Probleme Specifice Eco Economiei

8/3/2019 Probleme Specifice Eco Economiei

1/52

Probleme teoretice i practice aleEcoeconomiei

Masterand : Cucola Mihai CiprianC.A.A., anul 1


2/52

Rolul i locul economiei n ecoeconomie

Cercetarea interaciunii dintre natura nconjurtoare pe de o parte i societate ieconomia ei, pe de alt parte, a demonstrat i demonstreaz c natura ofer societii omeneti

i economiei urmtoarele tipuri de bunuri : Condiiile fizice, materiale ale existenei lor ap, aer, sol, mediul de via al

oamenilor, societii i economiei ei. Substan, materie pentru prelucrare i producere de bunuri.(1) Natura ofer omului

substanele enumerate n tabelul periodic al lui Mendelev i care nu se gasesc dect in natur.Dup ultimele descoperiri tiinifice se previzioneaz posibilitatea interveniei omului

n structura atomic a elementelor prin nlturarea sau adaugarea de elecroni. Astfel va fiposibil obinerea unor elemente care sunt rare n natur din elementele care se gsesc dinbelug pe pmnt precum apa, hidrogen .a.

O alt aplicare a acestei descoperiri este dup prerea specialitilor intervenia asupraelementelor radioactive din deeurile nucleare produse, modificarea structurii lor atomice,lucru care af conduce la eliminarea efectul nociv pe care l au.

Mijloace de munc, natura reprezint pentru economie mare arsenal de instrumentede munc.(1)

O apreciabil mas de purttori de energie [1].Este cunoscut faptul c ntreaga activitate de cercetare a societii de astzi i

ndreapt atenia de cteva decenii ncoace, n direcia dezvoltrii i mplementrii soluiilortehnologice bazate pe producerea energiei din resurse regenerabile. Purttori de energie caradiaia solar, curenii de aer, mareele, energia geotermal, biogazul sunt dovedite a finlocuitorul surselor de energie clasice. Problema care apare n acest caz este implementareareal a acestor soluii i nu rmnerea lor doar la stadiul de experiment.

Principalul impediment n realizarea produciei de energie la scal prin intermediulacestei tehnologii este reprezentat de investiiile colosale necesare. Spre exemplu, costul uneiinstalaii de producere a energiei electrice necesare unei gospodrii prin folosirea panourilorfotovoltaice se amortizeaz n douzeci de ani. Asta far a se lua n calcul faptul c duratanormal de utilizare a panourilor este n medie de zece ani. Cu alte cuvinte, instalaia oferindependen consumatorului fa de furnizor dar energia electric produs este mai scumpdect preul cu care furnizorul o vinde.

Din punct de vedere economic este clar c aceast investiie nu este justificat.Discuia apare dac se iau n calcul orizontul de timp la care se refer i implicaiile

asupra mediului a celor dou modaliti: cea clasic, poluant, alinentat din resurseepuizabile de combustibil, dar mai ieftin, i metoda nepoluant, alimentat din resurse

regenerabile dar mai scump din punct de vedere economic. Cantiti mari de bunuri de consum. Mediul natural nconjurtor ofer omului, oamenilor i societii locus standi i

proceselor pe care acetia le desfoar spaiu de aciune. Servicii nemateriale foarte diferite ca structur :

- Servicii biologice linite, aer curat, atmosfer de destindere etc.- Servicii estetice delectri i desftri oferite de admirabilele peisaje, de

monumentele naturale cu care mediul i-a inzestrat spaiul i s-a afirmat ca unnentrecut creator de valori artistice.

- Servicii tiinifice i pedagogice.- Servicii pedagogice, educative. Natura ce ne inconjoar este unul dintre cei mai

nelepi pedagogi de la care oamenii au avut, au i vor avea intotdeauna deinvat.


3/52

Din punct de vedere economic are relevan valoarea i utilitatea resurselor materialei energetice i a serviciilor oferite de natur.

Resursele poteniale i factorii poteniali de producie existente n natur, n sferaeconomiei poart denumirea de capital natural.

Produsele si serviciile oferite de natur omului reprezint n economie pricomponente ale averii naionale i mondiale chiar dac multe dintre ele nu se includ nici nprodusul naional brut, nici n produsul intern brut sau net i nici n produsul mondial brut saunet.

Obiectele naturii, ale mediului natural nconjurtor sunt obiecte ale proprietiiindividuale, colective, asociative, naionale, internaionale i chiar ale comunitii mondiale.

Un neajuns al economiei actuale, dupa parerea lui Al. Gore este acela ca n calcululP.N.B. resursele naturale nu se depreciaz prin exploatare. Cldirile i fabricile nu sedeteterioreaza, la fel mainriile i echipamentele, automobilele i camioanele. Nu sunt luaten considerarea efectele negative ale agriculturii neraionale asupra productivitii solului,defri riii pdurilor asupra calitatii aerului .a. [1]

n contabilitate, elementul patrimonial Terenuri nu este supus amortizrii,considerndu-se c acesta nu i schimb propriet ile n timp i deci nu este supus degradrii.

Aceast afirma ie este combtut n sfera ecologiei, demonstrat fiind faptul c factorii naturali care provoac eroziunea solului, apa, vntul, precum i cei antropici cum ar fi aratul, folosirea ngr mintelor chimice, irigatul, conduc la modificri morfologice i ale

propriet ilor solului.Capitalul natural reprezint n economia capitalist de pia forma economic pe care

o mbrac patrimoniul natural al firmei, al ramurii, al economiei naionale, precum i alentitilor economice internaionale.

Ca i celelalte forme de capital capitalul natural are utilitate i valoare. Utilitatea sa seconcretizeaz, inainte de toate, in rolul pe care il indeplinete in procesul economic. Aa cumse poate observa cu ochiul liber, unele componente ale sale, indeplinesc rolul deinstrumentede munc, altele indepline c rolul de obiecte ale muncii care se supun prelucrrilor tehnice itehnologice, sunt i componente care servesc drept condiii pentru desfurarea normal aactivitilor i proceselor economice.

Capitalul natural se valorific i autovalorific prin introducerea sa eficient ncircuitul eco-economic i prin funcionarea sa tot eficient n decursul circuitului pe care l

parcurge.Capitalul natural imbrac dup unele opinii dou forme i anume:- forma capitalului natural potenial - in potenia atunci cnd nu este introdus n

fluxul sau fluxurile eco-economice i

- forma capitalului natural real, atunci cand i in msura in care el este introdus ncircuitul eco- economic.Capitalul natural potenial nu este capital in accepiunea proprie a acestui concept

pentru ca pentru a fi capital el trebuie s funcioneze ca atare, adic s se valorifice prinaducerea unui ctig profit, rent, dobnd sau alte avantaje.

n timp ce valoarea oricrei mrfi material-obiectuale se manifest, se exprim i semsoar prin preul pe care il are ca obiect al comerului, valoarea mrfurilor nonmaterialeconine o insemnat doz de apreciere subiectiv, individual. Aceasta nu inseamn c acestgen de mrfuri ar fi lipsite de valoare. Unitatea de msur este i aici, in ultim instan tot

preul a crui mrime este influenat de utilitatea mrfii, valoarea i raritatea ei.Pentru cei mai muli dintre actorii economici, ca i dintre reprezentanii gandirii i

teoriei economice, ceea ce conta era n primul rnd ctigul, profitul, i din aceast cauz,stpnirea naturii, dominaia lor asupra ei a avut i din pcate mai are un caracter colonialist,


4/52

distructiv i uzurpator. Ceea ce actorii luau in calcul erau costurile contabile, costurile decapital i nu totalul costurilor. Actorii economici nu includeau i nu includ costurile reclamatede producerea mrfurilor ci numai costurile de capital. Costurile ecologice erau i suntsuportate de ctre societate.

ntr-un sistem, univers in care legea realitii acioneaz cu o intensitate tot mai mare,nimic nu este gratis, totul cost.Se pune problema identificrii liniei de demarcaie dintre economia real a bunurilor

materiale i cea a bunurilor nonmateriale? Phillippe Saint Marc consider c liniafundamental care delimiteaz cele dou economii este aceea care explic deosebirile ntreconinuturile conceptelor valoare, consum i producie. Astfel, economia bunurilormateriale se bazeaz pe ceea ce ar putea fi determinat cu ajutorul verbului a avea, iareconomia bunurilor nonmateriale se bazeaz pe ceea ce s-ar putea desemna cu ajutorulverbului a fi.

n timp ce valoarea oricrei mrfi material-obiectuale se manifest, se exprim i semsoar prin preul pe care l are ca obiect al comerului, valoarea mrfurilor nonmateriale

conine o insemnat doz de apreciere subiectiv, individual. Aceasta nu nseamn c acestgen de mrfuri ar fi lipsite de valoare. Unitatea de msur este i aici, n ultim instan tot

preul a crui mrime este influenat de utilitatea mrfii, valoarea i raritatea ei.

Luarea n stpnire a naturiiExaminarea relaiilor dintre om i natur (mediul inconjurtor) conduce la constatarea

c exist mai multe forme de luare a naturii n stpnire de ctre om i de meninere a acesteistpniri. ntre acestea se numr:

Stpnirea economic ii gsete expresia n urmtoarele situaii i stri de fapte: Deinerea unor elemente componente ale naturii in proprietate : suprafee ale planetei

i nu puine substane (materii) i fore ale naturii- Numeroase elemente ale universului natural reprezint resurse poteniale pentruactiviti economice, iar odat cu includerea lor in circuitul economic, in fluxurileeconomice materiale, devin factori reali de producie i se comport ca atare. Inaceast determinare, elementele respective devin bunuri de capital, capital natural infunciune i purttoare de valoare economic.

- Multe dintre componentele naturii sunt la nceput bunuri poteniale de consum, dupaceea intr n procesul de consum alimentar sau nealimentar.

- Gestionarea direct sau mijlocit a elementelor naturale devenite obiect al uneia dintreformele de proprietate.

Stpnirea tehnic. Aceast form de stpanire se concretizeaz n:

- Capacitatea omului de a instrumentaliza obiecte, substane i fore ale naturii i de a letransforma n componente tehnice i tehnologice ale activitii economice n general.- Stpnirea (dominarea) naturii de ctre om i gsete expresia n capacitatea acestuia

de a nvinge sau de a atenua cu ajutorul tehnicii i tehnologia unele fore distructivei potrivnice ale naturii aprarea impotriva frigului sau impotriva cldurii excesive,ndiguirea apelor, etc. etc.

- Capacitatea omului de a crea tot cu ajutorul tehnicii i tehnologiei, un nou univers,universul tehnic i de a-l implementa n mediul natural.

Stpnirea intelectual a naturii const n cunoaterea cat mai cuprinztoare iprofund a universului natural n care omul se nate, triete, muncete, a structurii saleanatomo-morfologice, a mecanismelor sale de funcionare i dezvoltare, a legilor care

guverneaz evoluia acestui univers i a relaiilor sale cu universul economic, tehnic,politic, cultural i social.


5/52

Stpnirea social. Unele componente substane, fore, monumente ale naturii se afln stpnirea societii i prin aceasta, n stpanirea membrilor si. Spre exemplu,

pmantul ca obiect al proprietii aparine nu numai unui individ, sau unui micro grup deindivizi, nu numai unui actor economic sau unui grup de actori economici i nici numaistatului privit ca subiect economic. El apaine n acelai timp unui cetean sau unui grup

de ceteni, statului ori naiunii, caz n care statul este reprezentantul naiunii i atatatimp cat naiunile vor rmane comuniti umane legitime din punct de vedere istoric,economic, cultural i social.

Poziii diferite n gndirea ecologitilor i a economitilor.O foarte izbutit descriere a unui ir ntreg de diferene, opinii i poziii este oferit

celor interesai de ctre Lester Brown

Ecologitii, privesc economia ca pe un sistem al mediului; economitii, privesc mediulca fiind o parte a economiei;

Ecologitii, sunt ngrijorai de limitele mediului natural, de caracterul finit alplanetei i resurselor ei n timp ce economitii, au tendina s nu recunoasc asemeneaconstrngeri;

Ecologitii, prelund semnele naturii, gndesc n termeni de cicluri, n timp ceeconomitii, gndesc mai degrab liniar sau curbiliniu;

Economitii, au o mare ncredere n pia, n timp ce ecologitii, eueaz adesea naprecierea corect a pieei;

Discrepana dintre economiti i ecologiti n percepia lor asupra lumii lanceputul acestui nou secol nici c poate fi mai mare. Economitii, privesc la creterea fr

precedent a economiei globale, a comerului i investiiilor internaionale i vd un viitorpromitor. Ei observ cu mandrie justificabil c economia global s-a mrit de apte ori din1950, venitul global crescand de la 6 miliarde de dolari n bunuri i servicii la 43 de miliardede dolari n2000, ridicnd standardele de via la nivele nevisate.

Ecologitii, privesc aceeai cretere i realizeaz c ea reprezint produsul de ardere aunor cantiti enorme de combustibil fosil ieftin artificial, un proces care destabilizeaz clima.Ei privesc n viitor i vd valuri de cldur mai intense, furtuni mai pustiitoare, calote deghea care se topesc i nivelul mrilor tot mai ridicat conducand la restrangerea suprafeeiuscatului chiar n contextul n care populaia planetei continu s creasc.

Pe msur ce noul secol se desfoar economitii privesc la pieele de gru i vd

n cele mai sczute preuri din ultimele dou decenii un semn sigur c, pe de o parte,capacitatea de producie a depit cererea efectiv i c pe de alt parte, problema surselor dehran nu pare c ar putea constitui un subiect pentru viitorul previzibil.

n acelai timp ecologitii vd cotele apelor n scdere n rile cheie productoarede hran i tiu c 480 de milioane de oameni din cei 6,1 miliarde ale globului sunt hrnite cugru produs prin consumul forat al rezervelor de ap subteran. Ei sunt ingrijorai cu privirela efectul secrii definitive a acestor izvoare de ap asupra produciei de alimente.

Economitii, consider piaa ca un ghid pentru deciziile lor. Ei respect piaadeoarece aceasta poate aloca resursele cu o eficien pe care un planificator central nu o poateatinge niciodat.

Ecologitii, privesc piaa cu mai puin stim deoarece ei vd o pia care nu spune

adevrul .


6/52

Ecologitii, vd creterea economic record din ultimele decenii, dar ei vd, deasemenea, i o economie care crete n conflict cu sistemul su suport, o economie careepuizeaz rapid capitalul natural al planetei, deplasnd economia global ctre un curs almediului care va conduce n mod inevitabil la un declin economic.

Ei vd necesitatea unei restructurri n ntregime a economiei pentru a intra n

concordan cu ecosistemul.Cine are dreptate sau, cine se afl mai aproape de adevr, de realitate? n cele spusemai nainte sunt menionate o serie de idei i paradigme care pot contribui la formularearspunsului i anume:

1. Dei sistemul economic are identitatea i propriul su statut ontologic i funcional,independena sa fa de mediul natural nconjurtor, este doar parial i relativ.

2. ntre sistemul ecologic i cel economic exist numeroase raporturi de independen,dependen i interdependen. Mediul nconjurtor influeneaz economia real. La rndul eisocietatea i economia ei influeneaz ntr-o msur sau alta mediul nconjurtor.

3. Raporturile reale de dependen i interdependen dintre cele dou alctuiriimpreun cu elementele lor de identitate, au generat n mod obiectiv o nou alctuire, la un

nivel superior de organizare, sistemul eco-eco.4. n cadrul metasistemului cele dou pri componente ocup un loc diferit.

Sistemul ecologic are o sfer de cuprindere mai larg, mai cuprinztoare dect sferaeconomiei. Economia exist, funcioneaz i evolueaz, cel puin deocamdat, n cadrul, ninteriorul sistemului ecologic terestru.

5. Din punct de vedere biologic scrie Barry Commoner oamenii fac parte dinsistemul ambiental ca elemente ale unui ntreg. Totui, societatea economic este alctuit nvederea exploatrii mediului, n ansamblul su, pentru a produce bogii. Rolul paradoxal pecare l jucm n mediul ambiant, ca participani i, totodat, exploatatori, denatureazimaginea noastr despre el.

Senzaia i impresia de independen este n realitate, o iluzie care se pierde repede, sesparge pur i simplu precum un balon de spun atunci cand se ntalnete, se ciocnete cuurmtoarele adevruri:

(a) Fiinele vii sunt alctuite aproape exclusiv din aceleai patru elemente hidrogen,oxigen, carbon i azot care formau atmosfera iniial a Pmantului;

(b) Sursa vieii este inveliul subire de aer, ap i sol al Pmantului i razele de focsolar care il scald;

(c) Mediul natural este o main vie, enorm i foarte complex, care constituie unstrat dinamic subire pe suprafaa Pmantului i fiecare activitate uman depinde de starea

perfect i buna funcionare a acestui mecanism. i nici un sistem economic nu poate ficonsiderat stabil dac funcionarea lui ncalc grav principiile ecologiei.

6. Factorul hotrtor i determinant n cadrul raportului dintre planet i economie, cualte cuvinte, dintre mediul natural nconjurtor i economie, este planeta (mediul ambiant).Limitele creterii i dezvoltrii economiei sunt date de limitele i capacitatea planetei

de a suporta att creterea ct i dezvoltarea economic. i lucrul cel mai important, oeconomie suportabil de ctre mediu, aflat n concordan cu acesta i compatibil cu el esteceea ce Lester Brown a denumit o eco-econoomie. [1]

Problematica introducerii conceptului de dezvoltare durabil

Dezvoltarea durabil implic integrarea problemelor de protec ie a mediului i a celor sociale n toate aspectele politicii economice:

Declaraia de la Rio, Principiul 4


7/52

Pentru realizarea dezvoltrii durabile, protec ia mediului trebuie s constituie parte integrant a oricrui proces de dezvoltare i nu poate fi considerat n mod izolat de acestea.

Injectarea conceptului de durabilitate n politicile de dezvoltare, are largi implica ii la nivel macro i microeconomic.

n ceea ce prive te politicile macroeconomice, orientarea ctre dezvoltarea durabilsolicita, spre exemplu, modificarea sistemelor na ionale tradi ionale de contabilitate, pentru a

permite o mai buna masurre a calit ii generale a vie ii. Astfel de sisteme de contabilitate ar exclude din calculul PIB eforturile de control al poluarii, precum i pagubele provocate mediului prin poluare. O abordare similar, pune accentul pe utilizarea unui set de sisteme decontabilizare separate pentru resursele naturale, care s eviden ieze n unit i, altele dect cele monetare, starea existent a resurselor dintr-o anumita ar. n acest fel, extrac ia de minereuri nu va fi reflectat numai prin cre terea PIB, ci i prin diminuarea rezervei de resurse naturale.

n ceea ce prive te politicile microeconomice, orientarea ctre dezvoltarea durabilsolicit, spre exemplu, imputarea costurilor pentru pagubele aduse mediului, productoruluicare a cauzat paguba. Pre ul resurselor naturale trebuie s reflecte costurile de mediu i alte costuri externe ale unei pie i necontrolate. Instrumentele bazate pe mecanisme de pia , cum sunt taxele pentru poluare i permisele comercializabile pot fi utilizate pentru a internaliza costurile externe, conducnd la pre uri ale pie ei care reflect mai bine costul real al produc iei, incluznd costurile sociale i pe cele de protec ie a mediului. [ 2 ]

Bibliografie :

[1] Ecoeconomie- Aurel Negucioiu[2] IMPLICA IILE DEZVOLTRII DURABILE ASUPRA POLITICILOR ECONOMICO-SOCIALE www.scritube.com


8/52

ROLUL NATURII SI AL OMULUI N STRUCTURAECOSISTEMELOR

Ecosistemele naturale au, dupa cum s-a mai precizat, o structura extremde complexa si un echilibru dinamic solid. Ecosistemele amenajate de om au ostructura simplificata, cu sustinere energetica sporita pentru mentinerea echilibrului n conditiile realizarii obiectivului pentru care au fost create, si anume oproductivitate ridicata. Desi structural difera, omul, prin cunoasterea aprofundata aecosistemelor naturale, poate perfectiona permane 16116e412q nt structurapropriilor ecosisteme.

2.4.1. TIPURI DE INTERACTIUNE N ECOSISTEMELE NATURALE

n ecosistemele naturale interactiunile dintre specii variaza n functie desezon, stadiul de dezvoltare, masura necesarului, structurii si taliei organismelor,schimbarile ecosistemului. Toate aceste influente au consecinte pentrusupravietuirea speciilor si pentru nisa ecologica pe care o ocupa.

innd cont de complexitatea unui ecosistem, tipurile de interactiune suntextrem de diverse, ele reprezentnd practic multitudinea combinatiilor posibile ntreelementele sale structurale. Dintre toate acestea, cele mai importante grupe deinteractiuni sunt cele din lumea vegetala, cele din regnul animal, cele dintre plante sianimale, iar pentru ecosistemele amenajate, interactiunile n care este implicat siomul.

Interactiunile existente n lumea vegetala se produc att ntre specii ct sintre indivizii aceleasi specii. Ele se manifesta n diferite feluri: concurenta pentruapa, influenta umbrei, raspndirea bolilor etc., multe altele nefiind nca descoperitesi analizate.

Interactiunile n regnul animal sunt la fel de diversificate, ele aratndlabilitatea echilibrului biologic n interiorul ecosistemului. Daca aceste interactiunisunt perturbate, consecintele sunt mari; cel mai adesea, perturbarile sunt provocatede om. De aceea, subliniem precautia pe care trebuie sa o avem n abordarea

agroecosistemelor si implicit a fermelor agroturistice.n ecosistemele naturale relatiile ntre pradatori si prada, ntre paraziti si

gazda sunt evidente: un animal are un avantaj pe seama altuia. Competitia ntrespecii sau populatii vecine poate fi att de mare nct resursele habitatului sa devinainsuficiente. Uneori, unele specii se pot mentine numai schimbndu-si modul dehranire sau distrugnd concurentul respectiv (conform principiului excluderiiconcurentilor).

Relatiile ntre plante si animale sunt extrem de variate. Cel mai frecventplantele servesc drept hrana animalelor. n unele situatii indivizii regnului animal pot

raspndi semintele plantelor sau asigura polenizarea. Aceste interactiuni nu suntstatice, lucru care mareste dificultatea studierii lor, ele putndu-se schimba, de


9/52

exemplu, si numai n functie de sezon. n fine, animalele pot utiliza plantele sipentru a-si face cuib, sau ntr-o alta interactiune ele pot fi ntr-o relatie de apararemutuala (ca de exemplu unele furnici care se hranesc cu secretia unor plante sicare, simultan, alunga animalele care sunt tentate sa se hraneasca cu plantelerespective).

2.4.2. TIPURI DE INTERACTIUNE STRUCTURALA N

ECOSISTEMELE AMENAJATE

n ecosistemele amenajate, cu grade diferite de antropizare, sunt relatiinoi ntre specii, ca urmare a introducerii lor de catre om dintr-un ecosistem n altul,precum si relatiile dintre speciile ecosistemelor amenajate, pe de o parte, si factoruluman, pe de alta parte.

Dupa cum se stie, complexitatea este definita ca numarul de legaturi" side interactiuni ce se pot stabili ntre subunitatile unui sistem, ceea ce poate fireprezentat si ca o masura a numarului de retroactiuni (feed-back-uri) ce se potstabili ntre elementele mentionate. Dar numarul de elemente, componente subraport structural, ce caracterizeaza pe unitate de spatiu si timp un ecosistem, i daacestuia diversitatea sau densitatea elementelor structurale si a celor functionale.Pe de alta parte, una din proprietatile esentiale ale oricarui tip de ecosistem estetocmai aceea de a mentine ntre anumite limite integralitatea structurala sifunctionala si revenirea la o stare initiala n urma oricaror perturbari, proprietatedefinita ca stabilitate.

n cazul agroecosistemelor de exemplu, mentinerea stabilitatii si diversitatiise poate asigura numai prin controlul exercitat de catre om (prin cheltuirea uneicantitati suplimentare de energie). Factorul antropic regleaza ecosistemul prinmecanisme de tip cibernetic (de feed-back sau de feed-before), iar masuranumarului acestor retroactiuni ntre elementele ecosistemului reprezinta, dupa cums-a mai mentionat, complexitatea sa. Este incriminata astfel indestructibila relatie om- agroecosistem, dar si sugerata ideea rolului omului n complexitatea ecosistemului.Elucidarea acestor interactiuni consideram a fi esentiala si pentru ecosistemelefermelor agroturistice.

Resursa principala de actionare a factorului uman asupra ecosistemelor

este, fara ndoiala, informatia. Ea mijloceste si realizeaza, de fapt, relatia omului cuecosistemul, att pe directia luarii deciziilor ct si pe cea de executie a acestora.Factorul antropic din ecosistemele amenajate, inclusiv din agroecosisteme (factoraflat pe bucla conexiunii inverse) realizeaza reglarea sistemului n mod diferit, nfunctie de raporturile sale fata de informatia pe care o mnuieste. De aici si roluldiferit pe care l au n ecosistem anumite categorii ale componentei antropice. Decirolul omului n complexitatea ecosistemelor este legat de cantitatea si calitateainformatiei vehiculate. Concret, cantitatea informatiei echivaleaza cu calitateaorganizarii sistemului, ea reprezentnd n acelasi timp si o resursa care ntaresterolul factorului antropic n ecosistem. Ne referim la nsusirile informatiei vehiculate n ecosistemele amenajate, ea fiind recognoscibila, refolosibila si utilizabila nprocesele conduse de om, n cadrul actiunilor si strategiilor sale redefinite peprincipiile integratoare ale unui management compatibil cu complexitatea


10/52

ecosistemelor. Este vorba despre principiile managementului integronic, aplicabilsistemelor complexe si hipercomplexe de tipul ecosistemelor amenajate si mai alesa relatiei mediului cu activitatea economica a omului (Gruia, R., 2006).

2.4.2.1. RELATIA STRUCTURALA SI FUNCTIONALA OM - NATURA

Din punct de vedere practic consideram ca rolul omului n cadrulecosistemelor este legat de rezolvarea unei probleme esentiale pentru momentul defata, si anume: stabilirea relatiei ideale om natura. Potrivit cercetarilor efectuate(Odum, 1972, citat de Ionescu Al. si col., 1989) rezulta ca pentru realizarea unuistandard de viata relativ ridicat, factorul uman (exercitndu-si rolul sau optimizator ncadrul ecosistemelor) va trebui sa asigure o structura a terenului per individ adultasemanatoare cu cea descrisa n tabelul 5. Este o structura de principiu,exemplificata ca optima pentru zona temperata. Pentru relatia structurala sifunctionala Om - Natura ne intereseaza nsa si alte zone geografice si mai alesaspectele legate de gospodarirea sustenabila a terenului, inclusiv a suprafetelor

agricole.

Model de structura optima a terenului, pentru asigurarea unui

ecosistem echilibrat (pentru zona temperata)

Tabelul 5

Tipul de terenSuprafata

ha %

Suprafata naturala (nemodificata de om) destinata regenerarii re-surselor fundamentale ale vietii (apa, oxigen, substanta uscata)

0,8 40

Suprafata agricola, pentru producerea de alimente 0,6 30

Suprafata de paduri economice (producatoare de lemn si celuloza) 0,4 20

Suprafata destinata constructiilor (asezari umane, industrie, cai decomunicatie etc.)

0,2 10

Dupa cum se observa din tabel suprafetele naturale (incluznd si padurile)reprezinta 60 % ntr-o structura considerata optima. Pornind de la necesitateaaplicarii unor astfel de strategii de dezvoltare a ecosistemelor, o serie de studii(Soran si Margareta Borcea, 1985) arata ca. optimul cresterii valorilor totale seatinge cnd raportul dintre aria naturala si aria dezvoltarii sociale se mentine n jurde 1:1. De ndata ce valorile naturale scad sub 50 %, apar o serie de retroactiuniecologice cu efect negativ. Acestea actioneaza ca factori limitativi ai cresterii si nconsecinta valorile ,,dezvoltate" scad si ele. La o scadere a valorilor naturale pna la6075 % se intra n zona din care reechilibrarea devine imposibila, tradusa prin

nlocuirea prosperitatii cu deteriorarea ireversibila a mediului (dezvoltarenesustenabila).

3 Ferma de animale tratata ca ecosistem zooproductiv 33


11/52


12/52

Studiul si evolutia poluarii si a organizatiilor antipoluare

O mica istorie a poluarii si a organizatiilor antipoluare

Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. O multime de documente atesta exploatarea irationalaa padurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o padure intreaga cu animalele din ea cu tot). Diferenta intre noi si stramosii nostri

este legata de capacitatile noastre sporite atat de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat,grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorarii legate de deteriorarea mediului.

Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea mediuluiinconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea siindustrializarea galopanta au incercat sa stopeze actiunile destructive si sa educe oamenii indomeniul stiintelor naturale si a protectiei mediului. Din punct de vedere istoric conceptul de

protectie a naturii a aparut prima oara la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold,Darwin, Wallace) si la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).

Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondata in Anglia in 1865 subnumele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima legeantipoluare - Alkali Law a fost data de parlamentul britanic in 1863. In 1864 CongresulStatelor Unite hotaraste ca Valea Yosemite sa devina o zona recreationala iar in 1872 sestabileste primul parc national la Yellowstone. In prima jumatate a secolului XX continuadistrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiva a agriculturii care a dus la degradareasolurilor (SUA). Apare in SUA in 1935 Oficiul de conservare a solului care avea ca rol

prevederea eroziunii accelerate. Dupa 1945 se infiinteaza primele organizatii internationalecare se preocupa si de problemele mediului inconjurator:

1945 - ONU (Organizatia Natiunilor Unite )

1945 - FAO (Food and Agricultural Organisation)

1956 - Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si a Resurselor Naturale

1961 - World Wildlife Found

Anii 1960 1980

Anii 60 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzand si tehnologianucleara) asupra mediului si de utilizarea produselor chimice devastatoare. Generatiile anilor60 s-au format in contextul miscarilor pacifiste si a unor miscari de protectie a mediului

precum Campania pentru dezarmare nucleara, Miscarea pentru drepturi civile (SUA). Aparprimele organizatii nonguvernamentale (NGO) implicate in protectia mediului (Sierre Club).Are loc prima celebrare a Zilei Pamantului (Earth Day) 21 martie 1970 cand au loc mitinguri

in toata America cu implicarea oficialitatilor si cu fonduri federale. Incepand din anul 1970Ziua Pamantului a devenit o zi internationala. In anii 70, miscarea ecologica s-a dezvoltat incontinuare, ajungandu-se la crearea organizatiilor Greenpeace si Friends of the Earth.

In anii 80 se contureaza primele propuneri legate de dezvoltarea durabila ca urmare aaparitiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar ca trebuie stabilite

bariere in calea potentialului destructiv al unor descoperiri stiintifice. In 1984 are loc untragic accident in Bhopal (oras din India Centrala), unde o fabrica de pesticide a companieiamericane Union Carbid a explodat. Au fost inregistrati mii de morti iar impactul asupramediului a putut fi simtit si 15 ani mai tarziu. In 1986 a explodat un reactor nuclear alcentralei nuclearo-electrice de la Cernobil, Ucraina, fosta Uniune Sovietica. S-au inregistrat

peste 100000 morti si imense degradari ale mediului. In 1987 a fost confirmata pentru primadata existenta unei gauri in stratul de ozon.


13/52

Anii 1990

In 1991 are loc Razboiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti omenesti sicatastrofe ecologice. In 1993, Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate crizacontemporana si mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajeaza primul plan de actiune

globala Agenda 21. In capitolul 36 al Agendei 21 se afirma rolul cheie al educatiei ecologice.La 6 ani dupa Summitul de la Rio, cu tot entuziasmul care a dus la adoptarea Agendei 21, eaeste in cea mai mare parte un esec. Au fost depuse eforturi mari de catre unele state,organizatii sau corporatii. Opinia publica este saturata cu informatii legate de mediu (ingeneral in tarile occidentale) dar mobilizarea in jurul cauzei a scazut. Actiunile pentru mediu

par a fi in retragere peste tot cu exceptia Peninsulei Scandinave.

Ca rezultat al Conferintei de la Rio a aparut GEF (Global Environment Facility) carereprezinta un mecanism de finantare ale unor proiecte legate de mediu si dezvoltare indiferite p 151i81b arti ale lumii. Finantatorii GEF sunt Banca Mondiala, UNDP (Programul

Natiunilor Unite pentru Dezvoltare) si UNEP (Programul Natiunilor Unite pentru Mediu).

UNEP contribuie cu experienta stiintifica si selecteaza ariile proiectelor GEF, UNDP facelegatura intre mediu si dezvoltare, Banca Mondiala este responsabila de proiectele deinvestitii.

Directiile in care actioneaza GEF sunt:

reducerea efectului de incalzire globala;

protectia biodiversitatii;

protectia apelor internationale;

reducerea efectului de epuizare a ozonului.

Poluarea atmosfericaAerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de

razele daunatoare ale Soarelui.

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite, in mare parte azot (78%), si oxigen(21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Toate acesteasunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante. Mai exista urme de dioxid de sulf,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive, fum, sare, praf si cenusavulcanica.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani,

este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzireaglobala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentruechilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitatienorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparutautomobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan sioxizi de azot in atmosfera.

Poluarea atmosferica reprezinta contaminarea atmosferei cu deseuri gazoase, lichidesau solide sau cu produse care pot periclita sanatatea oamenilor, a animalelor si a plantelor.Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sauamestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioadacare pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol


14/52

sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor (Organizatia Mondiala a SanatatiiO.M.S.).

Printre poluarile atmosferice naturale se numara polenul plantelor si florilor careprovoaca alergii. Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau

solide, care le modifica compozitia. Gazele sunt substante care, in conditii normale(temperatura locala, presiune 1013 hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperaturajoasa (condensare), de exemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza inconditii normale, de exemplu vaporii de apa. Ceata, fumul, praful sunt particule foarte fine dematerii (aerosol) de un diametru de 0,001-100 m.

Praful provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 10-100m. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine. Aceste substante seraspandesc pretutindeni, cazand din nou sub forma de particule si mai fine decat poluareaatmosferica masurabila in locurile de emisie. Fixarea unei valori limita se fondeaza pecriteriile calitatilor aerului, a parametrilor masurati, a caror interpretare variaza de la o tara la

alta.

Cauzele poluarii atmosferice si principalii poluanti

In fiecare an dezvoltarea industriei genereaza miliarde de tone de materiale poluantecare sunt eliberate in atmosfera.

poluantii primari sunt emanati direct in atmosfera, de exemplu dioxidul de sulf, particulele de funingine si oxizii de azot;

poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari.

Principalii poluanti:

monoxidul de carbon (CO)

Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie contin carbon sub formade combinatii chimice, care se oxideaza, transformandu-se in gaz carbonic (CO2) sau in oxidde carbon (CO) daca combustia este incompleta. Monoxidul de carbon se formeaza in modnatural in metabolismul microorganismelor si in cel al anumitor plante; este un compus algazului natural. El se raspandeste in atmosfera sau se formeaza in stratosfera sub efectulrazelor UV, 67% din CO provine de la vehicule, combustia nefiind completa decat dacamotoarele merg in plina viteza.

Monoxidul de carbon este un gaz toxic pentru oameni si animale. El patrunde inorganism prin plamani si blocheaza fixarea oxigenului prin atomul central de Fe alhemoglobinei puterea sa de fixare este de 240 de ori mai importanta decat cel al oxigenului.

Nivelul de otravire depinde de saturatia sangvina, de cantitatea de CO din aer si de volumulrespirat.

Gazul carbonic (CO2), cel mai important din ciclul carbonului, in cantitati mici esteinofensiv si aduce carbonul necesar fotosintezei. CO2, sub forma de vapori de apa, lasa satreaca undele scurte ale radiatiei solare in atmosfera si absoarbe undele lungi ale radiatiilorPamantului, ceea ce provoaca o reincalzire a aerului, efectul de sera. Pe Venus, intr-o

atmosfera foarte bogata in CO2, temperatura atinge 470C.


15/52

Clorofluorocarbonatii (CFC) au fost dezvoltati de USA in anii 1920 pentru a inlocuiamoniacul si dioxidul de sulf ca gaz de racire. Au fost dezvoltati ca sa acopere cererea degaze de racire, inerte chimic, necorozive si netoxice.

In principal au fost utilizate patru tipuri de CFC (CFC-11, CFC-12, CFC-22, CFC-

113). Compania care i-a produs initial a fost compania Du Pont. Mai tarziu cererea de CFC acrescut foarte mult fiind utilizati in sistemele de aer conditionat, sprayurile cu aerosoli,stergerea echipamentelor electronice. Productia de CFC a crescut continuu in SUA si Europa

pana in anii 1980. Se estimeaza ca 85% din productia totala de CFC-11 si CFC-12 a scapat inatmosfera. Desi emisiile de CFC sunt mai puternice in tarile dezvoltate, datorita difuzieiatmosferice toata planeta este afectata la fel. Datorita inertiei chimice a CFC practic toatamasa de CFC va reactiona numai cu ozonul din stratosfera.

Plumbul (Pb) si compusii sai sunt adaugati la petrol pentru a obtine combustibili. Ceamai mare parte din aceste substante nu sunt arse complet si sunt eliberate in atmosfera printevile de esapament ale masinilor. Plumbul este eliberat in atmosfera atat in timpul

proceselor industriale cat si prin folosirea pesticidelor si insecticidelor. Creierul si sistemulnervos sunt grav afectate, ducand la aparitia unor deviatii de comportament si pierderi alememoriei.

Fluorurile sunt eliberate in atmosfera in timpul procesului de producere aingrasamintelor. Acestea dauneaza grav plantelor, si implicit animalelor erbivore sioamenilor daca acestea consuma plante sau legume care contin o mare cantitate de fluoruri.Fluorurile prezente in cantitati mici in organism ajuta la prevenirea cariilor. In cantitati micise gasesc chiar si in apa de baut.

Funinginea, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf si oxizii de azot sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice,precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intrain compozitia atmosferei prin aceste procese.

O semnificativa parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe combustibili fosili.Pe masura ce acesti combustibili sunt consumati, in atmosfera sunt eliminate particulechimice de materii poluante. Combustia carbunelui, a petrolului si a benzinei esteraspunzatoare pentru majoritatea poluantilor atmosferici. Alte materiale poluante pot aveasursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifere, uzinelede ciment si cele in care se obtine acidul azotic si acidul sulfuric. Aceste chimicale

interactioneaza intre ele dar si cu razele ultraviolete cu intensitati periculoase.Consecintele poluarii atmosferice Distrugerea stratului de ozon

In 1985 specialistii care cerceteaza atmosfera, au adus la cunostinta un fapt deosebitde important: primavara continutul de ozon deasupra statiei Halli-Bei din Antarctida s-amicsorat cu 40% din anul 1977 pana in anul 1984. Aceasta descoperire a fost confirmata side alti cercetatori, care au demonstrat ca regiunea cu continut redus de ozon se intindedincolo de hotarele Antarctidei si se afla la o distanta de la 12 pana la 24 km. Cercetarile audemonstrat ca deasupra Antarctidei exista o gaura de ozon. La inceputul anilor 80 dupamasurarile de pe satelitul Nimbus-3 o asemenea gaura a fost descoperita si deasupra

Arcticii, numai ca era de dimensiuni mai reduse, iar continutul de ozon s-a micsorat cu 9%,in medie pe glob, continutul de ozon s-a micsorat cu 5%.


16/52

Continutul redus de ozon are consecinte grave pentru sanatatea omului. Fiind inatmosfera in cantitate de 0,0001%, are actiune distructiva asupra celulelor organismelor vii.Scaderea concentratiei ozonului cu 1% duce la sporirea intensitatii razelor ultravioletedeasupra solului cu 2%. Dupa modul de actiune asupra organismelor vii, razele ultravioletesunt apropiate de razele ionizante insa, din cauza lungimii de unda mai mari decat la gama-

raze, nu pot patrunde adanc in tesuturi de aceea, el afecteaza numai suprafata organelor.Razele ultraviolete au energie destula pentru distrugerea ADN-ului, moleculelor organice,ceea ce poate provoca cancerul pielii, cataracta, melanina si imunodeficienta, provoaca, deasemenea, arsuri pe piele si retina.

Razele ultraviolete sunt slab absorbite de apa, de aceea, ele prezinta un pericol marepentru ecosistemele marine. Experientele au demonstrat ca planctonul, in timpul maririiintensitatii UV, poate sa dispara. Planctonul reprezinta prima treapta in lantul trofic, adicasunt producatori, de care depind toate celelalte trepte ale lantului trofic. Se poate spune calipsa planctonului din mari si oceane poate duce la disparitia vietii din aceste ecosisteme.

Plantele sunt mai putin sensibile, dar la o marire a dozei UV pot sa fie afectate. Primaidee despre actiunea distrugatoare asupra ozonului a fost formulata la sfarsitul anului 1960,

precum ca pericol pentru stratul de ozon constituie emanarile vaporilor de apa si NOx dinmotoarele supersonice ale avioanelor si rachetelor. Oxizii de azot, de asemenea, erauconsiderati periculosi pentru stratul de ozon, deoarece sunt instabili si se descompun instraturile inferioare ale atmosferei.

In 1974 M. Molina si F. Roulend de la Universitatea din California (S.U.A.) au aratatca in Irvin clorofluorocarbonatii (CFC) pot avea actiune distrugatoare asupra stratului deozon. Mai mult de 60 de ani CFC se folosesc ca refrigerenti in frigidere si sisteme de aerconditionat, propelenti pentru amestecuri de aerosol, in timpul curatirii chimice a hainelor.Candva au fost considerate drept substante chimice ideale si practice, deoarece sunt foartestabile si neactive. Aceasta inseamna ca ele sunt netoxice. Cand moleculele de CFC ajung la25 km deasupra Pamantului, unde concentratia de ozon este maxima, moleculele sunt

predispuse actiunii intensive a razelor ultraviolete, care transforma moleculele active de CFCin stare normala in radicali cu o reactivitate foarte mare. CFC transporta clorul de pesuprafata solului prin troposfera si alte straturi inferioare ale atmosferei, unde legaturileinerte ale clorului se distrug, spre stratosfera, unde concentratia de ozon este mai mare.

In timpul descompunerii ozonului, clorul joaca rolul unui catalizator. Din aceastacauza, un atom de clor poate descompune pana la 100.000 de molecule de ozon, inainte ca

atomul de clor sa fie inactivat sau transportat in troposfera. Cercetarile au demonstrat ca inlipsa oxizilor de azot distrugerea ozonului de catre clor este mai rapida. In prezent in aer searunca milioane tone de CFC. Se considera ca durata de viata in atmosfera a celor mairaspandite CFC freon-11 (CFCl3) si freon-12 (CF2Cl2) constituie respectiv 75 si 100 de ani.

Din 1978 in SUA s-a interzis folosirea CFC in aerosoli. In septembrie 1987 laMontreal au participat 23 de tari, care au semnat o conventie, care prevedea reducereafolosirii CFC. Conform conventiei, pana in 1999 tarile dezvoltate trebuiau sa scadaintrebuintarea CFC pana la jumatate din nivelul anului 1986. Pentru folosirea in aerosoli afost gasit un nou inlocuitor al CFC - amestecul de propan-butan. Dupa proprietatile fizice seaseamana cu freonul, dar este extrem de inflamabil. Astfel de aerosoli se prepara in multe

tari, chiar si in Rusia. O problema primordiala este fabricarea frigiderelor - a doua dupafolosirea freonilor. Aceasta consta in aceea ca din cauza polaritatii moleculei, CFC au o


17/52

temperatura inalta de evaporare. In prezent un bun inlocuitor al freonilor constituieamoniacul, care insa este toxic.

Prognozele timpurii, care prezic, de exemplu, ca in cazul mentinerii nivelului deemanari ale CFC, la mijlocul sec. XXI continutul de ozon poate sa scada de doua ori, poate

ca au fost pesimiste. In primul rand, gaura deasupra Antarcticii e cauza proceselormeteorologice. Formarea ozonului are loc in lipsa UV si in timpul noptii polare nu are loc.Iarna, deasupra Antarcticii se formeaza furtuni, care impiedica patrunderea maselor de aer

bogate in ozon in regiunile temperate. De aceea, spre primavara o cantitate neinsemnata declor activ poate sa aiba o actiune nefasta asupra stratului de ozon. Practic, asemenea furtunilipsesc deasupra Arcticii. De aceea, la polul nordic scaderea concentratiei de ozon este destulde mica, deci, CFC poate sa cauzeze scaderea evidenta a concentratiei de ozon numai inanumite conditii atmosferice a Antarcticii, iar pentru un efect evident in zone moderateconcentratia de clor activ trebuie sa fie mult mai mare.

Ploaia acida

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambelerezultate ale poluarii industriale, se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia acidadistruge plantele si animalele. Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide. Mai rau estedaca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta, omorand si cele maimici organisme. Dupa estimarea oamenilor de stiinta in anul 2001 s-au inregistrat doar inStatele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte biologic.

Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului.Din cauza incalzirii globale, va creste nivelul marilor, regiunile situate mai jos fiind inghititede apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York. Poluarea resurselorde apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii, aparitia unor boli grave si moartea.Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor regiuni intregi pot fi secate complet,ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti. In 1995 in Marea Britanie dintrecopii sub 18 ani, fiecare al saptelea a suferit de astma, inflamatia alveolelor pulmonare

produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare.Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului, dar un lucrueste sigur: poluarea agraveaza simptomele. Principalii vinovati sunt gazele de esapament sigazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor. In zilelenoastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintreguverne iau in considerare subiectele verzi. In intreaga lume pastrarea resurselor energetice

este o problema acuta, sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renuntela distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia contribuie la aceste campanii, prin faptul ca numai cumpara produse fabricate din lemn tropical, reducand oarecum cererea pentru acesta.Sunt tari care ajuta la restabilirea echilibrului; prin plantarea de arbori tineri. Un lucru esigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat. Freonii au fost scosi din proceseleindustriale si au fost inlocuiti cu alte substante. Atmosfera este insa in pericol, ca urmare estein pericol intregul mediu de viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale

pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca oamenintare capitala la adresa calitatii mediului. Cea mai mare parte a acestei aciditati este

produsa in tarile industrializate din emisfera nordica: SUA, Canada, Japonia si majoritateatarilor din Europa de Est si de Vest. Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe


18/52

forme de viata, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri, rauri siparaie si la nivelul vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. Lainceputul anilor 90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. Cele mai grave

probleme au existat in Norvegia, Suedia si Canada.

Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, cacivanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile au confirmatfaptul ca poluarea provenita de la centralele electrice care functioneaza cu carbuni in centrulsi vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia acida in estulCanadei si nord-estul SUA. Efectele distructive ale ploii acide nu se limiteaza la mediulnatural. Structuri de piatra, metal sau ciment au fost si ele afectate sau chiar distruse. Uneledintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau Colosseum-ul din Roma, prezintasemne de deteriorare datorate ploii acide.

Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura aciditateasau alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezinta cel mai ridicat nivel

de aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. O solutie de apadistilata care nu contine nici acizi nici baze, are pH 7 sau neutru. Daca nivelul pH-ului in apade ploaie scade sub 5.5, ploaia este considerata acida. Ploile din estul SUA si din Europa auadesea un pH intre 4.5 si 4.0. Pentru cresterea aciditatii aerului sunt responsabili dioxidul desulf, acizii de azot si acidul clorhidric. Acesta din urma este eliberat de combustia PVC-uluiin momentul incinerarii deseurilor. Acest gaz se dizolva in apa, transformandu-se in acidclorhidric.

Smogul

Inainte de epoca automobilului smogul provenea de la arderea carbunilor si situatiaera atat de grava incat la inceputul secolului XX felinarele de pe strazile Londrei erau aprinse

prin jurul amiezii din cauza faptului ca smogul si praful intunecau cerul. In zilele noastre,arderea gazolinei in motoarele automobilelor este principala sursa de smog in majoritatearegiunilor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot si componentele organice volatilereactioneaza in atmosfera pentru a produce smogul fotochimic. Smogul contine ozon, uncompus al oxigenului alcatuit din molecule cu trei atomi de oxigen. Ozonul prezent instraturile joase ale atmosferei este otravitor si pentru a determina severitatea smoguluicercetatorii trebuie sa masoare mai intai cantitatea de ozon aflata in aer. In prezentaumiditatii atmosferice, dioxidul de sulf si oxizii de azot se transforma in picaturi de acid pur,ce plutesc in norul de smog. Acesti curenti de aer acizi ataca plamanii si distrug orice, in

functie de cantitatea de acid, de la materiale usoare pana la marmura si metal. In mari orasedin jurul lumii monumente pretioase, inclusiv Parthenon din Atena si Taj Mahal din India,poarta amprenta smogului acid.

Smogul ingreuneaza vizibilitatea si afecteaza sistemul respirator al copiilor, batranilorsi al celor care sufera de astm sau chiar de boli de inima, poate provoca dureri de cap,ameteala si stari de voma, si in cele mai grave cazuri moartea persoanei afectate din cauzaintoxicarii cu dioxid de carbon.

Efectul de sera

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata pamantului atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numitegaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald. Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua, si dupa toate asteptarile, pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din


19/52

aceasta cauza, numarul celor care sunt afectati de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor decancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Pamantul este incalzit cu ajutorul energiei provenite de la Soare. Cand aceasta energie ajunge in atmosfera Pamantului, o parte din ea este reflectata inapoi in spatiu, o mica parte esteabsorbita si restul ajunge pe Pamant incalzind suprafata. Dar cand energia produsa de caldura Pamantului se intoarce, se intampla ceva diferit, in loc ca aceasta energie sa treaca prinatmosfera si sa ajunga in spatiu, o mare parte din aceasta energie este absorbita de gazele din atmosfera. Acest lucru ajuta la pastrarea unei temperaturii adecvate vietii pe Pamant.Deci atmosfera Pamantului permite patrunderea razelor solare pentru a incalzi Pamantul dar capteaza caldura care porneste dinspre Pamant catre spatiu. Actioneaza asemenea unei

sere, numai ca in cazul serei este folosita sticla si nu gazul, tocmai din acest motiv se numeste efect de sera. Gazele din atmosfera, care sunt responsabile cu mentinerea uneitemperaturi normale pe Pamant, sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, ozonul si vaporii de apa toate provenite pe cale naturala. Dar daca aceste gaze sunt prezente in

cantitati prea mari atunci este absorbita prea multa caldura si acest fenomen duce la cresterea temperaturii pe Pamant.

Carbunele, petrolul si gazele naturale, toate sunt folosite de catre om dreptcombustibili. Se numesc combustibili fosili pentru ca formarea lor a durat mii de ani. Elecontin cantitati mari de carbon si in timpul arderii elibereaza o imensa cantitate de energie side dioxid de carbon. Gazul eliberat in atmosfera se alatura imediat la efectul de sera.

Combustibilii fosili nu sunt singure materiale care arse pun in libertate gaze toxice.Atunci cand padurile tropicale sunt arse pentru a elibera terenul pentru agricultura.Distrugerea padurii tropicale este o mare tragedie pentru Pamant pentru ca se distruge unadintre cele mai mari 'fabrici naturale' de oxigen, dar totodata se elibereaza in atmosferacantitati imense de CO2. Dioxidul de carbon este principalul gaz responsabil pentru agravareaefectului de sera dar pe langa el s-au mai identificat peste 30 de alti vinovati. Oxidul de azoteliberat de tevile de esapament ale autovehiculelor, de arderile excesive ale padurilor si defolosirea insecticidelor si ale pesticidelor. Se estimeaza ca de la inceputul secolului trecutnivelul oxidului de azot a crescut cu pana la 80%. Ozonul desi este foarte important pentru caimpiedica razele ultraviolete sa patrunda in atmosfera, la niveluri mai joase este foarte

poluant si contribuie si el la efectul de sera. Vremea se schimba de la o zi la alta sitemperaturile variaza cu cateva grade in fiecare zi. Cercetatorii cred ca o dublare a gazelordin atmosfera, responsabile pentru efectul de sera, poate duce la o crestere a temperaturii cu

pana la 4.5 C. Din moment ce diferenta dintre ultima epoca glaciara si zilele noastre este denumai 4C, este greu de imaginat urmarile catastrofice ale acestei cresteri de temperatura

aparent minora. Aceasta va duce la schimbarea conditiilor climatice, prin urmare laschimbarea conditiilor pentru dezvoltarea agriculturii, desi pentru unele regiuni de pePamant, ca desertul Sahara sau Siberia, asta ar insemna o adevarata binecuvantare, pentruunele tari ar fi o adevarata catastrofa.

Pentru a produce energie sunt necesare centrale electrice. Acestea pentru a o produceau nevoie de combustibili, si arderea combustibililor prezinta un pericol major pentruatmosfera. Am putea stopa acest fenomen folosind energia intr-un mod rational. Cateva dinlucrurile care s-ar putea face pentru a salva energie sunt:

industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon(carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi.Industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel

incat sa devina eficienta si mai putin poluanta; transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse;

constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila;

echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;

padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse;

folosirea mai rara a automobilelor;

evitarea pierderilor: reduceti ceea ce folositi, refolositi lucrurile in loc sa cumparati altele noi, reparati obiectele stricate in loc sa le aruncati, si reciclati catmai mult posibil. Aflati ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona dumneavoastra, incercati sa nu aruncati lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta;

economisiti apa intrucat este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa.

Poluarea apei

Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, amarilor si oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. Apa este elementul care


20/52

intretine viata pe Pamant. Toate organismele o contin; unele traiesc in ea; unele o consuma.Plantele si animalele au nevoie de apa pura, si nu pot supravietui daca apa este infectata cuchimicale toxice care dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea apei

poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale, iar in unele cazuri poate ucide totimembrii speciei din zona afectata. Poluarea face ca paraiele, lacurile si toate acumularile de

apa sa aiba un aspect si un miros neplacut. Nu este recomandat sa se consume pestele sicrustaceele care traiesc in apa infestata. Oamenii care beau apa poluata se pot imbolnavigrav, iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu

probleme.

Principalii poluanti sunt materialele chimice, biologice sau fizice care avariazacalitatea apei. Poluantii pot fi clasificati in opt categorii, fiecare avand diferite actiuni:

produsele petroliere

Petrolul si chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili,

lubrifianti, in industria plasticului si in multe alte scopuri. Aceste produse petroliere ajung inapa in mare parte accidental, prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. In mare

parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale, sau se depun pe blana animalelor si penelepasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig, sau impiedicandu-le sa sedeplaseze.

pesticide si erbicide

Chimicalele, folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor, suntpreluate de precipitatii si astfel apa infestata se scurge in apa paraielor si a raurilor. Unele din

aceste chimicale sunt biodegradabile si se descompun repede in substante inofensive sau maiputin nocive, dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lungaperioada de timp. O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide.Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata, si Agentia de Protectie aMediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa sunt infestate. Azotatii, poluantiderivati din insecticide, pot produce o forma foarte grava de anemie la copii, boala de celemai multe ori mortala.

metalele

Metale precum cuprul, plumbul, mercurul, seleniul ajung in apa din mai multe surse,

inclusiv industria automobilelor, mine si chiar sol. Asemenea pesticidelor metalele devin dince in ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catreanimale, care la randul lor sunt consumate de catre alte animale, si asa mai departe, panacand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. In cantitati mari suntotravitoare, si pot da nastere unor boli grave. Cadmiu, provine din ingrasaminte, recolteletratate cu astfel de ingrasaminte si consumate in cantitati mari de catre oameni pot producediaree si in timp pot afecta rinichii si ficatul. Plumbul poate ajunge si el in apa fie prinintermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra in componenta unor sisteme de apamai vechi. La copii, plumbul poate produce boli mentale.

deseurile


21/52

Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare),reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau inflamabile. Daca nu sunt tratatesi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de loculdepozitarii. in 1969 raul Cuyahoga din Cleveland, Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc sia ars timp de cateva ore. Chimicale folosite in industria echipamentelor electrice, pot ajunge

in mediu prin deversari si pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantuluitrofic.

cantitatile excesive de materie organica

Ingrasamintele si alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor in ferme si gradinipot ajunge foarte usor in apa. Odata ajunse in apa, aceste produse incurajeaza crestereaplatelor si algelor. Cand aceste plante mor se depun pe fundul apei si microorganismele ledescompun, in timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare

parte din oxigenul dizolvat in apa, si astfel nivelul oxigenului din apa scade in asa masuraincat vietatile dependente de oxigenul din apa, cum ar fi pestii, mor.

sedimentele

Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa, pot deveni unpericol daca sunt prezente in cantitati mari. Eroziunea solului, produsa fie de apa, vant sauprecipitatii, inundatiile si caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc in apafoarte multe nutrimente, aparand astfel poluare prin cantitati mari de materie organica.

organismele infectioase

Un studiu efectuat in 1994 de Centrul de Prevenire si Control al Bolilor a descoperitca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc anual din cauza organismelor din apapotabila, si dintre acestia mai bine de 900 mor. Multe din organismele care se gasesc innumar mic in majoritatea surselor de apa, sunt considerate poluanti atunci cand ajung in apa

potabila. Paraziti precum Giardia lamblia si Cryptosporidium parvum ajung deseori insursele de apa potabila. Ei pot provoca boli grave copiilor, batranilor si oamenilor care suferadeja de alte boli.

poluarea termala

Apa este deseori luata din rauri, lacuri, oceane sau mari pentru a fi folosita drept

racitor in fabrici si centrale si apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand afost luata. Insa chiar si cele mai mici schimbari de temperatura in apa vor indeparta speciilecare vietuiau acolo si vor atrage specii noi. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la

plante si animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa, rezultatul poate fi moartespeciilor care nu sunt adaptate vietii in ape calde, sau in cazul raurilor poate duce la disparitiavegetatiei din zona poluata.

Poluantii rezulta in cea mai mare parte in urma activitatilor intreprinse de oameni.Poluantii din surse industriale pot ajunge in natura prin tevile de scurgere ale fabricilor saudin rezervoare subterane sparte. Apa poluata poate rezulta si din mine unde apa a intalnit incalea sa roci bogate in minerale sau substantele chimice care au fost folosite pentru a extrageaceste roci. Orasele si alte zone populate pot contribui si ele la poluarea apei, apa in care suntdizolvate chimicale ajunge in tevile de canalizare, si intr-un tarziu in alte surse de apa, uneori


22/52

industriile varsa mari cantitati de poluanti in canalizarile oraselor, crescand astfel varietateapoluantilor in aria respectiva. Oceanele si marile, vaste cum sunt, nu sunt protejate depoluare. Poluantii ajung in apa fie de pe maluri, din ape care se varsa in oceanul sau marearespectiva, din nave sau de pe platforme petroliere esuate pe tarm. Resturile aruncate peste

bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau blocandu-le calea sistemului

digestiv, daca acestea le inghit. Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediulaccidentelor, ca in cazul epavelor Amoco Cadiz, de pe coasta franceza in 1978, si ExxonValdez in Alaska in 1992. Al doilea mare accident inregistrat a avut loc in Golful Mexic in1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat in mare 530 milioane de litri de petrol. Insa cea mai marevarsare de petrol a avut loc in timpul razboiului din Golf, in 1991, cand fortele Iraq-iene audistrus 8 rezervoare si terminale de pe tarm in Kuwait, deversand in mare 910 milioane delitri de petrol. Poluarea apei poate fi cauzata si de alte tipuri de poluare. De exemplu,dioxidul de sulf, de la cosurile unei centrale, este la inceput considerat poluare a atmosferei.Curentii de aer poluati se amesteca cu vaporii de apa, formeaza acid sulfuric diluat si ajunge

pe Pamant sub forma ploii acide. Ploaia acida poate cadea in zone unde exista lacuri si rauri,devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand speciile care traiesc in

locurile respective. La fel, si gunoiul poate determina poluarea apei daca apa de ploaie sestrecoara printre deseuri absorbind toxinele, si apoi infiltrandu-se in Pamant si afectand apelesubterane.

Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor, dar toate acestea necesitatimp, bani si putin efort din partea oamenilor, lucruri pe care majoritatea dintre acestia nusunt dispusi sa le iroseasca 'doar pentru a salva planeta':

depozitarea deseurilor in locuri special amenajate;

reciclarea tuturor materialelor reciclabile; incetarea folosirii pesticidelor, insecticidelor si a ingrasamintelor;

incetarea folosirii substantelor chimice in apropierea surselor de apa;

pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate;

resturile menajere, apa rezultata in urma spalarii hainelor si a obiectelor de uz casnicsa fie aruncate direct la canalizare;

folosirea pe cat posibil a materialelor biodegradabile si ale celor reciclabile;

verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina si ulei;

Poluarea solului

Poluarea solului reprezinta contaminarea prin diferite surse a scoartei terestre cusubstante daunatoare mediului inconjurator.

Solul poate fi poluat:

direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole


23/52

indirect, prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti 'spalati' din atmosfera, transportul agentilorpoluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

In ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, seobserva anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele maicontaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura ce cosurile de evacuare a

gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluareva scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde in suprafata.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor, acestea spala in generalatmosfera de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand lavehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza sicontaminarea in adancime a solului. Intr-o oarecare masura poluarea solului depinde si devegetatia care il acopera, precum si de natura insasi a solului. Lucrul acesta este foarteimportant pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ingrasamintelor artificiale pe terenurileagricole. Interesul economic si de protejare a mediului cere ca atat ingrasamintele cat si

pesticidele sa ramana cat mai bine fixate in sol. In realitate, o parte din ele este luata de vant,alta este spalata de ploi, iar restul se descompune in timp, datorita oxidarii in aer sau actiuniienzimelor secretate de bacteriile din sol.

Metode de reducere:

evitarea folosirii pesticidelor, erbicidelor, ingrasamintelor si insecticidelor;

depozitarea deseuri in locuri special amenajate;

folosirea materialelor biodegradabile si reciclabile;

imbunatatirea metodelor de purificarea a aerului din jurul fabricilor si centralelor;

aruncarea apei folosita in gospodarie la canalizare.

Poluarea fonica

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale carorintensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sauinspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale audevenit extrem de zgomotoase. Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scaladecibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublareavolumului sunetului. In salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli.Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli si traficul genereazasunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros

pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv. Cea mai mare parte din poluareafonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si utilajeledin fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicalesi jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci candeste ascultata la volum ridicat in casti poate afecta urechea interna. Chiar si marile sioceanele sufera de pe urma acestui gen de poluare. Operatiuni de exploatare a resurseloraflate pe malul marilor sau oceanelor, motoarele navelor, in special ale vapoarelor foartemari si ale navelor speciale pentru transport de materie prima, produc sunete puternice caresunt amplificate de apa. De curand, pentru depistarea submarinelor si determinareatemperaturilor se foloseste un sonar care functioneaza pe frecvente joase. Chiar daca noi nureceptam aceste sunete animalele marine - balenele si delfinii, care folosesc propriul sonar

pentru a depista hrana si pentru a se deplasa - sufera de pe urma acestui lucru.


24/52

Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar definitivstructura fragila a urechii interne. Sunetele puternice - cum ar fi sunetul armelor de foc la un poligon - pot duce la pierderea imediata a auzului. Majoritatea cazurilor de boala s-au

inregistrat la locul de munca, unde lucratorii nu pot evita expunerea la sunete de intensitati ridicate, si daca aceasta expunere este indelungata pericolul este iminent. Muncitorii dinfabrici, cei din domeniul constructiilor, personalul militar, politistii, pompierii si muzicienii sunt cei mai predispusi la aparitia acestei boli.

Chiar si l a nivele la care nu exista pericolul pierderii auzului, poluarea fonica produce probleme. Zgomotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare sideranjeaza somnul. Ca sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sangelui si la alte probleme de ordin cardiovascular, cat si boli pe fond nervos.

Energia electrica

Pretul pe care-l platim pentru energie nu reflecta intotdeauna adevaratul cost al producerii, epuizarea surselor naturale - petrolul, gazele naturale - si nici pericolul pe care-l implicafolosirea acestora.

Materiale asemenea sticlei, a otelului si a aluminiului necesita o mare cantitate de energie pentru a fi prelucrate. Dar daca sunt colectate dupa ce sunt folosite si mai apoi reciclateaceasta va reduce semnificativ consumul de energie. De exemplu, reciclarea unei cutii de aluminiu poate economisi 95% din energia folosita la producerea initiala a produsului. Nu toate

materialele reciclate economisesc energie; reciclarea materiei organice - resturi de mancare, frunzele cazute toamna - duce la reducerea folosirii gazului metan.

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Studiul-si-evolutia-poluarii-s65187.php
http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Studiul-si-evolutia-poluarii-s65187.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Studiul-si-evolutia-poluarii-s65187.php


25/52

POLUAREA SI PROTECTIA MEDIULUIINCONJURATOR

Ecologie

POLUAREA SI PROTECTIA

MEDIULUI INCONJURATOR

Poluarea atmosferei

Cresterea productiei de

energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si

aeriana, arderea gunoielor, etc., sunt tot atatea cauze care fac ca in

ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta

poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor

constituenti normali ai atmosferei (biozid de carbon, peroxid de azot,

ozon etc.), fie patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui

mediu (elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.).

Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adesea grave, asupra

omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme: murdareste

locuintele, impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoarea

produselor agricole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute

mediului ambiant si cel mai important afecteaza sanatatea omului.

Principalii poluanti ai atmosferei, sunt:

1. Bioxidul de carbon, un constituent normal al atmosferei, in medie

325 ppm (parti per milion-1 mg/kg), care, ca urmare a consumului tot

mai mare de conbustibili fosili, a inregistrat in ultimul secol o foarte

mare crestere.

Cresterea procentului de bioxid de carbon din atmosfera poate sa

duca, dupa cum se stie, la intensificarea efectului de sera, adica la

ridicarea temperaturii la suprafata solului, fenomen contrabalansat intr-

ALTE DOCUMENTEPoluarea electromagnetica a mediului

Transporturile si calitatea mediuluiINTERVENTIA OMULUI IN CIRCUITUL APEI

Populatia ca sistemBIOETICA SI LEGEA; LEGEA MORALA SI LEGEA CIVILA

FOLOSIREA RATIONALA A INGRASAMINTELOR Sl PESTICIDELORIN AGRICULTURA Sl SILVICULTURA

Activitatea de protectie a mediului in armata RomanieiIMPACTUL ECOLOGIC AL CONSUMULUI DE ENERGIE

Teme orientative pentru referate (studiu individualPLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI

PRAHOVA

Cutare
http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Poluarea-electromagnetica-a-me1831151713.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Poluarea-electromagnetica-a-me1831151713.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Transporturile-si-calitatea-me224118317.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Transporturile-si-calitatea-me224118317.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/INTERVENTIA-OMULUI-IN-CIRCUITU638111619.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/INTERVENTIA-OMULUI-IN-CIRCUITU638111619.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Populatia-ca-sistem2451715184.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/BIOETICA-SI-LEGEA-LEGEA-MORALA5313172015.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/BIOETICA-SI-LEGEA-LEGEA-MORALA5313172015.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/FOLOSIREA-RATIONALA-A-INGRASAM22510221524.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/FOLOSIREA-RATIONALA-A-INGRASAM22510221524.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/FOLOSIREA-RATIONALA-A-INGRASAM22510221524.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Activitatea-de-protectie-a-med22227146.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Activitatea-de-protectie-a-med22227146.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/IMPACTUL-ECOLOGIC-AL-CONSUMULU13615610.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/IMPACTUL-ECOLOGIC-AL-CONSUMULU13615610.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Teme-orientative-pentru-refera2221771518.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/PLANUL-LOCAL-DE-ACTIUNE-PENTRU81471.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/PLANUL-LOCAL-DE-ACTIUNE-PENTRU81471.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/PLANUL-LOCAL-DE-ACTIUNE-PENTRU81471.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Poluarea-electromagnetica-a-me1831151713.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Transporturile-si-calitatea-me224118317.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/INTERVENTIA-OMULUI-IN-CIRCUITU638111619.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Populatia-ca-sistem2451715184.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/BIOETICA-SI-LEGEA-LEGEA-MORALA5313172015.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/FOLOSIREA-RATIONALA-A-INGRASAM22510221524.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/FOLOSIREA-RATIONALA-A-INGRASAM22510221524.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Activitatea-de-protectie-a-med22227146.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/IMPACTUL-ECOLOGIC-AL-CONSUMULU13615610.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/Teme-orientative-pentru-refera2221771518.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/PLANUL-LOCAL-DE-ACTIUNE-PENTRU81471.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/PLANUL-LOCAL-DE-ACTIUNE-PENTRU81471.php


26/52

o anumita masura de fenomenul de racire prin reflectarea in spatiu a

razelor solare de catre praful din atmosfera.

2. Oxidul de carbon care, fata de concentratia medie de 0,12 ppm

in ansamblul atmosferei poate atinge in atmosfera marilor orase, lanivelul solului, circa 20 ppm si uneori cu mult peste 100 ppm In

punctele de trafic urban aglomerat.

3. Anhidrida sulfuroasa (SO2), desi se gaseste in cantitati foarte

mici in atmosfera nepoluata (0,2 ppm, in medie, in troposfera), este

generata in cantitati tot mai mari, de la an la an, ca urmare a folosirii

combustibililor fosili, ceea ce face ca anual sa se evacueze inatmosfera o cantitate etimata la 145x1000000 tone. Depasirea a 2

ppm este critica pentru om, dar si expunerea la mai mult de 0,10 ppm

este daunatoare sanatatii acestuia.

4. Hidrogenul sulfurat (SH2) cu o concentratie normala de 0,2 ppb

(parti per miliard-1 mg/tona) in atmosfera este um compus foarte toxic,

concentratia maxima in atmosfera fiind de 0,15 ppm.5. Derivati/halogeni-clor, acid clorhidric, brom, fluor si acid

fluorhidric, sunt emisi aproape in totalitate in industrie, cu aceleasi

consecinte de temut pentru vegetatie, soluri, animale domestice, ca si

pentru oameni. Arderea materialelor plastice este o sursa tot mai

importanta de poluare atmoferica cu derivate halogene, mai ales acid

clorhidric.6. Derivati ai azotului, de care este legata, in principal asa-zisa

poluare fotochimica a aerului prin reactia produsilor rezultati din

descompunerea la lumina a bioxidului de azot cu alti compusi continuti

in aerul poluat (anhidrida sulfuroasa, hidrocarburi), formand o serie de

substante dintre care unele, ca PAN (peroxy-acil-nitrati), sunt fitotoxice

si foarte iritante pentru tesutul conjunctiv.


27/52

7. Hidrocarburi, mai ales hidrocarburile policiclice cancerigene, care

apar in cursul arderilor incomplete.

8. Metale grele. Dintre acestea se mentioneaza in special plumbul

care se adauga in carburanti ca antidetonant (tetraetil sau tetrametil deplumb), de unde, in urma combustiei este eliminat ca aerosol sub

forma de saruri sau oxizi de plumb. Se considera ca excesive sau

g/100g chiar in absenta oricarui simptom. Cadmiul, anormale

continuturile de 40 g/m3, prezinta ale carui concentratii medii in

atmosfera sunt de ordinul a 0,02 unele efecte toxice. Beriliul, azbestul

si mercurul sunt considerati de asemenea, contaminanti periculosi. Oserie de activitati siderurgice, chimice etc., sunt, de asemenea, surse

de poluare cu mangan, al carui continut maxim g/m3. g/m3, media

situandu-se la circa 0,1 poate atinge 10

9. Particulele solide evacuate in atmosfera reprezinta, de

asemenea, un aspect important al poluarii aerului de catre om. Pe cat

sunt de diferite sursele acestora, pe atat sunt de numeroase si variateaceste substante poluante.

10. Poluarea atmosferei datorita avioanelor supersonice de

transport (SST) este o problema inca controversata. Unele studii lasa

sa se inteleaga ca poate avea loc o perturbare a ozonosferei in

culoarele de circulatie intensa, intre 17 si 20 km, mai ales cand

cantitatile de ozon sunt minime si vanturile slabe.

Efectele poluarii atmosferei

Efectele poluarii atmosferei asupra ecosistemelor sunt puse in

evidenta printr-o serie de consecinte climaterice-efect de sera

determinat de cresterea continutului de bioxid de carbon, racire ca


28/52

urmare a cresterii concentratiei particulelor in aer, modificarea

ozonosferei.

De asemenea, pot avea loc perturbari in ciclul carbonului,

oxigenului, sulfului, acesta din urma fiind deja bine sesizat, prin ploile

ce devin tot mai acide de la an la an, in Suedia si in Europa

Occidentala. Efecte daunatoare sunt intalnite frecvent la speciile

vegetale si la animale. Dar principala victima a poluarii atmosferei esteinsusi omul, mai ales populatia urbana. Cunoscutul smog poate duce

la moarte si tot ca o consecinta, bronsita cronica, emfizemul pulmonar,

diversele forme de alergie, astmul, cancerul se numara se numara

printre actiunile tot mai frecvente in centrele urbane. Exista de

asemenea, unele substante mutagene puternice printre diferitii

poluanti, ca: benzipirenul, alte hidrocarburi policiclice, derivati organici

ai azotului, care, mult timp neobservate, sunt considerate ca o

amenintare grava, de ordin genetic asupra populatiei urbane.

Poluarea apei

Un semnal de alarma de-a dreptul ingrijorator este cel al

poluarii resurselor de apa, imprimand protectia calitatii acestora.

Datorita cantitatilor tot mai mari de ape uzate, evacuate prin epurare,

multe lacuri si rauri sunt complet poluate sau calitatea apei lor este


29/52

departe de a intruni in totalitate conditiile de calitate, necesitand

tratamente costisitoare pentru a deveni potabile. Intrucat nevoia de

consum depaseste cu mult sursele existente, cu toate tratamentele

care se fac pentru epurarea apelor uzate, pe zone intinse sunt folositeape contaminate, care afecteaza sanatatea omului. In ansamblu,

poluarea apelor este determinata de trei mari grupe de agenti-biologici,

chimici si fizici.

Principalii poluanti ai apei

Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si

materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica,bacteorologica, a apei, care are drept urmare raspandirea unor

afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele virale, febra tifoida,

dizenteria etc. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate

urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria

hartiei etc. Nu mai putin periculoase, potential, sunt apele uzate

provenite de la cresterea animalelor in marile complexeagroindustriale.

Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor

compusi ca: nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a

unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care

contin: plumb, cupru, zinc, crom, nichel, cadmiu, mercur etc. Excesul

de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte


30/52

din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul

de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la boala albastra a

copiilor methemoglobinemie. De prezenta fosfatilor din apele uzate,

unde prin epurare nu se reduce mai mult de 80%, este legata aparitiaeutrofizarii lacurilor.

O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile.

Unele dintre produsele petroliere, ca de pilda, benzina, se infiltreaza in

sol cu o viteza de sapte ori mai mare decat apa, dand un gust neplacut

apei la concentratii de chiar 1 ppb (parte de miliard). Aceasta forma de

poluare poate face ca rezerve considerabile de ape subterane sadevina improprii pentru baut.

Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata, in

principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a

evoluat la 13,1% proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate

de detergenti. In ceea de priveste pesticidele, inca din 1948, locuitorii

orasului Arles din Franta se plngeau de gustul detestabil pe care ilcapatase apa de baut din cauza reziduurilor ramase de la fabricarea

erbicidului din grupa 2,4D de catre o uzina chimica situata la mai multe

sute de km. Contaminarea apelor se mai poate face si cu insecticide

sau cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria

materialelor plastice. Pe langa aceste substante, mai participa

nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii inapele continentale.

Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii

in apa a materiilor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda

deversarea in in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea

carierlor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a

apei. Construirea de centrale electrice se face in general aproape de

lacuri, rauri si langa mari sau oceane in scopul asigurarii racirii.Insa


31/52

ridicarea temperaturii apei poate duce la modificari intolerabile pentru

cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zona respectiva.

Continutul de oxige

Probleme Specifice Eco Economiei

Documents

Transcript of Probleme Specifice Eco Economiei