Probleme Rezolvate

36
CECCAR BRASOV SUBIECTE ANUL II STAGIU COLECTIV CECCAR FILIALA BRASOV SEMESTRUL I 2010 GRUPA I CONTABILITATE 1. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar. REZOLVARE a) Recunoasterea dreptului de a primii subventia 4451 = 4751 3.000 um b) Incasarea subventiei 5121 = 4451 3.000 um c)Achizitia utilajului % = 404 5.950 um 2131 5.000 um 4426 950 um d) Calcul amortizare liniara A= 5000 lei/ 5 ani = 1.000 lei/an Inregistrare amortizare liniara an N 6811 = 2813 1.000 um e) Trecerea anuala a subventiei la venituri 4751 = 7584 3.000 um 2.. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani şi amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea

Transcript of Probleme Rezolvate

Page 1: Probleme Rezolvate

CECCAR BRASOV

SUBIECTE ANUL II STAGIU COLECTIV CECCAR

FILIALA BRASOV

SEMESTRUL I 2010

GRUPA I

CONTABILITATE

1. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

REZOLVARE

a) Recunoasterea dreptului de a primii subventia

4451 = 4751 3.000 um

b) Incasarea subventiei

5121 = 4451 3.000 um

c)Achizitia utilajului

% = 404 5.950 um

2131 5.000 um4426 950 um

d) Calcul amortizare liniara

A= 5000 lei/ 5 ani = 1.000 lei/an

Inregistrare amortizare liniara an N

6811 = 2813 1.000 ume) Trecerea anuala a subventiei la venituri 4751 = 7584 3.000 um

2.. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani şi amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea

Page 2: Probleme Rezolvate

acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei. REZOLVAREa) Incasarea creditului creditului contractat

5121 = 1621 20.000 um

b) Constituirea dobanzii anuale aferenta creditului bancar

666 = 1682 500 um

c) Achizitia utilajului

2131 = 404 20.000 um

d) Efectuarea platii

404 = 5121 20.000 um

d) calcul amortizare liniara

A= 20.000 lei/ 10 ani = 2.000 lei/an

Inregistrare amortizare in primul an

6811 = 2813 2.000 UM

3. Pentru luna august anul N o societate comercială cu trei salariaţi, care lucrează în condiţii normale prezintă, conform pontajului, următoarea situaţie:

- Salariatul A încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.600 lei, a fost prezent luna întreagă, însumând un număr de 21 zile lucrate, din care 2 lucrate în zile de sâmbătă, compensate cu timp liber corespunzător. Conform contractului individual de muncă, pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi duminică, compensată cu timp liber corespunzător, unitatea plăteşte un spor de 30%.

- Salariatul B încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a fost prezent 6 zile, restul de 15 zile lucrătoare fiind în concediu de odihnă. Salariatul are un copil în întreţinere.

- Salariatul C, încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a beneficiat de un concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pentru boală obişnuită în perioada 1 – 21 august 2009, după care a fost prezent, însumând un număr de 6 zile lucrate. Situaţia stagiului de cotizare, pentru calculul indemnizaţiei salariatului C, se prezintă astfel:

Page 3: Probleme Rezolvate

Perioada Nr. zile

lucrătoare în lună

Zile luate în calcul

Venit brut realizat

Iulie anul N 23 23 1.000

Iunie anul N 21 20 952

Mai anul N 21 21 1.000

Aprilie anul N 22 18 818

5 zile Bo 170

17 zile lucrate 773

5 zile Bo 170

15 zile lucrate 750

TOTAL: 129 124 5.633

Salariaţii au primit, în numerar în cursul lunii august un avans din

salariu de 400 lei salariatul A, respectiv 300 lei salariatul B.

STAT DE PLATA pentru luna August anul N

Retineri

Pensie

Somaj

Sanatate

Deducere

Impozit

1 A 1600 21 2 30% 46 0 0 0 0 1646 173 8 91 170 193 400 781

2 B 1000 6 0 0 0 15 714 0 0 1000 105 5 55 350 78 300 457

3 C 1000 6 0 0 0 0 0 5 10 511 797 75 2 16 250 73 0 631

TOTAL 3600 - - - 46 - 714 - 681 3443 353 15 162 - 344 700 1.869

CALCULUL CONCEDIU MEDICAL PENTRU ANGAJATUL C

Media veniturilor pe 6 luni = 5.633 lei / 124 zile = 45,4274 lei

Page 4: Probleme Rezolvate

15 zile CM = 45.4274 lei x 15 zile = 681 lei

Pentru boala obisnuita se plateste 75 % = 681 x 75 % = 511 lei

Primele 5 zile din CM sunt suportate din fondul de salarii, iar restul de 10

zile CM sunt suportate din CCI,adica:

24 5 zile x 45,4274 lei x 75 % = 170 lei din FS

25 10 zile x 45,4274 lei x 75 % = 341 lei din CCI

641 = 421 3.102 lei ( 3.443 -341 lei CM din CCI)

Retinere CAS angajatul C

Sal realizat = 1.000 lei x 6 zile / 21 zile = 286 lei ; 286 lei x 10,5% = 30 lei

CAS pentru 15 zile CM = 600 lei x 10,5% x 15 zile CM/21 zile lucr. =45 lei

Total CAS retinut la angajatul C = 30 lei + 45 lei = 75 lei

421 = % 1.529 lei

444 344 lei 4372 15 lei 4312 308 lei ( 353 lei – 45 lei) 4314 162 lei 425 700 lei

423 = 4312 45 lei ( CAS pentru 15 zile CM)

BAZA DE CALCUL PT CONTRIBUTIILE SOCIETATII: Angajatul A = 1.646 leiAngajatul B = 1.000 leiAngajatul C= 286 + 170 = 456 leiTOTAL VENITURI SALARIALE = 3.102 LEI

Contributia la asigurarile sociale ( 20,8%) = 3.361 x 20,8% 6451 = 4311.01 699 leiConcediu medical din CCI 4311.02 = 423 341 lei ( 10 zile CM din CCI)Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( 5,2%)= 3.102 lei x 5,2% 6451 = 4313 161 leiContributia la fondul de somaj ( 0,5%) = 3.102 x 0,5% 6452 = 4371 16 leiContributia la fondul de asig.pt accidente de munca = 3.361 x 0,4% 6458 = 4311.03 13 leiComisionul pt carti de munca (0,75%)= 3.102 lei x 0,75% 635 = 447 23 lei

Page 5: Probleme Rezolvate

Contributia pt concedii si indemnizatii ( 0,85%)= 3.102 lei x 0,85% 6451 = 4311.02 26 leiFond garantare creante salariale ( 0,25%) = 3.102 lei x 0,25% 6452 = 4373 8 lei

4. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în

sumă de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii

pentru incapacitate temporară de muncă.

După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în

sumă de 900 lei. Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu

sunt ridicate în termenul legal de prescriere şi se înregistrează la

venituri.

26 % = 426 2.000 lei

421 1.750 lei

423 250 lei

27 426 = % 2.000 lei

5311 900 lei

7588 1.100 lei

5. O entitate economică acordă salariaţilor săi avantaje în natură

reprezentând produse finite, conform contractului colectiv de muncă,

la preţul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei.

Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de

către salariaţi, înregistrându-se în fondul de salarii, intrând astfel atât

în baza de calcul a contribuţiilor angajatorului şi a salariaţilor, precum

şi în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.

a) 711 = 345 3.000 lei

b) 641 = 421 3.000 lei

c) 421 = % 896 lei

444 401 lei 4372 15 lei 4312 315 lei 4314 165 lei Rest de plata angajat = 3.000 lei – 896 lei = 2.104 lei

Page 6: Probleme Rezolvate

28 Contributia la asigurarile sociale ( 20,8%)6451 = 4311.01 624 lei

29 Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( 5,2%)6451 = 4313 156 lei

30 Contributia la fondul de somaj ( 0,5%)6452 = 4371 15 lei

31 Contrib. la fondul de asig.pt accidente de munca ( intre 0,15- 0,85)- 0.25%6458 = 4311.02 8 lei

32 Comisionul pt carti de munca (0,75%)635 = 447 23 lei

33 Contributia pt concedii si indemnizatii ( 0,85%)6451 = 4311.03 23 lei

34 Fond garantare creante salariale ( 0,25%) 6452 = 4373 8 lei 6. Unui salariat i se închiriază de către entitatea la care lucrează o locuinţă

pentru care plăteşte o chirie lunară de 200 lei plus TVA 19%.

4282 = % 238 lei

706 200 lei

4427 38 lei

retinerea din salariu a sumei datorate 421 = 428 238 lei

7. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziţionată în luna mai 2004

cu suma de 300.000 lei.

La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea

reevaluată de 350.000 a fost înregistrată în situaţiile financiare ale

anului 2005.

În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii,

recepţionate şi înregistrate la valoarea de 10.000 lei.

În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de

30.000 lei aprobate în şedinţa Consiliului de Administraţie,

recepţionate în 20 apilie 2009.

35 mai 2004

212 = 404 300.000 lei

36 decembrie 2005

Page 7: Probleme Rezolvate

212 = 1058 50.000 lei

37 septembrie 2006

212 = 404 10.000 lei

38 martie 2009

231 = 404 30.000 lei

39 20 aprilie 2009

212 = 231 30.000 lei

Valoarea finala a cladirii = 350.000 lei +40.000 lei = 390.000 lei

8. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziţionată în luna mai 2004

cu suma de 300.000 lei.

La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea

reevaluată de 350.000 a fost înregistrată în situaţiile financiare ale

anului 2005.

În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii,

recepţionate şi înregistrate la valoarea de 10.000 lei.

În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de

30.000 lei aprobate în şedinţa Consiliului de Administraţie,

recepţionate în 20 apilie 2009.

40 mai 2004

212 = 404 300.000 lei

41 decembrie 2005

212 = 1058 50.000 lei

42 septembrie 2006

212 = 404 10.000 lei

43 martie 2009

231 = 404 30.000 lei

44 20 aprilie 2009

212 = 231 30.000 lei

Valoarea finala a cladirii = 350.000 lei +40.000 lei = 390.000 lei

Page 8: Probleme Rezolvate

9. Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile legate de stocurile de

materiale consumabile cunoscându-se:

45 stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg;

46 intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg;

47 intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg;

48 ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.

Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor

efectua înregistrările contabile în cazurile:

49 inventarului permanent;

50 inventarului intermitent.

Utilizaţi IAS 2 „Stocuri”.

Stoc initial 5.000 bc x 18 u.m. / bc = 90.000 u.m.

Intrare in 04: 9.000 bc x 19 u.m. / bc = 171.000 u.m.

302 = 401 171.000 u.m.

Intrare in 16: 2.000 bc x 20,50 u.m. / bc = 41.000 u.m.

302 = 401 41.000 u.m.

Folosind CMP prin metoda inventarului permanent avem:

875,18000.2000.9000.5

000.41000.171000.90 =++++=CMP

Iesire 25: 15.000 bc x 18,875 u.m. / bc = 283.125 u.m.

602 = 302 283.125 u.m.

Folosind CMP prin metoda inventarului intermitent

Destocarea stocului initial 602 = 302 90.000 u.m.

Intrarea in 04 si 16: 602 = 401 212.000 u.m.

Restocarea stocului final 302 = 602 18.875 u.m.

Verificare: stoc final 1.000 bc x 18,875 u.m. / bc = 18.875 u.m.

10. O societate comercială dispune de un stoc de materii prime de 20.000

kg la preţul de 10 u.m.n / kg. Se achiziţionează în cursul lunii materii

Page 9: Probleme Rezolvate

prime în mod succesiv astfel:

51 26.000 kg la 11 u.m.n/kg;

52 4.000 kg la 12,5 u.m.n/kg.

Ulterior se dau în procesul de producţie 49.000 kg de materii prime.

Evaluarea stocurilor ieşite se face prin metoda FIFO iar pentru

contabilizare se folosesc:

- metoda inventarului permanent

- metoda inventarului intermitent

Determinaţi valorile conform IAS 2 „Stocuri”. Contabilizaţi operaţiunile.

EVALUAREA STOCURILOR

-sold initial 20.000 kg x 10 lei = 200.000 - intrari 26.000 kg x 11 lei = 286.000 4.000 kg x 12,5 lei = 50.000 TOTAL 50.000 kg = 536.000

Consum 20.000 kg x 10 lei = 200.000 26.000 kg x 11 lei = 286.000 3.000 kg x 12,5 lei = 37.500 TOTAL 49.000 kg = 523.500

Metoda inventarului permanent utilizand FIFO

301 = 401 336.000

Iesirea 49.000 kg astfel:

% = 301 523.500

601 200.000 (20.000 kg x 10 u.m. / kg)

601 286.000 (26.000 kg x 11 u.m. / kg)

601 37.500 (3.000 kg x 12,50 u.m. / kg)

Stoc final 1.000 kg x 12,50 u.m. / kg = 12.500 u.m.

Metoda inventarului intermittent utilizand FIFO

Destocarea stocului initial 601 = 301 200.000

Intrare 601 = 401 336.000

Restocarea stocului final 301 = 601 12.500

Page 10: Probleme Rezolvate

Verificare : stoc final 1.000 kg x 12,50 u.m. / kg = 12.500 u.m.

11. Se înregistrează la o SC un sold iniţial la preţ prestabilit de materii

prime în valoare de 250.000 u.m.n şi la materiale consumabile de

40.000 u.m.n. Diferenţele de preţ aferente costului de achiziţie mai

mare decât preţul prestabilit sunt de 27.000 u.m.n. În cursul lunii se

înregistrează intrări la preţul standard la materii prime de 90.000

u.m.n şi la materiale consumabile de 5.000 u.m.n. Diferenţele de preţ

corespunzătoare sunt de 9.000 u.m.n. Să se calculeze diferenţele de

preţ aferente ieşirilor la materii prime în valoare de 290.000 şi la

materiale consumabile de 20.000 u.m.n.

Sold initial cont : 301 = 250.000

302 = 40.000

308 = 27.000

Intrare : 301 = 401 90.000

302 = 401 5.000

301,302 = 308 9.000

Iesire : 601 = 301 290.000

602 = 302 20.000

308 = 301 27 115 ( 290.000 x 9,35%)

308 = 302 1 870 ( 20.000 x 9.35%)

CONT SOLD INITIAL INTRARI IESIRI SOLD FINAL

301 250.000 90.000 290.000 50.000

302 40.000 5.000 20.000 25.000

308 27.000 9.000 X Y

Coeficient mediu = 27.000 + 9.000 X 100 %

250.000 + 40.000 +90.000 + 5.000

Ceoficient mediu = 36.000 / 385.000 x 100 % = 9.35%

X = ( 290.000 + 20.000 ) x 9.35%= 28.985 – diferenta de prêt aferenta iesirilor

Diferenta de prêt la soldul ramas de 75.000 = 27.000 + 9.000 – 28.985

Page 11: Probleme Rezolvate

= 7.015 lei

GRUPA II

Audit

1. O misiune de audit statutar are drept obiectiv

a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare

b) exprimarea de catre auditor a unei opinii

c) certificarea situatiilor financiare

Raspuns: b

2. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de

auditul intern.

1. Auditul statutar se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite

de acţionari spre deosebire de audtitul intern care face parte din

controlul intern al entităţii şi se realizează de regulă prin angajaţi

independenţi de celelalte structuri executive.

2. În cazul auditului statutar independenţa este principiul de bază pentru

credibilitate iar in cazul auditului intern independenţa e limitată la

nivelul înţelegerii conducerii executive.

3. În cazul auditului statutar se respectă normele unui organism profesional

iar în cazul auditului intern se respectă procedurile interne stabilite de

conducerea entităţii.

4. În cazul auditului statutar obiectul examinării efectuate de profesionistul

contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitatea lor:

bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor

financiare iar în cazul auditului intern obiectivele de bază sunt

verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.

5. Auditul statutar asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra

situaţiilor financiare ale entităţii, în cazul auditului intern de regulă nu

are obligaţii extra entitate.

Page 12: Probleme Rezolvate

3. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii

contabilitatii.

Regularitatea presupune conformitatea la regulile şi procedurile contabile, deci la

principiile contabile general admise. Reglementarile contabile romanesti prevăd

că pentru a da o imagine fidelă patromoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor

obţinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte

norme şi principii contabile: principiul prudenţei, principiul permanenţei

metodelor, principiul continuităţii activităţii, principiul independenţei

exerciţiului, principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere, principiul

necompensării.

Sinceritatea presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor

contabile, în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor

trebuie sa o aiba despre realitatea şi importanţa operaţiilor,

evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere.

4. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele.

Criteriile de apreciere a imaginii fidele sunt:

53 Exhaustivitatea (integralitatea) : toate operaţiile care privesc

întreprinderea

sunt înregistrate în contabilitate.

54 Realitatea : criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate

elementele

materiale din scripte corespund cu cele indentificabile fizic şi că toate

elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă

valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză;

toate informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să poată fi

justificate şi verificate.

55 Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în situaţiile

financiare a

operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie:

Page 13: Probleme Rezolvate

- să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci

respectarea independenţei exerciţiilor; criteriul perioadei corecte;

- să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic

exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor

contabile, precum şi a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei

evalu ări ;

.- să fie contabilizate în conturile corespunzătoare; deci criteriul

corectei imputări;

- să fie corect totalizate, centralizate, astfel încât să li se asigure o

prezentare în conturile anuale conformă cu regulile în vigoare; criteriul

corectei prezent ări în conturile anuale.

5. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar

achiziţionat în anul N-11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei

pentru teren), amortizabil în 20 de ani; cu această ocazie a eliminate

amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a

ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000.000

lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost

modificată.

La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei.

Care sunt:

- diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată;

- suma amortizării în anul N;

- suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării.

data explicaţii clădire teren total

N-11 achiziţie 320.000.000 80.000.000 400.000.000

durata normală 20 ani -

amortizare anuală 320.000.000 / 20=16.000.000 -

Page 14: Probleme Rezolvate

N-4 amortizare în 8 ani

16.000.000*8=128.000.000

Valoare rămasă neamortizată

320.000.000-128.000.000=192.000.000 80.000.000 272.000.000

Valoare de utilitate

300.000.000 150.000.000 450.000.000

Diferenţă din reevaluare

300.000.000-192.000.000=108.000.000 70.000.000 178.000.000

Durata rămasă de amortizat

20 - 8 = 12 ani -

Amortizare anuală

300.000.000 / 12 = 25.000.000 -

Amortizare în N la 1 iulie

25.000.000 / 2 = 12.500.000 -

Amortizare până la vânzare

3*25.000.0000+12.500.000=87.500.000 -

Val.rămasă neamort.la vânzare

300.000.000 – 87.500.000=212.500.000 150.000.000 362.500.000

Valoarea de vânzare

500.000.000

Câştigul din vânzare

137.500.000

6. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31

decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.

Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând că întreprinderea

foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a

10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a

12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi?

Page 15: Probleme Rezolvate

Data Explicaţii Cantitate Preţ Valoare01.12. stoc 500 10.000 5.000.00010.12 intrare 500 12.000 6.000.00020.12. ieşire (400) 10.000 (4.000.000)31.12 stoc 100 10.000 1.000.00031.12 stoc 500 12.000 6.000.000

Total stoc la 31.12 600 7.000.000

Stoc initial = 500 unitati x 10.000 lei/unitate = 5.000.000 lei

Intrare in 10 dec. = 500 unitati x 12.000 lei/unitate = 6.000.000 lei

Iesire in 20 dec. = 400 unitati x 10.000 lei/unitate = 4.000.000 lei (valoarea

iesirilor conform metodei FIFO)

(500 unitati – 400 unitati) x 10.000 lei/unitate = 1.000.000 lei

500 unitati x 12.000 lei/unitate = 6.000.000 lei

Valoarea stocului la 31 dec = 7.000.000 lei

Evaluare

1. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este

aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve

10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de

înfiintare) 5.000.000:

a) da, 23.000.000;

b) da, 33.000.000

Răspuns: a

Valoarea activelor detinute – Datorii contractate = 3.000.000 + 10.000.000 +

15.000.000 – 5.000.000 = 23.000.000

2. Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai

are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face

posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a

halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor

Page 16: Probleme Rezolvate

nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se

estimeazã obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus,

bilantul contabil:

a) 265.000 mii lei;

b) 75.000 mii lei;

c) 220.000 mii lei.

Răspuns:c

3. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?

Ccp = Rn + (Rr - Rn) * β

Unde: Rn = rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa

financiară;

Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusă

întreprinderea; atât cele externe cât şi cele interne;

Rr – Rn = prima de risc a întreprinderii;

β = coeficient care semnifică volatilitatea acţiunii întreprinderii de evaluat.

GRUPA III

Expertiza contabila

1. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ?

(Introducere)

Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiză contabilă trebuie sã

cuprindã cel puţin următoarele paragrafe:

a) Paragraful de identificare a expertului(ţilor) contabil(i) nominalizat(ţi)

pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie sã cuprindã

informaţii cu privire la: numele şi prenumele expertului(ţilor), domiciliul

Page 17: Probleme Rezolvate

acestuia (acestora), numãrul carnetului de expert contabil şi poziţia din

Tabloul experţilor contabili;

b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei

contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile

extrajudiciare.

În acest paragraf se menţioneazã:

– în cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii

expertului(ţilor), respectiv Încheiere de şedinţă (în cazurile civile) sau

ordonanţă a organelor de urmãrire penală (în cazurile penale), cu

menţionarea datei acestuia, denumirea şi calitatea procesuală a

părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numãrul şi anul

dosarului şi natura acestuia (civil sau penal);

– în cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul

sau sediul social al acestuia, numãrul şi data contractului în baza căruia se

efectuează expertiza contabilă solicitată;

c) Paragraful privind identificarea împrejurãrilor şi circumstanţelor în care a

luat naştere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile

judiciare sau contextul în care a fost contractată expertiza contabilă

extrajudiciară;

d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare,

formularea obiectivului(elor) expertizei contabile. În cazul expertizelor contabile

judiciare formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia „ad-literam” din

formularea acestuia (acestora) în Încheierea de şedinţă (în cauze civile),

respectiv în ordonanţa organelor de urmărire şi cercetare penală (în

cauze

penale). În cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului(elor)

acestora trebuie sã fie cea din contract;

e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi a locului în care s-a

efectuat expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile dispuse de

organele în drept, în cauze civile, data şi locul începerii lucrărilor

expertizei contabile trebuie documentate prin citarea părţilor prin

Page 18: Probleme Rezolvate

scrisoare cu aviz de primire;

f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legãturã

cauzalã cu obiectivul(ele) expertizei contabile şi care a stat la baza întocmirii

raportului de expertizã contabilă. Materialul documentar nominalizat în

acest paragraf trebuie să fie strict adecvat necesităţilor de

documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau

extrajudiciare;

g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul

de expertizã contabilã, cu menţionarea expresã dacã s-au mai efectuat sau nu

alte expertize contabile având acelaşi (aceleaşi) obiectiv(e). De asemenea, în

acest paragraf trebuie menþionat dacă s-au folosit lucrările altor experţi

(contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de părţile interesate în

expertiză şi explicaţiile date de acestea în timpul efectuării expertizei;

h) Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de

expertiză contabilă trebuia depus la beneficiar şi indicarea

eventualelor perioade de prelungire faţă de termenul iniţial.

2. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă

(Desfăşurarea expertizei contabile)?

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de

expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru

fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă

o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu

privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate,

locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii

utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii

sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în

considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf

trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora.

Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către

Page 19: Probleme Rezolvate

beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca

ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertizã

contabilã, iar în textul expertizei contabile sã se prezinte doar rezultatele

calculelor şi interpretarea acestora.

Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care

trebuie să fie precis(ă), concis(ă),fără echivoc, redactat(ă) într-o

manierã analiticã, ordonatã şi sistematizatã, fără a face aprecieri asupra

calităţii documentelor justificative,

a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de

control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale.

Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi

tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în

care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu

acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă

situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în

considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (rãspunsurilor) sale la

obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta

în raportul de expertizã contabilă.

Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi

care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA

EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze

detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în

expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului

recomandat de parte în raport cu opinia expertului

numit din oficiu.

Page 20: Probleme Rezolvate

Studii de fezabilitate

Unul din indicatorii utilizați în evaluarea tradițională a proiectelor

investiționale este termenul de recuperare a investiției neactualizate. Care este

modul de calcul şi conținutul indicatorului?

Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă

următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiție

Costuri de exploatare

Total cost Total încasări

Cash‐flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei

1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei

2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei

3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 i

Calculați rentabilitatea medie aferentă investiției.

Modul de calcul:

Costul initial al investitieiTr =

Cash flow anual mediu (sau marja bruta de autofinantare MBA\medie)

Raspuns:

Metoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii:

Beneficiul net mediu anual

r m =

Cheltuieli medii anuale de exploatare

Page 21: Probleme Rezolvate

Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare:

MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN) +Amortizari si provizioane (AP)

> RN = MBA - AP

Amortizarea in 6 ani = 11445/6 = 1908 lei

Anii Rezultatul Net= MBA - A0 2100-1908= 1921 3020-1908= 11122 3020-1908= 11123 3200-1908= 12924 3200-1908= 12925 3200-1908= 1292

Rezultatul mediu net = 6292/6=1049

Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38760/ 6 = 6460 lei

r m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1049/6460 = 0,162

Rentabilitatea medie aferenta investitiei = 16,2 %

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț

unitar de 5 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi

materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000

u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv,

cheltuieli cu utilități şi chirii în cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu

amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 40000 u.m. să se

calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi

operațional exprimat în unități fizice şi valorice.

q = 100.000 produse

p = 5 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 * 15% + 20.000 + 50.000 = 85.000 u.m.

Page 22: Probleme Rezolvate

Cheltuieli variabile = 200.000 + 100.000 * 85% + 40.000 = 325.000 u.m.

Venituri totale = 100.000 * 5 = 500.000 u.m.

Cheltuieli variabile unitare (ChVu) = 325.000/100.000 = 3,25 u.m.

Pragul de rentabilitate exprimat in unitati fizice:

Qpr = Ch. fixe / (p - ChVu) = 85.000 / (5 – 3,25) = 48.571 unitati

Pragul de rentabilitate exprimat in unitati valorice sau cifra de afaceri critica:

Ca’ = Ch. fixe / (1 – ChVu/p) = 85.000 / (1- 3,25/5) = 242.857,14 u.m.

GRUPA IV Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia

patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se

prezintă astfel:

56 Construcţii 30.000 lei

57 Amortizarea construcţiilor 20.000 lei

58 Echipamente tehnologice 15.000 lei

59 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei

60 Materii prime 3.000 lei

61 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei

62 Clienţi 2000 lei

63 Clienţi incerţi 700 lei

64 Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei

65 Conturi la bănci în lei 1.300 lei

66 Furnizori 7000 lei

67 Provizioane 1.250 lei

68 Capital subscris vărsat 11.000 lei

69 Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă

Page 23: Probleme Rezolvate

neamortizată de 10.000 lei;

b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea

rămasă neamortizată de 5.000 lei;

c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;

d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost

acordate sconturi în valoare de 100 lei;

e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind

irecuperabile;

f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au

acordat sconturi în sumă de 350 lei;

g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.

Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

SITUATIA PATRIMONIALA IN URMA INVANTARULUI EFECTUAL DE

LICHIDATOR

NR

CRT

ELEMENTE DE ACTIV SUMA ELEMENTE

DE PASIV

SUMA

1 Imobilizari corporale

Amortiarea imobilizarilor

corporale

Val. imob.neamortizate

45.000

30.000

15.000

Capital

subscris

varsat

11.000

2 Materii prime

Ajustari pt deprecierea mat,prime

Valoarea neta

3.000

500

2.500

Rezerve

legale

1.850

3 Clienti incerti

Ajustari pt deprecierea client

Valoarea neta

700

400

300

TOTAL

CAPITALURI

PROPRII

12.850

4 Clienti 2.000 Furnizori 7.0005 Banca 1.300 Provizioane 1.2506 TOTAL ACTIV 21.100 TOTAL

PASIV

21.100

Page 24: Probleme Rezolvate

A - INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII

1. vanzare imobilizarilor corporale

vanzare constructie 461= % 13.090 7583 11.000 4427 2.090

incasare c/v constructie 5121 = 461 13.090

descarcare gestiune % = 212 30.000 2812 20.000 6583 10.000

vanzare echip.tehnologice 461 = % 8.330 7583 7.000 4427 1.330

incasare c/v echipament 5121 = 461 8.330

descarcare gestiune % = 2131 15.000 2813 10.000 6583 5.000

2. vanzare mat.prime

trecerea la marfuri a materiilor prime 371= 301 3.000

materii prime vandute 411 = % 3.392 707 2.850 4427 542

incasare c/v mat prime vanduta 5121 = 411 3.392

descarcare gestiune

Page 25: Probleme Rezolvate

607= 371 3.000

anulare ajustare mat prime 391= 7814 500

3. clienti

incasare clienţi / scont acordat % = 411 2.000 5121 1.900 667 100

incasare clienti incerti 5121= 4118 350

trecere la chelt clienti incerti neincasati 654= 4118 350

anulare ajustare clienti 491= 7814 400

4. furnizori

plata furnizori / scont acordat 404= % 7.000 5121 6.650 767 350

5. anulare provizion 151= 7812 1.250

6. inregistrarea cheltuielilor de lichidare 628 =5121 900 7. regularizare tva 4427= 4423 3.962

8. plata tva 4423= 5121 3.962

9. inchiderea conturilor de venituri % = 121 23.350 707 2.850 767 350

Page 26: Probleme Rezolvate

7812 1.250 7814 900 7583 18.000

10. inchiderea conturilor de cheltuieli 121= % 19.350 607 3.000 628 900 654 350 6583 15.000 667 100

11. impozit profit datorat ( 23350 - 19350 = 4000 x 16% = 640 ) 691= 441 640

12. inchiderea contului 691 121= 691 640

13. plata impozit profit 441= 5121 640

B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI

ELEMENTE DE ACTIV

SUMA ELEMENTE DE PASIV SUMA

Conturi la banci 16.210 Capital social 11.000Rezerve legale 1.850

Profit din lichidare 3.360TOTAL ACTIV 16.210 TOTAL PASIV 16.210

C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI

1. rambursare cap social catre asociati 1012= 456 11.000

2. plata cap soc catre asociati 456= 5121 11.000

3. decontare rezerve legale catre asoc 1061 =456 1.850

4. impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 )

Page 27: Probleme Rezolvate

456 =441 296

5. plata imp profit aferent rezerve legale 441= 5121 296

6. decontarea profitului din lichidare 121= 456 3.360

7. impozit dividende ( rezerva legale + profit lichidare ) ( 1850 - 296 = 1554 + 3360 = 4914 X 16% = 786 ) 456= 446 786

8. plata impozit dividende 446= 5121 786

9. plata dividende nete catre asociati ( 4914 - 786 = 4128 ) 456= 5121 4.128

D. - SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ

CONTUL 456 CONTUL 5121DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

11.000 11.000 16.210 11.000 296 1.850 296 786 3.360 786 4.128 4.128Total 16.210 Total 16.210 Total 16.210 Total 16.210

2. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră

în faliment având la bază cererea introdusă la tribunal de către unul

dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil de

începere a lichidării se prezintă astfel:

70 Echipamente tehnologice 30.000 lei

71 Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei

72 Mărfuri 900 lei

73 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei

74 Conturi la bănci în lei 2.000 lei

75 Cheltuieli în avans 1.000 lei

Page 28: Probleme Rezolvate

76 Furnizori 12.000 lei

77 Venituri în avans 1.250 lei

78 Capital subscris vărsat 2.500 lei

79 Rezerve legale 200 lei

80 Alte rezerve 4.000 lei

81 Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de

societate se prezintă dupa cum urmează:

- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)

- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 19%;

b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 19%;

c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei;

d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei;

e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata

datoriei faţă de furnizori;

f) Achitarea datoriei faţă de furnizori.

Se cere:

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi.

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare

A.Intocmirea bilantul initial al soc. X

A.ACTIVE IMOBILIZATEI.IMOBILIZARI CORPORALE (30.000-15.000) 15.000ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 15.000ACTIVE CIRCULANTEI.STOCURI (900-100) 800II CASA SI CONTURI LA BANCI 2000ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 2.800CHELTUIELI IN AVANS 1.000DATORII CURENTE 12.000

Page 29: Probleme Rezolvate

ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (active circulante total+cheltuieli in avans-datorii curente-venituri in avans)

-9450

TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE (active imobilizate total+active circulante nete = 15.000-9.450)

5.550

VENITURI IN AVANS 1.250CAPITAL SI REZERVEI.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500II.REZERVE (200+4.000) 4.200REZUTATUL REPORTAT (pierdere) 1.150TOTAL CAPITALURI PROPRII (2.500+4.200-1.150) 5.550TOTAL CAPITALURI 5.550

a). Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale): 461 = % 8.330

7583 7.0004427 1.330

-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice % = 2131 30.0002813 15.0006583 15.000

-încasarea contravalorii echipamentelor tehnologice5121 = 461 8.330

- închiderea contului 7583 7583 = 121 7.000

- închiderea contului 6583 121 = 6583 15.000

b).Valorificarea marfurilor: 4111 = % 1.428

707 1.2004427 228

- încasarea contravalorii marfurilor vândute 5121 = 4111 1.428

- scaderea din gestiune a marfurilor vândute 607 = 371 900

-anularea provizionului397 = 7814 100

- închiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.300707 1.2007814 100

- închiderea contului 607 121 = 607 900

c)incasarea chiriei platite in avans:5121 = 471 1.000

Page 30: Probleme Rezolvate

d)restituirea chiriei incasate anticipat:472 = 5121 1.250

Regularizarea si plata TVA4427 = 4423 1.5584423 = 5121 1.558

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

D CONT 121 C D CONT 5121 C 15.000 7.000 2.000 1.250

900 1.300 8.330 1.5581.4281.000

15.900 8.300 Sold D 7.600

12.758 2.808 Sold D 9.950

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

ACTIVE CIRCULANTEI.CASA SI CONTURI LA BANCI 9.950ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 9.950DATORII CURENTE 12.000ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (active circulante-daorii curente)

-2.050

TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE -2.050CAPITAL SI REZERVEI.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500II.REZERVE (această sumă este formată din repartizarea profitului net în anii anteriori)

4.200

III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR-din exercitiul curent-din lichidare

8.7501.1507.600

TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve-rezultatul ex.) -2.050TOTAL CAPITALURI -2.050

1).Determinarea capitalului propriu (activului net):CP(AN) = 9.950 – 12.000 = -2.050 leiRezulta ca, pentru achitarea furnizorilor în suma de 2.050 lei, capitalul propriu (activul net) este insuficient.

In cazul în care bunurile care alcatuiesc averea societatii în nume colectiv nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la

Page 31: Probleme Rezolvate

procedura de executaresilita împotriva asociatilor.

Societatea "X" se încadreaza în prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit.

2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:2.1)Decontarea rezervelor legale

1061 = 456 2002.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)

456 = 441 322.3)virarea acestuia

441 = 5121 322.4) Decontarea altor rezerve

1068 = 456 4.0002.5). Impozit pe dividende(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)

456 = 446 667446 = 5121 667

3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :Cap. social Rezerve

legaleAlte rezerve

TOTAL

Aociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi si furnizoriPierderi din exercitiul curent

Pierderi din lichidare

Furnizori Total Diferente

Aociatul A 70% 805 5.320 8.400 14.525 1.0324Asociatul B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749

(20.750 - 6.001)

4.)Înregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor:

a)capitalul social de restituit asociatilor 1012 = 456 2.500

b) pierderea curenta si pierderea din lichidare 456 = 121 8.750 (1.150+7.600)

c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)5121 = 456 2.749

Page 32: Probleme Rezolvate

Asociatul A 1.924 Asociatul B 825Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924Asociatul B: 2.749 x 30% = 825

d) achitarea furnizorilor 401 = 5121 12.000

e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel:

D CONT 456 C D CONT 5121 C 32 200 9.950 32

667 4.000 2.749 6678.750 2.500 12.000

9.449 6.700 Sold D 2.749

12.699 12.699

2.749 Sold 0 Sold 0

GRUPA V Consultanta fiscala acordata contribuabililor1. O entitate dispune de următoarele informaţii pe parcursul unui exerciţiu

financiar:

82 venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;

83 cheltuieli totale 230.000 lei (altele decât cele cu impozitul pe profit), din

care cheltuieli de protocol 20.000 lei.

Se cere determinarea rezultatului net.

Metodologia de calcul:

84 Determinarea cheltuielilor de protocol deductibile

Total venituri impozabile ( 350.000 – 15.000 )……….………… .335.000 lei

Total cheltuieli ………………………………………………………230.000 lei

Baza de calcul a chelt de protocol deductibile…………………. 125.000 lei

( 335.000 lei- 230.000 lei + 20.000 lei)

Page 33: Probleme Rezolvate

Chelt de protocol deductibile ( 125.000 x 2%)…………..………… 2.500 lei

85 Determinarea cheltuielilor nededutibile

Chelt de protocol nededutibile ( 20.000 -2.500 )………………….17.500 lei

Cheltuieli deductibile ( 230.000 lei – 17.500 lei)…….…………212.500 lei

Profitul contabil ( 350.000 lei – 230.000 lei)………….…………120.000 lei

Profitul impozabil ( 335.000 lei - 212.500 lei)………………… 122.500 lei

Impozitul pe profit ( 122.500 lei x 16% )………………………… 19.600 lei

Rezultatul net ( 335.000 lei – 212.500 lei – 19.600 lei)………. 100.400 lei

2. O entitate dispune de următoarele informaţii:

- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor în schimbul

titlurilor de participare la o persoană juridică 110.000 lei;

- cheltuieli totale (fără cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din

care:

86 cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază

documente justificative 12.000 lei;

87 cheltuieli cu sponsorizările 4.300 lei;

88 cheltuieli cu taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor

acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură

4.930 lei, fără ca valoarea bunurilor să fi fost

impozitată prin reţinere la sursă;

89 penalităţi prevăzute în cadrul contractelor economice

2.300 lei;

90 amenzi datorate autorităţilor române 8.000 lei;

- cifra de afaceri 1.800.000 lei.

Se cere stabilirea impozitului pe profit de plătit de către entitate.

Venituri impozabile = 3.980.000 lei – 110.000 lei = 3.870.000 lei

Cheltuieli nedeductibile cu TVA afer bunurilor acord.ca avantaje=

= 4.930*19%= 936,7 lei = 938 lei

Chelt nedeductibile = 12.000 lei +4.300 lei +.937 lei +8.000 lei = 25.237 lei

Chelt deductibile = 2.720.000 lei – 25.237 lei = 2.694.763 lei

Profitul impozabil = 3.870.000 lei – 2.694.763 lei = 1.175.237 lei

Page 34: Probleme Rezolvate

Impozitul pe profit inainte de scaderea chelt deductibile de sponsorizare =

1.175.237 lei x 16 % = 188.037.92 lei = 188.038 lei

3 ‰ din CA = 1.800.000 x 3/1000 = 5.400 lei

20% din imp pe profit = 188.677 lei x 20% = 37.735 lei

91 sponsorizare de scazut din imp pe profit 4.300 lei

imp. pe profit de platit = 188.038 lei – 4.300 = 183.738 lei

3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri:

92 venituri salariale 850 lei;

93 ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu

documente.

94 150 lei reprezentând cadou cu ocazia Paştelui.

Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească

salariul net.

Venit brut = 850 +150 = 1.000 lei

Retineri angajat:

CAS ( 10,5%) = 1000 x 10.5% = 105 lei

CASS ( 5,5%) = 1.000 x 5,5% = 55 lei

Somaj ( 0,5%) = 1.000 x 0,5%= 5 lei

Total retineri = 105 +55 +5 = 165 lei

Venit net = 1.000 – 165 = 835 lei

Deducere de bază = 250 lei

Venit impozabil = 835 – 250 = 585 lei

Impozit salariu = 585 * 16% = 94 lei

Salariu net = 835 – 94 + 1.270 = 2.011 lei

Page 35: Probleme Rezolvate

4. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate impozitul pe profit pe

baza următoarelor date:

95 Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:

96 venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;

97 venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;

98 venituri din reluarea unor ajustări pentru deprecierea imobilizărilor

corporale: 30.000 lei;

99 venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt:

170.000 lei;

100Cheltuieli totale: 700.000, din care:

101cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;

102cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;

103cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;

104cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;

105cheltuieli cu investiţiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000

lei;

106cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 23.000 lei;

Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 1.200.000 –

700.000 = 500.000 lei

107Impozit pe profit = 500.000 * 16% = 80.000 lei

Inreg contabila 691 = 4411 80.000 lei

5. Se cunosc următoarele date despre o entitate:

108venituri din exploatare 80.000 lei;

109venituri financiare 50.000 lei;

110venituri extraordinare 10.000 lei;

111cheltuieli de exploatare 60.000 lei;

112cheltuieli financiare 30.000 lei;

113cheltuieli extraordinare 30.000 lei.

Să se determine rezultatul entităţii pe tipuri de activităţi, precum şi

impozitul pe profit de plătit, dacă cheltuielile nedeductibile sunt în

Page 36: Probleme Rezolvate

sumă de 5.000 lei.

Venituri din exploatare = 80.000 lei

Cheltuieli din exploatare = 60.000 lei

Rezultatul din exploatare (profit) = 80.000 lei – 60.000 lei = 20.000 lei

Venituri financiare = 50.000 lei

Cheltuieli financiare = 30.000 lei

Rezultatul financiar ( profit) = 50.000 lei – 30.000 lei = 20.000 lei

Venituri extraordinare = 10.000 lei

Cheltuieli extraordinare = 30.000 lei

Rezultatul extraordinar ( pierdere) = 30.000 lei -10.000 lei = -20.000 lei

Profit impozabil = (20.000 + 20.000 – 20.000) +5.000 lei = 25.000 lei

Impozit pe profit = 25.000 lei * 16% = 4.000 lei

Profit contabil = 20.000 lei – 4.000 lei = 16.000 lei