PROGNOZA PREVENTIVĂ PRIVIND INCENDIILE

ÎN ANUL 2016

PROGNOZA PREVENTIVĂ PRIVIND INCENDIILE

ÎN ANUL 2016

În urma analizei incendiilor produse în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „ Podul Înalt ” al judeţului Vaslui , compartimentul de Evidenţă, Analiză şi Prognoză Preventivă a elaborat prezenta prognoza preventiva pentru anul 2016

Pentru întocmirea acesteia au fost luate în considerare datele statistice din perioada 2009-2015. SCOPUL PROGNOZEI PREVENTIVE

identificarea, evaluarea şi aprecierea probabilităţii de apariţie a incendiilor pentru fiecare lună în parte din anul 2016;

fixarea direcţiilor principale de acţiune şi a măsurilor necesare a fi întreprinse în sensul reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi a consecinţelor acestora pentru fiecare lună din anul 2016;

orientarea funcţie de situaţia operativă a campaniilor de informare preventivă a cetăţenilor în scopul conştientizării acestora privind riscurile la care s-ar putea expune la un moment dat şi întru-un anumit loc precum şi privind măsurile de protecţie şi comportamentul pe care ar trebui să le adopte în cazul producereii unui incendiu;

A. INCENDII Conform datelor statistice referitoare la numărul total al incendiilor produse în zona de

competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al judeţului Vaslui, pe ultimii şapte ani, dinamica incendiilor se prezintă astfel:

NUMĂR DE INCENDII PE ANI ( raportat la ultimii şapte ani)

200

225

250

275

300

325

350

Nr. Inc. pe ani 299 215 329 324 289 292 344Media pe 7 ani 299 299 299 299 299 299 299

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

în perioada 2009-2015, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „ Podul Înalt ” al judeţului

Vaslui a fost solicitat să intervină pentru localizarea şi stingerea a 2.092 de incendii, în medie 299 de incendii / an;

începând cu anul 2013 se constată o creştere a numărului de incendii, în anul 2015 s-au înregistrat cele mai multe incendii din ultimii şapte ani;

NUMĂR DE INCENDII PE LUNI ( raportat la ultimii şapte ani)

125

150

175

200

225

250

Total incendii 2009-2015 161 133 174 171 131 128 156 231 228 204 174 201MEDIE ANILOR 2009-2015 174 174 174 174 174 174 174 174 174 174 174 174

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Concluzii: în perioada 2009-2015, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „ Podul Înalt ”

al judeţului Vaslui a fost solicitat să intervină pentru localizarea şi stingerea a 2.092 de incendii, în medie 174 de incendii / lună ;

cele mai multe incendii se produc în trimestrul III ( 615), urmat de trimestrul IV ( 579), trimestrul I ( 468) şi trimestrul II ( 430);

de regulă în lunile AUGUST, SEPTEMBRIE, OCTOMBRIE şi DECEMBRIE se produc cele mai multe incendii, peste media anuală de 174 incendii., vărful fiind in luna august ;

INCENDII PRODUSE ÎN GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI Conform datelor statistice referitoare la numărul incendiilor produse în zona de competenţă a

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al judeţului Vaslui pe ultimii şapte ani, dinamica incendiilor produse la gospodăriile populaţiei se prezintă astfel:

70

95

120

145

170

TOTAL 2009-2015 116 94 119 111 76 80 84 165 150 144 112 142

MEDIE ANUALA 140 140 140 140 140 140 140 140 140 140 140 140

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Concluzii: în perioada 2009-2015, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „ Podul Înalt ” al judeţului

Vaslui a fost solicitat să intervină pentru localizarea şi stingerea a 1. 673 de incendii ( reprezentând aprox. 68 din numărul total al incendiilor) în medie 140 de incendii / lună raportat la 7 ani;

de regulă în lunile AUGUST, SEPTEMBRIE, OCTOMBRIE şi DECEMBRIE se produc cele mai multe incendii, peste media anuală de 140 incendii., vărful fiind in luna august 165 incendii ;

cele mai multe incendii se produc în trimestrul III – 491 incendii şi trimestrul IV – 466 incendii urmate de trimestrul I - 383 incendii şi trimestrul II- 333 incendii; Dinamica tuturor incendiilor produse în zona de competenţă a

inspectoratului este dată de dinamica incendiilor produse în gospodăriile

populaţiei - acestea reprezentând circa 80 % din totalul incendiilor

produse;

IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI APRECIEREA PROBABILITĂŢII DE APARIŢIE A INCENDIILOR

LA GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI Pentru identificarea, evaluarea şi aprecierea probabilităţii de apariţie a incendiilor în gospodăriile populaţiei , se va analiza în continuare dinamica principalelor împrejurări pe fiecare lună în parte raportat la media anuală, în scopul stabilirii direcţiilor de acţiune pentru menţinerea acestora în limite admisibile pentru fiecare lună, astfel:

A. Exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni, improvizaţii, suprasolicitată şi neprotejată corespunzător

2

2.29

2

3.57

1.86

3.14

1.71

3.57

2.71

3.14

1.43

2.14

0

1

2

3

4

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2,46 media lunară

în perioada 2009-2015 exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice a generat un

număr total de 207 de incendii, o medie anuală de 29,5 incendii pe an, respectiv o medie lunară de circa 2,46 incendii / lună;

Se produc incendii peste media lunară în lunile: APRILIE, AUGUST ..........( 3,57 incendii /lună); IUNIE.............................. ( 3,14 incendii /lună); SEPTEMBRIE..................( 2,71 incendii /lună); OCTOMBRIE.................. ( 3,14 incendii / lună).

cel mai ridicat risc de producere a incendiilor cauzate de exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice functie de destinaţia locului, este :

DESTINAŢII AFECTATE DE UTILIZAREA EXPLOATAREA NECORESPUNZĂTOARE A INSTALAŢIEI ELECTRICE Procent

Spaţii pentru locuit 25.12 % Spaţii preparare hrană 20.29 % Pod, Acoperiş, Mansardă 19.32 % Adăposturi de animale 6.28 % Depozite de furaje 1.93 % Alte ( hol, magazie, subsol) 27.05 %

B. Exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de încălzire şi a coşurilor de fum

10.71

7.86 8.00

3.14

2.00

0.86 1.14

2.43 2.14

4.86 4.71

11.86

0

2

4

6

8

10

12I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

4,98

În perioada 2009-2015 exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de încălzire şi a coşurilor de fum a generat 418 de incendii, o medie anuală de 59,7 incendii / an, respectiv o medie lunară de circa 4.98 incendii / lună;

Cele mai multe incendii cauzate de exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de încălzire şi a coşurilor de fum se produc în lunile: IANUARIE – 10.71 incendii / lună;

FEBRUARIE- 7.86 incendii / lună; MARTIE – 8 incendii / lună; DECEMBRIE – 11.86 incendii / lună;

Cele mai multe incendii se produc în lunile decembrie şi ianuarie; Cel mai ridicat risc de producere a incendiilor cauzate de exploatarea necorespunzătoare a

sistemelor de încălzire şi a coşurilor de fum, este la :

DESTINAŢII AFECTATE DE UTILIZAREA EXPLOATAREA NECORESPUNZĂTOARE A SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI A COŞURILOR DE

FUM Procent Pod, Acoperiş, Mansardă 44.98 % Spaţii preparare hrană 25.84 % Spaţii pentru locuit 16.51 % Depozite de furaje 2.63 % Adăposturi de animale 0.96 % Alte ( hol, magazie, subsol) 9.09 %

C. FOC DESCHIS ÎN SPAŢII DESCHISE

1

3

5

7

Media pe luna conf inc. dinperioada 2009-2015

1.57 1.43 5.71 6.43 4.43 2.86 4.29 5.57 6.57 4.57 4.29 2.29

Media lunara / an 4.17 4.17 4.17 4.17 4.17 4.17 4.17 4.17 4.17 4.17 4.17 4.17

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

4,17

În perioada 2009-2015 utilizarea necorespunzătoare a focului deschis in spaţii deschise a generat 350 de incendii, o medie anuală de 50 incendii / an , respectiv 4,17 incendii / lună;

Se produc incendii peste media anuală în lunile: - MARTIE – 5.71 incendii/ lună; - APRILIE – 6.43 incendii / lună; - MAI - 4.43 incendii / lună; - IULIE – 4.29 incendii / lună; - AUGUST – 5.57 incendii/lună; - SEPTEMBRIE – 6.57 incendii/lună; - OCTOMBRIE – 4.57 incendii/ lună; - NOIEMBRIE – 4.29 incendii/lună;

Cel mai ridicat risc de producere a incendiilor cauzate de utilizarea necorespunzătoare a focului deschis în spaţii deschise, este la :

DESTINAŢII AFECTATE DE UTILIZAREA FOCULUI DESCHIS ÎN SPAŢII DESCHISE: Procent

Depozite de furaje 61.14 % Adăposturi de animale 12.99 % Pod, Acoperiş, Mansardă 3.14 % Spaţii preparare hrană 0.57 % Spaţii pentru locuit 0.29 % Alte ( curte - vegetatie uscata, magazie, subsol) 22.57 %

D. JOCUL COPIILOR CU FOCUL

0

1

3

4

21,94 media lunara

Media pe luna conf. inc. din 2009-2015

1 0.86 0.71 2 1.86 1.14 1.86 3.71 3.86 3.57 1.57 1.14

Media lunara / an 1.94 1.94 1.94 1.94 1.94 1.94 1.94 1.94 1.94 1.94 1.94 1.94

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Concluzii: În perioada 2009-2015, jocul copiilor cu focul a generat un număr total de 163 de incendii, o medie

anuală de 23 de incendii / an, respectiv 1.94 incendii / lună; De regulă, se produc incendii peste media anuală în lunile :

- SEPTEMBRIE – 3.86 incendii/lună; - AUGUST – 3.71 incendii/lună; - OCTOMBRIE – 3.57 incendii/lună - APRILIE – 2 incendii/lună;

Cele mai multe incendii generate de jocul copiilor cu focul se produc în luna septembrie; Cel mai ridicat risc de producere a incendiilor cauzate de jocul copiilor cu focul, este la :

DESTINAŢII AFECTATE DE JOCUL COPIILOR CU FOCUL Procent Depozite de furaje 72.39 % Adăposturi de animale 14.11% Spaţii de locuit 2.45 Spaţii pentru preparare hrană 2.45 Pod, Acoperiş, Mansardă 1.23 Alte ( curte - vegetatie uscata, magazie, subsol) 7.36

E. F U M A T U L Î N L O C U R I N E P E R M I S E

0.57

0.29 0.29

1

0.43

10.86

3.43

2.71

0.43

1

0.71

0

2

3

1

4

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1,06 media lunara

În perioada 2009-2015, fumatul în locuri nepermise a generat un număt total de 89 incendii, o medie anuală de 12,71 incendii/an, respectiv o medie lunară de 1,06 incendii/lună;

De regulă, se produc incendii peste media anuală în lunile : - AUGUST – 3.43 incendii / lună; - SEPTEMBRIE – 2.71 incendii / lună;

Cele mai multe incendii generate de fumatul în locuri nepermise se produc în luna august; Cel mai ridicat risc de producere a incendiilor cauzate de fumatul în locuri nepermise, este la :

DESTINAŢII AFECTATE DE FUMATUL ÎN LOCURI NEPERMISE Procent

Depozite de furaje 59.55 % Spaţii de locuit 6.64 % Pod, Acoperiş, Mansardă 3.37 % Adăposturi de animale 3.37 % Spaţii pentru preparare hrană 2.25 % Alte ( curte - vegetatie uscata, magazie, subsol) 24.72 %

F. FOC DESCHIS ÎN SPAŢII ÎNCHISE

1.57

1.00

0.71

1.57

0.71

1.57

1.291.14

2.14

0.86

1.14

1.71

0.5

1

2

2.5

1.5

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1,29 media lunara

Concluzii: În perioada 2009-2015, utilizarea focului deschis în spaţii închise a generat un număr total de 108

incendii, o medie anuală de 15.43 incendii / an, respectiv o medie lunară de circa: 1.29 incendii / lună;

De regulă, se produc incendii peste media anuală în lunile: - SEPTEMBRIE – 2.14 incendii/lună; - DECEMBRIE – 1.71 incendii/lună; - IANUARIE, APRILIE şi IUNIE – 1.57 incendii/lună;

Cele mai multe incendii generate de utilizarea focului deschis în spaţii închise se produc în luna SEPTEMBRIE;

Cel mai ridicat risc de producere a incendiilor cauzate de utilizarea focului deschis în spaţii închise, este la :

DESTINAŢII AFECTATE DE DE UTILIZAREA FOCULUI DESCHIS ÎN SPAŢII ÎNCHISE Procent

Spaţii de locuit 48.15% Spaţii pentru preparare hrană 13.89 % Adăposturi de animale 5.56 % Pod, Acoperiş, Mansardă 5.56 % Alte ( curte - vegetatie uscata, magazie, subsol) 26.83 %

G. ACŢIUNEA INTENŢIONATĂ

0.57

1.14

0.86

1.29

0.86 0.86

0.57

3.14

2.43

3.29

3.00

1.86

0

1

2

3

4

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1,65 media lunara

Concluzii: În perioada 2009-2015 acţiunea intenţionată a generat un număr total de 139 incendii, o medie

anuală de aproximativ 19.86 incendii / an, respectiv o medie lunară de circa: 1,65 incendii / lună; De regulă, se produc incendii peste media anuală în lunile:

- OCTOMBRIE – 3,29 incendii /lună; - AUGUST – 3,14 incendii/lună; - NOIEMBRIE – 3,00 incendii /lună; - SEPTEMBRIE – 2,43 incendii /lună; - DECEMBRIE – 1,86 incendii / lună

Cele mai multe incendii generate de acţiunea intenţionată se produc în luna octombrie; Cel mai ridicat risc de producere a incendiilor cauzate de acţiunea intenţionată, este la :

DESTINAŢII AFECTATE DE ACŢIUNEA ÎNTENŢIONATĂ Procent Depozite de furaje 49.64 Spaţii de locuit 25.18 Adăposturi de animale 7.91 Spaţii pentru preparare hrană 6.47 Pod, Acoperiş, Mansardă 2.88 Alte ( curte - vegetatie uscata, magazie, subsol) 7.91

CENTRALIZAREA LUNILOR ÎN CARE SE INREGISTREAZĂ INCENDII

PESTE MEDIA LUNARĂ PE PRINCIPALELE ÎMPREJURĂRI

Nr crt ÎMPREJURAREA DETERMINANTĂ

LUNA

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 Exploatarea necorespunzătoare a instalaţiei electrice

X X X X X

2 Exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de încălzire / coşurilor de fum

X X X X

3 Foc deschis în spaţii deschise X X X X X X X X

4 Jocul copiilor cu focul X X X X

5 Fumatul în locuri nepermise X X

6 Acţiunea intenţionată X X X X X

7 Foc deschis în spaţii închise X X X X X

INCENDII DE VEGETAŢIE USCATĂ

Conform datelor statistice referitoare la numărul total al incendiilor de vegetaţie uscată produse în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al judeţului Vaslui, pe ultimii şapte ani, dinamica incendiilor se prezintă astfel:

1.14 1.57

14.86

11.14

2.29

3.71

14.29

22.14

17.43

8.86

3.71

0.86

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

8,5 media lunara

Concluzii:

în perioada 2009-2015, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „ Podul Înalt ” al judeţului Vaslui a fost solicitat să intervină pentru localizarea şi stingerea a 714 de incendii de vegetaţie uscată, în medie 102 de incendii / an, respective 8,5 incendii / lună;

cele mai multe incendii se produc în trimestrul III ( 377), urmat de trimestrul I (123), trimestrul II ( 120) şi trimestrul IV ( 94);

cele mai multe incendii se produc în luna august; peste medie se produc în lunile: MARTIE, APRILIE IULIE, AUGUST, SEPTEMBRIE şi

OCTOMBRIE

DIRECŢII DE ACŢIUNE:

În urma analizei împrejurărilor se constată faptul că principalele cauze probabile care pot conduce la producerea incendiilor în anul 2016 sunt: exploatarea necorespunzătoare a coşurilor de fum, utilizarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii, nesupravegherea aparatelor electrice aflate sub tensiune, folosirea focului deschis în spaţii deschise. Aceasta se datorează în primul rând inconştienţei multor cetăţeni, dar şi nivelului de trai scăzut care nu le permite să apeleze la specialişti pentru remedierea defecţiunilor la instalaţiile electrice sau pentru repararea/curăţarea coşurilor de fum. Pericolul de izbucnire sau propagare a incendiului în cadrul gospodăriilor populaţiei este dat de specificul activităţilor desfăşurate, amplificat de anumite împrejurări favorizante, astfel: În localităţile rurale sunt prezente următoarele stări de pericol generate de: - neefectuarea lucrărilor de întreţinere a sistemelor de încălzire şi a coşurilor de fum premergător

sezonului rece; - arderea resturilor vegetale şi gunoaielor rezultate din activităţile gospodăreşti; - utilizarea focului dechis în apropierea depozitelor de furaje, precum şi amplasarea acestora în

locuri improprii şi inadecvate din punct de vedere al prevenirii incendiilor, (ex: în imediata vecinătate a construcţiilor, in apropierea cailor de comunicatii – fapt ce duce la incendierea acestora de catre persoane necunoscute din diferite motive, în podurile caselor sau anexelor gospodăreşti, etc.); - exploatarea instalaţiilor electrice cu improvizaţii; - nesupravegherea în permanenţă a copiilor;

În mediul urban, la locuinţe se manifestă, în special, următoarele pericole: - neefectuarea lucrărilor de întreţinere a sistemelor de încălzire şi a coşurilor de fum premergător

sezonului rece; - exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii; - utilizarea în acelaşi timp a unui număr ridicat de utilizatori electrici; - exploatarea unor sisteme de alimentare cu gaz defecte sau fisurate

Pentru preîntâmpinarea creşterii numărului de incendii şi menţinerea probabilităţii de

producere a acestora în limite admisibile, trebuie avute în vedere o serie de măsuri reventive: p

◄ Derularea în continuare a campaniei naţionale de informare şi educare preventivă RISC.Siguranţa nu este un joc de noroc! Se va pune accent pe informarea populaţiei privind prevenirea incendiilor datorate exploatării coşurilor de fum neizolate corespunzător faţă de elemente combustibile, eetanşate sau necurăţate, precum şi improvizaţiile la mijloacele de încălzire şi instalaţiile electrice. n ◄ Organizarea şi desfăşurarea în colaborare cu serviciile voluntare de controale preventive la gospodăriile cetăţenilor, avându-se în vedere în special persoanele în vârstă/cu dizabilităţi, familiile

evoiaşe cu mulţi copii sau cazurile sociale identificate la nivelul localităţii; n ◄ Executarea de acţiuni preventive pe tipul efectuării controalelor de prevenire în localităţile planificate ce vor consta în: diseminarea de materiale informative conţinând reguli şi măsuri specifice de apărare împotriva incendiilor. ◄ Întocmirea lunară de materiale de informare preventivă în corelare cu situaţia operativă, care să

conţină reguli şi masuri de prevenire a incendiilor specifice împrejurărilor când modul de manifestare a acestora este peste media anuală ( conform centralizatorului); ◄ Mediatizarea prin toate mijloacele a regulilor de prevenire a incendiilor funcţie de situaţia orepativă; ◄ Includerea în buletinele de informare şi comunicatele de presă întocmite de către Compartimentul de Informare şi Relaţii Publice a regulilor şi măsurilor de prevenire a incendiilor;

MĂSURI PREVENTIVE

LA UTILIZAREA SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE

- înainte de punerea în funcţiune, verificaţi cu grijă sobele şi coşurile de evacuare a fumului, pentru

ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;

- amplasaţi în faţa sobei o bucată de tablă pentru ca eventualele bucaţi de jar căzute din sobă să nu ajungă pe materiale combustibile şi nu amplasaţi niciodată lemnele pe acea bucată de tablă;

- nu introduceţi în sobe lemne cu lungimea mai mare decât focarul, nu lăsaţi uşa de la focar deschisă şi nu supraîncălziţi sobele;

- cenuşa şi jăraticul vor fi depozitate în gropi speciale şi se sting cu apă - nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi în încăperi unde sunt în funcţiune mijloace de încălzire

Se interzice: - uscarea lemnelor pe sobele metalice, uscarea rufelor pe cuptorul sobei şi lăsarea nesupravegheată a focului; - aprinderea focului cu lichide inflamabile; - folosirea dispozitivelor de blocare a cosului de fum – pentru a mentine caldura in interiorul incaperii

– creste riscul de intoxicare cu monoxide de carbon;

LA EXPLOATAREA COŞURILOR DE FUM Riscul de incendiu din cauza coşurilor de fum creşte în următoarele situatii: - la burlanele din tablă în contact direct sau la distanţă necorespunzătoare faţă de elementele

combustibile ale clădirii; pe lângă temperatura ridicată a pereţilor, posibilitatea iniţierii unui incendiu este dată şi de defecţiuni la montare şi exploatare. Legatura dintre bucaţile de burlane se pot desface din cauza încălzirii şi dilatării, permiţând disiparea căldurii, gazelor arse şi, în unele cazuri, a flăcărilor. Burlanele arse şi perforate în cursul unor exploatări îndelungate prezintă un risc similar.

Măsuri Preventive:

- se va asigura obligatoriu o verificare inaintea sezonului rece cu urmărirea în special a realizarii protecţiei termice a coşului de fum faţă de elementele combustibile ale podului clădirii precum si etanşeitatea acestora ( în podurile clădirilor, coşurile se tencuiesc pe exterior şi se dau cu var, ca să se poată observa cu uşurinţă eventualele fisuri– o singură scânteie, ce poate apărea în pod, este suficientă să aprindă acoperişul casei; - nu utilizaţi coşuri de fum confecţionate din burlane metalice în spaţii cu risc de inceniu - podul

casei, deoarece riscul de incediu creşte;

- se interzice folosirea improvizaţiilor la burlanele metalice de evacuare a fumului cu coturi multiple, montate pe lânga pereţii combustibili sau în apropierea materialelor combustibile; - la străpungerea planşeelor combustibile, elementele de lemn ale plaşeelor trebuie sa fie

distanţate la cel puţin 24 cm de la faţa interioară a coşului de fum. Completarea spaţiului dintre coş şi planşee se realizează cu materiale termoizolatoare incombustibile; - când coşurile sunt lângă pereţi de lemn, la travesararea podului clădirii se lasă între perete şi

coş un spaţiu de cel putin 10 cm protejând în acelasi timp peretele cu materiale rezistente la foc; - gurile de evacuare ale coşurilor de fum din clădirile cu învelitori combustibile se prevăd cu

dispozitive de protecţie contra scânteilor (grătare din sârmă); - coşurile amplasate până la distanţa de 150 cm de coamă trebuie să depăşească coama cu 50

cm pentru învelitori incombustibile şi cu 100 cm pentru învelitori combustibile;

INSTALATII ELECTRICE : Instalaţiile electrice acţioneaza ca surse de aprindere în următoarele cazuri:

- folosirea instalaţilor electrice şi a consumatorilor în stare defectă, uzată sau improvizată; - folosirea aparatelor electrice fără izolarea faţă de materialale combustibile; - lăsarea nesupravegheată a aparetelor electrocasnice sau aparatelor electrice; - suprasolicitarea instalaţiilor electrice peste sarcina maximă admisa; - înlocuirea elementelor de protecţie cu altele supradimensionate ( liţă în loc de fuzibil la

siguranţele tablourilor electrice); Recomandări preventive pentru evitarea incendiilor având surse de aprindere de natură electrică

• executarea lucrărilor de montare, întreţinere şi reparaţii a oricăror elemente componente ale instalaţiei electrice trebuie efectuată de catre personal calificat /autorizat;

• remedierea imediată a oricărei defecţiuni constatate- aparatele şi echipamentele electrice cu defecţiuni trebuie deconectate imediat de la reţea;

• asigurarea corectitudinii alegerii şi selectivităţii elementelor de protecţie; se interzice utilizarea siguranţelor supradimensionate, necalibrate etc.;

• îmbinarea conductorilor electrici trebuie să se facă prin cleme de legatură, lipire sau sudare, după care locurile de îmbinare se izolează corespunzător;

• verificarea permanentă a contactelor, întrerupătoarelor, prizelor, dozelor şi înlăturarea celor defecte sau incomplete;

• evitarea supraîncălzirii instalaţiilor electrice prin conectarea de consumatori peste puterea proiectată – ex. motoare, aparate de sudură etc;

• se interzice montarea cablurilor, tablourilor electrice direct pe elemente de construcţie din materiale combustibile ( sau amplasarea materialelor combustibile în apropierea tablourilor electrice);

• tablourile electrice se prevăd în carcase de protecţie etanşate corespunzător şi menţinute închise;

• mentinerea curăţeniei în interiorul tablourilor electrice prin înlăturarea periodică a prafului, scamelor, corpurilor străine etc.

• interzicerea agăţării de intrerupatoare, conductoare, lampi a hainelor şi diferitelor obiecte; • fiecare proprietar trebuie să efectueze o inspectie periodică a instalaţiilor electrice în

care să urmareasca următoarele aspecte: - tabloul de distribuţie (siguranţe necalibrate, conductori liberi, mai multi conductori într-o bornă etc.); - conductori (imbinări incorecte, izolaţie deteriorată, fixare improprie în doze, dimensionare incorectă, fixare necorepunzătoare pe pereţi – cuie s.a., solicitări mecanice – indoiri, striviri etc.);

- prize (siguranţe necorespunzătoare, mai multi consumatori decât cei proiectati, contacte slăbite, conductori legaţi slăbit, conductori legati greşit); - aparate de comutare (legare incorectă conductori, contacte imperfecte, fixare incorectă, supraîncălziri); - corpuri de iluminat (cordoane de alimentare cu defecţiuni, suspendare de cordoane de alimentare, amplasare langă materiale combustibile, piese cu semne de îmbătrânire a izolaţiei); - alte aparate (cablu de alimentare deteriorat, supraîncălziri, depuneri de praf, scame etc.); - aparate electrice de încălzit (amplasarea incorectă, cordoane de alimentare, prize, conexiuni defecte etc.)

FOCUL DESCHIS ÎN SPAŢI DESCHISE PENTRU ARDEREA RESTURILOR VEGETALE DIN GOSPODĂRIE

Elementele care favorizează apariţia incendiilor: - lăsarea nesupravegheată şi scăparea de sub control a acestuia; - riscul de propagare este sporit şi de particulele incandescente purtate de vânt ( vântul reprezintă factorul esenţial în dezvoltarea incendiilor); - elementul favorizant în propagarea incendiului o reprezintă prezenţa materialelor combustibile în apropiere datorită nerespectării distanţelor de siguranţă la efectuarea lucrărilor cu foc deschis; - aparitia fenomenului de propagare prin radiatie cand temperatura flăcărilor este destul de ridicată ; Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:

• condiţii meteorologice fără vant; • colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi încât arderea să

poată fi controlată şi curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m, pentru a se evita extinderea acestuia;

• executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la alte obiective din gospodariile proprii: depozite furaje, grajduri, ori alte bunuri materiale combustibile;

• desfăşurarea arderii numai pe timp de zi; • asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii- rezerva de apa,

lopataş • supravegherea permanentă a arderii; • stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii- prin stropire din ambundenţă cu apă

astfel încât acesta să nu se reaprindă sub acţiunea curenţilor de aer; • interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor; • se interzice lăsarea focului sub supravegherea copiilor;

REGULI DE UTILIZARE A FOCULUI DESCHIS PENTRU ARDEREA VEGETAŢIEI USCATE, MIRISTILOR

Conform Ordinului comun cu nr. 605 / 579 din 2008 al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, privind aprobarea Dispoziţiilor generale

de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale:

• Arderea miriştii, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se efectuează cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi numai după obţinerea permisului de lucru cu foc în două exemplare.

Emiterea permisului se face prin grija primarului, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau o persoană desemnată în acest sens. Primarul transmite un exemplar din permisul de lucru cu focul celui care solicită permisiunea de a arde miriştea, vegetaţia uscată sau resturile vegetale, şi un al doilea exemplar serviciului public voluntar pentru situaţii de urgenţă. Obţinerea permisului de lucru cu focul nu este obligatorie în cazul în care resturile vegetale şi vegetaţia uscată sunt arse în cadrul gospodariei cetăţeneşti. • În perioadele de caniculă şi secetă prelungită arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a

resturilor vegetale este interzisă; • În perioadele de caniculă şi secetă arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale

poate fi interzisă pe o anumită perioadă de timp sau în anumite intervale orare, prin ordin al prefectului; primarii au obligaţia de a aduce la cunoştinţă populaţiei aceste perioade şi intervale.

MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA ARDEREA MIRIŞTILOR • condiţii meteorologice fără vânt; • parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate; • izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole

vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate; • desfăşurarea arderii numai pe timp de zi; • asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere şi stingere a

eventualelor incendii; • asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor

de stingere necesare; • asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei

cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire; • pe terenurile în pantă, arderea miriştii se face pornind din partea de sus a pantei.

JOCUL COPIILOR CU FOCUL

- interzicerea accesului copiilor la sursele de aprindere ( chibrituri, brichete, lumânări etc); - nu lasaţi copiii sa aprindă focul în locuinţă sau singuri în casă ; - nu lasaţi copii sa supravegheze locurile unde se efectueză lucrările de ardere a resturilor vegetale reyultate din gospodărie ( au tendinta de a lua resturile aprinse şi de a se juca cu ele); - intensificarea acţiunilor educative si de către părinţi cu copii pentru a nu folosi chibriturile ca mijloc de joacă şi pentru a fi deprinşi cu folosirea corectă a aragazului şi altor aparate casnice; - supravegherea permanentă a copiilor privind activităţile desfăşurare atât în casă cât şi în exteriorul locuinţei ( acestea au tendinţa de a se ascunde de părinţi atunci când se joacă cu sursele de aprindere în locuri cu risc ridicat de incendiu – depozite de furaje);

FOCUL DESCHIS ÎN SPAŢII ÎNCHISE - amplasarea dispozitivelor de iluminat cu flacără deschisă se face obligatoriu la distanţe faţă de materialele combustibile;

- suportul pe care se amplasează dispozitivelor de iluminat cu flacără deschisă trebuie să fie stabil şi realizat din materiale incombustibile; - se interzice lăsarea nesupravegheată a acestora chiar şi pentru perioade scurte de timp şi obligatoriu se procedează la stingerea acestora la părăsirea locuinţei; - se interzice lăsarea copiilor în apropierea dispozitivelor de iluminat cu flacără deschisă;