scrisa reprezinta o conditie a marii majoritati a Actelor de procedura. De la regula, exista o exceptie in privinta actelor a rep. manifestarii unilaterale sau bilaterale de vointa – invocarea de excepti propunerea de probe. Daca acestea sunt exprimate de parti oral, instanta va avea obligatia de a le consemna in incheierea de sedinta.2. Actul de procedura sa faca dovada prin el insusi in privinta conditiilor stabilite de lege pt intocmirea sa. Actul nu poate sa fie completat cu probe extrinseci pt a fi valabil intocmite.3. Sa fie redactate in limba romana.Nerespectarea conditiilor generale sau particulare ale actelor de procedura atrage nulitatea acestora.

Sanctiuni pentru nerespectarea conditiilor generale - Nulitatea actului de procedura;- Obligatia de a completa sau reface actul indeplinit cu incalcarea prescriptiilor legale;- Obligatia de a despagubi pe partea vatamata prin incalcarea formelor procedurale ( de ex. citarea prin pulicitate);- Sanctiuni pencuniare (amenzi) si sanctiuni disciplinare (pt instanta de judecata si personalul instantei).

Principalele acte de proceduraCererile constituie mijlocul prin care orice persoana interesata, fizica sau juridica, poate solicita. In conditiile legii,

concursul instantelor judeca in vederea ocrotirii unor drepturi, interese sau ale unor alte persoane. Grupate: 2 categorii

cereri introductive de instanta – faca sa inceapa un proces intre doua parti cu interese contare;cereri aditionale / incidente care se fac dupa ce procesul a inceput si au menirea de a pune in discutia contract. a partilor noi pretentii de drept material sau de a largii cadrul dezbaterilor prin invocarea unor fapte si imprejurari noi.

Cererile introductive pot fi facute numai de reclamant, iar celelalte de reclamant, parat sau toate persoanele interesate.In general, cererile incidente se caracterizeaza prin aceea ca se afla intr-un raport de dependenta fata de cererea

principala. Indiferent de natura ei, orice cerere trebuie sa cuprinda elementele din art. 148 CPC.Citatia si comunicarea actelor de procedura

Legiuitorul reglementeaza in amanunt citarea partilor in art. 153-173 CPC e justificata de respectarea principiului dreptului la aparare si a principiului contradictorialitati care guverneaza PC.

Solutionarea unor cauze civile deduse judecatii e regula in materie procesual civila. Judecatorul poate pasii la judecata si fara citarea partilor, doar in cazurile expres prevazute de lege : de ex. ordonanta presedintiala, procedura de asigurare a dovezilor, etc.Art. 153Citatia este actul de procedura prin care li se aduce la cunostiinta participantilor la PC despre termenul de judecata si instanta care solutioneaza litigiul. Este compusa din doua parti: citatia propriu-zisa si dovada de inmanare.Art. 157 CPC – reglem. CitatiaArt. 164 CPC – reglem dovada de inmanare.

Procedura de inmanare a citatiei si a actelor de proceduraComunicarea citatiilor si a actelor se face din oficiu prin agenti procedurali ai instantei sau orice salariat al acesteia.Nulitatea – principala sanctiune care poate interveni – sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura

efectuat cu nerespectarea cerintelor de fond sau de forma.Conditiile de existenta a nulitatii actelor de procedura

- nerespectarea conditiilor legale de fond si forma privitoare la desfasurarea procesului civil; - producerea unei vatamari procesuale.

Regula in materie procesual civila e ca nulitatea e conditionata de dovedirea unei vatamari procesuale. De la regula exista doua exceptii: - in cazul nulitatilor neconditionate, reglem in art. 176- in cazul nulitatilor exprese sau textuale (cum ar fi cele reglem in art. 40, 56, 57, 196)

21

In aceste situatii, vatamarea este prezumata, partea interesata putand face dovada contrara.- Vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului.

Nulitatea se invoca in cadrul procesului civil prin intermediul exceptiei de nulitate sau prin caile de atac.Art. 178 arata regimul juridic al invocarii nulitatii absolute sau relative.

Efectele nulitatiiArt. 179 CPC – Actul de procedura nul sau anulabil

Termenele de proceduraPotrivit art. 180 termenele procedurale sunt stabilite de lege sau de instanta si reprezinta intervalul de timp in care poate fi

indeplinit un act de procedura sau in care e interzis sa se indeplineasca un act de procedura.

Calificarea termenelor1. Dupa caracterul lor:- Termene imperative sau peremptorii- Prohibitive sau aleatorii

Termenele imperative obliga partea sa indeplineasca intr-un anumit termen un act de procedura. (ex. termenul de apel – 30 de zile)

Termenele prohibitive – inauntrul carora nu se poate efectua un act de procedura.2. Dupa modul in care sunt stabilite:- legale-Prevazute in mod expres de lege (termenul de apel/recurs)-Termenele judecatoresti fixate de instanta, termenul de judecata, pentru efectuarea unei expertize, etc. Aceste termene pot fi modificate de instanta care le-a acordat.-Termenele conventionale care sunt stabilite de parti de comun acord in cursul judecatii ( termenul pt incheierea unei tranzactii)3) dupa sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii lor: absolute si relative.

Termenele absolute sunt obligatorii pt parti si instanta iar nerespectarea atrage decaderea din termen sau nulitatea actului de procedura intocmit inainte de termen.

Termenele relative nu sunt obligatorii pt parti, iar nerespectarea lui nu atrage sanctiuni procedurale, ci, cel mult sanctiuni disciplinare pentru cei vinovati de nerespectarea lor.

Modul de calcul al termenelor procedurale, art 181

DURATA TERMENELOR PROCEDURALEPt stabilirea duratei, trebuie sa se stabileasca punctul de plecare si punctul de implinire al termenului, art 154.

Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel. Dovada comunicarii se face cu procesul verbal de instiintare.

Termenul isi realizeaza efectul incetand posibilitatea de a mai exercita dreptul pentru termenul imperativ sau invocandu-se dreptul pt a indeplini anumite acte de procedura pt termenele prohibitive. Art 182, 183.

Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii termenelor procedurale imperative este sanctiunea decaderii din termen, iar pt nerespectarea termenelor prohibitive nulitatea actului intocmit inainte de termen.

Decaderea, art 185, cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea atrage decaderea din exercitarea dreptului, afara de cazurile in care legea dispune altfel.Repunerea in termen, art 186.

JUDECATA IN FATA PRIMEI INSTANTEEtapa scrisa pregatitoare, Art 192

Proceduri prealabile sesizarii instantei. In anumite materii, sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea lui, dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa cererii de chemare in judecata. Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare sub sanctiunea decaderii.Cazuri in care procedura prealabila este obligatorie:- Procedura prealabila in materia contenciosului administrativ- Participarea la sedinta de informare privind medierea in conditiile L 192/2006- Situatia in procedura ordonantei de plata, art. 1014.- Procedura prealabila prevazuta de legea 554/2004 si anume persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, sau interes legitim, inainte de a se adresa instantei de contencios, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului revocarea in tot sau in parte a acestuia. Plangerea se poate adresa in mod egal organului ierarhic superior daca exista.

Lipsa procedurii prealabile e o exceptie de fond deoarece se refera la exercitiul dreptului la actiune.

22

CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA Actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila.Caracteristici:

- Este un act de investire a instantei- Are ca obiect o pretentie civila concreta- Este un act declarativ, adica de exteriorizare a vointei reclamantului cu privire la o pretentie.

Elementele pe care trebuie sa le contina o cerere – elemente intrinseci, art 194.

- Datele de identificare ale partilor, persoane fizice sau persoane juridice, acestea fiind necesare pentru citarea partilor si pt stabilirea competentei teritoriale. - Datele de identificare si calitatea celui care reprezinta partea in proces. - Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului atunci cand actiunea e evaluabila in bani.

Pretentia reclamantului poate fi: plata unei sume de bani, revendicarea unui bun, anularea unui act, desfacerea casatoriei etc. Ptr obiectul evaluabil in bani trebuie aratata valoarea lui si modul de calcul dupa pretuirea reclamantului. Ptr imobile se indica valoarea de impozitare, de asemenea pentru identificarea imobilelor trebuie aratata localitatea, strada, nr, etajul, apartamentul, numarul de carte funciara prin extrasul de carte funciara, precum si numarul cadastral ori topografic.

Cererea de chemare in judecata poate contine mai multe pretentii in mai multe capete de cerere.Obiectul si valoarea pretentiei pot fi modificare in cursul procesului, dar numai in conditii restrictive de la art 204.

IMPORTANTA STABILIRII OBIECTULUI CERERII- Stabilirea competentei materiale si teritoriale- Stabilirea taxei de timbru- Paratul isi poate formula apararea- Instanta poate dispune numai in limitele determinate de reclamant- Permite solutionarea unor exceptii procesuale ( litispendenta, conexitatea sau autoritatea de lucru judecat)- Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea consta intr-o prezentare sintetica a imprejurarilor faptice si juridice care contureaza cauza actiunii.

Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Probele trebuie sa se refere la imprejurarile de fapt invocate. Prin indicarea probelor se evita tegiversarea procesului si se permite pârâtului sa-si construiasca apararea. ART.194 lit.e-semnatura - atesta fara echivoc vointa reclamantului de a se judeca precum si conditiile cererii de chemare in judecata.

Sanctiuni incidente pentru nerespectarea art.194.Art.196 face distinctie intre lipsa elementelor esentiale si lipsa elementelor neesentiale a cererii de chemare in judecata

astfel:-CCJ-care nu cuprinde : numele si prenumele sau dupa caz denumirea oricareia dintre parti , obiectul cererii ,motivele de fapt ale acesteia ori semnatura parti ori a reprezentantului acesteia este nula , este vorba despre nulitate expresa neconditionata . -nejustificarea calitatii de reprezentant este sanctionata cu nulitatea cererii in cond determinate de art82 CPC.

Lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul judecatii in fata primei instante , daca se invoca lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste va trebui sa semneze cererea cel mai tarziu la primul termen urmator final incheiat prin citatie. Daca e prezent va semna in sedinta de judecata.

In privinta lipsei elementelor neesentiale respectiv neindicarea notivelor de drept sau lipsa indicarii probelor poate atrage decaderea partii din dreptul de a le mai invoca ulterior.

Efectele introducerii CCJ.1. Învesteste instanta cu judecarea unei pretentii civile concrete 2. Determina cadrul procesului cu privire la parti, obiect si cauza3. Creaza starea de interdependenta ( nu mai poti interveni sa introduca aceeasi cerere)4. Întrerupe prescriptia extinctiva5. Face sa inceteze B-C a posesorului6. Face sa curga dobanzi pentru creantele care acestea nu erau producatoare de dobanzi , adica are efectul unei puneri in intarziere.

Întarzierea , verificarea si regularizarea CCJ

Modificarea CCJ

23

-reclamantul poate sa si modifice cererea si sa propuna noi dovezi sub sanctiunea decaderii numai pana la primul termen la care acesta e legal citata. În acest caz instanta dispune amanarea pricinei si comunicarea cererii modificata paratului in vederea formularii intampinarii sub sanctiunea decaderii care va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat.

Nu se considera modificarea cererii si nu se va da termen ce se va trece in incheierea de sedinta declaratia verbala atunci cand:

1. Se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii 2. Se solicita contravaloarea ob. cererii pierdut in cursul procesului3. Se intocmeste o cerere in constatare printr-o cerere in realizare a dreptului sau invers atunci cand cerere in constatare este

admisibila.

Întampinarea.-este actul de procedura prin care pârâtul se apara in fapt si in drept de CCJ.

Importanta-asigura un echilibru intre partile din proces astfel ca reclamantul si instanta au posibilitatea de a lua la cunostinta despre apararile paratului inca din etapa scrisa prealabila.-este obligatorie, daca nu e cunoscuta de instanta aceasta nu stie care sunt apararile

Elementele intampinarii art 205.1. Datele de identificare ale paratului pers fizic sau pers juridica . Daca paratul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in

Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul 2. Exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cerea reclamantului 3. Raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii . Prin acest element se asigura o sistematizare a

aparatorilor paratului.4. Dovezile cu care se apara imp fiecarui capat de cerere.5. Semnatura , poate fi complinita la fel ca la CCJ

Procedura intampinariiParatul este obligat de a depune intampinarea in termenul de 25 de zile de la comunicarea CCJ. In cazul modificarii CCJ

va depune intampinarea in termenul de 10 zile.Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea paratului din dr de a mai depune probe si a

invoca exceptii in afara celor de ordine publica.Potrivit art. 208 intampinarea e obligatorie afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. EX: la judecarea

cererii de ordonanta presedintele sau la judecarea cererii de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fara drept.Ordonanta presedentiala – instanta ia masuri inaintea terminarii procesului – ex: provizorie, si executorie produce efecte

pana la solutionarea litigiului , atacata cu apel, poate fi pronuntata chiar daca nu exista proces, vecinul ma inunda si cer ordonanta sa isi ia masuri , in cazuri grabnice.

Intampinarea se comunica reclamantului care va trebui sa formuleze raspuns la aceasta in termen de 10 zile daca legea nu prevede altfel.

Cererea reconventionalaEste actul procedural prin care paratul uramreste valorificarea unor pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului.Avantajele depunerii cererii reconventionale:

-permite solutionare intrun singur cadru procedural a doua sau mai multe litigii unice ceea ce asigura o economie a resurselor procesuale si obtinerea unei judecati mai bune.-evita pronuntarea unor hot contradictorii-este facultativa

Conditiile de admisibilitate ale cererii reconventionalaDin punct de vedere al formei art 209 alin 3 prevede cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute

pentru cerere de chemare in judecat.-potrivit art 209 alin.1 cerere trebuie sa aibă legatura cu actiunea(…) putand deriva din acelasi raport juridic sau sa aibă stransa legatura cu acesta

Procedura depunerii C.R.C.R. se depune sub sanctiunea decaderii odata cu intampinarea sau daca paratul nu e obligat la intampinare cel mai

tarziu la primul termen de judecata.Daca reclamantul si-a modificat CCJ, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va

incuviinta paratului in acest scop În situatia în care pretentiile formulate privind C.R. privesc si alte persoane decat reclamantul acestea vor putea fi chemate

in judecata ca parati.C.R. se comunica reclamantului pentru a formula intampinarea in termen de 25 de zile de la primirea cererii

24

Reclamantul nu poate formula C.R. la C.R. a paratului initial, insa poate sa-si modifice cererea.

Procedura de solutionare a cereriiC.R. art210

Reguli generale privind judecata

Art 218 CC – completul de judecata constituie efectul activ de cercetare si dezbatere a fondului procesului cu respectarea tuturor principiilor si garantiilor procesului in vederea solutionarii legale si temenice.

Notele de sedinta. Inregistrarea sedintei-grefierul este obligat sa ia note in legatura cu desfasurarea procesului care vor fi vizate de catre presedinte. Dar partile pot cere citirea lor si daca e cazul, corectarea lor.

Incheierea de sedinta Este actul procedural redactat de grefier pe baza notelor de sedinta in care se consemneaza continutul dezbaterilor si

masurile dispuse de instanta la fiecare termen de judecata. Se redacteaza de grefier in cel mult 3 zile de la data sedintei de judecata ( termen de recomnadare relativ). Cuprinsul acesteia este reglementat de art. 233 din CC.

Clasificarea incheierilor de sedinta:1.premergatoare - dării hotararii :- preparatorii - interlocutorii2.ulterioare – de indreptare a hotararii judecatoresti

Preparatorii – sunt acelea prin care instanta adopta masurile procesuale fara sa anticipeze asupra deciziei finale. Asupra lor, instanta poate reveni oricand, dar motivat. Ex: incheiere prin care se dispune amanarea cauzei sau admiterea unei probe.

Interlocutorii = fara a se hotari in totul asupra procesului, se solutioneaza exceptii procesuale, ori alte chestii litigioase. Instanta nu mai poate reveni asupra acestor incheieri. art 125 – instanta este legata numai de incheierile interlocutorii. Ex: incheierea prin care se respinge exceptia puterii lucrului judecat

Dispozitiile privitoare la deliberare, opiniile separate si alte dispozitii referitoare la hotarari prin care instanta se dezinvesteste de judecarea fondului, se aplica in mod corespunzator si incheierilor.

Cercetarea procesuluiCercetarea procesului este o etapa a judecatii in prima instanta in cadrul careia se administreaza probe, se solutioneaza

exceptiile procesuale ori alte incidente, ori cereri formulate de parti in scopul pregatirii dezbaterii in fond a procesului.

Exceptiile procesualeDef: Sunt mijloace prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta invoca neregularitati procedurale

privitoare la compunerea completului sau constituirii instantei, competenta instantei ori la procedura de judecare sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarind dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte sau anularea / respingerea cererii.Exemplu: procesele au o caracteristica comuna de a supune judecatii o chestiune exterioara si prealabila dezbaterii fonduluiDeosebirile dintre apararile de fond si exceptiile procesuale:

1. Vizeaza scopul urmarit de autorul apararii sau al exceptiei procesuale, astfel printr-o aparare de fond se tinde la respingerea cererii de chemare in judecata sau eventual a unei cereri de interventie principala. Prin exceptie, partea care o invoca urmareste doar temporizarea sau suspendarea judecatii. Admiterea exceptiei constituie doar o piedica formala pt instanta de a intra in cercetarea cauzei.

2. Vizeaza tratamentul juridic al apararilor si al exceptiilor. Temenicia unei pretentii poate fi pusa in discutia instantei in tot cursul de judecata in sensul ca, partea se poate apara discutand in fapt si in drept toate pretentiile partii adverse. Exceptiile procesuale pot fi invocate NUMAI in anumite conditii iar unele dintre ele doar la primul termen la care partile sunt legal citate.

3. Efectele solutiei pronuntate de instanta. Hotararea pronuntata in urma unei aparari de fond dobandeste putere de lucru judecat cu toate consecintele de decurg din acestea. Horararea pronuntata in urma unei exceptii procesuale NU are, de regula, autoritate de lucru judecat.

Clasificarea exceptiilor procesuale:a. Dupa obiect : - exceptii de fond (lipsuri / ingradiri referit. la dreptul la actiune)

-exceptii de procedura propriu zise – se refera la neregularitati procedurale (incompatibilitate, recuzare etc)Art 248

25

b. Dupa efect: -exceptii dilatorii – determina doar o amanare a solutionarii cauzei -exceptii preemptorii – tind la inlaturarea pretentiilor reclamantului (prescrierea dreptului la actiune, lipsa calitatii procesuale)

c. Dupa natura normei incalcate: -absolute , prin care se invoca incalcarea unor norme de ordine publica-relative, prin care se invoca incalcarea unor norme care ocrotesc cu precadere interesele partilor.

Exceptiile absolute pot fi invocate de parti sau de instanta in orice stare a procesului daca prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai daca pentru solutionare nu e necesara admiterea altor dovezi in afara inscrisurilor noi.

Exceptiile relative pot fi invocate de partea care justifica un interes, cel mai tarziu la primul termen de judecata sau dupa savarsirea neregularitatii procesuale, in etapa cercetarii procesului si inainte de a se pune concluzii pe fond.

Cu toate acestea, partile sunt obligate sa invoce toate mijloacele de aparare si toate exceptiile procesuale de indata ce le sunt cunoscute, in caz contrar, ele vor raspunde pentru pagube pricinuite partii adverse.

Procedura de solutionare a exceptiilor procesualeInstanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupa celor de fond care fac inutila in tot sau in parte

administrarea de probe, ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.In cazul in care s-au invocat simultan mai multe exceptii, instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele

pe care acestea le produc. Practica si literatura au decis ca prioritar vor fi solutionate exceptiile privind investirea instantei de judecata.

Daca instanta nu se poate pronunta de indata asupra exceptiei invocate, va amana judecata si va stabili un termen scurt in vederea solutionarii exceptiei.

Exceptiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai daca, pentru judecarea lor este necesar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru finalizarea etapei cercetarii procesului sau dupa caz, pentru solutionarea fondului.

Incheierea prin care s-a respins exceptia precum si cea prin care dupa admiterea exceptiei, instanta a ramas in continuare investuta, pot fi atacate numai o data cu fondul daca legea nu dispune altfel.

Incidente in desfasurarea normala a procesului civilIn cursul judecatii pot sa apara incidente de natura a temporiza, tergiversa sau sista cursul normal al judecatii.Sistarea temporara sau definitiva a judecatii poate fi determinata si de initiativele partilor sau de anumite imprejurari

obiective, respectiv de actele de dispozitie ale partilor sau imprejurari care conduc la suspendarea procesului civil.

Actele de dispozitie ale partilorRenuntarea reclamantului la judecataPotrivit art 406, reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.Cererea se face personal sau prin mandatar cu procura speciala. Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata , instanta, la cererea paratului, il va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecata pe care paratul le-a facut.Daca reclamantul renunta la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face decat cu acordul expres au tacit al celeilalte parti.Daca paratul nu e prezent la termenul la care reclamantul declara ca renunta la judecata, instanta va acorda paratului un termen pana la care sa-si exprime pozitia fata de cererea de renuntare.Lipsa unui raspuns pana la termenul acordat reprezinta acord tacit la renuntare.Renuntarea la judecata se constata prin hotarare, supusa recursului care va fi judecat de instanta superioara celei care a luat act de renuntare.Cand renuntarea la judecata se face in apel sau in caile extraordinare de atac, instanta va lua act de renuntare si va dispune si anularea in tot sau in parte a hotararii sau , dupa caz , a hotararilor pronuntate in cauza.

Efectele renuntarii la judecata-Renuntarea la judecata a unuia dintre reclamanti nu este opozabila celorlalti reclamanti. Renuntarea produce efecte numai fata de partile in privinta carora a fost facuta si nu afecteaza cererile incidentale care au caracter de sine statator.-Renuntarea la dreptul pretins: reclamantul poate, in tot cursul procesului, sa renunte la insusi dreptul pretins daca poate dispune de acesta fara a fi necesar acordul paratului.

In caz de renuntare la dreptul pretins, instanta pronunta o hotarare prin care va respinge cererea in fond dispunand si asupra cheltuielilor de judecata.

26

Din punct de vedere al formei, art 408(3) prevede: renuntarea se poate face atat verbal, in sedinta, consemnandu-se in incheiere, cat si prin inscris autentic.Renuntarea reclamantului la dreptul pretins trebuie sa fie expresia libera si neconditionata a consimtamantului reclamantului.Asupra renuntarii, instanta se pronunta prin hotarare care poate fi atacata cu recurs la instanta ierarhic superioara.Daca renuntarea este facuta in apel, hotararea primei instante va fi anulata in tot sau in parte, in masura renuntarii.

Achiesarea

Achiesarea este un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa.Achiesarea are 2 forme:A)Achiesarea la pretentii: aceasta consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor reclamantului. Cand paratul a recunoscut in tot sau in parte pretentiile reclamantului, instanta, la cererea paratului, va da o hotarare in masura recunoasterii. Hotararea partial pronuntata este executorie. Daca recunoasterea este partiala, judecata va continua cu privire la pretentiile ramase nerecunoscute, instanta urmand a pronunta o noua hotarare asupra acestora. Hotararea pronuntata poate fi atacata numai cu recurs la instanta ierarhic superioara.B)Achiesarea la hotarareReprezinta vointa partii care a pierdut procesul de a renunta la calea de atac.Achiesarea la hotarare are ca efect stingerea definitiva a procesului rezultand ca orice posibilitate de contestare ulterioara e exclusa.Achiesarea atunci cand este conditionata nu produce efecte decat daca e acceptata expres de partea adversa.Felurile achiesarii: expresa, tacita, totala si partiala.Nu constituie achiesare tacita faptul ca partea nu se opune la executarea silita sau expirarea termenului pentru declararea caii de atac.

Tranzactia judiciaraEste contractul prin care partile previn sau sting un litigiu inclusiv in faza executarii silite prin concesii sau renuntari

reciproce la drept ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalata.Pentru a putea tranzactiona in mod valabil, partile trebuie sa respecte toate conditiile de fond necesare pentru incheierea unei conventii civile.Tranzactia nu e admisibila in materia drepturilor de care partile nu pot dispune. In privinta formei, art 2272 Cod Civil prevede ca, pentru a fi dovedita tranzactia trebuie sa fie incheiata in scris.Art 438 NCPC: partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii chiar fara sa fi fost citate pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca tranzactia lor.Daca partile se infatiseaza la ziua stabilita pentru judecata cererea pentru darea hotararii va putea fi primita de un singur judecator.Daca partile se infatiseaza intr-o alta zi instanta va da hotararea in camera de consiliu.Tranzactia va fi incheiata in forma scrisa si va alcatui dispozitivul hotararii. Hotararea care consfinteste tranzactia poarta denumirea de hotarare de expedient.

Hotararea pronuntata in urma tranzactiei poate fi atacata prin motive procedurale numai cu recurs la instanta superioara.Art 2278 CC: tranzactia care punand capat unui proces inceput este constantata printr-o hotarare judecatoreasca, poate fi desfiintata prin actiune in nulitate sau actiune in rezolutiune sau reziliere precum orice alt contact; ea poate fi de asemenea atacata cu actiune revocatorie sau cu actiunea in declararea simulatiei.

Suspendarea procesului civil

Suspendarea consta in oprirea temporara a cursului judecatii din motive voite de parti sau independente de vointa lor.Cazurile de suspendare :sunt reglementate in art 411-415 NCPC.Suspendarea poate fi voluntara sau legala.Suspendarea legala poate fi: de drept sau facultativa/judecatoreasca.Suspendarea voluntara e aceea care determina sistarea temporara a activitatii judecatoresti datorita unor imprejurari

voite de parti.Art 411 NCPC judecatorul va suspenda judecata:

1.cand amandoua partile o cer.2.cand niciuna dintre partile legal citate nu se infatiseaza la strigarea pricinii.Daca sunt indeplinite conditiile art 411, instanta e obligata sa suspende judecata. Suspendarea poate fi evitata daca reclamantul sau paratul a cerut in scris judecarea in lipsa. Cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a fost formulata. Aceasta cerere poate fi formulata de reclamant prin cererea de chemare in judecata si de catre parat prin intampinare.

Suspendarea legala de drept Art 412: Judecarea cauzelor se suspenda de drept:

27

A).prin decesul uneia dintre parti pana la introducerea in cauza a mostenitorilor in afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a acestora;B).prin interdictia judecatoreaasca sau punerea sub curatela a unei parti pana la numirea tutorelui sau curatorului;C).prin decesul reprezentantului uneia dintre parti survenite cu mai putin de 15 zile inaintea infatisarii pana la numirea unui nou reprezentant/mandatar.D).prin incetarea functiilor tutorelui sau curatorului pana la numirea unui nou tutore sau curator.E).Cand persoana juridica e dizolvata pana la desemnarea lichidatorului.F).prin deschiderea procedurii insolventei in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive daca debitorul trebuie reprezentat pana la numirea lichidatorului judiciar.G).in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare adresate Curtii de Justitie a UE, potrivit tratatelor pe care se intemeiaza UEH).in alte cazuri prevazute de lege.

Aparitia oricaruia dintre imprejurarile prevazute de art 412 determina sistarea de drept a judecatii cauza urmand sa fie scoasa de pe rolul instantei.

Potrivit art 412 alin 2: daca imprejurarile intervin dupa inchiderea dezbaterilor nu determina suspendarea si nu impiedica pronuntarea hotararii.

Suspendarea legala facultativaEste acea forma a suspendarii care permite judecatorului ca in anumite imprejurari date de lege sa aprecieze asupra

oportunitatii sistarii temporare a judecatii.

Art 413 instanta poate suspenda judecata:a).cand dezlegarea cauzei depinde in tot sau in parte de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unei altei judecati.b).cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o ,,inraurire’’ hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea daca legea nu prevede altfel;c).in alte cazuri prevazute de lege( 242, 520, 143).

Procedura suspendariiAsupra suspendarii judecarii procesului instantei se va pronunta prin incheiere care poate fi atacat cu recurs in mod

separat la instant ierarhica superioara.Cand suspendarea a fost dispusa de ICCJ hotararea e definitiva.Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea

cursului procesului atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea cat si impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului. Reluarea judecarii procesului e prevazut in art 415.

Efectele suspendarii: se rasfrang asupra tuturor partilor din proces fara nicio considerare fata de calitatea lor procesuala, rezultand astfel ca suspendarea are caracter indivizibil.

Caile de atacSunt remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei hotararii

judecatoresti in scopul remedierii erorilor savarsite.Dupa conditiile de exercitare:1.cai de atac ordinare2.cai de atac extraordinarePotrivit art 456 calea ordinara de atac e apelul iar caile extraordinare sunt recursul,contestatia in anulare si revizuirea.Dupa instanta competenta asupra cailor de atac (pt pronuntare):1.cai de atac de reformare2.cai de atac de retractare.Prin 1 se realizeaza controlul judiciar adica instantele superioare verifica legalitatea si temeinicia hotararii instantei inferioare ( apel, recurs)Prin 2 se ofera posibilitatea ca instanta care a pronuntat hotararea sa o verifice ea insasi si daca e cazul sa revina asupra ei ( cont in anulare, revizuirea)Daca provoaca sau nu o judecata in fond:1.cai de atac devolutive ( apelul care esdte singura cale de atac)2.cai de atac nedevolutive

Apelul:E o cale de atac ordinara prin intermediul careia oricare dintre parti poate solicita unei instante superioare reformarea

hotararii date de prima instanta.Apelul e o cale de atac devolutiva care permite o reexaminare completa a cauzei atat in fapt cat si in drept de catre o

instanta superioara in complet format din 2 judecatori.

28

Conditiile exercitarii apelului:1.De fond2.De forma1.se refera la:-hotarari susceptibile de apel-subiectele apelului-termenul de apel Termenul de apel

E de 30 de zile de la comunicarea hotararii daca legea nu dispune altfel. Potrivit art 468 alin 4: pt procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei , atunci cand termenul de apel curge de la comunicarea hotararii.

Se aplica principiul echipolentei adica comunicarea hotararii poate fi inlocuita cu un act echivalent sub aspectul momentului de la care incepe sa curga in urmatoarele situatii:1.termenul de apel curge de la comunicarea hotararii chiar atunci cand aceasta a fost facuta o data cu incheierea de incuviintare a executarii silite.2.daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel

Term. de apel suspenda executarea hotararii data de prima instant, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.Intreruperea termenului de apelTermenul de apel se intrerupe:

1.prin moartea partii care are interes sa faca apel2.prin moartea mandatarului caruia i s a facut comunicarea

29