Principii de Vindecare

7/23/2019 Principii de Vindecare

http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-vindecare 1/125

PARTEA 1întrebarea unei eleve:

- Cum să procedezi şi care ar trebui să fie atitudi

nea dacă nu vrei să faci ceva, dar eşti obligat?"

- Deseori sunt întrebat care este deosebirea dintre mân

drie şi trufie? Comportamentul omului mândru îi apără

sufletul. Comportamentul omului trufaş îi umileşte pe alţii.

Comunicarea cu oamenii este un compromis . Pentru a-

în!elege pe cel de alături trebuie să-!i lezezi într-o măsură

oarecare interesele personale. Dacă ne sunt leate doar

dorinţele noastre sau ambiţiile! putem să ne supunem unui

alt om. Dacă suntem obli"aţi să să#ârşim o faptă imorală

care omoară iubirea din suflet! trebuie să ripostăm. Dacă! de

e$emplu! prietenii îl in#ită pe un băiat să %oace fotbal iar

acesta nu #rea! este admisibil ca acesta să se în#in"ă pe sine

de dra"ul intereselor ma%orităţii! dar dacă aceştia îl obli"ă să omoare o pisică sau să fure de dra"ul distracţiei

trebuie să se opună. acă nu vom apăra iubirea din suflet c#iar printr-un comportament e$terior destul de dur,

vom deveni în interiorul nostru robii altora şi va suferi sufletul nostru, sănătatea noastră şi soarta noastră. &ristos'(a alun"at din templu pe cei care făceau comerţ! şi a făcut acest lucru pentru sal#area sufletului. ivinul din

om nu trebuie să se contopească cu via!a, conştiin!a şi dorin!ele lui şi atunci el va sim!i deosebirea dintre

umilin!a trupului, umilin!a sufletului şi umilin!a div inului şi nu va deveni un rob care îi urăşte pe to!i sau un

stăp%n care îi umileşte şi-i dispre!uieşte pe to!i. De aceea, în cazul oricărei umil inţe este important să păstrăm

Divinul în sufletul nostru. &u vă înrăi!i dar, în acelaşi timp, nu permite!i să vi se distrugă moralitatea .

( Cum să procedăm ca să scăpăm de frica de înăl

!ime? 'proape că îmi pierd cunoştin!a dacă îmi ima

ginez doar marginea acoperişului pe care aş sta. (rica

progresează.



)rica de înălţime este frica pentru #iaţă şi pentru

#iitor. Problemele se$uale ies la suprafa!a conştiin!ei noas

tre sub formă de frică, supărare, gelozie . Dacă nu ştim să(1

iubim pe cel de lân"ă noi! adică iubirea noastră este deter

minată de condiţii! cerinţe iar ulterior de supărări! "eloie!condamnare! atunci acestea intensifică ataşamentul nostru

de baele #ieţii* instinctul se$ual! omul iubit! copiii! fami lia. Cu cât mai mult reprimăm iubirea din suflet cu atât

mai puţină energie avem şi cu atât mai mult creşte dependenţa de lumea înconjurătoare. Creşte! totodată! şi

frica de a pierde ce#a din toate astea.

Asemenea oameni se tem de înălţime! sin"urătate! întuneric! la #ederea sân"elui pot să(şi piardă cunoştinţa.

+ulţi dintre ei de#in #e"etarieni fiindcă! din punct de #edere psi,olo"ic! nu pot să suporte moartea animalului.

+oartea rudelor şi a oamenilor apropiaţi poate fi pentru ei un stres de neîn#ins! deoarece punctul de reper din

subconştientul lor este strămutat de la iubirea Di#ină la iubirea umană. Care este ieşirea din această situa!ie?

în primul r%nd să ne învă!ăm să iubim. Dacă #(a supărat persoana iubită! continuaţi să(1 iubiţi ca pe un frate. Dacă

nu puteţi! iubiţi(1 ca pe un fiu. Dacă nu reuşiţi! iubiţi(1 ca pe un părinte. 'ceasta vă va a)uta să vă păstra!i

legătura cu umnezeu. Apoi să #ă îndepărtaţi de fericirea umană. Trebuie să te îndepărtei în interior de omul cel

mai apropiat! fiindcă unitatea totală poate fi doar cu Creatorul. -ufleteşte! nu trebuie să te ataşei de nimic. încă

ce#a. Dependenţa noastră este intensificată şi de ,rană. De aceea abţinerea periodică de la mâncare a%ută sufletul să

reducă din ataşamentul său faţă de lume. Consumatorul este dependent iar cel care dăruieşte este liber. Cu c%t

mai mult dăruim *nu este obligatoriu să dăruim bani, ci căldură sufletească, aten!ie, gri)ă fa!ă de cineva+ cu at%t

mai mult creşte energia noastră şi cu at%t mai mică este dependen!a noastră fa!ă de lume. Re"ulile sunt simple (

să le respectăm.

( e ce c%nd mă concen trez g%ndindu-mă la

um nezeu încep să pl%ng?

( -ubconştientul oricărei fiinţe depinde de "enotipul său

şi de structurile de câmp în care e conţinută informaţia c,iar

după moartea trupului. a o sc,imbare radicală a formelor

conţinutul trebuie să fie stabil! în ca contrar nu #a e$ista

de#oltare! inter#ine moartea. -ă admitem că cu cât estemai puternic sufletul unui om cu atât este mai mare #italita

tea trupului său/ cu cât este mai puternică distru"erea



e$terioară! cu atât este mai puternică aspiraţia către centrul

de stabilitate. în 0ni#ers! punctul suprem de stabilitate este

ceea ce nu se distru"e niciodată indiferent de timp. Acesta

este Creatorul 0ni#ersului. Aşadar! pentru de#oltarea

oricărui obiect din 0ni#ers este necesară susţinereastabilităţii componentei informaţionale. Acest lucru este

imposibil fără concentrarea asupra cauei primare. orbind

într!un limbaj mai simplu, fără aspiraţie interioară către

Dumnezeu dezvoltarea or icărei fiinţe va f i limitată e"trem

de dur şi va duce spre moarte.

Când omul moare! se declanşeaă automat mecanismul sal#ării sufletului care se e$primă printr(o aspiraţie e#identă

sau inconştientă către Dumneeu şi care este însoţită de diferite ima"ini! aceasta depinând de ni#elul de

de#oltare al omului. Dar nu numai în ca de moarte dar şi în caul or icăr ei pier deri ! a pier deri i le"ă turi i cu

lu mea încon%urătoare! se include de asemenea acest mecanism şi funcţioneaă pentru sal#area omului. El poate fi

atât stopat! cat şi intensificat. încă din antic,itate oamenii au obser#at şi au e$plicat acest fenomen. Dacă poţi

să dăruieşti ceva nesilit de nimeni, nu să accepţi pur şi simplu pierderea ci să o provoci tu însuţi, acest fenomen

îmbunătăţeşte destinul şi sănătatea. A apărut noţiunea de %ertfă care a de#enit unul dintre principalele postulate

reli"ioase încă în timpurile imemoriale.

Deseori! în timpul şedinţelor primesc scrisorele de la unele mame! cu următorul conţinut* în timp ce mă

aflam la una dintre conferinţele dumnea#oastră! copilul meu! care se afla acasă! a început să #omite! să aibă diaree

şi i(a crescut! brusc! temperatura.2 E$plicaţia este că! la un ni#el subtil! între mamă şi copil e$istă o le"ătură

foarte strânsă. acă mama se orientează spre iubirea de umnezeu, la copil începe o cură!ire intensă care

diminuează ataşamentul şi dependen!a de ea. acrimile! #oma şi diareea sunt ca o pierdere bene#olă a

or"anismului a uneia dintre părţile sale! o %ertfă adusă de acesta pentru a s imţi iubirea de Dumneeu. De aceea!

când dumnea#oastră plân"eţi! copilul începe să #omite şi să aibă diaree.

- #iica mea $o iubeşte% pe fosta ei colegă de clasă. Ce!i de făcut, cum s!o ajut?



( Toţi acei care suferă de o orientare se$uală anormală au probleme serioase în sfera se$uală a

subconştientului. Am #ăut că toţi oamenii care au #enit la şedinţele mele cu această problemă au o intoleranţă

totală la boală! str es în relaţia cu omul iubit. Pentru ca să apară copiii! boala care purifică sufletu l trebuie să fie

mult mai puternică decât cea pe care o primeşte în timpul #ieţii.

'ntoleranţa purificării pro#oacă e$ploia a"resi#ităţii şi alte distru"eri. în primele etape suferă trupul! apar

bolile fiice şi neplăceri ale destinului. Dacă dependenţa de fericirea umană este mai puternică, suferă spiritul,

conştiinţa. &ot să apară bolile psi'ice. în caul intoleranţei totale începe să se distru"ă sufletul! adică se sc,imbă

orientarea se$uală. -ubconştientul refuă continuarea #ieţii şi concomitent reduce continuitatea #ieţii şi

micşoreaă durerea necesară pentru purificarea sufletului. Aceasta îl a%ută pe indi#id să supra#ieţuiască! rămân

însă puţine şanse pentru supra#ieţuirea societăţii. Aceste probleme sunt "enerate de societate! care îşi educă

"reşit membrii oferindu(le o concepţie "reşită despre lume! şi scopuri "reşite.

Dacă societatea n(o #a în#ăţa pe femeie să iubească! această societate #a suferi şi #a muri. Progresul te#nico-

ştiin!ific poate doar să accelereze procesul de destrămare a sufletului. 0na dintre principalele caue a apariţiei pe lume a pederaştilor şi a lesbienelor este că părinţii ! îndeosebi mamele, nu pot să se purifice înainte de

conceperea şi naşterea copilului. Dacă nu e$istă o aspiraţie către iubirea Di#ină de%a formată! dacă nu e$is tă

aspiraţia către unitatea cu Creatorul atunci orice boală! fie fiică! fie sufletească! de#ine insuportabilă şi pentru

a se #indeca omul este în stare să omoare i#orul durerii! adică fie lumea încon%urătoare! fie pe sine.

a ma)oritatea femeilor, agresivitatea emo!ională care înc#ide calea către umnezeu se manifestă prin

deprimare, nemul!umirea de soartă şi situa!ie, prin lipsa dorin!ei de a trăi. Cu cât mai mult o mamă încearcă

să omoare iubirea din ea, cu atât mai puţine şanse are copilul să înfrunte orice situaţie dureroasă . e

obicei, pentru a supravie!ui în prezent, oamenii îşi distrug viitorul. Creşterea considerabilă a numărului

,omose$ualilor pe mapamond este o do#adă că lumea noastră este bolna#ă. Când se îmbolnă#eşte sufletul şi

nu asp iră l a iubi rea de Dumne eu ca re îl poate sal#a ! trupul este condamnat la deinte"rare şi moarte.

evede!i-vă trecutul . (cceptaţi orice durere a trupului şi a sufletului, orice umilinţă a fericirii umane

ca pe o posibilitate de a dobândi Divinul. 3i atunci când nu numai dumnea#oastră ci şi sufletul dumnea#oastră

#a crede acest lucru! rugăciunea pentru copil îl va sc#imba . 4u pun la îndoială faptul că pieirea animalelor şi

a plantelor şi o posibilă dispariţie a omenirii! adică suferinţele în plan fiic din #iitor sunt consecinţele bolii

sufletelor noastre în preent.



)n suflet neputincios şi golit de iubire nu!i va oferi trupului şanse de supravieţuire . *ămânţa goală în

interior nu va putea să dea vlăstari sănătoşi. in cauza înmul!irii fărădelegilor se va răci în mul!i oameni

iubirea", spunea 'sus &ristos. Deşi lumea moare sub oc,ii noştri nu(mi pierd încrederea că această criă #a

împin"e omenirea spre renaştere şi sal#are. -c,imbările puternice şi profunde ale oricărui or"anism #iu sunt

asemănătoare cu moartea şi de aceea noi întreprindem ce#a concret pentru sal#area noastră abia atunci cândaproape că nu e$istă practic şanse reale de a supra#ieţui. Dacă doriţi să #ă a%utaţi fiica ima"inaţi(#ă procedura

morţii dumnea#oastră posibile şi luaţi(#ă rămas bun de la tot ce #ă este scump. înainte de aceasta în#ăţaţi(#ă

sufletul să iubească lumea încon%urătoare! pe sine şi destinul oricât de imperfecte ar părea să fie şi oricâtă durere

#(ar pricinui.

( *e poat e să lu crez i cu si ne în su ţi în me tr ou , în

autobuz, etc?

( Este mai uşor să te ro"i în timpul postului! iolându(teatât cu trupul cât şi cu sufletul. Dacă nu sunteţi irascibil şi

nu a#eţi pretenţii când #ă calcă cine#a pe picior! când #ă

împin"e sau #ă umileşte în transportul în comun! puteţi să

#ă ru"aţi.

Am citit când#a despre boala lui Confucius. Discipolii îi spuneau* Roa"ă(te şi îţi #a fi mai bine.2 Confucius

a ridicat din umeri şi a răspuns* +ă ro" tot timpul.2 în principiu! ru"ăciunea în transportul în comun poate

să depindă de atitudinea indul"entă faţă de oameni şi situaţii care #ă deran%eaă. Din punctul meu de #edere!

principalul este să nu!ţi pierzi iubirea faţă de oamenii care nu vă plac şi să încercaţi să!i reeducaţi ţinândseama de faptul că educaţia unui alt om începe cu autoeducaţia.

( Dacă nu #ă place situaţia! trebuie! de ase menea! s(o iubiţi! iar aceasta nu e$clude acţiunile de sc,imbare

a ei. 3i! iarăşi! nu trebuie să uita!i, cauza oricărei situa!ii se ascunde în starea noastră emo!ională de profunzime

care interac!ionează cu aceasta . +ot ce se întâmplă în jurul unui om la cel mai profund nivel corespunde în

totalitate cu starea lui emoţională, în jurul nostru nu poate să se întâmple nimic agresiv dacă în sufletul

nostru nu e"istă agresivitate. /ufletul care a uitat de umnezeu şi a pierdut iubirea se îndreaptă, în mod

automat, spre zg%rcenie, invidie, gelozie şi poate să comită în viitor crime împotriva iubirii şi a oamenilor . n

jurul omului încep a se produce evenimente neplăcute şi el neînţelegând că aceste evenimente sunt generate

de sufletul şi subconştientul său începe a se supăra, condamna şi a urî, amplificând în continuare problemele



sale. acă cineva v-a îmbr%ncit sau v-a )ignit înseamnă că sufletului dumneavoast ră nu- i a)unge puterea să

iubească şi vi se aminteş te de acest lucru. 'ccepta!i ce vi se înt%mplă şi z%mbi!i în interiorul dumneavoastră.

( 0nul dintre cunoscu!ii mei consideră că pentru

un om credincios primează credin!a apoi iubirea.

acă nu vom avea credin!ă în umnezeu nu-l vom

putea iubi pe 'cel în care nu credem. 1ă rugăm să

comenta!i acest punct de vedere.

- 2ubirea ca unitate cu umnezeu e$istă întotdeauna în

subconştientul nostru. 5rientându(ne către iubire ne unim

cu între" 0ni#ersul şi abia atunci apare procesul cunoaşterii

şi al supravie!uir ii. 4oţiunea de credinţă a apărut atunci

când omul a#ea un ni#el foarte ridicat al conştiinţei şi!

conform datelor istorice! aceasta s(a întâmplat relati# nu

demult! dacă e$aminăm istoria apariţiei omului c,iar de la

începuturi.

C,iar dacă un om este departe de reli"ie dar a acceptat iubirea de Dumneeu! el poat e să(şi sc,imbe

concepţia despre lume şi sistemul de #alori. (tunci începe dezvoltarea lui şi supravieţuirea este conştientizată.

#rica şi îndoiala frânează iubirea şi atunci iubirea de Dumneeu din conştiinţa noastră şi din straturile

e$terioare ale subconştientului slăbeşte . în consecinţă apar bolile, nenorocirile, etc. Credin!a ne a)ută să ne

eliberăm de frică şi îndoieli, să depăş im dependen!a de conşti ent care, fiind legată de trup, ne provoacă

îndoiala, frica şi condamnarea.

Când u n om care ţin e de ci#iliaţi a orien tală îş i frâneaă conştiinţa în procesul meditaţiei sau un om care

ţine de ci#iliaţia occidentală îşi păstrea ă credinţa în Dumneeu indiferent de lipsa de lo"ică!

duritatea şi stupiditatea e#enimentelor care se deruleaă! atât într(un ca câ t şi în ce lălal t are loc

depă şire a d epend enţei de conştiinţă, mai e"act de straturile ei e"terioare, fapt care permite să simţim

unitatea cu Creatorul prin iubirea faţă de -l . Aşadar! apare un parado$* credinţa în Dumneeu poate fi prima

#eri"ă dar poate şi a doua. Dacă facem abstracţie de aceste două momente şi ne deplasăm la un ni#el mult

mai înalt al ener"iilor! pe planuri mult mai su btile! #om #edea că nu e$istă contradicţii. Pe plan e$terior

credinţa a%ută iubirea pri n conşti inţa care este le"at ă de trup. Pe planurile de profunime iubirea a%utăcredinţa. în straturile cele mai profunde! credinţa ca aspect superior al conştiinţei şi iubirea de Dumneeu ca

aspect superior al sentimentelor de#in un tot! un între".



( Cum e$plica!i cuvintele: totul se iartă cu

e$cep!ia păcatului împotriva u#ului /f%nt"?

- 6n clipa de faţă înţele" în felul următor. 5 supărare

mare pe alt om şi neacceptarea comportamentului acestuia

dau naştere la supărare şi condamnare care se e$primă prinemoţii şi cu#inte. Atât timp cât a"resi#itatea se află în

conştiinţă ea nu poate să aibă influenţă asupra sănătăţii şi a

destinului. acă agresivitatea pătrunde în subconştient, iar

aceasta se înt%mplă în cazul unei supărări de lungă durată

sau este intensif icată de concep!ia greşită despre lume, sau este acumulată de părin!i sau de omul cel mai

apropiat în decursul multor ani, ea va răm%ne acolo pentru mult timp. 7a ieşi doar în ca de moarte! boală!

nenorociri.

6n filosofia clasică indiană despre 8arma se spune că omul trebuie să purifice prin suferinţă toate acţiunile

sale "reşite.

Era ade#ărat pentru acel moment istoric! ori ener"etica omului era mai slabă şi posibilităţile sale de a se

sc,imba erau minime. Pentru a depăşi "reşelile să#ârşite de sufletul uman era ne#oie de eci de ani de asceă!

de s tudierea cărţilor sfinte. în reli"iile de mai târiu a apărut noţiunea de pocăinţă. Pocăin!a înseamnă sc#imbarea

atitudinii fa!ă de lume, a concep!iei fa!ă de aceasta, iar ca rezultat sc#imbarea subconştientului prin iubirea fa!ă

de umnezeu.

Cercetând sute şi mii de cauri am obser#at o particularitate* supărarea îndelungată pe un vecin poate crea o

problemă, dar aceeaşi supărare îndreptată către un grup de oameni uni!i după crit eriul economic, social ,

na!ional, religios pătrunde mult mai ad%nc şi se vindecă mult mai greu. Condamnarea frecventă a statului,societăţii, pătrunde foarte adânc şi poate să genereze cele mai grave boli în câteva generaţii c'iar până la

pieirea neamului. Dacă omul crede că toată lumea este crudă şi nedreaptă, agresivitatea în cazul dat atinge cota

ma"imă. Dacă suntem nemulţumiţi de starea lucrurilor în lumea înconjurătoare şi pe lume însăşi, suntem

nemulţumiţi de Cel care o conduce. Cred că acesta este păcatul împotriva *fântului Du'.

5ric e o m! c, iar cel mai con#ins at eu! ştie în subconştientul său că lumea #ăută şi percepută de noi este

diri%ată de Creator* Pone"rirea -fântului Du,2 es te în esenţă respin"erea le"ilor supreme după care se

de#oltă 0ni#ersul. 'n acest ca! a"resi#itatea pătrunde atât de adânc în subconştient încât şansele de ispăşire a

păcate lor se apropie de ero. Consecinţa este moartea neamului. Postulatul despre inadmisibilita tea păcatului

împotri#a Creatorului! respin"erea #oinţei ui e$istă nu numai în creştinism ci şi în iudaism şi în alte reli"ii.



Trebuie să înţele"em particularităţile conştiinţei şi subconşt ientulu i. Pe plan e$terior! la ni#elul

conştii nţei! conflictul! adică respin"erea situaţi ei dureroase pro#oacă acţiunea şi de#oltarea. Concurenţa!

conflictul! a"resi#itatea ca distru"ere a le"ăturilor e$terioare care s(au format la ni#elul conştiinţei este

necesară. Pe plan e$terior noi sun tem iolaţi şi de aceea nu ne pute m de#olta fără conflict. 4eacceptarea

situaţiei pe plan e$terior duce la acţiuni acti#e pentru s c,imbarea lumii încon%ură toare. Pe planurile din profunime nu mai sunt acţiuni acti#e. Acolo poate să e$iste a"res i#i tate ca distru"ere a le"ăturilor superioare!

totul se desfăşoară însă sub controlul iubiri i care nu(i permite să pătrundă prea adânc. Pe planurile cele mai

profunde! cu cea mai mare încărcătură ener"etică! e$istă doar iubirea. Acolo lumea este unitară şi a"resi#i tatea

este imposibilă.

6n cărţile anterioare am încercat să e$plic noţiunea de -fânta Treime. Astăi înţele" acest lucru în felul

următor*

fără o iubire continuă către Dumnezeu sunt imposibile supravieţuirea, dezvoltarea. Creatorul a creat timpul care

se împarte în două curente* lumea #ăută! materială! pe care o asociem cu preentul şi trecutul şi lumea ne#ăută!

spirituală! pe care o asociem cu #iitorul. Creatorul se află dincolo de limitele timpului şi ale lumii #ăute şi

ne#ăute. Dacă însă noi #om considera! că e$istă Creator numai dincolo de limitele timpului atunci noi trebuie să

presupunem că în lumea #ăută şi ne#ăută e$istă ce#a diferi t de creator ! adi că! în final! a%un"e m la

pol iteis m şi ereie. Cred că do"ma despre -fânta Treime le pe rmite credincioşilor să simtă în tot ce ne

încon%oară! în lumea #ăută şi ne#ăută! preenţa #oinţei Di#ine.

6ncă odată despre particularităţile conştiinţei şi ale subconştientului. Dacă nu iub im pe cine#a la ni#elul

conştiinţei reultă că #rem să ne îndepărtăm de acesta! nu #rem să ne mai întâlnim şi să a#em ce#a în comun.

Dacă sentimentul lipsei de iubire care este supărare! condamnare! ură! pătrunde adânc în subconştient! lo"ica ar fi

următoarea* eu nu iubesc o anumită persoană! înseamnă că este un om rău! iar dacă este rău! nu trebuie să e$iste!trebuie să fie omorât! şi încep să(1 omor. E$istă două soluţii* fie că moare persoana respecti#ă pe care n(o iubesc!

fie că trebuie să mor eu.

-ubconştientul nostru se desc,ide în momentul bolii! al pierderii! st resului! ceea ce înseamnă că emoţia noastră din

acel moment se intensifică de mai multe ori . n timpul medi ta ţi ei sau al ru găciunii se frânează

func ţi ile organism ului, spiri tului, suf letulu i iar energia necesară pent ru funcţiile de suprafaţă trece pe

planurile interioare care sunt foarte fine şi posibili tăţile omului se intensifică . 'mpulsul distru"ător se

intensifică la fel ca cel creator. *ubconştientul se desc'ide mult mai tare când încercăm un sentiment de iubire.

4oi ne iubim inconştient părinţii care ne(au dat #iaţă. Condamnarea, supărarea, agresivitatea faţă de ei este de

fapt agresivitate faţă de propria noastră viaţă, faţă de trupul nostru . Asemenea oameni nu trăiesc mult. Credcă una din cauzele longevită!ii din mun!ii Caucaz !ine de venerarea părin!ilor şi a v%rstnicilor. 0na dintre princi(



palele porunci ale iudaismului spune* Cinsteşte(i pe tatăl şi pe mama ta. .. ca să se lun"ească il ele tal e.2 Aici

este indicată direct le"ătura dintre emoţiile omului şi sănătatea şi soarta lui.

-ubconştientul se desc,ide când ne îndră"ostim de cine#a. 'n perioada pubertăţii iubirea noastră formeaă

emoţiile #iitorilor copii şi nepoţi. Dacă nu ştim să iubim! fericirea pentru noi este să primim cât mai mult! nu să

dăm. 5 asemenea iubire dă naştere la o mulţime de pretenţii şi supărări! condamnări şi depresii. *upărările şi pretenţ iile sunt semne ale slăbiciunii, ale dependenţei. Depende nţa naşte agresivitatea. Dacă în această

per ioadă părinţii nu a%ută copilul să perceapă corect lumea! consecinţele se #or resimţi eci de ani. Prima iubire!

căsătoria! "ra#iditatea! naşterea copiilor sunt perioade în care are loc desc,iderea subconştientului. 3mo!iile

interioare agresive din această perioadă sunt o crimă împotriva iubirii. 3tim de%a ce se întâmplă ulterior.

-ă ne ima"inăm o situaţie* un băieţel s(a obişnuit să se supere pe fetiţe apoi! fiind adolescent! continuă să se

supere pe fete şi! toate erau bune! dar mai apoi a întâlnit o fată pe care a i ubit(o dar! din obişnuinţă! se supăra şi

pe ea. 'ar peste câte#a luni s(a îmbolnă#i t şi a murit fiindcă aceasta nu mai era o simplă supărare9ci o încercare de

a omorî omul iubit. umea #ăută este diri%ată de lumea ne#ăută. Când ne supărăm pe lumea #ăută care este

secundară! a"resi#itatea nu este atât de puternică şi a#em şanse să ne strecurăm prin uşile care se înc,id. Dacă

Cel Care ne diri%eaă ar fi #ăut! supărările pe el nu ne(ar oferi această şansă. Cu toate astea noţiunea de forţe

superioare ne#ăute care ne diri%eaă poate "enera pretenţii faţă de acestea. +rebuie să reţinem că $păcatul

împotriva *fântului Du'% este inadmisibil.

( 3$plica!i -ne , vă rog, de ce femeia nu are dreptul

să intre în biserică în perioada cic lulu i menstrua l?

Pentru ca #iaţa să continue trebuie s(o pierdem. )rica

de a ne pierde #iaţa ne înalţă către Dumneeu şi în

subconştientul nostru se restabileşte sistemul priorităţilor.

Ciclul menstrual înseamnă distru"erea #iitoarei #ieţi şi în

măsura în care în acel moment femeia aspiră către

Dumneeu! păstreaă iubirea şi bunătatea în aceeaşi măsură se #a naşte sănătos copilul ei. în perioada ciclului

menstrual presiunea psi,olo"ică este uriaşă. în subconştient parcă s(ar produce moartea femeii şi a copilului. Cu

cât sufletul femeii este mai dependent de uman cu atât mai puternice sunt emoţiile pro#ocate de supărare!

irascibilitate! deprimare. Cu cât pretenţiile faţă de bărbaţi pătrund mai mult în subconştient cu atât mai dureros este

ciclul. în ultima #reme tot mai multe fete suprimă durerile cu a%utorul medicamentelor! a"resi#itatea nu mai poate

fi stopată de durere şi în subconştient se produce o intensificare a proceselor ne"ati#e. -ubconştientul repreintăemoţiile noastre de cea mai mare profunime care repreintă totalitatea câmpurilor subtile. 'ar acolo emoţiile



:::noastre şi emoţiile #iitorilor copii formeaă un între". -ubconştientul a"resi# al mamei este sufletul a"resi#

al copilu lui care se #a naşte. 'ar a"resi#itatea interioară este de%a boală! nefericire şi moarte.

Am auit că în timpul ciclului menstrual se poate intra în biserică dar nu pot fi atinse icoanele. Probabil este

#orba de faptul că omul care n(a putut să în#in"ă supărarea! irascibilitatea sau deprimarea este a"resi# faţă de

sentimentul iubirii şi poate să se îmbolnă#ească după ce intră în bis erică. -e produce! î n fond! o cur ăţire asufletului! iar dacă omul este lipsit de tărie poate să apară frica şi îndoiala.

Apropo! mi s(a spus că în America cea mai mică "ârietură a copilului îi în"roeşte pe părinţi. 'mediat îi un" cu

iod! îi panseaă! etc. Cred că intoleranţa durerii este una dintre cauele de"radării masi#e care a cuprins

America în ultima #reme. în Canada! au introdus nu demult o le"e care interice ele#ilor să se %oace cu bul"ări de

ăpadă fiindcă! în primul rând este dureros şi poate să(i traumatiee şi în al doilea rând! umileşte demnitatea şi

drepturile omului. Cultul corpului şi al # ieţii duce la distru"erea spiritului care! la rândul său! pro#oacă depresia!

,omose$ualitatea! sterilitatea etc. E$i stenţa cultului filoofiei şi al culturii în ;rec ia Antică şi împrumutarea cu

succes a filoofiei şi #alorilor spirituale din 'ndia a dus la înflorirea economiei şi ci#iliaţiei. Apoi! cultul

spiritului a fost înlocuit cu cel al corpului. A început să ia amploare ,omose$ualitatea! lăcomia! #enerarea

frumuseţii trupului şi a se$ualităţii. +ai apoi a început distru"erea democraţiei "receşti! întrucât ci#iliaţia a

încetat să se mai întărească prin cultură şi spiritualitate! şi distru"erea ci#iliaţiei în între"ime.

4oi îl descoperim pe Dumneeu printr(o iubi re continuă şi prin modul de acceptare a durerii. Cel care #rea

să fu"ă de durere fu"e în final de iubire. 4u demult! în -uedia! a a#ut loc un e$periment interesant. Timp de o oră

s(a filmat naşterea unor copii. a mamele care au născut fără anesteie! cu durere! copiii a#eau un

comportament natural ( su"eau la sân. Aproape %umătate dintre micuţii ale căror mame au născut fără durere! cu

anesteic! au refuat să su"ă la sân. Pentru sa#anţi acest fapt a rămas ine$plicabil! cu toate că stati stica în

-uedia #orbeşte despre o le"itate e$trem de periculoasă* toţi narcomanii au fost născuţi de mamele lor prinanesteiere. Care este caua<

Durerea şi suferinţa ne obli"ă să ne înălţăm către Dumneeu. Dacă iubirea este puţină! suferinţele duc la

autodistru"ere sau ură faţă de lume. De aceea! în timpul naşterii! suferă mai mult mama decât copilul. Din punct

de #edere emoţional mama şi copilul sunt un tot unitar şi suferinţele ei copilul le percepe ca pe ale sale. Copilul

suferă mai puţin din punct de #edere fiic şi are mai multe posibilităţi să se concentree asupra iubirii. +ama se

bucură de copil! îl iubeşte şi totodată suferă. Copilul primeşte astfel e$perienţa de a depăşi durerea ş i de a se

îndrepta către iubire. în timpul durerii şi a umilinţei iubirea umană se transformă în iubire Di#ină.

Animalele se nasc fără prea mari dureri. De ce< )iindcă ni#elul prote%ării #ieţii şi de de#oltare a conştiinţei

este mult mai mic. Animalele sunt "ata să moară în orice clipă. Pentru ele concentrarea asupra fericirii şi asupra#ieţii este mult mai mică.



Cu cât ni#elul de de#oltare al omului este mai ridicat cu atât mai multă durere fiică şi sufletească trebuie să

pri mească. Această durer e #a fi insuportabilă dac ă în sufletul omului nu #a c reşte iubirea faţă de

Dumneeu. )aptul că în lume creşte numărul narcomanilor este reultatul idolatriării trupului şi a #ieţii.

4arcomanul nu tolereaă durerea sufletească. El simte că moare. -tresul de#ine pentru el un obs tacol de

neîn# ins. Pentru a supra#ieţui trebuie să(si ani,ilee conştiinţa şi sentimentele după care urmeaă de"radarea personalităţii! etc. Concluia este simplă* dacă în momentul disconfortului! a durerii şi a problemelor fiice şi

spirituale noi renunţăm la pretenţii în folosul iubirii şi în acelaşi timp ne susţinem cu ru"ăciuni! ne #om sal#a nu

numai pe noi ci şi pe copiii noştri şi pe cei apropiaţi nouă.

( e ce după naştere femeile nu prea au atrac!ie se$uală, fapt care creează multe probleme în

familie? &-am avut mult timp copii şi după naşterea mult-aşteptată am senza!ia că am rămas pustie.

/entimentele şi emo!iile îmi a)ung doar pentru copil. Pentru altceva nu am nici putere nici timp.

/pune!i-mi, vă rog, va trece această stare cu timpul sau este nevoie să întreprind ceva şi în ce direc!ie?

( Pri mesc foar te mu lte înt rebă ri d e la femei şi ma%oritatea ţin de problemele relaţiei cu bărbaţii! familiei şisterilit ăţii. Cauele acestor probleme le e$p lic as tfel. -ufletele noastre se întâlnesc cu mulţi ani înainte de

întâlnirea noastră fiică. Am obser#at! nu o sin"ură dată! cum interacţioneaă sufletele #iitorilor soţi şi părinţi pe

planurile fine. Are loc o educaţie reciprocă. Toate situaţiile din #iitor au loc pe planurile fine. 5 trăire corectă a

acestor situaţii asi"ură urmaşi sănătoşi. -ufletul bărbatului nu #ede cum arată soţia lui în e$terior! simte doar

calităţile ei sufleteşti* posibilitatea de a iubi! de a accepta durerea şi de a păstra în acest moment iubirea!

capacit atea d e a se în frâna şi de a a#ea "ri%ă de altcine#a! să dea ener"ie.

Prin at itudinea noastră faţă de alt om trebu ie să(1 a%utăm să simtă iubirea faţă de Dumneeu. -ufletele

noastre comunică într(un asemenea mod. Dacă ne mişcăm într(un sens "reşit! de e$emplu ne ataşăm prea tare de

unele aspecte ale fericirii! sufletul omului apropiat ne apără! ne opreşte de la fapte necu"etate! ne pre#ine asupra

unor posibi le pericole. 5mul care s(a obişnuit să accepte #oinţa Di#ină ne#ăută dar atotputernică! poate să

primească aceste semne şi acest a%utor. Astfel! sufletele #iitorilor noştri copii şi a #iitorilor iut%iţ i pot fi! într(o

anumită perioadă de timp! în"erii noştri păitori. Dacă nu renunţăm la iubire! li se permite să ne

a%ute.De aceea! deseori când se întâlnesc! unii oameni au senaţia că se cunosc de când lumea. 0n bărbat

se îndră"osteşte de o femeie fără să ştie de ce. Caracterul! înălţimea! "reutatea! felul cum arată! #ârsta

pot să nu corespundă aşteptărilor lui. Cu toate astea o iubeşte. Dacă lo"ica e$terio ară ! c onştiinţa l ui s(au

obişnuit să r eprime lo"ica Di#ină şi lo"ica iubirii! analia! critica şi pretenţiile pot să(1 determine să renunţe lafemeia iubită. în asemenea cauri inter#ine foarte rapid moartea. Este foarte "reu să determini dacă iubeşti

sau ba o femeie! dacă est e aceast a consoarta ta. Poate să #adă şi să ştie acest lucru doar un om în



subconştientul căruia Di#inul este mai important decât umanul. Deseori un bărbat pentru care lo"ica!

bunăstarea! ambiţia sunt mai presus decât or ice! renunţă la iubire şi la #iitorii copii fără să bănuiască măcar.

0rmeaă destabiliarea destinului! a afacerii! a sănătăţii apoi inter#ine moartea. 5mul care pierde le"ătura cu

Dumneeu nu are şanse de supra#ieţuire. Dacă #a în tâlni iubi rea şi #or trăi împreună! el o #a omorî! iar dacă se

#or despărţi! se #a sinucide.De ce deseo ri! f emeile nu re uşesc în r elaţii le cu bărbaţii< )iindcă aceste relaţii presupun apariţia familiei! a

copiilor. )amilia depinde! în primul rând! de femeie. -ensul e$i stenţei familiei este apariţia pe l ume a

copi ilor! iar aceştia sunt născuţi de femeie. Ca să apară pe lume sufletele copiilor au ne#oie de o cantitate mare

de ener"ie maternă. '#orul principal şi continuu de ener"ie este unitatea cu caua primară! iar pentru ca

iubirea şi ener"ia să a%un"ă la suflet trebuie să moară umanul. Ruptura de uman este foarte dureroasă. Cu cât mai

mică este dependenţa de lume cu atât mai puţină este durerea. Cine s(a obişnuit să dea ener"ie! iar aceasta se

întâmplă când a#em "ri%ă de altcine#a! în timpul procesului de creaţie! în muncă! acela depinde mai puţin de

lume şi suportă mai uşor durerea. Cu alte cu#inte! o mamă muncitoare! bună şi "ri%ulie are mai multă ener"ie şi

are mai multe şanse să nască urmaşi sănătoşi. în sentimentul iubirii faţă de alt om se ascunde o cantitate uriaşă

de ener"ie! care este în mai multe straturi. E$istă s traturile strate"ice superioare ( iubirea de Dumneeu! apoi

cele strate"ice răspunătoare de supra#ieţuirea şi de#oltarea urmaşilor (iubi rea =mană şi sent iment ele

poiti #e ca re o în soţesc E$istă se$ul! actul ine#itabil de continuare a #ieţii. E$istă relaţi ile familiale dintre

soţi. Pe lân"ă toate astea ener"ia se consumă pentru muncă! adaptare socială şi pentru interesele personale . 0n

om armonios are ener"ie pentru toate. în clipa în care se în"usteaă canalul de comuniune cu Di#inul trebuie

să ale"i! iar ale"erea trebuie să fie corectă.

4u o sin"ură dată am #ăut cum se îmbolnă#eau copi ii al e că ro r ma me er au pr eocu pa te mai mult de

ser#iciu. )emeia trebuie să aibă o "ri%ă permanentă de copilul său până în perioada pubertăţii a%utându(1ener"etic pe planurile fine. -uprasolicitarea la ser#iciu! pasiunea pentru se$! supărarea şi irascibilitatea

necesită cantităţi mari de ener"ie! întrucât rolul femeii constă în continuarea #ieţii! concentrarea subconşt ientă

asupra se$ul ui! este foarte mare. Dacă sentimentul se$ual care are o ener"ie uriaşă poate fi reţinut până la

apariţia pe lume a copiilor! adică a a#ea un comportament conform normelor moralităţii! atunci acesta se trans(

formă în planuri strate"ice superioare şi permite apariţia pe lume a unor urmaşi sănătoşi. Pasiunea e$a"erată

pentru se$ din timpul "ra#idităţii şi după naştere poate să înrăutăţească destinul şi sănătatea copiilor. Esenţa

atracţiei se$uale este conceperea copilului care! în aceste cauri! s(a produs de%a. Aşadar! pentru ca urmaşii să

supra#ieţuiască după conceperea lor sentimentul se$ual trebuie să scadă şi să se transforme într(un sentiment

de căldură! prietenie şi iubire. Cu cât sentimentul iubirii de Dumneeu este mai puternic cu atât mai uşor areloc procesul de transformare a sentimentului animalic în sentiment uman. Dacă această transformare nu se



produce atunci! pentru sal#area şi apărarea copiilor se include un mecanism dur* la femeia care nu s(a obişnuit să

iubească şi să fie prietenă dispare atracţia se$uală iar ea sperii ndu(s e! începe s ă ale r"e pe la doctor i. în trucât

medicina contemporană susţine că se$ul este întotdeauna benefic şi trebuie să fie din abundenţă! medicii depun

toate efortur ile ca să res tabilea scă şi să int ensifi ce atra cţia se$uală ca să sal#ee! după părerea lor! familia!

fără să bănuiască măcar că a%ută astfel femeia să(şi omoare copiii. Dacă femeia consumă mai mult decât poatesă ofere! potenţialul ei ener"etic este foarte mic fără să bănuiască măcar! cu toate că e$istă anumite semnale

de a larmă* supărarea! deprimarea! frica! "eloia! părerea de rău. Dacă femeia are insuficientă ener"ie pentru sine!

cu atât mai mult pentru copii! pot apărea probleme la conceperea l or! o sterilitate temporară sau totală. De aceea!

pentru a asi"ura supra#ieţuirea copilului! femeia trebuie să uite după naştere! pentru o #reme oarecare! de se$!

ser#iciu! probleme. 0n soţ deştept #a înţele"e şi #a simţi acest lucru. Cu cât o femeie are mai puţină iubire faţă

de Dumneeu cu atât mai puţină căldură! atenţie şi mân"âiere îi #a acorda soţului oferindu(i tot copilului. Dar

întrucât acesta este un semn al lipsei de armonie! pretenţiile din partea soţului sunt într(o măsură oarecare

neîntemeiate. în faţa femeii apare o dilemă "reu de reol#at* să uite de copil sau de bărbat< Dacă îşi #a aminti de

Dumneeu! ea nu #a uita nici de unul! nici de celălalt şi familia #a fi fericită. Acumularea iubirii faţă de

Dumneeu este un proces compl icat şi îndelun"at. Dacă nu reuşim deodată! să nu ne pierdem speranţa. 7om

reuşi dacă nu #om dispera! nu #om pune la îndoială şi nu ne #om lăsa cuprinşi de deprimare. Eliminaţi ceea ce #ă

incomodeaă să iubiţi şi toate problemele dumnea#oastră care păreau "reu de reol#at! care #ă înc,ideau

#iitorul! #or de#eni neînsemnate şi #or rămâne în trecut.

( Ce părere ave!i despre multiplele te#nici de rela$are, #ipnoză, auto#ipnoză care îmbunătă!esc

par!ial părerea proastă despre sine. 3ste spre binele omului sau în detrimentul lui din punct de vedere

al legilor ivine?Dacă omul ştie că foarte curând i se #a dărâma casa! se poate comporta în diferite moduri. 7a urî întrea"a lume!

soarta sa şi nu #a întreprinde nimic! se #a urî pe sine! #a cădea în depresie şi iarăşi nu #a face nimic! #a a#ea

o atitudine a"resi#ă faţă de toate şi #a întreprinde ce#a pentru sal#area casei sau #a accepta aceasta în interiorul

său ca un mers al e#enimentelor determinat anterior! nu #a re"reta! nu se #a supăra şi #a depune toate eforturile

pentru sal#area casei. Autoaprecierea e$a"erată înseamnă încredere absolu tă în îndeplinirea dorinţelor personale

la baa cărora stau emoţiile de tipul eu #oi face tot ce #reau! #oi construi orice casă! #oi dis tru"e pe oricine îmi

stă în cale2! care! la înce( put! pro#oacă o e$ploie de ener"ie fiindcă e$clude frica şi îndoiala. Dar pe măsură ce

această stare interioară intră în conflict cu lumea încon%urătoare! începe prăbuşirea tuturor dorinţelor întrucât

omul începe să distru"ă lumea încon%urătoare nu numai în e$ter ior ci şi în interiorul său.



Dacă omul trăieşte incorect! stri#eşte iubirea în sufletul său! #iaţa lui începe să se ruinee. +ai întâi suferă

copiii! #iaţa personală! apoi se deinte"reaă destinul! îşi pierde ser#iciul şi sănătatea. în această clipă omul începe

să se subapreciee! pune totul la îndoială! îi este frică şi îşi pune sin"ur frâne. încer carea de a l upta cu

subap recier ea culti#ând în suflet a"resi#itatea! duritatea pentru a creşte autoapr ecierea într(un mod p rimiti#!

duce l a bol i şi nenorociri.

( (iul meu es te umilit la şcoală în permanen!ă de toată lumea. eşi îl învă! să se apere, el acceptă

această situa!ie ş i se comportă ca un clovn. /pune!i-mi dacă procedez corect.

Principala apărare este bunătatea interioară. Dumnea#oastră nu l(aţi în#ăţat deocamdată acest lucru.

5 femeie mi(a pus! nu demult! o întrebare* cum să reacţionei la un comportament de bădăran< -unt

dearmată în faţa mitocanilor. 4u pot să le spun nimic. De câte ori am încercat să depăşesc această stare! dar este

imposibil>

Pare o situaţie fără ieşire dacă nu înţele"em esenţa celor întâmplate şi încercăm să luptăm cu

problemele interioare! de fapt! cu morile de #ânt . Es te d ificil să obser #ăm emoţi il e de mar e profunime car e

preme r" aceast ă stare. Pot să #ă spun ce sentimente #ă apar într(un asemenea ca* furie! condamnare! re#ol tă.

Tocmai acestea #ă pro#oacă această stare. -ă #ă e$plic de ce. Dacă în adâncul sufletului se produce o e$ploie

de a"resi#i tate! emoţi a a"resi#ă de#ine necontrolabilă şi dumnea#oastră puteţi să(1 omorâţi pentru nimic pe cel

care #(a %i"nit. 'nstinctul autoapărării îl imobilieaă pe omul a"resi# şi îi sal#eaă #iaţa lui şi celor

care îl încon%oară.

5mul a"resi# înceteaă să se de#olte în interior. El nu ştie să se comporte în tr(un confl ict fără de care nu

e$istă de#oltare. 5ricât ar părea de straniu un bădăran! deşi la suprafaţă este nepoliticos! este bun şiec,ilibrat în interior. Aşadar! doar un om bun în interior poate să(i opună reis tenţă. Duritatea e$terioară îi

este permisă doar celui bun în interior. De aceea prima reacţie de apărare împotri#a bădărăniei şi a obrăniciei

este să #ă păstraţi în suflet iubirea şi bunătatea. Aceasta creeaă independenţa şi ne permite să apreciem

corect o situaţie şi s(o diri%ăm cu o duritate doată. 0n om care conda mnă şi este d ur în interi or de# ine

dependent în interior! iar această dependenţă trece pe plan e$terior. Este ne#oie şi de bădărani ca de nişte

sanitari ai pădurii2.

Deseori copiii se portă dur în relaţia cu cei de(o #ârstă cu ei dacă simt că sufletul acestora este a"resi# în

interior. Dacă nu în#ăţăm copilul pe care toţi îl %i"nesc să în#eţe să iubească şi să ierte! în primul rând prin noi

înşine! prin e$perienţa noastră trecută! ci îl în#ăţăm să fie dur şi să nu accepte situaţia! el poate să(1 omoare pe celde(o #ârstă cu el.



Când psi,olo"ii au început să studiee statistica înc,isorilor au constatat nişte fapte ine$plicabile. Toţi

uci"aşii ! sadici i şi #iolatorii din înc,isori erau cei mai umiliţi şi mai detestaţi oameni în libertate.

Dacă ece cimpanei! masculi! sunt puşi împreună într(o cuşcă! se #or comporta întocmai ca prionierii

într(o cameră ( se creeaă acelaşi sistem* liderul! ierar,ia! supuşii. Comportamentul criminalului este întoarcerea

la formele primiti #e de comunicar e. Dacă omul n u poa te să se adaptee la ni#elurile superioare! el seîntoarce la cele primare! inferioare. a orice ni#el e$istă însă prioritatea le"ilor iubirii. De aceea! şi la criminali

de#ine lider cel care este bun în interior şi nu este "ârcit! in#idios! nu este dependent de se$. 0n om ambiţios

care îi urăşte şi îi detestă pe alţii! care depinde de dorinţele sale! fapt ce determină apariţia lăcomiei! in#idiei şi a

desfrâului se$ual! #a fi pe ultimul loc şi în înc,isoare. 3i! dimpotri#ă! în lumea interlopă! în economie! politică!

liderii #or a#ea calităţi asemănătoare.

în timpul puterii so#ietice era permis ca pentru condamnaţi să se or"aniee raiul pe pământ2.

Conform ideolo"iei comuniste! trebuiau adunaţi la un loc cei sărmani! cei mai umiliţi şi aceştia să creee

societatea ideală. Reultatele acestui e$periment n(au fost date în presă. 4ici teoria social ismu lui! nici

ps i,olo"ii şi ps i, ia tr ii n(au putu t să e$plice cele întâmplate. Când cei mai umili ! cei mai de"radaţi2!adică cei care erau folosiţ i pentru îndepl inirea necesităţilor se$uale au fost puşi în aceeaşi onă de

detenţie! ni#elul cruimii şi desfrâului printre aceşti condamnaţi era de câte#a ori mai mare decât în alte

locuri. Au apărut noi forme de bat%ocură! nemaiîntâl nite până

atunci.

Când omul înestrat cu intelect şi conştiinţă coboară la ni#elul animalelor! el de#ine mult mai a"resi# decât

acestea fiindcă deosebirea dintre iubirea subconştientă şi dependenţa de #iaţă şi dorinţe este mult mai mare la

oameni.

-upraaprecierea fără iubire ne împin"e către începutul animalic. a început! în"ăduinţa prea mare adorinţelo r pro #oacă supraaprecierea. Ce este ma"ia< Este o reli"ie care şi(a pierdut credinţa în Dumneeu.

în ma"ie domneşte idolatriarea dorinţelor şi nicidecum iubirea. Am citit de curând un articol în care se

anunţa că în -0A s(au desc,is şcoli şi uni#ersităţi de ma"ie. -e mai spunea că reli"ia nu(1 a%ută pe om să aibă

încredere în sine! să ştie să se autoapre(ciee! iar ma"ia îi oferă! sub acest aspect! mult mai multe posib ilităţ i.

Tinerele #ră%itoare au început să simtă mai multă încredere în sine şi independenţă2! scria în articol. Aşa e

construită lumea* cu cât suntem mai încreători în fericirea noastră umană cu atât mai mult ne fortificăm

ambiţiile şi pretenţiile noastre şi cu atât mai repede şi mai mari #or fi pierderile noastre. Dacă anumite metode

şi procede e ne a%ută s ă simţim iubi rea de Dumneeu! să depăşim dependenţa de elementele de baă ale #ieţii!

într(o asemenea situaţie încrederea în noi înşine #a #eni din eu(12 nostru Di#in şi #a pro#oca o e$ploie de ener"ie



constructi#ă! controlată de iubire. Dacă aceste metode şi procedee ne #or da încredere! putere şi ener"ie în

detrimentul sufletului şi al iubirii! urmările pot fi deastruoase.

( /punea!i că iubirea neîtnpărtăşită înseamnă

crearea în vie!ile viitoare a copiilor cu persoanarespectivă. Ce ne pute!i spune despre oamenii cunos

cu!i, actori, c%ntăre!i, de care se îndrăgostesc cu

miile?

( 4oi dorim să semănăm cu pe rsoana iubi tă fi indcă

iubirea este o comuniune! un tot al celor care se iubesc.

Pentru a ne uni pe plan e$tern trebuie să atra"em persoana

iubită şi s(o facem dependentă de noi. 0nitatea pe plan fin

se atin"e prin mişcări contrarii. Cu cât mai multă iubire!

căldură! atenţie! a%utor ştim să dăm! cu atât mai uşor #om

simţi sufletul altui om! #om simţi unitatea totală cu el. Pe

pl an fin! noi suntem cu to ţi i un it ar i! da r pe nt ru a simţi

aceast a este ne#oie de eliminarea unei ca ntită ţi mar i de ener"ie. Cu cât este mai puţină ener"ie cu atât mai

mult depindem de formă! mai do"matice ne sunt concepţiile şi cu atât mai stat ică ni se pare lumea

încon%urătoare. Când ne iubim părinţii îi imităm. Când ne îndră"ostim de cine#a îl imităm. Aceasta contribuie

la de#oltarea noastră. 'mitarea se transformă în autoinstruire.

De re"ulă de#in cunoscuţi oamenii armonioşi. Dacă armonia este insuficientă! sla#a! banii! se$ul îi

omoară destul de repede. Cel mai mare potenţial de armonie poate să se epuiee repede dacă lipses ceducaţia şi concepţia "reşită despre lume. Dra"ostea pentru idolul creat presupune imitarea stării lui

interioare. Dar şi imitarea e$terioară poate s(o destrame pe cea i nterioar ă. Cu cât mai puţ ină ener"ie au

un tânăr sau o tânără cu atât mai mult îl imită pe idolul lor şi cu atât mai isterică şi mai lipsită de raţionament

este idolatriarea lor. Pentru ma%oritatea aceasta constituie o şc oală a iub irii* imitare a armon iei suflet eşti!

iubirea fără speranţe de reciprocitate.

Copiii se formeaă atunci când între bărbat şi femeie e$istă un sc,imb reciproc de ener"ie. 0neori!

pentru apari ţia p e l ume a u nui copi l armon ios est e suficient un sentime nt puterni c de i ubire fără

reciprocitate. -ufletul copilului poate să se formee în decursul mai multor #ieţi şi este necesar să se stopee

ener"iile inferioare ale se$ualităţii şi să fie lăsate ener"iile superioare ale iubirii. 'ubirea neî mpărtă şită poatefi pe deoparte un semn al pre"ătirii pentru copiii "eniali! iar pe de altă parte al purificării sufletului dacă



dependenţa subconştientă de omul iubit! de copii şi se$ depăşeşte ni#elul periculos. -ă nu uităm ce spunea

4apoleon* 4ereuşita este mama "enialităţi i.2

( 3ste mai uşor să ier!i )ignirea propriei persoane,

dar iată că de )umătate de an nu pot să iert oameniicare au violat-o pe fata pe care o iubesc. C%nd s-a

înt%mplat acest lucru nu ne cunoşteam. 3a i-a iertat şi

mă roagă şi pe mine să-i iert. îmi este foarte greu, am

încărun!it c#iar. ')uta!i-mă, vă rog.

( Ca să apari pe lume trebuie mai întâi să mori. 'n

timpul bolii! pierderii.despărţirii! %i"nirii are loc un proces

asemănător cu moartea. în măsura în care ne înălţăm în

acest moment către Dumneeu! în aceeaşi măsură noi şicopiii noştri a#em dreptul la #iaţă. Purificarea oamenilor

sub aspect material are loc destul de repede. Dacă ai pierdut

por tofelul cu ban i ş i a i păs tra t bunăta tea însea mnă că nu

depini de bani.

Pentru ca să se nască p runcul! părinţii trebuie să accepte nu numai umilinţa trupului şi a #alorilor

materiale. E ne#oie să fie umilite manife stările super ioare ale spiritului* ordinea! dreptatea! idealurile!

să fie umilit sufletul* iubirea umană! moralitatea. Problema constă în faptul că nu poţi să le pieri ca pe un

portmoneu. ?locarea! umil irea sentimentelor superioare are loc î n ca de sc,iofrenie! diabet! cancer!

autism! sindromul Da@n! când omul este trădat! #iolat! omorât. Detaşarea de iubirea umană are loc de asemenea

în caul unei atitudini incorecte faţă de noi înşine! în ca de supărări ce #in din partea părinţilor! trădare a

oamenilor apropiaţi. Dacă nu ne(am în#ăţat să iubim necondiţionat! adică nu ştim să ne stăpânim pretenţiile!

supărările sau deprimările! pre"ătirea bene#olă este înlocuită cu cea forţată.

Repet încă odată ceea ce sp un mereu la şedinţe. Cea mai uşoară purificare #ine prin intermediul

oamenilor! ea umileşte sufletul şi spiritul şi este cea mai neplăcută şi mai dureroasă. +ult mai dură este

purificarea prin intermediul bol ilor. -ufletul sufer ă mai puţ in însă trupul începe s ă s e deinte"ree. Dacă

nu putem să acceptăm purificarea faţă de Dumneeu prin oameni! ni se dau bolile. Dacă nu acceptăm bolile! ni

se dă moartea. )aptul că iubita dumnea#oastră a fost #iolată este! mai curând! o do#adă că ea s(a concen trate$trem de mult asupra senualităţii superioare. Aceasta bloc,eaă posibilitatea de a a#ea copii. Dacă



dependenţa de sentimentele superioare este însoţită de a"resi#itate faţă de sine şi faţă d e bărbaţi a pare un

parado$ cunoscut* cu cât femeia i ubeş te mai mult bărbatul ! cu atât mai repede acesta #a muri. în acest ca

a"resi#i tatea interioară faţă de bărbaţi pro#oacă manifestări e$terioare ale a"resi#ităţii altor

bărbaţi.

Când#a am încercat să(1 a%ut pe un tânăr care suferea foarte tare de prostată! inflamaţia #eicii urinare şi dureri puternice în re"iunea lombară. 4ici un fel de medicamente nu puteau să(1 a%ute. 4(am putut nici eu. Pe atunci n(

am acordat at enţie l a po#es tea so ţiei s ale ( că un bărbat a încercat s(o #iolee în lift. Când îşi amintea de cele

întâmplate plân"ea în ,o,ote de furie şi re#oltă. Au trecut anii şi abia acum am înţeles că ura faţă de orice bărbat

care pătrunde în interior foarte adânc îi omoară atât pe soţ cât şi pe #iolator.

)emeia care nu 1(a iertat în interiorul ei pe #iolator îi #a omorî în fiecare clipă pe soţul şi pe fiul ei fiindcă! pe

planuri fine! noi suntem unitar i. Aşadar! trebuie să înţele"eţi în primul rând că si tua ţia întâmplată a sal#at!

probabil! nu numai #iaţa dumnea#oastră ci şi a copiilor dumnea#oastră. )at a putea s ă moară însă moar tea i(a

fost înlocuită cu umilinţa fiică şi spirituală. Tan"oul se danseaă în perec,i2( caua celor întâmplate a fost

starea interioară a fetei şi a #iitorilor ei copii. De aceea este interis să(i condamnăm pe criminali. Pentru a iertatrebuie să înţele"em că nimeni nu este #ino#at. El este e$ecutorul #oinţei Di#ine! ca o serin"ă sau ca un bis turiu în

mâinile c,irur"ului. Asta nu înseamnă că un criminal trebuie să scape nepedepsit. Da că e$is tă posibilit atea să

fie pedepsit! mai e$act să a%utăm sufletul lui blocându(i intenţiile şi acţiunile a"resi#e prin detenţie! este

obli"atoriu să(i acordăm acest a%utor.

Când ne "ândim la #iitor putem să(1 influenţăm. 4u putem să influenţăm însă trecutul. în trecut nu e$istă #oinţa

umană! e$istă doar cea Di#ină. A"resi#itatea împotri#a trecutului! re"retarea lui! este de fapt a"resi#itate

împotri#a #oinţei Di #ine care se transformă repede î n pro" ram de autodistru"ere* încărunţire! c,elire!

îmbătrânire prematură şi boli. ?oala din sufletele noastre ne împin"e la re"retarea trecutului! laautodistru"ere. încercaţi să transformaţi distru"erea în creati#itate. -c,imbându(ne atitudinea faţă de trecut

noi sc,imbăm trecutul şi #iitorul. Dacă #eţi #edea în orice boală un impuls către iubire şi către Dumneeu!

nu #eţi omorî #iitor ii copii! ci îi #eţi sal#a şi îi #eţi de#olta. 5rice situaţie duce către Dumneeu! iar aceasta

înseamnă că cea mai absurdă! cea mai nedreaptă şi cea mai în"roitoare situaţie trebuie să ne înalţe către iubire

fiindcă! după lo"ica Di#ină! este profund %ustificată. Prin această durere Dumneeu #ă dă o cantitate de

ener"ie uriaşă pe care puteţi să o folosiţi distructi#! omorându(#ă copiii şi autodistru"ân(du(#ă! dar puteţi să o

folosiţi şi pentru sal#are şi creati#itate. Pe cât de des se repetă această boală tot pe atât de des puteţi să #ă

înălţaţi către Dumneeu detaşându(#ă de tot ceea ce depindeaţi până atunci. Ale"erea este a dumnea(

#oastră.



( eseori, la televizor, făc%ndu-se publicitate la articolele de parfumerie, bărba!ilor li se promite

că dacă le vor folosi vor cuceri femeile fără prea mari eforturi. /e încalcă într-un asemenea caz

legile supreme?

( 5mul poate fi a%utat. A%utorul trebuie îndreptat! în primul rând! către sufletul lui. Dacă ne în"ri%im mai

mult de alţi oameni decât de noi înşine! #om bloca de#oltarea lor şi îi transformăm în consumatori.+ai întâi! bărbatul nu trebuie să cucerească o femeie! fiindcă o fac articolele de parfumerie. Apoi! bărbatul

poate să nu mai fie bărbat! fiindcă şi de data asta o fac în locul lui articolele de parfumerie. Principiul de

funcţionare a tele#iiunii comerciale este satisfacerea dorinţelor ascunse ale telespectatorilor. Reultă că

publ icitatea este o mărturie a unor probleme ser ioase din societatea noastră.

( Cum să lucrez cu mine ca imaginea ur%tului"

din lumea încon)urătoare să nu mă deprime?

Cu cât a#em mai puţină iubire în suflet cu atât a#em

mai puţină ener"ie şi cu atât mai statică este lumea iar

conţinutul lumii se înc,ide pentru noi tot mai mult iar forma

sa umbreşte totul. 3i atunci #rem să distru"em ceea ce nu ne

pl ace. 0n om sl ab înce ar că să ni miceas că ce ea ce nu (i

place! unul puternic încearcă să sc,imbe. Dacă nu #ă place

un om încercaţi să(1 #edeţi în dinamismul de#oltării sale.

Astăi este rău dar mâine #a fi mai bun. întrucât toţi ne

întoarcem la Dumneeu! sufletul fiecăruia dintre noi #a

de#eni! ine#itabil! mai bun. Când acordăm unui alt om posibilitatea de#oltăr ii sufletului său! condamnarea şi

lic,idarea sunt î nlocuite cu educaţ ia şi a%utorul care nu e$clud duritatea. Dacă nu #ă place o situaţie!

sc,imbaţi(o. Dacă nu puteţi s(o sc,imbaţi în e$terior! sc,imbaţi(o în interior. -c,imbarea interioară de cea

mai mare intensitate a oricărei situaţii se produce prin propria noastră sc,imbare. Adică! dacă nu #ă con#ine o

situaţie sc,imbaţi(o! educaţi(o. Cel slab se a"ită! critică şi condamnă dar nu face nimic. Cel puternic este bun în

interior şi întreprinde acţiuni e$terioare acti#e pentru sc,imbarea situaţiei. 0nul puternic şi înţelept este stăpân pe

situaţie atât în e$terior cât şi în interior prin propria sc,imbare. Pentru a sc,imba o situaţie trebuie să nu depini

de ea. De aceea! un om liniştit în interior atin"e un scop dorit suficient de repede în cea mai dură şi mai critică

situaţie. în artele marţiale orientale se numeşte starea apei liniştite2. Pentru a le controla trebuie să e#adaţidincolo de limitele eului2 #ostru uman! adică dincolo de limitele dorinţelor! conştiinţei şi #ieţii. Pentru



această e#adare pot fi folosite te,nici dure! periculoase pentru #iaţă! dar se poate e#ada şi prin i ubire şi

aspiraţie către Creator. Cu cât este mai mare concentrarea asupra iubirii cu atât mai puţin e ne#oie de

te,nicile dure! forţate.

( Po!i să te purifici într-o via!ă într-at%t înc%t sănu te mai întinezi vreodată sau oamenii sunt

condamna!i la suferin!e şi în vie!ile următoare?

( )ără suferinţe de#oltarea de#ine imposibilă. 'ubirea

Di#ină a%un"e în lume şi se transformă în iubire umană.'ubirea umană este timpul. în ea e$istă diferite

aspecte (senuale! spirituale şi materiale. Dacă iubirea Di#ină repreintă rădăcinile iar cea umană este

tulpina! celelalte #alori sunt ramurile! frunele şi rodul şi alcătuiesc fericirea noastră. Pomul dă roade apoi

moare. Din seminţe apar iarăşi rădăcini care ne unesc cu lumea! apoi apar coroana şi roadele care sunt

prosperarea şi fericirea oricărei f iinţe. Tot ce se întâmplă cu un pom în timpul #ieţii se comprimă în "răunte. Cualte cu#inte densitatea informaţiei din "răunte creşte cu fiecare ciclu. 5mul se de#oltă mai repede decât un

copac! de aceea procesele suferinţei! adică a prăbuşirii ataşamen(telor! se produc mai des. Când sufletul #a

cuprinde toate situaţiile posibile din 0ni#ers! când preentul şi #iitorul se #or contopi într(un tot între"! când

densitatea informaţiei se #a apropie de cea primară! atunci sufletul se #a întoarce acolo de un de a apărut!

adic ă la Creator. Abia atun ci unitatea interioară #a de#eni permanentă! continuă. Atâta timp cât acest

lucru nu s(a întâmplat! noi #om iubi! #om primi! #om pier de şi a poi #om suferi că am pie rdut. Este mai

dureros să piardă pentru acel care nu poate primi noul. Cu cât mai puţin aspirăm către iubirea Di#ină cu atât

mai insuportabile şi mai c,inuitoare sunt pentru noi suferinţele! întrucâ t proporţ iile feri cirii umane cresc

odată cu de#oltarea omenirii aspiraţia către Dumneeu trebuie să de#ină tot mai puternică şi mai

conştientă. Aşadar! ibă#irea de suferinţe constă nu atât în renunţarea la #iaţă şi plăceri cât în

posibi li ta tea de a iubi şi a trăi pr in iubi re.

Puritatea sufletească este determinată de corelaţia dintre iubirea faţă de Dumneeu şi iubirea faţă de #iaţă şi

manifestările ei.

( Ce părere ave!i despre se$ul între două perec#i de

so!i? 3ste evolu!ia sau degradarea societă!ii? Poate

un om să se elibereze astfel de sentimentul proprie

tă!ii?



- E#ident că poate. Ce(i drept! după principiul* cel

mai bun remediu împotri#a mătreţei este ",ilotina2. Dacă

un om are can"renă la un picior! acesta trebuie amputat ca

să supra#ieţuiască or"anismul. Trupul suferă iar sufletul se

purifică. Dacă dependenţele noastre au depăşit limita periculoasă! adică limita posibilă! trebuie tăiată o parte din

suflet. -uferă sufletul ( se purifică iubirea către Dumneeu.

Când soţii comunică unul cu altul! ener"ia lor se$uală de

baă t rebuie să se transforme în asp ira ţi i spi rit ual e şi

senuale superioare. Animalicul trebuie să se transforme în

uman iar umanul în Di#in. Dacă nu are loc transformarea în

Di#in! ener"ia se concentreaă pe senaţiile umane

superioare fapt care "enereaă cea mai mare dependenţă şi

a"resi#itate. )ără dobândirea Di#inului! omul re#ine lastarea animalică pentru a supra#ieţui. -e$ul înt re două sau

mai multe perec,i înseamnă re#enirea la starea animalică.

Acum opt ani am fost într(o ţară occidentală şi am fost in#itat într(un club unde #in bărbaţ i şi fe mei ca să(

şi sc,imbe perec,ea. Este deosebit de interesant! îmi spuneau ei! şi ne descătuşeaă. +i se părea că dacă #oi

mer"e într(acolo nu se #a întâmpla nimic "ra#. Pentru orice e#entualitate am încercat să dia"nostic,e ce mi se

#a întâmpla după #iita în acest club. Reultatul a fost neaşteptat. Puteam să încarc un pro"ram de

autodistru"ere de şapte ( opt ori mai mare decât unul periculos. -(a do#edit că toleranţa începutului animalic nu

numai că distru"e sufletul! el omoară iubirea din suflet. E#ident că refuul meu a fost cate"oric. Astăi! în ţările

occidentului! îndeosebi în ;ermania! se$ul mai multor perec,i e în floare şi ia proporţii tot mai mari. Atitudinea

incorectă faţă de acest fenomen! adică populariarea lui! ameninţă cu nişte procese ire#ersibile nu numai a

urmaşilor ci a între"ii societăţi.

Apropo! am a#ut de curând o discuţi e interes antă cu cine#a care a#ea cunoştinţe aprofundate de iudaism.

+i(a e$plicat nişte pasa%e din 7ec,iul Testament pe care nu l e înţele"eam.

0n bărbat din alt neam! care trăia alături de iudei! a #iolat o tânără. Rudele fetei i(au c,emat pe toţi iudeii să

se răbune. Pentru neamul #ecin! sfârşitul putea să fie tra"ic! îl aştepta răbunarea. Repreentanţii tr ibului au spus

că sunt "ata să accepte iudaismul şi ritualul circumciiei. 'udeii au simulat că îi acceptă ca pe ai lor şi îi iartă! iar

peste o #reme i(au atacat şi i(au distrus.( a prima #edere se pare că iudeii au procedat perfid şi imoral! nu(i aşa< ( m(a întrebat in terlocutorul meu.Am afirmat dând din cap.



( Aceasta este o condamnare superficială. Esenţa iudaismului era respectarea poruncilor şi nu urmarea

superficială a datinilor. Dacă un pă"ân să#ârşea o crimă împotri#a moralităţii! iudeii trebuiau să ia o atitudine

dură faţă de cele întâmplate* să condamne făptaşul iar în interiorul lor să se detaşee de un asemenea

comportament şi să(şi ceară iertare pentru fapta comisă. 4eamul pă"ân a acceptat circumciia dar n(a luat o

atitudine morală faţă de cele întâmplate! iar aceasta însemna că au rămas pă"âni şi erau "ata! de dra"ulsatisfacerii dorinţelor! să in#idiee! să fure! să ucidă şi să #iolee! de aceea au trebuit să moară.

Ce se întâmplă! însă! astăi! cu oamenii care! de dra"ul realiării dorinţelor! a confortului şi a bunăstării

omoară! #ioleaă! in#idiaă şi pradă. De fapt! ei omoară la fel! doar că mai de sus. -e include pro"ramul de

autodistru"ere care îi omoară pe ei şi pe urmaşi. Cu cât mai mult ne îndepărtăm de iubire de dra"ul dorinţelor

noastre! a bunăstării sufleteşti! spirituale şi fiice cu atât mai de proporţii şi ire#ersibil de#ine pro"ramul de

autodistru"ere care omoară neamul şi urmaşii. Am adus mai de#reme un e$emplu când unui om care a să#ârşit o

crimă împotri#a iubirii i(au murit toate rudele. Reultă că! rudele! c,iar dacă nu bănuiau măcar erau "ata! în

subconştientul lor! să să#ârşească aceleaşi acţiuni! de aceea au murit. Dacă #reuna dintre rude ar fi aspirat

conştient către Dumneeu! ar fi trecut calea c,inuitoare dar binefăcătoare a sc,imbărilor! ar fi supra#ieţuit. 4u demult am fost ru"at să e$plic ce înseamnă fraa lui &ri stos* Celui care are i se #a da ş i se #a înmulţi !

celui care nu are i se #a lua şi ce are.2

Această fraă nu poate fi înţeleasă din punct de #edere superficial! material. Dacă a#em în suflet aspiraţia

către Dumneeu! sufletul nostru se #a umple de iubire şi #a fi mai bo"at! iar aceasta înseamnă că sănătatea şi

destinul #or înflori de asemenea. Dacă stăm pe loc şi folosim doar cele acumulate fără a de#olta în noi Di#inul!

în situaţia în care în %urul nostru se #a produce o crimă împotri#a iubirii ne #om îmbolnă#i şi #om muri c,iar

dacă în e$terior pare că nu am să#ârşit nici un fel de păcate! adică ni se #a lua totul.

+(am "ândit că destinul unui stat seamănă cu destinul unui sin"ur om. Comuniştii şi împreună cu ei

ma%oritatea poporului so#ietic erau si"uri că de dra"ul unei bunăstări #iitoare şi a #ieţii confortabile pot fi omorâţi

mii de oameni ne#ino#aţi. -ocietatea a plătit această boală a sufletului cu şapteeci de milioane de morţi.

ic,idarea celor care intrau în cel mai mic conflict cu puterea s(a transformat într(un mod de autodistru"ere

care a funcţionat eci de ani. Autodistru"erea a ispăşit într(o oarecare măsură a"resi#itatea subconştientă faţă de

iubire a oamenilor so#ietici.

4aţional ( social ismul "erman a fost îndreptat împo tri#a altor rase şi naţionalităţi . Pro"ramul de autodis tru"ere

a societăţii "ermane nu s(a realiat pe plan fiic! dar aceasta nu înseamnă că lipsea pe planul subtil. Dacă pro"ramul

de autodistru"ere nu nimiceşte trupul! nimiceşte sufletul. Deşi ;ermania a depus eforturi uriaşe! în primul rând

materiale! pentru compensarea lipsurilor foştilor deţinuţi din la"ărele de concentrare! dar şi poporului e#reu! pro"ramul de autodi stru"ere se de#oltă în continuare. Atunci când se macină sufletu l apar ,omose$ualii!

perec,ile steri le şi cele care preferă se$ul în "rup! e tc . Poate că ;erma niei îi lipseşte pocăinţa statului!



aprecierea morală a celor întâmplate. Poate că e ne#oie să încerce să înţelea"ă care este caua acestei nenorociri

şi ce ar trebui să facă! cum să se sc,imbe ca să nu se repete în #iitor.

( Se întâmplă să faci o faptă bună iar peste un

timp oarecare ai îndoieli. îţi pare rău de bani, detimpul pierdut, etc. De unde apar aceste gânduri

$trădătoare%?

Ce înseamnă o faptă bună< Este e$ploia iubirii!

adică a ener"iei! creaţiei! creati#ităţii şi altruismului. Dacă

apa cur"e i#orând într(un torent neîntrerupt se umple

bainu l pâ nă la re fu. Dacă i #o rul se acă! apa poate să

cur"ă îndărăt. Cu cât senaţia Di#inului din noi de#ine

neîntreruptă! cu atât a#em mai multă ener"ie şi iubire şi

încetăm să ne ataşăm de acti#itatea noastră. în filoofiaindiană se spune că bolile apar din caua dependenţei

mărite faţă de lumea e$terioară. Prin urmare! renunţarea la

lume ne permite să scăpăm de dependenţe şi să ne îmbună

tăţim sănătatea. în filosofia indiană! detaşarea de reultatele munci i noast re e ste unul dint re a spect ele

pr incipa le ale fericirii.

'isus &ristos spunea că atunci când să#ârşeşti o faptă bună nu trebuie să ştie stân"a ce face dreapta.

Aceasta înseamnă! de asemenea! detaşarea de reultatele acti#ităţii noastre. C,iar şi aşteptarea laudelor pentru

faptele noastre bune este tot un fel de dependenţă de reultate. +ândria pentru că faci o faptă bună ne permite să

aşteptăm recunoştinţă în #iitor şi să sperăm la răsplata de sus. 5rice aşteptare înseamnă dependenţă. De aceea!

când re"retăm nişte bani sau timpul pierdut înseamnă că n(am primit răsplata aşteptată! că a#em puţină ener"ie şi

puţină iubire în suflet. Dacă acordăm! continuu! atenţie şi iubire aproapelui nostru! nu înseamnă că nu trebuie să(i

cerem acelaşi lucru. Trebuie să(i îndemnăm! periodic! pe prietenii noştri să se sacrifice! să a%ute şi să aibă "ri%ă de

cine#a.

îmi amintesc de o po#estire pe care am citit(o pe când a#eam cincispreece ani. Pe atunci citisem toată literatura

fantastică pe care o "ăsisem prin biblioteci. -ubiectul este următorul. Pe o na#ă cosmică ce se îndepărtase

suficient de mult de Pământ au apărut nişte probleme "ra#e. Era ne#oie de un sc,imb de informaţie ur"ent iar

pentru transmiterea ei era ne#oie de câte#a i le. -c,imbul reciproc de semnale ar fi durat luni de ile şi membriiec,ipa%ului puteau să moară. 0nul dintre coordonatorii proiectului a a#ut ideea de a transmite continuu

informaţia din ambele sensuri iar pe parcurs să unească întrebările şi răspunsurile. Problema fost reol#ată în



câte#a ile. Când a fost întrebat cum de s(a "ândit la aşa ce#a! autorul a răspuns că astfel comunică soţia sa cu

prietena ei când stau de #orbă. Apropo! această sc,emă s tă la baa acti#ităţii creierului când un "rup de oameni

acţioneaă conform re"ulii* să nu oprim ima"inaţia în nici un ca. Critica! analia! aprecierea sunt interise.

Aceasta înseamnă că ade#ărata creaţie începe în clipa când este eliminată raţiunea sănătoasă. Când interacţionăm

la ni#elurile de suprafaţă cu o ener"ie scăută! situaţia este re"lată de raţiunea sănătoasă! adică funcţioneaăre"ulile! principiile! blocarea. Când trecem la conţinutul interior şi ni#elul ener"etic creşte brusc! raţiunea

sănătoasă cedeaă locul iubiri i care tr ece dincolo de limitel e conştii nţei şi #ieţii. în acest ca raţiunea sănătoasă

nu este decât o parte infimă a iubirii. Probabil! de aceea sfântul Au"ustin spunea* 2'ubeşte( pe Dumneeu şi poţi

să faci tot ce doreşti.2

( 'cum c%tva timp, fratele meu a deveni t un ortodo$ e$agerat. Cu c%t mai mult se roagă şi merge la

biserică cu at%t devine mai dur şi mai neîmpăcat. uşmanii lui sunt catolicii, iudeii, americanii,

evreii, negrii, roşii, albăstriii lista este fără capăt+. 3ste foarte greu să te în!elegi cu el şi este fără

rost să-i e$plici ceva. 1e!i spune, probabil, că trebuie să mă rog pentru el, dar îmi este frică. 'vem

acelaşi s%nge şi, probabil, avem programe identice. Poate, oare, rugăciunea să trezească în minenegativul care s-ar putea să fie într-o stare latentă încă? în ce măsură putem să luăm de la cineva

agresivitatea interioară prin intermediul rugăciunii?

- a întrebarea dacă putem să ne ataşăm de aspira!ia către umnezeu dumneavoastră a!i

răspuns că este imposibil. Cum să în!elegem, însă, problema fanatismului religios, a atitudinii

ireconcil iabile dintre confesiunile religioase fiindcă sunt evidente consecin!ele acestor ataşamente?

Aspiraţia către Dumneeu este ca un sentiment neîntrerupt de iubire faţă de cel ce stă la baa lumii #ăute şi

ne#ăute şi se află dincolo de limitele timpului şi ale tuturor lumilor. într(un cu#ânt! aceasta înseamnă posibilitatea

de a iubi lumea cu toate imperfecţiunile ei! a iubi oamenii! a ne iubi pe noi înşine şi destinul nostru oricare ar fi el.

4u trebuie să confundăm di#inul cu reli"ioitatea. e"ile reli"ioase ne a%ută să s imţim iubirea faţă de Dumneeu.

Aceste noţiuni! însă! sunt formulate de om şi ele pot fi corecte după conţinut dar întotdeauna #or fi mai puţin

corecte după formă. Când iubirea din suflet este puţină se intensifică dependenţa de formă şi do"mele!

obiceiurile! ideile! principiile de#in mai importante decât aspiraţia nemi%locită către Creator. Dacă nu ştim să

iubim! ener"ia noastră nu se consumă pentru de#oltare şi esenţă ci pentru formă care de#ine! brusc! a"resi#ă şi

deosebirile reli"ioase e$terioare de#in i#orul fanatismului. Cu cât mai repede pierde m es enţa iar esenţ a

înt re"ulu i 0ni# ers est e CreatorulB cu atât mai mult ne îndreptăm către formă! către fericirea u mană! şi cu atât

mai a"resi# de#ine sufletul nostru.

Cât pri#eşte ortodo$ia! a"resi#itatea multor ortodocşi se e$plică prin lipsa de înţele"ere. Pentru ei reli"ia

este posibilitatea de a se apăra de lumea a"resi#ă. Ei #or să fu"ă! să se ascundă pe un teritoriu intan"ibil unde

e$istă doar senaţii poiti#e! unde conştiinţa lor şi sentimentele lor au un confort total. Dar! pentru a simţi



di#inul! trebuie să te simţi nea%utorat. Trebuie să fim "ata să acceptăm durerea şi umilinţa care ne a%ută să

renunţăm la uman şi să dobândim Di#inul. Aşteptarea de a primi ce#a de la reli"ie ne orien teaă spre întărirea

trupului! spiritului şi a sufletului dar nu spre iubire. Cu cât mai mult dorim să ne apărăm bunăstarea sufletească şi

spirituală cu atât mai mult uităm de iubire şi suntem a"resi#i faţă de tot ceea ce ni se pare periculos.

Am ascultat de curând cu#ântarea unui predicator din bisericile nou apărute. A #orbit minunat citând în perma(nenţă ?iblia. După temperament şi aspiraţii îl depăşea pe orice preot ortodo$. -emăna întocmai cu predicatorii

americani. Totul era conform ?ibliei! nici un cu#ânt în plus. -imţeam că nu comenteaă corect ?iblia dar nu

înţele"eam ce "reşea. Deodată am înţeles că a transformat ?iblia într(un narcotic 2Dumneeu #ă iubeşte! are "ri%ă

de #oi! #ă apără! #eniţi la noi şi #eţi a#ea de toate2. Emoţiile ne"ati#e lipseau cu desă#ârşire. Când nu ştim să

depăşim situaţiile dureroase nu a#eam decât două căi* fie să ne în#ăţă m să iubim şi aceasta #a de#eni elementul

de#oltării! fie să fu"im! să ne ascundem de durere acolo unde ea nu e$istă. De durerea fiică putem să fu"im!

dar unde să ne ascundem de durerea sufletească< 3i! atunci! unii dintre noi încearcă să facă acest lucru cu a%utorul

alcoolului! al narcoticelor! al cultelor reli"ioase. 'nsă! reli"ia care promite doar raiul de#ine un narcotic! iar dacă

încetei să(1 consumi #iaţa de#ine iad. Pentru a păstra euforia sufletească aceşti oameni sunt "ata să %ertfeascătotul* familia! copiii! casa! armonia sufletească... aşa se întâmplă în diferite secte care înlocuiesc iubirea de

Dumneeu cu prote%area şi confortul sufletului şi al spiritului care duce la distru"erea lor ulterioară. Reli"iile mon(

diale! ,induismul! iudaismul antic! creştinismul! islamul în#aţă altce#a. Totodată! atitudinea "reşită faţă de ele!

căutarea a#anta%elor sufleteşti şi spirituale pot a#ea consecinţe catastrof ale. Cu cât mai puternică este preentată

reli"ia în calitate de or"aniaţie reli"ioasă cu atât mai mult se #a contopi cu statul! adică cu puterea şi banii! şi cu

atât mai multe probleme #or a#ea credincioşii din caua deplasării intereselor de la esenţa reli"iei la

manifestările ei formale.

Din punc tul meu d e #edere r eli"i a tr ebuie să fie detaşată de stat în toate manifestările sale formale şi să fie

unitară cu el în iubire şi moralitate. în ţările occidentale reli"ia a fost separată de stat! de altfel şi în Rusia.

Astfel! separând de stat reli"ia! au separat şi morala şi moralitatea care educau la om manifestările superioare. în

consecinţă! oamenii nu mai ştiu s ă iubească. a americani iubirea depinde de bani şi de a#anta%e. a nemţi (

de ordine şi disciplină! la francei ( de se$ şi frumuseţe! la ruşi ( de principii şi idealuri! la e#reii ortodocşi ( de

canoanele reli"ioase. Dacă depinde de ce#a! iubirea dispare! iar consecinţele le #edem în lumea contemporană.

Confesiunile reli"ioase nu pot să se unească în iubire! morală şi educaţie! sin"urul punct posibil de contact! iar

încercarea de a se uni în e$terior duce la concurenţă a"resi#ă! fiecare do#edindu(şi propria dreptate!

discreditând concurenţii. 5ricum ne #om uni cu toţii. E$istă însă iubire bene#olă prin morală şi iubire de

Dumneeu! dar e$istă şi unire forţată când totul se află l a limita pieirii. Pericolul fiic care se află în faţa



noastră este un mi%loc bun de a ne uni. Cu cât mai repede #om conştientia proporţiile pericolului în care se

află înt rea"a omenire cu atât mai mult #or creşte şansele noastre de a supra#ieţui.

- Cercetările dumneavoastră sunt foarte profunde, interesante şi pot fi aplicate în viaţă. )nele

aspecte, din cărţile dumneavoastră resping, însă, credincioşii. u puteţi să editaţi aceleaşi cărţiomiţând cuvintele %/arma%, $reîncarnare% etc. în acest caz numărul de cititori va fi comple tat de oarmată întreagă de oameni profund credincioşi. Cred că scopul scuză mijloacele. (ţi putea să ajutaţiîncă mulţi oameni.

Pentru mine onestitatea este mai importantă decât popularitatea. Apropo! %umătate din omenire recunoaşte

noţiunile de arma şi reîncarnare. -unt admise! de asemenea! de islam şi iudaism. Când un sa#ant încearcă să(şi

structure e cercetări le de dra"ul unor i dei pol itice şi reli"ioase consecinţele nu sunt dintre cele mei bune. 4u

pot să susţin că reîncarnarea sufletească e$istă 1. Pot să #orbesc însă! de o probabilitate considerabilă care

este confirmată de cercetările mele.Cât pri#eşte corel aţia d intre scop ş i mi%l oace pot să spun că dacă scopul scuă mi%loacele înseamnă că

reultatul este mai important decât procesul. Dacă reultatul de#ine #aloare absolută atunci poate fi comisă

orice crimă de dra"ul reultatului! iar concentrarea absolută asupra unui scop nu ne permite să trecem la scopuri

mult mai înalte şi se bloc,eaă de#oltarea. Esenţa de#oltării constă în faptul că atin"ând un anumit scop ne

formăm altul nou. în cele din urmă! scopul suprem este unitatea cu Dumneeu. în profunimea esenţei noastre am

atins de%a acest scop. întrucât fiecare scop rămâne în trecut după care urmeaă altul! procesul de a( înţele"e

pe Dumneeu este mai important decât scopurile momentane. Aceas ta înseamnă că un comportament moral este

mai important decât orice reultat oricât de necesar ar fi acesta.

Eu sunt coleric iar în adolescenţă! dacă îmi propuneam un scop! eram fanati c p ână îl reali am. î n do rinţa dea obţine cât mai repede reultatele presam timpul. în clipa când îmi atin"eam scopul de#eneam pustiu. Ca să nu

cad în disperare şi denăde%de! cău tam un alt scop şi uita m de toate. Apoi! am conştientiat că! în realitate! nu

#edeam preentul şi nu(i acordam atenţie fiindcă trăiam doar cu scopul! adică cu #iitorul. Eu nu e$istam nici în

preent dar nici în #iitor. 7iaţa a început să(şi piardă culoarea şi sensul. A t rebuit să lucre cinci ani în

construcţii! într(o luptă continuă pentr u supra#ieţuire! ca să înţele" şi s ă simt că #iaţa este minunată în fiecare

clipă! că scopul principal nu se află în #iitor ci în interiorul nostru iar reultatul multaş(teptat este să ştim să

iubim. Printr(o iubire continuă se desă#ârşeşte sufletul nostru.

( -"istă si tuaţ ii fără ieşire?



Am #orbit la una dintre şedinţele mele despre filmul

Titanic2. După părerea mea este un film patolo"ic şi

influenţeaă ne"ati# subconştientul spectatorilor. Am fost

ru"at să e$plic de ce< )ilmul pare să fie despre iubirea care

a în#ins moartea. Pare doar! în realitate este o denaturaretotală. -ă luăm! de e$emplu! o pictură. Ea reflectă lumea.

umea! însă! este tridimensională! iar pictura este bidimen

sională. Aşadar! nu poate să se reflecte în totalitate. )oto

"rafia transmite o percepţie superficială a lumii! iar pictura

trebuie să arate prin formă conţinutul. în conţinut! în esenţa

obiectului! timpul este comprimat ca în "răunte. Este foarte uşor să determinăm dacă pictorul este talentat sau ba.

0n pictor fără talent copiaă forma obiectului şi nu simte le"ăturile cauă şi efect. 0n pictor talentat îşi picteaă

sentimentele. Pentru el fiecare obiect este #iu în interior şi interacţioneaă cu lumea încon%urătoare. Acest lanţ de

interacţiuni se întinde pe o porţiune mare de timp. într(un cu#ânt! pentru un pictor ade#ărat obiectele de pe până#or fi pline de mişcare şi #iaţă. El desc,ide prin intermediul formei şi conţinutul! iar densitatea informaţiei este

mult mai ridicată. Acti#itatea le"ăturilor ne#ăute dintre obiecte este la fel de mare.

Pictura unui artist "enial poate să cuprindă într(un simplu subiect istoria omenirii. 5rice artă descrie

subconştientul prin modele conştiente! adică prin obiecte şi situaţii! în orice film făcut cu talent la fel ca în orice

pictură! lo"ica subconştientului este mai importantă decât conştiinţa.

Acum douăeci de ani am frec#entat nişte cursuri la institutul teatral. +(a mirat faptul că poemul 2E#",enii

5ne",in2 este! în esenţa lui! proă! iar 2Eroul timpurilor noastre2 este poeie. Pentru a înţele"e esenţa trebuie să

ne baăm pe sentimente. Acolo timpul cur"e altfel. în proă timpul cur"e continuu. 5 situaţie lo"ică decur"e din

alta. Proa este ca furnica ce se târăşte pe suprafaţa Pământului încercând să înţelea"ă unde se află acesta. Poeia

este ca un fluture care boară în interiorul Pământului atin"ându(se de unele punctişoare ale lui. Ca să descrie un

tablou "eneral furnica trebu ie să unească cu precii e toate tablouril e( #eri"ă. )luturele! dimpotri#ă! trebuie

să distru"ă lo"ica pentru a simţi ce repreintă "lobul pământesc. 0n mod de "ândire îl completeaă pe celălalt.

Aşadar! arta descoperă subconştientul prin cursul e$terior al e#enimentelor care poate a#ea o

structurare strictă ca în ma%oritatea filmelor! dar poate fi fra"mentat ca în filmele lui Andrei Tar8o#s8i. în orice

film! însă! e#enimentele sunt aran%ate conform le"ilor spiritului şi nicidecum celor fiice. )ilmul 2Titanic2 are o

lo"ică contrarie. +ai întâi o iubire copleşitoare! apoi prăbuşirea! după care urmeaă cada#rele! bătrâna care a

pierdut totul şi po#esteşte ultimele amintiri .

-ubconştientul nostru ar structura acest film cu totul altfel. în primul rând! ar da uitării cada#rele! durerea şi

moartea. în al doilea rând! mai întâi s(ar derula scenele prăbuşirii #aporului şi alte situaţii problematice. Ele s(ar



fi amestecat cu amintirile calde! urmate de e$ploii ale iubirii care ar de#eni mai profunde şi ar dura mai mult. 'n

ultimă instanţă s(ar contopi într(o flacără unitară de continuă iubire trăită de această femeie. în realitate! orice

situaţie duce la Dumneeu şi esenţa fiecărei situaţii este un sfârşit fericit.

Dacă aruncăm o sămânţă în pământ! #lăstarul #a a#ea formă şi lo"ică e$terioară de de#oltare ! dar #a trăi şi se #a

de#olta după le"ile spiritului! adică a unui bob de timp comprimat care era în sămânţă. 5rice e#eniment care se produce în %urul nos tru se întâmplă mai întâi pe planul fin. înainte de a se produce e#enimentul e$istă bobul lui!

adică timpul! în care sunt comprimate #iitoarele situaţii. De aceea! oricât de lo"ică şi de consec#entă ar fi

lumea încon%urătoare ea trăieşte după le"ile conţinutului şi nu ale formei. -piritul mişcă materia! spuneau

anticii. +ateria este! într(un anume fel! spaţiu răsucit! spun fiicienii contemporani. Dacă materia este funcţia

spaţiului! ce se află atunci la baa spaţiului< -paţiul se află într(o dependenţă directă de noţiunea de mişcare.

Dacă mişcarea s(ar opri! spaţiul ar dispărea. 5rice mişcare presupune cauă şi efect. Potenţialul dintre cauă şi

efect se numeşte ener"ie. 4oţiunile de 2mişcare2! 2ener"ie2! 2cauă şi efect2 sunt semne ale t impului! adi că

spaţiul este funcţia timpului. Dacă #om încerca să ne ima"inăm modelul timpului! acesta #a semăna cu un inel!

un cere sau un balon. 4oi ieşim dintr(un punct! parcur "em cer cul ş i ne întoarcem în s tarea iniţială. Timpul seînc,ide şi noi ne întoarcem la caua primară. Cu cât suntem mai aproape de planul material cu atât este mai

mare diametrul cercului(timp. Cu cât mai mult ne adâncim în planurile fine cu atât mai mic de#ine cercul până

a%un"e într(un punct. 5ricare ar fi raa cercului parcurs de orice situaţie! ea se întoarce pe planul fin în

punctul iniţial şi rămâne acolo. Aşa se e$plică structura ,olo"rafică a 0ni#ersului. Ceea ce se întâmplă în cercul

e$terior s(a întâmplat de%a în cercul cel mai mic.

Pentru un om care trăieşte cu lo"ica de suprafaţă! cu conştiinţa! sau lo"ica trupului şi a formei! multe situaţii par

fără ieşire. Dar să începem de la ce#a elementar. 4e naştem! ne de#oltăm! a#em în faţă tinereţea! frumuseţea!

sentimentele! aptitudinile! banii! cariera. Apoi! treptat! pierdem totul ire#ersibil. -(ar părea că situaţia în esenţa ei

este tra"ică şi fără ieşire. Dacă ne apropiem puţin de lo"ica spiritului începem să înţele"em că sufletul trăieşte şi

după deinte"rarea trupulu i! că sensu l #ieţii nu constă atât în întărirea trupului şi a bunăstării materiale cât în

bo"ăţ ie şi plinătate sufletească iar îmbătrânirea şi moartea nu ni se mai par atât de tra"ice. Cu cât mai mult

încercăm să a%un"em la conţinut sesiând le"ătura uni#ersală dintre e#enimente cu atât mai mult înţele"em

noţiunea de #eşnicie. +iliarde de situaţii se "eneralieaă în milioane! apoi mii şi! în ultimă instanţă! într(o

sin"ură situaţie.

'ubirea naşte timpul. Timpul naşte spaţiul. -paţiul naşte mater ia. +ateri a! d e#olt ându( se! măreşt e numărul

le"ăturilor. 5rice le"ătură este o situaţie codificată. Cu cât ni#elul de de#oltare a materiei este mai ridicat cu atât

mai mult mişcă în %urul său spaţiul şi condenseaă timpul şi cu atât mai multă iubire se acumuleaă în ea! careulterior se întoarce conţinând în sine spaţiul şi timpul. -ituaţiile fără ieşire sunt o linie dreaptă cu o ruptură la



capăt. în 0ni#ers nu e$istă linii drepte fiindcă structura timpului este alta. obace#s8i spunea că linia dreaptă este

un fra"ment de cerc cu un diametru nelimitat. Cine crede că în lume e$istă multe situaţii fără ieşire îşi limiteaă

posibili tăţile de percepere şi de cunoaşte re a lumii. 'n realitate! sfâr şitul f eric it a sosit de %a ! el a so si t când a

apăr ut 0ni# ersu l. 4e(a rămas să aşteptăm #reo treieci de miliarde de ani ca să #edem acest lucru pe plan

e$terior. Principalul este că #om #edea şi #om participa la acest lucru! dacă nu cu forma noastră atunci cu acea părt icică eternă a Di#inităţ ii care se află mereu în interiorul nostru.

( în popor se spune că ceea ce vrea femeia vrea şi

umnezeu. Cercetările dumneavoastră demonstrează

că dorin!ele femeii nu întotdeauna sunt armonioase.

eiese că în!elepciunea populară nu are dreptate?

( încă din copilărie *am 44 de ani+ deseori confund

st%nga cu dreapta. înainte de a spune unde este st%nga

trebuie să mă g%ndesc. Care este cauza?

?ărbatul se orienteaă spre ordine! femeia spre ,aos. ?ărbatul este infor maţie! femeia ener"i e. Pen tru a se

orienta! bărbatul include conştiinţa iar femeia subconştientul. De aceea! deseori! bărbatul are dreptate după

formă iar femeia după conţinut. Aceasta înseamnă că bărbatul şi femeia în concepţia lor despre lume! se

orienteaă după diferite flu$uri ale timpului. Pe stratul superior bărbatul este orientat spre #iitor! spre

spiritualitate! iar femeia spre material! adică spre senualitate. Pe un strat mult mai profund bărbatul se

concentreaă asupra #ieţii şi prote%area ei! asupra conducerii! iar femeia asupra #iitorului! asupra continuării #ieţii.

Dacă femeia ştie să iubească! ea posedă o intuiţie foarte mare şi dorinţele ei neînţelese! confue pot să comporte în

ele lo"ica supremă şi un sens important. Conto(pindu(se cu situaţia! depinând de ea! putem să pătrundem în

tainele e$istenţei! lucru pe care îl face femeia. Pentru a diri%a o situaţie trebuie să ieşim dincolo de limitele ei.

Conştiinţa şi "ândirea depind de #iaţă. 'eşirea dincolo de limitele #ieţii măreşte posibilitatea de a conduce. -pre

deosebire de femeie! bărbatul are dreptul să moară şi trebuie să fie "ata pentru aceasta. De aceea el poate a#ea o

"ândire sistemică! de aceea bărbaţii pot să a%un"ă mari filosofi şi conducători. Pentru femeie este firesc să

trăiască după intuiţie şi simţuri şi nu după sistem şi lo"ică. Când femeia începe să(şi suprime prea tare

sentimentele şi subconştientul abuând de lo"ică! se declanşeaă! mecanismul sal#ării care bloc,eaă lo"ica şi

conştiinţa. în acest ca femeia începe să confunde stân"a cu dreapta. Aşadar! conştiinţa femeii #a funcţiona bine

atunci când aceasta #a fi secundară în raport cu subconştientul.

( &u o dată auzim spun%ndu-se: am fost la mai

multe biserici, la babe, pe la diferi!i vindecători şi nu



mă a)ută nimic. 5oala nu mi-a trecut. 'cum nu mai

cred în nimeni şi în nimic. Poate fi a)utat un asemenea

om?

4u trebuie să confundăm biserica cu spitalu l. Di#inul

poate fi cunoscut prin iubire! o iubire care dăinuie! care nedetaşeaă de frică! dependenţe! supărări şi depresii. Când omul mer"e la biserică să primească sănătate! să(şi

îmbunătăţească destinul şi #iaţa înseamnă că are o atitudine de consumator faţă de biserică.

5mul care #rea doar să primească dar nu şi să dea! nu poate fi #indecat. Cel care ia ( depinde. Cel care

depinde (se supără. Cel care se supără ( se îmbolnă#eşte. E$istă o şti inţă unică descoperită oa menilor de 'sus

&ristos! dar e$istă şi concepţia noastră despre lume care este primiti#ă! de consumator care încearcă să adaptee

creştinismul la ne#oile sale. 'n E#ul +ediu! în biserica catolică e$ista

indul"enţa2 care ierta #iitoarele "reşeli pentru bani. Era o denaturare a esenţei creştinismului.

E$istă ade#ărul! dar e$istă şi perceperea lui denaturată. &ristos #indeca pentru a trei în oameni iubirea. )ără iubire

nu e$istă iertare şi ispăşirea păcatelor. Credinţa a%ută iubirea #indecând frica! îndoiala şi critica. Dorinţa dea primi de la Dumneeu totul! fără muncă! înseamnă 7ictoria umanului asupra di#inului. Dacă slu%i torul bisericii

susţine această dorinţă! reli"ia #a muri în esenţa ei continuând să e$iste un timp oarecare doar ca formă. Această

interpretare "reşită a creştinismului s(a intensificat în doctrina comunismului ( 2de la fiecare după capacităţi!

fiecăruia după necesităţi2. Picanteria sit uaţiei constă în faptul că marea ma%oritate are mai multe necesităţi

decât capacităţi! adică acordul de a munci! a produce şi a da. De aceea! unui mare număr de oameni ideile

comunismului li s(au părut atât de bune iar reultatele au fost atât de "roanice. 6ncă din copilărie am auit

că! în 0niunea -o#ietică! medicina este fără plată! apoi! spre marea mea mirare! am aflat că este o minciună.

Ade#ărul este că omul plătea toate ser#iciile prin buunarul statului şi nu direct. 5 mare parte din aceste impoite

erau furate. Cred că ideile comuniste cum ar fi unitatea! o societate morală! atenţie faţă de copii şi cultură! se #or

realia indiscutabil. Aceste idei nu sunt comuniste! ci manifestarea tendinţei "enerale spre iubire şi unitate.

Din caua formelor nede#oltate! metodele de atin"ere a scopuri lor au fost în"roitoare. 5 societate

corectă şi fericită este o societate sănătoasă! iar sănătatea oricărui om este! în primul rând! sănătatea sufletească

determinată de cantitat ea de iubire din suflet. Aşadar dacă dorim să construim un #iitor luminos trebuie să

#edem! mai întâi! ce oameni #or forma această societate. Ce să facem ca omul să aibă un suflet sănătos< Cum să se

sc,imbe într(un sens bun. Dacă omul nu #rea să se sc,imbe şi totodată #rea să fie sănătos şi să reuşească! în

adar #a mer"e pe la biserici! pe la babe şi #indecători. Trebuie să înţelea"ă că dacă nu se #a a%uta sin"ur! dacă

nu(şi #a a%uta sufletul! nimeni nu(1 #a putea a%uta. în acest ca! cel mai bun şi mai acti# a%utor #or fi bolile!

nenorocirile care îl #or împin"e spre ade#ăr.



( /unt căsătorită şi nu pot să nu mă g%ndesc la un alt om. 'bia după rugăciunile către (ecioara

6ăria pot să scap de aceste g%nduri. Ce să fac ca să nu mă g%ndesc la alt bărbat şi să trăiesc cu iubire în

familie?



( Cu cât mai mult depinde sufletul de fericirea umană cu atât mai repe de se transfor mă iubirea în

dependenţă! iar o dependenţă puternică începe să(1 omoare pe omul iubit. 'n acest ca! pentru a sal#a soţul şi

copiii! subconştientul femeii se strămută la alt bărbat şi apare un se ntime nt pute rnic dar care compo rtă o

mulţime de probleme! umilinţe! disconfort etc. Această situaţie o #indecă într(o oarecare măsură pe soţie şidiminueaă dependenţa de #alorile fundamentale.

-ă ne ima"inăm o altă si tuaţie. -oţia are neplăceri şi se ceartă cu soţul. -e duce la psi,olo" care îi spune că

emoţiile ne"ati#e din caua certurilor cu soţul îi creeaă probleme cu sănătatea şi îmbătrâneşte prematur. -oluţia

este să(şi ia un amant şi să facă se$. -oţia se #a însenina iar soţul #a fi şi el mulţumit. 3tiinţa triumfă şi familia e

sal#ată. -ă #edem! însă! ce se întâmplă pe planul fin. -ă ne ima"inăm că înainte de sarcină femeia n(a

acceptat purificarea dată de Dumneeu* supărări! depresii! lipsa dorinţei de a trăi. Copilul se #a naşte cu

probleme! dependenţa lui interioară faţă de #iaţă este mare! sufletul este a"resi#. ?olile şi nenorociri le sunt în

prea%mă iar mama îşi intensif ică! concomitent! dependenţele sale* #a face e$ces de mâncare "ustoasă şi de

dulciuri! #a tolera dorinţele tuturor şi #a continua să se supere pe soţ. în loc să(şi purifice sufletul şi s ădepăşească dependenţa de uman ea o intensifică. Pri#eşte! deseori! filme porno în care nu #ede altce#a decât

ener"ie se$uală animalică. 4ici urmă de trecere pe planurile superioare. -e$ul! însă! o face e$trem de dependentă

de această lume. î ntrucât! până l a #ârsta ma%oratulu i înt re mamă şi copil e$istă un puternic sc,imb de ener"ie!

toate acestea trec asupra copilului. +oartea se apropie de copii! cu toate că în e$terior! aparent! este o fericire

fără nori. +ama trăieşte şi munceşte! se ceartă cu tatăl şi are "ri%ă de copii. 5 familie obişnuită. 0nul dintre

copii! însă! aproape că este mort.

întruc ât ma ma es te c u oc,ii prin părţi căutând posibili amanţi preocupată de satisfacerea dorinţelor sale!

ea îşi distru"e copiii şi mecanismul sal#ării apare la tată. El îşi pierde brusc interesul pentru se$. De#ine irascibil! o

umileşte pe soţie şi nu(i satisface nici o dorinţă. încercând în subconştient s(o smul"ă pe soţie din cerculdependenţelor el sal#eaă #iaţa copiilor. -piritele se încin". începe deinte "rarea familiei. Tocmai în acest moment

soţia îşi "ăseşte un amant. A fost e$trem de norocoasă* este ,oltei! este frumos şi se$F. Dacă soţul! dorind în

subconştient să sal#ee copiii! îi leeaă fericirea! amantul îi oferă din plin această fericire. 2Dumneeu mi(a auit !

în sfârşit! ru"ăciunile! se bucură femeia. -unt din nou fericită2. Apoi moare soţul! şi! unul câte unul copiii.

0rmeaă disperarea. 2Ce fel de Dumneeu este dacă mi (a dat puţină fericire apoi mi (a luat totul! plân"e

femeia. 4u mai cred în nici un Dumneeu2! iar ca să(şi înăbuşe disperarea începe să bea sau se îmbolnă#eşte şi

moare. Am descris un model după care trăiesc astăi ma%oritatea femeilor. 4oi suntem atât de dependenţi de

această lume! de #iaţă şi bunăstare încât o familie normală a de#enit o e$cepţie şi nu o re"ulă. Pentru femeie! a

aştepta numai să primească şi să nu ofere în sc,imb mân"âiere şi "ri%ă! este mai periculos decât pentru un bărbat.

4u(i mai rămâne ener"ie pentru copii. Când di#inul este adumbrit de uman! acesta din urmă începe să se



deinte"ree* se înmulţesc di#orţurile! c,iureta%ele! sterilitatea! bolile. Dacă #om încerca să simţim în noi di#inul!

procesele ne"ati#e pot fi stopate.

Putem să(1 cunoaştem pe Dumneeu în primul rând printr(o iubire continuă faţă de el! iar întrucât Dumneeu se

află la ori"inea a tot ceea ce e$istă! noi îl cunoaştem printr(o iubire continuă necondiţionată faţă de lumea

încon%urătoare! faţă de noi şi destinele noastre. în al doilea rând! Dumneeu poate fi cunoscut prin durereatrupului! a spiritului şi a sufletului! adică prin detaşarea forţată de fericirea umană. Posibilitatea de a accepta

durerea şi a păstra iubirea faţă de Dumneeu! înseamnă a trece corect orice situaţie traumatiantă. Posibilitatea

de a trece orice stres ne oferă atât sănătate fiică cât şi sufletească. în al treilea rând* putem să( cunoaştem pe

Dumneeu nu numai printr(o detaşare forţată ci şi printr(o restricţie bene#olă. Abţinerea periodică de la se$!

mâncare şi comunicare ne a%ută să simţim di#inul. 4u întâmplător! acum G!H mii de ani! în iudaism a fost

introdusă noţiunea de sfântul sabat (iua în care omul nu a#ea dreptul să facă nimic în afară de ru"ăciune şi să

aspire către Dumneeu. în al patrulea rând* Dumneeu poate fi cunoscut prin oferire a de iubir e şi ener"ie.

Cu cât mai multă ener"ie dăruim cu atât mai multă primim. ?anii sunt de asemenea iubire s au! mai bi ne is!

unul dintre aspectele ei. Cu cât mai mult oferim! muncim! creăm! iubim şi a#em "ri%ă de cine#a! cu atât maiuşor îl #om simţi pe Dumneeu în sufletul nostru. E$erciţiile de "imnastică ne întreţin sănătatea fiică

fiindcă eliminarea ener"iei la ni#elul corpului a%ută! de asemenea! iubirea! dacă! bineînţeles! a#em o

dispoiţie bună. -ănătatea sufletului! însă! depinde de posibilităţile noastre de a iubi. C,ipul )ecioarei +ăria

e$primă puterea de a iubi fiindcă nu(i era frică de umilinţe şi moarte. Dacă pentru femeie posibilitatea de a oferi

iubire înseamnă fericire care nu poate fi blocată de lo"ică! probleme! conştiinţă! supărări sau c,iar de moarte!

ea! întotdea una! #a accepta mai uşor durerea ş i îi #a fi mai uşor să se abţină! să aibă "ri%ă de cine#a.

Pentru o fetiţă de ece ( doispreece ani se$ul este desfrâu! depr a#are. Pentru ea! ener"ia care trebu ie să

contribui e la de#ol tarea struct urilor superioare est e îndreptată spre începutul animalic. Când #a a#ea

douăeci de ani #om #edea cu totul altă situaţie. Primă#ara! când încep să se formee noile noastre dorinţe! este

necesar să facem o lună (două de înfometare pentru sănătatea noastră fiică şi sufletească. în timpul #erii! abţinerea

de la mâncare este a bsurdă. 0n pom cu rădă cinil e slabe #a supr a#ieţu i dacă i se #a tăia coroana. Este o

neroie să i se frânee de#oltarea când i s(au întărit rădăcinile. Dacă sufletul are o abundenţă de iubire şi nu este

a#ar! in#idios! "elos! fricos! dacă nu are păreri de rău şi nu cade în depresii! nu este ne#oie de ascetism. Totuşi!

nu trebuie să uităm de moralitate. Aceast a ne a% ută să păstrăm iubire a nu numai î n sufletul nostru ci şi în

sufletul altor oameni! de aceea este necesar să ne abţinem atunci când e posibil să facem rău altcui#a. Aşadar! nu #ă

interice nimeni să trăiţi pe picior mare dacă a#eţi iubire în suflet! în ca contrar poate de#eni o tra"edie pentru

cei din %ur şi pentru dumnea#oastră înşi#ă. 4u trebuie să confundăm moralitatea cu educaţia pe care am primit(o în0niunea -o#ietică.



-tatul are ne#oie de un om dependent care este mai uşor de diri%at. De aceea! educaţia se baa! în primul rând! pe

propa"anda de a ne înfrâna toate dorinţele şi de a ne mulţumi cu puţin şi nu pe acumularea de iubire în suflet.

-ocialismul s(a prăbuşit şi toţi încearcă să trăiască pe picior mare! iar reultatul este d istru"erea culturii!

falimentul economic şi de"radarea societăţii sub mai multe aspecte. Acti#itatea mecanismului social este

întotdeauna aceeaşi! atât la oameni cât şi l a animale. )lu$ul de e ner"ie se desc,ide prin umanul superior peseama abţinerii începutului animalic. De aceea! trebuie să aspirăm! mai întâi! către Di#in! apoi către uman! şi! în

cele din urmă! către animalic. 4u trebuie! însă! să ne deicem de începutul nostru animal ic. El #a fi mereu

pre en t în noi ca o e$per ienţă a milioanelor şi miliardelor de ani trecuţi. 4u trebuie! pur şi simplu! să(1

idolatriăm. De aceea! pe cât este de benefic să nu împiedicăm aspiraţiile superioare! pe atât de benefic este să

înfrânăm dorinţele noastre de suprafaţă.

PARTEA A D50A

( Cu c%t îmi iubesc so!ul

mai mult şi cu c%t îl iert

mai mult, îi găsesc scuze,

şi cu c%t am mai multă

răbdare cu el, cu at%t este

mai agresiv. 7i nu numai cu

mine ci şi cu copiii. Ce fac eu

incorect?

( -tereotipul sunt refle$ele

care ne a%ută să economisim

ener"ia şi să ne adaptăm la

#iaţă. Cu cât mai importantă şi

mai cuprinătoare este

informaţia cu atât mai multe

contra

dicţii e$terioare "ăsim în ea.

încercarea de a trata superfi

cial marile ade#ăruri împarte

oamenii în două tabere* primii

iartă! nu se apără şi iubesc!



ceilalţi nu iubesc! nu iartă şi

riposteaă. în cele din urmă se

îmbolnă#esc şi unii şi alţii.

Dacă soţul #(a pricinuit durere

înseamnă că a#eţi o dependenţă interioară foarte ridicată

faţă de această lume.

Primordi al est e să păstraţ i iub irea faţ ă de soţ şi să(1 iertaţi! adică să acceptaţi durerea! să nu declanşaţi

mecanismul omorului emoţional. A(l %ust ifica ş i a i te supune în totalitate înseamnă să intensificăm

dependenţa de el. 0n om care îi umileşte pe alţii arătându(şi superioritatea! fiind mândru de aceasta! este

întotdeauna ser#il faţă de cei puternici şi(i aduleaă. Asta înseamnă că pentru el iubirea şi credinţa sunt

secundare iar propria #iaţă! bunăstarea şi satisfacerea dorinţelor se află pe primul plan. 0n om credincios nu

depinde niciodată de nimic în interiorul lui. Cred că este una dintre cauele pentru care puterea so#ietică a lic,i(

dat preoţimea. De aceea orice om credincios #a fi întotdeauna în opoiţie faţă de putere. Aceasta este condiţiade#oltării puterii şi a statului. Puterea întotdeauna este însoţită de #iolenţă şi depinde de fericirea umană! iar

funcţionarul de stat înclină spre imoralitate! adică spre pierderea realităţii şi a concepţiei corecte despre lume.

0n om care nu depinde de nimic în interiorul lui! aşa cum sunt unii slu%itori ai reli"iei! unii oameni de

cultură şi artă! poartă în sine posibilităţi reale de de#oltare. Conflictul înseamnă de#oltare. El e$istă şi în

familie şi în stat. în familie! soţul repreintă puterea! iar soţia ( cultura şi reli"ia. Dacă reli"ia iubeşte e$trem

de mult puterea iertându(i totul! punându(se în dependenţă faţă de ea! atunci puterea! în mod normal #a de#eni

dură şi despotică. )emeia trebuie să(1 iubească pe Dumneeu mai mult decât pe bărbat. Dacă bărbatu l umileşte

cu #oie sau fără #oie iubirea umană a femeii! ea #a continua să(1 iubească cu iubire Di#ină.Dumnea#oastră #ă

iubiţi copiii oricum ar fi ei! adică iubirea dumnea#oastră nu pune condiţii. Totuşi! iertarea nu e$clude

a"resi#itatea e$terioară! pedeapsa. Dacă fiul sau fiica dumnea#oastră nu este cuminte îi spuneţi* 2Te iert!

asta înseamnă că nu mă supăr pe tine! dar #a trebui să te pedepsesc spre binele tău2. Dacă nu #ă #eţi pedepsi

copilul îndreptăţindu(i orice comportament! atunci! tolerându(i dorinţele şi a"resi#itatea îl #eţi transforma în

criminal. Criminalul trebuie iertat în interior şi trebuie iubit de asemenea! dar obli"atoriu comportamentul său

trebuie să fie e#aluat şi pedepsit.

a multe femei! iubirea pentru soţ se transformă în ataşament. 'ubirea este o forţă uriaşă. Prin iubire! sufletul se

poate a taşa mortal de #iaţă şi dorinţe fapt care înrăutăţeşte caracterul şi măreşte a"resi#ita tea. Dependenţa

interioară şi scla#ia amplifică şi mai mult ataşamentul. în consecinţă! într(o familie soţia îşi iubeşte soţul! îlîndreptăţeşte şi se ploconeşte în faţa lui! iar el este un mitocan! o înşeală şi îşi bate %oc de ea! în altă familie



soţia este o mitocancă! nu cedeaă în nici un ca! nu(şi iubeşte soţul şi are o atitudine dispreţuitoare! el însă are

o atitudine mult mai bună faţă de ea şi îi cedeaă în toate. Apropo! conform statisticii! soţiile bărbaţilor care au

succes în bussines! în mare ma%oritate! sunt ticăloase. Acestea făcându(le #iaţa insuportabilă! #indecă

sufletele soţilor lor şi îi obli"ă să(şi canaliee toată ener"ia înspre ser#iciu. Conflictul e$terior din #iaţa de

cuplu înseamnă de#oltare. Pentru a ec,ilibra dorinţele amândurora este ne#oie de un compromis din ambele părţi! adică de o autopedepsire care nu este posibil ă fără iub ire . Conflictul interior adică a"resi#itatea

emoţională dăuneaă sănătăţii şi se a"ra#eaă cu atât mai mult cu cât este mai mare dependenţa noastră de

dorinţe şi #iaţă. Aşadar! pentru a construi corect relaţiile familiale! soţi a trebuie în primul rând! să ştie să

iubească. Ast a înse amnă să nu depindă în interior de soţ şi să păstree întotdeauna o anumită distanţă.

)iecare om trebuie să fie absolut sin"ur în interior! în sufletul lui să fie doar Dumneeu. Doar

atunci nu # om depinde cu sufletul de persoana iubită. î n al doilea rând! trebuie să(1 ierte întotdeauna pe

soţ şi să(1 educe. Educaţia înseamnă formarea unor obiceiuri corecte! adi că posibili tatea de a iubi! de a

accepta durerea! de a înfrâna dorinţele! de a a#ea "ri%ă de alţii. Dacă soţia n(are aceste calităţi este imposibil

să(i educe pe soţ şi pe copii . De aceea educa ţia începe cu autoeducaţia. Apropo! soţul de#ine deseoria"resi# în raport cu starea emoţională ne"ati#ă a soţiei dacă aceasta încalcă principiile fundamentale ale

de#oltării* nu mai are "ri%ă! în interior! de cei apropiaţi! este leneşă! nu dăruieşt e ener"ie! nu(şi

înfrâneaă dorinţele se$uale! nu poate să accepte! în interior! situaţiile traumatiante şi de#ine prea

dependentă. Dacă soţia se abate de pe calea cea dreaptă sau în cepe să educe " reşit c opiii! soţul poate s ă

de#ină dintr(o dată a"r esi# iar ea nu poate să î nţelea"ă de ce* de iubit îl iubeşte şi copiilor le permite orice!

depresia şi supărările le ascunde fiindu(i frică să fie sinceră! iar soţul şi copii o iubesc tot mai puţin. Toate astea

se întâmplă fiindcă trăieşte după lo"ica umană care poate să contra#ină lo"icii Di#ine.

Eu le e$plic pacienţilor că! în prima etapă! trebuie să în#ăţ ăm să acceptă m durer ea pă strând iubirea .

Pentru aceasta trebuie să(i iertăm pe alţii şi să ne autoeducăm. 'n a doua etapă! trebuie să în#ăţăm ca! păstrândiubirea! să pro#ocăm durere. Pentru aceasta trebuie nu numai să(i iertăm pe alţii! dar să(i şi educăm. Dacă

n(am în#ăţat să facem primul lucru! nu #om în#ăţa să(1 facem nici pe al doilea. Putem să(i e$plicăm copilului

că procedeaă "reşit. Dacă nu acceptă educaţia morală! îl punem la colţ! adică îi sunt limitate dorinţele şi îi

este umilită #iaţa. Dacă nu înţele"e nici acum! un părinte iubitor poate să(1 atin"ă cu cureaua ceea ce înseamnă

learea dură a #ieţii şi a dorinţelor.

Cu cât sufletul ni se ataşeaă mai mult de lume şi uită de i ubire cu atât mai a"resi#i ş i mai bădărani

de#enim. Când sufletul uită de iubire şi de unitatea cu Dumneeu! pe prim plan apar #alorile senoriale!

spirituale şi materiale! iar indicatorul fericirii de#ine nu iubirea ci cantitatea dorinţelor şi aptitudinilor

noastre. 0nul începe să se "ândească doar la se$! al doilea la superioritatea sa faţă de alţii! al treilea la cât mai

mulţi bani şi la bo"ăţii.



Toate acestea le #edem cu oc,ii noştri la tele#iiunea rusă care are drept scop! în primul rând! de a face bani.

'ubirea şi moralitatea ne suprimă dorinţele! de aceea cu ele nu faci bani atât de repede. ?anii se fac mult mai uşor

dacă sunt fa#oriate dorinţele inferioare. Propa"anda cultului se$ului! #iolului şi banilor mutileaă sufletele

telespectatorilor! intensifică scla#ia şi dependenţa lor interioară faţă de uman. Cu cât omul este mai măr"init cu

atât mai uşor este minţit şi i se iau banii. Cred că foarte curând R usia #a depăşii această tendinţă periculoasă.Astăi! tele#iiunea pro#oacă mult rău sufletului ceea ce se răsfrân"e ne"ati# asupra familiei şi a educaţiei

copiilor. 'moralitatea ce domneşte la tele#iiune poate să influenţee nemi%locit asupra numărului de

c,iureta%e şi di#orţuri în familiile noastre.

4u trebuie să căutăm #ino#aţi nic i în caul de faţă fiindcă un surplus de ură şi calomnie nu #a sal#a

cultura dar acţiunile pentru sal#area sufletelor omeneşti sunt necesare! în primul rând a propriului suflet.

Cererea dă naştere la ofertă. Dacă pentru ma%oritatea se$ul animalic! #iolenţa care dă senaţia

superiorităţii! banii şi bunăstar ea materi ală #or fi principal ele aspecte a le fericirii! atunci! cultul începutului

animalic şi depra#area sufletului în artă! literatură şi tele#iiune #or fi cu neputinţă de stârpit. în măsura în

care sufletele noastre #or tinde mai mult să iasă din capti#itatea #alorilor umane sal#ându(se de in#idie!aro"anţă şi dorinţe nestă#ilite! în aceeaşi măsură #or fi mai curate şi mai frumoase relaţiile familiale şi cu lumea

încon%urătoare.

( Ce crede!i despre opera!iile estetice şi despre

dorin!a de a slăbi şi de a arăta bine?

- Conţinutul determină forma! iar un conţinut frumos nu

de#ine deodată o formă frumoasă. Amintiţi(#ă cum arată

?aba Cloanţa. Are părul ră#ăşit! este cocoşată! fără dinţii

din faţă şi! în acelaşi timp! are nişte colţi mari! bue mari

care atârnă şi un nas coroiat. -unt semnele unei se$ualităţiridicate! adică a frumuseţii feminine. -ă #ă e$plic. Părul

ră#ăşit măreşte senualitatea femeii! de aceea femeile

căsătorite îşi acoperă capul. E#reicele ortodo$e! după

căsătorie! nu au dreptul să(şi arate părul de aceea poartă

perucă ş i deseori îşi tund părul . 3i în ortodo$ia noastră un

comportament imoral este asociat cu părul ră#ăşit iar

femeile pot să intre în biserică doar cu capul acoperit. 4asul

mare şi incisi#ii măriţi sunt semnul unei se$ualităţi mărite.

Apropo! în multe dintre triburile africane erau omorâţi

copiii cu dinţii mari. Probabil! înţele"em intuiti# că se$uali



tatea mărită duce la pieirea neamului. întrucât dinţ ii ţin de

dorinţe! lipsa dinţilor din faţă este do#ada unei blocări dure

a se$ualităţii necontrolate. 5amenii supărăcioşi nu ştiu să

accepte umilirea dorinţelor şi de aceea au coloana înco#o

iată. 3tiţi de ce ?aba Cloanţa bura< )iindcă ni#elul ridicatal senualităţii! proporţia uriaşă a dorinţelor influenţeaă

"ra#itaţia şi pot fi caua multor ciudăţenii. De aceea! de

multe ori ciudăţeniile să#ârşite de unii oameni sunt semnele

senualităţii necontrolabile şi în"erul se transformă foarte repede în dia#ol! sfântul într(un ma" ne"ru! iar c,ipul

minunat al unei femei de#ine urât şi respin"ător. 4u poţi să minţi natura. Toate subterfu"iile fiice actuale îi fac

pe bărbaţ i tot mai indi ferenţi f aţă de formă şi să acorde mai multă atenţie esenţei. Concursurile frumuseţii sunt

câşti"ate nu de frumoasele care î şi demonstreaă doar se$ualitatea. -ânii de silicon arată tot mai respin"ător şi

bărbaţii îşi pierd atracţia se$uală. Dorinţa femeii de a fi frumoasă şi "raţioasă este fi rească ş i necesară! însă!

dacă o formă frumoasă nu este încălită de un interior frumos ea se transformă în manec,in. Cine îşi iroseşteener"ia pentru frumuseţea e$terioară şi n(are "ri%ă de cea interioară poate să piardă c,iar ceea ce îşi doreşte!

către ce aspiră.

( /unt psi#olog. /pune!i-mi, vă rog, cum să lucrez

cu oamenii ca aceştia să nu devină dependen!i de

mine.

( (iul meu are trei ani şi îi place foar te mult să

poar te fuste, cercei etc. şi spune că vrea să fie tanti.

/unt psi#olog. în ce măsură poate să inf luen!eze

profesia mea sufletul copilului? /ă-mi abandonez

profesia sau poate fi şi altă cauză? eseor i s imt o

durere sufletească mare. ')uta!i-mă vă rog.

5ricare ar fi sfatul psi,olo"ului pacientul copiaă

întotde auna st area lui interioar ă. Dacă #reţi s ă a%utaţ i pe cine#a înseamnă că ştiţi mai bine cum trebuie

procedat şi de aceea trebuie să fi ţi demn de urmat. 'ar dacă st area dumnea#oastră este lips ită de armonie fie

că #eţi arunca mieria asupra pacientului! fie o #eţi prelua dumnea#oastră! creându(#ă probleme. întrucât în

psi ,olo"i e nu e $is tă noţiunea de i ubire de Dumneeu! metodele a%utorului psi,olo"ic amintesc tot mai mult



de ma"ie. -ă admitem că psi,olo"ul trebuie să a%ute la restabilirea ec,ilibrului sufletesc! la depăşirea stresului

şi reol#area conflictelor. -tresul şi conflictul nu pot fi reol#ate fără prioritatea iubirii. -ituaţia poate fi

ameliorată doar sc,imbând accentele. Dacă îţi iubeşti prea mult soţia şi eşti "elos trebuie să te "ândeşti

doar la ser#iciu. Dacă suferi prea mult pentru ser#iciu! "ândeşte(te doar la bani şi profit. Dacă te "ândeşti doar la

bani! "ăseşte( ţi o preocupare fiindcă! dacă dăruieşti ener"ie deinteresat poţi să te sal#ei. 7ei că nu te a%ută!"ândeşte(te la soţie şi la familie. Pentru a a%uta oamenii! psi,olo"ii #or trece! mai de#reme sau mai târiu! la

educarea unor principii morale care ne #or a%uta să simţim intuiti# superioritatea iubirii faţă de tot ce este

omenesc.

'n ultima #reme! în presă apar tot mai multe articole în care este do#edită le"ătura dinte boală şi calităţile

sufleteşti ale omului. 0n om a#ar în interior este! de re"ulă! foarte bolna#! iar unul plictisitor trăieşte mai puţin

şi răceşte foarte des. ?olna#ii de cancer cad în depresie şi re"retă trecutul. Când un psi,olo" a%ută un pacient

să(şi sc,imbe atitudinea faţă de lume! să(şi sc,imbe caracterul! el trece de la ma"ie la reli"ie. Aşadar!

conducerea #a fi înlocuită cu autoconducerea. -arcina principală a psi,olo"ului ( a(1 în#ăţa pe pacient să se

autoeduce! fapt care micşoreaă numărul de probleme pe care pacientul le pune in#oluntar pe umerii psi,olo"ului.

Pe un plan de suprafaţă noţiunea de fericire depinde nemi%locit de realiarea dorinţelor ( 2fericirea înseamnă să

ţi se facă ,atârul când #rei tu.2 în ultimă instanţă! toate dorinţele noastre se reduc la susţinerea şi continuarea

#ieţii. Reultă că problemele din sfera se$uală sunt primare şi reol#area lor permite soluţionarea celorlalte! iar

imposibilitatea de a trece peste situaţiile stresante din sfera se$uală dă naştere la probleme din alte sfere ale

#ieţii. -i"mund )reud! î ncercând să reducă orice moti#aţie la instinctul se$ual! a făcut o descoperire "enială.

-tarea emoţională a omului depinde nemi%locit de bolile lui psi, ice şi fiice. Această dependenţă nu este

e$terioară! directă ci interioară. Tocmai emoţiile subconştiente! de profunime! pot să deformee psi,icul şicorpul omului. 4u întâmplător în filosofia indiană se susţinea că ener"ia principala a omului este cea se$uală şi

folosirea ei "reşită pro#oacă diferite boli ale sufletului! trupului şi destinului. )reud a sesiat baa baelor! însă!

fiind înc,istat în limitele ştiinţei! problema a rămas nereol#ată. De aceea! psi,analia ca încercare de a a%uta

sufletul omului a început să(şi piardă treptat poiţiile. 5rice psi,olo" care #rea să(şi #indece cu ade#ărat

pacien( tul! ine#itabil! fără să bănuiască asta #a trebui să reol#e în primul rând problemele din sfera se$uală. 3i

dacă psi,olo"ul în interiorul lui este necredincios! atunci a%utorul dat pacientului #a fi din contul lui. 'n cele din

urmă pot suferi familia! sănătatea! psi,icul şi destinul psi,olo"ului. Psi,olo"ii care oferă consultaţii pe probleme

de bussines! situaţii materiale #or a#ea probleme mai târiu! iar la cei care oferă consultaţii pe probleme de

familie! se$! reultatele ne"ati#e pot să apară mult mai repede. Pare(se că am menţionat de%a desp re asociaţ ia



psi,olo"i lor pent ru care principalele probleme erau cele familiale. 2Am a#ut reulta te uluitoare/ spunea unul

dintre membrii asociaţiei! însă! peste un timp oarecare am di#orţat cu toţii.2

Cât pri#eşte cea de(a doua întrebare! am sunat(o de curând pe autoarea ei care frec#e ntase şedinţele

mele. 7oiam să aflu dacă s(a sc,imbat ce#a în situaţia ei. +i(a spus că e$istă sc,imbări poiti#e. )iul ei

nu mai are tendinţe accentuate de sc,imbare a se$ului. El poate de%a să depăşea scă s ituaţii le t raumatiante î nceea ce pri#eşte iubirea umană! se$ul! relaţiile.

( -cuaţi(mă! a spus femeia! el #rea foarte mult să #ă

audă #ocea.

( Ce mai faci! l(am întrebat! cum te c,eamă<

4u mi(a răspuns nimic. Probabil #oia doar să(mi audă #ocea.

( 3tiţi! mi(a spus femeia! nu are nici patru ani dar mă

obli"ă să(i pun casetele dumnea#oastră #ideo şi se uită şi

ascultă cu plăcere.

( +inunat! i(am răspuns eu. Copilul ascultă cu sufletulnu cu conştiinţa! de aceea copilului i se poate #orbi despre

Dumneeu înainte de a(1 concepe şi în timpul "ra#idităţii.

3tiţi că e$istă o fraă* 2Educaţia copiilor începe în

momentul naşterii părinţilor.2 Durerea puternică a sufletului

despre care mi(aţi po#estit în bileţel este do#ada unor

probleme sentimentale! se$uale ! nereol#ate.

( Da! îmi este foarte "reu să depăşesc supărarea!

reproşurile la adresa soţului! mi(a mărturisit femeia.

( 7or trece cu timpul! i(am spus eu. Cine are o dureresufletească mare şi nu o poate depăşi din start! după părerea

mea nu este de dorit să fie psi,olo".

( 4u mai sunt psi,olo". Acum mă ocup de copiii cu

deficienţe comportamentale. 4(o să(mi facă rău<

( Dimpotri#ă! #ă #a a%uta. Este mult mai uşor să iubeşti

un copil cu toate nea%unsurile lui decât un om matur. Când

iubim ceea ce nu ne place noi iubim! trecând dincolo de

formă! esenţa a ceea ce se întâmplă! fie o situaţie! fie un om.



în principiu! personalitatea oricărui om este totalitatea unor situaţii care se află încadrate în emoţii! la ni#el

"enetic şi de câmp. 'ar când iubirea noastră nu es te frânată de formă! oricât de neplăcută ar fi aceasta!

înseamnă că noi iubim continuu esenţa! adică în ultimă instanţă pe Dumneeu! Creatorul 0ni#ersului. în

acest ca! oricare ar fi profesia noastră ( psi,olo"! medic! muncitor! profesor! noi! a%utându(i pe alţii nu ne #om

pricinui rău nouă înşine. Timpul este mişcare. Dacă nu ne de#ol tăm! ne s tin"em. Dacă nu ne mişcăm înainte!ne mişcăm îndărăt. Dacă nu le arătăm noi! pacienţilor! calea spre purificare şi luminare! ei ne #or aduce doar

probleme şi boli. Trebuie să înţele"em doar acest lucru şi să tra"em concluia .

( (i ica mea es te pr ie tenă de do i an i cu un bă ia t.

2dila lor este pl ină de asperi tă! i. Perioad ele de rel a!i i

bune alternează cu perioade de certuri, reproşuri

reciproce, discordii. e cur%nd, după o ceartă, fiica

mea m-a întrebat: "8ată, într-adevăr aşa este iubi

rea?" ce i-a!i răspunde în acest caz unei tinere?'(aş spune* 2)iica mea! este pre"ătirea pentru iubire!

în iubire în#in"e acela care este pre"ătit să ofere mult mai

mult decât să primească.2 'ubirea de#ine nefericire pentru

acela care #rea doar să primească. -upărările! reproşurile!

cerinţele e$a"erate nu sunt decât consum. Dacă nu(ţi place

ce#a la persoana iubită! a%ut(o să se sc,imbe! educând(o!

dar n(o omorî cu supărările. Este inadmisibil s(o pedepseşti

cu supărări sau cu lipsa de iubire. Dacă fetei nu(i place

prietenul ei fiindcă este a#ar! aro"ant sau "elos! credeţi(mă!în adâncul sufletului ei este la fel. -c,imbând lumea noastră

interioară noi sc,imbăm lumea interioară a persoanei iubite. Am primit de curând un bileţel de la un tânăr om

de afaceri.

( -unt falimentar în afaceri. 5rice încercare de a

sc,imba situaţia este un eşec. -ă rabd! aşa cum mi(aţi spus!

sau poate că îmi mai daţi #re(un sfat<

( Tocmai să rabi nu trebuie . Trebuie să sc,imbăm în

pr imu l rân d! nu si tuaţia ci pe noi înşine. Dacă dorinţele

noastre nu se îndeplinesc înseamnă că sunt în detrimentul

nostru. Ele de#in un pre%udiciu atunci când în ele este



puţ ină iub ire . 3tiţ i ce înseamnă depresia< înseamnă să nu

a#em încredere în noi! iar dacă nu a#em această încredere

încetăm să mai întreprindem ce#a! nu mai eliminăm ener

"ie. Dacă nu mai oferiţi ener"ie nu #eţi primi iubire. De

aceea lenea şi depresia interacţioneaă întotdeauna între ele.E$istă o po#este despre două broaşte care au nimerit într(o

oală cu lapte. 0na dintre ele credea că nu e$istă ieşire din

situaţie! a căut în disperare şi a murit! cea de(a doua a

continuat să se bată până când a ieşit unt din lapte şi a

putut să sară din oală. Cu cât a#em mai multă iubire faţă de

Dumneeu cu atât mai multe încercări putem să facem

pentru a ne sc,imba noi şi lumea încon%urătoare şi cu atât

mai multe succese #om obţine. )aradaF a făcut ece mii de

e$perienţe pentru a descoperi le"ea inducţiei electroma"netice! le"ea transformării mişcării mecanice în ener"ie

electrică. De mii şi mii de ori i(au fost umilite dorinţele care

înseamnă concentrare asupra #ieţii! a bunăstării! el a păstrat!

însă! iubirea! credin ţa şi optimismul! iar când importanţa iubirii continue a de#enit mai presus de #iaţă şi

dorinţe! descoperirea s(a făcut posibilă. Ci#iliaţia contemporană este imposibilă fără ener"ia electrică.

Pentru ca un pom să nu moară! bobul trebuie să fie curat. De aceea orice lucru început cu iubire şi

optimism are şanse să se de#olte cu succes. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu relaţiile. în măsura în care suntem

"ata să ne %ertfim! să a#em "ri%ă de cine#a! să iertăm necaurile pricinuite! în aceeaşi măsură relaţiile noastre

cu cei apropiaţi sunt mai #ariate şi mai frumoase. Ca să primim trebuie mai întâi să dăm ce#a măcar pe planulfin. Aceste ade#ăruri sunt simple dar pentru realiarea l or trebuie să iubim şi s ă tindem neîncetat să de#enim

mai buni

( upă un ef or t fi zi c sa u ne rvos mă dor ri ni c# ii .

2nvest iga!ii le nu dovedesc prezen!a pietrelor, iar

analiza s%ngelui dovedeşte un proces inflamator. Care

este cauza?

Efortul fiic şi psi,ic este urmat de eliminarea unei

cantităţi mari de ener"ie. Dacă nu ne a%un"e bunătatea

interioară şi ne lipseşte sentimentul iubirii! o cădere bruscă



de ener"ie declanşeaă pro"ramul de autodistru"ere care

este blocat de durere şi de procesele inflamatorii. Dacă

acest proces nu este stopat începe distru"erea funcţiilor!

procesul infl ama to r este ur mat de forma rea pi etre lor la

rinic,i. Dacă procesul se a"ra#eaă! distru"erea funcţiilor de#ine or"anică apoi! urmeaă moartea. Cu cât maimult depindem! în interiorul nostru! de #iaţă şi dorinţe! cu atât suntem mai fricoşi şi a#em mai multe re"rete!

supărări şi depresii şi cu atât mai puţină ener"ie a#em care nu poate fi compensată prin alimente şi atunci

efortul fiic şi ner#os începe să ne ruinee sănătatea. Apropo! c,iar dacă omul este suficient de armonios!

dar timp îndelun"at este suprasolicitat de munca pe care o efectueaă! peste câţi#a ani poate să se

îmbolnă #ească foarte " ra# fără a face le"ătură între boală şi e#enimentele trecute. -tresul continuu

nedepăşit ne fu ră din ener"ia fină şi es te ur mat nu numai de bolile trupului! ci poate să afectee şi psi,icul şi

destinul. De aceea respectarea le"ilor elementare* ru"ăciunea! bunătatea! abţinerea! etc. creeaă baa care ne

a%ută să suportăm suprasolicitarea fără consecinţe "ra#e pentru sănătate.

( /timate domnule azarev, de mul!i ani trăiesc

după căr!ile dumneavoastră. în ultima vreme mă

c#inuieşte o dorin!ă foarte puternică: se$, se$ şi iar

se$. ..'m o v%rst ă o nor abi lă - cincizeci de ani . Ce-i de

fă cu t?

( Ener"ia di#ină a%un"e la noi din planurile fine. De

aceea cu cât renunţăm mai mult la toate funcţiile de supra

faţă cu atât ne încărcăm mai mult cu ener"ie. -omnul estedesprinderea de lo"ică şi de planurile e$terioare. 'eşirea pe planurile fine nu numai că ne încarcă ener"etic

dar ne desc,ide şi clar#iiunea. întrucât pe planul fin timpul este comprimat le"ăturile dintre e#enimente se #ăd

mai bine. +editaţia permite ieşirea conştientă pe planuri subtile şi nu spontană. Cu toate acestea omul

pr ime şte ene r"i e ş i e$tinderea posibi lită ţilor are loc în mod corespunător. Ade#ăru l est e că dacă a#em

puţină iubi re în suflet şi aspirăm de asemenea puţin către Dumneeu! pătrunderea în planurile fine! de#oltarea

senualităţii şi aptitudinile pentru clar#iiune pot pro#oca probleme "ra#e ale psi,icului şi sănătăţii.

Aşadar! ener"ia Di#ină #ine de pe planurile fine şi se repartieaă uniform pentru toate funcţiile fiecărei

fiinţe* suflet! spirit şi trup. Ener"ia Di#ină se transformă în ener"ie se$uală! ener"ia conştiinţei şi ener"ia

corpului. Aceasta este! însă! consumarea tactică! secundară a ener"iei. Ea trebuie să fie consumată! în primul

rând! pentru asi"urarea urmaşilor! adică scopurilor spirituale supreme! strate"ice! pentru aspiraţia către



Dumneeu. Dacă autoarea întrebării sau mama ei au a#ut depresii puternice! lipsa dorinţei de a trăi! supărări

mari pe tată sau pe persoana iubită! apar un fel de cicatrice pe corpul ener"etic. în acest ca ener"ia trece doar

prin canalele animalice şi nu se transformă în ener"ie spirituală şi apoi în cea Di#ină. Astfel! se$ualitatea ridicată

este do#ada nu a unei armonii şi ener"ii mari ci in#ers! a imposibilităţii de a iubi şi a unor probleme serioase pe

planurile fine care duc la de"radarea lor.E$ploatare a peste măsură a sentimente lor se$uale denotă distru"erea sentimentelor supreme care

asi"ură menţinerea sentimentelor se$uale. Pentru restabilirea acestor sentimente supreme trebuie să

păs trăm iubirea pentru Dumneeu în clipele de umilinţă şi prăbuşire totală . Adică să păstrăm iubirea faţă de

Dumneeu indiferent de ce durere a#em în suflet. Dacă acest lucru nu se înfăptuieşte atunci toată ener"ia se

concentreaă asupra dorinţei se$uale şi începe distru"erea ei. într(o altă #iaţă o asemenea femeie poate fi

fri"idă. Copii şi nepoţii ei pot să fi fie fri"ii fie că #or a#ea o altă patolo"ie fiică sau psi,ică* sterilitate!

,pmose$ualism etc. 'isus &ristos spunea*2Cine îşi #a pierde sufletul de dra"ul meu acela îl #a câşti"a.2 -ufletul

este totalitatea sentimentelor şi dorinţelor noastre superioare le"ate de baele #ieţii. Dacă în momentul

prăbuşirii sentimentelor şi dorin ţelor noast re supreme noi păstrăm iubirea pentru Dumneeu! adi că pie rdemsufletul nu de dra"ul banilor ci de dra"ul iubirii de Dumneeu se produce nu de"radarea ci reno#area sufletului

nostru şi desc,iderea celor mai înalte canale strate"ice. 3i atunci orice ener"ie care trece prin necesităţile

noastre de baă nu le #a umfla şi nu le #a distru"e ci le #a lăsa atât cât le trebuie şi se #a îndrepta către sferele

superioare ale conştiinţei şi sentimentelor sal#ându(ne sufletele noastre şi ale urmaşilor noştri.

( *unt în anul patru la institutul de medicină şi îmi este foarte greu să îmbin informa! ia dincăr!i le dumneavoastră cu cea pe care o primim în fiecare zi la institut . ')u ta!i-mă, vă rog, să în !eleg

cum să îmbin informa!ia şi care dintre ele este prioritară?

- 5mul este în#elişul fiic! adică trupul! spiritul sau conştiinţa! psi,icul şi sufletul! adică emoţiile şi sentimen(tele noastre! şi anume cele subconştiente. Acestea alcătuiesc "răuntele Di#in care! in#iibil! este preent în orice

fiinţă şi în oricare obiect din 0ni#ers. Pentru a #indeca sufletul trebuie să în#ăţăm să iubim Creatorul. întrucât

medicina contemporană este lipsită de suflet! trupul este pri#it ca un mecanism în care se poate răsuci ce#a! se

poate tăia sau corec ta şi acesta se #a însănătoşi . Ac eeaşi abordare mecanică o în tâlnim în farmaceut ică*

asupra corpului se poate influenţa fiiolo"ic! c,imic! prin intermediul diferitelor medi camente! a dietei !

alimentaţiei! etc. +edicina a considerat întotdeauna conştiinţa ca fiind o funcţie a corpului şi pentru a

#indeca conştiinţa trebuie acţionat şi asupra corpului! iar când un medic #ede cum bolna#ii de sc,iofrenie se

#indecă după comunicarea cu preotul şi după mult e ru"ăciuni! îi este foart e "reu să înţelea"ă şi să accepte

acest lucru! fiindcă! din punct de #eder e al medicin ii conte mporane acest lucru este imposibil. Cu toate

acestea abordarea mecanică a a#ut reultate! contribuind foarte mult la de#oltarea medicinii contemporane.



Trupul! spiritul şi sufletul sunt unite între ele la fel ca materia! spaţiul şi timpul. 'nfluenţând trupul noi

influenţăm ine#itabil şi conştiinţa şi emoţiile noastre! iar când abordarea mecanică este considerată ca

sin"ura posibilă pierdem şansele unei #indecări reale fiindcă! a%utând trupul pricinuim rău sufletului.

Trebuie să înţele"em că medicina noastră este doar o parte a cunoştinţelor despre om de care dispunem. Ea

poate şi trebuie să fie utiliată dar să n(o absolut iăm! cu atât mai mult cu cât în ultimul timp se obser#ă oîndepărtare considerabilă de la perceperea mecanică şi refractară a omului ca fenomen. +edicina ştie să

#indece concomitent trupul şi sufletul. +edicii au obser#at! mai întâi! că #indecând un or"an se îmbolnă#eşte

altul. Astfel! ei au a%uns să înţelea"ă că imunitatea scăută este caua îmbolnă#irii "enerale. în caul

imunităţii scăute sistemul endocrin nu face faţă şi întotdeauna #om a#ea un or"an bolna#. Dacă #om #indeca

un or"an se #a îmbolnă#i altul. Pentru a înţele"e imunitatea s(a făcut le"ătura cu emoţiile şi caracterul omului şi

în consecinţă! a apărut psi,oterapia ca ştiinţă pentru care #indecarea bolilor înseamnă a influenţa î n primul

rând! emoţiile omului şi nu corpul. Aşadar! medicina contemporană se de#oltă cu succes în cunoaşterea şi

perceperea omului interacţionând pe această cale cu filosofia şi reli"ia. Acest proces este susţinut de situaţia

actuală de pe mapamond. +edici şi medicamente sunt din plin dar sănătatea e tot mai puţină! ceea ce nuînseamnă falimentul medicinii contemporane! ci este! de fapt! falimentul abordării mecanice! absolutiarea lui.

)irmele farmaceutice amintesc tot mai mult de sindicatele formate de "an"steri. +edicamentele costă tot mai

mult! iar efectul lor este tot mai superficial. Complicaţiile sunt tot mai frec#ente iar consecinţele sunt tot mai

complicate. Această criă a medicinii contemporane #a de#eni! foarte curând! caua de#oltării ei ulterioare.

( eseori simt că mă sc#imb mult c%nd beau cafea:

pot să lucrez, să creez, să iau decizi i. (ără cafea nu

pot să lucrez, sunt măcinat de îndoieli şi nu am nici o

dorin!ă de a face ceva. Cum influen!ează, după păre

rea dumneavoastră, stimulatorii, cum ar fi cafeaua,

asupra structurilor de c%mp. C%t de gravă este această

dependen!ă?

- Alcoolul! ţi"ările! cafeaua! narcoticele stimuleaă

eliminarea ener"iei subtile. -c,ema dopa%ului este urmă

toarea* dacă omul "enereaă formarea ener"iei mai mult sub

influenţa stimulatorilor! or"anismul slăbeşte treptat. -ursa

ener"iei de#ine în acest ca nu iubirea din suflet ci are loc

"olirea reer#elor strate"ice de ener"ie sub influenţa



stimulatorilor iar consecinţele sunt bolile şi intensificarea

dependenţei totale. -timulatorii sunt deosebit de periculoşi

primă#ara când în subconştientul nostru se acti#eaă senti

mentul iubirii care ne oferă o nouă ener"ie şi ne conecteaă

la planurile subtile.( împreună cu so!ia frecventăm şcoala de ştiin!e

parapsi#ologice şi oculte. Cunoştin!ele sunt

fenomenale, e$istă, însă, un dar: ma)oritatea celor

care frecventează această şcoală pierd posibilitatea

de a avea copii. Cum să ne prote)ăm şi care este

cauza?

( Desc,iderea celui de(al treilea oc,i! clar#iiunea în

timp şi spaţiu! descoperirea aptitudinilor ţin de pătrundereaîn planurile fine. Cu cât pătrundem mai mult în planurile

fine cu atât este mai ridicat ni#elul renunţării la fericirea

umană. Aceste posibilităţi ni le oferă iubirea faţă de

Dumneeu. Dacă această iubire este insuficientă! este

ne#oie să ne detaşăm de toate dependenţele. 4i#elul

material* mâncarea! banii! ser#iciul. 4i#elul senorial*

se$ul! copii! familia. întrucât ni#elul senorial se află la

baa fericir ii materiale şi spi rituale! pentru a supra#ieţu i!

omul care pătrunde pe planurile fine trebuie! în primul rândsă piardă! să(şi pre%udiciee aspectul său senorial. De

aceea! în toate şcolile mistice! una dintre principalele

condiţii de înscriere este lipsa familiei! copiilor şi a se$ului.

5 pacientă m(a întrebat* frec#entam cursurile de meditaţie

când! peste o lună! am a#ut senaţia unei iubiri uriaşe faţă

de lumea întrea"ă! de unitate totală cu ea. 5amenii păreau

să fie rudele mele apropiate. Acest sentiment de iubire mi(a

umplut toată fiinţa şi mă simţeam cea mai fericită dintre



muritori. Peste două ile fiica mea a a%uns la spitalul de psi,i atrie unde a stat timp de două luni . Are!

oare! #reo le"ătură cu starea mea<

( E#ident că are! i(am răspuns eu. Când omul primeşte

mai mulţi bani decât i se cu#ine! situaţia creată începe să(1

omoare. )ericirea omoară încet şi pe neobser#ate. 3tim cutoţii că banii nemunciţi îl corup pe om. Cine #rea să

primească bani fără să muncească! de e$emplu să câşti"e la

cainou sau minţind şi furând! este de%a bolna#. Aţi primit o

pl ăcer e se nor ia lă subl imă ca re n( a fo st as i"urat ă de o

cantitate suficientă de iubire faţă de Dumneeu! lucru ce

putea s ă #ă cos te moa rtea fi icei . Pentru a putea încer ca

asemenea senaţii este ne#oie de eliminarea unei cantităţi

uriaşe de ener"ie pe care n(o a#eaţi şi aţi luat(o de la copilul

dumnea#oastră.+i(a po#estit cine#a istoria unei femei care îşi dorea

foarte mult un apartament. Ea citise unde#a că Dumneeu

ascultă întotdeauna ru"ăciunile noastre şi dacă ne ru"ăm şi

cerem cu insistenţă întotdeauna obţinem ce dorim. -(a ru"at

doi ani cerând continuu un apartament. în cele din urmă a

cumpărat apartamentul iar peste o lună i(a murit fiul. Aşa

dar! dacă Dumneeu nu ne dă ce#a! este inutil să in#idiem

pe alţ ii sau să d isperăm. Trebuie să #isăm la iubire în suflet

şi nu la apartament! trebuie să facem ordine în sufletulnostru. Dacă nu ne a%un"e ener"ie pentru un apartament mai

bun! pentru o maş ină ş i un con t în ban că! dar #re m să l e

a#em cu orice preţ! noi #om lua ener"ia necesară pentru a le a#ea de la sufletul nostru sau de la copiii noştri

distru"ându(le sănătatea! psi,icul şi caracterul.

Deseori mi se pune întrebarea* de ce în Rusia care este atât de bo"ată ni#elul de trai este atât de scăut< De ce

Rusia se află pe unul din primele locuri în lume în ce pri#eşte corupţia. Anul trecut! au fost alocaţi doar

1 milioane dolari pentru construcţia de a#ioane. Pentru şcoli şi profesori! pentru educaţie! adică pentru

#iitorul ţării! au fost alocate nişte rămăşiţe. Ieci sau c,iar sute de milioane sunt sustrase din economie prin furt

şi neac,itarea impoitelor. Am fost e$trem de mirat când! acum doi ani! am auit la o întâlnire a Preşedintelui



cu proprietarii companiilor de "ae că suma pe care aceştia n(o plătesc la bu"et este mai mare decât bu"etul

ţării. Jara de"enereaă încet distru"ân(du(şi #iitorul! ştiinţa! cultura! moralitatea şi totul se petrece în preenţa

unor fonduri "i"anti ce de bani î nsuşiţi de o mână de oameni bo"aţi şi imorali. Cel mai simplu este să(i

în#inuim de toate necaurile noastre dar dacă ţinem seama că aceast ă situaţ ie n(a a părut înt âmplător #om

înţele"e foarte repede care este caua. Tocmai bo"ăţiile Rusiei au intensificat atitudinea de consum la ni#elulîntre"ii ţări. ?unurile nemuncite au măcinat sufletele. Pe acest fond! de#oltarea conştiinţei reli"ioase a#ea loc

încet şi superfi cial. După părerea mea! Rusia n(a fost niciodată în esenţa ei creştină. Pentru a fi creştin trebuiesc

respectate poruncile care a%ută să simţim iubirea faţă de Dumneeu! să ne curăţăm sufletele. -ă nu furi! să nu

in#idiei ! să nu ucii! să nu ,uleşti! să nu te înc,ini la bani şi la sla#ă! sunt porunci ale udaismului antic. 4u mai

#orbesc despre poruncile lui &ristos în care altruismul! posibilitatea de a dărui ener"ie! eri%a! într(a%utorarea şi

concentrarea asupra iubirii este cu mult mai mare decât în alte reli"ii. în secolul al KlK(lea! în Rusia! au apărut

terorişti! socialişti! etc. a căror filosofie e$cludea noţiunile de iubire şi moralitate iar societatea rusă n(a luat nici

o atitudine.

îmi amintesc cât de mare mi(a fost mirarea când a m citit în 2Dialectica naturii2 de ). En"els! fraaurmătoare* 24u se poate discuta de morală şi moralitate când este #orba de interesele de clasă ale

proletariatului.2 îmi amintesc #ersurile poetului rus 4e8raso#! un om cu o moralitate dec ăută* 2Jine minte! e

#eşnicia! când s ân"ele cur"e şu#oi.2 Poetul po#esteşte cu e$ta cum ţăranii au înmormântat de #iu un neamţ

care îi în#ăţa cum să muncească. îmi amintesc fraa lui +a8ar 4a"ulinîi din 2Pământ desţelenit2* 2Dacă

mi(ar pune în faţă o sută de femei şi copii! i(aş cosi pe toţi cu mitraliera de dra"ul re#oluţiei mondiale2.

'moralitatea înseamnă a da prioritate #alorilor materiale şi spirituale faţă de iubire. 5ricare ar fi forma acestor

#alori ( fie #iito rul luminos al înt re"ii omeniri câşti"at pe seama sân"elui #ărsat de cei care nu sunt de

acord! ca la comunişti! fie fericirea personală pe seama distru"erii ţării! ca la oli"ar,ia contemporană! fie cele

mai sublime şi mai frumoase senaţii din timpul meditaţiei ( toate omoară sufletul apoi trupul.

( /timate domnule azarev9 'm ; de ani, sunt

căsătorită, eu cu so!ul ne iubim dar nu doresc să am

copii, am o repulsie pentru ei. Ce-i de făcut?

( Copiii sunt simbolul continuării #ieţii! familiei!

relaţiei! se$ului. Cu cât o femeie depinde mai mult de

fericirea familială cu atât mai multe supărări! "eloie şi

depresie se adună în subconştientul ei. Toate acestea trec lacopii iar copiii intensifică orientarea subconştientă a părin



ţilor. Când mama simte că sufletele copiilor sunt li psite de

armonie! ea simte în subconştint că apariţia pe lume a

copiilor presupune o purificare. Cu cât mai %alnică este

starea sufletelor acestor copii cu atât mai dureroasă este

purif icarea. ?olile! nenorociri le! supărările din parteasoţului! trădările! di#orţul pot preceda conceperea copilului!

pot fi concomitente cu "ra#iditatea sau pot apă rea după

naşterea copiilor. Dacă o asemenea femeie simte că nu #a

suporta purificarea ea nu are nici o şansă să aibă copii

sănătoşi! pierde dorinţa de a a#ea copii. Doar noi putem să

decidem dacă #om a#ea copii sau ba. Copiii! "ri%a faţă de ei!

dra"ostea faţă de ei este o fericire uriaşă. Pentru ei trebuie

să plătim cu dureri! pierderi şi umilinţe dacă nu a#em iubire

în suflet. ipsa copiilor ne a%ută să suportăm mai uşor încercările! purificarea care sunt ine#itabile.

Dacă #ă lipseşte dorinţa de a a#ea copii nu trebuie să #ă "răbiţi! trebuie! însă! să #ă "răbiţi să #ă purificaţi

sufletul. Dacă nu ne de#oltăm! ne de"radăm. +odul în care ne #edem noi înşine poate să se deosebească

foarte mult de felul cum arată sufletele noastre în realitate. -ănătatea şi destinul sunt determinate de ceea ce

a#em în adâncul sufletelor noastre! adică în subconştient.

7oi e$pune în continuare i storia #ieţii a doi oameni îndră"ostiţi pe care am citit(o în presă.

< iubire stranie

înaint e de a de#e ni i arist! sin"u ra mea sursă de inspiraţie erau caurile de detenţie şi reultatele

e$pertielor medico(le"ale. Timp de douăeci şi doi de ani am lucrat în procuratura re"ională. 0n prieten de(al

meu cu care stăteam la o ,albă de bere mi(a su"erat să pun pe ,ârtie e$perienţa trăită de mine. Atunci a început

totul.

Ceea ce #reau să propun atenţiei dumnea#oastră nu corespunde cu preocupările mele. Am făcut(o la

ru"ămintea priet enilo r mei. Este o po# este aproa pe ir eală! n(am in#entat! însă! nimic. Eroina este o femeie

foarte cunoscută! dar nu(i #oi da numele ade#ărat.

ena -idi,in #enise să se înscrie la institut dintr(un cătun din nordul îndepărtat. 4u numai că era frumoasă dar

a#ea şi o personalitate puternică şi c,iar din primul an la facultatea de dr ept i ntri"antele in stitutului au



porecl it(o 27assa L ele no#a2! făc ând aluii la ne"ustoreasa d in literatura clas ică a secolului KK. E$istau

foarte mulţi pretendenţi la mâna şi inima enei! ea! însă! rămânea indiferentă. Doi ani mai târiu s(a căsătorit!

totuşi. Alesul inimii ei a fost un tânăr foarte #esel! "eolo"ul -er",ei! care a plecat! imediat după nuntă! pe

teren! pentru G ani. în tot acest timp nu i(a trimis soţiei n ici un bănuţ. Da! uitasem să #ă spun că rămăsese

însărcinată. 0ite aşa! prima noapte! şi a rămas "ra#idă. Da! se poate întâmpla orice. 0neor i! #iaţa poate să ofereasemenea cauri. Tocmai de aceea nu #oi a"lomera po#estirea mea cu detalii! fiindcă faptele e$istă din

abundenţă.

Tatăl şi(a #ăut fiul pe care îl c,ema de asemenea -er",ei când acesta împlinise de%a trei ani. ;eolo"ul a stat

cu familia o săptămână şi a plecat din nou. Peste nouă luni ena a născut o fetiţă! Ala! pe care tatăl a sărutat(o

peste un an . A să rut at(o ş i pe soţie şi a spus că a î ndr ă"i t o alt ă femeie şi că #rea să plece la iubita lui în

oraşul Caşin dar nu are bani fiindcă a fost prădat în tren. ena n(a plâns în preenţa lu i! nu i( a căut l a

pic ioare şi n(a speculat cu copiii! i(a dat ! î n sc,imb! bani cât a ceru t. 3i. a p lec at! pentru o %umătate de an.

Apoi! a re#enit spunându(i că(şi recunoaşte "reşeala şi se roa"ă să(' ierte. Peste o săptămână a #enit pe urmele

lui fosta lui amantă 5l"a! o fată foarte tânără! aproape adolescentă. -o ţul fu"ar s(a ascuns! iar ena! laru"ămintea lui! a minţit(o că a plecat într(o nouă e$pediţie. în noaptea spre M martie! când se întorcea de la

ser#iciu! ena a "ăsit (o pe 5l"a spânurată în casa scării! c,iar lân"ă apartamentul ei. ena nu s(a pierdut cu

firea! a luat(o pe 5l"a în casă la ea şi a c,emat sal#area care a #enit pest e o oră. î ntre timp! 5l"a şi(a r e#enit

şi a plâns în "enunc,i în faţa sal#atoarei ei. 'ma"inaţi(#ă doar că ena a tinut(o în casă pe amanta soţului ei

până aceasta s (a însănătoşit luându(şi c,iar şi concediu de odi,nă pentru a o în"r i%i . ;eolo"ul e ra foa rte fur ios

ascunându(se la un prieten. 5l"a s(a însănătoşit şi a plecat acasă! iar fostul amant a cucerit o altă inimă! de

data aceasta a surorii prietenului său care îl adăpostise şi a plecat cu ea în Turcia să se odi,nească. 'ubirea lor a

durat şase ani. Copii enei! însă! creşteau iar mama lor a absol#it între timp Academia administrati #ă! a doua ei

facultate! şi a ocupat un post important în conducerea unui mare oraş de pe 7ol"a.într(o i senină de #ară s(a întors soţul făcându(şi mea culpa şi ena 1(a primit din nou. Era tăcut! în"ândurat

şi foarte critic la adresa lui. )oarte curând în casa enei au început nenorocirile. -er",ei a început să bea

foarte tare! a#ea probleme la ser#iciu! se afla în permanenţă în compania unor oameni decăuţi. A încercat să(1

a%ute să se recuperee! dar în adar. Aşa au dus(o timp de doi ani. +ai mult decât atât începuse s(o bată. într(o

seară! fiul lor -er",ei! a luat arma de #ânătoare şi a ţintit în tatăl care băuse crunt cu un nou prieten. ena se

afla în prea%mă şi 1(a acoperit cu trupul ei. ;lonţul i(a perforat plămânul şi i(a atins o #ertebră. +iliţia! la

cererea enei! 1(a încadrat la articolul ( împuşcare! descărcare din "reşeală! accidentală a armei. )iul a

fost sal#at iar ena a fost ţintuită la pat. A paraliat.



-(a întâmplat însă o minune. -oţul ei uşuratic! fie din caua şocului! fie din altă cauă! a început să

aibă "ri%ă de ea! de casă şi să muncească nopţile ca un condamnat* picta portrete în miniatură ale unor

persoane a#ute şi a le unor cadre administrati#e pentru banc,etele din cabinetele şefi lor. A pictat c,iar şi pentru

mueul ţinutului natal. A a#ut trei e$poiţii la +osco#a. înainte de a se înscrie la facultatea de "eolo"ie a dorit

să(şi facă studiile la şcoala de arte plastice 2-urico#2! deciia! însă! i(a aparţinut tatălui său care era "eolo".Dar i ată că intr(o s ituaţie e$tremă talentul 2ascuns2 a început să dea roade.

)oarte curând a cumpărat o casă în afara oraşului şi a mutat(o acolo pe soţia lui bolna#ă. Apoi! a

cumpărat o maşină 27ol"a2 şi o purta pe soţie prin cele mai frumoase locuri din ţară. în Nalta! a urcat(o pe braţe

pe muntele Ai (Pet ri fără ele#ator ca să f ie totul cât mai real. 2Te iubesc şi eşti po#ara mea cea mai scumpă!2 i (a

spus -er",ei soţiei.

Peste câţi#a ani! în epoca unei totale 2capitaliări2 a adunat o sumă mare de bani şi a dus(o pe ena într(o

clinică foarte scumpă peste ,otare şi! după două operaţii foarte dificile ! a început să mear"ă. +edicii erau

uimiţi de tandreţea! "ri%a şi de#otamentul 2acestui rus2 faţă de soţia sa.

După operaţie! timp de douăeci şi patru de ile s(au odi,nit într(un ,otel din munţi petrecând fiecare searăîntr( un bar pe malul unui lac şi! se spune! c,iar şi dansau! cu toate că medicii i(au interis cu stricteţe să

facă eforturi. Peste puţin timp s(au întors acasă fericiţi. a aeroport! -er",ei şi(a luat maşina din parcare şi s(

au îndreptat către oraş. Pe şosea! în faţa barierei fero#iare au fost lo#iţi de un %eep şi! îO plină #iteă! s(au lo#it

de un copac. -er",ei a murit pe loc iar ena a mai trăit o i. înainte de moarte ena şi(a re#enit şi primele

ei cu#inte au fost* 2Ce(i cu -er",e i<2 C ând i (au s pus că a murit ! a o ftat şi a is* 2Atunci! totul s(a sfârşit!2 şi

a înc,is oc,ii pentru totdeauna.

). Iamiatin

Pentru mulţi! această istorie pare ilo"ică şi ine$plicabilă. Ea poate fi e$plicată prin câte#a frae. în lumeacontemporană care idolatrieaă #alorile materiale! spirituale şi sentimentale se de"radeaă iubirea. -ituaţia

este aproape de limită. Pentru a supra#ieţui! ni#elul aspiraţiei către Dumneeu şi iubire trebuie să fie destul de

mare în ca contrar fericirea pentru care se i roseşte ener"ia şi iubirea începe să ucidă. Cu cât o femeie este mai

frumoasă! mai deşteaptă cu cât este mai senuală şi are o #oinţă şi un caracter foarte puternice! cu atât #a fi

mai cunoscută! #a a#ea mai multă putere şi mai mulţi bani! dar #a a#ea cu atât mai puţine şanse de a naşte

copii săn ătoşi fiindcă # a fi foarte a"resi#ă în interiorul ei. în acest ca fie că mor copiii! fie că soţul o

trădeaă! fie că este un alcoolic şi are o atitudine dură faţă de ea. 4enorocirile sau bolile ce se abat asupra unei

asemenea femei bloc,eaă a"resi#itatea din interiorul ei şi bărbatul poate s(o iubească fără prime%dii! iar dacă se

însănătoşeşte! concentrarea asupra fericirii umane #a funcţiona ca un detonator al a"resi#ităţii din subconştient



despre care nici nu bănuieşte. Poate să inter#ină şi deteriorarea destinului! îmbolnă#irea şi moartea familiei sau

deinte"rarea sufletului care este cea mai periculoasă! cu toate că! iniţial! acest proces este foarte lent şi

imperceptibil! fiindcă sănătatea relati#ă şi bunătatea se păstreaă un timp oarecare. Deseori! pentru sal#area

iubirii inter#ine moartea! iubirea! însă! rămâne.

5 pacientă mi(a po#estit propria istorie* ( -unt căsătorită de câţi#a ani şi eram în r elaţii foarte bune c usoţul! copii! însă! nu a #eam! deşi mi(i doream. Am început să mă ro" şi! deodată! o #oce parcă mi(a spus*

Curând #ei a#ea un copil2. +(am bucurat destul de mult. A doua i soţul mi(a declarat că mă părăseşte! fără

nici o e$plicaţie. A urmat un di#orţ pripit şi am rămas sin"ură. 5dată! în timp ce mer"eam pe stradă! aceeaşi

#oce mi(a spus* )ii atentă! în faţa ta se află tatăl #iitorului tău copil2. Am #ăut în faţa mea un bărbat

necunoscut pentru care nu a#eam nici un fel de sentimente. Primul lucru pe care l(am făcut ( m(am întors şi

am plecat. Ca să uit această po#este stresantă am plecat la sanatoriu a doua i. De la aeroport am luat un ta$i.

Când am a%uns în faţa ,otelului ş i am #rut să cobor din maşină cine#a mi(a întins mâna. Era bărbatul de care

fu"isem. Am făcut cunoşt inţă apoi! totul s( a petrecut ca în #is. îmi pierdusem autocontrolul. Am petrecut o

noapte împreună! iar dimineaţa mi(am strâns lucrurile şi m(am întors acasă. 4u l(am mai #ăut niciodată pe acel bărbat. Peste #reo lună şi %umătate am simţit că sunt însărcinată. ;ra#iditatea a decurs fără complicaţii! dar în

timpul naşterii a murit copilul. +edicii încercau să mă a%ute eu! însă! simţeam că mor. Când au înţeles că nu

mai pot să mă sal#ee au trecut la copil şi încercau să(1 în#ie. A fost un miracol. Copilul a în#iat şi l(au adus

lân"ă mine. Când a început să ţipe mi(am re#enit şi eu. Peste câte#a ile am fost e$terna ţi. Au trecut mul ţi ani

de atunci. )iul meu este sănătos! eu! însă! am nişte temeri. 7(aş ru"a! dacă puteţi! să #ă uitaţi la câmpurile lui!

mi(a is femeia.

( Câmpurile lui sunt foarte curate! i(am spus eu! iar în prea%mă e o pată luminoasă! în"erul lui

păi to r. Problemele dumnea#oastră parcă ar f i împac,etate în câmp! deşi este armonios! pot încă să(i pro#oace

mari neplăceri! înainte de concepere sufletul lui era destul de curat şi plin de iubire.Astăi! pentru ma%oritatea femeilor iubirea s(a transformat în ataşament. Era posibil să nu puteţi naşte

acest copil armonios deoarece câmpurile mamei si ale copilului trebuie să coincidă întrucât#a şi nu atât

câmpurile cât structura lor principală ( orientarea. Dumnea#oastră #ă lipsea orientarea către iubirea de

Dumneeu! de aceea! pe de o parte! aţi primit din timp informaţia ca o protecţie! pe de altă parte! #(aţi detaşat

de dependenţe! dorinţe! destin! şi! în ultimă instanţă! de #iaţă. )aptul că amândoi aţi trecut prin moarte a fost

sin"ura şansă să primiţi porţia de iubire care #ă lipsea din cauă că eraţi dependentă de #iaţă. )iul dum(

nea#oastră are un ni#el al aptitudinilor foarte ridicat. -ă nu #ă "răbiţi să le de#oltaţi! s(ar putea să muriţi! fie

dumnea#oastră! fie băiatul. în#ăţaţi(1! mai întâi! să se roa"e! să iubească! să ierte! să se bucure şi să aibă "ri%ă

de alţii. -ă nu(1 obli"aţi să se de#olte dar nici să(1 încurcaţi. Atunci totul #a fi bine.



îmi mai amintesc o po#este mai tristă. Dădeam consultaţii la telefon. 0nul dintre pacienţi era o femeie cu o

problemă foar te "ra#ă. Concubinul! o iubea frene tic şi a#ea "ri%ă de ea mai mult decât mulţi so ţi oficiali. A

născut un copil minunat şi sănătos şi soţul era fericit. Au trecut câţi#a ani! copilul se de#olta normal! rel aţia cu

soţul era foarte bună! şi femeia a rămas din nou însărcinată. 3i deoda tă! soţul a de#enit de nerecunoscut.

'nsista să facă c,iureta%. Ea a refuat! iar el a ameninţat(o că(i #a omorî pe ea şi copilul sau se #a sinucide. Era

disperată şi a #enit la mine.

( Am auit că #reţi să #ă faceţi c,iureta% ( i(am spus eu.

( 4(am #rut! dar l(am făcut ( mi(a spus ea.

( De ce aţi ,otărât să #eniţi la mine< ( am întrebat(o

( 7roiam să ştiu ce s(a întâmplat.

( +ai întâi! de ce aţi făcut c,iureta%ul<

( 4u demult! la mama mea a fost în #iită ucenicul unui

sfânt din Cauca! o cunoştinţă de(a ei. 4imeni nu i(a spus

nimic despre mine sau despre mama. -fântul îi tr ansmitea prin ucenicul său următoarele* )iica dumnea#oast ră este

însărcinată. Trebuie să facă c,iureta%. Dacă nu #a face! #a

paralia înainte de naştere. Acesta #a fi doar începutul unui

lun" şir de nenorociri.2 4(a dat prea multe e$plicaţii! a

continuat femeia. -ituaţia este e$trem de misterioasă!

nimeni nu poate să(mi e$plice! de aceea am apelat la

dumnea#oastră.

+ă uit la câmpul copilului mort şi totul de#ine clar.

( 4i#elul senualităţii dumnea#oastră este uriaş. -unteţi

o femeie frumoasă! cu #oinţă! şi e$cepţională pe toate

planurile. Proporţi ile planului senual sunt cu mult mai mari

decât iubirea Di#ină. De aceea şansele primului copil de a

se naşte sănătos erau minime. )aptul că sunteţi o femeie

frumoasă! capabilă! cu capacităţi deosebite şi nu sunt eţi

căsătorită oficial este pentru dumnea#oastră o mare

umilinţă. +ai mult decât atât! concubinul mai are o femeie.

Toate au fost necesare pentru sal#area copilului.

( Da! a#eţi dreptate! a continuat femeia.



( Preenţa amantei e ra o umilinţă dublă . A#e ţi un

intelect şi o conştiinţă foarte de#oltate. De aceea! era puţin

o sin"ură umilinţă sentimentală. Era ne#oie de situaţii care

să umilească ade#ărul! idealurile şi spiritualitatea dumnea(#oastră. Acest lucru este e#ident în caul primului

copil. -ituaţia era! însă! diferită când aţi rămas însărcinată cu cel de(al doilea copil. ipsa căsătoriei oficiale

nu mai era pentru dumnea#oastră o umilinţă! #ă obişnuiserăţi de%a. Posibilitatea apariţiei unei alte femei nu #ă

mai deran%a. -oţul a#ea "ri%ă de dumnea#oastră asi"urându(#ă confortul şi stabilitatea. Apariţia copilului

înseamnă deteriorarea fericirii în subconştientul dumnea#oastră! iar dacă nu e$istă o aspiraţie continuă către

Dumneeu şi tendinţa de a #ă pune în ordine sufletul! fericirea umană! c,iar dacă nu este deplină! #ă face

dependentă de ea fundamental. A#eţi un câmp bioener"etic foarte puternic şi "reşelile ce t rec neobser#ate la

o altă femeie sunt mortale în caul dumnea#oastră.

Deseori sunt întrebat* De ce erau omorâţi bărbaţii în 0niunea -o#ietică<2 Cele mai luminate minţi ale

ştiinţei! artei şi economiei erau lic,idate cu cruime. E$plicaţia este foarte simplă.

Dia#olismul înseamnă "enialitate fără iubire. Când o societate renunţă la iubire şi moralitatedi#iniând bunăstarea şi dorinţele! aceasta moare. Cu cât liderul unei asemenea societăţi este mai talentat cu

atât mai repede talentul! aptitudinile! #oinţa şi ener"ia lui! în lipsa iubirii faţă de Dumneeu! #or distru"e

sufletul! aura şi #iitorul societăţii.

Cel de(al doilea copil a#ea o proporţie catastrofală în fa#oarea conştii nţei! #oinţe i şi dorinţ elor umane. Cu

cât capacităţile mamei unui asemenea copil sunt mai mari! cu atât are mai puţine reer#e de iubire şi ener"ie!

deci cu atât mai mult acest copil #a trăi realiând pro"ramul de lic,idare a iubirii Di#ine de dra"ul idolatriării

fericirii umane.

( Aţi a#ut noroc! i(am spus eu! că mi(aţi făcut cunoscută această informaţie. Poate că m(aţi a%utat şi pe

mine. întrucât pent ru mine #iaţa este o noţiune sfântă! n(aş fi putut să #ă recomand un c,iureta%. Pentru păstrarea #ieţii copilului a ş fi plăt it probabil ! cu propria mea #iaţ ă. în cel mai bun ca ! dacă începeaţ i s ă #ă

ru"aţi! aţ i fi p ierdut sarcina.

Când#a ne #om întoarce cu toţii la Dumneeu şi fiecare suflet! mai de#reme sau mai târiu! #a fi curat . De

aceea! orice suflet trebuie a%utat să dobândească Di#inul. -ufletul copilului nenăscut suferă. Distru"erea #ieţii

1(a puri ficat într(o oarecare măsură. El poate fi a%utat nu prin încetarea suferinţelor ci prin aspiraţia către iubire şi

Dumneeu. 4u trebuie să #ă ru"aţi pentru copil! nu #eţi putea să(1 sal#aţi. Deoarece oricum este în contact cu

dumnea#oastră! a%utân(du(#ă sufletul îl #eţi a%uta şi pe el.

-untem responsabili pentru fiecare suflet nedesă#ârşit care este în le"ătură cu noi! iar dacă nu(1 sal#ăm! îl

omoram cu toate consecinţele de ri"oare. De aceea! cu cât mai intens #om lucra asupra noastră! cu atât mai multîi #om a%uta pe toţi.



)emeia şi(a luat rămas bun înc,iând telefonul! iar eu! nu ştiu din ce cauă încep să(mi amintesc de prima

mea consultaţie la telefon.

Era acum ece ani! la 4e@ ( Nor8. înainte de aceasta! însă! mi s(a întâmplat un lucru foarte ciudat. )iecare

consultaţie costa o sută de dolari dintre care cincieci îi dădeam firmei care mă in#itase! iar cincieci îmi

re#eneau mie. Pe atunci puteam să câşti " câte#a mii de dolari î ntr(o lună! ceea ce pentru mine însemna foarte

mult. înainte de a pleca la 4e@ ( Nor8! soţia mi(a cumpărat cu ultimii bani o scurtă de piele ca să arăt mai bine

şi mi(a dat o sută de dolari în ca că nu mă #a aştepta nimeni.

'ată(mă a%uns în aeroportul ennedF. încercam să înţele" cine mă aşteaptă. Peste o %umătate de oră

eram în"roit că nimeni nu #enise să mă întâlnească. Tocmai în acel moment am fost obser#at de cel care #enise

după mine. -(a do#edit că nu eram îmbrăcat prea bine şi nu m(a recunoscut. Consultaţiile au decurs e$celent şi

toţi erau mulţumiţi. -peram ca într(o lună să câşti" câte#a mii de dolari.

-ă #ă po#estesc însă o situaţie amuantă. Peste câte#a ile s(a apropiat de mine şefa firmei care mă in#itase

şi(mi ice*

( ân"ă 4e@ Nor8 locuieşte o bătrână foarte bo"atăcare doreşte s(o consultaţi.

( 4ici o problemă! i(am răspuns eu. ( 7a "ăsi ea #reo

sută de dolari.

( 7a "ăsi mai mult! ( mi(a răspuns şefa mea. ( Trebuie

să #ă duceţi acasă la ea! pe o insulă. 7a trimite elicopterul

ei după dumnea#oastră.

( Este o femeie în #ârstă! ( am is eu. ( -unt de acord.

( E$istă! însă! o condiţie. 7a trebui să staţi acolo #reo

H( ile. +âncarea! casa şi tratamentul #or fi asi"urate dedumneaei! plus remunerarea.

( Ce #a trebui să fac în acest timp< ( am întrebat eu

puţin supărat.

( Este o femeie în #ârstă şi sin"ură. 7eţi râde! #eţi

discuta şi o #eţi consulta.

( 4u e profilul meu. 5 #oi consulta pe bătrână! aici!

pentru o sută de dolari.

( Ea #a plăti treieci şi şapte de mii de dolari. 4u

pretind nici un ban. Puteţi să(i luaţi pe toţi.



( Aprecie bunătatea dumnea#oastră! dar răspunsul meueste nu.

3efa mea a rămas foarte mirată.

( 4u înţele". -unteţi atât de cate"oric.

( 5 sută de dolari şi o aştept pe bătrână aici.

?ătrâna s(a supărat şi n(a mai #enit. 7roiam! însă! să #ă po#estesc despre prima mea consultaţie la telefon.

Trecuse o săpt ămână şi şefa a #enit la mine cu o propunere.

( 7ăd că munciţi din "reu. 7(am cumpărat un bilet la+iami.

7eţi fi însoţit. 7ă #eţi odi,ni o săptămână după care

#eţi re#eni.

( 4u! i(am răspuns eu. +ă #oi plictisi. -unt o persoană

sociabilă. -au plecăm cu toţii! sau rămânem aici.

7ăându(i mirarea am continuat*( ;ăsiţi pe cine#a care să plătească! pentru opt

persoane! drumul şi şederea în +iami! plus Q(H mii de dolari

pentru faptul că mă #oi necă%i tolănindu(mă pe pla%ă.

'n principiu! "lumisem. Peste câte#a ile a #enit şefa mea şi mi(a spus* ( (am "ăsit.

( 7a plăti pentru toţi<! m(am mirat eu.

( E$act.( 3i(mi #a plăti mie #reo cinci mii de dolari<

( ?ineînţeles. +ai mult decât atât! a adău"at şefa! dacă

#a urma o ameliorare e#identă a sănătăţii s(a promis o primă de câte#a mii de dolari.

( Pentru început nu este rău! i(am răspuns eu. Când

plecăm<( Peste #reo trei ile. Trebuie să cumpăr biletele şi să

reol# problema cu ,otelul.Peste câte#a ile şefa a #enit din nou.

( -cuaţi(mă! dar această femeie #rea să se con#in"ă că!

într(ade#ăr! sunteţi #indecător şi #iionar.

( în ce mod ar #rea să se con#in"ă! am întrebat eu.



( 7rea să #orbească cu dumnea#oastră la telefon. 7a

suna peste o oră.

( ?ine! aştept. A sunat e$act peste o oră. 7orbea ruseşte.( Ce trebuie să #ă spun despre mine<

( 4u trebuie să(mi spuneţi nimic. Este suficient că #ăaud #ocea. 7ă #oi spune eu.

Peste ece minute mi(a mulţumit şi a înc,is telefonul. Au trecut trei ile. Am întâlnit(o pe şefă şi am

întrebat(o de plecarea la +iami.

( )emeia! a refuat! ( mi(a răspuns ea.

( 4(a satisfăcut(o ni#elul meu<

( Da. A spus că* 2aare# mi(a auit doar #ocea şi mi(a

spus mai mult decât ştie soţul meu care trăieşte cu mine de

douăeci de ani. 2 îmi este frică şi refu să #in la consul

taţie.-ituaţia era atât de absurdă încât n(am putu t să nu obser# un sens suprem. Au trecut anii şi am înţeles că

nu a#eam dreptul să primesc bani nemunciţi. Destinul m(a prote%at. în fond! i(am respins intuiti #! simţind un

mare pericol pentru suflet şi #iaţ ă. )erici rea câşt i"ată es te asi"urată de iubire şi dăruirea ener"iei.

Dacă "enetic este moştenit un pro"ram al in#idiei! lăcomiei! "eloiei! a unui consum e$a"erat! fericirea

bruscă şi din abundenţă poate să omoare şi suf letul şi trupul.

Am a #ut noroc în # iaţă. întotdeauna mai mult am pierdut decât am primit. Destinul m(a în#ăţat să iubesc

şi să iert mai mult decât să câşti" bani.

îmi amintesc cum acum treieci de ani m(am dus să sc,ie. împreună cu noi era o femeie care ",icea foarte bine în palmă. '(am întins mâna şi peste câte#a minute am a#ut un şoc. +i(a spus despre caracterul meu!

despre toate e#enimentele din #iaţa mea până în cele mai mici detalii de parcă ar fi trăit lân"ă mine ani

îndelun"aţi.( Care este #iitorul meu şi câţi copii #oi a#ea<! am

întrebat(o eu.( 4u #ei a#ea copii! mi(a răspuns ea. 4u(i #ăd în palma

ta.

Am simţit că are întrucât#a dreptate. Poate că a fost primul impuls pentru sc,imbările din

subconştientul meu sau al e destinul ui. Astăi! nu mă miră când pacienţ ii îmi spun că după ce frec#enteaăşedinţele mele sau c,iar după lectura cărţilor li se s c,imbă linia d estinului din palmă. -in"u rul lucru pe



care l(am înţel es este că de mine nu depinde nimic. 4(am dreptul să sc,imb destinul. Am dreptul să

a%ut oamenii să(şi purifice sufletele! restul se ,otărăşte de sus.

( Ce crede!i despre botez? într-o măsură oarecare acesta încalcă intangibilitatea voin!ei

omului. Copilul nu poate încă să facă o alegere, iar pentru el o fac al!ii. C#iar şi 2isus =ristos a

fost creştinat abia la treizeci de ani.

- Când în#ăţăm copilul să mear"ă! să mănânce! să #orbească! noi facem ale"erea pentru el. )ără acesta el nu

#a supra#ieţui. Esen ţa ritualului bot eului est e păstrarea iubirii faţă de Dumneeu în momentul bolii! a

deinte"rării şi a morţii. Cu cât mai de#reme #a în#ăţa copilul să iubească! cu atât mai sănătos #a fi sufletul lui.

'ar dacă părinţii au o atitudine corectă faţă de bote! acesta #a fi de un folos mult mai mare pentru copil. Din

timpuri imemoriale! oamenii încercau să "ăsească mecanismul transformării sufletului şi al trupului pentru

înţele"erea mult mai amplă a 0ni#ersului. în multe triburi africane s(a păstrat până în ilele noastre ritualul

iniţierii când băieţelul de#ine adolescent. Aceasta ţine de în#in"erea fricii! a durerii! a morţii posibile. 4ici o

reli"ie nu creeaă le"i uni#ersale! ea doar se iniţiaă în ele şi a%ută oamenii să le cunoască.

( 'm cancer la glanda mamară. în timpul

diagnosticului computerizat mi s-a spus că '&-ul

meu con!ine informa!ia potrivit căreia în neamul meu

au fost cazuri de boli venerice care au fost unul din

factorii care au predispuşi spre oncologie. Care este

legătura dintre bolile venerice şi oncologie? Ce-ar

trebui să fac? /ă mă rog pentru tot neamul?

- -unt e$puse la bolile #enerice persoanele e$trem desupărăcioase! "eloase! care sunt concentrate asupra se$ului

şi a relaţiilor de familie mai mult decât este permis. 5

dependenţă mărită slăbeşte iubirea şi pro#oacă o a"resi#i

tate e$a"erată iar în consecinţă scade imunitatea. Cu alte cu#inte! persoana care nu poate să depăşească

stresul din sfera se$uală este predispus la bolile #enerice şi oncol o"ice. Când cercet am femei

bo lna#e de cancer! de re"ulă! la n i#elul biocâmpului îmi apărea princ ipal a cauă* aceasta era ona "enitală!

anume aici începeau dere"lările iniţiale urmate de cancerul mamar şi al altor or"ane. +ai întâi suprimăm

sentimentul iubirii care pro#oacă o cădere a ni#elului ener"etic principal. Dacă %i"nim prin cu#inte

persoana iubi tă putem să ne ale"em cu un cancer la bue! la limbă sau "in"ii! iar dacă #om crit ica în



permanenţă ne #om îmbolnă #i de ,epa ti tă sa u cancer ,e pa ti c. Dacă ne #om supăra în permanenţă pe

persoana iubită! pe sine şi pe soartă ne #om îmbolnă#i de cancer la piept ! i ar dac ă #om "ândi a"resi#

desp re cei aprop iaţi riscă m un cancer la st omac. Când nu iubim lumea încon%urătoare au de suferit plămânii.

a una din lecţiile mele am adus următorul e$emplu. Cumpărasem un apartament nou şi dormitorul era de

două ori mai mic decât al celui precedent. 4u(mi plăcea şi nu puteam să(1 iubesc. Repulsia era atât de

puternică încât peste cinci minute î ncepusem să tuşesc foarte tare şi să mă su fo c. -e măna cu o cr i ă

astmatică. Eram uluit cât de repede putea să se răsfrân"ă neacceptarea unei situaţii asupra stării

mele. Dacă nu accept ăm şi nu iubim timp îndelun"at o situaţie uitând că nu este întâmplătoare şi este dată

de Dumneeu! putem să ne îmbolnă#im de pneumonie! astm! cancer pulmonar. Apropo! cred că tuberculoa

din puşcării înseamnă neacceptarea situaţiei şi a destinului. 5rice a"resi#itate emoţională se întoarce ca

un bumeran"

împotri#a i#orului său.Pro"ramul de autodistru"ere lo#eşte! de obicei! asupra

capului! colonului! a pielii sau a sistemului uro("enital.Aceasta se întâmplă în caul când pro"ramul e#olueaă

repede şi este e$ploi#. Dacă acesta se acumuleaă încet!

scade ener"etica or"anismului şi imunitatea lui. în

consecinţă! suferă locul cel mai slab.în ult ima #re me! se #in dec ă m ult mai "re u tric,omoniaa! ,lamidioa decât sifilisul sau blenora"ia.

Aceste boli depind într(o oarecare măsură de pro"ramul de autodistru"ere şi de aceea se #indecă mai "reu. Dacă

sunt #indecate! totuşi! ele sunt înlocuite de alte boli mult mai "ra#e. După o boală #enerică începe cancerul.

Acest fapt a permis medicinii să lansee ipotea că ,lamidiile pot să se transforme în celule canceroase şi in#ers.

în realitate! caua oncolo"iei este incapacitatea de a accepta o situaţie trauma tiantă! un protest interior continuuîmpotri#a ei. Protestul interior împotri#a oricărei situaţii este de fapt! împotri#a destinului şi a #oinţei

Creatorului. Deseori ne supărăm pe situaţiile create de noi înşine.

5dată! încercam să a%u t o pacientă. îmi spunea că bunicul ei a fost ,iperse$ual şi c,iar la o #ârstă destul

de înaintată se "ândea doar la se$. Era nefericită în #iaţa personală. Pe de o parte aceeaşi concentrare

put ern ică asupra se$ualităţii ! pe de altă parte! soţul care o trăda mereu 3i o contamina cu boli #enerice. în cele

din urmă a di#orţat.

Aceleaşi probleme le a#ea şi fiul ei! ,aos în #iaţa personală şi pasiune pentru automatele de %oc. 5ricât s(a

străduit sărmana să lupte cu această patimă! totul a fost în adar. -e supăra pe el ! îl condamna! îl certa!

căuta noi metode de a(1 influenţa. +ai târiu fiul s(a îmbolnă#it şi a fost internat în spital. 4imerise într(unsalon unde murise cine#a cu acelaşi dia"nostic. După internare a #enit la mine şi mă implora să(i sal#e fiul. '(



am e$plicat că imposibilitatea de a(şi stăpâni dor inţele se$uale a "ene rat d ependenţ a de alte dorinţ e.

Problemele din sfera noastră se$uală a%un" pe planul e$terior şi unul de#ine un om #rednic! muncitor!

altul este pasionat de %ocurile de noroc! al treilea începe să bea! al patrulea de#ine un a#ar patolo"ic

etc. '(am e$plicat! de asemenea! că trebuie să accepte orice supărare din partea unui bărbat ca pe o sal#are

a fiului ei. Trebuie să(şi sc,imbe atitudinea faţă de se$. -e$ul nu este o sursă de desfătare ci un mi%l oc de

concepere a copiilor. -ursa desfătării este iubirea. A#arul o face dependentă de bani! trufaşul de

superioritatea sa faţă de alţii şi aproape toţi o fac dependentă de se$. 'ubirea este cea mai mare forţă din

0ni#ers. De aceea! tocmai iubirea trebuie îndrept ată! în primul rând! către Dumneeu! iar dacă noi o

îndreptăm doar spre fericirea umană! ea pleneşte ca o bulă de săpun î mpreună cu sănătatea şi #iaţa.

Când direcţionăm iubirea doar spre persoana apropiată aceasta ne lo#eşte şi se comportă urât cu noi pentru

a supra#ieţui. 'ar dacă ne supărăm pe persoana apropiată atunci şi mai tare ne străduim s(o omoram. 4u

trebuie să #ă mai supăraţi pe fiu. Cel mai bun a%utor pentru el este să lucraţi asupra dumnea#oastră. ;eloia!

supărarea! depresia de până la "ra#iditate îl fac dependent mortal de dorinţe şi de#ine scla#ul lor. 4u are nici o

importanţă ce fel de dorinţe sunt acestea* senuale! se$uale! spirituale sau materiale. Reproşurile nu pot să(1sal#ee. -al#area lui este în primul rând iubirea de Dumneeu şi propria sc,imbare.

Pacienta a înţeles şi a început să se roa"e. Peste câte#a ile! medicii i(au spus că s(a întâmplat o minune. )iul

ei s(a însănătoşit şi a fost e$ternat foarte curând.

Trebuia să lucree asupra ei în continuare dar obiceiurile s(au do#edit a fi mai puternice. A început să se supere

iarăşi pe fiu şi să(i reproşee. A ,otărât în cele din urmă să mear"ă la psi,olo"! ,ipnotiori ca să(1 oprească de la

%ocurile de noroc. Am pre#eni t(o că nu e bine! că totul poate să se termine rău pentru el . 4(a #rut să mă asculte

şi destinul a procedat altfel. Peste câte#a luni pacienta mea a fost operată de ,emoroii. 5peraţia a fost reuşită şi

problemele fiice au fost anulate. Peste %umătate de an a fost dia"nosticată cu un cancer la colon. A fost din nou

operată şi de data aceasta cu succes. Peste cât#a timp cancerul a dat metastae. Peste un an a mai fost odatăoperată! iar peste doi ani a murit. 0na şi aceeaşi supărare poate să pro#oace "uturai! apoi! să icem! bronşită! iar

dacă mai dureaă poate pro#oca o boală mult mai "ra#ă. Cu cât este mai puternică supărarea cu atât mai "ra#e

sunt consecinţele. De re"ulă! cancerul este o crimă foarte "ra#ă împotri#a iubirii. Diabetul şi bolile cardio(

#asculare de asemenea. De aceea! prima re"ulă a #indecării este eliminarea prin pocăinţă a tuturor formelor de

a"resi#itate faţă de iubire.

Deseori sunt ru"at să scriu un te$t concret de pocăinţă. Este imposibil. Dacă aţi supărat pe cine#a n(o să #ă

cereţi iertare după notiţe. 4(o să #ă creadă. Aţi renunţat la iubirea de Dumneeu! aţi înăbuşit(o cu supărări!

condamnări ş i depresii. Cereţi(i iertare lui Dumneeu pentru aceasta. Dacă un timp oarecare #ă #eţi "ândi doar

la Di#in şi #eţi renunţa la tot ce domină sentimentele! conştiinţa! trupul dumnea#oastră! #ă #a fi mai uşor sădepăşiţi orice situaţie traumatiantă. Prima re"ula de #indecare este să #ă în#ăţaţi ca în orice situaţie dureroasă



să #ă păstraţi iubirea de Dumneeu oricât de mult ar suferi trupul! spiritul şi sufletul. 0neori este suficient

acest prim pas elementar ca să ne punem în ordine din punct de #edere fiic.

4u demult! au fost la mine două femei. 0na c,elise de tot şi nu(i a %utase nici un fel de medicamente!

ierburi! #indecători. ' s(au recomandat cărţile mele pe care le(a citit şi a început să se sc,imbe. '(a crescut părul

la loc. 7enise la mine fiindcă mai a#ea o pată la o tâmplă.

( Este un semn că aţi făcut doar primul pas! iar ameliorarea stării dumnea#oastră este doar un a#ans.

Emoţiile noastre subconştiente au o ener"ie uriaşă şi se manifest ă ani în şir. Ru"ăci unea nu trebui e să fie

un

medicament. Aşteptarea unui reultat este de%a dependenţă care întotdeauna "enereaă pretenţii. 'ubirea de

Dumneeu ne #indecă sufletul! ea! însă! are ritmul său şi lo"ica sa supremă ş i nu e de dorit ba c,iar este şi

per iculos s (o diri%ăm. în principiu! sin"urul instrument cu care Dumneeu ne diri%eaă este iubirea. De aceea!

doar acel care s(a rătăcit serios poate încerca să diri%ee iubirea! s(o facă dependentă de ce#a. Despre acelaşi

lucru i(am #orbit şi celeilalte femei care #enea la mine a doua sau a treia oară. 7enise la mine pentru fiica ei.

'niţial cântărea apro$imati# 11 8"! a#ea sc,iofrenie! diabet! nemai#orbind de bolile mai neînsem nate. Acumslăbise #reo 8"! se #indecase de diabet dar mai a#ea probleme cu psi,icul şi emoţiile.

( E o problemă de timp! i(am spus eu. ipsa răbdării! irascibilitatea sunt urmare a utiliării incorecte a

ener"iei. 'n orice situaţie stresantă ener"ia se împarte în două torente! într(o situaţie critică! mortală aproape

toată ener"ia este eliminată pentru necesităţile trupului. -entimentul de frică bloc,eaă planurile fine pentru

sal#are. Dacă încercăm acest sentiment înainte de situaţia periculoasă! el pricinu(ieşte un rău uriaş sănătăţii

fiindcă nu permite controlarea situaţiei pe planu l fin şi în primul rând a sc,imbărilor noastre de profunime.

Aşa cum spunea un antrenor* 2)rica este un foc. Dacă îl diri%ăm! î ncăleşte! dacă ne supunem lui! ne arde! iar

dacă lipseşte cu desă#ârşire putem să în",eţăm.2

Emoţia opusă fricii este smerenia. -merenia a%ută să canaliăm ener"ia asupra sc,imbărilor de profunime

şi nu asupra trupului! asupra luptei e$te rioare cu situaţia. în măsura în care acceptăm în interior orice situaţie

în aceeaşi măsură de#ine parte din noi. -c,imbându(ne pe noi! sc,imbăm situaţia. 5rice si tuaţie are un sens

Di#in iar în ea se reflectă le"ile supreme ale 0ni#ersului. Putem să luptăm în e$terior! însă este interis să

luptăm în interior fiindcă orice situaţie! pe planul subtil este în le"ătură directă cu noi. încercând să omoram

situaţia! ne omoram pe noi. 3i! dimpotri#ă! sc,imbându(ne pe noi! sc,imbăm situaţia. De aceea! forma supremă

a artei răboiului este #ictoria asupra noastră. Primul pas este răbdarea sau posibilitat ea de a păstra ener"ia!

de a nu(i permite să se transforme în forme primiti#e de manifestare* frică! ură! supărare! acţiuni dure. Al doilea

pas es te capacitatea de a canal ia această ener"ie spre propria noastă sc,imbare. în aceasta constă smerenia.+ulţi dintre noi confundă răbdarea cu smerenia reducând(o la iresponsabilitate şi suprimarea dorinţelor. 5rice



ener"ie trebuie să se transforme! în cele din urmă! în ener"ia iubirii. 4u trebuie să suprimăm şi să distru"em

dorinţele şi emoţiile noastre primiti#e! trebuie să le canaliăm spre iubi re şi atunci armonia sufletească #a

de#eni fiică iar bolile #or rămâne în amintirea noastră ca o etapă în educaţia sufletului nostru.

( /punea!i odată că dezvoltarea fundamentală a

te#nicii s-a produs în zonele nordice unde condi!iile

dure de via!ă îi obligau să se dezvolte, să g%ndească

creator, să se adapteze. e ce atunci nu toate popoa

rele nordice au atins un nivel superior de dezvoltare

cum ar fi, de e$emplu, esc#imoşii?

( Condiţiile prea confortabile frâneaă de#oltarea la

fel ca disconfortul continuu. îndeplinirea tuturor dorinţelor

le omoară la fel ca suprimarea lor permanentă.

&omeostaa! adică păstrarea stării interioare! se de#oltă la mărirea amplitudinii oscilaţiilormediului e$terior. 5 amplitudine prea mare poate să distru"ă #iaţa. Acele one de pe Terra unde oamenii îşi

irosesc puterile pentru supra#ieţuirea fiică şi nu pot să se rupă de realitate folosind ener"ia în scopuri

strate"ice nu ne oferă e$emple de mare de#oltare.

în 'ndia! o ţară suficient de iolată! apărată! care are o climă caldă! e$istă munţii &imalaia cu o climă foarte

aspră. +ulţi pustnici! în dorinţa de a e#ada din lumea confortului! plecau în munţi pentru a afla marile

ade#ăruri apoi se întorceau şi le transmiteau oamenilor. Abţinerea continuă poate duce la inaniţie la fel cum

mâncarea din abundenţă duce la boli şi obeitate. 7iaţa este o sinusoidă! şi ciclici(tate! abţinere şi realiare! fie

la ni#el senual! spiritual sau material. -inusoida înseamnă de#oltare.

( /us!ine!i că bussines-ul este o artă "militară," îiatribui!i aureola bărbă!iei şi noble!ei. 8otuşi, este

evident că bussines-ul, la fel şi capitalismul în

genera l, se bazeaz ă pe in dividu al is mul pa to logic, pe

cruzime fa!ă de al!i oameni. Ce-i de făcut? /ă

aşteptăm p%nă Cel de /us va salva planeta de acest

gunoi? <r, dumneavoas tră sunte! i împotriva ec#i tă !i i

sociale?

( Pentru unii! dreptatea socială este să(1 omoare pe celcare nu le place. +etoda banditească de "ândire este cea



mai primiti#ă formă de conducere. Căutarea celor #ino#aţi

este! în primul rând! o reol#are superficială a problemei!

este lupta cu efectul şi nu cu pricina. în al doilea rând! toată

ener"ia este consumată de a"resi#itate şi nici o picătură nu

este utiliată pentru sc,imbările personale. Această atitu

dine faţă de realitate! fie a unui sin"ur om sau a unui stat!

creeaă un pro"ram de autodistru"ere. în Rusia! au căutat

#ino#aţi şi au omorât de%a în 1S1! apoi în anii 9G! 9Q şi

9H.

Comuniştii au distrus moralitatea reducând(o la stimulare materiala. Dacă spiritul este secundar şi depinde de

materie! "ândeau comuniştii! #om crea o economie socialistă şi #om a#ea o nouă moralitate. +oralitatea! însă!

n(a apărut şi a început decăderea economică. Da! conştiinţa depinde de timp dar nu într(o măsură atât de

mare. -(a do#edit că începutul spiritual şi moral ne a%ută să renunţăm la dorinţele momentane şi să ne "ândim

şi la alţii! să #edem nu numai preentul ci şi o perspecti#ă îndepărtată. Tocmai aceasta le lipsea conducătorilorso#ietici. Jara a consumat reer#ele sale morale! s(a epuiat sentimentul unităţii şi al "ândirii colecti#e.

Astăi suntem martorii deşteptării poporului. +ulţi se intereseaă de economie şi politică. -e formeaă o

opinie publică ce n(a e$istat altădată.

Atitudinea faţă de bo"aţi a fost întotdeauna duală. Pe de o parte! de#eneau bo"aţi cei mai deştepţi! mai

ener"ici şi mai talentaţi. Pentru un prost şi un leneş este foarte "reu să a%un"ă bo"at. Pe de altă parte! a%un"ând

bo"aţi! mulţi decad în plan spiri tual . De ce< Pentru a de#eni bo"at trebuie să a#em aptit udini! #oinţă ! să

lucrăm câte 1H(1M ore pe i. Acest lucru este posibil pentru un om bun şi armonios în interior. Când a#em

suficienţi bani care asi"ură toate necesităţile nu mai consumăm ener"ie şi ne transformăm din donatori în

consumatori.în Rusia mulţi au adunat bo"ăţii fără mari eforturi. De aceea! decăderea morală a 2ruşilor noi2 s(a produs

într(un ritm accelerat. Pentru a păstra sufletul trebuie să păstrăm iubirea şi să oferim ener"ie! iar pentru a

păstra iubirea ne a%ută moralitatea şi credinţa în Dumneeu. -tatul! însă! n(a asi"urat moralitatea.

0ra faţă de bo"aţi şi căutarea dreptăţii ţine de psi,olo"ia consumatorulu i. ?o"aţii trebuiesc prote%aţi! pe de o

parte! şi #erif icaţi şi limitaţi! pe de altă parte! a%utându(i să pună pe primul l oc in teresele s tatului. Este o l ipsă

de nobleţe să împărţim lumea în oameni săraci şi buni şi bo"aţi şi răi. 4u trebuie să personificăm problema.

+ediul dă naştere la criminali. înseamnă că trebuie nu atât să(i pedepsim pe criminali cât să sc,imbăm mediul.

Pentru a sc,ima mediul trebuie să ne în#ăţăm să "ândim. Pentru a "ândi corect! trebuie să ne punem în ordine



conştiinţa şi sufletu l. Aşadar! dacă nu dorim şi nu putem să ne sc,imbăm #om fi condamnaţi să căutăm toată

#iaţa #ino#aţi şi să(i urâm distru"ându(ne pe noi şi destinul nostru.

Rusia are ! ener"etică specifică. în Rusia are loc accelerarea tuturor proceselor pe seama unităţii a două

contrarii* "ândirea accidentală şi cea orientală. De#oltarea are loc într(un ritm rapid şi la fel de rapid are loc

de"radarea. De aceea suntem martorii unor manifestări spirituale de un ni#el foarte ridicat şi a unor mari

talente şi în acelaşi timp e$emple inima"inabile de trădare! lăcomie şi prostie. Cu cât suntem mai spirituali

cu atât #om de#eni mai duri dacă ne #om pierde moralitatea. 5amenii deştepţi! cu o moralitate foarte înaltă

a%un" la putere doar când ţara se află în situaţ ii catast rofale sau în peri col de moarte. Astăi! Rusia se află

într(o asemenea situaţie.

4i se pare că ace asta e pol it ică sau e conomie . Comunismul! pentru noi! era! de asemenea! polit ică. 'n

realitate! este #orba de psi,olo"ie. 'deea unei societăţi armonioase şi fericite nu le aparţine comuniştilor aceştiase străduiau doar să "ăsească condiţiile pentru realiarea unui #is. Proprietatea comună! în#ăţătura materialistă

transformă omul într(un mecanism care nea"ă noţiunea de suflet şi este de acord cu repartiarea uniformă a

tuturor bunurilor etc. Comunismul nu s(a prăbuşit din caua "reşelilor economice şi politice. 0n om imperfect!

mediocru poate să primească aceleaşi bunuri ca unul talentat! dar cu o sin"ură condiţie* să se de#olte continuu

şi să se sc,imbe în sens poiti# de#enind deştept! talentat şi cu o moralitate ridicată. Doar atunci bunurile

primite #or fi pentru el un a#ans. 5rice copil pr imeşte de la mama lui mân"âiere! lapte indiferent de

capacităţile lui. în lumea animală! femela îi stri#eşt e cu capul ei şi refuă să(i ,rănească pe puii incapabili să

supra#ieţuiască. Aceştia nu pot să se sc,imbe! sunt deci condamnaţi.

în lumea umană! orice copil este susţinut şi prote%at. El în#in"e "reutăţile şi de#ine puternic. Tocmai prinaceasta se deosebeşte omul de animal. încercarea de asemănare cu animalele şi lic,idarea celor slabi nu

amelioreaă fondul "enetic uman. De aceea! nici în -parta antică! unde nou(născuţii slabi erau înecaţi! nici în

;ermania fascistă n(a a#ut loc de#oltarea ci#iliaţiei.

Aşadar! un om prost şi unul deştept! unul slab şi altul puternic se pot e"ala numai în caul unei conştiinţe înalte.

Comuniştii doreau să atin"ă acest ni#el de conştiinţă creând stimuli materiali şi psi,olo"ici dar au eşuat.

Proprietatea comună şi 2repartiarea corectă a bunurilor2 i(au isto#it pe cei deştepţi şi ener"ici şi le oferea o

#iaţă confortabilă proştilor şi leneşilor. Au fost aplicate #iolenţa! cons trân"erea! frica! dar conştiinţa comunistă

n(a mai apărut. 4ici nu putea să apară. Pentru autodesă#ârşirea continuă e ne#oie de ener"ie! iar ener"ia este

"enerată de iubire. )ără iubirea de Dumneeu reer#ele umane se epuieaă şi ele. E$istă! însă! o mică nuanţă.ipsa conştiinţei comuniste a înmormântat sistemul din 0R--. în C,ina! încă din antic,itate! copiilor li se educă



dra"ostea de muncă. Este imposibil să(ţi ima"inei un c,ine leneş şi posac. Am primit! de curând! o întrebare*

2E$istă #reo le"ătură între lene şi deprimare<2 E$istă o le"ătură foarte strânsă. Dacă omul nu oferă ener "ie!

iubirea părăseşte sufletul şi apare depresia. enea este de două feluri. enea superficială! când omul nu #rea să

se transforme în animal de tracţiune! iar pentru a(şi uşura munca! a in#entat roaba. Această lene impune

transformarea ener"iei fiice de ni#el redus! în ener"ie înaltă! spirituală. Pustnicul poate fi considerat un leneş

fiindcă nu munceşte fiic de dra"ul binelui comun. însă lenea considerată mama tuturor #iciilor înseamnă lipsa

dorinţei de a da ener"ie în "eneral. Totodată! omul înceteaă de a mai fi donator şi se transformă în consumator.

în acest moment începe de"enerarea. Dependenţa de mediu e în continuă creştere. Ener"ia scade! cresc! în

sc,imb! a"resi#itatea! pretenţiile! depresia. De aceea! socialismul ca economie planificată! ca prioritate a

scopurilor strate"ice! ca stat unde de#oltarea n(a fost distrusă în fa#oarea #alorilor materiale s(a păstrat în

C,ina. Astăi! în C,ina! "ândirea colecti#ă demonstreaă prioritatea sa e#identă faţă de lumea

occidentală. Dar! incapacitatea de a asi"ura de#oltarea spirituală nu este cea mai mare nenorocire a

comunismului. A fost "reşit impulsul primar. -copul comunismului era de a(1 face fericit pe fiecare. a

întrebarea Ce este! însă fericirea<2! comuniştii răspundeau foarte simplu* 2)ericirea înseamnă bunăstarematerială repartiat ă unifo rm tutu ror2. 'mperf ecţiunea acestei fericiri era simţită c,iar de cei nea#iaţi. De

aceea #isul s( a sc,imbat parţial* 25mul nu t rebuie să aibă o fericire materială particulară. El trebuie să fie

liber! iar toată fericirea materială trebuie să fie ascunsă în structura de stat.2

Prin distru"erea intereselor materiale pri#ate se a#ea în #edere reorientarea cardinală a omului. Dacă ener"ia

nu este orientată spre material! ea #a fi orientată spre spiritual. Trebuie să recunoaştem că spiritualitatea şi

conştiinţa s(au de#oltat! totuşi. Comunismul a fost o încercare de compromis între Di#in şi uman. El a încercat

să rupă omul de la interesele sale materiale! dar n(a reuşit să(1 direcţionee către interesele Di#ine.

5ccidentul a redus fericirea la aspectul material! 5rientul ( la cel spiritual. 5ccidentul a renunţat la aspectul

spiritual! 5rientul ( la cel material. Comunismul a încercat să unească aceste două moduri de "ând ire c reând unnou model de stare materială limitată care a%ută spiritualul. E$istenţa lui a fost firească şi necesară ca o

încercare de de#oltare şi de formare a omului nou. Poate fi fericită societatea care înţele"e că fericirea oricărui

om constă nu numai într(o #iaţă materială îndestulată şi în renunţarea la spiritualitate. )ericirea este imposibilă

fără bo"ăţia sufletului încălit de iubire! iar posibilitatea de a iubi se obţine prin iubire de Dumneeu.

încercând să de#olte conştiinţa comunistă cu a%utorul unei concepţii "reşite despre fericirea umană şi

#ăând că nu reuşesc! comuniştii au început să lic,idee 2materialul uman2 inutil din punctul lor de #edere.

a"ărele de concentrare pentru 2reeducarea celor inconştienţi2 in#entate de Der%ins8i şi Troţ8i şi foamea

pro#ocată artificial ! aplicate pent ru prima dată de enin! au redus numărul celor 2inconştienţi2 cu mai bine de

milioane de oameni.



4aţional ( social ismul! adică fascismul ! a fost mai consec#ent în crearea #iitorului luminos. 7iitorul

omenirii consta în #iitorul anumitor oameni. Aşa cum #a fi un anumit om aşa #a fi #iitorul societăţii. )asciştii

au renunţat de la bun început la posibilitatea sc,imbării! transformării şi de#oltării omului. Ei credeau că

materialul nu este principal! iar spiritualul ( şi mai puţin important. E$emplul suprem de manifestare a

spiritualităţii este 'ndia antică. De acolo a fost preluat simbolul s#asticii. -c,ema societăţii pe caste unde unii

au dreptul la toate bunurile i ar alţii au dreptul să fie doar scla#i a fost preluată de asemenea din 'ndia.

Pe porţile la"ărului ?u,en#ald era scris* 2)iecăruia ce(i este dat2. Acţionând conform acestei sc,eme! naiştii

nu le permiteau oamenilor să se sc,imbe şi reol#au problema întru(un mod radical* 2Cine nu corespunde cu

idealul de om al #iitorului să fie lic,idat2. Pentru a(i face pe toţi fericiţi trebuiesc lic,idaţi cei nefericiţi.

Comunismul a reol#at această problemă puţin altfel* 2Pentru ca toţi nefericiţii să se simtă fericiţi!

trebuiesc omorâţi cei fericiţi.2 'deea comunismului admitea! totuşi! reeducarea! sc,imbarea! conştiinţa în

creştere a oamenilor! de aceea socialismul a trăit mai mult. El a fost! totuşi! condamnat! fiindcă impulsul

primar a fost nedesă#ârşit. A început cel de(al doilea răboi mondial care a însemnat druncinarea economiei

mondiale şi milioane şi milioane de morţi. Era consecinţa reol#ării incorecte a unei 2mici2 probleme psi,olo"ice* cum să se facă un om fericit şi să fie transformat astfel încât să de#ină armonios şi să ofere mai

mult decât consumă<

Popoarele ţărilor occidentale care s(au format pe baa concepţiei creştine despre lume au acumulat

ener"ie interioară şi au în#ăţat s(o utiliee în muncă! disciplină şi crearea #alorilor materiale. în 5rient!

ener"ia superioară a fost transformată în realiări spirituale. Rusia! care are le"ături cu 5rientul! a simţit

influenţa lui puternică dar n(a de#enit o ţară orientală. După reformele lui Petru! Rusia s(a întors către 5ccident

dar n(a de#enit o ţară occidentală. Totuşi! în conştiinţa Rusiei s(au unit două stiluri de "ândire! uneori

distru"ându(se reciproc! alteori! obţinând cele mai mari reultate sub aspectele material şi spiritual.

( e cur%nd, la televiziune, s>a dezbătut problema legalizării prostitu!iei. 0n birocrat de la o

grupare politică binecunoscută sus!inea că această legalizare va avea efect economic. 5anii vor

a)unge în visteria statului şi nu la mafie. Care este părerea dumneavoastră?

E$emplul politicianului pentru care principala #aloare sunt banii şi creşterea economică fie şi în

detrimentul moralităţii este des întâlnit în 5ccident. Consecinţele unei asemenea abordări #or fi! mai

de#reme sau mai târiu tra"ice. 'ubirea şi moralitatea sunt rădăcinile noastre. Dacă un om stropeşte coroana

pomului şi nu rădăcina sau încearcă să taie rădăcina ca să crească coroana! acesta nu #a f i niciodată

pomicultor. Atitudinea de consum faţă de lume duce la căderea ener"etică a sufletului. Când cine#a are



puţină ener"ie! nu poate să se sc,imbe! să se transforme. Adaptabilita tea la lume scade brusc. El nu poate să

depăşească stresul şi începe moartea lentă.

a începutul fiecărei lecţii eu dia"nostic,e sala după doi parametri* cât de pre"ătită este sala să ofere ener"ie

şi cât de pre"ătită este să consume. Când consumul este mult mai mare! omul este de%a bolna#. Puteţi să mă

întrebaţi cum rămâne cu copiii mici care consumă doar< Răspunsul este simplu. De#oltarea! sc,imbarea

copilului! maturiarea lui înseamnă eliminarea unei cantităţi uriaşe de ener"ie. Aici consumul este ine#itabil .

Teatrul! artele trebuie să fie sub#enţionate de stat. )ără susţinerea statului nu pot să se de#olte ştiinţele

fundamentale. Trebuie să înţele"em că acolo unde disponibilitatea de a oferi este uriaşă! de#oltarea şi

transformarea sunt continue! iar a%utorul material este ine#itabil. Randamentul #a fi de eci! c,iar de sute de ori

mai mare decât a#ansul.

Astăi statul încearcă să lupte cu consumatorismul trecând totul pe baă de comerţ. Este ca şi cum ai

obli"a un copil să aler"e după câte#a ore de la naşterea sa! iar peste câte#a ile să se alimentee sin"ur. Când un

sfânt mediteaă! se roa"ă! cedând o cantitate uriaşă de ener"ie! pe planul fin el este sus ţinut de acei care

muncesc fiic. 'n cele din urmă! randamentul la ni#elurile de suprafaţă sau de profunime trebuie să fie maimare decât consumul.

0nul dintre indicii de#oltării omului este capacitatea lui de a munci c,iar şi atunci când cerinţele

materiale şi spirituale sunt! în principiu satisfăcute. Dacă sălbaticul a mâncat! el nu #a mai munci. Pentru orice

animal! condiţia de baă pentru eliminarea ener"iei sunt frica! setea! foamea sau sentimentul se$ual. 5mul!

c,iar dacă şi(a satisfăcut dorinţele! continuă să cedee ener"ie. Aceasta este de#oltarea.

Am citit în iar că s(a făcut un sonda% de opinie printre oamenii de afaceri şi oamenii care trăiesc din salarii*

Aţi continua să lucraţi dacă aţi primi cinci milioane de dolari<2

Cam M dintre oamenii care trăiesc din salarii au răspuns că nu ar mai lucra. Aceasta înseamnă că

de"radarea pe fondul bunăstării pe ei îi satisface pe deplin. Printre oamenii de afaceri acest indice era maiscăut. Totuşi! depăşea H. Ce înseamnă asta< Concluia este deplorabilă. 'n societatea noastră! c,iar şi

acei care s(au obişnuit să muncească rămân! în esenţă! consumatori. Reultă că au puţină ener"ie! iar pentru

purificare stresul este insuficient. Putem #orbi despre boli ş i despre probleme nu numai la aceşti oameni ci la

întrea"a societate.

Ce este prostit uţia< Este dorinţa de a câşti"a bani mai uşor şi mulţi. Dacă lipseşte iubirea şi moralitatea

din suflet! este "reu să te abţii de la ispita de a primi un salariu într(o sin"ură noapte. De obicei! un om imoral

nu se "ândeşte care #or fi repercusiunile asupra sufletului fiindcă sensibilitatea sufletului său! e ste s căută.

Pentru o pros tituat ă totul se sfârşeşte! de re"ulă! foarte trist. Dacă o asemenea 2muncă2 îi produce plăcere!

concentrarea asupra se$ului! adică asupra #ieţii şi a continuării ei! amplifică de multe ori dependenţa de



fericirea umană nu numai a femeii ci şi a urmaşilor ei. De aceea copii i au o #i talit ate s căută. Dac ă acea stă

ocupaţie nu(i produce plăcere şi(i pro#oacă emoţii ne"ati#e! apare a"res i#it atea din part ea cl ienţ ilor! încep

boli le şi prăbuşirea destinului. -ufletele copiilor se umplu de a"resi#itate şi au o #itali tate de asemenea

scăută.

-ă #orbim puţin despre clienţii prostituatelor. Ener"ia se$uală trebuie să se transforme la orice om în sentimentde iubire. Transformarea ener"iei se$uale în ener"ie spirituală este continuă. Cu cât mai mult aspirăm către

Dumneeu cu atât mai uşoară este transformarea şi cu atât mai spirituali de#enim! cu atât mai bo"ateste

sufletul nostru şi cu atât suntem mai buni şi mai talentaţi. Cu cât mai mult oferim! cu atât mai uşor simţi m

iubirea şi cu atât mai uşor ener"ia se$uală contribuie la de#oltare. Consumul tinde mai mult spre ni#elul

animal. +ulţi călu"ări de la mănăstiri şi doritori de a de#eni mona,i nu reistă la această #iaţă. Pentru a si mţi

iubirea de Dumneeu trebuiesc înfrânate aspiraţiile trupului! sufletului şi spiritului. De aceea călu"ării fac

un le"ământ să nu facă a#eri! de ascultare şi puritate morală. Renunţarea la ban i şi a#ere frâneaă

funcţ iile trupu lui. Ascultarea înfrâneaă trufia şi funcţiile spiritului. Puritatea morală înfrâneaă dorinţele

arătoare şi funcţiile senuale ale suflet ului. Cea mai "rea este lupta cu dorinţele ară toare. Dacămecanismul transformării ener"iei se$uale animalice în ener"ie spiritual ă umană nu este de#oltat !

omul î ncepe s ă(şi ias ă din minţi c ând est e obli "at să(ş i înfrânee dorinţele arătoare. 0n asemenea om

pleacă din mănăs tire. Dar şi în # iaţa socială îi #a f i "reu să comunice cu femeia fi indcă se #a "ândi doar la

satisfacerea dorinţelor se$uale. în acest ca el #a apela la ser#iciile prostituatelor.

De#oltarea societăţii nu înseamnă crearea confortului pentru oamenii cu o patolo"ie sufletească. 5 societate

armonioasă trebuie să a%ute oamenii să depăşească această patol o"ie. Credin ţa în Dumnee u! o rient area

căt re sentimentele superioare! bunătatea şi altruismul! abţinerea periodică de la se$ şi mâncare sunt factori care

contribuie la corectarea acestei patolo"ii. Dacă o societate pretinde că est e umană tolerând patolo" iasuflet ului! atunci un om sănătos îl #a imita pe cel bolna# şi îşi #a orienta! tot mai puţin! ener"ia către

iubi rea de Dumneeu! senti mentel e înălţătoare şi #a apela tot mai des la ser#iciile prostituatelor. 4u trebuie să

te ro"i! nu trebuie să ai "ri%ă de cine#a! se poate să p rimeşti repede şi fără bătai e de cap pl ăcerile dorite.

-e consumă minimum de ener"ie! iar plăcerile fiice sunt la ma$imum. Apelarea re"ulată la ser#iciile

prostituatelor înseamnă boala sufletului şi spiri tului apoi şi a t rupu lui . Cu cât mai mulţ i bărbaţi #or plăti

ser#iciile prostituatelor! cu atât mai multe femei #or porni pe această cale. 'n consecinţă ( de"radeaă

societatea. -e le"alieaă prostituţia! narcomania şi alte lucruri imorale şi periculoase.

Apropo de narcotice. 'nsuficienţa iubirii din suflet! distru"erea ener"eticii! a sentimentelor luminoase!

atitudine a de consu m faţ ă de #iaţă duc l a creş terea prostituţiei. 'nsuficienţa ener"iei şi intoleranţa stresuluiduc la narcomanie şi ,omose$ualitate. în ţările Europei 5ccidentale bolile mentale sunt intensificate şi nu



#indecate. 5amenii care renunţă la iubire nu suportă durerea sufletească. Ei! fie se sinucid! fie caută moartea

inconştient. A%utorul principal pentru aceşti oameni este în primul rând să fie în#ăţa ţi să i ubească! în a l

doilea rând! să se abţină de la

sinucidere.în 5landa! totul s(a reol#at foarte simplu. Pe lân"ă noţiunile de libertate! democraţie şi umanism! au

introdus le"ea care permite sinuciderea ( eutanasierea. Au le"aliat! de fapt! narcomania. în )ranţa au desc,is un

post de tele#iiune pentru ,omose$uali. Aceasta înseamnă le"aliarea se$ului la tele#ior şi propa"anda

,omose$ualităţii. a desc,idere a participat şi ministrul culturii. Poate că utili area frec#entă a cu#intelor

umanism2! libertate2! democraţie2! pentru 5ccident este o minciună< Despre care umanism poate fi #orba

dacă occidentul de#oltă în om tendinţele patolo"ice< Ce fel de democraţie poate să permită coruperea suflete lor

copiilor. Care libertate transformă! treptat! oa menii în animale< Răspunsul este simplu. în 5rient! omul este

spirit şi suflet. Trupul este oarecum ne"li%at! în 5ccident! omul este trup şi toată democraţia şi umanismul trebuie

să asi"ure confortul trupului şi n(are nici o importanţă dacă moare sufletul. &omose$ualitatea! narcomania şi

sterilitatea care inundă ţările occidentale sunt consecinţ ele materiali smului proferat consec #ent de ci#iliaţiaoccidentală.

E$istă un lucru mult mai periculos decât minciuna (ade#ărul spus pe %umătate. Ade#ărurile superficiale

sunt mult mai periculoase decât orice rătăcire. în concepţia materialistă despre lume e$istă o raţiune sănătoasă

care a creat ci#iliaţia occidentală. Este! însă! o %umătate de ade#ăr. )aptul că societatea occidentală

de"enereaă şi dispare fiind înlocuită de populaţia arabo(musulmană! şi că în )ranţa fiecare a doua femeie nu

poate a#ea copii! sunt consecinţa acestei %umătăţi de ade#ăr.

a începutul cercetărilor mele credeam că biocâmpul este totalitatea câmpurilor fiice care încon%oară

corpul omului. Presupuneam că odată cu sc,imbarea corpului se sc,imbă şi structura câmpului . Dacă se

îmbolnă#eşte un or"an! se deformeaă structura câmpului. ?iocâmpul este secundar faţă de or"an şi! în acelaşitimp este primar. -e e$clud unul pe celălalt. +ai târiu am înţeles că e$istă diferite straturi ale câmpurilor.

0nele de profunime! care formeaă corpul şi determină starea lui! şi altele de suprafaţă! care depind de

corp! şi sunt formate de el. 0n câmp trece în altul. -piritul de#ine materie şi materia de#ine spirit.

Am obser#at că structurile de câmp principale sunt! în esenţă! emoţiile noastre! că emoţia este primară faţă de

corp! deşi straturile de suprafaţă ale emoţiilor depind de corp. Am înţeles că idealismul şi materialismul se

intersecteaă în iubire fiind părţi ale unui între"! iar ciclul de de#oltare a oricărei fiinţe începe cu ener"ia

şi iubirea Di#ină care s e transfo rmă în î nceput spiritual apoi în structuri materiale. Ener"ia Di#ină #ine de

pe planurile f ine şi creeaă rel i"ia. Reli"ia creeaă cultura! iar cultura ( ci#i liaţia. Dacă ci#iliaţia nu se

întoarce la Dumneeu şi la reli"ie! moare. 0nul dintre semnele principale ale apusului ci#iliaţiei este creşterea



bruscă a ,omose$ualităţii! adică primeaă interesele trupului în detrimentul sufletului. -ă ne amintim de -odoma

şi ;omora. Cu cât mai mult încearcă Europa să a%u te trupul muribund ! cu atât mai "ra#e s unt problemele

ci#iliaţiei. Când America încearcă să sal#ee ci#iliaţia cu a%utorul ,e"emoniei planetare! iar acesta repreintă

un e$emplu clasic al sistemului fără cone$iune in#ersă! orice om poate înţele"e că ţara -oarelui Apune #a putea

a#ea multe probleme.

Dinoaurii au dispăr ut din cau ă că ener"ia lor principală era folosită pentru puterea fiică şi pentru

pro tec ţie. +amiferele s labe! l ipsite de apăra re şi(au concentrat ener"ia asupra conţinutului şi nu a formei.

După cum s(a do#edit de%a! de#oltarea spirituală! emoţională prote%eaă mult mai b ine decât orice ,aină

anti"lonţ. Apărarea supre mă est e sent imentu l iu birii faţă de Dumneeu care ne(a creat şi care este

preent în fiecare fărâmă din 0ni#ers.

PARTEA A TRE'A

( 8rebuie, oare, anulată condamnarea la moarte? în unele dintre statele din /0' condamnarea la

moarte n-afost anulată.

Cred că la cum aţi pus întrebarea nu se poate da un răspuns corect. -ă luăm! de e$emplu! Europa. Ea se

mândreşte! de re"ulă! cu un ni#el foarte ridicat de cultură şi ci#iliaţie. Cultură înseamnă nu numai teatru sau

balet! cultura este şi e"alitate în faţa le"ii ! şi furtul minim al funcţionarilor! şi lipsa de in#idie! trufie şi

bădărănie. Toate acestea înseamnă iubire şi respect faţă de aproapele nostru. Este lo"ică concluia că omul! fie el

şi criminal! nu trebuie omorât. Aceasta corespunde cu morala creştină. Poiţia contrară în aceas tă problemă

este cea a islamului care decur"e din le"ile Coranului* ai furat ( trebuie să ţi se taie o mână! ai omorât ( eştisupus e$ecuţiei. în Europa ci#iliată



demult nu se mai e$ecută astrolo"i şi #ră%itoare cum se cere în 7ec,iul Testament! iar criminalii continuă să se

înmulţească. Acum câţi#a ani am fost în Emiratele Arabe şi am întrebat pe cine#a dacă acolo e$istă criminalitate.

( 4u! ( mi s(a răspuns.

( Cum adică< ( am întrebat mirat.

( 0ite(aşa. Dubai! de e$emplu! este cel mai puţin

periculos oraş din lume.

( ?ine dar altădată a e$istat criminalitate<

( ?ineînţeles c(a e$istat.

( 3i unde a dispărut<

( într(o bună i emirul a spus* Pe mulţi îi deran%eaă

creşterea criminalităţii. Cred că a sosit momentul să nu mai

e$iste.2 Peste trei ile criminalitatea a dispărut.

( )oarte ciudat! ( am is eu. ( în Europa nu s(ar fi

întâmplat aşa ce#a.( în Europa nu e$istă reli"ie. Creştinismul este un

para#an pentru europeni ! ( a spus conlocutorul meu. Aici!

oamenii sunt mai credincioşi.

( Care este ni#elul de trai la dumnea#oastră.

( 4u este rău. -alariul mediu este în %ur de U de

dolari. Conform ordonanţei emirului! fiecare locuitor

primeşte un surplus la salariu ca #enitul lunar să fie de U

de dolari.

( E comunism ade#ărat ( am replicat eu.

( în orice ca! conducerea ţării are "ri%ă de popor.

Pentru ei! #alorile morale nu sunt cu#inte "oale.

+(am "ândit! apoi! cum să reol#ăm această problemă! în Europa! au făcut o statistică şi au înţeles că

introducerea pedepsei cu moartea nu reduce criminalitatea. în Emiratele Arabe nu s(au preocupat de statistică.

Dacă reli"ia spune că este un păcat să omori! să furi! înseamnă că păcatul nu trebuie să e$i ste şi orice

pedeapsă! în ace st ca est e %usti ficată. 3i! criminalitatea a dispărut.



în Rusia a fost introdus moratoriul pentru pedeapsa cu moartea. A fost înlocuită cu înc,isoarea pe #iaţă

pentru acei care au puţini bani. Ceilalţi îşi răscumpără libertatea foarte repede şi comit alte infracţiuni fiind

con#inşi că în această ţară coruptă totul e posibil dacă ai bani.

Acum câţ i#a an i mer"eam în compartimen t cu un militar care se întorcea din Cecenia.

( în armată e un demăţ total ( po#estea militarul.

Pentru a face ordine în Cecenia trebuie făcută ordine! în

primul rând! în armată. Aici! cadrele superioare îi t rădeaă

pe ofiţeri! iar ofiţeri i pe soldaţi . împre%urăr ile îi dete rmină

să procedee astfel. &oţii şi trădătorii sunt decoraţi şi

pre mia ţi . Cei corec ţi sunt omorâţi sau li se ridică "ra dul

militar. 4oi ne %ertfim #ieţile făcându(i pe ceceni prionieri!

iar peste două săptămâni îi #edem luptând. Ei se răscumpără

şi luptă în continuare. Cecenii trec liber! înarmaţi fiind! prin

orice punct de control. Ci#ilii aşteaptă în rând iar militariiceceni plătesc U de dolari şi trec. 4oi am renunţat să(i mai facem prionieri pe ceceni.

Au t recut mulţi ani după această discuţ ie. Ast ăi! armata se re"enereaă! noi! însă! nu a#em opinie

publică! nu a#em le"i care. să(1 influenţee pe criminalul începător. Eram si"ur că în Rusia este necesară

introducerea pedepsei cu moartea. Am primit! însă! o scrisoare din înc,isoare de la un criminal*

( Am or"aniat şi am să#ârşit un omor. -unt condamnat pe #iaţă.

Am citit cărţile dumnea#oastră şi am de#enit alt om. +i(ar fi imposibil să comit o altă crimă.

După această scrisoare am înţeles care e sensul pedepsei cu moartea. -ă(1 a%ute pe om să nu mai

comită crime. 7orbind într(un limba% reli"ios! să nu(i permită să păcătuiască în continuare. Cu fiecare crimă

comisă omul îşi înne"reşte mai mult sufletul. Când comite o crimă din lăcomie! omul omoară şi iubirea însufletul său. 0n suflet ne"ru into$ică spaţiul în %urul său şi(i împin"e pe alţii la fărădele"i şi la renunţarea la

Dumneeu. Reultă că moartea este o binefacere pentru un asemenea om. Apare întrebarea* de ce Dumneeu nu(

1 pedepseşte pe un asemenea om< Răspunsul este simplu. -pre deosebire de %udecata umană! îndeosebi cea

rusă! principiul ine#itabilităţii pedepsei la Ludecata Di#ină nu funcţioneaă în totalitate. Dacă omul comite

păcate mărunte! ele se transformă! iminent! în altele mai mari şi pătrund adânc în subconştient şi de#in

con#in"eri personale. în acest moment începe de"enerarea! bolile şi inter#ine moartea.

Deseori! sunt întrebat unde este dreptatea< De ce pentru "reşelile unora răspund alţii<



Când ne urcăm în a#ion îi încredinţăm #iaţa pilotului. Pentru "reşelile lui răspundem noi! i ar pen tru

moartea noastră răspunde el! dacă r ămâne în #iaţă. Pedeapsa principală pentru un criminal este moartea şi

de"enerarea urmaşilor lui.

Aşadar! le"ile umane ( penale! administrati#e! morale ("răbesc procesul pedepsei sal#ând criminalul de

de"enerare şi moarte în #iitor. +ult mai repede funcţioneaă le"ea morală! apoi cea admini strati#ă şi! în

ultimul rând! cea penală. Toate! însă! trebuie să acţionee pentru sal#area sufletului omului. Reultă că

pedeapsa cu moartea înseamnă a recunoaşte că este imposibil ca sufletul criminalului să se sc, imbe. E$ist enţa

lui pe P ământ înseamnă omorârea continuă a iubirii din sufletul său. Doar moartea poate să(1 a%u te să(şi

puri fice sufletul ! s ă stopee î nt inarea în profunime a subconşt ientului. Anulare a pedepsei cu moartea

este #alabilă când criminalul poate să se sc,imbe. )ără credinţa în Dumneeu acest lucru este imposibil.

în 0R--! înc,isorile se numeau instituţii de corecţie prin muncă. Corecţia se reducea doar la muncă.

Astăi înc,isoarea înseamnă pedeapsă. Despre corecţie nu #orbeşte nimeni. Toţi au înţeles că nu are rost. Dar au

înţeles "reşit. 5mul poate şi trebuie să se sc,imbe în sensul bun. 'ar când

le"islatorii se "ândesc doar dacă să introducă sau să anulee pedeapsa cu moart ea! este do#ada că nu ştiu să"ândească. 5 "ândire superficială nu #a putea niciodată să reol#e o problemă. Dacă nu se creeaă posibilităţi

ca un criminal să(şi purifice şi să(şi sal#ee sufletul! introducerea sau anularea pedepsei cu moartea doar îi #or

înrăutăţi situaţia.

Calea occidentală este umanismul faţă de criminal şi are ca efect creşterea continuă a criminalităţii.

Calea orientală este lic,idarea oricărui criminal şi a criminalităţii în "eneral. Reultatele modalităţii

occidentale de abordare au fost e#idente în ;ermania fascistă. în anii 9 ! în ?railia trăia un bătrân pe care îl

iubeau foarte mult copiii fiindcă îi răsfăţa cu bomboane. Apoi! când a fost arestat! s(a aflat că era un călău fascist

binecunoscut care a omorât mii de copii pentru e$perimentele sale. Pentru el ! copiii de altă naţiona litate erau

criminali care nu a#eau dreptul la e$istenţă. Atât calea occidentală cât şi cea orientală sunt condamnate lade"enerare. Ele pot să se unească doar în caul când sufletul fiecărui om se #a sc,imba benefic.

-ă #orbim puţin despre psi,olo"ia criminalului. Am citit nu demult o scrisoare ciudată de la o doamnă*

( Am a#ut leucemie. Am citit cărţile dumnea#oastră şi m(am #indecat. -unt sănătoasă! sunt fericită! m(am

căsătorit cu tatăl meu.

'(am e$aminat câmpul după scris şi am înţeles că problema e reol#ată superficial. ?oala a trecut iar caua a

rămas. Ce înseamnă incestul< Ce se întâmplă în acest ca pe planul fin. în orice reli"ie este un păcat. în 5rient!

ener"ia de baă a omului este cea se$uală. Ea trebuie irosită câte puţin iar aceasta este o do#adă a sănătăţii. Am

a%uns la nişte concluii similare dar întrucât#a diferite. Ener"ia de baă a omului este curată fără #reo nuanţă.

Ea se transformă! în primul rând! în ener"ie se$uală de continuare a #ieţii! apoi în ener"ie spirituală! adică a



conştiinţei! mai apoi în ener"ia trupului. 0ni#ersul este ,olo"rafic în timp şi spaţiu! adică! în orice obiect! pe

plan subtil! se ascunde întrea"a informaţie despre 0ni#ers! în trecut! preent ş i #iitor. în limba% reli"ios!

Dumneeu este preent! dar ne#ăut! în între"ul 0ni#ers. Aşadar! în fiecare ecime de secundă! în noi! se naşte!

se de#oltă! îmbătrâneşte şi moare între"ul 0ni#ers. Esenţa acestei de#oltări este următoarea.

'ubirea di#ină creeaă timpul/ timpul creeaă spaţiul/ spaţiul creeaă materia/ materia! or"aniându(se! de#ine

tot mai spirituală creând tot mai multe le"ături/ spiritualitatea se transformă în sentimente supreme care sunt

în le"ătură cu timpul! iar sentimentele supreme se transformă în iubire de Dumneeu. Acest ciclu se desfăşoară

în noi în fiecare ecime de secundă când ener"ia Di#ină a%un"e la noi. întrucât ea se transformă de la bun început

în ener"ie se$uală! o parte din ea trebuie restituită în mod obli"atoriu! în ca contrar ea trece treptat! de la

ni#elul senual ( temporar la cel spiritual ( spaţial! apoi la ni#elul material şi se bloc,eaă în punctul e$trem.

Aici începe deinte"rarea. întoarcere nu e$istă. Acesta este mecanismul distru"erii 0ni#ersului! iar omul în

sufletul căruia s(a declanşat mecanismul pieirii 0ni#ersului este e$pus lic,idării şi urmaşii lui de asemenea! ca

purtători ai unei tendinţe periculoase.

Aşadar o mare parte! dacă nu cea mai mare din ener"ia se$uală trebuie să se întoarcă la Creator. Cum se

întâmplă acest lucru< Trebuiesc înfrânte dorinţele se$uale care lo#esc în noi în fiecare ecime de secundă! să

renunţăm la el e pentru un timp. Trebuie să separăm sentimentul iubirii de instinctul se$ual. Aşa acţioneaă

iubirea părintească.

Am rămas uluit când am #ăut ce se întâmplă cu noi când a#em emoţii poiti#e. Tot ce ne place! c,iar şi în

natura moartă! ne pro#oacă sentimente se$uale. 4oi a#em sentimente se$uale subconştiente şi faţă de o

persoană care ne place. a suprafaţă! însă! ele se manifestă însă faţă de o persoană de se$ opus doar în anumite

perioade. 'nstinctul se$ual faţă de părinţi ! c,iar şi faţă de părintele de se$ opus! este frânat ce l mai puternic

fiindcă iubirea subconştientă faţă de părinţii care ne(au dat #iaţă este uriaşă. Este ştiinţa despre iubire care ne

permite să supra#ieţuim. Ea este fi$ată de identitatea "enetică! iar de"enerarea fiică ce începe odată cuîncălcarea acestei le"i! este doar o dublare a unei de"enerări mult mai periculoase a sufletului. )rânarea

dorinţelor se$uale faţă de părinţi şi rudele apropiate este de fapt o profila$ie a crimei. în acest ca codurile penal

şi ci#il nu funcţioneaă. Ludecătorul şi poliţistul nu pot să pătrundă în sufletul omului. Aici e #alabilă doar le"ea

morală pe o ştim cu toţii intuiti#. în ultimele mii de ani! această le"e a fost susţinută de reli"ie. Dacă omul nu

poate să(şi înfrânee dor inţele se$uale! el nu #a putea să le înfrânee nici pe celelalte! iar aceasta nu este decât

cale desc,isă spre criminalitate.

Am citit într(un r oman poliţ ist de spre sist emul de selectare a spionilor. Acolo se spunea că dacă omul

mănâncă repede şi se uită cu in#idie în farfuria #ecinului! el #a #inde şi #a trăda! de aceea trebuie e$clus din

ser#iciile secrete. +i(am amintit unul dintre primele teste psi,olo"ice din istoria omenirii despre care am#orbit de%a. Pentru a selecta cei mai buni luptători! armata era trecută prin pustiu! apoi! soldaţii erau duşi la un



râu şi urmăriţi cum beau apă. Cine se arunca în apă şi bea cu lăcomie! ca un animal! nu era un luptător bun.

în#in"e acela care îşi înfrâneaă dorinţele păstrându(şi demnitatea umană. Când ener"ia se consumă pentru

satisfacerea dorinţelor omul de#ine scla#ul lor fiindcă nu are alt punct de spri%in. Dorinţele depind de #iaţă.

-cla#ul dorinţelor este scla#ul propriei #ieţi. Cine are teamă în permanenţă de #iaţa sa este un laş. El #a pierde şi

#a trăda în luptă.

Ani de(a rândul am încercat să înţele" de ce ne simţim bine când #orbim urât despre cine#a! sau îl umilim. în

cele din urmă am înţeles. Cu cât mai mult în"enunc,em în faţa #ieţii şi a dorinţelor cu atât mai "reu este să

acceptăm umilinţa şi atunci îl %udecăm pe acel care ne(a supărat sau ne( a umil it! sau îl ur âm. Câ nd umileş ti

sau o mori o altă #iaţă apare bucuria* 2Eu trăiesc! pe mine nu mă umileşte nimeni >2 Aşa cum a #arul tremur ă

bucuros la #ederea câtor#a bănuţi în plus! la fel şi un om dependent de #iaţă se bucură când cine#a este furat ! îi

in#idiaă pe acei care au un trai mai bun şi simte plăcere când alţii mor iar el rămâne în #iaţă. ipsa dorinţei şi

neputinţa de a înfrâna dorinţele! concentrarea asupra #ieţii! ura faţă de cei prin care se pro#oacă durerea!

purificarea! depresia! l ipsa dorinţei de a tră i când se prăbuşe şte feri cirea! toa te ast ea for meaă #iitorul

criminal. -ufletul fără iubire este apt de a comite o crimă! iar modalitatea de a comite crima o #a "ăsi oricând.3tim cu toţii câţi oameni au omorât comuniştii. Ieci şi eci de milioane. De ce< )iindcă la Dumneeu nu se

întorcea nici un dram de ener"ie. -istemul ideolo"ic comunist ne"a noţiunea de moralitate şi iubire ca

început primar. Toată ener"ia era pentru un #iitor luminos şi pentru bunăstarea materială a preentului. Esenţa

comunismului constă în di#iniarea #ieţii şi a dorinţelor umane! de aceea îi omora pe alţii şi de aceea a fost

condamnat.

'n una dintre călătoriile mele am fost î n #iit ă la o familie de oameni în #ârstă. Erau foarte buni şi

primitori . în timp ce bătrâna punea masa! un nepoţel de câţi#a anişori a cerut ce#a şi nu i(au dat şi deodată i(a

stri"at bunicului* 2Am să te omor.2 4u i(au acordat nici o atenţie.

( +ulte poate spune un copil! ( a is bătrânul. ?unica a,otărât să(1 corectee spunându(i*

( Dra"ul meu! nu(i frumos să #orbeşti aşa.

( Am să te omor şi pe tine! ( a ţipat băieţelul. ( Am să

iau automatul şi am să te omor.

?unica s(a apropiat şi i(a dat o palmă. ?ăieţelul a început să plân"ă. 'n clipa aceea a intrat tatăl şi i(a cer tat

pe bunici*

( îmi bateţi copilul<

?ătrânii au început să se %ustifice. Am încercat să(i e$plic eu situaţia.



( 4u se poate să nu fie pedepsit pentru un asemenea

comportament! ( i(am spus eu. ( Pe urmă #a fi prea târiu.

Dacă părintele nu(şi #a pedepsi copilul a"resi#! o #a face

destinul! mult mai dur.

+i s(a părut că tatăl nu m(a înţeles! dar nu mai puteam să fac nimic altce#a. Apropo! eu ştiam că nu sc,imbi

copilul pedepsindu(1. -ă(1 opreşti ( da! şi este ine#itabil. Deşi nu înţele"e! este de%a un criminal. -ituaţia era

neobişnuită şi am ,otărât să dia"nostic,e copilul. Câmpul era ambi"uu. Pe o parte era armonios! clar! aproape

sclipitor! pe de altă parte! era întinat! a"resi#! deformat. Analiând după tendinţe! cel deformat îl #a distru"e pe

cel curat. C,iar dacă în #iitor acest copil ar trebui să comită crime! el #a putea să se sal#ee cât timp #a mai fi

neîntinat! pur în interior. Când am încercat să "ăsesc caua am #ăut că de #ină era mama. în timpul sarcinii

era "eloasă pe soţul ei şi se supăra mereu pe el. 4u l(am întrebat pe tatăl copilului despre relaţia lui cu soţia

în timpul sarcinii. Pe planul fin! se #edea suficient de clar că mama! înainte de sarcină şi în timpul ei trebuia să

treacă purificarea standard. Dacă nu e$istă tendinţa bene#olă spre iubire şi spre Dumneeu iar de dra"ul

acestora abţinerea de la dorinţe care înseamnă #iaţă! se declanşeaă mecanismul purificării forţate. în loc săaccepte durerea şi necaurile pe un semn al unei situaţii nefa#orabile interioare! femeia a început să se apere cu

supărări şi imputări. în loc să înmulţească iubirea din suflet! ea a contribuit la împuţinarea ei. Copiii! însă!

intensifică emoţiile părinţilor.

-tarea nefa#orabilă pe care i(a transmis(o mama! putea să(i distru"ă copilului trupul. Putea să se nască

foarte bolna# sau să sufere mai târiu. Această stare putea să fie transmisă spiritului blocându(i aptitudinile sau

conştiinţa. o#itura a fost dată în punctul cel mai #ulnerabil* a început deinte"rarea sufletului şi a destinului .

-unt foarte multe cauri în ultimele decenii aşa încât! putem #orbi! despre o anumită tendinţă* oamenii depun

toate eforturile pentru sănătatea trupului şi a conştiinţei uitând de suflet.

Am citit într(un iar că %ustiţia franceă a ,otărât să(1 deporte e pe un pr eot musulman care locuia în)ranţa pentru concepţiile lui. Dacă soţia te(a înşelat să n(o lo#eşti în cap şi peste faţă ci mai %os de mi%loc.

Ludecătorul a considerat că este o %ust ificare a #iolenţei faţă de altă persoană şi 1(a condamnat la deportare.

)aptul că soţia permiţându(şi desfrâul se$ual #a omorî sufletele propriilor copii nu 1(a preocupat pe %udecător. în

5ccident! lipseşte noţiunea de protecţie a sufletului şi a moralităţii.

+oralitatea este înţeleasă superficial ca o contradicţie între #iaţă şi dorinţe. +oralitatea şi iubirea reultă din

noţiunile de #iaţă şi dorinţe! prin urmare depind de ele.

Am încercat să înţele" cum se formeaă sufletul criminalului. 'n subconştientul nostru! în fiecare secundă

se modeleaă diferite situaţii. întrucât în subconştientul nostru principalul este păstrarea şi continuarea #ieţii!

ma%oritatea situaţiilor au întotdeauna două direcţii* întărirea #ieţii şi distru"erea ei. Procesele de distru"ere sunt



necesare la fel ca şi procesele de creaţie. Distru"erea de#ine creaţie atunci când se află sub controlul iubirii.

Dacă iubirea este puţină! ideea creaţiei de"enereaă în ideea păstrării! şi intan"ibili(tăţii #ieţii şi di#iniarea ei!

iar ideea distru"erii se transformă în ideea suprimării #ieţii. A"resi#itatea subconştientă este reultatul

di#iniării subconştiente. Dacă ne înfrânăm fericirea! plăcerile! aceasta contribuie la mărirea iubirii în suflet.

Dacă frânăm distru"erea! a"resi#itatea! aceasta contribuie! de asemenea! la mărirea iubirii în suflet. Ener"ia

care #ine în sufletul nostru se manif estă pr in emoţi ile noastre creând situaţii. Dacă am furat! am #iolat

ima"inar şi n(am apreciat situaţia din punct de #edere moral! ea se fi$eaă în subconştient. Asemenea situaţii

se acumuleaă şi ni#elul lor ener"etic creşte. Când acesta din urmă atin"e o anumită limită! de#ine imposibilă

lupta cu un pro"ram care dicteaă comportamentul emoţiilor. 5mul nu doreşte să fie criminal! dar concentrarea

emoţiilor îl împin"e la furt sau omor.0n cunoscut mi(a po#estit o întâmplare interesantă* ( +i(au prădat firma!

dar înainte de acestea eu am transmis o sumă mare de bani cu trenul printr(o însoţitoare de #a"on. Când au

#enit să ia banii a spus că au fost două persoane care i(au luat şi le(a descris. -(a purtat frumos şi a fost

imposibil să fie suspectată. Proprietarul banilor a fost la o clar#ăătoare care i(a spus că banii sunt la

însoţitoarea de #a"on. 'n ultima clipă i(a transmis unui apropiat de(al ei. însoţitoarea de #a"on şi(a dat

demisia şi n(a mai întors banii. +i(aţi spus că #ina e în mine. De atunci totul se năruieşte oricât aş

încerca să mă sc,imb. +i(a dispărut o sumă mare de bani. Puteau să(i fure doar câţi#a oameni. 5 bănui am

pe o femeie . Am ,o tă râ t să apele din nou la #iionară.

( 0n b ărbat a furat ba nii! ( mi(a sp us femeia şi 1(a descris pe bărbat.

Am înţeles despre cine era #orba.

( Deşi are multe probleme! femeia la care te(ai"ândit n(a furat! ( a adău"at #iionara.

( +(am întors acasă! ( a continuat conlocutorul meu!

( l(am c,emat pe bărbatul în cauă! am #orbit cu el între pat ru oc,i! ş i a recunoscut . Apropo! e ra sin"urul ateu la

firma mea. +ai e$act! necredincios.

( Da! pentru credincioşi este mult mai "reu să fure! (am confirmat eu.

Eram să uit! ( şi(a amintit bărbatul ( #iionara mi(

a spus* 27ei mai a#ea probleme cu banii! dar! la mine! să nu mai #ii. Caua e în tine.2 (am iertat pe acel om şi

nu l(am concediat. A trecut o %umătate de an şi a furat din nou. 5 sumă nu prea mare. (am c,emat şi i(am

spus* 2Te(am iertat! te(am creut! ţi(am oferit posibilitatea să te corectei. De ce m(ai minţit<2 când m(a furat

prima dată nici nu l(am bănui t măcar. Este un om foarte deştept! sufleti st! însă! necredincios. -oţia mi(a spus de



la început că este el. 3tiţi ce mi(a răspuns< 2înţele" că nu trebuie să fur! că îmi tai craca de sub picioare!

simt! însă! că nu mă pot abţine. 2 l(am iertat! am proc edat cre ştineşte. Acum nu ştiu cum să procede.

Am ridicat din umeri.

( Probabil trebuie să(1 concedie<

( 'ubirea nu e$clude pedeapsa. 4u #(aţi "ândit că a

furat ca să fie concediat.

( 'nteresant! ( a căut pe "ânduri bărbatul.

( '(aţi oferit posibilitatea să se sc,imbe la e$terior! dar

este foarte "reu dacă nu e$istă sc,imbări din interior. Este

imposibil să te sc,imbi fără iubirea de Dumneeu. Ade#ărul

este că! dacă în decursul multor #ieţi îţi înfrânei dorinţele!

dacă păstrei bunătatea în momentul durerii! morţii şi a

pierderii! punctul de spri% in poate fi trecut ! intuiti#! dincolo

de limitele #ieţii şi ale dorinţelor. Poţi să te sc,imbi atât demult! încât să nu mai fii criminal dar să purifici sufletul în

totalitate este imposibil.

De ace ea un om nec redinci os î şi #indecă sufletul prin dureri şi pierderi şi nu prin iubire şi înfrânare. Când

un asemenea om simte că sufletul lui începe să moară el comite o crimă dorind! în subconşti ent! să fie

pedepsit . Aceas tă durere îi #indecă sufletul. 'ertarea presupune sc,imbări în profunime. Dacă dumnea#oastră

iertaţi! nu cereţi sc,imbări şi lăsaţi crima nepedepsită! îi pricinuiţi rău sufletului omului respecti# şi el se #a

răbuna. Dumneeu #ă #a pedepsi de asemenea. De multe ori copiii special fac anumite lucruri! pentru a fi

pedepsiţ i. Copilul se poartă urât pentru ca părinţi i să(1 do%enească. Durerea pro#ocată de părinţi din iubire educă

şi purifică sufletul.( Eu nu sunt de părere că trebuie să batem copiii! ( i(

am spus conlocutorului meu. ?ătaia nu este necesară dacă

în#ăţăm copilul să iubească şi să se înfrânee.

( Este foarte interesant. în copilărie când se întâm

pla să mă ba tă tata! mi se făcea mai uşor pe suflet ş i mi se

lumina faţa. E#ident că atunci când ştiam de ce mă bate! de

e$emplu! când mai că n(am incendiat şcoala. Când simţeam

că sunt pedepsit pe nedrept! mă supăram.



4oţiunea de dreptate este relati#ă ( am adău"at eu.

Deseori pentru om dreptatea este ceea ce corespunde

dorinţelor lui. 5 cunoştinţă de(a mea a a#ut o problemă

foarte "ra#ă! în copilărie care putea să se soldee cu

moartea. Dacă cine#a nu(i îndeplinea dorinţele! începea să

stri"e şi să plân"ă aşa încât se sufoca! se în#ineţea apoi numai putea să respire. De câte#a ori era cât pe(aci să moară şi

părinţii au apelat la medici. &ipnoă! medicamente! băi! etc.

totul era în adar. i s(a propus să se adresee unui medic în #ârstă! foarte înţelept. Acesta le(a recomandat o

reţetă foarte simplă* 2Data #iitoare! când începe să se sufoce şi să se în#ineţească! mân"âiaţi(1 bine cu o

curea! fără răutate! dar fără milă.2 Ce erau să(i facă< (au mân"âiat2 şi totul s(a terminat . 4u s(a mai sufocat!

nu s(a mai în#ineţit n iciodată. Astăi! oamenii cred în Dumneeu formal! fără con#in"ere! că dă bine. Reli"ia s(

a redus la respectarea unor tradiţii şi obiceiuri neînţelese.

Am fost de curând în Europa şi am intrat într(o biserică catolică. +(am apropiat de locul unde se aprindlumânăril e. Am in trodus câte#a monede şi s (au apr ins câte#a lumânări electrice pentru câte#a minute. -(a

pierdut esenţa ritualului. Plăteşte bani şi Dumneeu te #a ibă#i de păcate ( este tot ce(a rămas. Care este sensul

aprinderii lumânării în faţa icoanei< Cu cât e$istă mai mult Di#in în dorinţele noastre! adică mai multă iubire

şi mai puţină lăcomie! cu atât e$istă mai multe şanse ca acestea să se îndeplinească. Dacă nu #rem să ne

sc,imbăm dar apelăm la Dumneeu pentru întărirea #ieţii şi realiarea dorinţelor noastre! este de%a ma"ie.

Dacă aceste dorinţe sunt în detrimentul altora! este ma"ie nea"ră. Atunci când lăcomia în#in"e! este o #iitoare

boală. )ocul este simbolul distru"eri i #ieţi i şi a dorinţelor. Când aprindem o lumânare ! renunţăm în

subconştientul nostru la lăcomie şi ne este mai uşor să ne îndreptăm către iubire ca la un bun suprem pe care îl

primim de la Dumneeu. Esenţa icoanei este #ictoria iubiri i Di#ine asupra #ieţii şi a dorinţelor. Ceea ce am#ăut în biserica catolică semăna cu #ictoria banilor.

Pierderea continuă de iubire în lumea contemporană dă naştere la criminalitate. -ă analiăm! acum! problema

narcomaniei. Pe de o parte! e$istă tot mai multe #ictime! adică acele persoane care au puţină iubire în suflet şi

nu pot sa depăşească stresul iar pe de altă parte sunt criminalii care îi apro#iioneaă cu narcotice. Dar! lupta cu

narcomania cu a%utorul forţei este condamnată la eşec. în lume se confiscă doar 1 din narcotice. Aceasta nu

înseamnă că trebuie să se renunţe la pedepsirea #ino#aţilor sau să încetee lupta împotri#a crimelor. Profila$ia

doar la ni#elul corpului nu #a fi niciodată eficace! trebuie să se înceapă cu profila$ia sufletului. Comunitatea

internaţională! îndeosebi din ţările occidentale! este con#insă că criminalitatea este o acţiune fiică ca re

ameninţă #iaţa! sănătatea şi a#erea omului. Lustiţia contemporană are rădăcini în dreptul roman. A fost foarte



bine "ândit. Cu toate acestea! 'mperiul Roman s(a prăbuşit din caua imoralităţii. 4ici un fel de le"i n(au putut

să(1 sal#ee de la pieire. Pe atunci! noţiunea de apărare şi sal#are a sufletului era inferioară! noţiunii de apărare

şi sal#are a trupului. De aceea obser#ăm că în ţările occidentale! cu cât este mai dură disciplina! cu atât mai

puternic ener"ia dis tru"ătoare #a trece de pe planurile e$terioare şi se #a îndrepta tot mai adânc pe cele

interioare! distru"ând conştiinţele ş i sufletele oamenilor! ceea ce se şi întâmplă astăi. în consecinţă! iau proporţii

,omose$ual itatea! per#ersităţ ile! numărul copiilo r cu afecţiuni psi,ice! sterilitatea femeilor. Toate acestea potfi reultatul apărării e$a"erate a trupului în detrimentul conştiinţei şi al sufletului. +edicina contemporană

a#ând "ri%ă doar de trup poate să contribuie la deinte"rarea lui. De aceea n(are rost să reol#ăm problema

criminalităţii prin intensificarea pedepsei criminalului sau prin îmblânirea şi eliminarea ei. în primul rând!

criminalul trebuie a%utat să se sc,imbe. +ăsurile drastice sunt numai primul pas spre sc,imbare. +ai întâi

durerea şi înfrânareai urmată apoi de iubire şi abţinere bene#olă. Dacă cine#a ne(a prădat! caua celor

întâmplate se ascunde în primul rând! în sufletul nostru. înseamnă că primul a%utor pe care îl putem oferi

unui criminal este* capacitatea noastră de a iubi şi! prin iubirea continuă faţă de Dumneeu! a a#ea "ri%ă

permanentă de sufletele noastre de#oltându(le şi îndreptându( le într(o direcţie corectă.

( 3ste posibilă renaşterea fascismului în usia?

- Cred că întrebarea ar trebui să sune altfel* ce

contribuie la apariţia fascismului în Rusia şi care sunt

condiţiile care ar determina de#oltarea lui<

( Apropo! astă noapte! UM decembrie! mă "ândeam dacă

să răspund sau ba la această întrebare. Dimineaţă! am #ăut

pe uşa de l a i ntrar e că cine#a desenase cu creta s#asticafascistă. Acesta este răspunsul* este posibilă renaşte rea fascismului. 4imic nu este întâmplător. Este un

semn destul de alarmant. 5amenii cu o "ândire sănătoasă de%a a%un" la concluii corecte. 'deile lor se fac auite

în presă şi la tele#iiune. Caua apari ţiei fascismului es te inacti#itatea puterii. Dacă aceasta nu poate să apere

poporul! el încearcă să se apere sin"ur. E#iden t că forma de apărare este foarte primiti#ă. Acest primiti#ism

care debordeaă ca o furie oarbă de#ine cu timpul foarte periculos. Astăi! #edem la tele#ior emisiuni care

descriu cum capetele rase2 -8in(,eadB omoară oameni de altă naţionalitate decât cea rusă urmate de o fraă

standard* a fost desc,is un proces penal! #or fi %udecaţi conform articolului ...2. Ce înseamnă asta< înseamnă

slăbiciunea puterii. Pentru a lupta cu un fenomen oarecare trebuie să i se facă o apreciere corectă. încercarea de

a aprecia mişcarea s8in,ead doar de pe poiţii penale este unilaterală şi incorectă.



Teroriştii şi narodniciştii din Rusia ţaristă erau percepuţi de putere doar din punct de #edere penal contrapu(

nându(le puterea între"ului aparat de stat. Prioritatea acestui aspect era i ncontesta bilă. Puterea s(a linişti t. A

fost o mişcare politică şi toc mai sub acest aspect bolşe#icii au a#ut o prioritate e#identă. Re"imul ţarist

ri"id şi conser#ator n(a a#ut ce să opună bolşe#icilor. De aceea ţarismul a fost condamnat. Criminalul

acţioneaă în interesele sale personale! politicianul ( în interesele unui "rup mare de oameni. Tocmai în aceasta

constă puterea lui. Politicianul trebuie să adune ener"iile poporului! să le canaliee spre anumite scopuridemonstrându(şi pro"ramul său! apoi să obţină putere pentru realiarea ideilor sale. Cu cât este mai mare

nemulţumirea unui "rup de oameni sau a înt re"ului popor faţă de o anumită situaţie! cu atât mai mult prosperă

partidele politice.

a începutul secolului KK! ;ermania a pierdut primul răboi mondial. 5rice stres şi pierdere pro#oacă

eliminarea unei cantităţi uriaşe de ener"ie. Problema constă în modul în care să fie folosită şi canaliată.

+etoda cea mai primiti#ă dar şi cea mai frec#ent folosită este de a "ăsi #ino#aţii şi de a îndrepta ura împotri#a

lor. Deseori se întâmplă că puterea! pentru a scăpa de furia poporului! încearcă să(i direcţionee a"resi#itatea în

altă parte. Cu cât mai slabă este puterea! cu atât mai acti# caută societatea #ino#aţi. 5rice nemulţumire! orice

re#oltă a poporului este pre"ătirea pentru o încercare unilaterală de a sc,imba situaţia ! dacă puterea nu poate

să facă faţă şi să "ăsească o cale de ieşire din impas. Aceasta se numeşte formarea le"ăturii indirecte. +ai repet

o dată că economia şi politica sunt doar psi,olo "ie. 4imeni nu poate să supra#ieţuiască fără mecanismul le"ăturii

indirecte. e"ătura indirectă este reacţia or"anismului la mediul încon%urător. Pentru a reacţiona trebuie să

modelăm o situaţie şi s(o apreciem. Cu cât mai slab este modelul mediului încon%urător cu atât mai primiti#ă #a

fi reacţia.

5mul trebuie să răspundă la o situaţie dureroasă printr(o acţiune oarecare. Dacă nu are nici un pro"ram!

adic ă acţiuni consecuti#e care să dea reultate! a"resi#itatea din om caută ieşire re#ărsându(se asupra celor

apropiaţi sau asupra sa. Cum au primit bolşe#icii ener"ia poporului< Au "ăsit #ino#aţi. Aceştia erau oameni bo"aţi. Cei săraci! care erau mai mulţi! trebuiau să(i în#in"ă pe cei bo"aţi! care erau mai puţini.

Am #ăut nu demult o emisiune despre #iaţa animalelor. Era #orba despre man"uste c are trăiesc în

famil ii mari! un fel de clanuri fiindcă le este mai uşor să aibă "ri%ă unii de alţii! să(şi apere interesele! să

supra#ieţuiască. Ca să nu se confunde cu străinii! man"ustele îşi fac semne cu secreţia "landelor anale. Acest

mod de e$istenţă! în clanuri! creşte posibilităţile de apărare şi supra#ieţuire.5mul este şi el un animal. El a e$istat în componenţa unui clan nu prea mare! tribul! timp de milioane de anide#oltându(se astfel conştiinţa colecti#ă! #orbirea! e$perienţa colecti#ă în producerea uneltelor de muncă! alocuinţelor etc. 5dată cu de#oltarea societăţii! paralel cu lic,idarea reciprocă a clanurilor e$ista şi un proces

de unificare a clanurilor mari. 0nirea clanurilor a fost posibilă când au apărut interesele şi scopurile comune.Dacă acestea dispăreau! începea din nou duşmănia şi e$terminarea reciprocă. Condiţia e$istenţei clanului este



unitatea tuturor membrilor care se e$primă prin a%utorul reciproc şi lupta în comun împotri#a duşmanului.0niunile dintre clanuri pot să e$iste doar atunci când ni#elul unităţii lor! adică a%utorul şi apărarea reciprocăsunt mai presus decât ni#elul unităţii unui sin"ur clan.

5rice stat repreintă o uniune de clanuri . Cu cât statul este mai capabil să apere fiecare cetăţean şi să aibă

"ri%ă de el! cu atât scade necesitatea unei "ândiri de clan. 'dealul comuniştilor era dist ru"erea statului ca aparat

al #iolenţei. De fapt! era #orba despre re#enirea la psi,olo"ia clanului. 4oţiunea de 2conducător2 este specificădoar pentru trib! pentru clan. Comuniştii au renunţat la reli"ia unitară! la ideea de Dumneeu unic şi au

re#enit la idolatrie! au început să se înc,ine lui arl +ar$! partidului comunist! lui enin pe care l(au

înmormântat după tradiţia pă"ână. 'dolatriarea liderilor politici a fost urmată de lic,idarea reli"iilor

tradiţionale. 'dolatria elementară! #roia să distru"ă! în primul rând! repreentanţii altor reli"ii. Erau omorâţi nu

numai preoţii ortodocşi ci şi cei musulmani şi catolici. ic,idându(i pe ortodocşi! 0niunea -o#ietică de#enise

un clan puternic! capabil să(i supună! să(i elimine şi să(i lic,idee pe toţi ceilalţi. 'deea superiorităţii clanului

propriu asupra altui clan a fost utiliată şi de fascişti. Aşa a apărut naţ ional(sociali smul. Care sunt concluiile<

Astăi! conştii nţa de clan! fie economică! fie politică sau reli"ioasă! conduce spre pieirea ine#itabilă. Esenţaconştiinţei de clan constă în suprimarea şi lic,idarea clanu rilor concurente şi nu în unificarea lor. Dacă statul nu

este capabil să propună idei! politică eficace! apărare şi si"uranţă fiecăruia! un asemenea stat se #a deinte"ra

mai în tâi pe clanuri! apoi în ţări separate. -au! un clan! o naţionalitate #or trebui să lic,idee sau să pro#oace

de"enerarea sau dispariţia altor "rupuri.

Distru"ând statul rus! comuni ştii s(au ciocnit de un ,aos inima"inabil. Conştiinţa poporului a dispărut şi a fost

ne#oie să fie creată d in nou. A e$istat însă principalul ( o idee şi un pro"ram care îi unea pe toţi. A e$istat

concepţia despre apărarea poporului so#ietic de duşmanii din e$terior. A e$istat concepţia ! deşi în descreştere! a

"ri%ii faţă de cetăţenii săi. E$istau creşe şi "rădiniţe de copii! instruirea şi medicina "ratuite. De aceea statul a

putut să supra#ieţuiască! să se reunifice. 4EP noua poli tică economicăB a distrus ideea uni tăţii. Au dispărutscopurile comune. )iecare mia doar pe propriile puteri. A început formarea rapidă a clanuril or economice şi

poli tic e. A apărut per icolul deinte"rării sta tului. Acest proces a fost stopat în anul 1SUS. 3tim cu toţii ce s(a

întâmplat în continuare. 'deea comunismului nu s(a consolidat. Credinţa într(un #iitor luminos a început să

slăbească. 0nirea clanurilor concurente care începuseră să se înmulţească e$trem de repede a fost posibilă printr(

un pericol care îi ameninţa pe toţi şi o disciplină de fier care i(a lic,idat pe liderii oricărei "rupări. Pe parcursul

e$istenţei sale 0niunea -o#ietică îşi "ăsea noi duşmani şi se unifica în interior pentru a lupta cu ei. Când după

întâlnirile lui ;orbacio# cu Re"an s(a #ăut că nu e$istă duşmani e$terni! s(a intensificat tendinţa de deinte(

"rare a societăţii pe fundalul lipsei scopurilor comune. ;orbacio# a încercat să sal#ee situaţia promiţând

fiecăruia apartamente până în anul U. 'ntroducerea le"ii anti(alcoolice c are a d istrus reforma a fost o



încercare de unifi care spirit uală a ţări i. -ituaţia nu s(a sc,imbat iar puterea a"onia. Ea nu putea să apere

interesele cetăţenilor săi.

4emţii au fost consternaţi când ;orbacio# a scos armatele de pe t eri toriu l ;ermaniei Democra te fără

a pret inde ce#a în s c,imb. Putea să pr imească eci 9 de milioane de dolari drept compensaţie şi să(i utiliee

pentru de#oltarea ţării sale şi a cetăţenilor ei. +ai mult decât atât! "i"anticul potenţial mili tar al 0niunii

-o#ietice a fost furat. Conducătorul statului! introducând le"ea antialcoolică! a creat mafia! deşi şti a că oasemenea mafie a e$istat la începutul anilor 9G! în America. Risipind bo"ăţii uriaşe! conducătorul statului

consolida "rupările mafiote şi clanu rile criminale. Care este caua< 4u ştia ce să facă. 4u a#ea nici scopuri! nici

un pro"ram concret. -tatul murea. Pentru sal#area lui era ne#oie de reforme. 4u ştia! însă! care ar trebui să fie

esenţa acestor reforme. Rămânea o sin"ură soluţie ( să susţină 5ccidentul. -tereotipurile şi condiţiile so#ietice

n(au elaborat un mecanism efecti# de le"ătură indirectă. iderii politici marcanţi so#ietici au pierdut

contactul cu situaţia reală din ţară şi s(au deobişnuit să acţionee adec#at unei situaţii dificile.

îmi amintesc că la începutul anilor 9M un economist îmi spunea* 2?iroul politic a ,otărât în cele din urmă să

se interesee ce se întâmplă cu ţara. 4e(au întrebat referitor la sfera economiei. Am înţeles că la conducere se

află nişte bătrâni fără putere de aceea am înflorit totul şi le(am trimis un raport. Au tăcut timp de trei ile! apoi au

sunat şi ne(au întrebat* 2Este într(ade#ăr situaţia ţării atât de catastrofală<2 De ce! totuşi! conducerea ţării

pierduse capacitatea de a conduce< De ce orice situaţie este pri#ită unilateral şi denaturat< )iindcă mecanismul

aprecieri i corecte este alcătui t din mai multe planuri* reli"ios! filoofic! politic! economic. Trei ni#ele

superioare de apreciere a situaţiei au fost lic,idate de doctrina comunistă. 5 apreciere corectă şi e$actă a

situaţiei nu putea să e$iste! în principiu! deoarece conducerea ţării cu trecerea timpului a început să sufere de

o paraliie "enerală atât la ni#elul de înţele"ere a situaţiei cât şi la cel de conducere şi "estionare a ei.

Reformând statul! conducătorul sin"ur 1(a şi distrus.

Ce a#eau urmaşii democraţi< A#eau scopuri! pro"rame< Da! a#eau! dar nu a#eau poporul! nu(1 apărau .E$ista un sin"ur scop ( detronarea fostului re"im şi cucerirea puterii. Reol#area principalelor probleme de

supra#ieţuire şi de#oltare se reducea la o sin"ură formulă* imitarea 5ccidentului şi împrumutarea

metodelor economice şi politice. Jara s (a împărţit în clanur i şi foştii comuni şti cereau din nou

decentraliarea puterii. Economia a început să se în#ioree puţin dar politica şi ideolo"ia piereau. Jara se

prăbuşea dar re#enirea la comuni smul de răboi şi disciplina de fier care să unească societate era imposibilă.

Totul a re#en it la formele primare de e#oluţ ie* tri buri separate! "rupări/ clanurile cucereau noi one de

influenţă economică. Cele mai puternice clanuri s(au "rupat în %urul puterii care se mai menţinea pe #ec,ile!

structuri de stat. E#ident că cel mai puternic trebuia să fie clanul preşedintelui. A apărut! însă! o problemă. -(a

do#edit că în condiţiile în care! pe de o parte! erau promise libertăţi democratice! iar! pe de altă parte! lipseau



interesele unificatoa re şi structurile puterii erau distruse! era aproape imposibilă păstrarea statului şi a ordinii.

Toţi scuipau pe preşedinte şi democraţia lui.

Dar să ne abatem puţin de la acest subiect. Eram la odi,nă în Crimeea şi stăteam de #orbă cu un cunoscut

de(al meu.

( Prietenul meu are probleme cu sănătatea. Aţi putea să(

1 a%utaţi cum#a<( Cu ce se ocupă< ( l(am întrebat eu.

( Cu afacerile. a început a#ea #reo U(G buticuri şi #ân

ători an"a%aţi. )ăcea totul sin"ur. Astăi are 1H buticuri şi

munceşte la fel! sin"ur. Este suprasolicitat dar nu poate să

sc,imbe situaţia.

4imeni nu(1 #a putea a%uta! ( i(am răspuns eu. ( Cum

să(1 a%ute medicii sau #indecătorii dacă este mereu supraso

licitat autodistru"ându(se. Este un ca mortal. Pentru a(şisal#a stăpânul 2prostănac2!or"anismul începe să creee boli

şi să se împotri#ească să fie #indecate. 'ar dacă stăpânul nu(

şi sc,imbă comportamentul! or"anismul #a in#enta o boală care nu(i #a permite să facă afaceri. 5 boală

incurabilă #a fi sal#area #ieţii lui.

( Ce(ar trebui să facă<

( -ă(şi sc,imbe concepţia.

( 4(am înţeles.

( Concepţia este un mod de a "ândi! aprecieri şi reacţii

la mediul încon%urător. 0n mic bussinesman trăieşte înlimitele unei sin"ure concepţii. 0n mare bussinesman

trebuie să aibă o altă concepţie. E ce#a asemănător cu

principiul de funcţionare a cutiei de #it eă la automobil.

Poţi să te mişti din loc la prima #iteă! iar dacă #rem s(o

mărim! trecem la alta mult mai mare. a fel e şi în afaceri.

Capacitatea de a trece la o #iteă mult mai mare înseamnă

să(ţi păstrei sănătatea şi să supra#ieţuieşti. 0n mare

bussinesman are "ândire de ps i,olo" şi pol itician şi nu de

muncitor. Trebuie să "ăsească un ad%unct pri ceput şi să(1



conducă iscusit. De aceea! dacă un bussinesman #rea să se

de#olte din punct de #edere economic! el trebuie să se

de#olte spiritual sau să aibă din timp un asemenea

potenţia l. ?anii puţini sunt bani! banii mulţi înseamnă

economie! banii foarte mulţi înseamnă politică.

în anii 9S! fiecare escroc şcolit #roia să de#ină bussinesman! fiecare bussinesman deştept #roia să de#ină politician! fiecare politician cu perspicacitate era ne#oit să studiee psi,olo"ia şi fi losofia. în toate timpurile!

filosofii înţele"eau că este imposib il să cunoşt i lumea doar î n limitele lo"icii umane şi a cerinţelor umane.

)ilosofii tindeau spre mistică! mistica spre reli"ie. întotdeauna a e$i stat un proces in#ers. Reli"ia crea

filosofia! filosofia educa politicienii! politicienii ale"eau bussinesman(ii de perspecti#ă! marii bussinesman(i îi

în#ăţau să muncească pe cei mici. De#oltarea presupune două curente de ener"ie situate unul în întâmpinarea

altuia.

-ă re#enim la situaţia politică actuală. De#oltarea le"ăturii indirecte la oricare or"anism înseamnă

de#oltarea senualităţii care cuprinde un #olum tot mai mare de timp şi spaţiu. Cu cât mai #oluminos şi mai clar

ne ima"inăm un proces periculos pentru noi cu atât mai mari sunt şansele ca să(1 diri%ăm şi! prin urmare! să

supra#ieţuim. 'ma"inaţi(#ă că aţi a"ăţat o cratiţă de pe o poliţă care a căut şi #(a lo#it dureros peste picior.

Dacă #om reacţiona doar la ni#elul corpului! #om în%ura şi o #om arunca. Prima reacţie primiti#ă este să

lic,idăm i#orul durerii. 0n ni#el superior al le"ăturii indirecte presupune următoarea reacţie. -ă nu aruncăm

cratiţa re#ărsându(ne asupra ei furia ci s(o ridicăm şi s(o punem la locul ei astfel încât să nu mai cadă. 0n ni#el şi

mai înalt al reacţiei este să mutăm poliţa în alt loc sau să cumpărăm un dulap care să e$cludă accidentele.

Aşadar! un ni#el superior de apărare presupune un ni#el superior de conducere! ceea ce înseamnă pronosticare!

pro"noare. în anii 9S de#eneau banc,eri cei cu studii de matematică! sau fiică! deoarece erau capabili să

"ândească abstract şi potenţialul spiritual ridicat le mărea posibilitatea conducerii financiare! economice şi politice.

îmi amintesc o di scuţie cu repreentantul unei bănci care a#ea probleme. -ituaţia era critică. ?anca

putea f i înc,isă ! iar câţi#a co labora tor i r iscau să fie bă"aţi în înc,isoare. ' (am e$plicat că e #orba de o luptă

politică . Pa rtidele au ne#oie de bani . Ca să aibă bani! bolşe#icii prădau băncile. Această metodă de susţinere

a partidelor politice este #alabi lă şi astăi. 7eţi fi ne#oiţi să daţi bani. Daţi #ina pe un sin"ur om şi concediaţi(1

pentru un an. 7or lua bani i! si tuaţia #a re#eni la normal iar o mul se #a întoarce la ser#iciu. Aceşti banc,eri

a#eau! însă! probleme cu "ândirea analitică. 4(au înţeles propunerea mea. Au furat bani şi câţi#a oameni

ne#ino#aţi au nimerit la înc,isoare. 'ată de ce un mare bussinesman ! cu atât mai mult un politician trebuie

să "ândească abstract! în perspecti#ă.



Ce se întâmplă astăi pe arena politică a Rusiei< 4u e$istă nici un partid politic cu un pro"ram mai mult

sau mai puţin raţional. De ce< )iindcă "ândirea strate"ică! reală a fost întotdeauna educată de reli"ie şi

filosofic 4u întâmplător Ale$andru +acedon îl a#ea în#ăţător pe Aristotel. Pentru a supra#ieţui şi a ne adapta

la o situaţie dureroasă nu trebuie să reacţionăm doar la ni#elul corpului. Rea cţia trebuie să aibă loc şi la

ni#elul spiritului! sufletului şi al structurilor care trec dincolo de limitele #ieţii şi dorinţelor. Astfel! noi #om

putea să #edem dincolo de o si tuaţie simplă un sens profund! #om putea să reacţionăm la cauă şi nu la efect şi#om putea să le influenţăm în mod corespunător.

în 0R--! pe parcursul mai multor decenii au f ost suprimaţi şi lic,idaţi lideri reli"ioşi! filosofi!

poli ticieni. ipsa "ândirii strate"ice se simte şi astăi. Politicienii caută răul unii în ceilalţi. -cot mieria la

suprafaţă dar nu pot să răspundă la întrebarea principală* cum să se asi"ure unitatea s tatului< 4u numai unitatea

politică ş i economică ci! î n primul rând! cea spirituală. în %urul căror #alori să se unească< Care #alori să le

apere< Ce să prote%ee în primul rând< C,iar şi în lipsa totală de idei care se formeaă pe baa unor concepţii

reli"ioase şi filosofice despre lume! ţara iese treptat din situaţia catastrofală. Totuşi! spontaneitatea nu oferă nici

un fel de "aranţii pentru #iit or. 5rice reultate în economie! politică şi cultură pot să dispară într(un timprecord dacă puterea nu #a în#ăţa să "ândească! adică să reacţionee la situaţia apărută. +işcarea -8in,ead se află

în creştere şi repreintă una din formele ascunse ale nemulţumirii faţă de o situaţie. Dacă această ener"ie #a

creşte şi puterea nu #a fi în stare reol#e prob lema cu mi%loace politice situaţia poate să iasă de sub control.

Astăi! în presă şi la tele#ior se discută în permanenţă despre pri#atiarea tâl,ărească din anii 9S. Proprietatea

de stat este a poporului. Dacă cine#a o fură! o fură de la popor. E de%a o situaţie penală. Poporul înţele"e că a

fost prădat. Re#olta ascunsă creşte şi apare o di lemă de nereol#at . Dacă nu #or fi analiate reultatele

pri#atiări i! poporul minţit #a acumula ură şi o #a re#ărsa în formele cele mai distru"ătoare. După cum s(a

menţionat în unul din iarele noas tre! dacă #om reanalia pri#atiarea #or suferi! în primul rând cei care

au contribuit la %efuirea ei iar acum se află la putere. -itua ţia este fără ieşire dacă nu ş tim să "ândim! dara#em oameni care ştiu să "ânde ască şi au propus de%a nişte posibile #ariante*

1B Atunci au furat iotul! dar nu trebuiesc %udecaţi

funcţionarii de stat! nu t rebuie intentate procese penale! ci

să redea statului întreprinderile cumpărate pe un p reţ de

nimic.UB De lăsat oli"ar,ilor persoane cu a#eri foarte mariB

tot ce(au furat dar să fie obli"aţi să plătească #aloarea reală

a bo"ăţiilor furate. -ă li se acorde un timp real de plată.



GB Comuniştii pot să renunţe la trecutul lor sân"eros! să

pro mit ă o presă i ndependen tă ! s ă r ecunoască credi nţa î n

Dumneeu! dreptul la proprietatea pri#ată! că #or transfor

ma principalele bo"ăţii ale ţării în bo"ăţii de stat. în conse

cinţă! re#olta maselor se #a re#ărsa în #otul "eneral pentru

comunişti sau tineretul #a intensifica starea părinţilor induşiîn eroare şi #or începe să omoare şi să distru"ă totul în %ur

aşa cum procedeaă tinerii naţional(bolşe#ici sau s8in,ead(

ii Capetele raseB.'ncapacitatea puterii de a unifica ţara la toate ni#elurile! nedorinţa de a a#ea "ri%ă de cetăţenii ei! de areacţiona la timp! filosofic şi politic la cele întâmplate pot pro#oca e$ploia tendinţelor fasciste. Acestaeste doar începutul. Teritoriul Rusiei este un poli"on pentru #iitoarele e#enimente mondiale. Dacăomenirea nu #a "ăsi putere să "ăsească scopuri comune care s(o unească! conştiinţa de clan care seintensifică #a distru"e lumea fira#ă şi ci#iliaţia. Este o problemă a ilei de mâine. Astăi! Rusia

trebuie să în#eţe să "ândească! să se unească prin spiritualitate şi moralitate pentru propria sal#are şi aomenirii între"i.

( 0nii spun că totul este predestinat, că în toate este voia lui umnezeu. 'l!ii spun că totul

poate fi sc#imbat, se poate influen!a viitorul dar nu numai al tău ci şi al altora, că lumea

seamănă cu un )oc foarte complicat la computer. Pute!i să ne e$plica!i pu!in ce se înt%mplă cu

noi şi în )urul nostru?

Daţi(i drumul unei libărci într(o cameră "oală şi #eţi V #edea că e foarte "reu să(i număraţi

mişcăril e. Dacă în cameră nu e$istă "ăuri! puteţi fi încredinţat că mişcările ei #or f i li mitate la s paţiu l di ncameră. Dacă #om pune o farfurioară cu apă! mişcările libărcii pot fi ",icite. -etea o #a duce spre

farfurioară. 7orbind despre faptul că oamenii sunt diri%aţi! noi subînţele"em că diri%area are loc din e$te rior!

adică sunt forţaţi şi dorinţele umane sunt limitate. -e poate diri%a şi din e$terior prin dorinţe. Dacă #om şti

dorinţele omului! putem să ",icim conduita lui şi să începem să(1 diri%ăm. 2Căutaţi(1 pe cel care are de câşti"at2

( este una din metodele principale de descoperire a crimei. De aceea când unii spun că nu au o #oin ţă real ă!

iar! alţi i spun că fac ce #or! şi unii şi alţii au dreptate. Ade#ărul este specific pentru fiecare situaţie.

Pe p lan e$terior! putem #orbi de î ntâmplăr i! de libertatea #oinţei. Pe planul fin! toate e#enimentele s(

au produs de%a. Cu cât sun t mai fine pl anurile cu atât mai multe e#enimente ale #iitorului s(au produs de%a.

între"ul 0ni#ers şi(a înc,eiat de%a ciclul şi s(a întors în punctul care se apropie de caua primară. 'n planurile de



suprafaţă noi putem #orbi de întâmplare! de libertatea #oinţei. în planul subtil toate e#enimentele de%a s(au

pet recut. 3i cu cât planurile sunt mai subtile! adică cu cât sunt mai aproape de caua pr imordială! cu atât mai

multe e#enimente din #iitor de%a s(au petrecut. 'n punctul care se apropie de caua primordială tot uni#ersul

de%a a terminat ciclul şi s(a întors! în planurile de e$terior e$istă noţiunile de întâmplare! libertate a #oinţei şi este

posibi l conflictul dintre dorinţele omului şi #oinţa Di#ină care se manifestă în felul următor.

Dumneeu ne diri%eaă prin iubire. Dacă ne conducem după acest sentiment fără să(1 diri%ăm! nu renunţăm la elşi nu(1 suprimăm! atunci nu numai subconştientul nostru ci şi conştiinţa şi #oinţa se apropie de Di#in şi înţele"

le"ile 0ni#ersului. în iubirea Di#ină este ascunsă toată informaţia despre 0ni#ers şi toate le"ile lui. Dorinţele

noastre de suprafaţă sunt în le"ătură cu trupul nostru şi locul de trai. Ele depind de mediu! iar când le

absolutiăm! noi punem o părticică infimă mai presus de între". întrucât! pe planul fin! emoţiile noastre depind

de spaţiu şi timp şi se răspândesc în între"ul 0ni#ers! di#iniarea lor încalcă principiul unităţii 0ni#ersului şi s e

declanşeaă mecanismul apărării şi corectării iar noi suferim de o anumită boală ce ţine de o anumită

încălcare.

)iindcă ne orientăm mai întâi cu sufletul apoi cu conştiinţa şi în cele din urmă cu trupul! se îmbolnă#eşte!

în primul rând! sufletul care pierde iubirea. Este procesul cel mai periculos şi cel mai puţin #iibil. Apoi seîmbolnă#esc conştiinţa şi trupul. -uferinţele trupului purifică sufletul! de aceea! pe planul fin! un in#alid şi un om

sănătos pot să arate absolut contrar. De ce! când omul moare! #iaţa îi trece ca un fi lm prin faţa oc,i lor< De ce

muribunii de#in! de re"ulă! mai buni< De ce oamenii care au trecut prin moartea clinică au aptitudini

supranaturale< )iindcă moartea întrerupe contactul cu straturile de suprafaţă ale conştiinţei şi emoţiilor. Eul

interior al omului trece pe p lanurile fine unde timpul este comprimat şi într(o secundă se poate #edea mai

mult decât #edem timp de ani de ile într(o #iaţă obişnuită. Trupul! care intensifică e"oismul! lăcomia! in#idia!

"eloia! trece pe planul doi şi ne este mai uşor să simţim iubirea.

De ce înainte de moarte oamenii se spo#edesc şi îşi cer iertare< )iindcă! dacă omul moare supărat sufletul

lui #a pătrunde foarte "reu pe planurile fine.

+(am uitat ce se întâmplă cu sufletul după moarte. +ai întâi a%un"e în lumea de dincolo unde trece printr(un

proces de pre"ătire. Aceasta se întâmplă în cele patrueci de ile de după moarte. -ufletele sinuci"aşilor şi ale

altor oameni care au să#ârşit crime împotr i#a iubirii nu pot să pătrundă nici c,iar în lumea de dincolo. Ele nu se

mai află pe Pământ! dar nu pot să pătrundă nici pe planurile fine. Dacă un asemenea suflet #a fi ămisl it! acest

copil nu #a putea să se nască. Când sufletul pătrunde în lumea de dincolo are loc stratificarea în continuare a

emoţiilor ce ţin de #iaţa anterioară. Cu cât sufletul celui mort are mai multă iubire de Dumneeu cu atât mai rapid

este procesul de transformare. în aceste clipe omul poate să #adă orice. Conştiinţa şi ima"inaţia lui care se

păstreaă pot să( i ofere diferite ima"ini. Aflându(se în lumea de dincolo! sufletele #ăd #iitorul celor apropiaţi! alrudelor! uneori se străduiesc să(i a%ute! să(i anunţe de apropierea pericolelor apărându(le în somn. Aflându(se un



timp oarecare în lumea de dincolo! sufletele curate trec în alte lumi. Cu cât mai multă iubire e$istă în suflet!

cu cât este mai curat! cu atât mai mare este numărul lumilor prin care trece. Când un astfel de suflet se

reîncarneaă pe pământ sau pe alte planete! se naşte un om talentat sau "enial. Deşi nu bănuieşte măcar! acesta

este un clar#ăător de ni#el superior.

Am #ăut în timpul dia"nosticării ma"ilor şi astrolo"ilor că aceştia sunt conectaţi la lumea de dincolo. -finţii

erau conectaţi la alte lumi iar informaţia pe care o primeau era mai curată! mai amplă şi mai e$actă. în principiu! pentru om! ale"erea principală în orice s ituaţie este să urmee iubirea sau să renunţe la ea. Această ale"ere

este determinată! într(o măsură considerabilă de emoţiile părinţilor formate într(o #iaţă anterioară dar şi de

educaţia lui actuală! de modul de trai! de comportament. Dacă ţinem seama de toate astea! a%un"em la

concluia că nu mai are de ales. ocul de trai! trecut şi actual! determină în totalitate emoţiile şi ,otărârea l ui.

5mul poate să scape din mre%ele destinului doar prin iubirea de Dumneeu. 3i atunci! se întâmplă un miracol.

Educaţia! modul de #iaţă! "enele! care au format emoţiile şi au pro#ocat o boală "rea ce nu oferă şanse de

supra#ieţuire îşi pierd puterea de dominaţie asupra omului. El se sc,imbă în interior şi bolile dispar. Deseori! o

astfel de transformare puternică se soldeaă cu moartea! Dar în caul e$ploiei unei cantităţi mari de iubire

purifică şi sa l#e aă . Cine ş tie să iubea scă #a fi sănătos ş i i s e #a permite realiarea oricăror dorinţe.

Asemenea oameni au dreptul la libertatea #oinţei.

( in an în an se repetă aceeaşi si tua! ie: am băr

bat, n!am bani, am bani, n-am bărbat. ')uta!i-mă, vă

ro să în!eleg ce se înt%mplă?

?anii înseamnă îndeplinirea dorinţelor. Comunicarea

cu un bărbat înseamnă de asemenea! îndeplinirea dorinţelor.

Dorinţele consumă multă ener"ie. Dacă în suflet e$istă puţ ină iubire ! eşti ne#oit să ale"i. a începutul acti#ită ţii

mele am obser#at un lucru ciudat la sporti#i. 0n sporti#

dacă obţine #ictorii! încep problemele în #iaţa personală.

Trece un timp în care s e roa"ă! se elibereaă de supărările fată de femei! #iaţa personală re#ine la normal!

încep! însă! nereuşitele în sport! care se ţin lanţ. Am înţeles că e$istă o oarecare le"ătură între "eloie şi trufie.

Conştiinţa şi dorinţa trec din una în alta! iar dacă e$istă o dependenţă de profunime! problema #a trece de la

"eloie la trufi e. 7or suferi fie familia! fie ser#iciul sau destinul. Apoi! am a%uns la următoarea concluie* ceea

ce numeam când#a dependenţe! ataşamente! astăi poate fi numit altfel ( insuficienţă de iubire şi ener"ie.



Când#a le spuneam tuturor* 2Trebuie să păstraţi iubirea în suflet.2 +ă refeream la faptul că pentru a păstra

iubirea nu trebuie s(o suprimăm cu ură! supărări! frică! depresie! re"rete. A trecut o etapă şi astăi spun* 2Dacă

aţi în#ăţat să păstraţi iubirea! în#ăţaţi s(o oferiţi. Cu cât mai mult oferim cu atât mai mult primim.2 în acest ca!

noţiunea de ataşament îşi pierde sensul. 5mul care iubeşte deinteresat nu depinde de nimic.

Altădată aş fi spus că ataşamentul de bărbaţi se intensifică dublu când apar banii. Creşte a"resi#itatea şi

trebuie să pieri ce#a. Astăi #oi spune că* 2'ncapacitatea de a iubi transformă iubirea în ataşament iar

ataşamentul ne obli"ă s ă uită m de Dumneeu. Reultă că ataşa mentul trebuie să fie mai mic.2 Capacitatea

noastră de a iubi se de#oltă prin conştiinţa reli"ioasă care ne a%ută să simţim iubirea faţă de Dumneeu.

Atitudinea noastră faţă de Dumneeu este arbitrul principal ce decide dacă #om fi fericiţi sau ba. Cu cât mai

a#ide sunt ru"ăciunile noastre! cu cât cerem mai mulţi bani! bunăstare! îndeplinirea dorinţelor! sănătate cu atât

mai adânc toate astea pătrund în subconştientul nostru. Comunicarea cu oamenii formeaă emoţiile noastre de

suprafaţă. Când apelăm la Dumneeu se desc,id . profunimile sacre ale subconştie ntului care #or forma

sufletul nostru şi sufletele urmaşilor noştri. Reultă că o ru"ăciune a#idă ne omoară sufletul şi nefericeşte

urmaşii noştri. De aceea e$istă ateii. Decât să te ro"i la Dumneeu cu a#iditate! mai bine să nu ştii nimic despre

El.

Am consultat o femeie prin telefon care mi(a spus*( Am probleme cu fiica mea. 4u #rea să comunice cu

mine.

( Problemele sunt în primul rând ale dumnea#oastră.)emeia m(a întrerupt icându(mi*

( 7eţi #orbi cu fiica mea<

( Da! #oi #orbi! dar aş #rea! mai întâi! să #orbim despre problemele dumnea#oastră.

+(a întrerupt din nou*

( Da! da! #ă ascult>

( Dumnea#oastră aproape că nu acceptaţi situaţiiletraumatiante. Aceasta se întâmpla...

+(a întrerupt a treia oară*

( Cum rămâne cu fiica mea<

( -ituaţia fiicei e mai "ra#ă decât a dumnea#oastră. 'n

timpul discuţiei! femeia m(a întrerupt de #reo cincispreece

ori.



( Dumnea#oastră mă presaţi în permanenţă! i(am spuseu. +ă întrerupeţi în permanenţă. 4u ştiţi să #ă în#in"eţidorinţele. Cum să #ă a%utaţi fiica dacă sunteţi scla#atrupului şi a dorinţelor dumnea#oastră<

îi es te "re u! dar se st răduieşte să se a bţină. înc ep să #orbesc cu fiica. -ufletul ei este plin de

nemulţumire.

( +ai întâi! trebuie să îndepărtaţi prin ru"ăciune

nemulţumirea de sine şi destin. Ru"aţi(#ă lui Dumneeu şi

îndepărtaţi pretenţiile.

( Eu nu cred în Dumneeu! ( mi(a răspuns fiica. ( Când

am citit cărţile dumnea#oastră! credeam! dar când am

încercat să mă sc,imb! n(am reuşit.

( Am să #ă e$plic altfel. 7reţi să fiţi fericită<

(Da.

( a baa oricărei fericiri se află sentimentul iubirii.

Dacă doriţi să fiţi fericită renunţaţi la ceea ce #ă încurcă să

iubiţi* supărarea pe sine şi pretenţiile faţă de mamă. 4u

e$istă iubire fără durere. Dacă fu"iţi de durere! fu"iţi de

iubire. în fiecare i con#in"eţi(#ă sufletul că trebuie să

iubească! să ierte! să fie "ri%uliu.

( 4u reuşesc să fac acest lucru! ( a răspuns fata.Aşa suntem noi. 7rem salariu! dar să nu muncim.7iaţa este! însă! altfel. îl cunoaştem pe Dumneeu prin

iubire. Pentru a simţi iubirea! trebuie să oferim mult şideinteresat. în filosofia indiană! aceasta înseamnă să nu teataşei afecti# de reultat. Când ne ru"ăm doar pentru sănătate! #om a#ea! în cel mai bun ca!reultate neînsemnate fiindcă nu #om simţi iubirea.

Am început cercetările mele doar ca sa#ant. 3tiinţa este o ocupaţie consumatoare şi este îndreptată spre

îndeplinirea dorinţelor noastre. De aceea! ştiinţa fără reli"ie corupe omul pe neobser#ate şi(1 obli"ă să

supună iubirea dorinţelor. +ulţi! citind cărţile mele! au #ăut în ele doar posibilitatea unei #indecări

uşoare şi r apide prin ru"ăciune! ceea ce le permite şi să facă economii! renunţând la medicamente. Cu cât

înaintam în cercetările mele înţele"eam tot mai mult cât de periculoasă este atitudinea a#idă faţă de

Dumneeu. Am #ăut cât este de "reu să uneşti ştiinţa cu reli"ia. 'nsesiabil! pe ascuns! a#id! umanul



începe să domine treptat ş i pe neobser#ate Di#inul. 3tiinţa începe să în",ită reli"ia. Pentru ca acest lucru să

nu se întâmple trebuie să ne purifi căm în permanenţă sufletul! să luptăm cu lăcomia şi să ne mişcăm

continuu către iubire şi Dumneeu. 'ubirea de Dumneeu ne oferă #iaţă! fericire senuală! sănătate! bani!

bunăstare. Când ne adresăm lui Dumneeu trebuie să u ităm de intere sele t rupului! spi rit ulu i ş i sufletu lui .

Trebuie să ne interesee doar iubirea! iar pentru a păstra această deinteresare trebuie să ne înfrânăm

pen tru un timp oar ecare dorinţele spiritului şi ale trupului. De aceea mulţi de#eneau pustnici şi se refu"iau prin mănăstiri. Dacă omul nu poate să apelee deinteresat la Dumneeu! t rebuie să se în#eţe ! mai întâi ! să(

şi înfrânee dorinţele începând cu trupul ( să se abţină de la mâncare! să posteas că! să flămân ească . -ă

înfrâ nee dorinţele spiritului* să nu se surmenee prin muncă! să renunţe la tele#ior! să se iolee! să

stopee conştiinţa! să nu se irite şi să nu %udece. -ă înfrânee dorinţele sufletului* să se abţină de la dorinţele

se$uale! să depăşească frica şi re"retul! să nu se "răbească.

2Credinţa fără fapte este moartă2 ( se spune în ?iblie. Dacă omul face abu de mâncare! %udecă şi se

"răbeşte! dacă este a#ar! irascibil şi "elos! ru"ăciunea lui #a fi în adar. Dacă #a începe să se roa"e cu râ#nă!

aspirând spre iubire şi Dumneeu! poate să se îmbolnă#ească şi să moară. Renunţarea la dependenţe poate fi prea"rea pentru el. 4u oricine poate a%un"e la o ru"ăciune ade#ărată. Probabil de aceea &ristos le spunea ucenicilor

săi că #or putea să simtă iubirea de Dumneeu doar prin El. 7alorile spirituale pot să înc,idă mult mai dur calea

spre iubire decât #alorile materiale.

Perceperea iubirii de Dumneeu este un proces complicat şi îndelun"at care decur"e foarte "reu! sede#oltă şi se perfecţioneaă. Capacitatea de a iubi se câşti"ă de(a lun"ul anilor! a deceniilor sau a între"ii#ieţi. Despre aceasta a #orbit &ristos în parabola despre fecioare şi candele. Trebuie să ne pre"ătim din timp

pentru a f i supuşi încercării dacă suntem capabili să iubim. Când #om cunoaşte iubi rea di#ină #a fi de%a târiusă ne căim şi să cerem* Creatorule! eu am păcătuit ( iartă(mă>2. 'n măsura în care în#ăţăm în fi ecare i să

iubim deint eresat! în aceeaşi măsură depăşim dependenţa de dorinţeie trupului! spiritului şi sufletului şi! înaceeaşi măsură! ru"ăciunea adresată lui Dumneeu ne #a influenţa poiti# pe noi şi urmaşii noştri.

Astăi este G decembrie. 4imeni n(a mai desenat s#astica pe uşa mea. Asemenea semne anunţa preenţa

unor situaţii critice în stat. Când ţara slăbeşte cu du,ul! mulţi oameni încep să se urască unii pe alţii şi caută

orice mi%loc pentru a(şi manifesta nemulţumirea. 5dată cu ale"erea unui nou preşedinte! Rusia a început să(şi

re#ină nu numai din punct de #edere economic. Pentru Rusia au apărut perspecti#e de supra#ieţuire. E$istă

asemenea perspecti#e pentru întrea"a omenire< în lume domină aceeaşi morală de stat(clan ca în Rusia! acelaşi

cult al banilor! aceeaşi tendinţă de lic,idare a culturii şi moralităţii. umea a de#enit idolatră. Pentru marea

ma%oritate! reli"ia s(a t ransformat într(un ritual frumos! într(o formalitate lipsită de sens.



Epoca socialismului s(a înc,eiat. Poporul a respirat uşurat. -(a sfârşit cu omorurile! arestările! condamnările

politice. Cu#ântul nu mai este suprimat. A început o altă perioadă. Poporul este preocupat de s tabi litate şi

ordine. Rusia #a începe să se de#olte ca o ţară occidentală. Ce rău e în asta< 3i ce dacă #a fi sc,imbată

cultura rusă cu cea occidentală de masă < De ce ţara este atât de bolna#ă< Poate că Rusia are destinul său< De ce

în momentul când Rusia a pornit pe calea orientală au înflorit cultura şi moralitatea< De ce atunci când a

încercat să trăiască doar ca în occident a început să moară! să se deinte"ree< Cred că e$plicaţia trebuiecăutată! în primul rând! în filosofie şi psi,olo"ie. De#oltarea înseamnă ener"ie. Ener"ia presupune

deosebirea dinte potenţiale. Principala sursă de ener"ie este timpul( Principala deosebire dintre potenţiale este

trecutul şi #iitorul! caua şi efectul. De#oltarea a tot ce este #iu pe Pământ ar fi fost imposibilă fără

interacţiunea cu două curente ale timpului fără lupta dintre începuturile masculin

şi feminin.începutul masculin repreintă lumea ne#ăută care ţine de #iitor. începutul feminin repreintă lumea

materială care ţine de trecut ş i preent. începutul masculin este a"resi# faţă de trup! dar are "ri%ă de suflet.

începutul feminin are "ri%ă de t rup şi este a"r esi# faţ ă de spirit. începutul masculin frâneaă de#oltarea

trupului! a mater iei ş i ci#iliaţiei. începutul feminin are ener"ie dar ea transfor(mându(se în #alori materiale!

stoarce structurile spirituale. Ci#iliaţia se naşte şi se de#oltă ca început masculin dar prosperă şi moare ca

început feminin.

umea se împarte în 5ccident şi 5rient. Aceste sunt două stiluri de "ândire care nu pot fi unite în e$terior. în

"ândirea orientală! între"ul sau începutul spiritual se descompune în părţi separate de#enind material. în

"ândirea occidentală! între"ul spiritual se compune din anumite unităţ i material e. 5ccident ul d emocratic

şi 5rientul despotic. în 5rient! conducerea se efectueaă preponderent de la #ârf! în 5ccident ( de %os. în

realitate 5rientul şi 5ccidentul au fost întotdeauna unitare dar nu numai din cau ă că popoar ele şi c ulturi le au

interacţionat între ele. -ufletele celor care au trăit în 5rient se reîncarnau în 5ccident şi in#ers. Deaceea cultura occident ală a a #ut întotdeauna un potenţial spiritual ascuns susţinut de creştinism.

Ci#iliaţia materială este imposibilă fără preenţa stratului spiritual anterior. 'nteracţiunea curenţilor

ener"etici ai celor doi poli! occi dental şi oriental! ai planetei a permis de#oltarea omenirii. Procesul de

transformare a unui tip în altul era intensificat în punctel e de fr ontieră. Ci#iliaţiile din onele de mi%loc

le depăşesc pe celelalte în de#oltarea lor. ?abilonul antic! +esopotamia! Asiria! E"iptul ! ;rec ia antică!

Roma antică! au fost locurile de contact a două curente. în aceste locuri! trecerea spiritualului în material

şi in#ers era mult mai intensă. 5rientul ascetic care renunţa la trup se unea cu 5ccidentul plin de #iaţă!

imoral şi li psit de sp iritualit ate. Po runci le mora le interacţionau cu #iaţa de i cu i influenţând starea

statului. e"ile Di#ine e$puse sub forma unor prescripţii morale sunt #alabile nu numai pentru fiecare om



în parte ci şi pentru toate popoarele. Anticii înţele"eau acest lucru. 0n om imoral se îmbolnă#eşte şi

moare. Dacă nu are "ri%ă de suflet! trupul său este condamnat la suferinţă. Despre aceas ta au #or bit

misticii ! filoso fii din 'ndia Ant ică ş i 5rientul Apropiat. E#ident că omul trebuie să aibă "ri%ă de trupul

său. Dacă nu se #a în"ri%i şi de suflet! nu(şi #a sal#a trup ul o ricâ t de put erni c ar fi ş i or icât ă ,r ană i(ar

da. Reli"iile mondiale spun că omul trebuie să(şi în"ri%ească în primul rând sufletul. Acest model de

comportament a pătruns în conştiinţa şi subconştientul oamenilor şi a fost impulsul unei de#oltări şi al uneiarmonii u lterioare. în ultimii două mii de ani omenirea s(a de#oltat într(un ritm nemai#ăut. -c,imbarea celor

două curente ale omenirii pe Pământ a#ea loc cu aceeaşi #iteă. De aceea s(a produs o ruptură e$terioară între

culturile 5ccidentului şi 5rientului. 5ccidentul care s(a de#oltat cu paşi uriaşi în ultimele sute de ani n(a reuşit

să se inspire din moralitatea şi spiritualitatea 5rientului. Trupul a uitat de sufletul său fapt ce ameninţa cu pieirea

între"ii omeniri.

Tocmai aceast a! după toate probabili tăţile! a fo st impulsul principal al apariţiei comunismului şi a unei

noi orânduiri sociale unde începutul moral şi spiritual era mai important decât cel material. 0nul dintre

principalele impul suri subconşt iente ale comunismului era să supună trupul spiritului. De aici a început

economia planificată! "ândirea strate"ică! codul moral al constructorului comunismului. Creştinismul slăbea şi

nu mai putea să facă faţă scopului său de educaţie morală şi sal#are a sufletelor. Aspiraţia spre consum a

ma%orităţii popoarelor nu mai putea fi stăpânită şi în Europa au apărut şi au prins rădăcini ideile comunismului.

'mpulsul subconştient spre comunism în e$ecutare europeană a apărut ca ideea de e"alitate! fraternitate şi

fericire "enerală.

a sfârşitul sec. KK s(a prăbuşit socialismul. 5menirea a a%uns din nou pe muc,ia prăpastiei. ocul lui 1(a

ocupat islamul care s(a răspândit foarte repede şi pe teritoriul Europei. Astăi! islamul repreintă 5rientul

în#erşunat care nea"ă #e,ement psi,olo"ia occidentală. -0A repreintă 5ccidentul intransi"ent. Ele nu au

puncte de contact. Dacă #om analia din punct de #edere economic şi politic! este lo"ic ca -0A! cu potenţialulei economic! să în#in"ă repede islamul împreună cu ţările arabe. Poate că un economist sau politician #or spune

că aceasta #a fi "aranţia stabilităţii! a lipsei terorismulu i şi a prosperării omenirii. Pen tru un filosof! #ictoria

-0A înseamnă moartea ci#iliaţiei. umea cu un sin"ur pol nu are ener"ie pentru de#oltare.

Principalul oponent al -0A este considerată! astăi! C,ina. Este ade#ărat din punct de #edere economic.

C,ina este o ţară ce se de#oltă cu paşi rapii care #a a%un"e şi #a depăşi -0A. Este un anta"onism economic

e#ident. 4u e$istă! însă! contradicţii politice. C,ina este o ţară orientală care #ise aă să de#ină occide ntală .

Tineretul c,ine "ândeşte occidental. )emeile c,inee #or emancipare. Deocamdată! C,ina şi 'ndia sunt în

e$terior ţări orientale! în interior! însă! de#in! tot mai rapid! occidentale. Reultă că islamul trebuie susţinut de

sus pentru ca omenirea să supra#ieţuiască. Este interesant cum se întâmplă acest lucru pe plan e$t erior. -0A pot să atace orice ţară arabă. î n principiu! acest lucru se poate obţ ine şi prin sub%u"are economică şi



politică .Este mai problematic să atace )ranţa sau ;ermania. Astă i! fieca re al doilea ele# din cla sa întâi

este de pro#enienţă arabă şi de credinţă islamică. 5poiţia "ândirii occidentale se de#oltă c,iar pe teritoriul

ţărilor occidentale. Aşadar! dacă #a în#in"e "ândirea occidentală lumea #a pieri! iar dacă #a în#in"e cea

orientală! lumea #a pieri de asemenea. Politica teroriştilor islamici este o do#adă în acest sens.

-ă #orbim acum despre misterul sufletului rus. Rusia este orientală şi occidentală în acelaşi timp. Da!

socialismul c,ine uneşte modelul oriental şi cel occidental! dar! acest fenomen este spontan! temporar. C,inade#ine tot mai occidentală şi se simte minunat. Rusia a încercat să imite în toate 5ccidentul şi s(a înşelat. A

apărut următoarea ma$imă* 2-al#aţi sufletele noastre.2 Calea orientală s(a do#edit insuficientă pentru Rusia.

-ocialismul s(a prăbuşit. Calea occidentală s(a do#edit a fi şi mai nefolositoare. Rusia #a trebui să unească

idealismul şi materialismul! reli"ia şi ştiinţa! concepţiile despre lume orientală şi occidentală. în ca contrar!

Rusia se #a prăbuşi.

De două sute de ani e$istă -0A care s(a supranumit ţara fă"ăduinţei! a democraţiei şi a libertăţii. Est e

întruc,iparea "ândirii occidentale. Doar la S 8m distanţă se află insula ibertăţii în frunte cu de neînlocuitul

)idel Casstro. Este #orba de Cuba! bastionul ci#iliaţiei orientale. Este sin"ura ţară din lume unde nu e$istă

proprietate pri#ată asupra mi%loacelor de producţ ie! unde s(a păstrat pr ioritatea #alo rilor morale faţă de s ete a de

profit. Am scris c ă prăbuşirea socialismului a lo#it mult mai crunt America. Este un lucru e#ident . America

a pierdu t ener"et ic şi spiritual! dar a câşti"at din punct de #edere economic şi politic.

Pentru ser#iciile )?' ( ?iroul )ederal de 'n#esti"aţii al -0AB este e$trem de simplu să lic,idee orice om

de pe planetă. Dacă n(o fac din prima încercare! #or întreprinde o a două şi o a treia. Au încercat de G de ori

să(1 omoare pe ).Casstro! dar n(au reuşit. Casstro i(a spus uneia dintre amantele sale* 2Este imposibil să mă

omoare.2 America doreşte deliberat moartea lui Casstro! iar în subconştient îi doreşte o #iaţă lun"ă şi multă

sănătate. Cuba! o ţară neînsemnată teritorial şi infimă din punct de #edere material are o ener"etică şi o

importanţă uriaşe. 4u întâmplător acolo e$istă! în anumite ramuri! cea mai bună medicină din lume. 4u se ştiecât #a mai putea să reiste acest ec,ilibru fra"il. Deocamdată funcţioneaă pentru sal#area ci#iliaţiei.

Aşadar! o parte minusculă poate fi prin ener"etica ei mult mai puternică decât una uriaşă care este slabă

spiritual. a o emisiune tele#iată! un sa#ant a fost întrebat* 2Credeţi în sfârşitul lumii< 5menirea poate să

pro#oace! prin acţiunile sale! pieirea planetei<2 sa#antul a răspuns*

( Este o "randomanie să atribui omenirii asemenea posibilităţi. Ea este mult mai mică comparati# cu masa şi

proporţiile planetei noastre.

Dacă ţinem seama de le"ile fiice şi materiale! are perfectă dreptate. -ă încercăm să analiăm această

problema din alt un",i. -ă a dmitem că un om es te infecta t cu ciumă sau ,oleră . +asa microbilor este mult

mai mică comparati# cu cea a omului! dar microbii nu mor. De ce< )iindcă microbii atacă funcţiile principale



ale or"anismului care ţin de ener"etica planurilor fine şi nu masa. Dacă omul slăbeşte ener"etic! îi scade

imunitatea şi infecţia reapare sau #ine alta din e$terior.

'eri am fost anunţat despre numărul morţilor în urma cutremurului de duminică din Asia de -ud(Est.

Acum câte#a ile cifra morţilor era de 1U!H mii. 'eri a fost preciată* mai mult de 1UH mii. Totuşi! poate oare

omul să influenţee starea planetei< Reli"iile mondiale spun că este posibil. Am discutat nu demult cu o femeie

care cunoaşte iudaismul. Conform credinţei e#reilor! dacă nu se #or ru"a! în lume #or a#ea loc catastrofe încele mai diferite locuri. Acum câte#a ile am auit o părere similară. -(a do#edit că această idee a fost lansată

cu câte#a decenii î n urmă de un cunoscut sa#ant rus* dacă în bisericile ortodo$e nu se #or mai face

ru"ăciun i atunci #a e$pl oda planet a. Ceea ce este mai interesant este că şi eu am a%uns la aceeaşi

concluie. -ă începem cu nişte simple e$perienţe. -a#anţii francei au scos nişte moluşte din scoici şi

le(au pus în apă di stilat ă unde lipseşte calciul! dar în#elişul de protecţie a apărut din nou. Concluia este una

sin"ură. în or"anismul #iu are loc o deinte"rare termonucleară. a ni#elul fiic e$terior este urmat de

eliminarea unei cantităţi de ener"ie uriaşă. Pe planurile ener"etice fine acest proces este in#iibil şi nu este

dureros. Care este concluia< Ener"ia principală a 0ni#ersului se află pe planurile ener"etice fine prin care se

re"leaă toate procesele din 0ni#ers. 5rice fiinţă #ie are acces la aceste planuri şi poate să aibă influenţă

asupra lor. Dar influenţele spontane sunt slabe şi de aceea nu sunt periculoase. Totul constă în faptul că

impulsurile ener"etice ale omenirii nu mai sunt ,aotice. 'n ultima #reme oamenii au început să obser#e că

manifestările urii umane de proporţii şi cutremurele coincid într(un mod straniu! dar nu atât acţiunile a"resi#e

şi omorurile cât emoţiile a"resi#e coincid cu cutremurele.

A"resiunile fiice! c,iar şi un a precum e$ploia atomică! nu sunt periculoase pentru Pământ. Asemenea

acţiuni sunt de proporţii microscopice. )uncţiile corpului ceresc pe care trăim depind de curenţii de ener"ie

din in teriorul planetei. După toate pr obabilităţile! ener"ia ne"ati#ă a omenirii! unindu(se într(un sin"ur curent

poate de#eni un per ico l f undamental pen tru planet a noas tră. Totuşi! ura nu pătrunde atât de adânc înener"etica planetei. E$istă! oare! ce#a mai periculos decât ura< E$istă. E$istă depresia sau pro"ramul de

autodistru"ere. Deşi masa omenirii este minusculă! pro"ramul de autodistru"ere poate să distru"ă planeta dacă

#a pătrunde mai adânc decât limita permisă. Cum este posibil< Dacă într(o persoană oarecare mecanismul

autodistru"erii depăşeşte limita permisă! se distru" curenţii ener"etici şi funcţiile fiiolo"ice şi or"anismul

moare. Principiul unităţii stă la baa e$istenţei 0ni#ersului. Am descris o situaţie când un sin"ur om comite o

crimă împotri#a iubirii şi îi moare tot neamul. Rudele sunt unitare pe planul fin. Dacă #om pătrunde în planurile

fine! #om #edea că omenirea este unitară. )iecare dintre noi este răspunător de întrea"a omenire. Pe un plan mai

fin putem #edea unitatea a tot ce este #iu! iar pe altul şi mai fin nu mai e$istă deosebire între materia #ie şi cea

moartă. -e pare că e o adâncime imensă dar oricât ar părea de straniu omul are acces la această adâncime.



Do#adă este fenomenul materialiării obiectelor. Reultă că omul poate să influenţee curentele ener"etice care

determină starea şi inte"ritatea planetei. Pro"ramul de autodistru"ere! a urii faţă de sine a%un"e în interiorul

sufletului. Ce pro#oacă acest pro"ram<

Am fost de curând în 'srael. într(un iar de limbă rusă am citit despre prorocul 'saia. E#enimentele au a#ut

loc acum câte#a mii de ani. Prorocul îi spunea împăratului* 2Dacă #ei comite fărădele"i şi crime împotri#a

iubirii! Dumneeu te #a pedepsi şi #a fi un cutremur care te #a distru"e pe tine! neamul tău şi palatul împreună

cu oraşul.2 -e mai spunea că palatul era din fildeş. -a#anţii contemporani credeau că este imposibil să

construieşti un asemenea palat! de asemenea nu credeau nici în celelalte lucruri. De curând! în timpul săpăturilor!

au descoperit urmele cutremurului şi ruinele palatului. Era din cărămidă obişnuită acoperită cu plăcuţe de fildeş!

de aceea crea impresia că palatul era cioplit doar din fildeş.

în în#ăţătura budistă despre 8arma se spune că e$istă un letopiseţ uni#ersal unde este înre"istrat tot ce a

fost creat ( cronica A8as,a. 4ici o faptă să#ârşită de om nu dispare fără urmă în #âltoarea timpului ( totul se

înre"istreaă. Pentru fiecare faptă a sa omul este fie răsplătit fie pedepsit. 5mul este în primul rând suflet apoi

trup. )aptele să#ârşite spre binele sufletului şi unitatea lui cu Creatorul îmbunătăţesc 8arma. )aptele să#ârşite

doar spre binele trupului în detrimentul sufletului se transformă în "reşeli şi crime. Pedeapsa este iminentă.

e"ătura dintre comportamentul omului! destinul şi sănătatea lui o "ăsim în toate reli"iile mondiale. 'udaismul

abordeaă altfel această temă.

Am fost în repetate rânduri în 'srael şi de fiecare dată am obser#at că deasupra fiecărei uşi est e fi$ată o cutie

numită meua în interiorul căreia se află un fra"ment din Tora scris de mâna. Este un citat din 7ec,iul

Testament. -tarea în care omul intră în casă #a determina ener"etica încăperii. Dacă în acea clipă se #a "ândi

la Dumneeu! şederea lui într(o asemenea casă îi #a a%uta să aibă "ri%ă de suflet. 'coanele ortodo$e au aceeaşi

funcţie. 4u cunoşteam te$tul din meua! l(am aflat de curând şi am rămas uluit. Traducerea este următoarea*

2Dacă poporul 'sraelului #a îndeplini poruncile +ele! ploaia #a #eni la timp.2 Este ec,i#alentul 8armeicolecti#e! adică le"ătura dintre moralitate şi soarta poporului! aşadar! şi a omenirii. 6n#ăţătura lui &ristos* 24u

#ă faceţi "ri%i pentru iua de mâine...omul trăieşte nu doar cu pâine.2 atenţioneaă că a uita de suflet! a oierde

iubirea şi moralitatea este un pericol nu numai pentru sănătate şi destinul unui sin"ur om dar şi pentru e$istenţa

planetei. Toate astea erau actuale şi acum U de ani. încă de atunci omenirea îşi strămutase "ri%a de la suflet la

trup.

+âine este G1 decembrie. 4e #om lua rămas bun de la anul #ec,i şi de la lumea #ec,e. 7om întâlni un An

4ou şi o ume 4ouă. 7om putea! oare ! să ne sc,imbăm şi să supra#ieţuim într(o ume 4ouă< Cine ştie. ..

PARTEA A PATRA



PARTEA A PATRA

Au trecut câte#a ile după Anul 4ou. Răsfoind corespondenţa am "ăsit o felicitare cu ocaia Anului 4ou

şi o propunere despre crearea unui forum pe internet* 2în noaptea de Anul 4ou ne #om întâlni cu prietenii şi

rudele şi ne #om aminti despre cele mai importante e#enimente ale anului trecut. Pentru unii dintre noi aceste

e#enimente înseamnă a te înţele"e pe tine! a înţele"e lumea! a înţele"e destinul şi a obţine un punct de spri%in în

#iaţă...2

4oi! participanţii la forum ( or todocşi! budişti ! catolici ! luterani! atei! musulmani! eoterişti! filosofi!

Fo",ini! compoitori ! st udenţi ! părinţi! ,oltei ! ruş i! amer icani! osetini! e#rei! ubeci... dorim să #ă facemcadou cu prile%ul Anului 4ou un nou forum care să corespundă cerinţelor contemporane...

4e străduim să(i primim la acest forum cu toată iubirea şi fără a"resi#itate pe ,uli"ani! înţele"ând că preenţa

lor este un indicator al stării sufletelor noastre! că este o posibilitate de a ne sc,imba deşi ,uli"anismul poate fi

eliminat parţial cu a%utorul sistemului anti în%urături pe net şi moderaţiei. 4e(ar fi de mare folos părerea

dumnea#oastră în această problemă fiindcă! pe de o parte! este o posibilitate de a ne sc,imba! iar! pe de altă

parte înseamnă ( distru"erea unor condiţ ii pentru discutarea unor probleme serioase.

Cred că îşi fac un cadou în primul rând lor şi nu mie. Deşi sunt necesare! eu nu particip la forumuri! ele creeaă

o cone$iune in#ersă pe care cartea n(o creeaă. Am renunţat să mai răspund la întrebări prin poşta electronicăfiindcă pe oameni îi intereseaă mai mult telefonul de la biroul meu! posibilitatea de a se înscrie la şedinţe şi

ac,iiţionarea casetelor #ideo dar nu apeleaă aproape deloc la rubricile create în mod special pe int ernet. î mi

pun de mul te ori aceeaşi înt rebare fără să c itească răspunsurile mele. 4u e$istă comunicare. +a%orita tea #or

să primească şi puţini sunt cei care #or să ofere. Aceasta e particularitatea "ândirii noastre. 7rem să primim

a%utor dar nu ne în#ăţăm să(i a%utăm pe alţii . Dacă în interiorul nostru este blocată eliminarea ener"iei este

imposibil să fim a%utaţi. Am #orbit în una dintre cărţile mele despre o oaie care moare dar! aducându(i mielul de

la o altă oaie! are "ri%ă de el! elimină o cantitate uriaşă de ener"ie! "ri%ă şi iubire! şi depăşeşte astfel suferinţa

mortală. De aceea aş #rea să mă adrese cititorilor de pe internet. Doriţi să #ă însănătoşiţi şi să #ă reol#aţi

problemele< -ă nu aşteptaţi a%utor! a%utaţi(#ă sin"uri . Cu cât mai puţin #ă #eţi "ândi în această clipă la



dumnea#oastră! cu atât mai sănătoşi #eţi fi. îmi amintesc situaţia prin care am trecut. Dia"nosticul meu (

cancer cu metastaă. 4u a#eam nici o şansă să supra#ieţuiesc. Re#enisem din -oci în Piter cu o recomandare la

institutul de ontolo"ie. în acel moment m(a sunat una dintre pacientele mele.

3tiţi ! a m o prob lemă în"r oito are. Doar dumnea#oastră puteţi să mă a%utaţi! ( îmi spunea

plân"ând. 7ă ro" să #eniţi în staţia de metrou 2'nstitutul Te,nolo"ic2. +(am dus şi timp de o oră am ascultat

po#estea ei.( Am o stare în"roitoare! mi(am pierdut sensul #ieţii!

nu mai #reau să trăiesc.

+ă uitam la ea de parcă eram în altă lume.

( -puneţi(mi concret ce s(a întâmplat<

( 3tiţi! şeful meu nu mă preţuieşte! mă şicaneaă la

fiecare pas. -(a creat o situaţie fără ieşire.

5 fracţiune de sec undă m(am "ândit* 2Ce(ar fi să ne sc,imbăm locurile pentru o clipă.2

( 7a trece un timp şi #eţi uita de acest neca. Când o

problemă #ine din #ii tor ni se pare uriaşă! iar când peste untimp oarecare o pri#im în trecut! ni se pare minusculă.

Credeţi(mă! nu este cel mai mare neca.

-(a uitat la mine şi a âmbit.

( Aţi a#ut o puternică inf luenţă poiti#ă asupra mea.

+ă simt mult mai bine! ( şi! mai şoptind câte#a #orbe! a

dispărut în mulţime. Eu! însă! mă "ândeam cât este de bine

ca într(o situaţie ca a mea să poţi să a%uţi pe cine#a. Cine t %e poate că această situaţie creată de a a%uta pe

cine#a! eu fiind într(o stare catastrofală! m(a a%utat s(o transform într(o situaţie neplăcută cu care poţi să te lupţi.

Am îndeplinit intuiti# cele patru re"uli care te a%ută să simţi Di#inul şi contribuie la însănătoşire.

0nu* am eliminat tot ce mă încurca să iubesc! în primul rând frica pentru #iaţa mea. Am încetat să mai conte

pe med ici nă şi în "enera l să mai conte pe ce#a ! dar am continuat să lupt! iar obiecti#ul sal#ării mele era

sufletul şi nu trupul. Am ci tit ? iblia şi am "ăsit acolo c u#ântu l 2'ubire.2 şi l(am urmat intuiti#.

Doi* 4u(mi mai era frică de durere şi probleme! fiindcă ţineau de trupul meu. Ele au de#enit minuscule.

Trei* Am stopat toate dorinţele şi scopurile! adică abstinenţă totală.

Patru* Am început să caut posibilităţi de a a%uta familia care! după moartea mea! ar fi ră mas fără mi%loace

de e$istenţă. 4(am renunţat la a%utorul acordat altora. Aceasta a diminuat dependenţa mea de #iaţă şi sănătate.

în 7ec,iul Testament se spune* -ă nu primeşti daruri în trucât îi orbesc pe cei care #ăd.2 5mul care s(aobişnuit doar să pri mească ( slăbeşte . -lăbeşt e! în primul rând sufletul. Este "reu să credem! dar tocmai

l iil d i ă ă ă ă i ibili i i ii i i ii i ili i i



aceste nuanţe ale senaţiilor determină sănătatea noastră şi pos ibilita tea pieirii sau a supra#ieţuirii ci#iliaţiei

noastre.

Dacă pentru un om fericirea supremă este doar să primească! este bolna#. ?oala se #a ascunde în trupul! în

conştiinţa şi în sufletul lui! ea nu #a putea fi #indecată.

Am încetat să mai răspund la întrebările de pe internet ca să nu susţin această tendinţă. Rubrica 2-c,imb de

e$perienţă nu mai e$istă. Câţi#a oameni m(au a%utat cu o nouă informaţie de care a#eam ne#oie. Apro$imati#ece mii de oameni #roiau să îi a%ut! personal. Este foarte bine că mi(am sc,imbat părerea cu pri#ire la această

problemă. Altădată aş fi spus* 20n om bolna# este un consumator. a ni#el fiic înseamnă lăcomie! la n i#el

spiritual ( in#idie şi condamnare! iar la ni#elul sufletului ( "eloie.2 Dacă este un consumator! n(ai ce să

discuţi cu el.

Astăi! #ăd altfel această problemă. ?oala sau consumul este incapacitatea de a "ândi corect. Reultă

că trebuie să a%utăm omul să se sc,imbe poiti#. -unt necesare metode noi care să(1 a%ute să ofere şi să iubească.

Comunicarea înseamnă educaţie. Dacă nu #ă place ce#a în om! a%utaţi(1 să se sc,imbe. Dacă nu #ă place ce#a

în lumea încon%urătoare! a%utaţi(o să se sc,imbe. -upărarea! condamnarea şi căutarea celor #ino#aţi înseamnă blocarea ener"i ei iubiri i sau imposibi lit atea de a ne sc,imba. a orice boală sau problemă trebuie să

răspundem cu ener"ie creatoare. întrucât ener"ia #ine din iubire Di#ină! la orice boală! pierdere sau supărare

trebuie să răspundem în mod refle$ cu iubire. 3i atunci #a dispărea părerea noastră despre un om rău! pă"ubos.

'n faţa noastră se #a afla un om care n( a p utut să s e sc ,imbe şi să(şi pună în ordin e s ufletu l. Aceasta

înseamnă capacitatea de a "ândi corect! îmi amintesc că cine#a mi(a pus o întrebare.

( Cum să procedei cu un om care te(a trădat<

( înlocuiţi cu#ântul 2trădat2 cu 2#indecat2 şi problema

care pare de nereol#at #a dispărea. Aţi idolatriat umanul

şi de sus #i s(a trimis purificarea. Capacitatea de a "ândieste determinată de măsura în care putem să ne sc,imbăm.

Pentru aceste sc,imbări este ne#oie de ener"ie pe care o

primim de la Dumneeu prin iubire. Cu cât a#em mai multă

iubire de Dumneeu! cu atât a#em mai multă ener"ie în

suflet cu atât mai mult ne sc,imbăm! iar prin noi sc,imbăm

lumea încon%urătoare. Reultă că prima re"ulă este să nu

blocăm iubirea Di#ină prin supărăr i! condamnări ! fr ică şi

re"rete. Cea de(a doua re"ulă este* să a%utăm iubirea prin

înfrânarea începutului animalic şi acti#iarea sentimentelor

i C,i i fi i ă t l % tă î t



superioare. C,iar şi munca fiică! sportul ne a%ută în acest

sens nemai#orbind de acti#itatea intensă a conştiinţei şi a

sentimentelor noastre.

5 cunoştinţă de(a mea me(a po#estit o istorioară interesantă. a un con"res un nou #enit s(a e$primat

indecent la adresa ei.( 4u i(am răspuns nimic! ( spunea ea. ( în acel moment

am început să mă ro". Persoana respecti#ă a dispărut şi n(a

mai #enit la con"res.

Când cine#a se concentreaă asupra iubirii este foarte periculos să fii a"resi# faţă de el. 5rice #ietate simte

acest lucru.

în%urătura de mamă înseamnă %i"nirea sentimentelor supreme. Dacă cine#a d in p rea%mă începe să în %ure

de mamă! înseamnă că şi dumnea#oastră a#eţi o #ină oarecare! înseamnă că principiile şi idealurile

dumnea#oastră se află pe prim plan! iar sufletul a uitat de iubire. Când omul se află într(o situaţie critică!

mortală! nu se deosebeşte prin nimic de animale. Prima reacţie este să se apere! să se ascundă! sau să

imobiliee i namicul! iar când nu e$istă ni ci un pericol pentru #iaţă! omul poate şi trebuie să se comporte

altfel. Cu cât manifestă mai puţină a"resi#itate cu atât este mai înţelept comportamentul lui. Cred că cel mai

bun lucru la forum ( pe c,at es te să stabili ţi o anumită perioadă de repaus faţă de cei care în%ură.

a una dintre lecţii o doamnă m(a întrebat cum să se roa"e dacă situaţia din familie nu(i permite să facă

acest lucru. -oţul este a"resi#! are mult de lucru prin casă! copiii o încurcă.

De ce a apărut această problemă< )iindcă nu înţele"ea rostul ru"ăciunii. Pentru că r u"ăciunea er a un ritual

superficial pentru care sunt necesare iolarea! liniştea! confortul sufletesc. Ru"ăciunea este pentru a simţi

iubirea. Dacă la început omul are ne#oie de iolare! mai târiu el poate să se roa"e în orice condiţii. Dacă #eţicontinua să iubiţi omul care #(a supărat! dacă #ă păstraţi bunăstarea fletească în cele mai "rele condiţii!

de%a #ă ru"aţi. Dacă ntimentele dumnea#oastr ă de iub ire! bunătate! dăru ire! depind mai puţin de durere! de

pierdere sau supărare! cu atât mai curată #a fi ru"ăciunea.

Care ar trebui să fi e atit udinea faţă de cine#a care în%ură< Ca faţă de un om care are puţină iubire în

suflet. El simte pericolul idolatriării sentimentelor superioare şi încearcă să se sal#ee într(un mod primiti#.

înseamnă că în orice în%urătură şi mitocănie e$istă un sens. 5rice mitocan şi în%urător de mamă are ne#oie de

a%utorul nostru la fel ca cine#a cu trupul bolna#. Atitudinea corectă faţă de orice situaţie o sc,imbă din interior

apoi şi în e$terior.

C î ă tă i ţi tă d l < î l i t î t td d ă ti i



Ce înseamnă! astăi! o concepţie corectă despre lume< în lume #or e$ista în totdeauna două tipuri

contrare de "ândire. Conştiinţa noastră se de#oltă şi are ne#oie de contradicţii şi contrarii. 5ccidentul ateu şi

5rientul mistic au pro#ocat de#oltarea "ândirii şi perceperea reli"ioasă şi ştiinţifică a lumii. în ştiinţă! omul

este centrul! în reli"ie (periferia. Reli"ia şi ştiinţa erau de neunit. în caul unirii! ori câşti"a una ori se

autodistru"eau reciproc. în 'ndia e$istă o ma$imă* 24u e$istă oameni! e$istă idei.2

Când#a! unii oameni trăiau doar cu banii! cu bucuria materială şi se simţeau minunat. Alţii renunţau la toate şisusţineau că doar ei sunt fericiţi cu ade#ărat. Ei nu se încurcau unii pe alţii ci se completau creând o

armonie. Pentru a înţele"e dreptatea unora şi a altora trebuie să ieşim la ni#elul unde lo"ica trupului cu

idolatriarea #alorilor materiale şi lo"ica spiritului cu idolatriarea ideii! repreintă un tot între". Este ni#elul

unde trupul! spiritul şi sufletul sunt o substanţă unitară. Este ni#elul Di#in. Pentru a a%un"e la acest ni#el trebuie

să a#em o capacitate mult mai mare de a iubi. Prin iubirea de Dumneeu putem #edea unitatea oricăror

contrarii. Dacă nu este suficientă iubire! ambele moduri de "ândire tind să se distru"ă reciproc.

+odul de "ândire occidental a de#oltat ci#iliaţia. Dacă mobilul principal pentru construirea unei fabrici! a

ma"ainelor! pentru producerea de mărfuri! este profitul! efectul #a fi e$traordinar! se #a elimina o cantitate

uriaşă de ener"ie şi #a e$ista o di#ersitate a formelor. -ocialismul a demonstrat că economia nu poate fi

construită fără stimulente materiale. Ci#iliaţia nu poate să se de#olte fără bani! fără recompense materiale şi

fără a#anta%e economice. Când acelaşi principiu este mutat din sfera materială în cea spiri tuală au loc sc,imbări

catastrofale. -piritualitatea şi cultu nu se mai de#oltă ci de"enereaă #erti"inos. De ce< )iin că spiritualitatea

este o noţiune strate"ică iar atitudinea de scoate un câşti" imediat din cultură şi spiritualitate înseam nă

lic,idarea acestora. Acest proces are loc astăi în Ruşi -e propune ca teatrele să se autofinanţee. înseamnă c

teatrul trebuie să de"eneree ca să câşti"e bani. ?âlciul ş teatrul de măscărici au fost unitare cu publicul şi

a#eau le"ătură indirectă ! dar nu puteau să se de#olte. Când teatrul nu depinde economic de spectator!

moare! iar când depinde în totalitate de aceasta! nu se de#oltă. Astăi! la tele#iiunea rusă! timpul de emisie esteocupat de pro"rame comerciale al căror scop este de a face bani. Este mai uşor să iei bani de la un prost decât

de la un deştept. Dacă #om tolera cele mai primiti#e dorinţe ale telespectatorilor! nrost indu(i conştient! banii

se întorc mult mai r epede . Reultă că tele#iiunea contemporană! pentru a face bani! trebuie să distru"ă! cu #oie

sau fără #oie! cultura şi spiritualitatea poporului. Dacă într(o librărie! cumpărătorul poate să(şi alea"ă o carte

bună! la tele#iiune e$istă tot mai puţine posibilităţi de a face o ale"ere. Cul tura de st radă! comercială nu susţine

cauele superioare! strate"ice! spirituale. 'n clipa în care reli"ia începe să facă comerţ! iubirea şi credinţa dispar

pe neobser#ate! iar în locul lor rămân obiceiurile! economia şi poli tica. Comer ţu l est e permis până la o

anumită limită. 'ubirea şi moralitatea trebuie să susţină comerţul şi nu in#ers. Cultura trebuie să fie comercială

de asemenea până la o anumită limită! altfel! de"enereaă.

Economia trebuie să fie comercială dar asta nu înseamnă că trebuie să fie lipsită de moralitate şi de noţiuni



Economia trebuie să fie comercială dar asta nu înseamnă că trebuie să fie lipsită de moralitate şi de noţiuni

strate"ice. Astăi! de e$emplu! industria alimentară occidentală omoară oamenii prin pro#ocarea unui număr

uriaş de boli. +edicina este preocupată de #ânarea medicamentelor şi de profitul comercial şi nu de

însănătoşirea oamenilor. Două contrarii nu se unesc.

Proporţiile uriaşe ale priorităţii banilor asupra moralităţii ameninţă e$istenţa ci#iliaţiei contemporane.

Când banii de#in #aloarea principală! adică în#in"e modul materialist de "ândire! sufletul începe să moară.+ai mult decât atât! orice om cu o conduită morală! deştept! cu spirit de pre#iiune #a fi întotdeauna un pericol

pentru cei care #or să câşti"e bani cu orice preţ. -ă ne ima"inăm că cine#a a cumpărat un canal de tele#i iune

ca să câşti"e bani. înseamnă că trebuie să elaboree o anumită sc,emă şi să subordonee totul scopului

principal de a face bani. Deodată! unul dintre an"a%aţi declară că e$istă scopuri mult mai importante cum ar fi

interesele poporului şi ale statului! apărarea principiilor morale şi reli"ioase. Proprietarul! însă! nu are ne#o ie de

aşa ce#a şi îl concediaă imediat pe an"a%atul în cauă. Dar iată că începe po#estea2. Poporul pri#eşte la

tele#ior cu satisfacţie şi în",ite orice publicitate. Cu cât mai multe emoţii poiti#e primesc telespectatorii cu

atât mai mulţi bani plătesc după care #ine raiul. 5amenii se uită la tele#ior şi li se îndeplinesc dorinţele. Ce

urmeaă<

îmi amintesc cerul sclipitor de albastru de deasupra +ării +oarte. Eram pentru prima dată pe acele locuri. Pe o

tăbliţă era scris 2-odoma.2 Este numele unuia dintre cele două oraşe biblice de tristă amintire -odoma şi

;omora. Emoţiile omului sunt în le"ătură cu destinul lui. Destinul unui popor este de asemenea le"at de

emoţiile lui! adică de reli"ioitate! moralitate şi cultură. 5amenii sunt o parte a Pământului. Rădăcinile! tulpina

şi coroana copacului formeaă un tot între". 0n tot între" formeaă şi Pământul cu tot ce se află pe el.

Această unitate este! în primul rând! informaţională! de aceea starea informaţională a unui "rup de oameni

poate să influenţee starea Pământului. E$istă o ipoteă că în sistemul nost ru -olar a mai e$istat o planetă care

a e$plodat nu se ştie din ce cauă. Această ipoteă a apărut din cauă că în l ocul presupusei orbit e poate fiobser#at un brâu de asteroii care ar fi apărut în urma e$ploiei. Această planetă se numea )aeton. Poate că a

e$plodat! în primul rând! din caua situaţiei informaţionale foarte proaste< încerc să în ţele" cum arătau oamenii

din -odoma şi ;omora. +âncare din abundenţă! a"resi#itate! atitudine rău#oitoare faţă de noii #eniţi!

satisfacerea tuturor dorinţelor! concentrare asupra plăcerilor! adică! dacă #reau să sa#ure plăcere! fie mâncare!

se$! sau bunăstare! nimeni şi nimic nu mă poate opri. Au fost spulberate noţiunile de înfrânare! iubire!

moralitate! credinţa în Dumneeu. în principiu a fost o concentrare asupra principalelor funcţii #itale! a

di#iniării #ieţii şi a continuităţii ei.

5rice obiect din 0ni#ers se de#oltă după principiul unităţii care poartă în el caua primară ce uneşte între"ul

0ni#ers şi îl reduce la un sin"ur punct. Dacă ener"etica unei stele este orientată doar spre ne#oile ei şi nu spre

asi"urarea unităţii cu caua primară steaua e$plodeaă Dacă ener"etica planetei se înc,ide în sine se



asi"urarea unităţii cu caua primară! steaua e$plodeaă. Dacă ener"etica planetei se înc,ide în sine! se

declanşeaă pro"ramul de autodistru"ere ca mecanism de sal#are a 0ni#ersului! iar Planeta moare. Cu cât este

mai mare ener"etica unui "rup de oameni! cu atât mai repede se de#oltă pro"ramul de autodistru"ere dacă

aceştia renunţă la iubire de dra"ul dorinţelor lor. Cu cât este mai puternică idolatriarea #ieţii! cu atât mai tare

se distru"e #iaţa şi încep bolile! femeile nu mai pot să nască! încep seceta şi inundaţiile. Toate reli"iile remarcă

le"ătura ener"etică dintre emoţiile omului şi fenomenele naturii. Eu am #ăut această le"ătură la Paris! în a%unulanului U. De ce a început ura"anul după Crăciun< De ce au fost afectate cele mai bo"ate re"iuni< De ce a

făcut pa"ube uriaşe c,iar în a%unul anului U< Am #ăut copaci de o sută de ani scoşi din pământ cu tot cu

rădăcini. Au fost şi alte ura"ane mult mai puternice dar tocmai acesta a smuls copacii din pământ. Apoi am

înţeles. 'n ortodo$ie! sărbătoarea principală este Pastele! adică descoperirea Di#inului prin moarte! pierderea

umanului. în catolicism! sărbătoarea principală este naşterea lui &ristos. înseamnă că după Crăciunul ca tolic! în

subconştientul a milioane de oameni s(a produs concentrarea asupra #ieţii! idolatriarea ei! după care! s(a

declanşat pro"ramul autodistru"erii.

Ceea ce s(a întâmplat înainte de Anul 4ou în sudul Asiei se aseamănă cu cele întâmplate la Paris. Primele iledupă Crăciunul catolic. 0n număr uriaş de turişti s(au adunat într(un anumit loc pentru îndeplinirea

dorinţelor. Asia de sud(est se afl ă în ona dolarului . înseamnă c ă pentru ma%oritatea turiştilor europeni

#acanţa de Anul 4ou a costat de două ori mai ieftin. Apropo! tocmai T,ailanda n(a dat do#adă niciodat ă de

moralitate în oferirea diferitelor ser#icii. Atmosfera este ibitor de asemănătoare cu cea care domnea când#a pe

locul mării +oarte. 5menirea se unifică astăi #erti"inos. Ce se #a în tâmpla cu pl aneta când asemenea

emoţii #or cuprinde nu doar câte#a milioane de oameni ci întrea"a populaţie< în ?iblie "ăsim o descriere

apro$imati#ă.

Pri#esc prin "eam la Peterbur"ul acoperit de ăpadă. +ă "ândesc la o nouă #ersiune. Dacă se #a ade#eri

sau ba o #a do#edi timpul. -unt con#ins că lumea! în cel mai apropiat timp! trebuie să se sc,imbe. Trebuie să nesc,imbăm! în primul rând! noi. 4oi suntem ceea ce "ândim şi simţim. De modul în care #om simţi şi #om "ândi

depinde destinul între"ii planete.

- *erg'ei icolaevici, aţi scris că pentru un ani mal, stăp%nul este ca un Dumnezeu. De multe orise întâmplă că animalul îşi sc'imbă atitudinea faţă de stăp%n. Care este greşeala stăpânului?

Am să #ă e$plic prin câte#a e$emple.

Primul. 5 femeie trăia în pace şi linişte împreună cu pisica şi câinele ei. Pisica era frumoasă! de rasă! şi toţi o

iubeau ca pe un copil. Pe câine! nu(1 iubeau la fel de mult. -tăpâna ,rănea! în primul rând! pisica cu ce a#ea mai

bun apoi ,rănea câinele 5dată când i a c,emat la mâncare a Fen it întâi câinele iar pisica a întâria t



bun! apoi ,rănea câinele. 5dată! când i(a c,emat la mâncare! a Fen it întâi câinele iar pisica a î ntâria t.

-tăpâna a ,rănit t câinele. Pisica a #ăut! s(a înfuriat şi şi(a înfipt colţii în mâna femeii! i(a muşcat apoi

palma până la os! i(a rupt tendoanele! ner#ii şi cu mare "reutate a smuls(o. )emeia a fost operată! dar a rămas

in#alidă pentru tot restul #ieţii. De"etele de la mâna dreaptă au rămas imobiliate.

Al doilea e$emplu. 0n bărbat a#ea un câine şi îl iubea foarte mul t. Câinele era "elos pe stăpân. 5dată a

#enit în #iită nepoţica de care îi era foarte dor. )etiţa 1(a cuprins de "ât şi a început să(1 sărute. Câinele s(aaruncat la fetiţă şi şi(a înfipt colţii în "âtul ei. Au încercat să(i descleştee dinţii dar nu au putut. Au omorât

câinele! dar era prea târiu. îi spărsese de%a #ertebra cer#icală şi fetiţa a murit.

Al treilea e$emplu. 0n câine lup "erman îşi iubea foarte mult stăpânul dar nu putea suferi oamenii beţi.

5dată stăpânul a #enit acasă beat şi câinele 1(a muşcat atât de tare că a fost ne#oit să apelee la c,irur".

Credeţi că oamenii nu procedeaă la fel< 'n ma%oritatea caurilor o fac pe neobser#ate. -c,iofrenia! cancerul!

diabetul! ,omose$ualitatea! moartea prematură sunt urmări ale disfuncţiei planului ener"etic informaţional. 5

femeie trufaşă! irascibilă! neec,ilibrată se omoară nu numai pe sine! dar şi c opiii! şi soţul. 5 femeie educată

"reşit înseamnă copii mutilaţi şi o societate muribundă. De ce credeţi că e$istă! astăi! un număr uriaş de

di#orţuri şi căsătorii ci#ile< Când sufletul uită de Dumneeu! ener"ia iubirii care este uriaşă! tinde să se uneascăcu sufletul persoanei iubite. Dar în locul unui ţesut moale! armonios! apare o cicatrice. Cea mai mică sc,imbare

într(un suflet este percepută de celălalt Ca o trădare şi pro#oacă o durere inima"inabilă. Este imposibil să

reişti. Apare dorinţa! "reu de e#itat! de a omorî persoana iubită sau de a te sinucide.

5menirea nu mai ştie să iubească. Cu cât mai puternice sunt sentimentele noastre şi cu cât mai mare este

iubirea noastră cu atât mai mari sunt deastrele pricinuite de ea. 'ubirea se transformă foarte repede în patimă!

iar patima în dependenţă! dependenţa în ură! iar ura în crimă. Pentru a supra#ieţui! omul trebuie să micşoree

cantitatea de ener"ie şi de iubire din sufletul său. Este mecanismul subconştient al supra#ieţuirii. -a#anţii nu

pot să înţelea"ă cum a apărut sindromul oboselii cronice. De ce oamenii îşi pierd interesul pentru #ia ţă< De ce în

ultimii H de ani! la bărbaţi s(a micşorat de două ori cantitatea lic,idului seminal< De ce de"enereaă bărbaţii<

Astăi ! este f oarte modern st ilul de îmbrăcă minte unise$. )emeile îşi pierd feminitatea! iar bărbaţii se

poartă ca femeile. Arta şi moda susţin şi de#oltă această tendinţă. Care este caua< Deosebirea dintre bărbat şi

femeie este potenţialul ener"etic care asi"ură ener"ia se$uală! posibilităţile creatoare. Cu cât este mai mică

deosebirea dintre bărbat şi femeie cu atât e mai puţină ener"ia orientată de la unul spre celălalt! are loc

de"enerarea amândurora. )emeile bărbătoase! înseamnă nu numai sterilitate ci şi copii bolna#i! a"resi#i faţă de

lumea încon%urătoare.

Am fost ru"at să comente un articol de iar despre moartea a doi soţi despre care am #orbit la începutul

cărţii.

( De obicei e$plicaţi t otul prin e$emple descifraţi fiecare situaţie iar aici #(aţi reumat la nişte frae



( De obicei! e$plicaţi t otul prin e$emple! descifraţi fiecare situaţie iar aici #(aţi reumat la nişte frae

"enerale! ( mi(a replicat conlocutorul meu. Este "reu de înţeles de ce au murit. De ce bea atât de tare soţul

acestei femei< De ce ea 1(a iubit dacă el nu #enea acasă cu anii<

Am ridicat din umeri. -traniu! m(am "ândit eu ! ( totul este clar. în principiu! această întâmplare descrie

starea ci#iliaţiei actuale. Ci#iliaţia se naşte ca început masculin şi moare ca unul feminin. începutul masculin

nea"ă începutul feminin. începutul feminin este simbolul #ieţii! continuarea ei. a apariţia ci#iliaţiei trebuie săe$iste o concentrare minimă asupra #ieţii care îi oferă un potenţial ener"etic ma$im.

Dacă #orbim de formarea ci#iliaţiei contemporane! cred că trebuie să ne întoarcem în 'ndia de acum (M

mii de ani. 'deea renunţării absolute la lume şi la #iaţă a permis crearea unui potenţial ener"etic necesar pentru

apariţia reli"iilor mondiale! a culturilor şi a ci#iliaţiei contemporane. Cu cât mai mult triumfă începutul

feminin! cu atât mai multă ener"ie masculină se elimină. Este un semn că ener"ia ci#iliaţ iei este pe s fârşite.

Ci#iliaţ ia actuală moare. Are loc un proces firesc.

Este ade#ărat că! pe de o parte ci#iliaţiile au murit şi altă dată! iar oamenii au continuat să trăiască aşa că

e$istă moti#e să fim optimişti! însă! noţiunile 2omenirea actuală2 şi 2ci#iliaţia contemporană2 s(au contopit şi!

probabil! destinele lor de asemenea. De aceea e$istă moti#e şi pentru ala rmă. Pe de al tă par te! faptul căci#iliaţia moare nu e$clude posibilitatea de"enerării. +ecanismele acestei de"enerări trebuie să e$iste. Dar

prorocii şi clar#ăătorii nu #orbesc despre pieirea omeniri i. După datele mele încordarea trebuia să se termine!

mai mult sau mai puţin! către anul UU. începe o nouă faă de de#oltare. Calendarul poporului antic maFa se

sfârşeşte cu anul U1U! deşi erau nişte astronomi şi astrolo"i e$celenţi nu este e$clus să le fi fost înc,isă

informaţia referitoare la omenirea din noua eră. -ă re#enim la articolul din iar.

( 3tiţi! po#estea celor doi oameni îndră"ostiţi seamănă

cu o piesă! ( i(am spus eu conlocutorului meu. 7iaţa noastră

este un teatru! spunea -,a8espeare. în fiecare piesă e$istă

un punct culminant. Ce credeţi! care este punctul culminant

din această po#este<

( +oartea soţiei< ( a presupus conlocutorul meu.

4u. Punctul culminant presupune descoperirea esenţei

spectacolului care constă în faptul că fiul încearcă să(şi

omoare tatăl. )iţi atent! el nu 1(a lo#it! n(a c,emat miliţia.

Dacă fiul a încercat să(şi omoare tatăl! în sufletul lui 1(a

ucis de%a. 4u ştiu de ce! a"resi#itatea cea mai mare se adună

in copii atunci când îşi urăsc tatăl şi nu mama. Este cea mai

per iculoas ă 3tiţ i am înţeles un lucru în subco nşt ientul



per iculoas ă. 3tiţ i! am înţeles un lucru. în subco nşt ientul

nostru! mama este simbolul #ieţii şi a"resi#itatea faţă de

mamă ne #a distru"e #iaţa şi sănătatea fiică. A"resi#itatea

:aţă de tată ne #a distru"e lumea spirituală care înseamnă!

de%a! dia#olism. Pare(se că am amintit în una dintre cărţile mele despre semnul satan ist. +i 1(a adus un

miliţian şi a spus că 1(a luat de la un tip cu un comportament patolo"ic. Dacă o ,ârtie cu un asemenea semn#a fi strecurată într(o casă! oamenii care trăiesc în ea se #or îmbolnă#i şi #or muri. Când am descifrat

acest semn am descoperit o a"resi#itate uriaşă faţă de tată. A"resi#itatea faţă de înce putu l femin in

este superficială! iar faţă de începutul masculin pătrunde în straturile mult mai fine şi omoară nu numai

sufletul ci şi trupul. Dacă te îndră"osteşti de o femeie şi stri#eşti iubirea faţă de ea! a"resi#itatea poate pătrunde

la orice ni#el! dar asta este de%a o altă discuţie.

înainte de ămislire şi în timpul "ra#idităţii! emoţiile mamei formeaă concepţia despre lume şi

caracterul #iitorului copil. Dacă mama are depres ii! pretenţi i faţă de sine şi faţă de destin! acest pro"ram de

autodistru"ere se #a intensifi ca în cop il. Dacă mama are o depe ndenţă mărită! ambiţii care sunt amplificate

de un caracter puternic! #oinţă! studii şi educaţie! ea nu #a putea să accepte o purificare ine#itabilă prin

soţul ei . Cu câ t mai spir ituali ată e ste această femeie cu atât mai dur îşi #a omorî soţul la un ni#el foarte

fin. Dacă soţia este a"resi#ă faţă de soţ! #a suferi sufletul copilului şi nu trupul lui. în subconştientul

nostru! iubirea de Dumneeu şi iubirea de tată sunt foarte asemănătoare. Deşi #or mer"e la biseri că

şi se #or numi creştini! musulmani! etc! copiii născuţi de o mamă a"resi#a #or fi în esenţa lor atei. într(o

familie unde copilul are un pro"ram de distru"ere a tatălui iar mama de distru"ere a soţului! bărbatul se

află într(o situaţie fără ieşire dacă îşi iubeş te soţia. Dacă di#orţeaă! înseamnă că a trădat iubirea şi #a muri.

Dacă rămâne în familie! îl #or omorî. )aptul că tatăl 1(a obli"at pe eroul po#estirii să de#ină "eolo" şi nu pictor

a fost o pre#iiune subconştientă a #iitoarei situaţii. Profesia de "eolo" i(a permis să rămână sufleteşte împreunăcu iubita lui! dar să se îndepărtee fiic de ea şi să bloc,ee dependenţa şi a"resi#itatea. Cu cât este mai puternică

#oinţa unui om! cu atât mai "reu #a accepta #oinţa Di#ină. Apelăm la Dumneeu când suntem slabi şi nea%utoraţi.

De aceea! o femeie trufaşă şi cu #oinţă puternică are puţine şanse de a naşte copi i sănătoşi! cu atât mai mult

dacă are s tudi i superioare. Este o e$cepţie dacă este credincioasă sau s(a născut într(o familie de credincioşi.

Apropo! nu întâmplător biserica din sec. al KlK(lea intericea femeilor să facă studii. -ofia o#ale#s8i! de

e$emplu! a fost ne#oită să facă o căsătorie ficti#ă şi să plece peste ,otare ca să studiee. +ul te femei

emancipate au declarat că sunt un miso" in ş i au renunţat să cite ască lucrările mele. Ele cred că părerea mea

este ca femeia să fie umilită! să nu facă studii! să fie lipsită de drepturi. 4u(i ade#ărat. Eu le spun femeilor să

iubească. Am descris mecanismul purificării forţate a sufletului. Dacă sunteţi capabil să(1 purificaţi bene#ol!

#eţi putea să #ă bucuraţi! să naşteţi copii. +a%oritatea femeilor nu acceptă purificarea for ţat ă şi nu pot ! dar



#eţi putea să #ă bucuraţi! să naşteţi copii. +a%oritatea femeilor nu acceptă purificarea for ţat ă şi nu pot ! dar

nici nu #or! să(şi p ună în o rdine sufletul bene#ol! şi atunci! natura re#ine la purificarea forţată! de data

asta! însă! prin boli sau moarte.

( 3tiţi cum a apărut şi a supra#ieţuit 'sraelul< ( am

întrebat eu pe cine#a.

4ici un răspuns.( Prima idee îi aparţine lui Einstein! apoi -talin! 540 şi

în cele din urmă iraeliţii. Dar ce a urmat< De ce 0R-- iar

astăi Rusia au o atitudine rece! distantă! faţă de 'srael<

( Presa n(a scris niciodată despre acest lucru! ( a

constatat interlocutorul meu. 4imeni n(a spus nici un

cu#ânt.

( 0ite ce a urmat apoi! Arabii au ,otărât să lic,idee

'sraelul. Ar fi reuşit dacă -talin nu dota cu armament mica

armata israeliană. -copul era să ţină sub control 5rientulApropiat şi să(şi realiee pro"ramul politic şi economic.

'sraelul n(a a#ut încotro şi a acceptat ideile socialismului.

Aşa au apărut un fel de col,ouri 8ibuturiB care e$istă

până astăi în 'srael. Apoi! #ăând ce se întâmplă în 0R--!

'sraelul a înţeles că socialismul este condamnat şi a trecut

de partea Americii. 'ar 0R-- s(a îndepărtat şi ea de 'srael şi

a început relaţiile de prietenie cu palestinienii! arabii şi

e"iptenii.

De ce #ă spun toate astea< )iindcă! trecând de partea Americii! 'sraelul a câşti"at din punct de #edere

economic! dar a pierdut în plan spiritual şi strate"ic. 5rientarea către 5ccident a influenţat ne"ati# ener"etica

'sraelului care a preluat sistemul educaţional de la americani. )emeile din 'srael au o i ndependenţă totală şi

au de toate mai mult decât este necesar. Am simţit acest lucru pe pielea mea. +ă aflam în restaurantul unui

,otel pe malul mării +oarte. Am #ăut! la un moment dat! că spre mine se îndreaptă o femeie cu un platou

pli n oc,i cu mâncar e. 7enea ca un tractor dându(mi de înţeles că trebuie să(i fac loc. a un metru %umătate

era un spaţiu liber printre mese dar a preferat să nu ocolească mesele. +(am ridicat! m(am lipit de masă! şi i(

am dat #oie să treacă. A#ea un comportament social şi nu personal. Am aflat mai târiu că femeile din 'srael se

bucură de toate drepturile. -tatul are cultul femeii. M dintre bărbaţii iraeliţi care stau în înc,isoare se aflăacolo în urma denunţurilor soţiilor.

îmi amintesc de o pacientă din 'srael care mi(a po#esti despre situaţia "rea din familia fratelui ei. -oţia



p p p ţ " ţ

acestuia a#ea un comportament urât şi îi %i"nea pe toţi.

( De ce îi permite< ( am întrebat(o eu.

( A sărit la el cu cuţitul şi a #rut să(1 omoare. îi estefrică.

( De ce n(a c,emat poliţia<

( Dacă ar fi c,emat poliţia! ar fi declarat că a fosta"resată de soţ şi s(a apărat. El ar fi s tat câţi#a ani în

puşcărie. Asta e situaţia la noi în 'srael.

Dar nu e totul. în 'srael! la fel ca în -0A! e$istă o "ri%ă totală faţă de trupul fiic al copilului şi o i"noranţă totală

a componentei moral(spirituale. Este interis să pedepseşti copilul. Tele#iiunea de limbă rusă din 'srael a

arătat un profesor mutilat şi rămas fără dinţi. în paua dintre ore le(a făcut obser#aţie ele#ilor care fumau.

După lecţii! l(au bătut cu nişte #er"i de metal şi l(au sc,ilodit. Erau nişte adolescenţi între 1U(1Q ani. 4ici un

trecător n(a luat atitudine. Toţi ştiu* dacă te atin"i de #reun copil! nimereşti la înc,isoare. Profesorul a declarat

că #a pleca pentru totdeauna din în#ăţământ. Pe copii nu numai că nu i(au pedepsit! nici nu i(au ce rtat măcar.

Ei au rămas în aceeaşi ş coală. 0n a dint re poruncile principale ale Talmudului spune* 2-ă nu(ţi faci idoli.2

Cred! oare! în Dumneeu iraeliţii< Probabil. -tatul! însă! după toate probabilităţile! nu crede.

Dacă #ă ima"inaţi că aceasta este limita idolatriării începutului fe minin! #ă înşel aţi. î n America! un

artis t suficient de cunoscut a fost #iitat la ,otel de o adolescentă! fană a lui. A dormit cu el din proprie dorinţă!

apoi! probabil n(a acceptat şanta%ul ei şi ea a c,emat poliţia. Acum se află în faţa unei dileme* înc,isoare pe

#iaţă sau UH de ani de înc,isoare. Ludecata sănătoasă nu funcţioneaă. Lustiţi a apără drepturile femeii.

Dar iată şi un alt ca. 5 femeie a dormit cu un ,oc,eist iar preer#ati#ul cu spermă 1(a păstrat în fri"ider şi 1(afăcut cadou prietenei sale de iua acesteia de naştere. Prietena a făcut fertiliare artificială! iar când a născut

copilul a cerut pensie alimentară. E$pertia "enetică a determinat paternitatea. &oc,eistul a fost obli"at să(i dea

unei femei pe care n(a #ăut(o niciodată %umătate din salariu. America este o tară destul de dur ă şi morală!

dar concepţia ei despre fericirea umană şi noţiunea de moralitate se reduce la apărarea bunăstării şi a #ieţii

omului şi nu la apărarea Di#inului din om şi a sentimentului iubirii. De aceea! pe de o parte! "eamurile

şcolilor americane sunt acoperite cu o plasă apoi cu ăbrele! iar! pe de altă parte! copiilor li se permite să(şi

#iolee sufletele cu o se$ualitate nepotolită.

5 doamnă mi(a po#estit cum copiii ei s(au odi,nit într(o tabără din America. 2Tabăra era curată! plăcută! era

pur şi simplu minunată. Puteam doar să #ise la o asemenea tabără la noi! în Rusia. +(am dus să #iite copiii

peste #reo ece ile. Arătau destul de prost ! plân"eau şi(mi spuneau* 2Totul e în re"ulă! mamă2. Am #ăut că se



p p ! p " ş p " !

întâmplă ce#a şi am ,otărât să(i iau acasă. Educatorul nu #roia să mi(i dea nici în ruptul capului . 'ma"i naţi(

#ă că nu #roia să(mi dea propriii mei copii. +(am adresat la poliţie! dar administraţia nu #roia să(mi dea

copiii. +i(au po#estit! apoi! despre ce era #orba. Acolo toţi copiii începând cu #ârsta de 1U ani făceau se$. -ă

nu dea Dumneeu ca un om matur să facă se$ cu un copil! dar copiii între ei! poftim! cât le place. Copiilor mei

le(au spus că(i #or #iola şi(i #or omorî dacă #or spune. 4(am înţeles de la bun început de ce nu #oiau să(mi deacopiii. 5ricum i(aş fi luat când e$pira termenul. Apoi am înţeles. Pentru ceilalţi copii ei erau străini.

Trebuiau să(i facă să semene cu ceilalţi.2

Dacă un om se frân"e moraliceşte în interior! el nu se #a mai împotri#i mediului şi #a accepta repede

orice condiţii. Ce se întâmpla în la"ărele fasciste< Dacă cine#a nu auea comanda! era obli"at să(şi sape

mormântul! apoi să se aşee în el. Era c,emat din rând un alt om care era obli"at să(1 în"roape de #iu. Dacă

refua li se ordona să îşi sc,imbe locurile. Primul trebuia să îl în"roapfe de al doilea şi dacă accepta de#enea

scla#. îşi pierdea eul său indi#idual şi trăia doar cu interesele trupului. )iindu(i frică pentru #iaţa sa el era "ata

în fiecare clipă să se lin"uşească şi să trădee. Dacă cei care stăteau în rând alături de el acceptau în interior

comportamentul lui! renunţau şi ei la suflet. Asemenea oameni sunt mane#raţi foarte uşor.

5rice stat este un aparat de conducere şi subordonare. 5rice stat care t inde să subordonee #a face oamenii

săi dependenţi de bunăstare! confort şi stabilitatea #ieţii. 0n asemenea st at #a tinde întotdeauna! in#oluntar!

spre imoralitate! lic,idarea iubirii apoi! spre autodistru"ere. Concluia este simplă. Dacă opinia publică!

repreentanţii reli"iei! culturii nu se află în opoiţie spirituală şi morală faţă de stat! un asemenea stat şi o

asemenea ci#iliaţie au puţine şanse de a supra#ieţui. Doar iubirea de Dumneeu poate să sal#ee de la moarte

începutul feminin re"enerând prin sine impulsul masculin atrofiat şi să creee din nou armonia de#oltării.

a una dintre lecţii am amintit de o operă "enială a lui -,a8espeare 2Romeo şi Lulieta. 2 Punctul culminant al

acestei opere este moartea eroilor. +(am "â ndit mult la sensul ultimei frae* 24u e$istă po#este mai tristă în

lume! decât cea a lui Romeo şi a Lu lietei.2 Toată #i aţa mi s (a bă"at în cap că sensul acestei frae este

următorul* 27ă ima"inaţi ce iubire> Ce putere are iubirea> Ei n(au #rut să trăiască unul fără celălalt.2 Dar de ce

această po#este este cea mai tristă< )iindcă doi tineri se iubeau şi totul s(a sfârşit atât de nedrept. Dacă li s(a

luat cea mai mare fericire (iubirea ( înseamnă că #a fi şi cea mai mare tristeţe. A fost! de fapt! o c,emare la

imitarea unei iubiri atât de mari şi puternice şi la fapte asemănătoare. Toate astea se numeau artă şi eu în

interiorul meu imitam eroii lui -,a8espeare neînţel e"ând că îmi mut ilea ă suf letul ! îmi dist ru"e sănătatea şi

destinul. Apoi am aflat că una dintre actriţele care au %ucat rolul Lulietei a fost internată în spital după o depresie

foarte "rea. Arta! dimpotri#ă! trebuie să purifice sufletul! să pro#oace catarsisul. 0nde este atunci! e$ploia

luminării spirituale<

-imţeam că ce#a nu este în re"ulă! dar nu înţele"eam ce anume< Astăi înţele" că cea mai mare tra"edie şi



ţ " ! ţ " ţ " " ş

cea mai mare tristeţe din lume este renunţarea la iubirea de Dumneeu. Este pierderea iubirii Di#ine. Cea mai

mare ispită care te face să uiţi de Dumneeu şi să renunţi la iubirea Di#ină este iubirea umană. Dumneeu

ne(a dat #iaţă. Când nu putem să acceptăm prăbuşirea iubirii umane 3i ne distru"em #iaţa şi omoram iubirea de

Dumneeu! este cea mai tristă po#este din lume. 5rice spectacol trebuie să pro#oace catarsisul. Aceasta

înseamnă #ictoria iubiriiDi#ine asupra #ieţii şi a iubirii umane. ;recii antici simţeau acest lucru şi de aceea tra"edia era "enul preferat

de ei.

'niţierea mea în dramatur"ia contemporană a fost lamentabilă. Aflându(ne la +osco#a! eu şi soţia am fost

la un spectacol cu o mare priă la public. 0nul dintre rolurile principale era %ucat de un artist cunoscut! talentat

şi cu o plasticitate e$celentă. Puţin umor! câte#a situaţii comice şi câte#a conflicte de efect. Era imposibil de

înţeles care este caua conflictului şi care este sensul spectacolului. Actorii se mişcau pur şi simplu! în scenă

şi declamau te$tul. Pe nimeni nu interesa că planul te$tual nu funcţioneaă şi nu e$istă construcţie emoţională.

Despre toate acestea scria când#a To#stono"o#. -(ar părea că nici re"iorul nu ştia care este senul piesei!

ideea! însă a fost minunată. )ără conflict nu e$istă de#oltare! iar în piesă conflictul este e$cepţional.0n bătrânel bo"at are bani! înseamnă că are şi putere. 'i diri%eaă pe toţi şi toţi i se subordoneaă. E#ident că

reol#ă problema aşa cum doreşte. Cine cu cine să se însoare şi cine cu cine să se mărite. Aici! însă! în

mecanismul uman foarte bine uti liat inter#ine #oin ţa supr emă care se numeşte iubire. Construcţia lăsată în

uitare se ruineaă. Punctul culminant trebuie să se producă în clipa când unul dintre eroii principali

conştientieaă nimicnicia banilor şi a bunăstării în comparaţie cu sentimentul iubirii. Eroul face o ale"ere

corectă. ucrul cel mai interesant este că bătrânul in#esti t cu putere şi a#ând mul ţi bani! î i cedea ă dar nu

suportă catarsisul şi moare. în această moarte trebuie să #edem în#ierea sufletului şi bucuria sal#ării iubirii.

Am înţeles toate astea după spectacol. -tând în sală şi urmărind artiştii care declamau plictisiţi te$tul fără să ştie

de ce fac asta! am căut în depresie.

Punctul culminant în acest spectacol a fost în clipa când am aler"at până la bufet. Catarsisul l(am simţit

când în loc de UH ml de coniac am dat pe "ât din "reşeală GH. în sc,imb! am re#enit în sală liniştit şi am

pri#it l iniştit cea de(a doua parte a spectacolului. -oţia nu mai era ne#oită să mă con#in"ă să nu plec. După ce am

trecut pe la bufet! impresia "enerală despre spectacol a fost acceptabilă.

A doua oară am fost la teatru la Peterbur" când soţia a ,otărât să mă iniţiee în cultura teatrală.

( A%un"e estradă cu c,iloţi care cântă şi striptis care ţipă. Am să te iniţie în arta ade#ărată.

Am accepta cu smerenie. 3i iată (ne în unul d intre teatrele de elită. 5 sală nu prea mare şi plăcută. +ă

uit în toate părţile. îmi place. -unt aici pentru prima dată şi îmi place. 4e aflăm în primul rând.

-pectacolul începe. umina se stin"e treptat. Pe scenă apare eroul principal. -in"urul! pe tot parcursul



spectacolului. Este un artist tânăr şi foarte cunoscut. A ieşit in a#anscenă! a făcut câte#a mişcări şi a amuţit. A

tăcut #reo ece minute! sala c,icotea şi aştepta. Apoi a început să #orbească. +ai bine continua să tacă. A fost un

monolo" insuportabil ( pătimaş! temperamental şi fără sens.

Conflictul trebuie să e$iste c,iar şi în monolo"! doar atunci este interesant. Cum ar trebui să fie< -ă admitem că

un om îşi e$pune punctul de #edere dar nu are o sin"ură părere! ea se împarte în două păreri contrarii. El simtecă amândouă sunt corecte şi oscileaă între ele! dar cu cât este mai dur conflictul şi mai intransi"ente părerile cu

atât mai interesant #a fi monolo"ul cire trebuie să se sfârşească prin unificarea lor! adică prin e$ploia iubirii şi a

catarsisului.

Re"iorul a a#ut(o idee ori"inală. +onolo"ul! practic! n(a e$istat. Douăeci de minute de în#inuiri!

supărări şi pretenţii la adresa cui#a de sus. 0itându(mă la scenă încercam un sin"ur sentiment ( o stimă

uriaşă faţă de artist care a putut să memoree un te$t delânat şi nespus de mare şi apoi ! să(1 declame eroic.

începuse să mă doară capul. Poate că era un spectacol bun dar nu l(am înţeles. Eroul a început pe neaşteptate să

aler"e dintr(un capăt al scenei în celălalt lo#ind cu putere în mar"inea scenei. -oţia îmi făcea semn că ar trebui să

plecăm. Am susţinut părerea ei cu toate că nu a%unsesem la catarsis. 4e(am strecurat prin întunericul din sală spreieşire dar am ratat din "reşeală trecerea dintre rânduri! am a%uns până la peretele din pa#ele de lemn apoi!

"âfâind! ne(am în tors spre i eşire. Iburând pe scăr i şi aler"ând spre ieşire n(am obser#at panta abruptă şi am

a%uns de(a berbeleacul în coridor. Aşadar! punctul culminant l(am trecut! catarsisul l(am simţit atunci când mi(am

lo#it toate coastele de scări! dar! am reistat! totuşi.

( 4u #(a plăcut< ( a întrebat controloarea de la intrare.

( -untem diletanţi în teatru! ( i(am răspuns eu. 4u



suportăm o doă mare de artă.

Când i(am po#esti unei prietene! ea a dat din mână şi a is* 2Aţi a#ut noroc. Am fost acum trei ani la

spectacolul unui re"ior foarte la modă şi e$tra#a"ant. +(am săturat atât de tare că nici astăi nu mai mer" la

teatru.2

Dar să re#enim la bileţelul despre animale. Am fos t într(o toamnă cu soţia în -oci. Am ,otărât să intrămîntr(o berărie. îmi permit uneori să beau bere la ,albă! este mai puţin noci#ă pentru sănătate. Am cerut un pui la

rotisor! ,aciapuri nucşoare etc. -(a apropiat o pisică şi a început să miaune cerând de mâncare. '(am dat câte#a

bucăţele ! el a prins cura%! s(a urcat lân"ă mine şi a #rut să se lin"uşească. Am lo#it cu palma peste scaun şi am

stri"at* 2Câţ>2

( De ce ai alun"at(o< ( s(a mirat soţia. ( mai întâi îi dai

de mâncare iar acum o alun"i<

( 'ntre om şi animal trebuie respectată distanţa. îţi

aminteşti ce spunea -aint E$uperF* 2Purtăm răspunderea

pe ntru acei pe care i( am în#ă ţa t. 2 Da că începeam să (1mân"âi! emoţia ar fi continuat şi ar fi trebuit să(1 iau cu

mine. Dacă îl lăsam şi plecam! ar fi fost într(o oarecare

măsură trădare.

încă o situaţ ie. Am fost într(o #ară în #iită la nişte pneteni. -(a apropiat de mine un câine şi a pus capul pe

"enunc,i. (am mân"âiat. A#ea o blană neobişnuit de mătăsoasă. Era foarte pr ietenos. a un momen t dat

am simţit că trebuie să mă retra" şi să alun" câinele. 6ncepeam să de#in dependent de el în interior iar aceasta

distru"e sufletul.. Probabil! aceasta #ine de sus ca să ne amintim de Dumneeu. Cu cât e$istă mai puţină iubire

de Dumneeu! cu atât eWnai mare pericolul ca sufletele să depindă unul de altul şi cu atât este mai mic

sentimentu l i ubirii dintre oameni. Dacă nu respectăm această te,nică a securităţii! sufletele se contopesc atât

de mult unul de altul încât* un pas la stân"a! un pas la dreapta ( moarte. 4u conteaă pe cine lea"ă aceste

relaţii! oameni sau animale. 4imerim în situaţii fără ieşire* dacă oferim prea puţină iubire ( slăbim (ne

îmbolnă#im şi de"enerăm. Dacă oferim prea multă iubire ( de#enim dependenţi! urâm! ne îmbolnă#im şi murim.

De ce populaţia rurală este mai sănătoasă sufleteşte decât cea urbană< )iindcă muncesc în permanenţă!

iar munca îl face pe om mai bun! cresc #ite pe care toamna trebuie să le taie. Aşadar trebuie să păstrăm o

distanţă faţă de orice animal şi să nu de#enim dependenţi de el. întrucât omul este o fiinţă inte"ră atitudinea lui

faţă de #ieţuitoare este! se asemenea! inte"ră. Care #a fi atitudinea noastră faţă de oameni! aceeaşi #a fi şi faţă de

animale.

Cum apar criminalii< 0itând de Dumneeu şi de iubire! părinţii dau frâu liber emoţiilor şi sufletele lor de#in



dependente unul faţă de altul. în interiorul său! orice om trebuie să fie sin"ur şi atunci! pentru depăşirea

acestei sin"urătăţi el #a tinde spre unitatea cu Dumneeu. Dacă sin"urătatea interioară nu e$istă! omul trebuie

să de#ină sin"ur în e$ terior. De aceea oamenii plecau în mănăst iri! de#eneau sc,imnici! făceau le"ământul

tăcerii. Dacă pentru noi fericirea supremă este unitatea interioară cu persoana iubită! această concepţie despre

lume #a duce la sin"urătatea e$terioară. 7or urma trădările! di#orţurile etc. Dar aceasta nu este cel mai"roanic. Copii i unor asemenea părinţi! sunt lipsiţi de imunitate sufletească. a cele mai neînsemnate

sentimente faţă de altă persoană sufletele lor se contopesc. 3i cât ne(ar părea de straniu! pent ru sal#area

sufletului său omul de#ine criminal. El simte! pe de o parte! că nu poate să iubească alţi oameni! un lucru foarte

periculos pentru el! iar! pe de altă parte ! simte că cea mai bună atitudine faţă de alt om este ca faţă de un tăuraş

care trebuie tăiat toamna fără sentimente şi e$cese emoţionale.

4e amintim cu toţii ma$ima lui 'isus &ristos* 2'ubeşte(1 pe a proapel e tău c a pe tine însuţi2 şi ne st răduim s(o

urmăm. în primul rând! a fost spusă înainte de &ristos. Dacă #om citi 7ec,iul Testament ne #om con#in"e de

acest lucru. în al doilea rând! amintindu(ne de porunca lui &ristos despre iubirea unuia faţă de celălalt! am uitat

de o altă ma$imă*2Duşmanii omului sunt cei apropiaţi! familia lui.2 Tocmai oamenii apropiaţi! de#enind ataşaţi

cu sufletele de noi! ne omoară! obli"ându(ne să uităm de Dumneeu şi să pierdem sentimentul iubirii care ne

uneşte cu El. 4oi nu ştim să "ândim. 4oi! când "ândim! cate"orisim lucrurile ca fiind bune sau rele de dreapta

sau de stân"a Este "reu să înţele"em că rudele pot fi un bine uriaş pentru noi şi în acelaşi timp un pericol

uriaş pentru sufletele noastre. -ocialismul ne(a de#ăţat să "ândim dialectic. 5rice reli"ie! însă! îmbinând

interesele Di#inului şi umanului! ne a%ută să "ândim dialectic. 0n asemenea "ânditor a fost 'isus &ristos. Cu

mult înainte de &ristos! au e$istat e$emple e$cepţionale de "ândire armonioasă atât în iudaism cât şi în

filosofia indiană. Acum câţi#a ani! am aflat cu mirare că în filosofia indiană e$istă noţiunea #irtute cu soţ.

7irtutea nu poate să e$iste de una sin"ură. Ea trebuie ec,ilibrată de opusul ei. 0n om "eneros poate săde#ină un risipitor. De aceea! "eneroitatea trebuie ec,ilibrată de economie! cura%ul de precauţ ie!

iubir ea de esc,i#a re! b unăta tea de se#eritate! sociabilitatea de însin"urare! etc.

'n raport cu pro"resul te,nic de astăi noi ne considerăm nişte oameni ci#iliaţi şi înţelepţi. 'n

realitate! abia în#ăţăm să "ândim şi nu întotdeauna reuşim. Ce este mintea< Este "ândirea abstractă. Pentru a

face abstracţie de scaunul pe care stăm! trebuie să creăm noţiunea de scaun2! iar pentru aceasta trebuie să ne

detaşăm de dependenţa de scaunul concret! dar să păstrăm le"ătura cu esenţa lui.

Pentru a rupe le"ăturile e$terioare! a#em ne#oie de priceperea de a accepta durerea! de a ne stăpâni dependen(

ţele şi dorinţele! de a renunţa la le"ături inclusi# la #iaţă. Pentru a păstra unitatea cu esenţa fenomenului sau

obiectului a#em ne#oie de sentimentul iubirii. Reultă că sentimentele superioare! de#oltarea conştiinţei sunt

imposibile fG> iubirea de Dumneeu! fiindcă! doar ea ne oferă posibilitat să rupem le"ăturile e$terioare! să ne



îndepărtăm de fiinţa iubită păstrând iubirea faţă de ea ca manifestare a Di#inului. 4u este întru totul corectă

#orba* 2pentru animal stăpânul este Dumneeul lui.2 Animalul în#aţă de la stăpân! imită emoţiile lui. De ce

oamenii ţin animale< 5rice comunicare cu alt om este întotdeauna un conflict! adică stres şi durere!

pretenţii şi supărăr i. Ce fel de pretenţii şi supără ri putem să a#em faţă de un animal< De aceea! comunicarea

cu animalele ne a%ută să iubim deinteresat. 5amenii de creaţie! de e$emplu! au deseori! o oarecare pasiune.De ce< )iindcă cedeaă o cantitate uriaşă! scopul este bucuria! plăcerea iar compensarea este minimă. De

aceea problemele strate"ice superioare care de#in apoi #itale! se manifestă! întâi! ca o distracţie sau

pasiune inofensi#ă! iar comunicarea cu animalele poate să influenţee poiti# sănătatea. Apropo! specialiştii

au obser#at la copiii cu deficienţe fiice şi psi,ice că se simt mult mai bine când în"ri%esc animalele şi

comunică cu ele. Atunci când animalele se transformă într(un narcotic ce ne permite să fu"im de stres şi

suferinţe orientându(ne pe noi şi pe ele doar către emoţii poiti#e! orice sit uaţie du reroasă se amplifică

nespus de mult. 5rice: plăcere poate de#eni un narcotic. Dacă uităm de iubirea de Dumneeu! se$ul şi

iubirea umană pot să de#ină cel mai puternic narcotic.

Ce(ar fi dacă planeta ar reacţiona la ener"etica noastră< 'n America n(a fost ratificată le"ea desprele"aliarea emi"ranţilor. Dacă #a fi aprobată! circa 1H milioane de oameni se #or concentra asupra fericirii

umane. Cine te poate sal#a de fericirea care a de#enit periculoasă< 4ici codul penal! nici constituţia. Poate

sal#a concepţia care se află la baa acestor le"i! perceperea filosofică şi reli"ioasă a lumii. în Europa şi

America! această concepţie este concentrată asupra bunăstării. De aceea soseşte timpul când este periculos să

te bucuri.

Până nu demult! în Rusia e$ista o sin"ură concepţie (îmbo"ăţirea care s(a sc,imbat! apoi! cu sal#area ţării. Care

este următoarea< Poate că oamenii bo"aţi şi ener"ici nu #or porni pe calea americană şi #or apărea noi

Tretia8o#i! +amonto#i! +oroo#i! 5rlo#i. ;raţie acestora au de#enit cunoscuţi mulţi pictori francei. +ulţi

ne"ustori şi fabricanţi ruşi au in#estit foarte mulţi bani în de#oltarea culturii şi artei. în Rusia prere#oluţionară

începuse să se formee concepţia despre "ri%a pentru suflet şi nu numai pentru pâinea cea de toate ilele. Cred

că #a trece un timp şi toate #or re#eni la locul lor. Afacerile care au ne#oie de multă ener"ie! isteţ ime! intuiţ ie!

inteli"enţă! un nou mod de a "ândi #or trece în mâinile proprietarilor pri#aţi. ?ussinesul materiei prime care

aduce #enituri uriaşe cu c,eltuieli minime #a a%un"e în mâinile statului. El trebuie să creee condiţii pentru cei

deştepţi şi ener"ici pentru o creaţie continuă. Atunci! bo"aţii nu(şi #or pierde minţile de atâţia bani care le(au

blocat e#oluţia. în principiu! un om bo"at este un cal de trac ţiune care este primul şi tra"e după el toată ţara .

El a re o sin"ură concepţie ( să facă bani. El tinde! în subconştientul său! să ofere continuu ener"ie care

înseamnă de#oltare şi perceperea Di#inului. ?anii sunt doar un prile%! de aceea un om bo"at care a atins o



anumită stare! tinde refle$i# spre politică. Deşi ar putea să(1 coste libertatea şi #iaţa.

în realitate! cu cât un om oferă mai multă ener"ie şi se de#oltă! cu atât mai periculoasă este oprirea. De

aceea ne"ustorii ruşi adunând capitaluri uriaşe #oiau să a%un"ă nu numai în poli tică. Cea mai mare "alerie de

artă din lume a fost creată de Tretia8o#. -e pricepea la artă ca cel mai bun specialist. Cumpărând #reun tablou de

la #reun pictor! acela de#enea cunoscut. Tretia8o# a lăsat prin testament "aleria statului! iar poporul s(o # iitee"ratuit . Dacă a r apărea astăi! în Rusia! o concepţie care ar pre#edea de#oltarea nu numai prin bani şi politică!

atunci acei care astăi! inconştient suprimă moralitatea! spiritualitatea! şi iubirea le #or sal#a şi le #or de#olta.

3i atunci arta şi cultura! rămânând comerciale! #or fi orientate! în primul rând! spre sal#area sufletului şi nu a

trupului. Dar pentru aceasta este ne#oie de o nouă "ândire.

3tiinţa trebuie să se unească cu reli"ia. De ce reli"ia! în trecut! intericea autopsia< )iindcă se considera că

omul este o fiinţă Di#ină iar ştiinţa nu are ce căuta acolo altfel s( ar fi pierdut credinţa în Dumneeu! iar odată ce

pământul este creat de Dumneeu nu poate f i cons ide rat un balon care atârnă în "ol şi nu pot fi calculate

orbitele planetelor. Dacă planetele sunt diri%ate de le"ea atracţiei! le"ea inerţiei! nu rămâne loc pentru Dumneeu.

Astăi! ştiinţa ştie foarte multe despre trupul omului! dar a început să cunoască şi sufletul care a fost întotdeaunao prero"ati#ă a reli"iei. Aici apare o altă situaţie. Pe cât de uşor a cercetat ştiinţa planurile mate riale! obiceiurile

fiice fără a colabora cu reli"ia! pe atât de repede s(a ciocnit de o lo"ică de alt ordin la studierea planurilor

fine. -a#anţii au a%uns la concluia repreentanţilor reli"iei* ştiinţa tinde spre reli"ie şi reli"ia spre ştiinţă. 7oi

e$plica printr(un e$emplu.

După consultaţie! un bărbat mi(a pus în faţă două pun"i de polietilenă.

( Aţi putea să testaţi conţinutul pun"ilor< ( m(a întrebat

el.

( E#ident că pot. De ce ar trebui s(o fac<

( 7ă e$plic mai târiu.

( ?ine! am is eu. ( Ce se află în pun"i<

( -oia. 4u #ă spun nimic mai mult.

( )ie. Ener"etica celor aflate în prima pun"ă este neu

tră! în cea de(a doua! ni#elul concentrării asupra dorinţelor

este de (M ori mai mare decât cel critic.

( 4(am înţeles! s(a încruntat a mirare bărbatul.

( Este o încărcătură informaţională. ?ărbaţilor care

consumă soia din a doua .pun"ă le scade potenţa şi

imunitatea! dar le creşte a"resi#itatea.

)emeile pot de#eni sterile! pot să se îmbolnă#ească de cancer! iar în familie apar mereu certuri şi di#orţuri.



( &rana poate să distru"ă soarta şi sănătatea oamenilor<

( E$act! ( am confirmat eu. în această pun"ă se află soiamodificată "enetic.

( Reultă că poporul care #a consuma asemenea produ

se #a dispare de pe faţa pământului<( Totul e posibil.

( Aş #rea să ştiu cum sunt alte produse modificate"enetic.

( a fel de "roanice.

( Care este caua< ( s(a interesat pacientul.( Probabil! o sc,imbare prea rapidă! dar! mai curând!

influenţa emoţiilor omului.

( în ce mod<

( AD4(ul este le"at de planurile subtile pe care le putem numi suflet .

AD4(ul este dublar ea materială a unei structur i de câmp mult mai puternice în care se imprimă toate

etapele de e$istenţă ale subiectului! în esenţă este ( sufletul. Este foarte periculos să inter#ii în sufletul altui om.

Poate să facă acest lucru doar un sfânt. Alţi oameni pot să pro#oace cel mai mare rău! ceea ce se întâmplă cu

#indecătorii de astăi a căror concepţie este întoarsă pe dos. Aceştia "ândesc la fel ca medicii. Dacă nu obţin un

efect rapid! de suprafaţă! nu primesc bani . De aceea! ener"eti ca lor se concentreaă asupra sănătăţii fiice

a pacientului pro#ocând un mare rău sufletului. Este psi,olo" ia materialistului care acţioneaă mortal asupra

planurilor fine. Când un #indecător dependent bani! dorinţe! #iaţă! #indecă un sin"ur om nu este cel maimare rău! dar când un sa#ant cu asemenea probleme creeaă noi produse alimentare! murdăria sufletului lui #a fi

consumată de milioane de oameni. Astăi! orice sa#ant fără noţiunile reli"ioase de moralitate şi curăţenie

sufletească de#ine un potenţial uci"aş al omenirii.

( Este în"roitor! ( spune uluit bărbatul. ( 5are nu

cunoaşte nimeni acest mecanism<

( Este cunoscut de mii de ani. De ce nu se poate să

amestecăm laptele cu carnea. 'n cea de(a patra carte eu am

"reşit locul cărnii cu cel al laptelui. Timp de şase ore după

ce am mâncat carne nu este indicat să consumăm lactate.

Am înţeles! totuşi! esenţa fără dia"nosticare. în subconşti



entul nostru! carnea este le"ată de mecanismul morţii! iar

laptele înseamnă #iaţă şi iubire. Când consumăm carne! pe

planul fin are loc oprimarea #ieţii! a se$ualităţii şi a iubi rii

umane. De aceea oamenii "eloşi! dependenţi de #iaţă!

se$ualitate consumă foarte multe produse din carne.Aceasta le permite să se ec,ilibree. De ce unii su"ari

renunţă la sân< Dacă mama este se$B supărăcioasă!

"eloasă! laptele ei amplifică dependenţa copilului de #iaţă!

măreşte a"resi#itatea! şi se îmbolnă#eşte.

Ce se întâmplă cu ener"etica unui om care după ce consumă carne ! bea lapte. +ai în tâi s e decl anşeaă

pro"ramele de suprimare şi distru"ere a ener"iei se$uale! iar după ce bea lapte! se intensifică concentrarea asupra

#ieţii şi a ener"iei se$uale! aceasta! însă! se distru"e foarte repede. Acest mod de alimentare pro#oacă

impotenţa sau #a a#ea

probleme se$uale. 7orba e că ener"ia se$uală! ener"ia creatoare! ener"ia #ieţii şi a imunităţii sunt #arietăţi aleener"iei fine unitare. Reultă că un om care consumă carne şi bea lapte riscă să(şi piardă aptitudinile

creatoare şi! în cele din urmă! destinul. Concluia este simplă. +a%oritatea produselor contemporane distru"

omul ener"etic şi informaţional.

-ă luăm! de e$emplu! berea. +ulte boli se #indecă cu dro%dia de bere. De ce< )iindcă acolo! la fel ca în

boabele încolţ ite ! are loc e$ploia ener"iei #ieţii . Eu! când beau bere! îmi dere"le intestinele. 5dată!

aflându(mă în Ce,ia! am băut bere la ,albă şi am rămas mirat că nu mi s(a întâmplat nimic. Am dia"nosticat

de ce berea la sticlă! din Rusia! este pentru mine ca otra#a. Este influenţa conser#an(ţilor. Ei omoară ener"ia

se$uală şi #iaţa. ?erea! în sine! declanşeaă pro"ramul contrariu.

'mpotenţa înseamnă distru"erea familiei! pierderea aptitudinilor creatoare! înseamnă cria statului. -a#anţii

au obser#at demult că berea pro#oacă impotenţa şi bolile cardio(#asculare! dar industria de bere!

multimiliardară! ascunde această informaţie.

?ussines(ul omoară sufletul! ştiinţa omoară reli"ia. )aptul că animalele şi păsările sunt ,rănite cu

,ormoni pentru a creşte mai repede şi! concomitent! li se introduc antibiotice! fiindcă! în urma unei asemenea

alimentaţii le scade imunitatea! nu. trece fără urme pentru locuitorii

Europei occidentale şi pentru acei care consumă produsele importate de acolo. Credeţi că am făcut întâmplător

le"ătura între alimentele de proastă calitate şi ,omose$ualitate< 'ma"inaţi(#ă că un om consumă carne

de pasăre sau #ită importată din occident. Este plină de ,ormoni care intensifică concentrarea



asupra dorinţelor şi a ener"iei se$uale ! iar antibiotic ele o distru". 5mul consumă acest produs şi îşi

distru"e reer#ele de ener"ie se$uală! care nu #a mai fi suficientă pentru naşterea urmaşilor. Dacă urmaşii se

#or naşte! totuşi! #or muri părinţii. +oartea părinţilor le poate sal#a #iaţa! iar dacă nu este suficientă nici

aceasta! se sc,imbă orientarea se$uală.

( 4u se lea"ă! ( inter#ine interlocutorul meu. în s,o@( buss ines e$istă foarte mulţi ,omose$uali! fapt care contra

ice concluiile dumnea#oastră.

( Dimpotri#ă! le confirmă. -cena şi podiumul necesită

un consum uriaş de ener"ie psi,ică! iar dacă iubirea nu este

suficientă! este luată din altă parte. Când#a! subconştientul

omului "ândea astfel* pentru crearea unei opere inspirate

este ne#oie de eliminarea unei cantităţi mari de ener"ie şi

este periculos. De dra"ul sufletului! #oi păstra aptitudinile!

adică iubirea trebuie să fie mai importantă decât succesele

creatoare! decât "eloia! popularitatea etc. Concepţia con

temporană a societăţii consolidată de mora#uri permite

orice compromis de dra"ul succesului. Are loc distru"erea

planurilor fine! adică a suf letu lui. în acest ca începe fur tul

din planurile strate"ice care asi"ură supra#ieţuirea. 5

ener"ie suplimentară poate fi p rimită prin se$! unde eliminarea ener"iei este spontană! prin alcool! narcotice

şi distru"erea urmaşilor. Această ener"ie nu este creatoare ci distru"ătoare.

Am #ăut la tele#ior un idol al tineretului nostru. Pe tricoul lui era scris* 2Roc8! se$! dro"2. Trebuia să scrie,omose$ual. în ultima #reme! aceste noţiuni se unesc tot mai mult între ele.

( De ce în iudaism este interisă utiliarea sân"elui de

animale în mâncare< Puteţi să e$plicaţi din punct de #edere

al cercetărilor dumnea#oastră<

( E#ident. Dar mai întâi am să #ă po#estesc o mică

întâmplare. într(o bună i! un cunoscut de(al meu radioelec(

tronist mi(a spus* 2Am să #ă comunic o informaţie e$traor

dinară. Cercetările dumnea#oastră sunt aplicate şi în radio(

electronică. 'ma"inaţi(#ă o sc,emă din câte#a blocuri unite

între ele care au aceeaşi sursă de alimentare! un cerc infor

i l i i ă D ă l i



maţional comun şi o ener"ie comună. Dacă le #om uni

consecuti#! apoi să le racordăm la sursa de alimentare apare

un câmp informaţional. Dacă fiecare bloc ar fi racordat la

baterii separate nu se #or obser#a nici un fel de perturbaţii

informaţionale. Ce se întâmplă< Cercul ener"etic esteconcomitent şi informaţional. 4oi primim împreună cu

ener"ia şi informaţia. Această sc,emă este specifică şi

pentru oameni şi s(ar întâmpla astfel* Când uită de

0umneeu oamenii încep să se bruiee unui pe alţii şi apare

o perturbare informaţională care! intensificându(se distru"e

sistemul.2( -ân"ele din or"anism! ( am cont inuat eu! ( este şi el un cerc ener"etic şi în acelaşi timp informaţional.

-enaţia unităţii! necesară or"anismului! este asi"urată nu numai de sistemul ner#os! dar şi de sân"e.

-ân"ele poartă în el concepţia fiinţei #ii! orientările lui #alorice. Acest lucru este menţionat şi în 4oulTestament unde se spune că sufletul animalului se află în sân"ele lui. Astfel! consumând carnea! omul trebuie

să primească ma$imum de ener"ie şi minimum de informaţie. în iudaism este interis să se consume carnea

animalelor de pradă! a păsărilor şi animalelor care se ,ră nesc cu ,oituri! fiindcă de#orarea cada#relor şi

a"resi#itatea sunt permise animalelor dar pentru om pot a#ea consecinţe "ra#e. a un moment dat am

obser#at că am probleme cu "in"iile când mănânc prea des slănină. Aceasta înseamnă că mă concentre asupra

dorinţelor. -lănina de casă este a unui animal omni#or! care nu(şi înfrâneaă dorinţele. Purceluşii pot să(i

mănânce pe confraţii lor morţi. împreună cu resturile de mâncare al e oamenilor por cii mănâncă şi murdăria

informaţională.Apropo! de ce peştele de mare este mai scump decât cel din crescătoriile de peşte< 0n "urmand #a spune că

este mai "ustos! şi are dreptate. Peştele de mare nu numai că este mai "ustos! este mai curat informaţional!

adică este mai sănătos.

( 3tiţi care apă este cea mai bună< ( l(am întrebat pe conlocutorul meu! ( cea care e curată informaţional.

Dacă m

sticla în care turnăm apă a fost altce#a! apa nu #a mai fi curată informaţional. De ce o parte din #in trebuie

să(1 turnăm în pământ şi să ardem o bucăţică de pâine< înseamnă distru"erea dorinţelor şi a #ieţii!

înseamnă %ertfa informaţională care îmbunătăţeşte componenta informaţională a produsului. De ce mâncarea

curată informaţional trebuie pre"ătită de un e#reu< )iindcă se presupune că acesta #a fi un om ec,ilibrat

fl t t D bă b ţii t i i b i b ăt i< )ii d ă d i d i ţi d d i ţ i d i ţă



sufleteşte. De ce! bărbaţii sunt cei mai buni bucătari< )iindcă depind mai puţin de dorinţe şi de #iaţă.

Cine#a mi(a po#estit o întâmplare interesantă. Amicul său a#ea în %ur de ece restaurante ( 27ă ima"inaţi! (

îmi spunea ( cum desc,ide un restaurant ( lumea dă nă#ală. Câşti"ul este ma$im. +ai întâi îşi acoperă

c,eltuielile! apoi datoriile! apoi! când începe să lucree pentru sine lumea dispare. Aceiaşi bucătari! aceeaşi

calitate a bucatelor! iar clienţii lipsesc.2( După o situaţie catastrofală ecolo"ică! ( am continuat eu discuţia! ( noi #orbim despre pădurile care mor!

despre râurile infectate! despre animalele bolna#e etc. 4u spunem! însă! că întinarea sufletelor noastre! inclusi#

cu mâncare este mult mai periculoasă. Dacă ştiinţa #a continua să aibă o atitudine imorală faţă de noile domenii!

consecinţele #or fi în"roitoare. 3tiinţa şi medicina de astăi #or să ne operee 3i să ne însănătoşească sufletele

ca şi trupul dar nu înţele" că sufletul e$istă după alte le"i.

( Poate că e mai bine să renunţăm la carne şi la peşte şi

să de#enim #e"etarieni<

( Cred că este timpul să renunţăm la modelul de "ândirecare împarte lumea în bine şi în rău. 4u e$istă situaţii bune

şi rele! e$istă situaţii le"itime. într(un ca #e"etarianismul

poate fi benefic! în a lt ca ( malefic . Am să #ă e$plic pr in

po#estea unui bussines(man #e"etarian pe care îl preocupă

filosofia orientală. Este o persoană delicată şi spiritualiată.

20nul dintre an"a%aţii mei! ( po#estea aceasta! ( era nefericit în dra"oste şi a încercat să se sinucidă.

Probabil că era foarte "elos şi supărăcios. Dar! a supra#ieţuit. După această întâmplare s(a făcut adept al

lui ris,na. 4u consuma carne! a renunţat la toate în interior şi era fericit. Apoi! s(a î ndră "ost it d in n ou. a

încep ut era bine ! î nsă! la un moment dat! au început certurile. A suportat foarte "reu cele întâmplate! iar pes te un timp! nu se şti e de ce! a murit . -e presupune că s (a s inucis . în locul lui am an"a%at un alt om care

consuma carne în cantităţi uriaşe. Tot timpul mesteca ce#a. Era p reocupat doar de i nteresele sale.

Deodată! a început să ceară mărirea salariului. '(am e$plicat că trebuie să mai muncească! să se manifeste

pr in ce#a ! apoi #om putea #orbi despre sa lariu. Ce credeţi că mi( a răspuns<* 2+ai întâi mări ţi(mi

salariul şi atunci #oi lucra.2 într(o i! m(am apropiat de biroul lui şi am #ăut o funie le"ată de #eioă. a

un capăt era a"ăţa t u n ca rton aş p e ca re e ra desenat un ursuleţ cu ştrean"ul de "ât! în oc,i a#ea înfipte

ace! iar sub el ardea un ru". (am întrebat de ce a făcut(o.

3tiţi ce mi(a răspuns<* 2Am #rut ca şi la ser#iciu să fie la fel de plăcut ca acasă.2 7ă ima"inaţi ce atmosferă a#ea

acasă> 3tiu că nu e$istă întâmplări dar nu pot să înţele" de ce un asemene a o m a apărut la firma mea. +ai

târiu ! s (a îmbolnă#it şi a renunţat la ser#iciu. Aş #rea să #ă întreb dacă apariţia lui la firma mea are le"ătură

i b <2



cu mine sau ba<2

( E#ident că are! ( i(am răspuns eu. Este portretul

dumnea#oastră în #iitor.

( Dar n(am nimic în comun cu acest om! ( s(a mirat

businessman(ul.( )ie. &aideţi să le luăm pe rând! ( i(am propus eu. (

Dumnea#oastră nu #ă plac florile tăiate<

(Da.

( 4u puteţi să suportaţi #ederea sân"elui<

(Da.

( în copilărie #ă era frică de sin"urătate şi întuneric<

(Da.

( -ă ştiţi că a#eţi o concentrare mărită asupra #ieţii.Pentru dumnea#oastră! este o durere prea mare distru"erea

dorinţelor şi a #ieţii. Aţi de#enit #e"etarian fiindcă nu puteţi

să acceptaţi moartea unei fiinţe.

( E ce#a rău în asta<

( Este bine atâta timp cât #iaţa nu de#ine mai impor

tantă decât iubirea. Atunci când #aloarea #ieţii de#ine

absolută! se intensifică brusc teama de a o pierde şi a"re

si#itatea faţă de acei care ar putea să(i pricinuiască #reun

rău. Câ nd toa te ast ea a%un " la o anumi tă limi tă! apar e reacţia in#ersă* idolatriarea #ieţii se transformă în

ură faţă de ea. Apare o necesitate de a distru"e "reu de suportat. +oartea unei alte fiinţe sau suferinţele ei

produc plăcere. De aceea #i s(a tr imis un asemenea om. -(a îmbolnă#i t şi a demisionat fiindcă aspiraţia

dumnea#oastră către Dumneeu a eliminat! într(o oarecare măsură idolatriarea #ieţii. Dacă l(aţi fi condamnat

pe acel om şi aţ i fi fost a"resi# faţă de el! aţi fi de#enit dependent to t mai mult de #iaţă! iar el s(ar fi simţi t tot

mai confortabil. Când un asemenea om începe să se roa"e! se îmbolnă#eşte foarte "ra#. ?oala de#ine sal#area

lui. 7iaţa şi iubi rea stau prea aproape una de alta şi! omorând #iaţa! omoram şi iubirea.

Cine poate de#eni #e"etarian fără consecinţe periculoase pentru sănătate< 5mul al cărui suflet tinde

ăt D i i bi 7 t i i l t ă i t ifi b ti l il fi d i l i



către Dumneeu şi iubire. 7e"etarianismul poate să intensifice brusc ener"etica planurilor fine dar şi "eloia!

a"resi#itatea celor care depind de #iaţă.

+ulţi dintre #e"etarieni sunt a"resi#i în plan spiritual. De aceea un #e"etarian care a trăit toată #iaţa într(

o ţară sudică cu temperaturi foarte ridicate! unde soarele oferă ener"ia necesară! poate să se nască într(o altă

#iaţă într(o ţară nordică unde este puţin soare iar pentru întreţinerea #ieţii trebuie să mănânce carne. Dacă!de e$emplu! un călu"ăr se concentreaă asupra Di#inului! se roa"ă eliminând frica! re"retele şi supărările!

se #a simţi minunat! iar în ca că este nemulţumit de sine şi se supără pe alţii! o

dietă ri"uroasă poate să(i pro#oace epuiare şi să se îmbolnă#ească. -urplusul de mâncare ne face dependenţi de

#iaţă şi dorinţe! iar ener"ia de suprafaţă apare nu din mâncare ci de pe planurile fine. Aşadar! cu cât ne

de#oltăm mai mult! cu atât #om mânca nu numai carne ci şi alte produse.

Apropo! în ul tima #reme! oamenii au obser#at în ei nişte sc,imbări neobişnuite. Au început să mănânce

mai puţin şi să nu mai consume băuturi alcoolice. Am încercat să mă urmăresc pe mine şi am constatat că nu

#roiam să mănânc la pr ân! r enunţa m la cina pe ca re alt ădată o sa#uram. înseamnă că stomacul meu ştia ce

se #a întâmpla. Dacă toată lumea a început să mănânce mai puţin e$istă o sin"ură concluie. 4u ne a%un"eener"ie fină necesară pentru adaptarea la noile condiţii. Pentru a supra#ieţui! trebuie să ne sc,imbăm nu

numai emoţiile şi modul de "ândire ci şi modul de #iaţă.

în timpul cutremurului in Asia de -ud(Est! din anul UQ! n(a pierit nici un animal. P te că în plan

informaţional sufletele animalelor erau ma curate decât ale oamenilor< 4e(am obişnuit să credem că

de#oltarea es te doar bine. Abia de curând am obser#at că de#oltarea are loc în detrimentul sufletului! că este o

sinucidere treptată. Acuma este clar de ce a fost pedepsit Prometeu care a dăruit oamenilor focul. )ocul

înseamnă căldură! confort! bunăstare. De ce #ulturul îi de#ora tocmai ficatul< Acesta este or"anul care simte

cel mai bine #iitorul. -ensul le"endei

este următorul. 5mul care a uitat de suflet de dra"ul confortului trupesc şi al bunăstării! nu are #iitor. 7iitorul

lui suferă şi se deinte"reaă. ;ri%a de suflet înseamnă "ri%a de #iitoare a supra#ie ţuire. Conşti inţa şi

moralitatea sunt noţiuni strate"ice. 4e(a rămas foarte puţin ca să înţele"em acest lucru.



64C&E'ERE

Re#elionul l(am

sărbătorit într(un restaurant.

-(a spus şi un toast pentru

anul cocoşului şi pentru

calităţile lui* cura%! perse#erenţă! ener"ie! şi ca

acestea să se întruc,ipee în

noi. 4u m(am putut abţine şi

am rostit şi al doilea toast*

23tiţi ce mă impresioneaă la

cocoş< Alear"ă sărmanele

"ăini flămânde! iar împreună

cu ele şeful lor. -e #ede că

sunt flămânde. e arunci o bucă ţică de pâine şi oricât de

mult ar #rea cocoşul să

mănânce! le oferă "ăinilor în

primul rând. Ace astă

cumpătare în dorinţele sale

îi permite nu numai să

diri%ee "ăinile dar şi să

asi"ure sănătatea urmaşilor.

Apropo! ştiţi când se taie

cocoşul la ţară< ( toţi mă pri(



cocoşul la ţară<! ( toţi mă pri(

#eau întrebători. ( Primul

semn că trebuie tăiat

cocoşul! este când a început

să mănânce din faţa "ăinilor.De aceea ridic acest pa,ar

pentru ca destinul să fie cu

noi bine#oitor! iar noi să fim

mai demni.2

Au urmat şi alte toasturi. Cine#a a spus unul neobişnuit* 2Când ne comportăm corect! când ne %ertfim!

când suntem "ri%ulii şi ne ru"ăm! sperăm ca Dumneeu să ne audă! mai de#reme sau mai târiu! şi dacă nu

peste 1(U de ani atunci măcar în lumea de dincolo. -ă bem pentru ca! să#ârşind fapte bune! s(o facemdeinteresat2

4u m(am abţinut şi am stri"at* 2E ade#ărat că trebuie să fim deinteresaţi! fiindcă suntemXrăsplătiţi

instantaneu. Atunci când iubim! ne %ertfim! ne abţinem pe planul fin noi de%a suntem răsplătiţi! doar că nu ştim

asta. în acel moment noi atin"em Di#inul şi simţim unitatea cu El. Poate să e$iste oare o răsplată mai mare<2

Toţi se bucură! danseaă! iar eu mă "ândesc cum #a fi acest an pentru planeta Pământ< ;um #a fi pentru

Rusia care are multe probleme< Acum 1H ani! Rusia se afla în comuna primiti#ă. între anii 1SSH(U ( epoca

scla#a"ismului de#oltat. începând cu anul U Rusia a trecut la feudalism! iar în anul UQ a înaintat spre

Capitalism. 'n ritmul ăsta cred că peste #reo cinci ani Rusia #a a%un"e în #iitorul luminos. Dar oricare ar fi

acest #iitor! principala noastră "ri%ă trebuie să fie păstrarea iubirii! a bunătăţii şi a optimismului.

Principii de Vindecare

Documents

Transcript of Principii de Vindecare