Principii de zbor

32
Numele şi prenumele persoanei examinate Data Semnătura Nota/procente (%) Numele şi semnătura examinatorului PRINCIPII DE ZBOR Chestionar de examinare (grilă test) – eliberare / revalidare / reînnoire / recunoaştere / echivalare licenţă de pilot de Aeronave Ultrauşoare Motorizate 1. Desenaţi diagrama forţelor importante care acţionează asupra unei aeronave în panta de urcare. Scrieţi ecuaţiile acestor forţe şi relaţiile dintre ele. 2. Ce este coeficientul de portanţă? Dar cel de rezistenţă la înaintare? Scrieţi valorile acestora extrase din formulele portanţei şi rezistenţei la înaintare. Cum se numeşte curba variaţiei acestor coeficienţi unul faţă de altul? Desenaţi această curbă.

Transcript of Principii de zbor

Page 1: Principii de zbor

Numele şi prenumele persoanei examinate Data Semnătura

Nota/procente (%) Numele şi semnătura examinatorului

PRINCIPII DE ZBOR

Chestionar de examinare (grilă test) – eliberare / revalidare / reînnoire / recunoaştere / echivalare licenţă de pilot de Aeronave Ultrauşoare Motorizate

1. Desenaţi diagrama forţelor importante care acţionează asupra unei aeronave în panta de urcare. Scrieţi ecuaţiile acestor forţe şi relaţiile dintre ele.

2. Ce este coeficientul de portanţă? Dar cel de rezistenţă la înaintare? Scrieţi valorile acestora extrase din formulele portanţei şi rezistenţei la înaintare. Cum se numeşte curba variaţiei acestor coeficienţi unul faţă de altul? Desenaţi această curbă.

Page 2: Principii de zbor

3. Ce este fineţea aerodinamică a unei aripi? Desenaţi curba variaţiei vitezei de coborâre (înfundare) Vz în funcţie de viteza proprie adevărată VPA (Vx), presupunând că nu există vânt, nu există curenţi verticali şi aeronava zboară cu motorul oprit. Scrieţi ecuaţia fineţii în funcţie de cele două viteze de mai sus şi schiţaţi pe curba menţionată punctul în care fineţea este maximă.

4. Desenaţi diagrama forţelor importante care acţionează asupra unei aeronave în timpul virajului. Scrieţi ecuaţiile acestor forţe. Calculaţi factorul de sarcină pentru o viteză proprie adevărată de VPA (Vx) = 200 km/h la o înclinare de 60° (presupunând că nu există vânt şi curenţi verticali de aer, IAS = CAS). Care este viteza limită a aeronavei în viraj cu înclinare de 60°, cunoscând ca viteza limită în zbor orizontal este de 65 km/h (în aceleaşi condiţii meteo şi de configuraţie a aeronavei, respectiv turaţie motor, flaps, pas elice etc., IAS = CAS, condiţii care să asigure aceiaşi viteză limită în zbor orizontal a aeronavei respective)?

Page 3: Principii de zbor

5. Desenaţi diagrama forţelor importante care acţionează asupra aeronavei în timpul virajului. Scrieţi ecuaţiile acestor forte şi a razei virajului. Calculaţi factorul de sarcina pentru un viraj cu inclinare de 45°.

6. Desenaţi diagrama forţelor importante care acţionează asupra unei aeronave în timpul virajului. Scrieţi ecuaţiile acestor forţe. Calculaţi factorul de sarcină pentru o viteză proprie adevărată de VPA (Vx) = 45 km/h la o înclinare de 45° (presupunând că nu există vânt şi curenţi verticali de aer, IAS = CAS). Care este viteza limită a aeronavei în viraj cu înclinare de 45°, cunoscând că viteza limită în zbor orizontal este de 45 km/h (în aceleaşi condiţii meteo şi de configuraţie a aeronavei, respectiv turaţie motor, pas elice etc., IAS = CAS, condiţii care să asigure aceiaşi viteză limită în zbor orizontal a aeronavei respective)?

Page 4: Principii de zbor

7. Desenaţi diagrama forţelor importante care acţionează asupra unei aeronave în pantă de coborâre. Scrieţi ecuaţiile acestor forţe şi relaţiile dintre ele.

8. Unghiul de incidenţă al aripii unei aeronave este:

a. unghiul dintre bordul de atac şi vectorul viteză b. unghiul dintre CMA şi vectorul viteză c. unghiul dintre extrados şi axa aeronavei

9. Unghiul de calaj al aripii unei aeronave este:

a. unghiul dintre planul CMA şi planul orizontal b. unghiul la care aripa se angajeazăc. unghiul dintre CMA şi axa fuselajului

10. Desenaţi curbele Cx = F(i) şi Cz = F(i) ale unei aripi.

11. Desenaţi diagrama forţelor importante în zborul uniform orizontal (H=ct, V=ct) şi scrieţi ecuaţiile lor.

Page 5: Principii de zbor

12. Coeficientul de fineţe aerodinamică a unei aripi este

d. F = Fx / Fze. C = S / Af. K = Cz / Cx

13. Centrul de presiune este:

a. punctul în care acţionează FTA b. punctul în care acţionează Fx c. punctul în care acţionează Fz

14. Prin centraj se înţelege

a. poziţia centrului de presiune pe CMA faţă de bordul de fugă b. poziţia centrului de greutate pe CMA faţă de bordul de atac c. poziţia sarcinii utile pe CMA faţă de bordul de atac

15. Unghiul de incidenţă critic se manifestă prin:

a. creşterea efortului pe manşăb. creşterea turaţiei motoruluic. trepidaţii caracteristice

16. Prin scoaterea flapsului la zborul planat (motor la ralanti), pentru a menţine aceeaşi viteză pe panta de aterizare ca şi în situaţia cu flapsul introdus, se:

a. măreşte fineţea aerodinamicab. măreşte distanţa de aterizarec. măreşte unghiul pantei

17. Prin acţionarea manşei spre spate

a. scade IAS şi creşte unghiul de incidenţă b. scade IAS şi scade unghiul de incidenţă c. creşte IAS şi scade unghiul de incidenţă

18. Distanţa de decolare cu vânt lateral în raport cu o decolare cu vânt de faţă:

a. se măreşte b. se micşorează c. rămâne neschimbată deoarece componenta de faţă a vântului este 0

Page 6: Principii de zbor

19. Care este ordinea corectă a acţiunilor în cazul cedări de motor în zbor la 150 m:

a. asigură viteza, identifică-ţi poziţia, informează turnul (după caz), caută teren, pe cât posibil aterizează cu vânt de faţă, încearcă repornirea

b. asigură viteza, identifică-ţi poziţia, informează turnul (după caz), încearcă repornirea, caută teren, pe cât posibil aterizează cu vânt de faţă

c. asigură viteza, identifică-ţi poziţia încearcă repornirea, informează turnul (după caz), caută teren, pe cât posibil aterizează cu vânt de faţă

20. Sunteţi în viraj (viteză constantă) cu 45º înclinare în coborâre. Pentru a opri coborârea şi a menţine viteza constantă veţi :

a. trage de manşe pană când avionul revine la orizontală în viraj cu 45ºb. mării turaţia motorului şi veţi trage de manşă până când avionul revine la orizontalăc. micşoraţi înclinarea cu 10º - 15˚ apoi trageţi de manşe pană când avionul revine pe

orizontală după care se înclină din nou 45º

21. Unghiul de atac (incidenţă) reprezintă:

a. unghiul format între coarda profilului aripii şi vântul relativ b. între unghiul de urcare şi linia orizontuluic. unghiul format între axul longitudinal al avionului şi coarda aripii

22. Ce manevră normală poate mări factorul de sarcină (g-force) în zbor ?

a. virajul cu 45º b. urcarea c. angajarea (stall)

23. Când sunt cele 4 forţe care acţionează asupra avionului în echilibru?

a. în zbor rectiliniu neaccelerat b. când avionul se află la solc. când avionul accelerează

24. Care este relaţia între portanţă, greutate, tracţiune, rezistenţa la înaintare în timpul unui zbor rectiliniu stabilizat ?

a. portanţa egalează greutatea, tracţiunea egalează rezistenţa la înaintare b. portanţa, tracţiunea şi rezistenţa la înaintare egalează greutateac. portanţa şi greutatea egalează tracţiunea şi rezistenţa la înaintare

25. Cele 4 forţe care acţionează asupra avionului în timpul zborului sunt :

a. portanţa, rezistenţa la înaintare, frecarea, greutateab. greutatea, tracţiunea, rezistenţa la înaintare, portanţa c. gravitaţia, portanţa, rezistenţa la înaintare, tracţiunea

Page 7: Principii de zbor

26. Ce forţă face ca avionul să vireze :

a. componenta pe orizontală a forţei portante b. componenta pe verticală a forţei portantec. forţa centrifugă

27. Dacă tracţiunea disponibilă depăşeşte tracţiunea necesară menţinerii avionului în zbor orizontal

a. menţinând avionul la orizontală acesta se va accelera b. avionul coboară dacă viteza este menţinutăc. avionul se decelerează dacă se menţine zborul orizontal

28. Cum influenţează masa avionului distanţă de planare ?

a. avionul mai greu va plana o distanţă mai mare b. avionul mai greu va plana o distanţă mai mică c. distanţa de planare nu se modifică cu variaţia greutăţii

29. Cum este influenţată viteza verticala de coborâre în funcţie de masă?

a. cu cât e mai greu avionul cu atât viteza verticala de coborâre este mai mare b. viteza verticală de coborâre este aceeaşi în cazul modificării greutăţii c. cu cât e mai greu avionul cu atât viteza verticală de coborâre este mai mică

30. Unghiul de calaj reprezintă:

a. unghiul format între coarda profilului aripii şi vântul relativb. între unghiul de urcare şi linia orizontuluic. unghiul format între axul longitudinal al avionului şi coarda aripii

31. Cum se modifică timpul de planare pe aceeaşi distanţă în funcţie de masă?

a. avionul mai greu va plana într-un timp mai scurt aceeaşi distanţă b. avionul mai greu va plana intr-un timp mai lung aceeaşi distanţăc. timpul de planare nu este afectat odată cu modificarea greutăţii

32. La un avion stabil static poziţia centrul de presiune faţă de centrul de greutate se află întotdeauna:

a. în spatele centrului de greutate b. în faţă centrului de greutate c. în aceeaşi poziţie cu centrul de greutate

33. la mărirea unghiului de atac centrul de presiune se deplasează către :

a. bordul de atac b. bordul de fugă c. nu se deplasează el rămâne întotdeauna în aceeaşi poziţie

Page 8: Principii de zbor

34. În care faza a zborului normal portanţa are cea mai mare valoare

a. la aterizare b. la decolare c. în zbor orizontal

35. Când zburam cu viteze mici şi unghiuri de atac mari rezistenţa de forma comparativ cu rezistenţa indusa este mai:

a. mică b. marec. au aceeaşi valoare

36. Care este soluţia constructiva care duce la scăderea rezistenţei induse ?

a. profile aerodinamice mai subţirib. wingleturi la capăt de aripă c. aripa sus

37. Desenaţi curbele rezistenţei de formă şi rezistenţei induse în funcţie de viteza şi trasaţi curba de rezistenţă totală după care marcaţi punctul vitezei optime de planare

38. Distanţa maximă de planare este atinsă dacă se zboară cu viteză tangenta la polară care se numeşte viteza:

a. optimă de planare (viteza la fineţea maximă) b. minimă c. maximă

Page 9: Principii de zbor

39. Ce înţelegeţi prin stabilitate statică de ruliu?

40. Ce înţelegeţi prin stabilitate statică laterala?

41. Ce înţelegeţi prin stabilitate statică longitudinala?

42. Explicaţi de ce se angajează o aripă?

43. Angajarea apare întotdeauna la:

a. acelaşi unghi de incidenta b. aceeaşi viteză c. numai în zilele pare

44. Explicaţi de ce constructiv se torsionează geometric o aripă pe toată lungimea ei?

45. Explicaţi de ce constructiv se torsionează geometric elicea pe toată lungimea ei?

46. Descrieţi pe scurt ce înţelegeţi prin angajare dinamică (accelerated stall).

Page 10: Principii de zbor

47. Care este principalul avantaj al flapsului pe panta de aterizare?

a. permite venirea pe panta de aterizare cu unghi mai accentuat şi cu viteză mică b. permite venirea la aterizare cu viteză mare şi cu portantă marec. permite venirea la aterizare cu viteza mică şi cu motorul redus

48. Viteza de angajare variază în funcţie de modificarea următorilor parametri:

a. masă, altitudine, flaps, b. masă, viteza vântului, flapsc. altitudine, poziţia manşei, flaps.

49. Viteza de angajare este influenţată de modificarea masei avionului?

a. da b. nuc. niciodată

50. Când este efectul de furătură mai puternic?

a. când avionul zboară cu unghiuri de atac mari b. când avionul zboară cu unghiuri de atac mici c. la viteze mari de zbor

51. Ce determină stabilitatea longitudinala a unui avion?

a. poziţia CG în raport cu poziţia centrului de presiune b. eficienţa stabilizatorului orizontal, a direcţiei şi a trimerului de direcţiec. relaţia dintre tracţiune – portanţă – greutate şi rezistenţa la înaintare

52. În timpul vriei pe partea stângă care aripă este angajată (stall)?

a. ambele aripi sunt angajate (stall) b. nici o aripă nu e angajată (stall)c. numai aripa stângă e angajată (stall)

53. Dacă greutatea în zbor orizontal (forţa corespunzătoare suprasarcinii de 1 g) a unui avion este 450 kgf, atunci cât va fi forţa la care va fi supusă structura acelui avion într-un viraj cu înclinare de 60˚ pentru a menţinere aceleaşi înălţime?

a. 850 kgb. 800 kgc. 900 kg

Page 11: Principii de zbor

54. Motivul pentru care o aripă este torsionată geometric este ca să:

a. crească eficienţa flapsuluib. inducă mai devreme angajarea capătului de aripăc. scadă efectul eleroanelor la viteze marid. inducă mai devreme angajarea parţii de aripă de lângă fuselaj

55. În zbor orizontal un avion ultrauşor are o viteză de angajare de 64 km /h, atunci care va fi viteza de angajare într-un viraj cu suprasarcină de n = 1,5 g

a. 78 km/h b. 82 km/hc. 68 km/hd. 75 km/h

56. În zbor orizontal un avion ultrauşor are o viteză de angajare de 72 km /h, atunci care va fi viteza de angajare într-un viraj cu suprasarcină de n = 1,5 g

a. 90 km/h b. 88 km/h c. 70 km/hd. 75 km/h

57. Viteza de angajare normală a unui avion este de 60 km/h. Într-un viraj cu 45 grade înclinare cu înălţime constantă viteza de angajare va fi?

a. 71 km/hb. 85 km/h c. 50 km/hd. 105 km/h

58. Rolul unui compensator aerodinamic mobil (trimmer) este de a:

a. asista pilotul când acesta începe sa mişte de comenzi în zborb. reduce efortul pe comenzi la 0 în toate fazele zborului c. ajuta pilotul sa simtă efortul pe comenzi la viteze mari d. mari eficacitatea comenzilor în toate fazele zborului

59. Bracarea diferenţiata a eleroanelor ajuta la diminuarea:

a. stabilităţii în jurul axei longitudinale b. momentului de giraţie în partea efectuării virajuluic. stabilităţii pozitive a avionului d. momentului de giraţie în partea opusă efectuării virajului

Page 12: Principii de zbor

60. Când se brachează eleroanele din poziţia neutră:

a. eleronul care se ridică cauzează creşterea rezistentei induse b. rezistenta indusa rămâne neschimbată, deoarece eleronul care se ridică cauzează

creşterea nesemnificativa a rezistenţei de forma în comparaţie cu eleronul care coboară

c. ambele eleroane cauzează o creştere a rezistentei indused. eleronul care coboară cauzează creşterea rezistenţei induse

61. Aripa avionului este construită cu unghi diedru pentru a crea:

a. stabilitate laterală în jurul axei longitudinale b. stabilitate longitudinală în jurul axei transversalec. stabilitate laterală în jurul axei verticale d. stabilitate de direcţie în jurul axei verticale

62. Când se zboară cu flapsul scos viteza de angajare va:

a. scădea b. creşte c. creşte dar la un unghi de atac mai mared. rămâne neschimbată

63. Asupra unei aeronave multiax, rolul ampenajului orizontal este:

a. de a provoca variaţii ale incidenţei în timp ce pilotul mişcă manşa din faţa în spateb. de a asigura stabilitatea ULM, adică de a aplica rezultanta aerodinamica în centrul

de greutate şi de a asigura stabilitatea aeronavei

64. Care este principala caracteristică a unui ULM multiax al cărui centru de greutate se situează în spatele limitei spate admise a acestuia?

a. este greu de manevratb. este instabil şi nu prezintă siguranţă c. este foarte stabil

65. Care este principala caracteristică a unui ULM multiax al cărui centru de greutate se situează în faţă limitei faţă admise a centrajului?

a. nu are deloc maniabilitate şi nu prezintă siguranţăb. este instabil şi nu prezintă siguranţă c. este foarte manevrabil

66. Asupra unui ULM, unghiul diedru pozitiv:

a. ameliorează stabilitatea în ruliu b. îmbunătăţeşte în principal stabilitatea longitudinalăc. creşte fineţea aeronavei

Page 13: Principii de zbor

67. La viteza constantă, când înclinarea creşte:

a. raza de viraj creşteb. raza de viraj scade c. nu se schimbă viteza fiind constantă

68. Executarea palierului după desprinderea la decolare se face în principal pentru:

a. creşterea capacitaţii portante a aripii b. scurtarea lungimii de rulare la aterizarec. reducerea rezistentei la înaintare

69. La scoaterea flapsului, centrul de presiune:

a. nu depinde de acţionarea flapsuluib. se deplasează în faţăc. se deplasează în spate

70. Dacă se menţine manşă pe aceeaşi poziţie în profunzime odată cu mărirea regimului motorului, avionul:

a. rămâne pe aceeaşi traiectorie, dar îşi măreşte vitezab. urcă sau coboară în funcţie de centraj ( % CMA ) simultan cu mărirea vitezeic. urcă simultan cu mărirea vitezei

71. Unghiul de pantă în urcarea cu motor creşte odată cu:

a. creşterea excedentului de putere şi de scădere a greutăţiib. creşterea excedentului de tracţiune şi de creştere a greutăţiic. scăderea greutăţii şi creşterea excedentului de tracţiune

72. Într-un curent descendent puternic, ce viteză de zbor se recomandă?

a. viteza minimăb. viteza optimă c. viteza economică

73. În zborurile normale, flapsul este utilizat:

a. ca mijloc de hipersustentaţie b. ca mijloc de îmbunătăţire a unor proceduri de zborc. ca mijloc de frânare aerodinamică

Page 14: Principii de zbor

74. La executarea zborurilor în zona vitezelor reduse, cu un avion la care centrajul se află la limita admisa faţă:

a. scade rezerva de cursă a manşei spre în faţă şi simptomele de viteză limită nu se mai obţin

b. creşte rezerva de cursă a manşei spre în faţă şi simptomele de viteză limită apar mai devreme

c. creşte rezerva de cursă a manşei spre faţă şi nu se mai obţin simptome de viteză limită

75. Forţa portantă poate fi exprimată cu formula:

a. Fz = 1/2CxrSV²b. Fz = 1/2CmrSV²c. Fz = 1/2CzrSV²

76. Forţa portantă se exprimă prin formula:

a. V2SCz/2 b. V2SCx/2c. V2/2

77. Unghiul de incidenţă al aripii este format de:

a. direcţia curentului de aer şi orizontalăb. direcţia curentului de aer şi coarda profilului c. forţa de tracţiune şi orizontală

78. Stratul limita este:

a. stratul de aer din imediata vecinătate a aeronavei în care viteza creşte de la zero la viteza de zbor

b. stratul de aer format când avionul este în limita de vitezăc. stratul de aer când incidenţa este la limită

79. Creşterea vitezei generează:

a. o creştere a presiunii staticeb. o scădere a presiunii statice c. o creştere a fineţii

80. Grosimea unui profil aerodinamic este:

a. media grosimilor secţiunilor profiluluib. cea mai mare distanţă dintre extrados şi intrados c. constantă

Page 15: Principii de zbor

81. Linia de coardă este:

a. linia dreapta care uneşte bordul de atac şi bordul de fugă b. linia ce uneşte corzile medii aerodinamicec. linia dintre capetele de aripă

82. Rezultanta forţelor aerodinamice asupra profilului acţionează în:

a. centrul aerodinamicb. centrul de greutatec. centrul de presiune

83. Forţa portantă este perpendiculară pe:

a. direcţia vectorului vitezăb. orizontalăc. coarda m

84. Unghiul de calaj al aripii unei aeronave este:

a. unghiul dintre planul CMA şi planul orizontalb. unghiul la care aripa se angajeazăc. unghiul dintre CMA şi axa fuselajului

85. Desenaţi curbele Cx = F(i) şi Cz = F(i) ale unei aripi

86. Desenaţi diagrama forţelor importante în zborul orizontal rectiliniu şi uniform ( H = ct., V = ct.) şi scrieţi ecuaţiile de echilibru ale lor.

87. Coeficientul de fineţe aerodinamica a unei aripi este:

a. F = Fx / Fzb. C = S / Ac. K = Cz / Cx

Page 16: Principii de zbor

88. Centrul de presiune este

a. punctul în care acţionează FTAb. punctul în care acţionează Fxc. punctul în care acţionează Fz

89. Prin centraj se înţelege:

a. poziţia centrului de presiune pe CMA faţă de bordul de fugăb. poziţia centrului de greutate pe CMA faţă de bordul de atac c. poziţia sarcinii utile pe CMA faţă de bordul de atac prin centrajul avionului se

înţelege distanţa pe orizontala dintre centrul de greutate al avionului şi bordul de atac al aripii echivalente, exprimat în procente din coarda medie aerodinamică

90. Unghiul de incidenţă critic se manifesta prin:

a. creşterea efortului pe manşăb. creşterea turaţiei motoruluic. trepidaţii caracteristice

91. Prin scoaterea flapsului la zborul planat (motor la ralanti) pe panta de aterizare se:

a. măreşte fineţea aerodinamicăb. măreşte distanta de aterizarec. măreşte unghiul pantei

92. Prin acţionarea manşei spre spate

a. scade IAS şi creşte unghiul de incidenţă b. scade IAS şi scade unghiul de incidenţăc. creşte IAS şi scade unghiul de incidenţă

93. Distanţa pe care o străbate un corp în mişcare, se numeşte:

a. timpb. spaţiu c. drum

94. Raportul dintre densitatea aerului la o anumita înălţime şi densitatea aerului la sol, reprezintă:

a. densitate relativăb. densitate absolutăc. densitate medie

Page 17: Principii de zbor

95. Acceleraţia corpurilor în cădere liberă, este egală, în medie cu:

a. 7,8 m/s la pătratb. 8,9 m/s la pătratc. 9,8 m/s la pătrat

96. Suma dintre rezistenţa de forma şi rezistenţa de frecare, se numeşte:

a. rezistenţă indusăb. rezistenţă relativăc. rezistenţă de profil

97. În timpul zborului, pe partea de deasupra aripii (extrados) se formează:

a. presiuneb. depresiune c. rezistenţă

98. Unghiul cuprins între coarda profilului şi curentul de aer ce loveşte profilul în partea lui superioară (extrados), se numeşte:

a. unghi de incidenţă pozitivb. unghi de incidenţă negativ c. unghi de incidenţă neutru

99. Însuşirea avionului de a reveni singur la poziţia de echilibru de direcţie fără intervenţia pilotului:

a. compensare de direcţieb. maniabilitate de direcţiec. stabilitate de direcţie

100. Ce viteză se foloseşte la traversarea unei zone puternic descendentă?

a. viteza optimăb. viteza economicăc. viteza maximă

101. Care sunt manifestările avionului la atingerea unghiului de incidenţă critic?

a. vibraţii b. creşterea portanţeic. scăderea turaţiei motorului

Page 18: Principii de zbor

102. Schiţaţi axa longitudinală a unui avion, profilul aerodinamic al aripi acestuia, coarda profilului, viteza aerului, unghiul de calaj, unghiul de incidenţă, portanţa şi rezistenţa la înaintare, pentru cazul zborului orizontal rectiliniu şi uniform la viteza optimă de croazieră (axa longitudinală a avionului este în plan orizontal).

103. Desenaţi polara vitezelor în cazul zborului cu motorul oprit, schiţaţi punctul de fineţe maximă şi cel corespunzător vitezei minime de înfundare, notaţi pe diagrama respectivă vitezele aferente şi specificaţi ce reprezintă.

104. Scrieţi formulele portanţei şi rezistenţei la înaintare şi menţionaţi ce reprezintă fiecare mărime din formule precum şi unităţile de măsură ale acestora în sistemul internaţional de unităţi de măsură.

105. Definiţi stabilitatea statică, maniabilitatea şi manevrabilitatea unei aeronave.

Page 19: Principii de zbor

106. Efectuaţi un desen care să reprezinte echilibrul forţelor în zborul în urcare rectiliniu şi uniform, precum şi unul pentru cazul zborului în coborâre rectiliniu şi uniform cu motorul oprit. Desenaţi aceste forţe astfel încât să reiasă echilibrul acestora şi specificaţi cum se numesc.

107. Explicaţi motivul pentru care apare fenomenul de “furătura” la decolare

108. Explicaţi motivul apariţiei efectelor secundare ale comenzilor de direcţie şi de eleroane

109. Ce este unghiul de portanţă nulă al unui profil aerodinamic? Efectuaţi o schiţă figurând acest unghi.

Page 20: Principii de zbor

110. Vântul relativ ce acţionează asupra unui ULM în zbor:

a. este de valoare egală şi de direcţie opusă vitezei aeronaveib. este de valoare egală şi acelaşi sens cu viteza aeronaveic. nu depinde de condiţiile meteorologice

111. Portanţa este componenta rezultantei aerodinamice:

a. paralelă cu vântul relativb. perpendiculară pe vântul relativc. paralelă cu rezistenţa la înaintare

112. Rezistenţa la înaintare este componenta rezultantei aerodinamice:

a. paralelă cu vântul relativb. perpendiculară pe vântul relativc. paralelă cu portanţa

113. Forma profilului aripii şi suprafaţa aripii:

a. sunt studiate fiecare în funcţie de performanţele căutateb. au foarte puţină influenţă asupra performanţelor, doar forma fuselajului putând să le

influenţeze

114. Dacă un ULM urmează o traiectorie în linie dreaptă la viteză constantă, fiind în zbor orizontal:

a. portanţa echilibrează tracţiuneab. greutatea echilibrează rezistenţa la înaintarec. portanţa echilibrează greutatea

115. Portanţa se datorează:

a. doar depresiunii extradosuluib. doar suprapresiunii exercitate pe intradosc. ambelor de mai sus

116. Fie un ULM în zbor cu motorul oprit, greutatea este echilibrată de:

a. portanţăb. forţa totală aerodinamicăc. rezistenţa la înaintare

117. Forţele aerodinamice (portanţa şi rezistenţa la înaintare) sunt influenţate:

a. doar de incidenţăb. doar de viteza vântului relativc. de incidenţă şi de viteza vântului relativ

Page 21: Principii de zbor

118. Unghiul de incidenţă pe un profil este unghiul format de:

a. coarda profilului şi axa fuselajuluib. intradosul şi extradosul aripii la bordul de scurgerec. coarda profilului şi direcţia vântului relativ

119. La viteză constantă creşterea unghiului de incidenţă al unui profil va avea drept rezultat:

a. o diminuare a rezistenţei la înaintareb. o creştere a portanţei oricare ar fi incidenţa atinsăc. o creştere a portanţei, apoi o diminuare brutală a acesteia odată cu atingerea

incidenţei de angajare (critice)

120. Pentru a menţine portanţa constantă în timp ce mărim viteza trebuie să acţionăm pentru:

a. a crea o creştere a incidenţeib. a crea o diminuare a incidenţeic. a conserva aceeaşi incidenţă

121. Ce semnifică VNE?

a. viteza ce nu trebuie niciodată depăşităb. calaj altimetric ce permite cunoaşterea înălţimii unui ULM deasupra unui punct datc. viteza minimală de zbor

122. Din ce document vă puteţi informa asupra limitelor ULM-ului dv. (viteza de angajare, VNE):

a. manualul de utilizare şi întreţinereb. reglementările în vigoarec. livretul aeronavei

123. De ce constructorul aeronavei a introdus o viteză maximă ce nu trebuie depăşită niciodată (VNE)?1. structura nu este prevăzută pentru efortul pe care ar urma să îl suporte la această

viteză2. caracteristicile aerodinamice ale aeronavei riscă să se deterioreze3. motorul riscă să intre în supraregim4. elicea riscă să se rupă

a. 1 şi 2b. 2 şi 3c. 3 şi 4

124. Fie un ULM dat, angajarea are loc:

a. la viteza de angajare, dar aceasta variază în funcţie de masă şi înclinareb. mereu la aceeaşi viteză, indiferent de masa aeronavei

Page 22: Principii de zbor

125. Informaţiile următoare înştiinţează pilotul asupra vitezei în aer a aeronavei:1. zgomotele aerodinamice2. indicaţiile vitezometrului3. poziţia manetei de accelerare4. eforturile asupra comenzilor

a. 1, 2, 3 şi 4b. 1, 2, şi 3c. 1, 2, şi 4

traiectoria faţă de vântul relativ

126. Desenul de mai sus prezintă aceiaşi aeronavă în zbor în palier şi în linie dreaptă la viteze diferite. Ştiind că figura centrală reprezintă zborul la viteză de croazieră:

a. puteţi spune că figura din stânga reprezintă zborul la viteză redusăb. puteţi spune că figura din dreapta reprezintă zborul la viteză redusăc. nu puteţi spune nimic

127. O aeronavă este bine compensată dacă viteza de compensare (viteza ce corespunde în aer calm unui efort nul pe comenzi):

a. corespunde cu VNEb. corespunde cu viteza de angajarec. corespunde cu viteza de croazieră

128. La viteză constantă, pentru a trece de la zbor în palier la zbor în urcare, trebuie să:

a. diminuaţi puterea motoruluib. creşteţi puterea motoruluic. menţineţi constantă puterea motorului

129. La viteză constantă, pentru a trece de la zbor în palier la zbor în coborâre, trebuie să:

a. creşteţi puterea motoruluib. creşteţi puterea motoruluic. menţineţi constantă puterea motorului

130. Dispuneţi de un ULM a cărui fineţe, motor tăiat, este 6. Pentru a parcurge o distanţă de 6km în aer calm, vă vor trebuii:

a. 600mb. 1000mc. 750m

Page 23: Principii de zbor

131. Pentru o aeronavă la care centrajul este în limitele admise dar către faţă veţi constata că pentru a zbura în palier la viteza de croazieră, trebuie să:

a. trageţi în permanenţă de manşăb. lăsaţi manşa liberăc. împingeţi în permanenţă dee manşă

132. Care sunt caracteristicile unei aeronave la care centrajul este în limitele admise dar către spate?

a. pilotul trebuie să depună în croazieră, un efort permanent de cabrareb. aeronava are tendinţă să se cabreze, chiar să se angajeze dacă pilotul lasă

comanda liberăc. performanţele sunt ameliorate

133. Stabilitatea longitudinală a unei aeronave este asigurată de:1. geometria aripii2. poziţia joasă a centrului de greutate3. poziţia şi geometria ampenajului orizontal4. acţiunea pilotului în zbor

a. 1 şi 4b. 2 şi 3c. 1, 2 şi 3

134. Pe un avion, rolul ampenajului orizontal şi al profundorului este:

a. de a provoca variaţii ale incidenţei atunci când pilotul acţionează manşa (sau volanul) faţă/spate

b. de a asigura echilibrul ULM-ului, cu alte cuvinte, de a aplica rezultanta aerodinamică a portanţei centrului de gravitaţie al ULM-ului şi de a asigura stabilitatea sa

c. cele două propoziţii de mai sus sunt exacte

135. Care este caracteristica principală a unui ULM al cărui centraj se situează în afara limitelor admise, dar către limita spate?

a. este greu de pilotatb. este instabil şi periculosc. este foarte stabil

136. Care este principala caracteristică a unui ULM al cărui centraj se situează în afara limitelor admise, dar către limita faţă.

a. nu are nici o maniabilitate, deci este periculosb. este instabil şi periculosc. este foarte maniabil

Page 24: Principii de zbor

137. Faptul de a înclina ULM-ul:

a. face să apară o forţă deviatoare care provoacă un virajb. nu modifică cu nimic traiectoria sac. deviază traiectoria pentru un scurt moment, timp în care apare forţa centrifugă

138. La viteză constantă, pentru a trece de la zborul în linie dreaptă în palier la un viraj în palier trebuie să:

a. creşteţi incidenţăb. diminuaţi incidenţăc. nu schimbaţi incidenţă

139. La viteză constantă, pentru a trece de la zborul în linie dreaptă în palier la un viraj în palier trebuie să:

a. creşteţi puterea motoruluib. să diminuaţi puterea motorului

140. În cursul unui viraj cu înclinare mare, aeronava se angajează la:

a. aceeaşi viteză ca şi în linie dreaptăb. viteză mai mare decât cea în linie dreaptăc. viteză mai redusă decât cea în linie dreaptă

141. Viteza de angajare a aeronavei dv. în palier şi în linie dreaptă este egală cu 40 km/h. Viteza de angajare în palier la 60º înclinare:

a. este de 40 km/hb. este mai mică de 40 km/h, căci în viraj creşteţi puterea motoruluic. este de ordinul a 60 km/h

142. Efectuaţi câte o schiţă cu distribuţia presiunii aerului în jurul unui profil aerodinamic simetric, la un unghi de incidanţă pozitiv, la unul de portanţă nulă şi la unul negativ.

Page 25: Principii de zbor

143. Care este motivul angajării unei aripi? Efectuaţi o schiţă a polarei aripii în care să evidenţiaţi porţiunea specifică incidenţei critice şi a incidenţelor mai mari decât incidenţa critică.