Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de familie )

download Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de familie )

of 22

Embed Size (px)

description

Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea MEDICINA DE FAMILIE )

Transcript of Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de familie )

  • 1. Subiecte practica 1. Investigaii paraclinice 1.Diagnostic clinic 2. Confirmarea sau infirmarea diagnosticului clinic 3. nu inaintea epuizrii investigaiilor clinice 4.Se solicita numai investigaiile utile pt. Diagnostic 5.Se aleg cele care ar fi mai uor de diagnosticat 6Daca se infirma suspiciunea se revizuiete diagnosticul clinic 7. Se va urma algoritmul de diagnostic 8.Se solicita si alte investigaii de susinere a dg. 9.Se solicita si alte investigaii pt: Dg. diferenial 10. Dintre 2 investigaii similare se alege cea mai simpla si cea mai puin riscanta. 11.Se tine seama si de posibilitile bolnavului 12.In caz de boli grave sau urgente se evita tergiversarea investig. 13.Se va urmrii legtur cu serviciile pentru investigare, se intretin legaturile funcionale Necesitatea investigaiilor paraclinice este data de o serie de funcii particulare ale medicinei de familie; supravegherea strii de sanatate a populaiei, efectuarea preveniei, realizarea sintezei diagnostice si terapeutice, asigurarea asistentei medicale continue, asigurarea asistentei medicale a familiei si comunitii, aplicarea mainilor de recuperare si reabilitare a bolnavilor, efectuarea ceretarilor medicale. CATEGORII CARORA LI SE POT ADRESA INVESTIGAIILE PARACLINICE 1. Pacient - pacientul sntos pt. examenul de bilan la anumite vrste (1,6,14,19- 20 ani,30,40,50,60 si peste 75 de ani), orientare profesionala, examen medical de recrutar, consultaie premaritala, control contacti sanatosi in focarele infectioase, sarcina si lehizie,screening populational, controlul strii de sanatate a personalului angajat, examinare periodica pentru conductorii auto, pentru cei care lucreaz in sectorul alimentar, grdinie, scoli, spitale, farmacii, plecri in strintate. - pt. bolnavi precizare de diagnostic, evaluarea si elaborarea terap, evaluarea capacitatii de munca, trimitere la cure balneare, reinsertie socio- profesionala. 2. Pt. familie si anturaj - in caz de boli infecto-contagioase (TBC, hepatita epidemica, dizenterie, meningita, boli cu transmitere sexuala. 3. Pt. mediu - se refera la habitat (microclimat), mediu colar (buna aerisire, cldur, salubritate), mediu profesional (toxice). Diagnosticul.............................. in funcie de valoarea exploratorie paraclinica Gradul de sanatate Gradul deboala Expl. paraclinice 1.Deplina 1.Absenta 1.Normale 2.Satisfacatoare 2.Std. de susceptibilitate 2.1imite normale 3.ndoielnica 3.Std. preclinic 3.limita max. a norm. 4.Subminata 4.Std. incipient 4.modificari minore 5. Compromisa 5.Std. manifest 5.modif. caracteristice 6. Pierduta 6.Std. decompensat 6.modif. permanente 1
  • 2. 2 Screeningul practic Scopuri: 1) meninerea sanatatii si prevenirea bolilor in ipoteza in care scopul screeningului este depistarea factorilor de risc, fiind o msur de profilaxie primara. 2) depistarea precoce a bolilor, avand caracter prescriptiv. 3) determinarea prevalentei unei boli sau factor de risc, fiind instrument pentru planificarea si programarea sanitara. 4) dg. strii de sanatate a unei colectiviti. 5) evaluarea unor aciuni, programe. Screeningul intervine in depistarea precoce a bolilor si se incadreaza in masurile de profilaxie secundara. Definiie = examinare de masa care consta in aplicarea unui ansamblu de procedee si tehnici de investigare asupra unui grup populational cu scopul identificrii de prezumie a unor boli sau anomalii. Ipotezele care stau la baza screeningului: - intr-o populaie exista boli si bolnavi necunoscui datorita unor nevoi, - identificarea bolii in perioada de latenta asigura o eficienta mare a interveniei, - tratamentele in stadiile precoce ale bolii sunt ieftine si eficiente. Criteriile de alegere ale bolilor care fac obiectul unui screening: Boala sa constituie o problema de sanatate, Boala sa fie decelabila in perioada de latenta sau in faza de debut asimptomatic, Sa existe probe capabile sa deceleze boala, Screeningul sa fie acceptat de populaie, Istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasa, Tratamentul sa fie acceptat de bolnavi, Costuri nu foarte mari. Modalitati de realizare a screeningului: 1) anchete prin interviu sau chestionar, 2) anchete medicale: ex. clinic, paraclinic sau combinat, condiie sa fie standardizat, simplu, ieftin si sa tinteasca mai multe boli. Calitatile screeningului: sa nu faca rau, sa fie rapid, cost redus, simplu, sa fie acceptat de populaie, sa aiba o validitate corespunztoare, sa aiba o reproductibilitate care sa ofere o consistenta buna, randament mare, valoare predictiva buna. Boli majore asimptomatice decelabile prin screening: cancer de san, de col, colon, rect, ciroza hepatica, cancer de colon, surditate, glaucom, HTA, osteoporoza, sifilis, TBC, infecii urinare.
  • 3. 3 STRATEGIA INVESIGATIILOR PARACLINICE Datorita nr foarte mare de investigaii posibile mf trebuie sa respecte o anume strategie gen a investigaiilor paraclinice. 1. Pentru efectuarea unor investigaii paraclinice e necesar mai intai un diagnostic clinic sau cel puin o suspiciune, iar pentru aceasta mf trebuie mai intai sa consulte bolnavul deci investigaiile paraclinice sunt precedate de consultaia bolnavului. 2. Se solicita acele investig paraclinice care pot confirma sau infirma dg clinic deoarece nu se pot efectua toate investigaiile clinice posibile, mf trebuie sa aleaga de fiecare data investigaiile cele mai semnificative pentru a confirma sau infirma dg 3. Nu se recurge la investigaii paraclinice inainte de a epuiza toate investigaiile clinice deoarece rezultatul investigaiilor clinice este cel care indica ce investigaii paraclinice ar trebui efectuate. 4. Se solicita numai investigaii paraclinice ce pot aduce informaii utile pentru diagnostic 5. Se aleg investigaiile paraclinice cel mai uor de efectuat, 6. In cazul in care exista un algoritm de diagnostic se va urma algoritmul respectiv (daca de exemplu la ex clinic al unui bolnav mf constata redoare matinala, la cel puin trei articulaii, cu interesare simetrica si noduli reumatici atunci s-ar putea sa fie vorba de o poliartrita reumatoida si va solicita Rx al minilor si determinarea FR. Crit de dg al PR: redoare matinala, artrite la cel puin trei articulaii, artrite ale articulaiilor minilor, artrite simetrice, noduli reumatoizi, FR, modificri Rx caracteristice 7. Daca rezultatul investigaiilor infirma suspiciunea, se revizuiete diagnosticul clinic si se solicita investigaii corespunztoare noii suspiciuni spre exemplu HLG si VSH normale infirma apendicita iar mf trebuie sa se gandeasca la posibilitatea unei colici ureterale drepte, colite si sa solicite alte investigaii in conformitate cu noile suspiciuni. 8. In cazul revizuirii se solicita alte investig. care ar putea confirma sau infirma dg 9. Daca nu dispune de suficiente date pentru a efectua dg diferenial se vor solicita acele investig care ar putea elucida dg. (ex. AVC, epilepsie sau tumora cerebrala medicul trebuie sa recurg la EEG, glicemie, punctie rahidiana. lO.Intre 2 investigaii similare se alege cea mai simpla si mai puin riscanta. 11.Se tine seama si de posibilitile bolnavului, deci trebuie sa necesite cat mai puine deplasri si cheltuieli. 12.In boli grave sau urgente mf trebuie sa evite tergiversarea investigaiilor. 13. Pt a putea efectua unele investigaii paraclinice mf trebuie sa ia legtur cu serviciile respective(laborator, imunologie, hematologie, parazitologie, anatomie patologica, explorri funcionale, imagistica) pentru stabilirea unor relaii funcionale si o activitate medicala de inalta calitate. 14. Pt a putea efectua investig necesare mf trebuie sa intretina legaturi funcionale cu serviciile respective.
  • 4. Interpretarea principalelor investigaii de laborator 1.) HB normal: 152 la barbat si 132 la femeie, t aparent dup eforturi musculare, hemoconcentrare sau patologic dup diaree, vrsturi, stri de soc, diabet insipid f aparenta in hemodilutii, premenstrual, sarcina Ireala in poliglobulii primare sau secundare unor afectiunicardiace, respiratorii, hipotalamice Ireala in anemii feriprive cnd Hb 3 cm -staza pulmonara=transudat alveolar- opacitati in benzi, linii Kerley B,C, (opacitati fine de 2-4 cm lungime, paralele cu scizura orizontala, localizate subclav - liniile A - HTP; creterea diam aa pulmonare la nivelul hilurilor si se termina brusc = hil amputat -pericardita= cord lrgit cord in carafa -arcuri sterse, buton Ao cu pulsaii, hemidiaffagmul dr mai ascensionat, -tetralogia Fallot - butonul Ao lipsete -opacitati pulmonare (unice sau multiple) cu forma regulata sau neregulata, dimensiune (punctiforma, nodul = 1,5-5 mm, macronoduli>lcm), structura omogena sau nu, intensitate medie-mare in funcie de cea a mediastinului), contur net sau difuz, - localizare apicala in TBC -pneumonii cu aspect triunghiular, ocupa un lob -hipertransparenta fara desen vascular = pneumotorax -imagine hidroaerica - aces pulmonar 2.)PFV CV=VT+VER+VIR VER=val expiratorie de rezerva; VIR=vol inspirator de rezerva VT=vol curent Este volumul maxim de gaz care poate fi expirat lent si complet dup un inspir maxim Capacitatea inspiratorie CI=VT+VIR Volumul rezidual VR=volumul de gaz care ramane in plamani dup un expir maxim CRF=VR+VER volumul de aer din plaman la sfritul unui expir normal, cnd muchii respiratori sunt relaxai. CV scade in sdr restrictive VEMS si IT scad in sdr obstructive VEMS = volumul de aer expirat fortat in prima secunda dup un inspir profund Normal VEMS>75%CV PB=IT=(VEMS x 10)/CVPB=IT=VEMS x 100/CV; normal IT>75% PEF=debit expirator maxim de varf=cea mai mare valoare a fluxului de aer c