prin ajutor

:ti,;*ffr -:'.t' F

MINISTERUL MUNCII $I PROTECTIEI SOCIALE

Departamentul Protecfiei Muncii

Institutul Nafional de Cercetare - Dezvoltare pentruProtecfia Muncii

PRIMUL AJUTOR

LA LOCUL ACCIDENTULUI

I

I

t

'

i3

3

z

l5

5

3

99

90.0

r0

ll

ilT2

{-1

13

+3

t- - -- -*.

-*".- I *l* Fis zes.e'

. . "' '"i', 1".. . I " ",.;1 ,"j..lrih ,1, . .-

,4.::." 9+. :, t"' ,

Coordonatorul lucririi: dr.ing.Alexandru Darabont'

Colectivul lucrtrriir dr. Ileana Grigoriupsih. Mihaela Seracining. Viorica Petreanuing. Dragu Iavorschi

I

INTRODUCERE..

CUPRINS

Partca I PRINCIPil GENERALE

Partca a Il-a

Capitolul 2

PRINCtPil GENERALE DE ORGANTZARE A ACTTUNn,OR DEPRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI................L I Salvatorul - oricare cettrtean ?.....................1 .2 Organizarea primului a.jutor..............L3 Conduita salvatorului in cazul producerii unui accidcnt..I .4 Acfiunile salvatorului.....

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDBNTTJLUI

STOPUL R8SPIRATOR..................... . . ............ I

2.1 Cenera1ititi..................... ............ I

2.2 Sernnele tulbulirilor rcspiratorii...... ......... .... .. I

2.3 Respira[iaar-tificia1d.......... ......... I

2.3.1 Faz.e de interven{ie. ........... I

2.3.2 Metodc dc rcspira.tie artificial6........ ..............................22.3.2. I Mctotlc direc1o............. ................22.3.2.2Metode indirccte.......... ................ l

2.4. Secven{ele respiratiei artificialc (nrelodc dircctc)........... .. ......... ... l

REANIMAREA Cl,RD|O-RESPrI{ATOnIE (RCR}....... . . .. .l

3.1 Indicalii . .... :3.2 liar,e dc intervcn{ic. ,.... ............ .. :

Capirolul 3

Capitolul I

Capitolul 4

3..1 Secven{cle RCR...............3.3.1 CAnd existl un salvator............1.1.2 CAnd exista $i un salvatrrr dc rezervh.3.3.3 Cdnd existd doi salva1ori.......... ...............'l3.3.4 Ciind existi doi salvatori gi victirnci i s-a acordat dc.ja un priru

,ajutor'............. ...... ..........3

orlsTRUcTrA cArLoR R8SPrRATORil.................. ... . .......'i4.1 Cenera1ititi..................... . ........... l4.2 Scmnclc obslrucIiei rcspiratorii......

4.2. I Obstruc{ia par{ial5 a cdilor lcspirakrrii.4.2.2 ObstrucJia completi a cf,ilor rcspira{orii

4.3. Mancvrcle dc prirn ajut.or..............4. 3. I Conrprcsi i (apdsdri) abdominalc (nranevra Hci rnl ich )........

4. 3. 1 . 1 Apdsarea abdominald-victinra con$tientd. stiincl in pir,:ioulrsau aiezat.......

4.3.1.2 Apasarea abdorrinalh-victinra irrcorrgtienti. a$ezatar pc spatc .... .

4.3. I .3 Apdslri atrdorlinalc autoadnri n istra{c.....................4.3.2 Cornpresi i (apdsari) po torace.........

4.-1,2. I Apdsiri pc toracc - victima con;;ticnti, st/intl in picioulc

1l

sau a$ezat.......

Capitolul -5

Capirolul 6

Capirolul.T

Capirolul tl

.,..'., l{''''''l(

Capitolul 9 IrttACl'tJRI.. ........... . ..l(9.1 Gcnera1itirti...................... ....... .............. . l('!).2 l)revcrrire:a liaciurilor...... . ... l(9..i'f'ipurirlc ll'aclt'ri....... .... .... lrt).,1 Scrrrrrc 5i sirnpl'rme.... . .. i r

9.5 f)rirnul ujutor-iir 1iactrrn............ .. l(9.5.1 llcguii gcnclitlc.......... .. .. I(').5.1 l{ctlut't'rc,r lrltclrrtii........ . l '

9.5.3 Utiliz-alcu ftgilor qi a barttlajclol lrt itnol.ilizitrca ltitclttrilor ......... .. .. I i

9.5.4Atelc...... .... .......II9.6 Proccduri dc prinr ajutor in tlivcrsc 1racluri..................... . .. ...... .. I I

9.6.1 Fjracturilcclaviculci........ ...... ..... I I

9.6.2 Fracturilc omoplatului..".. ....................... I I

9.6.3 lrracturilc hunterusului.... ....... I i

9.6.4 Fracturile clin zona cotului............. . ............................... I

9.6.5 Fracturile dc radius gi/sau cubitus.. . ...... I '

9.6.6 lrracturilc inchcicturii rniinii (purlnului)............... .............................. I

9.6.7 liracturilc miinilor........... .... ........ . . ..... l.9.6.ti Fracturilc de bazin (pelvis)............ ,.. ...... l.9.6.9 Fracturilc dc 1brnur.......... ........................ l.9.6. l0Fracturilcdinz-onagcnunchiului... ........ l.9.6. I I Irracturilc dc tibic gi/sau pcroncu. . .... l.9.(r.12 Fracturil!: gleznci......... .......................... I

9.6.13 Fractulilc labci picioru1ui.................... .............. ......,... I

Capir0lul l0

Capitohrl ll

Capirolul l2

TRAUMATISMELE TORACELUI (PIEPTULUD....( . ...... I28l0.l Genera1itd1i...,.................. ........12910.2 Semne qi simptome..... ............. 12810.3 Primul a.jutor.............. ............ l2tl

10.3. I Traumatismelc pcnetrante................... ........................ l2910.3.2 Traumatisrnele produsc de explozii... ......................... 13010.3.3 Fracturile de coaste...... ....................... I 3010.3.4 Fracturile multiplt: alc toracelui.... ...... 130I 0.3.-5 Fracturile slernului ............................ I 3 I

TRAUMATTSMELB CAPULUt $t ALE COLOANETVERTE8RALE..................... ...... 132I l. I Genera1itdti..................... ....... 132I 1.2 Trarrnratisntclc capului... ......... 132

I 1.2.1 Fracturilecranicnc....... ...................... 132ll.2.l.l l-ocaliziri........ .......................,. 132ll.2.l .2Semne............. ........................... 13211.2.1.3 Prirnul a.jutor... ........................... 133

I 1.2.2 Como{ia cerebrali gi presiunea intracraniand... .......... 134I1.2.2.1Diagnostic,semnegisimptome.....".. .................13411.2.2.2 Primul ajutor... ......................... l3-5

I 1.3 Traunratismele coloanei vcrtebrale........ ........ 135I 1.3.I 'lraumatismele coloanei vertebrale cervicale......... ..... 135

| 1.3.1.I Mod de produccre........ ..... ........ l3-5

I1.3.1 .2 Primul ajutor... ............................ 136I 1.3.2 Traunratisme lc coloanei vcrtcbralc in zoncle toracicd gi/sau

1ontbar5........... .............137I1.3.2.1 Mod de producerc........ ............ l3'7I 13.2.2 Senrne qi simptome........ ........... 138I 1.3.2.3 Primul ajutor.. .......................... 138

TRAUMATTSM ELE MU$CHtLOR, LTGAMENTELOR$l ALE ARTTCULAT[LOR............ ................... t4tl2.l Genera1itd1i...................... ....... l4l12.2 Prevcnirc. ........ l4l12.3 Tiprrri de traumatismc ............. 142

I 2.3. I intindcrile rnusculare.. ....................... 14212.3.1 .l Definilie, semne gi simptome........ .......... ....... 142

12.3.1 .2 Prirnul ajutor.. ........................ 14212.3.2 Entorse1e.....................- ......................142

12.3.2.1 Defini1ie, semne 9i simptome........ .............. 14212.1.2.2 Primul a.iutor... ..................... 143

12.3.3 Luxaliile .....................14312.3.3.1 Defini1ie, sernnc gi simptome........ ............ 14312.3.3.2 Prinrul ajutor... .................... 143

{Capitolull3 LEZ\,IL8OCH1LOR..................... . 14.5

I 3.2 Prevenirea lcziunilor ocu|arc............ .. l4.s

Capirolul l4

13.3 Tipuri dc accidcntc ocu1arc............ ................. l'46I 3.3.1 Corpi strdini in tlchi................. . .. . .. 146

13.3.2 Ulceralii qi lovituri...... ... . .... ... ... . .. l4tt13.3.3 Enuclearea globului ocular din orbiti.............. .......... 149

13.3.4 Arsuri ocu1are............ ........................ 149

13.3.4. I Arsuri chimice . ............ .... 149

13.3.4.2 Arsuri provocate dc surse de cllduri (arsuri termicc).......... l5lI 3.3.4.3 Arsuri provocate de o lumini puternicf, .............................. I 5 I

ARSURI........ .........152l4.l Defini1ie, generalitd1i...... ......... 152

14.2 C1asificare...................... ....... l-52

14.3 Efectele qi complicafiile arsurilor.......... ........ 152

14.4 Primul ajutor.............. ... ....... l-53

14.4.1 Primul ajutor in arsurile termice............ ....................... 153

14.4.2 Primul ajutor in arsurile chimicc......,.... ...................... 154

14.4.3 Primul ajutor in arsurile elcctrice.......... ..................... l-5-5

14.4.4 Arsurile cauzate de radia1ii........ ........... l5-5

URGENTE MEDICALE DETERMINATE DE EXPUNEREA LACALDURA... ........ 156

l5.l Genera1ititi..................... ........ 156

15.2 Prevenire. ."..... 156

15.3 Tipuri de urgen{e determinate de expunerea la clldurl.................................. 156

15.3.1 Crampele calorice....... ...................... l-56

15.3.2 Colapsul ca1oric........... '.. ...'..'.'........... l-57

15.3.3 $ocul ca1oric...1"........ ...................... ... 158

15.3.4 lnsolalia .........'..'....."." 159

ACCIDENTEPRINEXPUNERELA FRIG.............. ................ I6016.l Genera1ittrti...................... ........ 160

16.2 Prevenirea vitimdrilor produse de frig.................. '. ......... .... l6l16.3 Reguli gencrale de acordare a primului ajutor............... ......... l6l16.4 Tipuri de accidente prin expunere la frig.......'....'. ....... ..... . . I62

16.4.1 Hipotermia.................. .... ... ... . .... . 162

16.4.1.1 Mod de producere........ . ..... 162

16.4.1.2 Semne gi simptome........ ."... 163

Capitolul l5

Capirolul l6

16.4.1.3 Primul ajutor...

I 6.4.3 Degerdturile "cronicc". ......161

Capitolul l7 ACCIDENTE DETERMINATE DE CURENTT.-T LECTRIC................,.. I 68l7.l GeneralitAti. Consecinfele electrocut6rii... ..... 16g17.2 Accidente prin electrocutare................... ....... 16917.3 Primul ajutor.............. ............. 170

I 7.3. I Scoaterea accidentatului de sub influen{a curentuluelectric...,...,.. .............. 170

lT.3.2Deterninareastirii accidentatului. ............................. l7l

oTRAVtRt ACC|DENTALE................... ............ t7418.I Generalittrg. Semne 9i simptome.... ................ 17418.2 Primul ajutor.............. ............. 175

Capirolul l8

capitorul l9 MU$CATUR| DE ANtMALE. INTEPATURI $tMU$CATUR| DE |NS8CTE..................... ......... t7719. I Mugclturi de animale...... ....... t77

I 9. L I Turbarea...................... ....................... 177l9.l.l.l GeneraliE1i..... .................... t7719.1.1.2 Primul ajutor.. .................... t77

19. I .2 Mugctrtura de garpe veninos (viper4........... ............. I 7gl9.l.Z.l Semne gi simptome........ ........................... l7819.1.2.2 Primul ajutor.. ................... 178

19.2 in{eplturi 9i muqcituri de insec(e........ ........... 17819.3 Alte mugcdturi........ ................. 179

Capitolul 20 ACCIDENTE ACVATICE... ......... t8020.1 Inecul...... ........ lg0

20.1.1 Prevenire ..................... 18020.1.2 Primul ajutor.............. ......................... l8q

20.2 Accidente la scufundare.. ....... lB220.2. I Semne gi simptome.... ......................... 1822O.2.2Primul ajutor.............. ......................... 183

Partea a III-a TRANSPORTUL ACCIDENTATTLOR

Capitolul2l TRANSPORTULACCIDENTATILOR..... ....... t852l.l Principii generale..,....... .......... 1852l .2 Scoaterea victimei de la locul accidentului.... ......................... I 8621.3 ASezareaaccidentatului. ......... 1892 I .4 Ridicarea accidentatului de la so1.......... ........ 1902 1 .5 Transportul accidentati1or...................... ........ 1922l .6 Alegerea vehiculului de transport.... .............. I 96

BIBLIOGRAFIE (selectivd).. ......:................. ............. lg7

INTRODUCERE

Primul a-lutor in caz de accidentare trebuie sl fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de citreorice persoani care este pregltitf, pentru aceasta (salvator).

Asisten{a nredicali de urgenfl ocupA un loc special in ingrijirea rnedicall, trebuind si rezolve, prornpl

;i competent, cazurile care pun in pericol imediat viala bolnavului: accidente de muncd, dc circulalicsau casnice. hemoragii, afec{iuni acute cu dezechilibru respirator sau circulator etc.

Pentru rczolvarea acestor cazuri, asistenta medicalf, de urgenfi se acordf, in trei etape diferite:- la locul accidentului sau imbolnivirii;in tinrpul transportului;

- in unitatile sanitare.

Pcntru llcrsonalul rnedico-sanitar, acordarea primului a.jutor la locul producerii unui accident sau unc

inrbolnlviri acute constituie o obligafie profesional6.

Toate unitatile sanitare sunt obligate sA acorde in permanenld asisten(d rnedicald de urgenfi. in cazu

in care urgenfa depagegte competenta 5i posibilitllile locale ale unit6lii sanitare, bolnavul (accidentatul

va fi transportat la altA unitate de specialitate, conlpetentl in reznlvarea urgen{ei respective.

in conformitate cu legislafia actuald de protec{ie a muncii (Legea Protecliei Muncii nr.90/199(r 5

N6rnrele Cenerale de Protectie a Muncii/I996) "obliga{ia de a asigura securitatea $i sdnhtate;

angajalilor, in toate aspectele referitoare la munc5, revine conducdtorului unithlii. Obliga{iilc salarialilo

in domeniul securitalii $i sdn6tatrii in munci nu vor alecta principiul responsabilitirtii concluchtorulrr

unitAtii. in contextul responsabilitdlii sale, conducStorul unitltrii va luanr[surilc tehnice gi organizatoric,

necesare pentru asigurar€a securit[1ii $i sanAthtii angaja{ilor" (NGPM art.7), implicit pentru organizare;

qi dotart:a punctelor de prim ajutor in cadrul unitalii..

De asemenea, in unitA$le cu riscuri profesionale, sunt organizate servicii medicale de irrtreprindele, ir

al clrorobiectiv intrdgi "acordareaajutorului medical incazdeaccidentesauimbolnlviri acuteir

timpul activitatii" (NGPM art. I 8).

in scopul asigurdrii primului ajutor la locul de muncd, serviciile medicale 9i de protectie a nrunci

trebuie:- sA cunoascA competentele unrane gi toate mijloacele tehnice disponibile pentru a aclion

eficace in cazul producerii uhui accident de muncf, 9i pentru a lirnita consecinfele sale;

- s6 informeze gi sf, sensibilizeze salariafii in ceea ce privegte notiunile de risc Ai de pcricc

(de aici, importanla ac{iunilor de recunoagtere gi de prevenire a riscurilor/pericoleltr

profesionale);

- sA formeze salvatori care sd intervind rapid gi eficace in acfiunile de urgenld la locul d

munci, pdnl la sosirea echipelor de specialitate.

Aceste dispozi{ii se referi atet la unitlfile medicale de stat, cdt gi la cele particulare.

in acest context, lucrarea de falL reprezinti un-material ajutltor, un ghid, pebaza ctrruia sd poati fiasigurate instruirea generall a salaria(ilor-salvatori gi formarea unor deprinderi practice corecte deacordare a prinrului ajutor la locul accidentului.

Desigurcdinpromovareasecuritaliigislndtaliiinmunc6primeaztrac{iuniledeprevenire, deasigurarea celor mai bune condilii in desfdgurarea procesului de muncd, dar pentru a limita efectele unui accident,este necesar sI se aibl in vedere Ei acest tip de instruire.

La problemele cuprinse in aceasttr lucrare, trebuie s[ se adauge informarea lucritorilor privind riscurilede accidentare gi irnbolntrvire profesionalA specifice unit[1ii respective, ajungAnd pdnd la detalierea peloc de munci gi la simularea unor situalii specifice de accidentare.

in prirna pafte, lucrarea puncteazd principiile generale de organizare a actiunilor de prim-ajutor la loculaccidentului, dupd care, in partea a doua sunt prezentate tehnicile de prim-ajutor care trebuie acordatdirect la locul accidentului, de obicei de cdtre colegul (colegii) de muncf,, format (formafi) ca salvator(salvatori). Partea a treia se referl la transportul accidenta{ilor.

in general, modul de prezentare s-a axat p€ expunerea cdtorva no{iuni care definesc respectiva stare de

accident, a semnelor principale de diagnosticare (recunoa$tere), trec6ndu-se apoi la descriereanranevrelor (fazelor) de prim-ajutor, prezentate intr-o succesiune logic6.

in elabprarea lucrdrii au fost folosite numeroase materiale documentare gi au fost reproduse ilustrafiiconsiderate semnificative. Ca in cazul oricIrei lucrdri de acest gen, capitolele pot ap6rea inegale. Deasemenea, pe parcurs, unele nofiuni se repetf, sau se fac trimiteri intre capitole, din dorinfa de a asigurao insugiren$t mai corectl $i uloara a materialului.

Doar instruirea teoreticd nu poate asigura o formare corespunzAtoare a lucritorilor-salvatori pentruaccidentele produse la locul de muncd. Sunt necesare aplicalii practice qi antrenamente repetate.

F-iecare salvator trebuie si insiste ca gi colegii sdi sI se pregiteascl pentru a fi salvatori, deoarece oricinepoate fi victirna unui accident;i via{a sa poate depinde de intervenfia prompttr Ei competent6 a colegilorsii de munc6, a celor din jur.,

Pentru orice salvator, devine un irnperativ rece:':andarea de a citi, a reciti gi a exersa modul corect de

acordare a primului ajutor, pentru a gti ce trebute gi ce nu trebuie fbcut.

PARTBA I

T'RINCIPII GENI'ITAI-Ii

crpibrd r ( salv.iorul d€ la lo{ le munc! este inponant ii d€ n.inlocuit, deoarcce:

- el sc grs!$. la locol giln momentul produerii accid€nlului;

pRJNcIpII GENE*ALE DE .RGANIZT.RE A - elesl'e colegulde munc! al victimei

acfluNltoR DE PRIM AJUftR LA l'ocul- AccIltENTlJLl'l conpet nla salvatorutui .ste limihti. darabsotutnecesarr li de cele mai multe orisuficieDtr. Actiurcas. se tcminl atunci cAnd victima este pretuadi dc slvarorii-prcfcsionirti (medici), in uniittimcdicak

Ll srlvlao.rt - o.icrrt .eirt€.n ? sp€cializac'

tfu* t Ce^dattllnig'j{tpregrtir penlru eodarca mrsurilor dr prim_ajutor livagasiliin prqjm.

in tunclie de pregitirca tor. satwtorii pot fi lncadrsli ln rrci catcgorii: unui accidenlat. nu inc.rcati sa inlerveniii o orice pref: aceasta constitu ic o gravt croNl

- mcdicii de dcs spccialitale: ci vor inlerveni cu prioritalc la lcul uiui Midenticadrele medii saDitde ti stud€nlii nedicini$i din utlimii ani de facutaarq . t a ordinul salvatorului sosit, anuntaii accidentul 9i @rcli ajulor de sPecialitat€!

- toli cetdtcnii care au fost instruti p€nlru a acorda primul ajutor: lucrero.i dincomp6dim.n!.le d6 pror€cli€ a muncii, din crucrr Roge. din derarmmrere de int€Nqti ch€mali pe cel mai aPrcPiat salvaior !

ln caz d€ dezastre' alli lucrltori etc' . Anun'! cet mai repe-de posibil orjce accidenl, oricar de benign (uror) o, ptuea. la

rcident rar de lmbolnavire Ncutl r. trebui !tr fi. acordd de citrc sllvltoni diD prim! ti r .lour (rcspcctivi) !

cttegorie . orgdizf proleclra victimeig prcvenili extinde@ srrrii de dccidenr !

in lucrarca de fata, lermenul de "salvaloC' este atrib$it salvatorjlor din ultima categorie, cu adresnspecialA p€nrru intedentiile ugEnte lA bcul acridentuhli, resp€ctiv, Ia locul de munc{ . Nu alinCeti victima (victimele)!

in plss, s.lvato'lll trebuie si cunmci li$urile spelfice locurilor de muncn dh rteli€r, sccti€,|lrirsr€, av6nd deci g un mtpreventiv. Et esr€ h leartut{ cu p€renatul de condu@re g cu persnalul 1.2 Ors.rizar€. prinului qiu.or

impli@t in proteclia mu'cii ti a satnl4ii ti organizer€a ri acordar€a primurui ajuto. panicapi:

Ctu mai mulli !6lariati, cat mai mulrE pelsMe, cel mai rnulli cd4eni lrebui€ sI fie instruilj ti fonnati 'in calitatea de salvato l Formare! salvatorilor trcbuic sa fie predominant practicl, explicaliile fiind _ diI inl..iorul unitllii:dale ln timpul predlrii ti lnvEtirii nanevrclor- Esie n€cesar cr ac€a$n prcglrire s[ fi€ completag cusntr€nrnente p€riodice, p.nfu ca satvarorii!t poau ef€ctua melodedmanuale de rcanimarc ti . martorul accidentului sau prima penoand anunFtir

opemtiile de salvar€, oricjnd ti odundc ' salvatorul Galvatorii)i. medicul de lnlrcprindcr.i

Arunci cnnd exis6 aprmre de rEanimare, ac€stca lrEbuie maniprlale nmlat de clure Frsoanele carc sunt asist€nle nredicsle, infirmierci

obi$uite cu utilizerea lor. . s€rviciul de Prolcctie a muncii;. ponpierii unitdlii:

in toa& cazurile, obligrtia supremr @re revinc salvatorului €6le acea de . prev.ni agravar€r s&rii . c( rduerc u hatiilvictimei, d@arec, acorda|€l mor lnSrijiri ne&r$punz o6re poale @mpli@ sau chiar compmmite . comirerul ( 'ccuril.te sistrdtate ln muncr;

intenenliile ulterioar€ de specialilate (ale m€dicului). . detatanr.rrulde i eryenlie in ca? de de6tre.

Cel csre acordd primul ajutor (salvatorul) nu inlocuiett€ medicul dar, prin misuril. p€ carE le aplic6, - din 'fan trtri$fiil

el irebuic ai reut$sca si evite:

- rnr{utagrea s6rii accid€nbrurui; I S,T'liii. ".or*'. ,""",- aparitia ahor @mplic€liii - particulde;- producerca mo4ii victimei. . medici -destat;

- cabincte Parliculde;

. spnale, centremedicale specialiat€ Gmtru eri, nicrochirursie, intoxic4ii elc.)t t.4 Actluril€ r.k.aoruttrt. polilie - jalldamqi€i

. wuritateacivild: I ANALTZA S|TUATIE|

Miilo'@ disponibiL: iNAINTE de oric€ inrervmtie asupn vidimei, salr?torul tr€buie s!-ri puni l r€birile:

. oprn€ d€ urgoF,Inr@p€re cwe eleclriq sslid@, ttrdeprrtue etc.; . Ce &.r pearccut ?. telefon; Si detErmine narura accidentului:. eclvabal; , inrercgand m$iorii;. ndio, s.nml de alsmdt - inremgend victima (da.{ €stE p6ibit);

. disponsu, cabin.t medical; , cerccrend cl€mnrotc maleriate smnificarive.

. atnbula46, eli@pter, avioD:

. vehiculele udl4ii; . M.ierisg vr.utr pcrhol ?

. matqial€ sp@ide:tflsed€ prin sjuttr, l,.8d, lire de inteN€nlie (afi\so.....); , de surpare;

. mijloac! d! iddtificar! a salvatorilor; - dc eleclrocutarei

. spital€, clinici, cabirele rEnicate. - dc inccndiu sau crplozie;- de intoxicalie printr-un ga? loxic elc.

13 Condutlr s.lvito.olui tu crzul pmduc.dl und a@idert. Polle ti suprin.l sceli pericol lirn dlc ?

ln caa{ produerii unui @idd! hbrvenJia imedirtd r sslvalorului ff€ tn vedsq - DacI da, s! o fac! e! lnsuti sau s, puni pe allii 3i o fac6.- Dac! nu,

- @liz@a situltei; - sa interzica ac@sul in zona periculoasa;

" p.otcjrs victimi (victin ld); - s! d€a alaina ti sn cearr aj or.- ffiitrea victimi lvictirclor):- 4I'[lI,{s @ided'Nui; II PROTEJAREA VICTIMEI (VICTIMDLOR)- a.ordata pnmtrlui ajuror:- suprw.gh@victirci (victinelor) qi ltteplres sirn @hipei de sp€cialirre. CERCETAREA SI IDENTIFICAREA RISCURILOR CARE PERSISTA PeNIRU A PROI IIJA

vlcTlMA $l A PREVaNI EXTINDEREA ACCIDENTARII rcprczinta prima acliune a sallalo&lui

*.tlb I la locul accide'tului, avand ca scop evitars unei noiac4idcnari, alat a lui cal ri a allor p.6oan€

. Prnna obligalie a fie(!rui salvator esl€ aceea de ! asigu a s€curilalea victinei (evibrcs (nEflori)'

unei c'xplozii, el@treutare, slr;vire elc.), de u elinitu orie cdzl imediau care { pulea

soiima in deravoarca er. in cazul unri accident, salval,orul trsbui€ si fie capabil s! ef€ctuez umi0oarel€ interventiil

onrinud sd exisrc g ii;sravoui starea . cidentului ti/sau mediul snu hconjurntor'

. sah€rorul irebuie s, trdeprrree pemeele cee, prin sgitslia pe ore o creu4 prin Pentu aesta. elvatorul:

d€liui sau sfshri nepotrivite, ddueazt srlvirii viclimei, insliluind un "brEl delen.ibte"mdcar vizibil in jDrul victinDi (vict,belo.). . va identificr sur$te de riscuri reale sau presupuse in snua$a vizltn ti !a obseaa dacl

Persilll un risc de:

. Pc cal posibil, salvatorul iii alege l-3 4utoare fl, llrmtr-o pdsodrE pot rvitt, {nunlii _ $r;vircl

aoodentul cc.e diutor in nlerxnl tutreprinddii rr in alara ci. ' io@diu sau cxplozici- clcclrmutarc:

. Avand criid sd nu_$ pericliteze prcPr,o srnatele (!i ru do itrn din iakaaor' victima), asfi xie;

salvalorul Febuie - all ris'- st cDnols! rcgulile de 6plicde a pimului liuld:- st-$i Ptslreze culmr r

- s. aoliotrozc energio, etcr@ riratid in luarea unor ma$nj.

(. Va repera persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate.

- Str ac{ioneze pentru suprimarea sau izolarea riscurilor sau sA scoatl victima de subac{iunea riscului, f{rtr a se expune el insu$i la risc.

Pentru aceasta, salvatorul:

'r va hotiri acfiunile care trebuie realizate pentru a inlitura riscul (riscurile) eventual(e).

. va repera rnaterialele adecvate pentru aceasta actiune.

r va actiona el insugi sau va determina persoana aptd sh ac{ioneze cu ajutorul acestormateriale, pentru o inldturare definitivi a riscului.

r atunci cdnd inlf,turarea riscului identificat nu este posibild, salvatorul va ac(iona astfelinc6t si previnA expunerea oricdrei persoane la acel risc.

in cazul imposibilit[{ii de inlIturare sau de izolare a riscului (riscurilor) identificat(identificate), va hotdri condiliile gi manevrele pentru a putea degaja victima, fbrtr nici un risc pentruel insugi.

,&?4.1 r Salvatorul trebuie s6-gi insugeasci at6t cunoftinte generale, necesare pentru interven{ii inorice situatie, cdt gi elemente pentru acfiuni specifice, in funcfie de riscurile propriiintreprinderii, sec{iei, atelierului, locului de muncI.

III EXAMINAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)

intr-o situalie de accident salvatorul trebuie sI examineze victima (victimele) inainte de a efectuaintervenfia adecvatii de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect $i a obline rezultatul a$teptat.

Penlru aceasta, salvatorul- Va cerceta gi va recunoagte, urmand o anumittr succesiune, prezenfa unuia sau a mai multor

semne care indicd faptul ci viafa victimei este ameninfatl:. sangereaza abundent ?

. rf,spunde la ?ntrebtrri ?I respiri ?

r ii bate inima ?

- in funclie de semnul (semnele) gtrsit (gisite), salvatorul prefigureaztr 9i rezultatul (rezultatele)intervenliei sale.

- in cazul in care victima prezinttr mai multe semne, el iqi definegte ordinea de prioritate aintervenfiilor gi a rezultatelor pe care se alteapti si le oblini.

(in cazul existenfei mai multor victime, salvatorul va efectua triajul acestora,pebazaunei examindrirapide .

o Sunt considerafi ca extremtr urgenfi accidcnta{ii ale cdror functii vitale sunt deteriorategi anume:

- accidenta{ii cu stop cardio-respirator;- hemoragiile mari:- hemoragiile organclor interne,- pldgile cu hemoragii arteriale unde nu se poate aplica garou (gAt, axild, etc.) 9i/sau

unde prin pansament compresiv sau compresiune manualf,, henroragia nu se poateopri;

- accidenta{ii cu pldgi toracice mari, cu tulburlri in respiratie;- traumatismele cranio-cerebrale ;

- politraumatizafii in stare de ;oc.

. in urgenfa intii se incadreazl:

- accidenta{ii c6rora li s-a aplicat garou pentlu oprirea unei hernoragii arlcriale;- plAgile abdominale mari;- accidentalii cu amputafii de tnembre qi cu distrugeri nruscularc gi osoasc nrari.- accidenta{ii in stare de incongtien{d.

. Urgenfa a tloua cuprindc:

- accidentalii cu traumatistnc cranitt-cerebrale, veftebro-rtredularc gi clc [r;rzin irrsolite clcfracttrri gi de leziuni alc otganeior interne (creier, nrdduva spinirii, orqane din cavitateaabdorninald qi din pelvis etc.);

- fracturilc deschisc;- hemoragiile.

. in urgenta a treia sunt considera{i accidenta{ii cu celelalte tipuri de traumatisrnc.

/t4*l . Clasificarea ptezentat| nu este absoluti.

. Salvatorii trebuie sI ac{ioneze cu sdnge rece, sd analizeze frecare caz in parte, avAnd irrminte gi faptul cd victimele in stare gravi nu pot solicita ajutor, pe cdnd accidenta{ii culeziuni mai ugoare cer, ei ingigi, ajutor gi evacuarea din zona producerii accidentulLri.

. in cazuri extreme, cu numdr foarte mare de accidentati, care depf,pesc posibilitalilesalvatorului, victimele in stop cardio-respirator se abandoneaztr, acorddndu-se ajutorcelorlalte.

I

Iv ANUNTAREA ACCIDENTULUI (sE vA DA ALARMA) Pcntru acqrsla slvardll:

orsaniaea primut;; ajuror tn tntreprinderea respeaivi ri de locul accidentului. decis-o din cxam ina'e3 prcalabili a vicrimei

pentru accasta, etr - Va cfectta inlervenlia holirAla, folosind rchnic;le cunosure decltiexcBare.

prcluarea vicrineide citrc pcEonalul specializ r.

- Va al€ge, dintrc p€rsoanele prcznt€ ti dupl criterii prcslabilile, persoana c€a mai apt6 pentru a

dectanFale.ra. Acliun ile silvrtorulri depi d dc slsrea vicl lnci. rstfct:

va aenni etemenrele mesa;utui de alama pentru a permil€ ajutoarelor ch€mate s! organizeze o

intcnentie corespunz oare . asarca rr pozjtia de sjCuranFl

- va asisum accesul ajuioarelor Ia locul (locuile) accid€ntului, cat mai aproap€ de vi€liml . acopcirea victimci, alamat

ADelul de prim'ljutor trebuie si confnn urmltoarcle infomatii: . supravegherca circuratiei. a surii dc conglicnF, a respimliei, pani ra sosir"u ajulo!reror

.Und€6teloculaccidentului(carmaipr€cisposibil):lGalilalequnita0ea,at€lj@l,secti4'neilicalc'stmdA numirul' tnretiierca' piatr! kilometici etc-

b. Der victima nu rrspude, nu resphr! dar li bale inima surr D€c€s e;

. Ce s-a inEmplat ? - scunn descde.€ a producerii &cidentului, de exemplr: Mident de

muncN, de circulatie, inc€ndiu, electro€utu€ ' desciar$ (clibel"r€fl) cailo' rcspimloriii

. Rdn;lii surtblocati (prinsi) ? ' mancvm H€imlich:

. Drumut este accesibit ? respinli€ .gur! ta gura" su ^guri ta nas,,.

. cate vicrime sunt ? Numtrul rrniljtor la l@ul accidentului, dinne care ceti ft| starc Smvn c Dacr victima nu dspundc' nu r€sphr' nu ii bal€ inimn estc necesara:

producd deces. au "eutr la nas")'

. cin€ fac€ ap€lul : num€le qi nunllrul de telefon d. la care suni d Da{d victima singe@za abundenl se aplicil

Persoana care fac€ a?€lul hebuie sl attepte contimaret rE €pliondtii crrecle a ap€lului slu ti s[ se ' compr€si€ manuali locali]

inbarcr la locul accidentulu;, p€ntru a @nfirma te$niterea lpelului . psnsmcn( compresivi

v PRIMUL AJIJIOR . compresie manuah la dBtarF ( in zona subclavicutarr sao ingh;ml,).

inh-o situatio de accident, salvatorul trebui€ sa fie capabil tI €f€.loez. interventla (succ$iunFx

manevrelor) corrlpunzltorre st rli victin.i (vlctimelot). " Dact victiha prezinu arsuri povocatc dc:

. foc sau dldud, sc facc spalare pentru a evita ca a6rB 9t progr€ssze lj pentru 6codrc:

. subshnts chimice, se face sprlarc abundenti cu apu (ru se incqrct n€utralizarcaacidului cu bazari invers!).

il

f. Daci victinra vorbcgte, dar nu poate efectua anulrtite n,l,rfi' .,

r oricare ar ti semnele, va ac{iona ca 9i cum victinra al avea o liacturi, evil6rrd s6 o

deplascze gi respectdnd toate eventualele defbrmilri la nivcltrl: rncrnbrului superior,

nrcrrbrul ui i nl'eritlr, coloanci vcrtcbralc.

g. Victim. poale si pr€zinle:

. plegigtav€: atezrrea victimei l r'o pozitie ndeclalA, itrSriihea scgmentului ampdai'

comprcri. p€nru optirca senger&ii el..:

. plisi simpl€r c{rilina $ ponsar€a Pllsii

,A'tFl ln cxrsul ficcrt€i insruiri sc vor r€p.ia m€lodele dc exlminarc a accid€ atului $ se wtefectw gesturile-int rvclltiil€ ltlvllaie.

vI SUPRAVf,GHEREA VICTIMEI (VICTIMET.OR} $T AFTOPTAIITJA SOSIRII TCHIPOI DE PARTEA ! TI{SPECIALITATE $I A AT'TOSAI{ITAREI

PiIr la sosirea ectip.i de speciditi0e, salvatorul: PRIMLL AJUmIT L\ LoCIILACCIDENTULIJI

- va umrri 3.mnel€ viblt rl. victimei: Pr€z.nla resPir"ti€i' a puls(l i. srarco dc conttienlN ti msrFlv.ehea ln .ontinuarc cftxi.le prin'Iui ajuiot aoordd: restabiliNa rcspiElici li cirtrlhtiel' op.ir€.

hcmonaiibr, stlrt{ par'3am.rlblot, it obiliztren fiacturilor. lo,' ilia de sisumnl{ eo.

' V! asigua idcrvq{iil. n€c.s€t! dac{ survin modificlti ln !t.rc8 vidintei'

- Va rc{a IE cll po.ibil, dateb nrytrrante p.ivind:. accidenlul,. cvolr{ia sutii victimei,. alte informalii dcaprc viclima.

ti sosir€! e.hipeide Secialiltte 9i a auiosanilarei, sahdorul:

- Va comunicr mediculuitoat€ infofialiile obtirule d.sprc accidcn{ lidespE narea viclimeitilivapda norele rcspcclivc

- Va 0jrx|la transponul viclin€i ln autoslnitari ti. la solicitarca mcdiculur' ru insolilmb(lanl' plnila unilrtea mdicall speriali4tl care prime$e accidcntahl

t3t')

Capitolul 2 (

STOPUL RESPIRATOR

2.1 Generalitlfi

Stopul respirator (asfixia) este starea organismului caracterizatd prin oprirea respirafiei qi deci prin lipsa

oxigenului in s6nge, ceea ce poate produce distrugerea fesuturilor vitale gi chiar moadea.

Cauzele care detetmind asfixia pot fi grupate in tlei categorii:

- insuiicienfa oxigenului iu aelul inhalat;

- oprirea lespiratiei qi a circulatiei;- obstl-uarea ciilor respil'alorii.

Cantitatea de oxigerl poate li mai scirzutd in spafii inohise ca: incdperi etanqe, mine, canale de scurgere.

Gazele toxice pot inlocui oxigenul din aer. ducAnd la reducerea nivelului de oxigen in sdnge. Monoildul de

carbon rezultat din func[ionar-ea motoarelor cu combustie ,si gazele foiliate in silozuri gi depozitele dc

ingr Sgdminte, sunt exemple de inkrcuire a oxigenului in aer'

Situalii ca producel ea unor Socuri electrice, vdtdmar ea coloanei vertebrale, a toracelui sau folosirea unor

medicamente ori a unor substanle otrlvitoare pot al'ecta iunclia respiratorie 5i activitatea inimii.

Obstnarea (blocarea, astuparea) cdilor respiratorii poate li deterninatd de corpuri strline localizatein gAt,

de sAnge ;i mucus produse ca ulmare a vdtdmdrii gulii qi a nasului sau de vomismente, darcel mai fi'ecvent

ea este oauzatd, la persoanele care gi-au pierdut cunoqtinfa, de cdderea limbii in fundul gAtului.

De asemenea, cdile respiratorii pot li blocate de spasme musculare cauzate de p[tmnderea apei sau a

alimentelor pe cdile respir-atorii sau de in1'lamarea fesuturilor gAtului in alergii, boli sau rdniri.

tfur4ltt Tulburlrile ciroulaliei sanguiue antreneaz[ intr'-un tennen mai mult sau mai pufin scut qi

tulburiri respiratorii ;i, ret-;iploc, skpul respirator antlenetuf, stopul cardiac, cele doud

fllnclii (respira{ia 5i circulafia) liind cornplernentare.

2,2 Semnelc tulburlrikrr respiratorii

Tulbru'lrile respiratorii pot fi recunoscute prin plezenla uluia sau a mai multor semne:

- respiralie neregulatd, prea repede slu prea rard;

- respiralie superliciald sau prea adancl,- respira{ie zgomotoasI sau dificill:

. sfil'dituri: cdderea limbii in lirndtrl gttLrlui-

. garguimente (chiorlituri): lichid. salivl. sAnge, con[inut stonacal in gurl(v[rsdturi),. guierdtut'i: corp str'5in in cdile lc ttorii;

(- congestiond- . vaselor de sAnge de pe cap 5i gAt;- colorafie vdndtd (cianoticl) a buzelor, urechilor ;;i unghiilor;- transpirafii abundente;- imobilizarea toracelui, circulafia de acr nu poate fi auzitd sau sim{itd.

Dacd nu se aplicd respiratia arliticialS. vot' tunta lapid sl"opul caldiac, starea de iucon;itrcn[i ;;i apoi surlurcmoartea,

2.3 Rcspirafia artiliciall

Respirafia artilicialS este o teluicd de alimentare a pldmAnilor cu aer in cazul in carc ace qtia sunt incapabilis[ func]ioneze. Respiraf ia artificiall trebuic sI inceapi imcdiat, cleoarece organele vitale a1e corpului.inima ;i creierul, au nevoie de o alimentare continul cu oxigen penfiu a supraviefur. Creierul poate fiafectat definitiv dacl este lipsit de oxigen o perioadl mai mare de 4 minute.

2.3.1. F aze dc intervenf ie

Executarea respirafiei arliticiale [a un pacient care nu rcspird neccsitd 5 faze principalc:

I Aprecierea capacitifii tle rlspuns a victimei[I Deschiderea (eliberarca) ciilor respiratoriiIII Verilicarea existenfei respirafieiW Ventilarea pliminilorV Verificarea existenfeipulsului.

I. Aprecicrea capacitifii rle rlspuns a victimei

Procedafi astfbl:

- Nu interweni{i asupra unei persoaue aparent incon;ticntl, pdnd cAnd starca de incon;tien{ir 1u estcconfirmatl.- Scuttu'ati ugor umdtul 5i intreba{i persoana dacl-i cstc bino, pentru a-i dotcrmina cirpacitatca de a

rdspunde.- Dacd I'elul in care s-a produs accidentul indici cventuale vdtlmdli ale capului sau gltului" inairrtc de a

solicita rdspunsul, imobilizafi-le (sprijmifi-le) (a so vcdea cap.I 1).

lI Deschidcrca (eliberarca) clilor respiratorii

CAnd o persoanl i;ri pierde cunogtinla, muqohii gurii ;i gitului se relaxeazd. Dar:ti acoidcntatul cstc pc sl)ltolimba ii poate cddea spre fturdul getului" inchizind calea dc pirtrunderc a aenrlur in plriniini ;;i respira{iainceteazd (liguriie 2.1 5i2.2). Dactl nu se aclicxreazl ral;id, accasta ducc la virtlmiiri alc crcicnrlui ;;i Ja

moarte.

14 l5

Fig. 2.1 Cdile respiratorii blocate Fig.2.2 Ciile respiratorii par-fial blocate

Deschideren ciilor respir:rtorii prin tragerea limbii in afarl poate fi suficientd pentru a restabili

respirafia.

C6ile respiratorii pot fi deblocate in dou[ moduri:

a. Hiperextensia (rlsturnarea) capului Pi ridicarea bdrbiei

b. impingerea mandibulei (fllcii) lErd rasturnatea capului

a. Hiperextensia (risturnarea) capului 9i ridicarea blrbiei

Manevra cap risturnat - blrbie ridicati (tigura 2.3) este cea mai eficientd metodd penhu dcschiderea

cdilor respiratolii c6nd se presupune c[ nu existi vltdmlr1 a1e gAtului. Rlsturn0nd capul spre spate se

ildreaptl calea aelului $i se ridice lirnba din hrndul g6tului. in plus, ridicAnd blrbia inainte 9i aducdnd

maldibula (l'alca) Si limba in sus, se produoe o deschidere maximl a clilor respiratorii.

Procedati astf-el:

- Puneli o m0n5 pe tiuntea accidentatului 9i

impingeti-o inaPoi.

- in acelapi timp, puneli degetele celeilalte

mdini sub bdrbie, Pe Partea osoasd a

rnandibulei qi ridica{i-o.Ave{i grijl sI nu apdsati testltul moalc de sub

bfi'bie, ceea ce ar putea dcterrnina bloc:rea

odilor respiratorii.Fig. 2.3 Cdile respiratorii deschise

(cap rlstumat - bdrbie ridicatA)

^ib.Impingerd. .randibulei ftrri rtrsturnarea caputui

Dacb se presupune cI existl riniri ale gatului, cea mai siguri metodd de deschidere a cailor respiratoriieste impingerea mandibulei (ftilcii) fird ristumarea capului. Mandibula trebuie ridicati f6r6 flectareasau extensia gdtului, cu capul {inut intr-o pozi{ie fix6, in linie cu corpul (figura 2.4).

Fig.2.4 Cdile respiratorii deschise (impingerea mandibulei firtr rtrsturnarea capului)

Procedali astfel:

- Punefi mdinile de ambele plrfi ale capului celui accidentat, imobilizdnd capul 9i g6tul.

- Apucali bdrbia cu degetele 2-4 ale fiechrei mAini gi ridica{i-o, impingdnd-o uqor inainte(spre torace).- Folosili degetele mari pentru a deschide gura.

ttL4t l Este posibil ca stopul respirator ci fie cauzat de obstruc{ia cdilor respiratoriiprintr-un corp strdin 9i atunci eliberarea lor (prin manevra Heimlich sau extragere manuali)este cea mai urgentd lnanevri (a se vedea cap.4).

III Verificarea existen{ei respirafiei

Pentru a verifica existen{a respirafiei (figura 2.5):

- Pun4i urechea l6ng[ gura 9i nasul victimei pentru a asculta zgomotul respira{iei gi pentru asimli migcarea aerului pe obraz.

- Privi(i cu aten{ie migcirile sus-jos ale toracelui in timp ce acesta se dilata gi se contracffi.Aceste aprecieri se fac timp de 3-5 secunde.

t7

Fig. 2.5 Verificarea existenfei respiraliei

lV Ventilarea pllminilor

',Respira1i" pentru accidentat, sufldndu-i aer ln plf,mdni (oxigenul din aerul pe care-l expirafi este

suficient pentru a men[ine o persoanf, in viaftr, daci ventilarea se face adecvat):

- Sufla{i aer in pltrmdnii unui accidentat care nu respirtr, prin gurl sau prin nas (respirafie

"gurtr la gurtr" sau respira{ie "gurd la nas").

- Asigura{i-vl de buna deschidere a clilor respiratorii gi de etangeitatea dintre gura

dumneavoastri gi ciile respiratorii ale accidentatului.

- Astupa{i orice alti cale respiratorie deschisd, prin care aerul ar putea ieqi (de exemplu, in

respirafia "gurf, la gur6", nasul trebuie astupat) (figurile 2.6 5i2.7).

Fig.2.6 Respirafia "gur[ la gur6"

- astuparea nasului cu obrazul

Fig.2.7 . Respirafia "gurd la gur6"

- astuparea nasului cu degetele

- lnspira{i ad6nc Ai apoi sufla{i ugor aerul in pldmdnii accidentatului (figura 2.8). Pentru fiecare

respirafie se acordd l-1,5 secunde.

- Dup[ fiecare respira{ie, indepfirta{i gura qi privili toracele accidentatului, in tirnp ce pdstrafiurechea gi obrazul l6ngd fata sa.

Urmdrili miqcarea toracelui, ascultali zgomotul aerului gi simli{i cu obrazul, aerul cale a fostexpirat. Aceste semne vor indica faptul cd aerul a pdtruns in pldmdni (figura 2.9).

- Daci nu apar semne de miEcare a aerului, repozifiona{i capul gi ridica{i rnai mult bdrbia.Verificafi din nou etan$eitatea 5i incercafi incd o dat6.

- Dac[ plim6nii nu se umfltr nici acum, este posibil s[ fie blocate clile respiratorii gi se

va acorda primul ajutor ca in caz de obstrucfie a ciilor respiratorii ( a se vedea cap.4).

Respirafie: profunzime gi ritm

Ventila{ia (insuflarea aerului) trebuie flcuttr incet, cu o durattr de l-1,5 secunde pentru liecarcinsuflare, cu o presiune care sE realizeze numai dilatarea toracelui accidentatului.

Frecvenfa ventila{iei trebuie s5 fie, pe cdt posibil, cdt mai apropiatd de respira}ia normal[, aproximativl2 respirafii pe minut, adictr o respirafie intreagtr la fiecare 5 secunde.

Expansiunea gastrictr

Dac[ insuflarea este fbcutl cu presiune prea mare, aerul va pf,trunde gi in stomac, ridicdnd diafragrnaqi fdcdnd respiralia artificial5 mai difici16.De asemenea, existtr riscul ca accidentatul sd vomite qi apoi str aspire con{inutul stomacului. Daciistomacul se umfli in timpul respira{iei artificiale, verifica{i qi repozitionali ciile respiratorii, unndrilimigclrile toracelui gi evitali presiunea excesivl a aerului in ciile respiratorii.

Continuafi respira{ia artificiald incercdnd sd nu eliminafi con{inutul stomacului.

Experien{a aratd cA daci se incearc6 sb se reducb tensiunea stomacului prin apisarea manualS aabdomenului victimei, aceastl manevrd va determina, aproape cu siguranfi, regurgitarea (cvacualea)

alimentelor pe gur[, dacl stomacul este plin.

Fig. 2.8 Respira{ia "guri la guri" - insuflareaaerului in pldmdnii victimei

Fig.2.9 Respira{ia "gurd la gur6" - verificareamigc[rii toracelui

(,

Dac6 tensiunea stomacului este atdt de mare inc6t sd impiedice umflarea corespunztrtoare a pl6mdnilor,

intoarce{i accidentatul intr-o parte, cu capul in jos, inainte de a aplica presiunea abdominali. Conlinutul

stomacului poate fi evacuat o dati cu aerul. in acest caz, gtergeti repede gura 9i reluali respiralia

artificial[.

V Verificarea existen{ei Pulsului

Dacd inima nu bate, sangele nu circuli gi oxigenul nu va fi transportat cdtre organele vitale, cum este

creierul, chiar dacd r" upli"a respiralia artificiald. Deterrnina{i dacd ininra bate prin verificarea existen{ei

pulsului, dupd cum urmeazi:

-Dupi doui respirafii 9i dupi ce constata{i ci toracele se

unrflf,, verificafi existenfa pulsului la artera carotid5,palpAnd artera dupf, ce repera{i laringele (rndrul lui Adam) 9i

alunecafi cu degetele 2-3-4 lateral, spre muqchii gdtului

(stcrno-cleido-mastoidian) (fi gura 2. I 0).

in 5-10 secunde se poate detecta pulsul chiar daci este

slab.

Fig. 2.10 Verificarea existenlei pulsului

- DacE nu decela{i pulsul la o carotidi, verificafi-l 9i la cealalti (dar nu palpali niciodatd

ambele artere carotide simultan !)'

in cazul in care pulsul nu se simte, incepeJi gi masajul cardiac extern, respectiv reanimarea cardio-

respiratorie ( a se vedea cap: 3) 9i trimiteli pe cineva dupS ajutor medical'

Dac6 pulsul este prezent, continua{i respiralia artificial[ 9i verificali din nou pulsul dupi un minut qi apoi

din cAnd in clnd.

2.3.2 Metode de respira{ie artificialS

Respiralia artificiall se poate executa prin mctode directe sau prin nretode indirecte (manuale).

2.3.2.1 Metode directe

Metodele directe de respirafie artificialtr, denumite qi respira{ie "gurtr la gur5" sau "guri la nas" sunt

superioare cclor indirecte deoarece:

o ofer6 pl[mdnilor un volum corespunzltor de aer ;

r pot fi incepute imediat qi continuate pAnd cdnd accidentatul este in siguranld sau pdnd la

iosirea medicului (important mai ales in caz de inec, electrocutare etc.);

(t pd aplicate de indati ce salvatotul atinge accidentatul;i cura{a gura de errentualclenlaterii ca-re ar putea bloca cziile respilatorii. Nu este neapft'atI nevoic ca aocidentatul sI ticmigoat; oel mai bine este ca aoesta sI stca inlins le spate pe o srprafalir solidl 5i drcaptl.

r pemrit obselarea imediati a lrloolrii ciilor respiruturii:o nu necesit[ efbrt fizic rnare ;i pot li deci executatc timp indclungal.

tQt4/.t Metodele de respirafie "gur[ la grrrl" qi "gurl la nas", nu vor fi utilizate in cazul stopuluirespirator apdrut in intoxicalii cu gaze ;i vapori, penh-tr cd existd pericoh-rl intoxiclrii gi a

salvatorului.

a. Metoda "gurl la gurI"

CAnd executali respiratia artificiall "gurd Ia gurd" (ligurile 2.(> - 2.9), asigura{i-vd ci sunr deschise olilcrespiratorii qi apoi:

- Str6nge{i ndrile intre degetul rnard 6i arltdtor pentru a preveni pierderile de acr.

- Inspira{i adAnc, deschide}i gula larg, plasafi-o deasupra gju'ii accidentatului, r'ealizAnd o bundetimrsare gi sufla{i in gura acestuia.

- Dupi fiecare insufiare, ridicati gula de pe lir[a accidentatului, pentrt a pennite aerului si iasij

- Privifi, ascultafi gi sesizafi circulatia aerului din gurl gi nas qi rniScarea turacelui.

- Continuafi, pistrdnd ritmul de l2 respira{ii pc rninut.

ec4'tal o DacI nu impiedici lluxul de aer, ldsati protezele dentare la locul lor deoarece ajutl la obund etan;are a gurii.

o Desfhcefi rapid gulerul, cLarrata, centura victimei, orice arlicol de imtrriciimintc carc iu'jena respiralia.

b. Metoda ttguri la nas"

Aceastd metodi poate li tblositl in cazulile in car e existl viitdmlri ale gur-ii sau atunci clnd nu estc posibiliacoperirea ei completL

Procedatiinacclagifelcalametoda"gurllaguri".insufliindaerul prinnasul accidcntatului:

- Rdsturnati capul spre spate cu o mlnti, dar nu prindcli ndrile

- Ridicafi bdrbia cu cealaltl m6ni, lblosind degetr"rl mu'e penru a iucltide gura victirnci,Aooperilinasulaccidentatuluicuguradv.qiaplicafidouirinsullafii.pcutrllapornrilcacnrlui sil

iasd prin expilatie .

- Dacd aenrl intrl in phmlni gi pulsul este pt'ezent, continua[i respirafia ritrnic. in accla;i nrod cir

la metoda "gur[ la gur5".

2l

2.3.2.2 Metode indirecte (

Metodele ildirecte sau manuale alimenteazl plsmAnii cu aer prin compresia 5i dilatarea fizicd a cutiei

toracice.Compresia se fhce prin aplsarea manuald exercitatd asupra spatelui sau pieptului, iar dilatarea prin

extensia brafelor.

Doud dintre metode sunt mai tblosite:

a. Apisare pe spate'brafe ridicate sau metoda Holger-Nielsen (HN);

b. Ap[sare pe piept-brafe ridicate sau metoda Sylvester (S)'

Degi metoclele indireote nu sunt atdt de eficiente ca cele dirccte, sunt situalii cdnd acestea nu pot fi

"pti"ut". Vdt[mdri gr ave ale gurii ;i f'efei sau otrdvirea cu gaze toxice reprezirrtd caztri care cer f'olosirea

metodelor manuale. Aleg"r'"u uneia dintre cele doud metode mai sus amintite (HN sau S) depindede starea

lizicd a accidentatului.

,*r4r.t Indit'erent de metoda de respilafie arlificiald folosith, in acordarea primului ajutor

resPecta[i urrtrtoarele reguli:

. curdtati gi menfinefi cdile tespiratorii deschise prin extensia gdtului'

. pozitionali accidentatul pe o suplaf'a1d planl qi rigid6, de preferat ia nivelul podelei.

r Controlal.i pulsul la carotidd dupd primele minute sau dupd I2 cicluri complete Daoa existr

puls,relualir.espira{iaartificial[;iveriticafipulsuldincAndincAnd.

'a. Metoda: aplsare pe spate-brafe ridicate (I{N)

Metoda nu este indicatd in cazul persoanelor obeze, al t'emeilor cu gr aviditate avansatr sau al accidenta{ilor

cu llni la gat, spate sau membrele superioare'

Pozifia accirlentatului

- Plasafi accidentatul cu tafa in jos, cu l]untea sprijinit[ pe mainile a$ezate una peste alta 9i

intoarcefi-i cu grild capul intr-o parte'

- intindeli-i g6tul punAnd o pernu{E sub cap qi riclicafi-i bllbia pentru a menfine cdile respiratorii

deschise.

- Asigura{i-vI cd uasul ;i gura sunt libere'

Pozifia salvatorului

- Atezati-vd, spriiinit pe un genunchi, la capul accrdentatului'

- Puneli g! .rchiul lAngtr capul accidentatului 9i celllalt picior inainte, pentru a vtr asigura opozi{ie stabil6.

- Punefi mdinile pe spatele accidentatului, cu palmele pe aceeagi linie cu subsuoara sa qirlsfira{i degetele; degetele mari trebuie si fie paralele cu coloana vertebralf, a accidentatului.iar bra{ele dumneavoastii drepte.

Ciclul de respirafie

intreg ciclul trebuie executat ritmic, pentru a asigura o frecven{d de l2 respira{iilminut. De aceea, unciclu dureazd aproximativ 5 secunde. Un ritm ordonat, regulat, este mai important dec6t unul cu oduratl exacttr de timp.

Pentru o invd{are mai ugoari, ciclul de respirafie este descris in 4 faze.

- Faza de compresie (expiralia) - Pdstrafi bra{ele drepte, balansafi-vi ugor in fa16 p6ni c6ndbra{ele sunt verticale, apoi apisa{i cu greutatea corpului pe spatele accidentatului (figura2.1la).

$nesali doar atdt cat sA se evacueze aerul din pl6m6ni.In timpul acestei proceduri, numtrra{i: l-1000,2-1000...

- Faza t de tranzifie - Revenili in pozifia inifial5, cobordli mdinile peste umerii accidentatului9i prindeli-l de bra{e deasupra umerilor, continu6nd sd numiiafi: 3-1000..,

- Faza de dilatare (inspira{ie) - Balansafi-vl inapoi, ridicdnd ti trigand de urneriiaccidentatului p6nn cind sinrlili o tensiune.Brafele dv. trebuie si fie drepte. Nu este nevoie ca toracele accidentatului si se ridice de la sol(figura 2.1 lb).In acest timp numtrrafi: 4-1000, 5-1000.

Faza2 de tranzifie - Ducefi mdinile inapoi pe spatele accidentatului, Cu palmele pe aceeagilinie cu subsuorile pentru a reincepe faza de compresie.

Fig.2.ll Metoda Holger - Nielsen

23

b. Metoda: aptrsare pe piept-brafe ridicate (S) (

Aceastl metodd poate fi folosita pentru persoane obeze, femei in stare avansatA de graviditate sau in

alte cazuri care nu permit agezarea cu fafa in jos'

Metoda nu este indicatd in cazul accidentalilor cu rdni ale gdtului, spatelui sau membrelor superioare'

Pozifia accidentatului

- Agezafi accidentatul pe spate, pe o suprafa@ rigid6'

- intindeli-i gitul, agezdnd o plturl rulatf, sau o jachetl impdturit6 sub umeri. Aceastd manevrd

p.r^i,. ia.ri.aiea capului ii uluta la menlineiea in stare deschisl a clilor respiratorii '

- indepirtali orice ar putea bloca g6tul sau gura'

- Asezati mdinile accidentatului pe piept, paralel, una sub alta'


.Agezafi-vlingenunchi,deoparteqidecealaltdacapuluiaccidentatului.

.Jine{ibra|eledrepte,apucafipumniivictimeigiincrucigali-ideasupraplrfiidejosastemului(toracelui) pentru prima faz[ a ciclului - compresia'

Ciclul de respirafie cuprinde 3 faze:

- Faza de cornpresie (expira{ia) - Apuc6nd ferm ambii pumni ai accidentatului, balansa{i-vl

in fa{tr, ap[sdnd cu greutatea corpuiui dv. pe toracele victimei pentru a evacua aerul din

plambnii acesteia, n,*a.end, l-1000, l-2000 "' (figura2'l2a)'

.Fazadedilatarc(inspira{ia).Balansali-vllnapoi,sprijinindu.vlpec[lc6ie,intinzandu*t le ucciaentututui in ,u, ii spre exterior plntru o dilatare completa. Aceastl manevrl va

Oiiutu to*".t. 9i va produce petrunderea aerului in pllmdni (figura 2' I 2b)'

in acest timp numdrafi: 3-1000, 4-1 000"'

- Faza de tranzifie - Readuce{i pumnii victimei pe piept in pozilia initiali ' ln timp ce

numdrafi: 5-1000...

p6str6nd ritmicitatea relua{i cete trei faze ale ciclului de respirafie'

ciclul complet trebuie executat astfel inc6t sf, se asigure o frecven[d de aproximativ

l2 respiratii/minut'

Fig. 2.12 Metoda Sylvester

t@l t Apisarea trebuie redusd in cazul persoanelor slabe, fragile sau al copiilor.

r Aveti mereu in vedere riscul fracturtrrii coastelor in timpul apdstrrii coastelor gi sternului.

2.4 Secvenfele respira{iei artificiale - metode directe

Ori de cdte ori sunt motive sll crede{i ci o persoantr nu poate respira, asigurali zona de proteclie a

victimei 9i intreprinde[i urmitoarele ac{iuni, repede gi hottrrdt:

I Stabilifi capacitotea de rtrspuns a victimei:

- Batefi ugor victima pe umdr 9i striga{i: "Vi simlitri bine?"Dactr nu reac{ioneaztr...

ll Verifica{i existenfa respirafiei:

- Privifi, ascultali gi sesizali semne ale respirafiei (3-5 secunde).Dacd nu existl semne ale acesteia...

lll Chemafi ajutoare:

- Strigati sau folosili orice alte metode pentru a atrage atentia oricui ar putea chema ajutormedical $i asistenp pentru primul ajutor.Apoi...

lV Pozifiona{i accidentatul pe spate, susfindndu-i capul qi gdtul, mipcdnd corpul ca pe un

intreg.

V Deschidefi ctrile respiratorii folosind manevra cap risturnat-blrbie ridicati ori impingerea

mandibulei firl r6sturnarea capului sau eliberali-le prin manevra Heirnlich ori extragercmanualtr a corpului striin.in timp ce men{ine1i cdile respiratorii deschise...

25

vl verilictli erktento relpirrllei: (-, o***, un"* ""

gdtulu g 'aidorrtulnu

rrcbdic tesdr nNDralld[r

- priviti, Nultati ti sesizali din nou semnele respimliei (3-5 s€cunde) D€schideli cdile aPlic4i un'suld'(mantor c€rvical) in"tnk de a'lnirca ( s se vedq *P ll)

rcsphalorii ti atunc' r€spimtia poare .elncep€ sPonran . Accide .lii (* su pr@ntar ulolc respi ,ro rEhuie umi, iti cu Iri.rr, fu ar;r m:DacI nu sunt detectar€ snte ale respiraliei... lt cucetpor apdfc{ dificulr4i inrspirnlie. Ei au ndoie de , i uror ,,,"ai",i i.g""r

"'

vll incepc(i ventilrra pEmnribr. Dupr dout rcspiralii initale, menlin4icnile respiBtorii

VIII Apr..ilti etiltert! pulsului:

- t-oc.lizsli ti aprcciati pulsul la camlidt. Pentu a pulea delecta ti aPrecia cea ce Poate fi un

puls slab, v€rificarea iniliab dur€3d 5"10 secund€

DacI pulsul esle deteclat.

Ix Trimit€fi duPI sjutorre:

- Trimit€li p€ cin.va dupt ajutorm€dical.

- Ari$rali-vn cn pe6Ma detine toate infomatiile necGare p€nlru a le htsnrite la seNiciul

de urgenF $i/sau la organ€le pr€\dz t€ Prin reglementiri legale.

- Nu pnrns$ niciodatl un om car€ nu resPira. chiar daci ii bate inim4 p€ntru a chema ajulor

x Relurti r$Pirrti! 'rtificirldl

- ve ilalipldnanii la fiecare 5 secunde

- Urmerif mitcarea tomcelui, ascultat' ti simlili cu obroul aeru! care iese din phmani dupd

fiecare respi'atie

xI Vedficrti lncn o drt! Pubtrl:

- Apreciali Pu'sul la c@iidI (5 s€cunde lrebuie $ fie sufici€nte p€nEu r€vedfrcaM pulsului)

dupr primul minulde r€spimlie artificiali liapoi, din cand in cdnd'

" in limpul respimliei arrjficial€. aerul poate intra lt $onac' provocend von' Da€d acest lucru

s€i ampb, i;barc4i imediat accidentatul Pe o parle pentru a p€nnite scur8€'ea v!6aturii'

Curtl,ti gum dc orice materie stnint, gterseli{ li reluali respiEia adificiald

@! . cend acc;ident rt lncep€ s, respire sponran' awznlil in pozilia de sigrrrnl[(a !4 vcdca caP 6).'Pozitia

de si8;ranli ajuMa mentinerea deschisa a clilor rcspiratoriigi la prevenirea

aspirftii de fluidc tilo'nismente.

(

CaPitolul 3

REANIMAREA CARDIO.RESPIRATORIE (RCR)

3.1 lndicafii

Reanimarea cardio-respiratorie (RCR) se aplicE pentnr rranimarea (resuscitatea) unei persoane care nu

respirA (stop respirator) 5i a c6rei inim6 aincetat sI bat[ (stop cardiac)'

Circula{ia artificial5, creatd prin compresii extelne asupra tot'acelui, determinl sdngele s5 circule' iar

respirafia artificiall asigurfl oxigenarea plftnAnilor'

RCR se incepe dup[ ce se verificl respiralia 9i pulsul victimei. in absenla acestora se considerl victima in

stitre de stop carjio-respirator. Stopul cardiac poate apdrea brusc sau in utma uttei perioade de stop

respirator, iupe ce s-a epuizat oxigenul rdmas in corp. Aplicarea imediatl a respiraliei artificiale la o

persoane care,a incetat s6 respire poate duce la prevenirea stopului cardiac.

3.2Faze de intervenfie

Aplicarea RCR necesiti gase l'aze de intervenlie:

I Aprecierea cnpacitlfii de rflspuns a victimei

n Deschiderea(eliberarea)ciilorrespiratoriiIII Vcrificarea existenfei respirafiei

(

- Men{ine{i deschise clile respiratorii in timpul RCR. O a doua persoana poate {ine capul

victimei inclinat cltre spate, in timp ce durnneavoastrd efectuati respirafia artificiali.

llI Verificarea existen{ei respira{iei

- Se urmiregte orice migcare dc aer pe o duratd clc 3-5 securtde penlru a stabili dacl victirna

respi16.

lV Ventilarea pllminilor

- Ventilarea pl[mdnilor se realizeazl incet, tirnp de l- 1,5 secunde pentru fiecare insuflare gi

cu pauze pentru a perrnite victimei sd expire. astfel incdt sA sc execute I 2 cicluri respiratorii

pe minut.

- Cdnd este confirmati absenla respirafiei se incepe cu douf, respiralii.

Pe durata RCR, respiraliile ulterioare se coordoneazd qi cu cornpresiile toracelui, intr-un raport

dependent de numirul de salvatori (tabelul 3. I ):

r' un salvator - duptr fiecare secven{t de l5 cornpresii se aplicA 2 respira{ii intr-un raport

. de l-5:2;

r doi salvatori - dupA fiecare secven{i de 5 cornpresii se aplicf, I respira{ie, intr-un raport

de 5: l.

Tabelul 3. I

IV Ventilarea pliminilorV Verificarea existenfei.pulsuluiVt Masajul cardiac extern (M'C'E', compresia toracelui)'

Pnmele oinci faze au lbst descrise in capitolul prccedent qi sunt reluate succint in cele ce ulmeaz[' dupd

oare (}ste pfezentatl detaliat cea de-a sasga manevfl, rnasajr"rl oardiac extern

I Aprecierea capacitlfii dc rlspuns a victimei

- Se lrate sau se scutru.d u$or umilul victimei, concomitent cu intrebarea: "Ve simlili bine?" ,

pentru a determina dac5 peisoana este con'tientl sau nu- Acest lucru trebuie lhcut cu grild'

i.oor""" existd riscul unei rlniri la cap sau gAt'

II Deschirlcrea (elibcrarea) clilor respiratorii

- Descl.riderea odilor respiratorii, lblosind metodele: "rdstutnarea capului-ridicarea btrbieil' sau

,,impinger-ea mandibulei (lllcii) flrd rl^sturnarea capului", poate duce deseori la revenirea

..p,rntuix u respirafiei. Veriticali iutotrleauna respilalia dupI deschiderea cdilor respiratorii'

- DacS stopul respirator este oauzat de obstruclia cSilor respiratorii, el'eotuali nlanevra

Fieimlicti sau extrage{i manual cotpul strlin (a se vedea cap 4)'

MANEVRE RCR ISALVATOR

)SALVATORI

VENTILARIPULMONARE

metoda Guri la gurd

volumul respira{iei respirafii intregi

VERIFICAREA PULSULUI la artera carotidd

APASARITORACICE(MCE)

metoda podul ambelor palmc

distan{a de apisare 3,8 pAnd Ia 5,0 cm

fiecven!a ll()- lO0 pc minut

RAPORT COMPRESI I/VENTILARI l5:2 5:l

(

v Verificarea existenfei Pulsului

-Pentrualuapulsul(figura3.l),seapas6uqorzonacoiespunzilto-afecudegetele2.4(asevedea gi cap.z), enitanoui-se compresia arterei. Aceasta se face f[r[ grab6, pentru detectarea

chiar qi a unui p"fr ri.U ii nereguiat, 0"ou."..'ii tu^t in care inima bate, nu se aplicl apisiri

ale toracelui. verificarea iniliala poate ouru i-ro t..unde, iar cele ulterioare nu trebuie s6

deP[geasci 5 secunde'.,'.,'s'

/ce<tpl Dac[ pulsul nu se deceleazf, la o arterf, carotidl, se verificl 9i la cealalttr (dar nu la ambele

artere carotidc simultan !)'

- Verificarea Pulsului se face:

r dupl primele doui ventila(ii (insuflalii);

r dupb Primul minut de RCR;

.la cdteva minute in timPul RCR;

ode cdtre un al doilea salvator' inainte de a prelua

RCR:

(- Se aplicl presiunea (apdsarea) in jumltatea inferioari a stemului, pe lungime, exercitdndsuficientl forftr pentru a comprima pieptul intre 3,8 9i 5,0 cm.

Nu se aplici presiuni asupra coastelor gi nici asupra vdrfului sternului, deoarece aceasta poate

duce la fracturarea coastelor gi la leziuni interne.


- Salvatorul ingenuncheazl pe o pafte a victirnei, in dreptul umdrului acesteia. MAna cea rnai

apropiatl de picioarele victimei se folosegte pentru marcarea zonei de intervenlie.

Marcarea zonei de interven{ie

Pentru plasarea corectd a mdinilor pe jumAtatea inferioari a sternului se procedeazd astfel(figura 3.3. a, b, c):

Fig. 3.3 Masajul cardiac extern. Marcarea zonei de intervenfie:a) urmlrirea conturului coastelorb) degetul mijlociu la plexul solarc) pozilionarea mdinilor

- Se localizeazd marginea inferioard a cutiei toracice a victimei cu degetele aritf,tor 9i mijlociu

ale mdinii.- Cu aceste degete se urmdreqte conturul coastelor pdn[ la plexul solar, in locul unde coastele

int6lnesc sternul.- Se lasd degetul mijlociu in dreptul plexului solar gi se plaseazi artrtitorul deasupra acestuia,

pe terminafia inferioarl a sternului.- Se pozilioneazd cealaltd mAnd ldngl degetul arbtdtor astfel incdt podul paltnei si tie agezat

de-a lungul sternului, cu degetele ridicate transversal pe picpt.

- Mdna folositi pentru marcare se ageazd peste cealaltl cu degetele paralele gi ridicate sau

inlln1uite, pentru a impiedica aplicarea presiunii asupra coastelor.

Compresia (aplsarea) toracelui (Masajul cardiac extern, M.C.E.)

- Presiunea se aplici vertical pe stern (figura 3.4 a). Dacd presiunea nu este aplicatd in aceastd

direc{ie, corpul se poate rf,suci, apf,sarea devenind ineficientS. Presiunea se aplici numai prin

interrnerdiul podului palrnelor.

o de cltre o a doua echipl de salvatori' inainte

de a prelua RCR 9i cdnd se schimbA pozitiile; Fig' 3' I Verificarea existen{ei pulsului

oin mod continuu' pentru a verifica eficienla

compresiilor in timpul RCR executata de

dou[ echiPe de salvatori'

_ Aplsdrile toracelui se intrerup ln cazul in care se detecte azlaparilia spontani a pulsului' Se

continud ,"'pi'qiJo'tii'"iurf, dacf, victima ";;;il 9i se continua verificarea pulsului la

fiecare cAteva minute'

VI Masajul cardiac extern (M'C'E" compresia toracelui)'

compresiile toracelui duc la cregterea presiunii in interior, putiind exercita o presiune directi asupra

inimii 9i determinind "rrf.i'r;;;;;;iculaliei ,angrt;i .att. pltundni, iniml 9i creier (figura 3'2)'

oxigenul preluat de 'atst

;;;;;;;* pii" pra*at "; il;t6'*" la inimi ei creier' lmpiedic'nd

distrugerea lesuturilor, pa;;';;iiirea circuraliei 9i a respirafiei normate.

Fig. 3'2 Masajul cardiac extern (compresia toracelui)

Se procedeazf, astfel:

- Pentru ap[sar€a eficienti a toracelui se aqeazl victima pe o suprafafl planl 9i trare' Pentru o

mai bund irigare a.'"i"'uri !-' "totunai ridicarea membrelor inferioare'

(RCR poate fi realizatd de cdtre un salvator sau doi. RCR realizatd de doi salvatori necesitd o foarte bun6coordonare 9i deci un antrenanrent in echipd mai indelungat.

3.3.1 CAnd existi un salvator

Pagii care trebuie realiza{i in acest caz sunl urrnitorii (figura 3.5):

I Aprecierea capacittr{ii de rispuns a victimei

- Bateti sau scuturali ugor umlrul victirnei (aparentinconglienth), strigdnd totodatd: "VA simlili bine ?", pentru adetermina gradul de reac{ie a victimei.DacI nu existl rdspuns trece{i 1a............

Fis. 3.4 Masajul cardiac exlcrn:" a) Pregltil Pentru compresle

b) comPresia toracelui

Seobfineoapasarecorespunzltoare'cu^mainilea$ezatecorectpestem'numaidaca:. umerii sunt pozilionlli deasupra malnllor;

r coatele '""t,Uf"Juit'

tttfel incdt bratele s[ fie perfect intinse'

-inaceastlpozilie,folosindgreutateacordulylseaplicAsufici:nmp:t:iul"prinbra{eqipodulpalmelor,astferincattoraceresafiecompnmo-p..Ji*"pintre3,8pindla5'0cm(figura3'4 b)'

rite singelui tn 'nunot

inima' dar se pastreaza

- Se opreqte complet apdsarea pentru a penr

m6inile in pozi{ia i;tti;L' cu un contact ulor cu toracele'

.Serepet[celedou6faze(aplsaregirelaxare)ritmic'astfelincdtduratalorsf,fieegall.

4cc4*l r Se folosegte orice metodd rnentall pentru a t"-1q1t-:" ritm constant (dc

exempru, numardtoarea de tipur , si uiu, sr Dol' $t rlEi,!t PATRU q'a'm'd')'

Aceasta nurndrdtoare corespuude unui ritm de 80-100 apistrri pe minut'

.Sefacpauzedupl5sau15aptrsf,ri,pentruventilareapllminilorsaupentruaschimba cu alt salvator'

'entru repozifionarea

r Se marcheazl din nou pozilia'' folosind aceeaqi tehnici 1

*ai"il"l"i::?il;;; io'ii'pru*tt pentru ventilarea plrmdnilor'

3.3 Secven{ele RCR

o datl inceputtr. RcR trcbuie conrinuatd_p6ni can{se ob(ine o revenirc spontan[ a pulsului 9i

respira{iei sarr panr tu;;;;i;;;;;i' f"rltte de aliisalvatori mai calificafi'

ll Deschiderea (eliberarea) ciilor respiratorii

- Folosili metoda "rdstumarea capului-ridicareabdrbiei" sau manevra Heimlich daci presupune{iobstrualea cdilor respiratorii cu un corp strAin.

Fi g.3.5 Reanimarea cardio-rcspiralorie- un salvalor

lll Verificarea existenfei respira{iei

- Plasali urechea in apropierea gurii victirnei gi urrnlrili miqcdrile toracice .

Dach respira!ia lipsegte treceli la

lV Cererea unui eventual ajutor

- Strigafi sau folosili orice mijloc pentru a atrage atenlia celor din apropiere.

V Pozifionarea victimei

- Agezali victima pe spate pe o suprafalE tare 9i plan6, sprijinindu-i capul gi g6tul pe duratamigcdrii.

Vl Verificarea din nou a respirafiei

- Urmarili semnele care insotesc respiralia.Dacd respiratia este absent6 treceti |a...............

Vll Ventilarea plim6nllor

- Strdnge{i nirile victimei, inspirafi adAnc, acoperi{i bine gura victimei gi expirati in gura

acestcia tinrp dc I - 1,5 secunde.

t4a?4/el

(

- Facefi o pauz6, l6s6nd victima si expire qi repetati procedura inc6 o dat6.

- Men{ine{i inclinarea capului 9i trece{i 1a.....'.'. """'

Vlll Verificarea existenfei pulsului

- Localizaliartera carotidl pe paftea gatului cea mai apropiati de salvator qi cdutali pulsul cu

atentie, pentru a putea determina chiarqi un puls slab 9i neregulat'

Dacf, nu este puls, treceli |a"..'.'............

lX Trimiterea duPi ajutor

- Dacd cineva rdspunde apelului de ajutor al salvatorului, trimiteli persoana respectivd dupi

ajutor calificat, cu suficiente infomrafii pentru ca intervenlia si fie eficienti'

- Solicitali persoarrei respective si revini dupi ce a fdcut apelul'

X inceperea apisirilor (compresiilor) toracelui (masaiul cardiac extern)

- Poziliona{i mAna, blocali coatele 9i aduce{i unrerii deasupra sternului'

- Ap6sa{i pentru conrprimarea toracelui pe o distan{6 de 3,8 p6n[ la 5,0 cm $i reveniti la pozilia

in i1ial6.

Aplsarea gi relaxarea trebuie si dureze un tinrp egal 9i mai pulin de o secundtr'

- Repetali astfel 15 apf,sari intr-un ritm de 80-100 pe minut(secven{a de l5 comprcsii nu

trebuie sI dureze rirai mult de 9-l I secunde)'

(XIII Continuarea RCR

- Reluafi aplslrile gi ventilirile intr-un raport de l5:.2 gi verificali pulsul la fiecare c6tevaminute.

,*4/.1 . Daci nu a rispuns nimeni la cererea anterioard de ajutor, trebuie ca insupi salvatorul

sd solicite intervenlia serviciilor medicale de urgen{d dupd un minut de RCR.. Nu se ptrrtrseqte victima pentru mai mult de patru minute, dcoarece crcicrulpoate fi afectat dacb este lipsit de oxigen o perioadd mai mare decAt aceasta.

3.3.2 Cind existi gi un salvator de rezervtr

Un salvator de rezervtr, posibil persoana care a fost trimisi dup6 ajutor medicaln poate prelua rolulsalvatorului daci acesta oboseqte. El trebuie sd se identifice spundnd: "Cunosc RCR. Pot si ajut ?".

Dacd salvatorul inilial doregte sd fie inlocuit, schimbul trebuie fbcut in momentul in care procedura de

reanimare este intrerupti in mod normal pentru verificarea pulsului, dupl ce s-a realizat complet un ciclucu doub respirafii. Apoi:

- Salvatorul de rezervi loealizeazd 9i stabilepte existenla pulsului la carotidi (pasul XI).Dacd dupi o verificare de 5 secunde nu existd pu|s.........

- Salvatorul de rezervi procedeaztr la deschiderea cdilor respiratorii gi ventileazd de doud ori.

- Salvatorul de rezewl marcheaztr zona de intervenfie pentru masajul cardiac gi preia apdsfrilegi ventildrile intr-un raport de l5:2.

- in timp ce salvatorul dereznrvlrealizeazA RCR, salvatorul initrial mentine deschise cdilerespiratorii gi urmf,regte pulsul la carotidl la fiecare douf, minute, pentru a stabili dactr pulsula revenit spontan.

Salvatorul inilial trebuie si fie gata oricdnd sd preia din nou manevrele de reanimare in caz cd salvatorul

de rezervl obosegte.

3.3.3 CAnd existtr doi salvatori

Salvatorii care sunt antrenafi si-gi coordoneze eforturile, pot forma o echipi pentru realizarea RCR. O

astfel de metod[ este mai pulin obositoare gi, deoarece poziliile celor doi care realizeaz5,, unul apdsiriletoracelui, cel[lalt ventilarea pl6m6nilor, pot fi schimbate, RCR poate avea o durattr mai mare decit irr

cazul unui singur salvator.

. Pentru menfinerea ritmului gi vitezei, cdt 9i pentru contabilizarea apbslrilor se

recomandi o numAratoare cu vitezd constantA, de tipul - $l UNU, Sl DOI' $l TREI'

gr rnrnu, $l crNCI, $l uNU, $l Dol, $l TREI, $l PATRU, $l zEcE' $l UNU'

$r Dor, $lTREI, $l PATRU, $ICINCISPRET'ECF'"'

- Ventilafi Pl6m6nii de doud ori.

- Realizati iar patru cicluri complete de c6te I 5 ap6s6ri ri z ventilatii, ceea ce ar trebui s6

dureze circa I minut.

Xl Verificarea din nou a existenfei pulsului

- Verificafi pulsul la carotidI, pentru a stabili daci a reaparut spontan'

Dacd nu existd puls, treceli din nou 1a""""""

Xll Ventilarea Pttrm6nilor

- Adnrinistrati doul resPiralii

3-5

{

in cazul in care victima este in stare de stop cardiac Ei exist6 doi salvatori, unul trebuie sd inceapi

reanimarea victimei conform procedurii pentru un srngur salvator ( a se vedea cap'3'3' I ), iar celalalt va

merge duPh ajutor medical'

Dacf,inapropiereexistdcinevacarepoatefitrirrrisdup6ajutor,atuncisepoateincepeproceduradeRCR - doi salvatori'

in procedura RcR - doi salvatori, unul preia rolul de a ap6sa toracele victimei pentru reanimarea

cardiactr (acesta va fi desemnat in cele ce urme azacu-c),iar al doilea - pe acela de a-i ventila plflrndnir

l"n,r, ."ini-area respiratorie (desemnat prin R)'

Paqii de prim-ajutor care trebuie urmafi sunt urmatorii (figura 3'6):

t R stabileqte reac(ia victimei

- Bate sau scuturd ugor urnhrul persoanei

aoarent incon5tiente. strigdndu-i totodatd: "Vd

simtiti Uine?". pentru a determina gradul de

reaclie.Dacd nu se primette nici un r6spuns """""

ll R apreciazd existen{a respira[iei

- Plaseazl urechea l6ng[ gura qi nasul

victimei gi privegte pieptul acesteia,

urmirindsemnele ce insofesc respiralia'.

Daca acestea lipsesc' el spune: "Nu respirf, !"'

lll R pozifioneazd victima pe spate' sprijinindu-i capul 9i gdtul'

lVRdeschidec6ilerespiratorii,folosindmetoda''rf,stumareacapului-ridicareabdrbiei''saule elibereaz[ prin metoda Heimlich'

V R veri{ic[ din nou resPira{ia

-'UimareEe semnele ce inso{esc respirafia'

Daca acestea lipsesc anunff,: "Nu respirl !"'

Vl R incepe ventilarea pliiminilor

- Astup6 ndrile victimei cu degetele 9i gura acesteia cu gura sa qi expirl o dat['

- Face o pauzf, pentru a lf,sa victima si expire qi repetl incd o dat6'

- Mentine capul inclinat qi"""""""""'

(Vll R verifica pulsul

- LocalizeazA artela carotidl pe partea cea rnai apropiatf, gi cauti pulsul. Procedeazi cu atenliepentru a putea detecta chiar gi un puls slab gi neregulat.

- Dacd nu existl puls, anun!6: "Nu are puls !".

- Trimite dupd ajutor medical.

Vlll C incepe aplsirile (comprimlrile) toracelui

- Dupd ce iqi fixeaztr pozilia pi realizeazA nlarcarea pentru masajul cardiac irr tinrpul verificdriipulsului de citre R, C efectueazi 5 apdsiri ale pieptului, folosindu-qi podul pahnelor dc laambele mdini. Numdrd cu voce tare: "gl UNU, $l DOI, $l TREI, $t PATRU, gt CINCI". Faccpauza corespunzltoare pentru a permite lui R si efectueze o respirafie, dar ipi men{ine nr6inilcin aceeagi pozilie.

IX R continui ventilarea pltrminilor

- AdministreazA o respira{ie, dupi care men{ine deschise cf,ile respiratorii gi verilici exislenlapulsului pentru a stabili eficien{a compresiilor toracelui.

X C qi R continul RCR

- CrealizeazA, un nunr6r de 80-100 aplsiri pe minut, cu pauzela fiecare -5 aphsdri, pentru apermite administrarea unei rcspiralii, de citre R.

Xl R verificl din nou pulsul gi ventileazi

- Dupi l0 cicluri (aproximativ I minut) de apdsiri-ventildri, spune: "RCR gata", administreaziio respira{ie gi verific[ daci a apdrut puls.

Dac[ nu existd puls spune: "Nu existl puls!" gi administreazd o respirafie.

XII C 9i R reiau RCR, respectiv, apdsirile-ventilIrile.R verificl pulsul la fiecare cdteva minute.

Inversarea rolurilor

- C semnaleazd intentia de a inversa rolurile, din cauza oboselii. in locul numdritorii de tip "$lUNU, $l DOl, $l TREI, $l PATRU, $l CTNCI', menfine aceeagi viteztr, dar numtrrf, astfel:"DATA, VIITOARE, SCHIMBAM, DUPA, CINCI" (sau oricare alri metod6).

- La terminarea respira{iei de la urmdtorul ciclu, R preia pozilia lui C, fiind gata. dupdmarcarea zonei corespunzdtoare pentru masajul cardiac, sA execute compresii toracice. C prcialocul lui R gi se pregtrte$te pentru verificarea pulsului la carotidd.

Fig. 3.6 Reanitnarea cardio-respiratorte- doi salvatori

(

Xlll C verifici din nou Pulsul.

- Dacd nu detecteazi puls, anun{l: "Nu are pulsl"'

XIV C continud ventilarea pltrmAnilor.

- Administreazl o respiralie, menfine capul victiftrei rasturnat 9i pastreazl degetele pe

carotidd pentru a stabili eficienfa compresiilor toracelui'

XV R reia M.C.E.

- Apasd toracele cu acclagi ritnr gi aceeaqi vitezi, pistrAnd uu raport de cinci compresii la

o respira{ie.

3'3.4 Cf,ncl existi doi salvatori 9i victimei i s-a

acordat deja un Prim ajutor

l)oi salvatori (R ii c) antfena{i in echipd, cafe sunt pugi in situa{ia de a acorda RCR unei victime careia

i sc aplicS RCR de cdtre un singur salvator inilial (I). trcbuie mai intdi sa-9i enunle competenla, apoi sf,

inceapd procedttra de prcluarc a victinrei'

in al cioilea r6ncl trcbuie stabilit daca a lost solicitatirasisten{a nrcdical6 de urgen}i.

lrnediat ce salvatorul inilial (I) a irrcheiat un ciclu de l5 apdsiri qi dou6 respiralii, R, care preia

controlul, se plaseazl in dreptui capului victimei, deschide clile respiratorii 9i verificl pulsul, iar C iiipozi{ioneazl mdinile, folosind proccdura de marcare corespunzf,toare (in principiu, acest lucru ar trebui

sf, dureze 5 secunde).

in acest monrent, salvatorul inilial (I) poate fi trimis dupd ajutor medical calificat'

Dupi ce R confirmf, absenfa pulsului 9i administreazi o respiralie, c reia cornpresiile toracelui'

Capitolul 4

{. . , iI{TJCTIA CAILOR RESPIRATORII

4.1 Gcneralittrti

Obstructia cdilor respiratorii sttpcrioare reprezinti blocarea partiald sau totala a clilor de trecere gi depltrundere a aerului in pllnrdrri.

La o persoanl conltienta, obstruarea este cauzat[ de obiecte strdine, de exemplu, alimente.La o persoanl inconqtienti, linrba poate sd cadl in fundul gatului $i s6 impiejice trecerea aerului.

DacI aerul este impiedicat sd intre in plimdni, persoana igi poate pierde cunogtinfa. Dacd primul ajutornu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator gi deces.

Alte tipuri de accidente inso{ite de obstruarea ciilor respiratorii, cum ar fi rinirea sau inflama{ialesuturilorgetului prin reac{ii alergice sau alte boli, necesitr ajutor medical de urgen}6.

Obstrucfia ciilor respiratorii poate fi prevenittr prin:- tiierea alimentelor, in special a cdrnii, in buc6{i mici gi raestecarea lor completf, inainte dea fi inghilite;- evitarea vorbitului, rdsului sau bdutului in timpul mestectrrii alimentelor;- evitarea ingurgitArii bEuturilor inainte qi in timpul meselor;- congtientizarea faptului ci anumite alimente (de exemplu arahide, floricele. unt intins in stratgros pe p6ine) au tendin[a de a produce inecdri qi deci se recomandd precaufie la consumulacestora.

4.2 Semnele obstruc{iei respiratorii

inghifirea alimentelor, lichidelor, obiectelor mici este cauza posibi16 a unui stop respirator, a aparilieicianozei (invinefirea) buzelor ca gi a pierderii cunoqtinlei.Cdnd cineva se ridici deodati de la mas6, aparent flrd motiv, este posibil s6 se fi inecat gi, incerciinds[ evite incurcdtura, se izoleart de persoanele care l-ar putea ajuta. Unnlrili aceasta persoand pentrua vi asigura dacd este sau nu necesar s6 interveniti.

in cazul ineclrii prin inghilire (figura 4.1), treLruieacordat imediat primul ajutor, deoarece se poateproduce obstruarea parfiali sau conrpletd a cdilorrespiratorii.

Fig. 4.1 Semnul inecdrii prin inghitire

(

4.2.1 Obstrucfia parfiall a ctrilor respiratorii

Obstrucfia pa4iala a c[ilor respiratorii permite doar in parte intrarea aerulu.i in pl6mdni' producdnd

acces de tuse. Pentru a decide care acfiune de prim-ajutor este necesarf,, trebuie sf, se evalueze rapid '

dac[ schimbul de aer este suficient sau nu '

a. Schimb suficient de aer

Tusea for{at6, chiar cu quier[turi intermediare, indic[ un schimb bun al aerului'

in acest car:-Supraveghea{ivictima,incuraja{i.os[tugeascdgiaplicali-iloviturifermecupalmape

- spate.- Nu intervenili pentru eliberarea ciilor respiratorii'

b.Schimb insuficient de aer

Tusea slabf, qi ineficace, respiralia zgomotoas[ 9i dificila 9i cianoza (invine]irea) sunt semne ale

schimbului insuficient de aer.

4.2.2 Obstruc{ia completd a ctrilor respiratorii

in cazul obstruc{iei complete a ciilor respiratorii persoana va fi incapabild sl respire' s5 tugeascf, sau

sl vorbeascf,.

Victima va exterioriza primejdia, ducdnd mainile la gdt. congestia initiala (ro$ea{a la fa{i) se va schimba

fr .i"""ra (invinefire) 9i va urma curdnd pierderea cunogtin{ei'

4'3 Manevrele de Prim ajutor

primul ajutor in caz de inecare prin inghilire necesitl una sau mai multe din urmatoarele manevre' in

{unclie Je vdrsta 5i starea fizicd a victimei'

r . Compresii (aplsnri) abdominale (manevra Heimlich)'

r ComPresii (aPIsnri) Pe torace'

. ExplorareaPi scoaterea cu degetele a obiectului strlin din guri'

r VentilareaPldmAnilor'

Fiecare din aceste manevre este descrisd in detaliu maijos . Pentru a fi eficace, aplicarea lor trebuie

realizal| intr-o succesiune rapidi'

/Cc4*l . Aceste manevre pot fi periculoase 9i ele nu trebuie niciodati exersate pe persoane

strnitoase'r Practica (invdfarea 9i exersarea) se face numai pe manechine'

(

4.3.. Compresii (aplslri) abdominale (manevra Heimlich)

Ap[sarea pe abdomen (manevra Heimlich) constii in exercitarca unei compresium subdialiagmaticc pentnr

a 1b4a iepirea aerului din pldmAni, producdnd o tuse artificiah.

Dac[ victima este in picioare sau apezati, presiunea se aplic[ cu purmul pe abdomemrl superior (ligula4.2).

Fig.4.2 Marcarea zonei pentru compresii abdorlinale qi pozifionarea punrnului

Dacd victima este aiezat2i pe spate apiisarea se f'ace cu podul palmelor.

Existd riscul producerii leziuuilor interne, dar aplicarea corectl a tnartevtei va rcduce la minimun acest

risc.

Compresiile abdominale nu vor fi aplicate la copii mici, la persoane obeze sau la t'emei gravide ?n ultimole

luni de sarcinS.

4.3.1.I Apisarea abdominall - victima congtientl, stind in picioare sau agezat (hgura 4.3)

- Stali in picioare in spatcle victitnei ,si cupdndefi-i talia cu rnlinilc.

-l-ncaliza\i virful sternului cu degetul miilooiu al unei mAini ;i ombilicul (bulicul) cu degetui

nrijlociu al celeilalte miini.

- FirI a schimba pozi{ia, strlingefi purrnul gi rlsuci[i-l astltl ca degetul utarc sii lic indlcPtat in

ios, pe nijlocul itbdornenului, intre buric 5i vArlul stetnului.

- Aooperifi pumnul cu ocalaltl mAnI qi aplsa[i rapid. cu fix12i, pentr.Lr n disloca obstrr-rctra.

Fig 43":lHl?:Jilffijif,b) aPdsarea abdominald

.Ef'ectuatiapSsdrileabdominalepffnSlaevacuateaobstacoluluisaupAn6cevictimaSi.apierdut

cunoptin[a.

4.3.1.2 Apisarea abdominall - victima inconqtientl' agezati pe spate (figura 4'4)

Fig.4.4 Compresii abdominale' victima

culcatd Pe sPate

-F6r.[aschirnbapozilia,a6eza{itnAnadelasterrrastl.elincdtpodulpalmeisS<.:addchiardeasupra ombilicului (buricului)'

- Plasali cealaltl mend deasupra' lie.ulati;va .1t.1:.Y:t"" suntparalele cu liniamedianl (de

miiloo)acorpului.Pasfi.atidegcteleridicatesaustt.Atrsepcntruavdasiguracdpresiuneavali

"*"t"iiota numai prin podul palmelor'

- Apdsafi deasupra rapid, intr-o serie dc sase pana la zece aplsdri distincte' tiecare ou inter.rtia

dislocdrii obstacolului'

-Fiecarediriser.iilecle;asepArria|azeceapdsdr.iestc.utmatldeincerc5rideventilareaphrnarrilor

tt ;t"*il;i,"''t'p'auti '" ottline elihcrarca cdilor tespiratorii

(

O persoand congtientd poate sI-qi efectueze singurd apiislri abdominale pentru a clinrina prin tusc corpulstldin. Pentrl aceasta:

- StrAngeli punnul unei mliini qi plasali degetul mare pc linia rncdianl (dc mr jloc) a abdourcnuluimai sus de ombilib qi mai.jbs de stem.

- Prindefi pumnul cu cealaltl mAnd gi presafi cu fb(ii pi rapid spre diafiagrr

- Repetafi p6nd la eliminarea corpului strdin. Spdtanrl unui scaun tapi{al sau marginca uneitdghele sau mese pot fi, de memenea, folosite pentru apdslrile abdominale autoadministrate

4.3.2 Compresii (apdsiri) pe torace

ln cazul persoanelor adulte obeze sau in stare avansatl a sarcinii (tigura 4 5) apisdrilc abdorninale nu pot fiaplicate eficient qi de aceea ele vor fi inlocuite cu aplslri pe to;1sc.

Fig. 4.5 Complesii pe tol'ace la o f'crneic g'avidrl

ApIs5rile pe toracc pot ti aplicatc persoancltx-adultc con;ticntc, agezate in picioarc sau. in clzul picrdcr-iicunogtin{ei, culcate pe spate.

4.3.2.1 Aplslri pe torace - victima conEtiontl, stinrl in picioarc sau aqczat

- Stati in picioarc in spatelc rrictimci, pctr-cccti rniiurile pe suh lrra{clc \rtrtrrur :l lr1 },/rtr,irirtr

pumnul unei rndini, avind degetul rnarc iu iuteriur', pc nti.jlocul stcrnului(figura 4.6).Avefi gliil si'i cvitati lir-Iil stcrnu]ui 5i coastclc

- I'rindcli ltumnul cu ccalaltii nriirril qi intpingc{i cu lirrJir sptc splte .

Acestc ilpiisiiri spl'c ri|illc vrrl eolll[lilTlit tc,racclc;;i vtx'1irr'1a ielirc,lr uctttlttt tlin Il.rrtra:rr.producAnd o tuse arlillcial:1. I.llcctLrati liccarc apiisllc cu intcntia rltslor:i'irii obstactrlulrrr

- lneenuncheatri deasupra victimei' avdnd genturchii

-';;lru;;;" li a"uttu a corpului acesteia' astfel

t".til;t iJ*"iut ou*"uuouitta sd ating[ comod

zona abdominald a vtcttmcl'

- Localizali vir-fuI sternului victimei cu degetul-

.;'ilil uneia din miini 9i buricul cu degetul

mijlociu al celeilaltc miini'

+-1

Fig' 4'6 Conrpresii pe torace - victirna in pozilie agezat

Aplsarilepetoraceserepetl.pAndlaeliberareacdilor.respiratoriisatrp8rrdcAndvictimaiqipierdecunorstin{a.

4.3.2.2 Apisiri pc torace - victima inconqtientl' stind in pozifie culcat

.Plasalivictimaculcat[cut.a|airrsuspeosupralalItare6iplan6'cubralelesituatelateral'

-irrgenunchealiaproapetlepieptul',*1T.::$identifioatijumdtatcairrl.erioardasternuluiinaoelagi mod ca r"'[Cn t o t" u"d"o subcapitolul 2'2'2)'

.AplicalioseriedelasepAn[lazeceap[s6ripetol.ace,lentSidistinct,presAndstemulcu3,8

PAnd la 5 cm'

.Fiecareseriede,sasepAn[lazeceapds[ripetoraceesteumat[rJeexplordriinguravictimeigi

incercdri de ventilare a pldmAnilor'

.Apas[rilepetolaoeseintretupdaclobstactrlulesteevacuatgidac6sereiarespiratiaSpontan[.

;l'3'3 Expkrrarea qi scoaterea cu degetele a obiectului strlin din gurl

I]xploral.eacudegetul(degetele)-inguraviotimeiesteomanevrdinrloudetape,utilizatdpentrudislocarea

;ii;l;;n^'"' cJqrului strlin (tigura 4 7)

.Plasa{idegetulmarealrnAiniidumneavoastrdinguravictimeipentrua.ilinelimba'$nandcucelelalte O"g"t" ut" aceleia'si mdini bdrtria victimei'

-Jinarrdl.errnblr.bia,silimba,trage|irnandibula(falca)'deschizdndrnairnultgur.avictimei(ridicare limb[-mandibul[)

.Aceastdmanevr[poateeliberacorpulstlain,permipnds6fie',extras''rlinguravictimeiincursul

explortuii h;;;;i;; cu degetul ar[tetor al celeilalte mlini'

Fig.4.7 ExPlorarea 9i scoaterca cu degetele a unui obicct stliiip din guril

Degi explorarea cu degetul poate sl nu ducr la indepdrlarea ooqtului stlrin, sirnpla ridicar.c a lilrbii clinfundul g0tului poate sii elibereze par{ial clilc respiratolii qi sri pernritr aocesul acrului in pliinriini. atlpoicdnd inc;eroa{i ventilarea.

4.3.4 Vcntilarca pulmonarl

Dupd tiecare manerr-d de explorare cu de getul pentril scoaterca corpului stlr'iin- dcschirlctr oriilc rcspiraturiipentru a ventila plEmAnii. Dacd cutia toraoici:i nu se lidicir. cf-ectuali rcspiratia arlilloialr'i 1a sc r,crjcrr'cap. 2).

Dacd pllmdnii ntt se uurfil, corttinua[i prirnul zrjrrtor pcntru a clibcra ciiile r.esyrir-atgr.ir.

4.4 Faze de intcrvenfie in f'uncfic de starea victimci

4.4.1 Victirna in stare de conqtien{I

I Aprccia!i obstrucfia

- AtAt tirP clt cxistl un bun schimb al aerului, incurzr jali tusca victinrei ;i aplicali-i lovituri lcrn.rccu palma pc spate, pentru a elibcra cdilc rcspirator.ii.- Supraveghea{i victima 1rentnl a fi gata dc ajutor..- Intlebafi : "V-a{i inecat'/"

DacI schimbul dc acr este stjrac sau abscnt, obstruc[ia cstc coniplctii

II Aplicati apislrile abdominale

- StAnd in picioare in spatele victimer, cuprinde{i-i cu br.a{elc talia.

- Localiza{i vArli.rl sternului ou o mind gi buricul cu cealaltl.

- Pozi{ionafi pumnul chiar deasupra buricului, dar mai jos de 'arrirl

stcnir-rlui.

lcc4tzl

i

.Prinde|ipunrrrulcumAnacealalt[giaplicaliaplsdrirapide,pan[ladislocareaobstacoluluisau

parO "anA

ni",ima devine inconqtienti 5i atunci contirrua[i astfel :

III Pozitionafi victima

- Apeza[i persoana pe spate pe podea sau pe altl supralald plani 5i dura' cu blalele ihtinse latoal'

IV Chemafi sau trimitefi dupi aiutor

-Striga|ipentruaatrageaten|iaoelordinapropiereSidacdcirrevardspunde'trimitetidupdserviciul de urgent6.

Dali-i toate inlbrmafiite necestu-e pentru a vd asigura un rdspuns prompt ;ii adecvat sihraliei

respective'

V Explorafi qi scoateli cu degetul obiectul striin

- Deschidefi gura pdn manevra "impingerea mandibulei" ( a se vedea cap' 2) qi incercali sd

ai.f"""lt .r, *"a i,ta^"pa'tu1i corpul strlin cu degetul lEout cArlig'

.Nuexpklraligur.aflrlaaveavizibilitatesiindepErtalinumaicotpulstrlinoarepoate fi virzut!

Vl Vcntilafi Pllminii

- Deschidefi clile respilatorii qi incepe{i sI ventilafi pl[mAnii ( a se vedea cap'2)' ]

- Urm[riti semnele de ni;carc respiratorie :-*:ti toracice. Aceasta va indioa dacd aerul I

del)A$c$te obshrrclia ;i dacJ rcspilalia arlil'roiall Lrctruie continuat['

DacI plirmAnii nu se untplu cu acr"

VII Aplicati aPlslri abrlominale

- ingenunchea{i deasupra victimei, avantl picioatele situate r1e o parle 9i de alta a persoanei' atstlbl

incA] abdomenul ei s[ v[ lie la indernAn['

- Localizali vAr-lilI sternului ou o mAn[ qi bulicul ou cealalt5'

-Plasa{ipodul1ralrncichiardeasupr.aburrcului9iceala1tdm8ndpesteea'

-CurJegete.leridicatesattstrAnse;;ide.alungullirrieirnedianeacorpuluiexeouta{igaseplinllaze':e apirsrri rapide, fiecall';;il; ;il ..;

"iis""" distincta'

$

VIII Repetar. explorarea 9i scoaterea obiectului striin cu tlegctul, ventilrrilc;rulmonare gi apislrile abdominalc

- incepeli din nou cu pasul V qi repcta{i explor-arca ;ii scoatereaventildlile pulmonare ;;i apiisdlile abdominale pinl la obliner.casclsirea medicului.

obier:tului strdin cu clcgctrrl.rczultatului tlorit sau prinii la

21.4.2 Victima gisitl in starc de inconqtienf:i

I Apreciafi capacitatea de rispuns a victimei

- Bate{i victima pe umdr sau scutura}i-o uqor gi stligaji: "Vd simtifi bine ?" pentn a veritjca dacijpersoana este congtient5.

Dacd nu obtineli nici un rlspuns,

lI Verifica!i existenfa respira{ici

- Plasati u'echea gi obrazr-rl dunurcavoasl.ri'i lAngl gur.a i;i nasul victimei.

- Observali nrigcalca cutici tolaciceDacd nu sunt semne dc respirirlrc'. .

III Strigati tlupi ajutor

- Stt'igati pcntru a-i atenfiona pc cci din apropiere cale pot a.juta pentru chemarea serviciului dcurgentl.

IV Pozifionali victima

- intoarcefi victima pe spate, ptrtcjindu-i capul ;i ceaf'a.

V Dcschideti clile respiratorii

- Folosili manevra "cap rlstumat pe spatc-bzlrbie ridicatl" pcntlx a cleschitlc ciiilc r csprr 11or1.

VI Verificati existenta respiratiei

- Privili, ascultati, sesizali pe obrazul dumneavoastLd oricc seurn de nriScalo a aerrrlui in plriminiiviclimei.DacI nu sunt sefiurc dc respira1ie...

VII Ventilafi pliminii

- lindnd inchise cu o mAnir nirilc r.'ictimci, lipi{i buzele durmcavoastri cie gur.a ircustcrr ;irexpira{i.

- tJrrlalili migcarea <;utiei

iu cir'. contrar...

(

toracice pclitlu a vedea dacd pllmirnii victimei se ttmplu cu aer

vlII Rcdeschide{i calea rcspiratoric, lipifi din nou buzele dc gura victimei gi ventila{i

- Ilirslrulafi rnai mult capul inapoi 5i ridicati bdrbir victimei'

- Asiggrati-vl cd ndrile victimei sunt inchise qi cI v-afi lipit bine buzele de gura victimei 9i

incer:Ja1i din nou s[ ventilali pl[mAnii acesteia'

DacI pldrndnii victirnei nu se umplu cu aer"'

IX Trimiteli duP[ ajutor

- Trimiteli pe cineva sI oheme serviciul de urgen{d'

- comunica{i toate intbrmntiile necesale pentru a vd asigura de o asistcntr |apidr 5i calilicatd'

- Dacd sunteli singur, nu pfirdsili victirna 5i continuafi acordarea prinrulli alutor

X Aplicafi aP[slrile abdominale

-A;eza{i.vlingenunclrideasupravictimei,av0ndgenunchiisitLra(iclcoparlcgidealtaacorpuluiacesteia, asti.el ca partea superitx,rl a abdix'e'ului victimci sir

'ir lic la i.tlerlriinit.

$- Localizati vArlul stelnului victimei cn o mAn[ qi buricul cu oeulaltir'

- A$ezati podul palmelor chiar deasupra buricului, avind degetclc riclicatc sau strdnse,si paralele

cu linia mediand a ccxpului victimei'

- Aplicali yase pfinir la zece apirsiri rapide deasupra'

Dacir obstnrcf ia Pcrsistir.

XI Expkrra{i gura cu dcgctul pcntru a indcpiirta corpu,lr:triin

. Desoliirle|i gura viotimei ,si, rrplicAnd maneVra "ritlir:arc !i131.bt-r-trl;trrdilltrl['', irrccr.r:ali sI agafa!

";,J :;;;i";"ntru a-l disloca 9i a-l indepdrla oomplet rf'lri

indepdrtafi corpul strlin numai dacl cl poate fi r'[zttt'

XII Vcntilafi Pl[mAnii

- Deschidefi clile respiratorii 5i incepefi si ventilali plininii'

- Urmlrili semnele de mi;care a cutiei toraoice a victimci'

(

- DacI pldmauti nu se umplu cu aer, Ievenili la pasul X ;i corrtinua{i cu itpiistirile abdsminalc.explorat'ea cu degetul a colpului strlin in gulir qi incercirrile tlc vcutilare a plirmililor plnil laob[inerea rezultatului dorit sau pAnI la sosirea mediculLri.

4.5 ingrijiri ulterioare

- lntrerupefi manevrele pentru iuecalea prin inghilire atunci cAnd clile respilatorii sunt suticieltde libere pentru a putea permite aplicarea r-espiratiei artificiale.

- Dacd respifafia spontanE se teia, sqrravegheali victinra penhu a Ii siguri ca nu apar clificultiiliulterioare.

- incredinlafi persoana serviciilor medicale <le urgenld gi indemna{i-o sd lie vdzlt6 de medic"deoalece maner,r'ele pot sd producd rdniri ;i, prin urmare, victima are nevoie de irgilue mcdicali.

49

r

CaPitolul 5

socuL

5.1 Cauzele instalirii gocului' Semne'

$ocul reprezintd o stare criticdder,elclrg a.orqanismuluiuman':*":1-"-TltiL:t::;o irigare insuficientda

{esuturilor corpului. $ocul poate fi faial, dace nu se iau mdsuri pentru a-i preveni evolu{ia'

El poate aplrea in una din urmltoarele imprejurlli: -*.'

- sAngerare exteme severi sau slngerare internfl;

- arsriri asociate cu pierderi de plasmd sanguini'

.rdnirigrave,*triuiil,"uza,obiride1esuturi9icarepotduce9ilapierderides6ngeqiplasm6;- crize cardiace, cdnd inima nu mai poate pompa suficient sin.ge in apTTul circulator;

- crize respiratorii, precum obstruarea cailor re'sfiiatorii, ranirite toracelui sauparaliziamu'chilor

intercostali, car" #;;;; "i"tima

s[ inspire suheient aer pentru a furniza s6rrge oxigenat cdtre

:ti#i::tJ.ftei vcrtebrale sau a tra^seelor nervoa.se care at'ecteazd controrur dimensiunii '

vaselor sanguine; - .-----^xk,-x A-

-reacfiialergicesevereproduseprininfepdturideinsecte,mugc6tur6deanimal,alimentesaumedicamente sPecifice; -^i^^rx_ diverse i"r""ri - """i1

tip de |oc este lntalnit de obicei dupd o perioada de boal6 6i este rar de '

domeniul Primului ajutor'

Durerea,pierdereacdldruiicorpului,teama,.epuizareaftzicl,surmenajulsuntfactorirgravanfi,care

-et"t" tii"r" ae instalare ;i severitatea gocului'

Stareavictimeiaflatiingocpoatevariadelacongtienftrlalelinsaulapierdereacunoptn}et.i

oricaredintreurmAtoarelesemnegislmptomesautoateimpreunipottiprezenteqipotcrestein; "i"'"it*"

cind gocul Progreseazl:. agitalia 5i anxietatea pot preceda toate celelalte semne; i

rpaloareasau""r"*"""a'et[apielii,inspeciallanivelulbuzelor,tegumentelor,ung}riilorgi:iobilor urechilor 9i indicind lipsa oxigenului;

r pielea rece qi umedn, cu transpirafie abundent[;

. pulsul oin ""

lo ""

*ui slab girapid; r.., --r.^j^^-^ ri^-^ Ao oerr respira{ia rapian iirrp"m"i"re, iar in stadiile ulterioare, lipsa de aer, sufocarea;

l

' setea;r geafa qi vdrsdturile i

. ito,lifi"etil* stdr ir de con$ienf6'

5.2 Primut ajutor l

inv61a1i sd recunoagteti condifiile cere produc gocul 9i acordafi primul ajutor adecvat pentru a impiedica I

instalarea gi evolulia acc'lrriir

rPentru victimele allate L- -.Lare de goo, asistenfa rnedicali trebuie acoldatd flrd intdrzier.e.

PAnd la obtinerea asistenlei rnedicale, acordali prompt primul ajutor, incerclind sr preveliti ipstalarea ;ievolulia gocului. Astl'el:

- Tratali corect cauzele evidente de ;oc precum sdngerarea, fi-acturile qi arsurile (a sevedea cap. 8, 9 li 14)

- Linigtili gi incurajali victima.

- Controlafi respirafia qi circulalia (pulsul 5i tensiunea arleriall).

- Miqcafi victima cu griiI pentm a nu-i provoca dureri.

- Dezgolili victima in juirl cef'ei, pieptului, taliei

- Prevenili picrderea cdldurii corpului viotimei. pundnd pdturi sub 5i deasuprzr vir:timei. dar .

- Nu supraincdlzili persoana aflatd in stare de goo;ir nu lolositi stiolc cr-r apI lierbrntc, piirruiielectricd etc., decdt la recornandarea medicr-rlui.

- Nu dafi nimic pe gur[ unei persoane allate in stare de inconqtienfl sau de ;oc sever. tJurczilr-ibuzele dacd victima se plAnge de sete.

- Pozilionali victima aflatd in stare de goc, astltl incdt s:i i se asigure conlbrl maxrur ;i sii scprevind agl'avarea gooului.

In acest sens este de men{ionat cI:e Pozilia ideald este pe spate, ou capul mai.jos qi membrele inl'erioale ridicate cu l5 crn pAriii

la 30 cm pentru a creqte debitul sdngelui spre cr eier (iigura 5. I ).

Fig. 5.1 Pozilia victimei in caz de ;oc (viotirna conqtierltl)

Rrnile victirnei sau condilia sa fizicr pot sa nu permitd piasarea ei in aceast:i pozilie.Astfel, ridicarea picioarelor victimei cu liacturi pelviene poate prnducc dureri ;i poateagrava traumatismul. Aceastl persoand tr"ebuic mcn]inutl intinsr pe spate, pref'crabil pe obrancardd (targl). DacI victima este imobilizatd, mdnerele brancardei pot fi ridioate- pcntrlarealiza o inclinare a corpului in direclia capului.

5l

' Capilolul6

. VictitneL orc 8r $ftritrtnin Is rqeec@ uto bo0l! Pulrmllf| $rc{c locnri! !!ftrillh' *i-a. *"a, r*pi.i."i $to( d,rn glDt q.zd.3€mioll4!i, h "cspul o,l'ld' PIERIIERIA CIJNoFTINTEI

. victitrlecde eDttn sr!ftdc in.ongiel|Ilru c$! diu s t dll'omItth{i.Phlsebp@iti' i 6l G'nertlftitt

& !ig'rt(r(& I*.{c"rcl (t re v€dq clp 6) cdrrtiflla 61e sles in curc o peisoane Lorbe$e ofrrr. $, ulroreu dJuv,r,rra rnui(rddi.retclioE0"n Ia stinuli du@$ preum ri atunoi c6.d eft interpelltt ri iti d, scama de nediuthconjudtor. Orice modilic.r€ | a€slei \tiri, in d@ somtrlui norrnal, 61c un s€m iinponaDt de ei<tel]r

, su boatr

Pierderea cunoqtin{ei (conptienfei) poate aplrea mai ales in umrlkrarelc situalii:- raumatisme cranio-cerehrale;- como{ie cerebral[;- contuzie cerebralA;- otrdviri, intoxicalii profbsiulale prin inhalarc sau ingcstie;- insolatie, $oc caloric;.- boli ale sistemului nervos contral (cpilcpsic etc.);- boli metabolice (diabet etc.).

Pierderea pl'ogresivi a cuno;;tin{ei indic[ o deteriorat'c a str,-rrii de sdnltatc a unei persoanc crrc a sulcrittraumatisme, otrdviri, goc, crize cardiace etc. De aceea cste esenlial sa se stabilcascir starca dc conSlicl[I a

unei victime, sI se utmdreascd periodic nivelul acesteia ;i sd se t'cmat-cc orice mocirlicarc.

6.2 I'ulbur[rilc stlrii de conqtientii

r Victima este congtientl, dar prezintl unele tulburiri (anomalii):- este agitatd;- este somnolentd. Stimulata, rlspunde, pcntl'u car cstc congtientl, dar ilncdiat I scade insomnolenfl (dacI fusese adomritri pur'5i simplu, eu rlspunde la intrebiiri $i rfuniinclreazd);- poate rdspunde la unele intleblri simple, dal rispunsurilc nu sunt intotdeaunzrcoerente;- poate executa otdine sirnplc: sii inchida ;i sir deschidri ochii, sr'i stllngii minaetc.;

- poate fi obnubilatl sau are idei lixe.

o Victima este incongtionti:- nu poate li stimulat[ verbal, dar aceasta uu inseanurir ci nu aude;- poate fi intr-o stare de incongticn[ti uqoarii. arc incl lcllcxclc de securitale, trrsca.

deglutifia (inghifirea). Este imputant, pentru oI ca ar putea sir-;;i clibcrcze singurrr

aparatul rcspirator.

t*r4/.1 Victima poate trece tlintr-un moment in altul din starca de incon;tien1ii u;olrii la oinconrstienfl prolirndd, liu'I sl-pi dea scanra (yi tiirii sI nc dlm seama).

\) 53

. Victima este in stare tle inconqtienll profundl' i

Starea de inconqtienld provoacr 'l '*T"".'lT:*:1t::;-:",,H::? i::".J1:ii*:;i:H."tx1:^.fi i

il1ffhffiT[illix'i],:fi'$;1ffi;";;;;;;,;r!ia turburdriior respiratorii imediate sau

Progresive'victima ipi pierde retlexele sale de securitate ,si, dacl este culcatd pe sPate' saliva poate inunda

progresiv "ail"

turi"'"iii''it;; ;"* * p.ate lrovoca stopul respirator'

s in gu r a yo o arit a!1 { i.1l";;i T ;fixfiT3i:H;iilf "i[""T,"ifflH:'

in p ozif ie de

siguran{I, Pe o Partet Pen

6.3 Evaluarca nivelului de conqtienfi

PentruastabiliSidescrienivelultle<;onStien![s.auelirboratdiversescalebazatepecapacitateavictirneidea deschide ochii, de

" ",,J;;;";;,;io"',, ra.punaffil;i;;rero;ri cele nai lblosite scale sunt

A.V.P.U qi Glasgow'

A.V.P.U reprezintd semnifica[ia urmdtoarelor cuvrnte din lilnba englezb :

A = "alert" - -"ti*" "*t" conqtientd'.deschide ochii spontau

V = "verbal" - ui"ii*" tatpuna" la stimuli verbali

f.= ::ili::::,1,T:jil#ltjJ ,auffide ra nici un rer de stimuriU= "uffesponsl\

Salvatorulapreciazlrriveluldecongtien{6,notindstareairri|ialhavictimeigievoluliaeiulterioarS.]

ScalaGlasgow,modificat5penbuscopurileacordlriiprirnuluialutorlaciliteazdcvaluareareac{ieivrctrmetdup i urmltoarele semne :

Deschiderea ochilor

t't'ot*

G--RIsPuns verbal

+- rlspunde la comenzt;

- rlspunde la durere;

- nu r'lsPunde.

- se deschid spontan;

- se deschid la durere sau cantl victimei i se vorbe;te;

- nu se dcschid;

- la obiect rsi imedrat:

- contuz./neinteliSibil ;

- nu rlsPunde.

IObscrvatie:rentru ambele scale, ierirhizarea este dcscrescltoare. de la cel nrai trLrn rlspnns, la

cel mai prost.

Folosind aceste scale, st:rea de semi-conqtienlir a unei persoanc poate Ii desclisii dupri cum urmcaz-i: "ochiise deschid la dru'ere, vorbit'ea este oonlilzd yi din timp iu timp neinteligibila iat-nruychii sc llcctcazii u;lu'dacd se ciupegte anteblaful pe f'afa intemir, Aceastii stare se poate deteliora, ast{cl inciit dcsctrcr-ea poatcdeveni: "nu exist[ nici un fel de rlspuns = stare de inconqtierr[[".

Stimuli durcroqi

Este posibil ca in tirnpul exan-rinlrii sI se producri in mod neintenfionat o duler-e vlctrnrci )r ircc.rsta sri

reac{ioneze. Trebuie retnarr:at g'adul reac{iei. aocsta Iiind revclator pentm starea rrrctinrci.

Dacd este necesarl provocarea durerii ca stimul ir-r examinalea inifiall sau in cclc ultcri();rc. :rce astir poi(cfi fEcutd in mai rnulte l'bluri, fir5 a prrduce rlniri sau a lc ag'ava pe cele existentc. Ciupirca lobului urcchliori a pielii de pe fafa anterioar[ a antebrafului sau aplsarea cu marginea unui crcron la blza unghiciprovoaci suficientd durere pentru oa victima s[ reacfioneze.

Impedimente in stabilirea reacf iei

Trebuie obserwate cu ateniie conditiile care pot inipiedica victima sI ldspundl ctxrlium nivclului real al

congtienlei. Leziunile oculare sau ultlarea {esuturilor adiacente ochilol pot irripicdica victiura sii dcscllrLiochii, cu toate c[ ea ar putea fi pe deplir-r oon;tient[. in mod similar, leziuni ale gitLrlui, dclicicntc dc vorttrcsau chiar difbrenfe lingvistice pot I'cduoe reac{ia vct'ball, iar loziunile nervilol pot lrrlrtl lcilLlrir nrot(uicDacd se suspecteazla o paralizie, se cerc victimei srl clipeascd sau sd scoatd limba. pcntru u-i stabt li reacliamotorie.

Inlbrma{iile privind rnodificdrile in statea victimei, inclusiv dacd tt'ecerea a lbst br-uscz'i sau lentI. prccum Si

momentele in care s-au petlecut schirnblrile trebuic notate, liind necesare mediouiur uarc va tlirtu. apoi.

victima.

6.4 Manevre de prim-niutor. Pozifia de siguranfl (rccuperarc)

CAnd existd un numdr mai mare de victime, se oautd mai intii persoanele incon;;ticnte.

Muqchii unei victime incongtiente sunt lelaxa[i qi dacd persoana este intir-rsd pc spalc existi pcricolul oa

limba sd astupe oiile respiratorii. De asemenea, se poate intAmpla ca pelsoanelc incon;ticnte sri-qi piardir

reflexele naturale de a inghili ;ri a tuqi. Aceasta poate duce la obstruarca ciiilor rcspiratorii cu mucus.

vomd sau sAnge.

Prima urgenfd este, deci, de a realiza cliberarea clilor respiratorii qi dc a rsrprra rcspirafiucorespunzdtoare.

R6sPuns motor

55

i

Pcntru aceasta: i

- Se 1l[streazd cdile respirattrrii descliise' ,

.Daolvictimanurespirlscincepeirrrediatr.cspir.aliaarliliciald(asevedeacap'2).i

_ Dacd se obser,rd r[niri la lald sa, maxilare (txloi) se cautr qi se soot eventualii dinti rupli clin '

gur.a viotirnei, p"rt;;idi"iica inghi{irea .ou'iJ',rln."o ace-stora (dinlii se trateaz[ ca {esuturi

an-rPutate - a se vedea caP' 9)'

- Se llrgesc hainele in dreptut getului' toracelui $i taliei :

-Scstabilc;;tecilrz.ilcilrclproduspierdcrcacurro;tinleiyiscucrrrtlirplimtrlajutotirrfuncticdccatzla.

-Seageaz[victirnainpozi|iarlcsiguran[i(rlet.ecuperare),<lac[leziurlilepenrrit;iseurmfueite:lcsPira{ia

.seobsetvitpgadtrldecorr;tien{irSisetroteazlinsoris(saunrerrtal)rnodificlrilesutr,ienite;t,nronrcntclc rcsPectivc'

/a4l*l.Nuseadminrstr.eazirrrinlicpecalettIitlI(pegul[)uncipet.soaneitrcon;itiente'

r Dacir nu este transl'eratl ir..ediat scrviciilor medicale, o persoanl cat'e qi-u rcTlATtj

cu.o'tin{a trebuie predat[ sprc i*griii'c otiu,. f".r.,on" calil'lcale qi sl,tuitl si sc prezintc la

medic clt mai curind Posibil'

r Dacd o victimr inconstientir, dat'care t'espirl, cste deia a^$:zati p.r ]lya

sau p:1p:I1cle11]

va mai 1i manipuruii, (nu va fi intoarsd pe spatepentru a o intoaroe apoi pe o parte) Se va area i

griia s[ sc f'"i'lit"'" rcspira[ia qi sculgerea eventualelot'vlrsdturt'

Pozifia de siguranfi (de rccuperare)

Petrtrrtaa$ezaopersoanlcal.csegirse,stepespateinpoziliadesiguran{[(der.ecr'rperarc)seprocedeazd.astlbl (figurile 6'1 a - d;'i 6 2):

-SeirrgcnutrcireazlpcttParlcavictirrrcicuillaspreaceastapiseadtrceprciorrrlopusalvictinrei.cllte sitlvator' i""''tltigna Picioarclch rriYclul gleateltrl'(ligura 6 l a )'

- Se a$eai laful victimei dinspre sah,ator'. irrlrrr:; ilr-rr lungul corpului. cit ntai aproapc de: corlSe a;eazI celllalt bla! transrrcrsal pe picpt

- Salvatu-ul ingcnuncheazi allroapc clc lrctirrr;l u:ierrzii o minir sub oapLri accstcra pelttl-1 asprijini 5i ;r|uci hlrirrclc sau ct:r)tltnt vietirrrcr l.r I,:rr tcjr r)l)llsij

- Victima este rostogolitd dc cItLc salvator din tr -, r :rrrguli nri;r:alc linii. dar lclrrrl. sLrstilinrl cLr

rnind umerii 5i cu oealaltir bazinul. a;a inclit ace sle r sr'i lie deplasate in accla;i tirnp. Sc adlo irstlipieptul ;i abckrnenul victinrci in sprijin 1rc ooirPsclc sahratorulur (ligura {r. I b)

- Salvatolul se retl'age ;i indoaic genunchiLrl pir:iolului dc deasupra al victirnci pentnr ir i1-r)\,erIoskrgolirea acestcia in 1a!ri (ligura 6. lc). Sc a;urzi'i capul victintci pcntrLr rr prcvcni trstrrgglir.ca ilaf5 ;i astf'cl incAt acesta sd fie iutr-o pozi{ic exlinsri (sprc s;ratc). pentlrr rncntiner.ca crjilr,respiratorii dc:schisc (ligura 6. I d).

|ig. 6. I Pozifia dc reculreralc

- Se indoaie bra{ul viotimei, cel rnai apropiat de salvator, pcntr-u a sc splijini parlca st4rcLiuar Jcorpuhri. Se pozilkrneazl ccldlalt bra! al victimei, conlixlabil. dc-a lungul crorpulsi siru intins irf'a{a sa, pentru a preveni rostogolirea spro spate (ligura 6.2)

tliunghi destabilitate platrul

."--spatelui

planul

supeflor

solului

triunghi destabilitateinferior

I;ig.6.2 Pozitia de recupelare

|lPlanulspatelui

Fig. 6.1. Pozilia de recuPerare

57

Aten{ie !

-sedeschideguravictinrei,orientAntJ-osprcsol, o.nou'"*,rchidelesapoatdslsescurglliber'I

- Se conlroleazl in permanen![ existenIa respila[iei'

r O victimd inconqtientd aqezatd deja pe bu16 sau pe o parte-$i care nu.respird' nu

va mai fi manipufatd (nu trebuie pusa pe spate pentru a o intoarce din nou pe or

parte)' rra ventila[ia pulmo'ard qi'. Faceti nurnai ceea ce este necesat pentlu a-l aslgl'

6.5.2 Primul ajutor

Sc proccdcazii astlel:

- Se verificl d.4cd victima are cdile respiratorii deschise qi dacl respird.

- Se slf,besc hainele la get, picpt $i talic.

- Se ageazf, victinra in pozifia de siguran{i (de recuperare).

- Se asiguri aer proaspit;;i se protc.fcazd victinra de tcntperaturi cxtt'en1c.

- Se men{ine victimaintins[ confortabilincd l0-15 nrinute dr-rpi cc ai-a rec:ipatat cunolitinla.

/tc4lal o Pierdcrea tcntporard a cuno$tinfci poate fi unul clin sirnptonrclc carc insolcsc o crizircardiaci ischemicd sau o conro{ie ccrebrali.'I'rebuie avuti in vcderc o astlcl dc posibilitate,rnai ales cAnd leginul se producc- la pcrsoancle rnai in vlirslir pi cauza nu estc r:viclcnt6.

r Daci revenirea din leqin nu este rapidh gi complctri este nccesar;rjutor nredical.

6.6 Sincopa

Ca nranit'cstiri. sincopa sc aseamlrrd cu lcginul. Apare rar la oantcni sindlogi $i cslc car.lrillir itilt'oa]rcintotdeauna de lovittrri in zottele tcflerogene (ca pL:xul abdonrinal. birrbic. cat. tcslicrilr:) slrir tJe hr.lr ricittitni, hcrtroragii, lroli vascuiare ctc.

in sincop6, spre cleosebire <ie legin. pulsul devirre neregulat, dcosebit <1c slab ;;i poatc chial di:,pirrea.

Primul ajutor este acelaf i ca pentru legirr.

Dactr apare stop cardio-respirator se iau de indatl misurile corespunzAtoarc (a se vcclca cap. 2 ;i 3).Se asigurl transporlul urgent;i sub supravcglrere al victinrci la spital.

sourgerea eventualelor virsdturt'

Informafii medicale'

Persoanele cu probleme medicale care necesitd un anumit tratament, poart[ deseori asupra krl inlbrmafii

rnedicale sub foma unei br[{6ri, medalion sau calrret de buzunar, unde sunt specificate starea lor qil

tratamentulrespectiv.Canose-exarnineazlovictimiincon,stientd,secaut[astf.eldeinfbrmatii'Acestlucruipoate li de ajutor in staUifireo-crt'urcto. 5l u"orAr."u prirnului ajutol sau poate preveni alergiile 9i alte stdrii

carearputeatlagravateprrrrtblosireaanumitorproce'durime<licalesaudeprim.ajutor.

6.5 L,eqinut (liPotimia)

6.5.1 Definire' cauze

Leqinul este rez-ultatul unei oxigendri temporar insufioiente a creierului' O persoanl care leqina va {il

incon|tientd chiar numai pentru let"uu moment". S.op,tf u"o'"Oa'"ii primului aiutor in caz' de leqin este de al

i

crepte oxigenalea creierului' I

Cauzele obignuite ale leginului sunt:

_ oboseall, periouo" irro"i*gut" petrecute in aceeagi pozilie (in picioarc sau a'ezat),1bame, lipsl

aerului ProasPdt;- stlr'i elno{ionale ca, de exemplu, fiica' anxietatea' vederea sAngelui'

- boali, tt'aumatisme' dureri mali'

Potexistasimptonrecareprecerlleginu|:pierderedeechilibru,paliditate,tr.arrspiralie.

Se pot lua urmdtoalele misuri preventive:

-Sea^sigurSaerproaspSt(sedeschidu;i,/t.erestre),dar{hr6ternperaturiexcesive.

- Se sldbegte strdnsoarea hainelor la g6t' piept Pi talie'

-Dacspersoanaesteculcate,picioareleser.idicdlain6[imeade10-30cmta{[desol

58 5q

PANSAMENTE$I BANDAJ' i

pansamentele qi bandajele sunt elemente de bazf, in. acordarea primului ajutor pentru ingrijirea rlnilor' i

qi"it."i",r.*elor mtiqchilor, oaselor 9i articulaliilor'

Ceicareacordlprimulajutortrebuiesa!9fa1ili1izalinunum-aicufolosireapansamentelorqilbandajelor comerciale, tt ;ru'il;;p"uiii tt lt lnlp'*i"tt'

9^t-,11i:i la caz' din materialele

disponibile. Pentru a rmproviza este iecesarA tunouqit"u caracteristicilor ti calit6lilor celor mai

adecvatc materiale.

Capitolul 7

7.1 Pansamente

7.1.1 TiPuri de Pansamente

Pansamentele sunt disponibile in diferite mlrimi 9i forme' Cele mai utilizate

Pansamentulesteuninveliqpfotector,aplicatpeorana,pentruacontrolasdngerarea,aabsorbisdngeleii" p.."*i contaminarea qi infectarea acesteia'

Un Pansament trebuie sd fie:

' steril sau cat mai curat Posibil; i

.foarteabsorbantgiporospentruamenlineranauscat[;.-.]

. compresibil, gros pi moale, h ';;;;;i-;;;l'1":::t::1,!ftern'c"' astrel inc6ti

p."siun"a 'a

sa ie exercite uniform pe toata suprafala atectata;

. neaderent 9i ftrr6 scame, p"ntu !-r.Oule posibiiitatea lipirii de ran[' Tifonul'

bumbaculqipdnzadeinsuntmaterialepotrivitepentrupansamente,intimpcelina9i alte materiale pufoase nu sunt recomandate'

(- pansamente compresive - pansanlente sterile din tifon gi alt rlatcrial absorbant (per-nuth tlctilon plind cu vatd), avdnd atagatd o ro16 de fagtr. Sc lolosesc la aplicarea corlpr.csiyir 1.rc orarrb cu snrrgclal'c ltulcnlica

- pansamente "improvizatc" - obtinule din rnatclial fhrii scarnc. stcril saLt cural. rie pr.r..l'crirrtlialb. Pot fi licute dirl prosoape, cearccafLtri, fcle dc pernfr, qcrvclcle dc hrirtic. baristc, ciirrrl5irsau rochic - rupte in {hgii - sau olice alt rnatcrial absorbant c(rrat ca. dc ergrrlrlu. hiirtieigienici' Daoil cste posibil, nraterialelc textilc vor Ii stcrilizale prin fierbcrc in irpir tirnp clc l0-30 lninute. dutrrh carc se storc cu o lingurir care a lbsl;i eir liartd. l.a ircol-rclirctr r.irnii. clc:tt'ebuie nraltcvl'ate {indndu-sc de colluri. Ihr';i a atingc suprafr.lelc tle conl;rct cu plag1.Arrlbalaiclc clc 1;laslic sau lirlia tL: alttrttirriu 1-r,1 lr lirlositc;-rcrrtrLr rculi,,alcl unur pirr:,irrlcr'rletang la aer in cazul rdnilor prolunde alc tor.acclui.

7.1.2 Reguli generale privind lransarca

- inuinrc clc parrsarc. opri{i hemoragia ( I se vcdca cap. ii ).

- Spdla{i-vd pe rnAini inailrtc dc a parlsa o ranir. Curir(cnia estc r:scn!iald perrllu pr',.:vcrrirc.r surr|cduccrea riscului tlc inloctarc.Dezinfectafi-vi, dacf, es{c posibil, cu spir1, tincturi dc iod. apir oxigenatir. soirrtri clc rivapoll%,1,, pctrttanganat tlc potasiu l 97,,, htrirttoccl I l,'11, aph cic colonic. bctrzirrir, llrici-l tato c1c.

- Nu atingcti 9i ntr strt)a!i pcslc l-lartca dc p rnsarncnt i:arc va vc-rri irr corriliii rlirt.cr cri rirrrir.

- Folosif i pe ll(ru paltsat'c cr-l rnai cural rnatcrial disporritrii.

- Dach le aveti Ia ?ndenrdnh, folositi o pcnsi gi un loarlecc slclilizalc prirr lir:r.bcrc sarr laflac5ri.

- Acoperili conrplet rana gi intindc{i rnarginilc pansarnentului dincglo clc lirnitclc rirrii.

- inainte de pansarc, aplicali pestc comprescle dc tilirn, burnbac rbst,rrbarrt, valii. laganeaderenld sau alt lnatcrial.

- Nu indepiirtali de pe rand pansamenlul de.ia licut. Daci sdngcle a tlecut prirr pansanrcnt. lisatipansatnentul ncschimbal 9i acoperili-l cu pansarnen{e suplirucntarc. vali sau altc nrater.iate,llxatc cAt rnai binc.

- Cdnd sdngerarea nu se opregte gi pansarttentul se irnbibit cu singc, se vor aplica gi altc rldsur.ide oprirc a hernoragiei (hemostazd), dupti cLrnr estc indicat irr cap 8.

- I"ixa{i pansanlcntul cu band5 adezivd (leucoplast) sau bandajc (fe9i) pentru ca accsta sA rrucadh in tirrrpul tlansporlului.

ffiFig.7.l Pansament adeziv

I

pentru Primul ajutor sunt I

- oansamente adezive (figura 7'l) - pansamente

din tifon, sterile' cu bandl adezivd' Sunt sigllate ln

trani" t"" plastic. Sunt disponibile in.diverse

io.t. qi mdrimi corespunzand scopului' Sunt

ioio.it 'tul

ales in cazul rdnilor mici cu sangerare

redusA;

- oansamente din tifon (comprese) - de diverse mirimi' pliate 9i impachetate individual sau

rtlt"t"ai *.t.' De obicei' pachetul este steril;

6t

i

- Dacd pansanrentul a lilst licut in condilii nesterile, avertizati unitatea medicalh cate prcia

rdnitul.

z4a4nl Nu pune{i niciodatd vati direct pe ran6!

7'l'3 Pansarea

primul pansament facut la locul accidentului nu va ti decdt un pansament provizoriu' destinat str

;;;fi;;6; in perioada oe timp care se scurge intre momentul accidentului 9i cel in care rana este

vizuti de un sPecialist.

Materialele de prim ajutor necesare pentru pansare sunt:

o pansamente, feqi qi comprese de tifon sterile;

r vatd sterild;. leucoplast; I

. pense $i foarfece sterile; I

o substante dezinfectante: ap6 oxigenatl, rivanol 17o11, permanganat de potasiu 17o6'i

bronrocct I %'0. tincturi de iod' spirt etc' II

pansarea variazl dup6 intinderea qi profunzimea pldgii, pe de o parte 9i dup[ localizarea ei, pe de alti i

parte. Astfel:

o Daci Plaga nu este Prea intinstr:

- Se ia un pachet de pansament de mf,rime corespunzdtoare 9i se deschide'

-Seapuchpansaurentuldeparteaexternagiseaplicipeplag6'avdndgrijdcasuprafafade.o,uui cu plaga sd nu fie atinsd cu rndinile sau cu un obiect oarecare'

- Se infdgoard peste rand faga cusutd de pansament 9i se leagd capf,tul ei' dupd ce a fjit t'giiilt

indoudpeolunginrecorespunzdtoare;deasemenea'sepoateintroducecapatullegiisubifansament. in partea opusd rdnii'

I

r Dacd plaga este intinsi 9i nu poate fi acoperiti cu un pansamentl i

-Sepunpesteplagacomprescsteriledetifonlhr6aatingecunr6napafteacevineirlcontacticu l'ana.

- Se ageazd deasupra un strat de vati'

- Sc {acc un bantlai itrtprovizat, dar solicl'

(

7.2 Bandaje

7.2.1 Generalit5fi

Bandajele (fegi, triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a mentinecompresiunea pe o ranb, a sprijini un membru sau o articula{ie, a imobiliza pdrli ale corpului gi a fixaatclc.

Bandajele se gbsesc gata fAcute sau pot fi irnprovizate din orice material.

La folosirea banda.jelor, respectati urmdtoarele reguli generalc:

- Aplicafi bandajul suficierrt de strdns pentru a vi asigula cd sdngerarea este controlatf, sau ciimobilizarea este bine realizatd. Daci faqaeste prea largd cade de pe rani. dacl estc aplicatiprea strans produce durere gi impiedic6 circulalia s6ngelui.

- Verificafi, din cdnd in cand, dacd sdngele continui si circule distal lald de banda.j.

- Nu folosili fegile ca unrpluturi sau ca pansamente pentru rdni, dacd sunt disponibile altemateriale. S-ar putea si fie nevoie gi de acestea.

- Realizali bandajarea cu atenlie pentru a nu provoca victirrei clureri gi rnigcir.i inutile.

7.2.2Tipuri de bandaje

7,1.2,1 Bandajul triunghiular

Este unul dintre cele mai utile gi practice tipuri de bandaje, fie cd este vorba de unul gata llcut sau cleunul improvizat. Se realiz*azd prin ttrierea pe diagonaltr a unui rnetru pltrat de p?nzh de in sau burtrbac.obliniindu-se astfel dou6 triunghiuri. Pa4ile unui bandaj triunghiular sunt (figura 7.2):

Fig.7 .2 Bandaj triunghiular

Vfi

Baza

63

{

- baza, cea mai largi parte a bandajului;

- caPetele, fiecare caPit al bazei;

- vArful, punctul cel mai indepirtat de baz6;

- lateralele, nrarginile dintre capete 9i vdrf'

Un bandaj triunghiular poate fi folosit sub urmltoarele forme:

-cabandajlat(figura7'3a,b)Aducelivdrfulpecentrulbazei;iinrphturilitt9""'1^t,:::c6tr.e baz5. Bandaiil rezultat se folosegte pentru a fixa atele sau pentru a aplica o compreslune

egall Pe o suPlafa!5 rnarei

_ ca bandaj ingust (figura 7.3 c). impdtur.ili un bandaj lat in dou6 dc la partea superioarl c6tre

baz6. Banda.iul rezultat se folosegte pentru fixarea,pansamentelor qi a atelelor sau pentru

i,.,.,nbilirur.o gleznelor 9i a picioarelor ca banda.i in fornrl de 8l

/\ /\/\ ./\ a

,/\/\,/ \,/ \-

-.-l

n__________a c

Fig.7.3 Bandaj lat (a, b) 9i banda.i ingust (c)

C.6nd nu este folosit, bandajul triunghiular sub forml de bandaj ingust se implture5te de la capete spre

centru pentru a fi depozitat (figura 7'4)'

F' ig.7.4 impAturirea unui bandaj triungh iular

.cabandajinelar(figura?.5).Dintr-unbandaj-ingustforma{iobucllinjuruluneirnainiprin'trecereaunuicapdt al b."d"j;i;l;; l""a o'ii"r''ir a patru iegete- T::f t:]:3:t":ili:{:libucld gi infagurali injurut a'cesteia pdnf, ce se folosegte intlcgul bandai $i se formeaz[ un ineli

rigid. Dacd este necesara iot*"r." ,n.i bucle mai largi, se leagh cap la cap douh bandaje:

inguste.

65

Fig.7.5 Pregdtirea unui bandaj inelar

Acest tip de bandaj se fblosegte pentru controlarea sAngerdrii cdnd nu sc poate aplica o comprcsicdirect pe rand, ca in cazul unui corp stlhin penetrant sau al unei fi'acturi deschise.Pregdtiti din timp un bandaj inelar'5i pdstu'ali-l in trusa de prim ajuror.

. Nodul-lat

Nodul-lat se recomandd pentru bandaje gi egarf'e deoarece este plat qi mai conlbrtabil ca altc noduri, nualunec6 qi poate fi sl5bit cu ugurinfd cdnd este necesar.

Pentru realizarea unui nod-lat se procedeazd a-stfbl (figura 7.6):

- Se iau capetele turui bandaj, fiecare in cAte o mdnl

- Se petrece capAtul din mdna dreaptl peste

capdtul din mdna stAngd gi apoi pe dedesubtulacestuia, formdndu-se astfbl ojumltate de nod. inacest fel se transfer6 capetele dintr-o m6nd incealaltl. Capdtul care se afld acum in mAnast6ngd se petrece peste cel din m6na dreaptd gi se

trece pe sub acesta, formandu-se incd o jumitatede nod.

Fig.7.6 Nodul - lat

- Se vor obfine astf'el doud bucle intrepdtrunse care pot li strAnse, lie trirgAnd de buole , 1ie tr'Ig6ndnumai de capete.

Capetele nodului se ageazd astf'el inc6t sE nu cxiste posibilitatea de a se agrifa sau de a li trascaccidental incazul in care victima este deplasat[.

Pentru a memora procedura de realiz'ate a nodului-lat se poate fblosi urmltoarea sr:hcmi:

DREAPTA PESTE STANGA $t SUB, STANGA PESTE Dr{EAp'tA $t slJll

Dacd se trage simultan de capzitul 5i bucla allate de acceaqi paftc a noclului. accsta sc slrihc;;tc yi ptratc lichiar desficut.

t&4,.21

I

Avefi griia ca nodurile sd fie aqezate in aqa f'el incAt sa nu producd disconfort prin

opa.ti pe piele sau os, itt special in zona tiacturilot' sau la gAt Dacd nodul nu este

cfnfurtabil, plasa{i un n.raterial moale sub acesta'

i- !"^id-r": vdrr'ul in fata cotului gi se fixeazh cu ajutorul unui ac de siguranld ori se rtrsucegtevdrful in "coadtr de porc" qi se bagd in interiorul eqarf.ei.

- Se aqeaz' baza bandajurui il 1r:pllr incheieturii degeturui mic, cu nrdna astfer pozifionariincdt toate unghiile str rdl.n6n6 vizibile $i si poatl fi observate.. Bandaiul in 8

Metotia bandajiilii in It (in forma ciliei 8) este o metodf, de imobilizare a gleznelor 5i picioarelor (labelor

;;;;;t"p;nhu a aplica o atels pe talpd sau a spriiini glezna rdnit[

Pentru bandaiarea in 8 se procedeazd astl'el (figura 7 7):

- Se aqeaz[ sub gleznd (glezne) miilocul unui bandaj

triunghiular ingust/lat. Bandaiul poate li aqezat peste un

pansament sau ateld.

- Se aduc capetele in.lurtl gleznelor, se incnrciqeazd deasupra

picioarelor 5i se trec capetcle sub labele picioarelt'tr-

- Se leagd capetele sau se tepetd bandajarea in 8 in direclie

opusd, legarea ficAndu-se Ia punctul de plecare'

Fig.7.7 Bandaj:re in 8

-SespriiinSantebralulmembruluirinit'transversalpestepiept'cumdnamaisusdeciitniveluilcotului. i

- Peste antebraf 9i mdnd se.plaseazi un bandaj triunghiular neimphturit, al crrui v6rfdepdgeqtecotul' cu capatul superior deasupra umErului de pe partea ncranitd gi cu baza in linie cu corpulpe aceeaqi parte.

- in timp ce se sprijina antebra{ul, se strecoard baza bandajurui pe sub rn6nd, antcbral 9i cot q;ise aduce caprtul inferior in diagonald prin spatc ai peste umirLrr de pe partea neranita.

.- Se ageazd bralul la ilrf,r{irnea potriviti regAndu-se capetere deasupra cravicurci.

Fig.7.8 Eqarfa penrru bra{

. Et.rfde J F4rrf. tubuhrn dp s.. John

Farn (Ezt urordniri ta umers clavicutr.

Elrrra penlru br4 fcntru a reariza o epara tutubn de ace$ rip s€ procedea.zr dup. cum u.meaza (fisura 7.9)l

E{.rfd penu! brul sprijrre dnrebraFl ir m'al in cdzul und renri ale metub elor supenom

pe,ru arl,,area !e",ci, sc prccedeszd asdel ,

'sw! / 8,: I ;ffllill-**r

de pe Pa'tc{ rtnict in diasonal! psre piep( cu dese'"re dardnd cdre

- Se aEcaz5 un bandaj triunghiular neimpdturit intre

dep6;'indu-i Pe acesta.

antebra( ;;i piept, cu vArlul cdtle cot y

.Seaducecapltrrlsuperiorpesteurn[tulvictimeipepadearreriinitdgioctllindceafb,pAndil

dleptul Pa(ii afectate.

mlebrul ti se teaga cu ceulalt cap{i deNPo clsqcul.t rlsucetle ln "coadi deporc" tis€ int.oduce i;;andaj.

66 67

rul;;t-#liHl,:iillili,"[',l!iti*:',i''i'ny*ilJlf*i'llff *:*:9"*":*ffii';;;;".;u.n p.*i,i imobilizarea bra{ului flectat rntr-un alrurrrrr urr'rrr' "''i."ili"i,.Li".r1

mobilitate determinat de *''liliL it?*;tt;'t?i:l:: t cazul leziunilor umrrului ' I

miqcarea acestora poate provoca amplificarea durerii'

Fig.7.10 E;arl} guler * manletd

Eqarfe improvizate

Egarfele implovizate pot fi realizate in mai multe moduri (figura 7. I l):

- Plasind mAna in interiorul unei haine inchise cu nasturi.

- SustinAnd membrul lezat cu o curea, cLavatl sau alt arlicol vestinientar sirnilar pctl'ccLrt in.junrlgitului victimei.

- l'rinzAnd cu un ac mdneca hainei sau a c5mI;ii de reventl hainci. rcspectrv, dc prcpttil ciimiiqri.

- Introduoand poalele hainei peste men'rbn-rl rdnit qi prinzlndu-le cu un ac dc hainzi.

Fig.7 I I Eqarte improvizate

Pentru realizarea acestui bandaj se vor realiza urmtrtoarele manevre (figura ?'10): ii

- Se ageaztr mijlocul unui bandaj triunglriular t:tqftjrt antebral' lf,sdnd capetele sd cadd de!

parte si de alta, unul.in tt',:t:::::il'"itt'iii tai^ii li tttatult in aPropierea cotull

l

Pentru realizarea acestui bandaj se vor realiza urmtrtoarele manevre (figura 7'10):

il*anOu-t. astfel o diagonall lung6' ,

_ Se aduce un cap[t injurul antebrafului ti se trece pe sub mijloc, pentru a forma o bucllt

.iurul bralului.

_ Se aduce cel[lalt capdt in jurul antebralului ln direc{ia opus6 gi se trece pe sub mijloc penf

uTorma o arta uu"ra'

- Se aduc cele douf, capete deasupra pentru 1f:T" o man$et5 lejerd in jurul incheietr{

' mdinii, astfel incdt u"easta sd fie sprijinitS conforlabil'

- Se aduc capetele in jurul gatului victimei qi se leagl deasupra claviculei de Pe Partea rln|

_ Dacf, este necesara o lungime mai mare a bandajului, se leagi capf,tu.l unui alt bani

triunghiurar ingusr de ""llill'r' ;i*;ritir. aduJe in jurul gdtului victirnei'

-Seleagdcelelaltedouf,capeteastfelincdtbra[uls6fiea9ezatlaindl1imeadorit6. iBandajarea diverselor pirfi ale corpului utilizinrl banrlaie triunghiularei-IIl6e

-,a"]

(

Pentru bandajarea capului proceda{i in fblul urm6tor (tigura 7' l2):

- Agezafi-vd in sPatele victimei'

- Folosili un bandaj triunghiular neimplturit, cu un tiv ingust, pe care il realizali Prin irtr|rr

de-a lungul bazei.

- plasafi centrul bazei pe mijlocul frun1ii victimei deasupra sprancenelor si aduceti varful

cap, acoperind astfel pansanrcntul de-a lungul cefei'i

. Aducetr capetele inspre spate, incrucigandu-le peste v6rf 9i inconjurali capul legindtr.lc Ifrunte, cit mai jos. i

- Jinetr capul cu o mdnd in timp ce aiustati bandajul imp[turi{i

prinde{i-l cu un ac de siguran}d.

Fig.l .12 B andaiarea capului

Metoda de bandajare a articulafiilor cotului gi genunchiutui este similar5 (figura 7 13):

- Folosifi un bandaj triunghiular neimpdturit, cu un tiv ingust, pe car.e il realizafi prin impdtur(

de-a lungul bazei. ,

- Plasa{i centul bazei pe antebraf, respectiv, pe tibie, imediat sub rotul[, pentru a bandaia co$

(hg. 7. 1 3 a), respectiv, genunchiul (ng' 7' I 3b)'

- Aqezafi vArlul spre in sus 5i acoperifi pansamentul'

- inconjurali membrul cu capetele, incrucigAndu-le in fafa cotului sau in spatele

genunchiului.

- Legafi pe partea superioari a membrului'

Aiustali bandaiul tr[g6nd in sus de vhf 9i apoi indoili-l cdtre in jos qi fixati-l cu

(siguranIir

ah

Fig.7. I 3 Bandajarea cotului (a) qi a genunchiului (b)

Pentru bandajarea m6inii sau a piciorului procedafi astfel (figura 7. 14 a qi b):

- Agezafi un bandaj triunghiular pe o suprafa{i plan6, cu v6rful in directie opusd victimei.

- Agezafi mAna sau piciorul pe bandaj, cu degetele cdtre vdrd lds6nd sulicient bandajincheietura respectivi pentru a o putea cuprinde.

Aducefi vArlirl in sus peste m6nii sau picior, apezafi-l pe incheietura mAinii sau pufin deasupgleznei,

- Aducefi capetele in sus gi in jurul incheieturii respective, incruciqAndu-le peste varf de cate (este nevoie, pentru a folosi tot bandajul inainte de a-l lega.

' Tragefi de v6rf pentru ajustarea bandajului, apoi indoili-l cltre in jos gi fixafi-l cu un ac (

siguranfd.

a

Fig.7 .14 Bandajarea m6inii (a) qi a piciorului (b)

aM

I

i

:ti!

ttI

urr ire {ItI '11

(

7.2.2.28e9i

Pentru bandajare se pot folosi, de asemenea, lbgi de tifon, de la;ime variabild (inhe 5 9i 25 cnr ). clt c 'rgdsesc ambalate de exemplu, sub form5 de suluri de 10 m lungime. Fegile nu sunt sterile.

Proceda(i, de reguli, asfel:

- Agezafi-v6 cu fafa spre accidentat'

- Aplicafi faSa incepand din regiunea cu diametrul mic qi continuand spre regiunea cu diarlclrul

nloi rnt" (de exemplu, de la extremitatea unui membru spre baza szr)'

- Jineli sulul ce se desfEgoard cu mana dreaptd iar cu mana stangd fixa{i capStul t'e$ii l"ala se

trage intotdeauna de la st6nga spre dreapta dacd sunteli dreptaci (stangacii vor proceda invers' dc

la dreapta spre stanga).

- Prima hu5 se aplicd de la cdteva lahrri de deget sub ran6, pe o zoni sdn6toas6 de piele,

urmAtoarele petrecandu-se astfel incAt fiecare turl sd acopere I /3 - 1 /2 din tura de fa'd precedoltii

Bandajarea cu fegi incepe intotdeauta cu un prim tur circular, dupd care se continui cu tururi in

spiraltr sau alte modalitafl impuse de regiunea care se bandajeaz[. se terminl, de asemenea, cu

un tur circular.

capltul circular al fegii se fixeazE cu un ac de siguran!6, se lipegte cu leucoplast de restul

i"iJ"i"r"i*f se despicd faqa cu foarfecele obfindndu-se dou6 benzi care se petrec in sens

contrar, lnjurul degetului, bralului sau corpului 9i se innoadI lnte ele'

Nodul (sau fixarea bandajului, in general) trebuie fEcut in regiunea cu diametrul cel mai marc

lunde se aflE punctul de sprijin al bandajului) 9i niciodat6 in dreptul rdnii'

Modaftnfi de folosire a feqii, in raport cu regiunea lezati

- circular : se aplicE in regirurile de forml oilindric[ - cap, gdt, torace, regiuneapumnului'

se suprapun (figura 7.15) .

- Soiral: se aplici in regiunile de forma unui trunchi de con - braf' antebraf' deget' cot

g#;:idt#;u ".te e-erpuitoare, darlncepe t:"-lt:l::,* ture ciroulare' o turd de

Icopere I /3 din l{imea turei precedente (figurile 7 ' I 6 li 7 l 7)'

7?-

Fig.7

e

Pil l5Bandajalecircularl Fig.7. l6 Bandajalc in spirald

b

I'i9.7.|7 Banderj spilal la iicgct (a) fi la antcbrat (h)

-In8:seaplicd1abandajareaincheicttuilor'-glcz-na,genunchi,r.nirni,cot.umiir-(ligulu 7ls)Soincepe printr-o tut'5 circularrl dcdesubtul inclrciclurri l"a;ia cstc contlusir apoi prcziy. dcasuplaincheieturii, unde se lbcc a doua turii r:ircularl;i t'evine piezi; pestc inchcicturzi. incrLu:iSinclprima diagonal[. Turele sc trag altetnativ, inaintca gi inapoia inchcietru'ii, avAnd lirrnra orlici 8.

it.tffgur"" se termind deasupra articulaliei carc sen/e;te ca pnnct cle splijin.

bcl8 Bandajalc in B la miini'i (a). glezuri (b) 5i umrir (c)

Se poate folosi gi la cap (figura 7.19) 9i la torace (figura 7'20)'

Fig.7.l9 Bandajare in 8 a caPului Fig.7 .20 Bandajare in 8 a toracelui

- in evantai: se aplicd la incheietura genunchiului sau a cotului. Turele de fa96 sunt oblice

deasupra gi dedesubtul articulafiei gi circulare in dreptul articula{iei. Ele se intdlnesc intr-un

punct (figura 7.2 I a 9i b) .

6bFig.l.2|Bandajare in evantai a cotului (a) 9i a genunchiului (b)

- tn spic de grAu (spica) (figura 7 .22 a'b Oi c)'

a

Fig.l.22 Spica antebra{ului (a), a policelui (b) 9i a zonei inghino-f'emurale (c)

\/t'

(

- Pragtia, denuniitd astl'el dupl fbrma ei (frgtra7 .23): se lbloselte perltru a mentlrle pansamentulnasului (figura 7.24 ). O f'agd latir de 5-6 cni gi lungd de 40-50 cm este despioat[ la ambele capete.

[a mijloc, fala rlmAne nedespicatl pe o lungime de cca.6 cm. Aceastl potJiune sc aplir:I pe nas.Cele patru capete se petrec, dou[ cAte doul, pe deasupla qi pe dedesubtul urechilor qi se irlroadtila ceafh.

Fig.l .23 Fagd pentru bandajare

"in praqtie"

Fig.1 24 "Pra;tia" nasului Fig.1.25. Bandaj tp "cdpiistm"

la barbie

- Ciplstrul servefte la men[inelea pansamentului blrbiei (iigura 7.25) sau al buzci. Sepregdtegte intocmai ca pi praqtia qi se leagir pe creqtetul capului.

- in T. Se cos 1-2 fdgii de tifon pe o fapd in unghi drept (tigoral .26). Pansamentul in lbrmd de Tse foloserste la rdnile situate in regiunea bazinului, perineului, anusului, organelor genitale (figLua

7.27).

Fig.7 .26 Fagd in T Fig.1 .21 Bandzri in T al zone i perincale

- in formi de nod: se aplicl pentrr-r rdnile localizate la tdmpld, on hemoragie pLrternicl (ligura7.28 ). Se ia o fa;[ cu doud capete ;i sr: pune mijkrcul pe una drn tample . Sc tr-ec oapetclc sprctdmpla din partea opusd, unde se incmciqeazl sub lbrnd de nod . Dc aici, unul din callete trcccpeste crcftet, celdlalt pe sub bdrbie gi se incruoiqeazl pe prima t6mplzl, dc rutdc sturt duse rar pc

tdmpla opusd etc. Fiecare turl acoperi pe cca anterioarir pc.junrltatc tlin lllimca sa. Banda jarea sc

terminl printr-o turd circularl peste lir"urte 5i ceali'r.

Fig.1 .28 Bandajarea tinPlei (nod)

7 .2.2.3 P inza drePtunghiularl

l)e dimensiuni mai mari, pAnza dreptunghiulard poate servi, in lipsa t'e$ilor' la bandajarea toracelui sau a

l?i"J:#H-,'a in jurul toraceiui, se 'xeazl

cu ace <1e siguran!6, apoi se conl'ec{ioneazd qi doud bretele

.*" ," t ".

peste umeri (frgtra7 '29)'

l;rg7 .29 Bandajarca toracelui ctt pAuzd

drePtunghiularit

Fig.7.30 Bandaiarea abdomenului cu panzl

dlePtunghir rlar'I

ffi;t fft1i,:;ll,ji;H,l:;:"",|i oircular 5i lixatir cu ace de sisuianlr sau cusutii (ligura'7 30 )

77

(

7.2.2.4 Basmoua

in lipsa fe|ilor, pentru fixarea pansarnentelor sau pcnrru imobilizrca unui membru, se poate folosibasmaua, de form[ pltrattr sau triunghiularl lRguri Z.f t I b gi c).

abcFig'7'31 Bandajarea cu besma a capurui (a), a antebrafurui (b) gi a piciorurui (c)

7.3 Modarittrfi dc ponrare - bandajare pcntru uaere zone anltomice

incompletareacelorprezentatemai sus,infigurile ?.32-T.43suntredatemodalitrli derealizareabandajlrii unor zone anatomice.

Fig.7.32 Tehnica bandajirii unui deger

Fig.7.33 Tehnicabandajlrii m6inii

Af/Xt6

Fig.1.39 Tehnica bandajarii labei

piciorului

*rA\LD/-

Fig.7.40 Tehnica bandajdriigenunchiului

t -..--\K\HI

Fie.1 .4 I Tehnica bandajiriicoapsei

\La%#$

k)Hi

ffi

Nud^%p$x)

ffi

Ijig.7.3 8'fehnica bandajiri i unrf,rului

F ig.1 .34 Tehnica bandajlrii pumnului

Fig.7.3 5 Tehnica bandajdri i antebrafului

*-(

ffiI,r\ \

, pig'l fO-lehnica bandajlrii cotului

('' ,/ -',,

{rj. il ltr /t\k:( I '.. '(--1. \

ASAsiH'bli lH)t(r t 'k-\ \

FigJ .37 Tehnicabra{ului

Fig.l 42 Tehnica bandajirii toracelui

Fig.?.43 Tehnica bandajlrii capului (capelina)

I (Japitolul tl

PLACT. !-tnMO!aA(;!t

B.l Defini{ii

Prin plag{ (rani, leziunc) se inleiege orice intrt:rrrpere a continuitilii urrui tesr.rl ia tr:grrrrrrr{elcrnucoaseior sau a lesuturilol rnai pro{irndc).

Plaga este insoliH de obicei dc sffngcriri gi poale avea ca urnrare infec{ia. prin pdtruntlerea iniclol;iltin lesuturi. SAngelalea (hernc'ragia) consti in curLaerea singelui din vasc in (csutul inconiurirtor.cavitl1i corporale sau ?n extcriorul ctil"pului. fcsutrrriie rnoi sunt ccle predispusc la sintcrir i c;r rrnna

a rdnirii lor.

O altd cr-rnplica{ie posibilf o consfituie ptrtrundcrea de corpi strdini (stofii, ciotl.rri. piimAnt. pr-irl. n:,:cl

etc.) tn plagd.

8.2 Clasiiicarea pligilor

Pl6gile pot fi chsificatc in lurrr:iic dr-' rnai ntultc c:r'it{'riipcrtttit,',1, i, 611:r';r itturi r,r'i;tt,tit,lor L','tt)i)r'tuttl.

in general plIgile L.ot ii inchisc slu desclrise.

ln frrnclie cle prnl\rnzirne sr: inrllari ii,:- esr:orirr{ii ("jt'i i!u 'i"1. car ( inl.rcsrrazii truttiai :fl alrrrile :t l1 'r'1 1'i1 i,1 i; i-,lc lirt'l: i

- pl5gi supcrfic;irle. r:i.rie intclcscazi tegurnuntul iri irttt:uirnc i;i l,rsutirl i:cltrlalsulrcuiirna(;

. plfigi llroi'unde, i:trrnci t:dnd sunt dcpi:1itc au,rste slrirluri :1i sLrnl a{e'ctliimu$chii, vair:I,r, ncrvii, oasele, alte org:tn{j.

Pllgile se rnai clasifici in sirrrplc sau conrple.re, irr hurclie rlc rnullilnea sti'atur'ilor;i a r-!cr:r:rriel

alectate.

De asenienea, pilgile pot fi:- penetranlc - r:Antl pitnltrd intr.o cavitate ir corprtlui;- per:forante - cdnd strdpunp: un orltan cavitar'(inrr,rd, stili\a(. rnlcstirr etr'.).

- transfixiarrte - cdud strlbat intregul diantcfru ai corpului ,,i! trrrczinti doriiorilicii: ,le intrare gi rle iciirc.

Asocierta pl{gilor extel'ne cu plSgi interne reprezintd un coeficic.rl cic gravitate in plus. calc r:rcflc

llrlsiira lezdrii inai titultor straturi $i organe, <Jevenind extrenrfl atunci cintl sunt a(insc irrrrrra. creier

suu vaselt: ntari $i cend se produc ruptrrri muscttlalc, llervo:lsr., (,\rlasc sarr viscct'alc (lraurna(isi

pro[u11dp cratiti-ccrc,hral*, lor;":icc. alrdr:nlittalc).

8t

in func1ie de natura agentului agresor 9i dupd modul de prod( e' pligile se impart in:

- pligi contuze (contuzii' v6.1et[i) - cauzilede obicei de cddere sau de o loviturA cu

un obiect contondent, rotunjit, *1J, ;dr6; re produc[ o sfagiere a tegumentului 1

(pielii' epidermei)' $ansele-de infeclie sunt reduse' i

contuziile pot fi superfi"irl., ,uo''io.ru echimozei (v6nataii) c6nd intereseazd;

tegumentul sau sublorma ."ro-,rt,ri'in.nrutoturul cand intereseaz[ 9i lesutul i

subcutanat. Aceste cazuri nu n".",i.a o intervenlie la locul accidentului. i

con,uriir?'poi-n-p"otuna", in.oiit" de rupturi musculare, nervoase' osoase saul

i

- pllgi zdrobite (lacera{ii) deschise' cu margini neregulate; distrugerile q: F-Y}j:i

sunt mai mari, cu tendinli o. n..io*., sutstanlele.rezultale fiind toxice pentful

oreunirln."iiiJr*".#a t"t"i;;fr;;;rti'* '*"i rapidr a microbilor qi decil

inft"tiu, uinA""tea se ptoduce mai greu; I

-pligittriate-provocatedeobjectetlioase(cu{ite,cioburi)lanivelullesutului|moale. Ele prezintd margini r.gr;;;1il;ugeri'minime de tesut' in general suntl

,nui pu$"'i""f'1li##?ilil?irt"i"' p"t "o"n1int' IucT:nt' de sticld sau de alt'

material. se vindec' usor, cu,i."irri-."""enabite]gi_in cazul intervenliilorl

chirurgicaleavemde-afacecuptffiir",""a."*uireaclacesteasuntaseptice;iI

-pltrgiin{epate-cauzatedeobiecteascutitelitSioase.(agchii,cuie.spini,insecte.'coame de animal. dinli

"t..1. n..ri. taniior.n"u otift"ii,mici la suprafala pielii' cul

dishugeri minime de lesut, d"' d;.;;;6nde' permipnd p6trunderea microbilor ini

ad'ncime. rnfecliile ta plrgile id;#;;;;;;i". n.tr"t, *ppdturile.cu tlili:-1l1i

etc. permit patrunderea in orgunjr;; u micro-bilor anaerobi sau a bacilului tetantci

in{epaturile de insecte runt iritunte li r.t.pi""*r favorizeazainfoducerea de germeni

9i deci infeclia; i

- pllgi mupcate - provocare.de'mu9clturi 9t'"li*:1"'-T-1'rar de om' Aceste pl[g{

constau dintr-o asociere a" pragi iaili" 9i zdrobite. Ele prezinta o gravitate deosebiti

deoarece in gurl existtr o '",. ,'i"ln,fti" ie agenli patogeni (de exemplu - virusd

t"'ua'ii' "tn?""i"iPt*i' etc');

i

- pltrgi impugcate - provocate.de armele de foc'

Acesieplagidiferrinn'nttitot"oti";;;j;;;;;l(alice'gloan[e''t"l'j?'^-]. oarbe sau unipolare -;;i;;;1;;a la intrarilglontul remane

'.t totpl

. bipolare - doul rlni, O"y"a 9i'1t"t1t "nul de intrare - mai mic' tli:l"ij

cu margini netede; altul de iegire - mai mare' exploziv' cu margl[

I tl.-t ingrijirea grlSgilcrr

tt"-l. I Obicctivc, rrraterialc rrec(]sare

Obiccl.ivele principale aie acordirii prirnr.riui ;rirrtor hr inr4r'ijirca pliigilor srrrrl ulnr'rtoarerlc:

r corntralcrca hcrrtolagit'i.n lrrevcnirca inl'eclici;. comhatcrca durcrir:r prevenirea gi conrbaterea Soculu: .

Matcriale de prim ajutor nccesarr:

. comprese stcrile. vati, iegi, leucoplast;r alcool sanitar, tincturA de iod sau rnctoscpt;r apii oxigenatd sau tablete de perogen (10 tablete/200 ntl api);r soluiie de cloraLninfr (4 lablete/l I api); sr;lulie de permanganat tle potasiLr l0.6o; rivanol li?l

linctura tle iod; apil fiartft ilO rninute g; rbcitA'r medicarnentc carc comhat clurct'ca: algocalnrin, antincvralgicc etc.

8.3.2 Prevenirea infecliilor

in afara henroragiilol', un pericol inrsdiat,s.i inrp,:ri'tant irr caz:ul plhgilor il constituie iirltctirr.Pl6gile reprczintfi porfi de intrai'c petrtru rrricrohii afia{i pe supralafa^ pielii t'initc PrL'crtnr ;i pctttltr cci

din mcdiul exte:'n. Piclca inmcti, siliiilcash rrr,r pcrnritc pltrunderce ilcestora in tt:suturi aviirrr.i urr rolant i infec{ios irnpr,rtant.

Se considerl cI toate pl5gile sunt infectate intr-o anurnitx nrtrsurtr prin:, microbii care pltrund ?n rani odati cu agentul agresor;. corpii striiini din plagir : pdnriint, stofb. pir. nisip etc;n microbii ce pllrund ulterior daci iirgrijiriltr nu sunl corespunzAtoare (rniirri -;au olrict.lc

nestcrile c{c.).in pius, tesrrturile zdrobite, secre{iile qi .s0ngcle:rcumulat in acestc {esuturi reJrtezintd urt rnctiiu plicinicpentru inmullirea microbilor.

Depi contaminarea pieliiaii: l*r; inrcrliat. odatl cu rinirea. int'ec1ia propriu-z-isd se nrartii-cslir tlrrph ct:a.

6 ore gi este c(rtrlplet instalatii in ?4 dc ore, De ai:eea, dtrptr acordnrea ut;ui prinr ajr:tor e ficir'rrl gr

cor*cf, tratarea t:alifical{ a plilgilor trebttie lcalizatd in prinrcle 6 ore.

Rdnile se pot infucta lsuprainlecta) q;i in lirnp, dacd rrrisuriic Iuate irrr sutrt co!"espunz,1loarij.

Astlcl. ir, cileva zrlu pol aparca;r inlensificarca dulerilor la rtivelul pifigii:o inr*$irr:u ;i unrflart:a zonei din.iur :;arr brazde ro$ii ce pomeso de la plagiuc intirirea, unrt'lalea gi incilzirea zonei;

vui eru#:"Jlittinn,,. otouotate de schije prezent^nd importante distrugeri d

lesuturi.

u'Urstw ev rvira- r-

i

. odat6 cu avansarea infeclici - o decol,rare galben' .zuie pi chiar sctrrgcrea prin plagl al

Puroiului: -- r^L- I

. cend infec{ia este intensa - alterarea starii generale: dureri de cap, febrd (390-fjlll:*"itahicardie, dureri la baza membrului rdnit, inflarnarea ganglionilor regionali (adcnlta)'

I

i

Rlnile infectate necesit5 ingrijiri medicale; - |

I

orice rani poate fi infectatd cu bacil tetanic, agentul patogen al tetanosului. boalii poten(ial mortalii

caracterizatA prin spasme 9i contracturi musculare'. . r--L i--.^. i

R6nile profunde, nrai ales ceie-cauzate de mugclturi de anitnale 9i care au fost infectate prin pdmdnt' prall

sau fecale cle animale prezintl un risc inalt de infectare telanice 9i persoana in cauzi trebule sfdtuitn sll

se atireseze medicului pentru a fi imunizatl irnpotriva tetanostllui' I

Avdnd in vedere c6 de primul pansarnent clepinde evolu{ia r6nii (5i starea ranituluD,f

trebuie s[ se respecte urmdtoarele reguli : I

i

. Rana nu trebuie pansat6 cu orice 9i oricum! Plaga este o poarti larg deschisll

microbilorpatogeni+id"cinuestepermiss[contribuimnoiinginelainfectareaei'l

. Sd ntr neglijlm o hemoragie importantA, pe motivul cf, trebuie sI fie pregltitc maiI

intAi ccte nccesare pentru pansat' , .,, , .- J

in caz ci s6ngele 16gne9te ii" pfrg[ sau se scurge intr-o cantitate apreciabi!6, primrtr]

ajutor se vl adresa t emoragieila se vcdea subcap'8'4)' deoarece hemoragia este

una dintre cauz.eie t:ele tnai importante ale gocului' u'rlr vv,q'vvv

Ii

. Corpii strdini care nu pot fi inllturati cu apf, oxigcn-atl ( de exemplu aqchie tnlip0;

culit infipt in ranl etc.) se las[ pe loc, Cin cauza pericotului de sflngerare i

lqnt

. S u tu;;inr gi sd nu respirdrn direct dcasupra rinii.

' Sb nu atingem rana sau partea banda.jului carc va vcni in contact cu rana.

'Sb acoperim cAt mai repede rana cu un pansament steril sau micar cu unul carc estecurat.

'S[ ne spiltrrn pe miini sau pe alttr porliune care a venit in contact cu sdngelcr6nitului 9i dupi acordarea primului ajutor, pentru a evita propr-ia infectare.

8.3.3 Toaleta pligilor

Avdnd in vedere ccle prezentate anlerior, acordarea prirnului ajutor trebuie sd inceapa lrrin prevenireasuprainfectdrii pldgii protejdnd-o de orice contact cu obiecte nrurdare, ncsterilc (nrdini. instrunrcnrc.rnatcrialc de pansat (jtc).

Principalul mijloc dc protc.iarc csle reprezcntat ^dc

aplicarea pansamentelor care variazd dupdirrtinderea, profunzimea 5i localizarca pltrgilor. inainte de aplicarea pansanrentelor este necesartrcurtr(area (toaleta) pldgilor.

Se va proceda as(fcl:

- Se curd{i zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile pligii sprer pielcasinitoasi din jur (nu se ulilizrazi vati la aceste manevre pentru a nu tisa scamc ce pot stiln jenivindccarea) .

- Se spal6 ap<li pielea din .iur utiliaind substan{e detergente (sipun lichicl, brornoctrt, benzinfietc.).

- Se dezinfecteazl pielea dinjurul plIgii cu ajutorul unor substanle antisepticc (alcool. tincturide iod, rivanol) folosind. de ascmenea, comprese sterile; se eviti pdtrunderea accstora in plagtrpentru ci sunt iritante.

- Pentru a indeptrrta eventualii corpi strtrini din plagd, cea mai buni metod[ const{ in a tumape plagl api oxigenati care, prin spuma pe care o produce , antreneaz| eventualii corpi str6ini,

concomitent realizindu-se gi dezinfeclia pllgii (figura 8. l).

. l'ot in scopul prevenirii gocului, si cahnlm durerea pi nici intr-un ca' se nulIaccentuarn. i

. S[ nu ttergem rana cu comprese' str procedbm bl6nd 9i rapid' flrd gesturi

dez-ordottato 9i inutile. i

. Sd nu turnf,m in rarf, substan{e antiseptict:.iritante'.cunl ar fi alcoolul sau tinct;1[

de iod. pe langli ctr,n,*.* orii.r.u" aceste substanle distrug gi celulele vii, frvorizl."

dezvoltarea infccliei 9i intArziind cicatrizarea' r

;iiili:i:;T,ffi ::%?ff ffi r1ffi['itfl;!,1:13.:fi iH'::;;lj-{;inli*acliunea absorbantf, a pansamentului' Substanfele grasc se fol''rsesc mai tdraiu' c

'

ptogu ,. ust"tc{ iar pansamentul tinde s[ se lipeasc[' i

. Sd ne splllrn pc nriini cu apl 9i slpun inainte de a acorda prinrul ajutor'

Fig.8.l Curh|area qi dezinfectarea pligii

-Corpii str[ini care nupotfiinllturagi cuapdoxigenatl ,.,..*"*pluaqchieinfipti'culiti'ran[ etc.) se lasn pe loc, din cauza pericolului de singcrare'

-Nunlaipentrucorpiistrf,inisuperficialiqicarentr.suntindepdrtaliculichidulturnat,sevaincercaextragereatorcuaiutoruluneipcnsetc-sterile(eventualsleriliz-at[laflacdrd)saucudegetele (unghiile), dupl o'bund ,leziniectare (alcool, tincturtr de ir:d, apb.9i s6pun).

-Dac6ranaesteintr-orcgiunep6roas6,estei|nportantstrseefectuezeobdrbierireazonei.dinijurul pl[gii (dac6 este p"ril;D:;.,pn *.. ,* va dezinfecta clin nou pielea din jurul r6nii cur

Sdngele circultr intr-un sistern inchis alcituit din inimigi vase de singe (artere. vene, capilare) (figura g.3).

in mod normal, Ia un adult blrbat - cantiktea de s6ngecirculant din organism reprezinH aproximativ l/13 dlngreuhtea acestuia (intre 5-8 litri), in timp ce in cazulfcmeilor raportul este de l/15.

8.4 Hemoragii

8.4.1 Ceneralitifi

alcool, tincturi de iod etc'

- Se acoperi apoi plaga cu un strat de comprese sterile' se adaugl eventual un stral de vat{

dup6 care se efectueaztr U""6"i".." i" u.O.t u menlinerii pansamentului (figura 8'2) (a S

vedea cap.7). f

t

Fig.8.2 API icarea Pansamentului

i

i,

- in cazul rinilor care sangereazi, straturile de comprese 5i vatf, vor fi mai groase; inainte{

bandajare, pc pan$amcntut;;i; .; ;" pune o fagi nederulatn peste care se aplic' banda$

cdt mai strans. s'r'vs+ vv

I

I

- in situalia in care sangele irnbibli mai departe pansantentul qi nu se opreste' se vor I

rnasurile de oprire u t "n

oiugiitot (a se vedea subcap' 8'4)' \

- Sutura rf,nilcr este de competenla exclusivd a cadrelor sanitare (a salvalorilor de gradul i

I 9i ll). i

Prin hernoragie se inlelege revirsarea sdngelui in afaravaselor sanguine , ca urrnare a ruperii, t.ilierii, in{epiriisau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemuluicirculator printr-un proces distructiv, la orice nivel alstru, Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunttraumalisme le.

Hemoragiile determintr reducerea cantitAtii de s6ngecirculant, pierderile mari de sdnge (pcste o treirne dlncsntitatea totaltr de s6nge din corp) putind provocainstalarea gocului hemoragic, cu consecin[e grave.

Oravitatea imediatl a unei hemoragil se mai poateapecia gi in func1ie de viteza cu cflre curge s6ngele.In pierderile rapide, organismul nu are timp sf-gimobilizeze "depozitele"; chiar gi in hemoragiile micirc poat€ vorbi d9 o gravitate indepirtatd in legiturtrcu cauza hemoragiei. in acest seni, orice herioragieconrtltuie o urgenfd medicali.

ln cazul hemoraglilor mici, organismul reugegte si-gi menfina funcfia circutatorie printr-o serie dercrcfil adaptative. Astfel, prin vasoconstricfie se realizpazio distriluire prererengutr a sAngelui inanumite teritorii 9i organe, in scopul protej[rii unor organe vitale (creier, inima, rinictri;. ca irmare,rlngele din alte teritnrii secundare, cum este pielea, este trimis in circulafia generaltr prin contracfiasfincter€lor vasculare de la nivelularterioleloiprecapilare. Concomitent, este"mobilizai gi s6ngeb jinsplini, ficat 9i mugchi iar lichidul din spaliul interceiular este trimis in vasele de singe.

ln hcmoragilh mari, (pesre 30 Vo dinvolumul total de s6nge), cap:rcitatea de adaptarc prin mecanismelcrmintite este depiqittr. Sciderea excesivtr a hematiilor-face imposibil trunrportul oxigenului sprcfcsuturi, producdndu-se intoxicare cu bioxid de carbon. La incepui excesul de LioxiO de carbon are oinfluenftr excitanta asupra centrilor nervogi din creier dar ulterior poate provoca lcziuni ireversibile.

Fig.8.3 Sistemul circularor al omului

87

Reducerea trrutal[ a volumului de sAnge circulant poatelc ; la lnoarte rapidi prin prhbuqirea

circula{iei sau colaps; stagnarea circulaliei sprc ininti provoacl stop cardiac'

Semnele qi simptomele lrernoragiilor variazf, ibarte rnult in funclie cle gra'r'itatea acestora' adicd de

cantitatea de sdnge pierdutl qi de viteza de curgere'

0 pierclere mare de sdnge va dltermina urmittoarele semne 9i simptome, care indici tolodatl gi instalarea

progresiv[ a gocului:. piele lividl (paloale), rece 9i transpiratd:

. puls accoleral (100-l'10 bitii/minut) ce slabeite treptat;

. arne{eli, dureli de cap, vdjdieli in urechi;

. sete, greattr;

. nelinigte qi teamd;

. respira{ie intretaiata, care il face pe pacient sA ca'te' s[ olleze sat' si se irrnece ( aga nunrita

"foarne de acr");. lesin.

8.4.2 Clasificarea hemoragiilor

Hemoragiile pot fi clasificate in lunciie de rnai multr: criterii'

Dupb vasul de s6nge:

-arteriali:singerogudeschis,oxigenat,carefAqneqterihnic'odatacubatnileinimii;

-venoasd:sdngeroSuinchis,incf,rcatcubioxiclclecarbon,cal.ecurgeinvaltrri(in jct continuu) inundAnd rana;

- capilarl: stnge roEu in cantitate mic[' care mustette sau picur6; deseori se

oprc$te de la sine prin lorntarea unui choag

DupA locul in care curge sffngelcl- externe - la suPrafata corPului

- interne - intr-o cavitate internii' F'le pot fi:

. hernotorax - in cavitatea toracic[;

hemoJrericard - in sacul pericardic (care i)rveleqte inirna);

. hcmoperitoneu - in cat''itatea abdominald;

. hemartrozd - in interionrl articulafiilor;

hernatom - singele se scurge in {esLrturi; iegind cu presiune din vase

singele l9i ionneaz6 o cavitate anomali prin strivirea

i,r,liingerea lesuturilor dir.iur iar cdnd sAngele di

in strairrile pielii determinl producerea cchimcr'ei;

-cxteriorizate-herloragiiprodtrseintr-unorgancarecotnunic|cuexteriorul:.direct, 9i atunci iarlgele este ro;u, curat' proaspdt; hemoragia s-a produs

aFroapc de riritlcirrl natural d;n catc cl se scurgc:

'ePistaxis (din nas):

- onrragi:l {din gr.u'ii);

- otorlgia (din uri:chc);'. r'crftrllgi.l (riirr rcr:i);- urellonarlia {din urclrir).

. ln distrnfii latii de oiificiul prin carc sc cxiclir>rizcli:til $i lrirrri., ..i'irriji:icsulcrii unt:li: rnodilicAri, in filrr;{ier r-ic iar,J st; prl:itc rli:.lrr,i lr.r,-11j 11 , ,ri.r:;r..:. i:

- lic*nropti^r.ic - din griinti'ni - sirrge rogrr-viu, crr iLric ilc irf,.,jl)lr.\joda.td cu tu:;ea:- lrcnrate*leza - din siorrtac - i;drrgc l'o;;it ca{-cniLr. nrqt it, Lil zlrlui li,rcaiea: apare prin virs,ituri; nrai rar din nal. iil.inr:c, esolirg.plErwini (tnghilrt, digelat pi apoi virsat);- rnelena - nrin rr:,:',, dar sengi:lr: proviric din s;;lnr,:rir,: \lrlr(.r r,)lr!;rlc tubulri digcstiv (csof2g, sl.omac, intcstin); singc ncgr u c;rpbcun, arnestrcat otilogerl cu tnaleriile lecalc, cLi aspcctul uneipaste moale, negqre gi lucioase (culoarca neagrd ntai poatc apAl.cagi ca efbct a! unor medicarncnte);- metroragia - din uter; s6nge-roqu sau rolu cali:rriul rrLr lrebuieconfundati cu rnenstrualia;- henraturia - prin uretrf,, siingele fiind amestecat cLr ut.rna 9iindicind o lezirinc a rinichilor, uretcrcior t,L,/.rr.:ri urir!iuc sauurotrci.

8.4.3 Hemostaza

Oprirea unei hemoragir (hetnostaz,*) reprezintl un act de prinl ajutor ce irehuie eliccutat. clriar gi' provizoriu. cu cea mai rrare urgenttr. pAn6 la internarea in spitai.

Hemost .?'apoat" Ii spon{anfi in cazul herltoragiilor rorirrse. capiiarc r:nir il vcntl(-\r micr. ,-iri in carcintervin doui prncese de apirare ale organismuiui. Bste.,,orba dc rcducerea calibrrrlui i,asclor(vasoconstricfie) qi, respuatir,', de coag,ularea siingclui; rezultaiul il constituie formarca unui cirear carrrostupi ca un dop splrtura vasului inguslat.

rln hemoragiile rnici hernostaza sc poate realiza prin simpla compl.esiunc realiza{tr dc urr pansar.}rent

"corect alllicat.

'Atunci cdnd in hemoragiile miilor:ii 5i nrari hernostiiza spontand nu se produce, primul ajuto,. corlstldintr-o he.mostazl provizorie. Ea are scopul de a intrerupe hcnioragia p6nai ce pacicnrul afrrl;1," n.nrasl de irrterven{ie chirrrrqicald. I{cmortaza clefinitivit se execufl tle medic.

,4qtpf 'l.lu ridicaii in picinare un acc;dcntat cu herrroragie irnportantb qi nr,- I rni;cati inutii.Ageza{i-l cu capui mai jos eiccdt restrrl corp'ului.

'I{u creafi panicd in fafa lui, nu vl sneria{i, liniitifi-i gi insuflali-i incrcrler r.

'Cfind s6,r;gele curge irl valuri sau inundd raila nrr vh reprcziii sii cornprintalr riura cilurice vl vine la indemdn,l.

8!t

. Comprimafi artera duptr normele aritatl continuare 9i numai dupl

hemoragiei pansafi ran4 respectdnd regulile cunoscute'

. Dacl a{i aplicat un garou in scopul comprimlrii fesuturilor de deasupra

,r"6u1".u pu"ientul si ajung6 in cel mult o or[ pe masa de operalie; nu uitali str

J" gar* un bilet.u o.u "*ct[

la care acesta a fost aplicat'

8.4.3.1 Metode de rcalizare a hemostazei in henroragiile externe

pentru oprirea unei hemoragii externe, in func1ie de vasul de s6nge afectat' de volumul sangerdrii 9i

localizare se pot utiliza urmltoarele metode:

A. Pansamentul comPresiv

se folosegte in hemoragiile capilare 9i in hemoragiile venoase mici, dar nu se utilizeazi dactr ln ranl

afltr corpuri str6ine ascufite'

Pansamentulcompresivserealizeazj-prinaqezarea.unuistratgrosdecompres.esterilepesteplcomprese cu care ," u"oo"ri-:,iu'G,i;ufri;;rt$ de pdnz[iuratd imp'turiti la dimensiunile

"or"'upoi se strAng cu un bandaj compresiv'

-prin aceastit manevr6, "Ji

;;;;;primat in exclusivitate in locul rdnit, in timp ce s6ngele

sd circule in zonl prin celelalte vase intacte'

Pansamentulcompresivseaplicllnspecialinsituafiiincaregaroulnupoatefiutilizat'Dacrpansamentut.otp,"'tt''-tl iorJtiiruniutrut.:i"t,Tll1:"t:*:'TT:YtTfJHffi;tr1H1Hffi1'"il1ffi orir",.oro.u1ie vioreti sau disparilie apursurui, cazin care trebuie

pulin compresiunea; de "t;;;;;; se recomandr tu t"tb.ui ranit se fie ridicat pentru a ft

circulalia venoas5.

B. ComPresiunea manualtr

Se realizeaztr prin apisarea arterei afectate pe un.plan *":.t111'^1T,:1tg"ti.*:*":":T#:ffi#t"'.iJ^pii"n u""*tr t"t'ni"6 .'q i"T*l-: pj"9:t::.:T:l*Ht"":T iil:ff:'::ff ':ffiiJ;Hffi;,[i.";;;;1"1*-"lt':i11 i:::ll*1".1ffi1,*1"fr:Hfll':",;"1:ffjT

.;H#;i;"-;;ilili#ri practice de rearizare a compresiunii (

#;;;.;." "ixe'ii corecte qe prgnriut3oro.)1

i';i1ffi[i:'ffi]1":ffi;f,ffip..n,##."i"":lit1Ty..:ilT:::::"*:,ff::':"T;,'HXtrff ['#ffifi;;;; ;il;i-oioi' *o mai murtor degete sau chiar cu

pumnului.

Punctele de comPrcsiune in

prezentate in figura 8.4'

funcfe de arteri 9i locul in care ac€asta trebuie comprimattr'

Fig.8.4 Principalele puncte de compresiune a vaselor sanguine pentru hemostaza de scurtd durattr

Astfel:

- in hemoragiile frunfii gi ale pielii caputui se vor presa artcrele temporale situatc de ambelp6rfi ale fetei, inaint€a urechii 9i deasupra pomelilor obrajilor (figura 8.5).

Fig.8.5 Compresiunea artersi tenrporalc F:g.8.6 Com;,rcsiunea artcrei tnaxilat

- in hcrnonagiilc fefei se va presa, cu degetul, ganful de pe marginea maxilarului inflerior, cl

partea leziunii, pe uude lrece {rtera maxilari ifigura 8.tr).

IM! //l--' I

Fig.B.7 Compresiunea arterci carotide Fig.8.8 Compresiunca arterei subclaviculare

- in hemoragiile umtrrului gi brafului se apas{ artere subclaviculartr p6tnrnzand cu dege

mare deasuira claviculei 9i comprimind fiera pe arcul osos al primei coaste (figura 8.8)'

- in hemoragiile bra{ului 9i cotului - se comprimA aftera axilard pltrunzind cu mai

degete in apiopierea axilei, pe fafa interioar[ a braprlui (figura 8'9)'

Fig.8.9 Compresiunea arterei axilare Fig.8. I 0 Compresiunea arterei humerale

- in hennragiile antebrafului se compiim[ artera humeraltr' la bral; artera trece pe

interioara a f,ra$lui avdnd dedesubt planul dur al osului humerus (figura 8'10)'

- in hemoragiilc rnAinii se colnprimd

cu ambele degete mari arterele

radiali $i cubitaltr pe fala anterioari

a antebrafului in dreptul purnnului (la

nivelul tocului unde sc ia Pulsul(figura 8.1 l ).

I I Conrpresiunea arterelor cubital{gi ra.lialtr

- in hcrnoragiilcr---'*5tut,rt inf'erior sc conlprinrir artcra I'enruralA la drlcritr: nivclurifunclie de localii .a rdnii:

. la locul unde se indoaie coapsa pe abdomen (plica inghinaltr sau ,'stinghie,,) sc

apasi cu punrnul strdns irnediat deasupra stinghiei (figura g. I 2 a);'se apasi cu am6ndou[ degetele mari sau cu mai multe pe fa{a antcro-interioaria coapsei, avf;nd declcsutrt osul fcmur (figura 8. I 2b);

Fig.8. l2 Compresiunea arterei femurale

. dacd hemoragia este maijos de genunchi, se comprimd artera care trece prin gropiladinapoia genunchiului (spaliul popliteu);

' in anumite cazuri poate fi comprinratd gi artera aortd abdominald prin apisarea orpunrnul ?n partea dc jos a abdomenului (figura 8. I 3).

Fig.8. l3 Cornpresiunea aortei abdominale

Hemostaza realiz:,t[, prin compresiunea manuald a unei artere reprezintd o m6surtrtemporarl gi de prim{ urgenftr, avAnd calitatea de a opri sAngcrarea irncrliat, darea nu poate fi folosittr decdt pu{in timp; persoana care o executtr obosegte repede rarmanevrcle respectivc nu se pot realiza in tinrpul transportului. Dc accea, ?ntrc tinrp,se va pregdti un garou gi oprirea sAngelui se va completa prin tnetoda urm5toare.

Compresiunea circulartr a fesufurilor

Reprezintl compresiunea realizati prin strdngerea circularfi a membrului care sdngereazd, cu a.jrrforuli garou, pdnd la oprirea hemoragiei.

absenla unui garou se pot utiliza: un tub, o bandfi de cauciuc (S0-100 cm lunginre) sau chiar o curca.cravat6, fh;;ii textile sau de plastic etc. dar ?n nici un caz sfcarf, s,]u $nur suirlirc ori s6rnttr

- in hcmt-rragiile mari alc fefei gi gitului, contprcsiunea t. :alizeaz1pe arfera carotidtr - Jx,

I'ata antero-iatet?la a gatului tpt. bu"u acestuia; in addncime sc silnte un plan osos' iar arteraj

se simte bithnd (figura 8.7). i

ilt

^t

-/Y::l\ i---

_-$

Fig.8.

ile 8.14 5i 8"15).

93

MFig.8. l5 Hemostazl la braf

cu garou improvizalFig8

'4:ru::jffi|1ffffi'

Pentru apticarea garoului se respecttr urmtrtotrele reguli:

- Garoul se inf69oartr la

vasculare principale gi la

- Caroul trebuie folosit doar in ultima instanti sau pe timpul curtrfirii 9i pansdrii pllgii.

- Garoul se utilizeazi numai in cazul rtnirii membrelor.

- Comprcsiunea se realizeaztr dupi ce membrul r6nit este riclicat ln sus c6teva secunde

pentru a se goli de o parte din s6ngele venos.

- Garoul nu se aplica direct pe piele ci peste un inveli' textil (p6^a, vata etc.).

- Locut aplicilrii garoului difbrS dup6 tipul hemoragiei: cand aceasta este venoasa, s

curg6nd de la peiiferie spre inim1, garoul se plaseazf, distal, sub nivelul pltrgii

ran[.-* continu[, inseamnl ci este afectatil o arter{); cind hemoragia este arterial[ g

r. upti"a proxirnal (deasupra pllgii), sAngele curgand de data aceasta de la centru

periferic.

rldf,cina membrului, ceea ce duce la compresiunea

oprirea intrlrii sdngelui arterial in memlrrul respectiv.

- Garoul se aplici acolo unde vasul de sdnge este mai la supraf'a1i trecBnd totodata

plan osos (figurile 8.16, 8. I 7 Si 8.1 8):

. la ridlcina bra{elor - la patru laturi de deget sub axi!['

. la rddllcina coapsei - la nivelul stinghiei.

in aceste locuri garoul se aplicl cu ufurinti 9i eficace: dac[ este strans corcct, sanBeral

opre$te, inctifereit la ce nivel se a{'!6 aceasta de-a lungul nten'rbrslui 9i indiferent dactr

arterialI sau venoasb unei gangrcne (in functic Je tinrprr; scurs).

Fig.8.l6 Compresiunea arte rialtr larddhcina rnembrr_r lui srlncrior

!'i9.8. | 7 Conrpre,siunca arteriaL'i Inrlddcina rnei,rbrir lui in ler.iril.

. se face un-prim la{ de p6nzi, strAns la ridicina membrului respecliv:. in nod se introdl.rce un bfi1 sau creion qi se rhsucegte la I g00 pentru cxrllcrclcornpresiunii circulare; capatul rastunlat injos al bafrilui se fixeazd cu un al cioilcala1 de pdrrzi ( figura 8. I 5).

r{plicarea corectI a garoului duce la oprirea sdngeririi imediat clacd este al'ectatd o ailerr sau dupiidrun' trei minute in cazul unei vene. Membrui devlne palicl gi se ricepte treplat. l)acii s€: invinefc${.] sa*lnnegn:gte inseamntr r:h arterele sunt libere, fiinrl blocata ;;;;;;i;t;;.;;";;;Garoul nu poate fi men{inut mai mult de o ond, de aceea trebuie notate ora gi nrinutul aplic}rii$le pe un bile{el atarna! {e ea.rou. l'esuturile lipsiie de oxigen irrcep sa fie afs,:tate. p6nr l;r

Fig.8.l I i{ernostalft cu garoul rJe cauciuc prins cu o pensfi

Garoul nu se aplici Ia antebral sau gambii.

-.in alte locuri, pentru o eticic'rt{ir crcscutir, este nccesar s5 se aplicc un rulcu lr,:xlii intrc pic,leqi garorr, deoarece vaselc sunt ascurlse ?n dcl'ileele tbnnate rrc ruasek: muscuiare; sc ciluti.i Inaiintai locul in care se simtu: sub degete pulsul ;i se piaseazi in acest loc ruloul piirr irrrg"rnecliulctrruia.se va transmite prlsiunea e:rercitatf, de strdrrsoarea girr.ouiui. vasrrl llin6 astl.ercornprimat; apoi se trece garoul o clai6 sau de dcui c,ri in.iuril nre nrbrulrri. rr,: llc,:.lr.c c.i.tafillilt^ 11 o coardf,, strangancru-se prin ?nnorJa'ca sau r.!sucir-'a capr:ttror siirc r*,:rrrrilutilizdndu-se un betigcr) (figurrle g. I 6 qi g. I 7).

' -"'-'

- DacI garoul nu este din caucrlc sunt nccesare urnratoar.ele ntf,suri suplii'rrriarc:

in aceastd linritl de timp trebuie sf, se faci hcntostaza def 't;1'6. L]acf acest tirnp se depil

fimpul transportarii victimei spre spital, se sldbcgte ugot garl ({Ern a-l scoate) timp de 1-2 m

un interval de 15-20 minute, iupa'care, de fiecare clati se str6nge ditt nou; pe timpul sliibirii s;ale

alrirsd pirnsamcnttrl ctt palma. cornprimdnd plaga'

l)esfac:erea clefinitivi a garoului se lace lenl, prin rJecotrlpresiulre progresivd, timp de 4-5 nlinrrte

,r4t4rzl Din cauza riscurilor ilc car€ lc irnplic5 . specialiqtii nu mai recomandd

garoului in hemostazi decit pe pcrioada exccutSrii toaletci 9i panslrii rtrnii

in cazuri cxtr€me.

f). Compresiunea prin flexie for{ath a ntetnbrelor

l)oate inlocr"ri garoul irr anunlite situaiii:

- Pentnt hentoragiile coapsei se aplicl un sul de tifon

(pdnz[ ) in plica inghinalii (la stinghie) dupf, care se

iniioaie gamba nc coaps[ 9i coapsa pe abclonlen fixdnd

aceastA pozilie cu ajutorul unei fhqii textilc (fular, basma) l"ig ll

(l'igura 8.19).

- Pentru ganrbi r;arr picior sc aplic[ un sul la indoitula

genunr:hiului, se flecteazd bine gamba pe coapsii 9i se

fixeaz.6. pozilia (fi gura 8.20).

- Se procedeaztr la t'el pentru min5, antebraf 9i

braf aplicdncl sulul la nivelul aniculaliei cotului

(ligura 8.21).

l9 Hemostazd prin flexiela hr:moragia coapsci

F'ig^8.20 llcrnostazl Prin flexiela hemolagia garnbci

Fig.8.2l Hemosta;d Prirr t)ex ie

la hemoragia antebr

8.4.3.2 Mtrsuri suPlimentare

- Atunci cAnrl accidcritatul a pierdut mult sAngc, cl trcbuie culcat cu caprrl rnai jos

picioarclc, pentru prcvenirca anemiei creielului'

9ls

vcdea subcap.B.4.3. I )

- DacE ii el;le( isc tlal' i:antiltli ntir:i t;i rep,'iate de biiuturi calde, isc vol i'r,.alz-i rniiirriirgi picioarele r:i.' .,riclc de apd caldir 9i i se ,,.or aclrninistrr calntarrte.

- in situafiie,'(trellle - in irttirtr:nfii tlc goc heniolagic, aLr-rnci cirtrJ acciclcntatirj cr,lg rrLr!iiiltrc:rt.are pulsul rapid,si slab bit.ut, respirisuperficial gi are o paloare extrerli. se porrlc aplic3 cilcun garou la toatc menrbrelc, dupd ce acestea au lbst ridicate.

8.5 Misuri de prim ajutor in funcfie de tipul pldgiipi localizarea acesteia

8.5.1 Contuzii, vintrtii

Contuziile sau vdn{ttrile produc o pitrundere a sAngelui in {esuturile inconjurdtoare. Primul ajutorurm[refte si reductr alimentarea cu senge a zonei respective gi s6 diminueze durerea pi inflamafia.

Cea mai bun6 solufie consti in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheaftr (inreprize de l5 minute), culcarea persoanci gi ridicarea membrului r6nit.

- O compres[ rece se poate realiza prin inmuierea unui prosop in apd rece, stoarcerea lui deexcesul de apd 9i inftrgurarea acestuia injurul pi4ii afectate. Se mai poate turna din c6nd inc6nd aptr rece peste comprcsA sau aceasta poate fi inlocuittr cu o alta.

- Punga cu ghea1tr poate fi pregltitd astfel: se ulnple o pungd de plastic sau <!e c:ruciuc cugheali spantr apoi se scoate aerul din ea gi se inchide bine ca sA nu se scurgf, apa. punga se?nvelegte intr-un prosop gi se aplici cu atenfie pe ranl, in reprize de I 5 minute. Schinrba(igheafa dacd e necesar.Nu aplica(i punga cu gheafl direcr pe piele !

- Compresele reci care se gisesc in comerf pot fi folosite in locul ghe{ii. Respecta{i indi&rfiileproducAtorului ?n aplicarea compreselor.

8.5.2 Pldgi minore cu s6ngertrri

Pllgile minore cu sfutgertrri mici cum ar fi juliturile, tlicturile mici gi zgdrienrrile nrihore pot fi spalatecu ap[ de la robinet ;r sipun dactr sunt murdare. Apoi vor fi gterse cu tifon steril pi acoperite cupsnsament special preparat sau improvizat (a se vedea subcap.8.4,ii. l -A).

8.5J PIngi grave cu singerare abundenttr

Pltgilo gravc cu s6rrgerarc abundenti rrccesittr o rlplsare continud ;i directi. Dactr rana este nrai marei marginile sunt desfbcute, poate fi necesari apropierea rnarginilor sale inainte de a se apisa. S-ar pstea

fie timp rloar pcntru ertragerea unor corpuri striine din rani. Colpurile strline infipre nu trebuie. DacA in rantr nu se gisesc corpuri striine, da{i primul ajutor dupd regulile prezentate rnai sus (a

8.5"4 l'ligi cir un corp stri "nfip(

plirgilc cu un corp str.lin infipr nr:ccsiti o atenlie dcose,bilir ptrntru c5 acci obiect poatc sii c

vasclc dc singc t'ctczitte ln adAncintca rlrrii

- Nrr rnociifi,:;.rli pozi{ia:7i rru scoatu!i obicctcltr c:e s;ttnt aditrc

irrfipte 'in tarrd. ditt citr.l/:i1 fcricoltrlrri tlc s,iittgclarc. !iandajati

rlna dc.iur irnprcjLrnrl ohicctuiui l)cntnl 3 irrpicdica tlclllilslttcrt

lui. banda.j carc si prcsezc pc locLrl ce ittoon.ioari obict:tul, sii urobi I izezc rncnttrrtt I ;;i sir inrpicd ice o rdn ire supl intcrrtarS.

- Daczi obicctrrl inlipt cstc lnic 5i nu icsc prea nrttlt tiin rzrni.

acordi.rli prirnul ;tiutor a:tllel (flgura 8 22):

. ar:operili ulor r?inir;i obiectul cu pxnsalnent" avf,nd ;r.l'i.iir srr nu

apasafi pc obiect:, faceli un barrclai circtrlor destirl tle nrar'e ca sf, acopcre toata

tiInAi. punc{i accst banda! pe irilllsall}ent 5i a';igtrra{i-r'I cu

obicr:tul ilLt rstc lrcsal ;

. infEqulali accst bandai cu o 1a*ri irrgustri.

Ffu.8.22, Prinrul alutot' ttl plxgi

ur cotpi slriirri irrfi'plr

- Daci obiectul cst.^ lulg gi a 11ilra,, Jrr,:l nrult afalir dirr rantr, pr<-reedaii astl-ei (tigutr 8-23

a*

-V-//. ->-7-,/l//

,'X;'r/

4r:1

\$- -i*, '- '.-rrrF3-- --

/ .J.U| ,i!

m._.#-:-)

r':'-tlit)A/-:a.!l ',/j-j ,'q\i\r/

l'r'v

Fig.[i.2-l S'atrilimt-e:r unill glrt-p stiiirl lurrg

. face{i un pallsain lirt itt -iut'tll tlbir;clttltri fcntrlr il acollri i ralta;

. punr-ii in iul'ul itbicctului ,;uttlprese pcntrrr a-i itrrpiedic.' si :e rni;te'

. ii*a1i .onipt"sclc c,,r rrn hanr-la.) ?ngusi; avai;,1 ;."iiit sI nu ic c.\erci{c presitrn''r

oirrcctultri iirlipt.

$.5.5 Plngi Prin talfePart'

i: trusriril ca plieilc pr.iri inlcpare sti nrr p,ezinte o sinlrt:tart: I'rirrlll;-t jll-'!i?rrlc,lril riat'elc pctt lrro'r

r',lir11crrreiniernri, lnai ales4aca,^,,n.rialapiept(t'racc)"rarl air(l()rrrr.lli iincl':lirltrciccstr:rriini

al i c,:l* ilr.in itripu|care ptri irvr.a u,1 11 ltir"irr ia iril.r;it.:::i rr,rirl !a i*1irr... Astfel dc falni irrnt 1e

'cnt'. ca lesururilr intLlrc sunt d!strrr:;.' :1i existir ringcrttie ;llttll'ilri li inii'c1ic in pt'ulit'tz'i'lca

Corrtlof ati singet'ait:a 9i tlali prinrrrl aittttrr pentru rlni

8.5.6 Pl[gi prin strivire

Reprezintf, vZrtdmiri grave aie mcntbrclor sau ale intregului corp prochrse cle rnatr:riale grele ca: nisip,zidtrric, utilaje sau altelc de acelaSi lbl. -['esuturile

surrt distruse pe intintlere nrare iar nrganele irrtcrrrgpot ti rupte. Pligile prin strivirc pot fi agravate qi prin fracturi. PlIgile prin strivire la o scari mai mica,cum ar fi cea a unei mdini sunt grave, dar nu reprezinti ?n general un peri<;ol rnortal.

Pltrgile grave prin stririre pot produce complica(ii grave, a.jungdnd pdnd la qoc pi insrrficienftr renalt.Chiar dacd rdnitul nu prezintd semne gi sirrrptome de goc la scoaterea dc la locul accidentului, lrrirnulajutor trebuie acordat irnediat pentru a impiedica instalarea gi agravarea gocului. Astfel:

- Proteja{i victima fa{A de alte cilcunlstanle posibile de accidentare.

- Opri{i sdngerarea (singeririle).

- Aplicali pungi de ghealA pe zona rdni0J.

- Tratafi impotriva qocului (a se vedea cap. 5).

8.-5.7 Pligile palmei

Pldgile palmei produc de obicei sdngerdri abundente pentru ctr zona este foarte vascularizatf, .

' Dafi primul ajutor pentru o rantr de-a latul palmei (transversali) astfel (figura 8.24 ):

Fig.8.24 Prinrul ajutor pentru o plagtr n-ansversall a mdinii

- Acoperili rana cu un pansament gros.

- inrloili degetele peste pansalnent ca sf, se formsze pumnul gi si apesc pe rand.

' Llandajafi mdna inchistr cu un bandaj triunghiular cu centrul pe interiorul inchcietur.iipurnrrului, aduccli capetele de jur imprejurul dosului mAinii ca str se incrucigeze in cliagonaldpeste iiege[e gi lcga{i injurul i,rcheieturii.

I

- RidicaJi 9i sprijinili rndna intr-o egarfl.

. Dacli rana este longituclinall (de-a lungul palmei) proceda{i astfel(figura 8.25):

@ /€rFig.8.25 Primul ajutor pentru o plagd longitudinalf, a mAinii

- Pune{i pansamentul pe ranf, gi bandajali mdna cu degetele intinse .O fa9[ aplicatd in jmdinii va menline rana inchis6.

- Ridicali qi sprijinili mAna cu o e9arf6.

8.5.8 Singertrri din gingii

Apar dup6 extraclii de din{i sau fracturi ale maxilarului gi trebuie ingrijite astfel:

- Puneli un pansament pe alveola dintelui sau pe rana respectivi, folosind un

clestul de gros pentru a irnpiedica mu$carea cornpletd'

- spunefi persoanei s6 apese pe pansament, sprijinind b5rbia cu m6inile, pdntr

siitrgerarea (in mod normal intre l0 9i 20 minute)'

- Ctruta{i un medic dacl nu poate fi controlatf, singerarea'

- Nu clatiti gura dupd ce sdngerarea s-a oprit pentru cf, ar putea fi scoase cheagurilc

sAngerarea ar reincePe.

8.5.9 SAngertrri din limbtr sau obraz

- in acest caz folosili un pansament steril sau o c6rp[ curati 9i aplsa{i pe ranlcu degetul

qi un alt deget pdni inceteaztr s6ngerarea'

8.5.10 Singertrri la nivelul scalpului

Sangerlrile la nivelul scalpului (pielii piroase a capului) pot fi serioasc dacl sutlt conplicate

fraciurl a *aniului sau prin existen{a unui obiect ?nfipt'

cdnd acorda{i primul ajutor in astfel de cazuri. evitali sd palpali, s6 apisali sau sd infcctafi rana'

Proceda{i astfel:

- Curl(afi rana de murdirie (a se vedea cap'8'3)'

- Aplicali un p1 nent gros, stcril care si fie destul cle mare pentru a deptr9i rnarginile r.dniiqi bandajafi strdns.

- Dacd ave{i de-a face cu un obiect infipt, aplicali un pansament compresiv in jurul lui.

8.5.1 I Singertrri din nas

Sdngerdrile din nas pot apdrea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o lovitur.i directiuu in cazuri mai serioase, prin rdnire indirectd cum ar fi o fracturd a craniujui (qi atunci nu oprilicurgerea s6ngelui).

in sdngerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acorda{i primul ajutor astfel:

- Apeza[i ranitul in pozi{ie gezind cu capul inclinat ugor in faftr.

- Punefi-l pe rtrnit str-9i strAngd ndrile intre degetul mare gi aratf,tor timp de aproximativ l0minute, respir6nd pe gurtr.

- Desfacefi articolele de imbrlcEminte la g6t 9i piept .

- Spune{i victimei sI stea liniqtid pentru a evita cregterea pulsului gi a sdngerlrii.

- indemnali-o sd respire pe gurl gi s[ nu-gi sufle nasul citeva ore dupd ce sdngerarea s-a opritpentru ca cheagul format sA nu se desprindd.

- Dac[ in urma acestor mltsuri sAngerarea nu se oprelte, ducefi accidentatul la spital.

8.5. 12 Singerarea varicelor

Varicele apar c0nd deschiderile venelor nu perrnit curgerea normaltr a sdngelui. Acesta se strdnge invene crednd o presiune ce poate duce Ia ruperea lor. La suprafald" sAngerarea intemd determintr u*flor"ugi colorarea zonei. Sdngerarea exterioarI, produsd de o loviturl sau o sfdgiere poate parea serioasf, darh general nu este ata. Aceastli situafie apare mai ales Ia partea inferioartr a gambelor gi la picioare.

Procedafi astfel:

- Ridicafi membrul c6t de mult pdni la limita confortului.

- Aplicali un pansament compresiv gi fixa1i pansamentul cu un bandaj in timp ce menfinefimembrul ridicat gi sprijinit.

- Scoatefi sau destbcefi orice articol de imbric|minte care ar putea impiedica circula{iasdngelui.

- Transporta{i victima la spital.

8.5.I 3 PlSgile abtlomcuului

Pot fi inchise szru tleschisc. C-ele inchise srrnt acelea in <:are lcsuturile abdorninalc interne sunl ati:ctate

dar pielea r6mAne inlacti.

l,vleto6a 6e palsar,: a unei r;irri abdonriirale e:;te diferit.il dupd cunr otg,i111.1" interne att icsit irl afarh sau

nu. Proccila{i astlcl:

. Dac6 organelc ln sunt ieSitc in afar5, apiicati r:n pansalnen' l)(: ralla 9i lrarrilajaii ;trilr:i.

. I)acit organele ics in al-ar5, nrr incercati st ler introduceli.Acoperili rana 9i olganel': icaile

.u up panrjarrcrrt rirnecl lnare sau eu un pros(4) ntoale unrcd 1i apoi b,rnda.iali l'5rtj sil

,'tritlgeti.- l.iu dati nitnic holltavului pe gLlrh.

- Daci.r fanitul tulirrlte sau vontiti, sprijirrili .rbdornenul crr bandaje late.

- l jn ast{'cl cle rirnit va in1-ra ugor iu stare de qoc;;i iniectarea rinii estc lbarre p|cbabriii.

- Asigurali cle ur.ge rrlii transportul la o Unitale nledicali de specialitate.

8,5.14 ingrijirea segmcntelor rrmputate

pdrlile aniputate corrrplcl sau parlial trebuie conservate indifr:rcnl r:lc conr'litia in ':are se afld 'si

dusc la

spital irnpr-cund cu riiirirul. Surrt ganso rnari ca acestc pirli sA poatft fi reatagate daci li se acordiL il{cnlia

cuvenili gi suttl aduse la spital hr tinrp util.

. in situa!ia unci p6rti nnrpulatc nai'{irl proccCa{i asliel:

- N4entint-li partca anrputatd parlial cAt rnai apr<iape posibil tie pozi{ia anatornicti norniaitr.

- ,\copor"ili zorr;t i^u iransanlcnte sterilc' banda.ir4i-o 5i ';llriiirrili-o'

- Pune[i o pung6 clc ghca{ii:;ilu o altf, compresa recc intpelnteabil[ pe 'auii, da'.r 9i 1:este

Ltandaiele 0e acoper,i rana'

e Pcl)iru a asigura ingri.jilcta ptrr{ii arnputate c'rlnplet:

- invelili-o intr-urt pattsament Iulal 5i umcri 9i

pur)eli-o intr-o ptrngl 'Je

plastic irnpc|nreabilil'

Sigilali ptrnga 9i ataqa[i un bilet ;u data 9i ora

cdnti s-a llcttt aceasta.

Dacii r.)u ave{i posii:ilitate a si uritezrli

pansamcntul, folcsili un pairranrent uscat cul'at'

- Pu;reli apoi iirtr-o airii pungd de plastic sau alt

container umplrri par{ial oi ghea{6 sffrtirnati

(tlgura 8.?6).

Fig.8 ,-lir ingriiirea pf,4ii anrputati: conipiol

i(r r

- [)llrrcli.u irlprcf :u rtin,iul ia rt,l riraiJlri iirt ,,.,1).,.,

. Pcnlirr ingri.jiri.r unlli ,.[int(] snrrils.

-..\;lrrc,rti riiirtelc de (t4,l.oirtil 5i irn dr.: r.irlir,:irr;t.

- [)utti:1i cir rfljiil tiirrtc]. i,r iri,"r'llil riri.ti ir '1()\itlrl s,iu t.riurtii.r llt-,i;r i\ir,t\i!r,rr,,rr i,1,..r) ..r.t,r111 -:',. 1r;,11:1r. 1., ;1,.1i

. Ciilltatt asiste rrti de: syrcciaiiliilr' r:;ii niiri r,:ir.,rlc l)cllItu (]it l.:irnJrla;ttlrrt:l sir lihll ;;lrit,rr:

teAZEeef " Nn itrcc"r;tli si clrili'rr rr.rrl;r. :;;ipl.s11ilc li rrg tirlcsiti ;irttiScllir t:

8.5. l5 Slingrr.iri iu!cr,re

Siirrgtrililc intcrrrc sulrl rczultzrtul rrrrrii trarrnralistll .ltr ai 1l o fiacturir irchis,1. str.ir irtir s.iu () ri.tilaiintpun:,h dar r;, al unri; ;rnumiic s:iri cc nu sunr k:gl:rc tlc l,reo rilnirc prealatrilii.Siirger:ttea inict'rti plate ldrn6nr: ir:.;cunsil s:tu sc l.,olrt{r extcriorizir.Daci sdnglrarea cstc selitrasE, pr)t ;tphrea :iclllnitl\., gr simptornelc $ocuiui.

Saneerdr iiir inlcrne sscilnse pot e x:sta in Lrrrlitoa.r',:t,: conditii:

- Ilircturi alc calulci crirnicrrcl- lliicluri ?nchisr.: alt: oaselor !un,1li ;

- lovifuri pulr'rnice aic abclotnenuitti. lnfii irl,:s in zona llcatuiui sau a splinei i;i lcvitur.i 1.1ri;rrriceale toracelui. inai alcs ct:lc cL'fracturi r:ostale sau pligilc pcnetrante. Sangeririie inlei.rrgabdonrinllct sau toracicc Lun. iirarlc scrioasc iar srnrnclc gi sirnptorneie Eocrrlui vor apiicatr.cgresi v.

Singerarea intttrni devirre eviclenttr gi poate ti recur.oscuti tlac?i:

- sdngele crrrge din ureche satr nas ori poate apirea la un ochi puternic in-jectat sau invinelit incazul rf,nirilor la cap;- se elirnini spumA illsangerath la tuse in traunratisrnele toracelui;- se poate ollseiva singe in nratcrialul vonritat. S6ngele estc rotu aprins dactr sdngcprea dinstolnac este recentA, hrun gi granulat precum boabele de cafea rAgnite mai mare (zal rle cafea)dac[ singerarea este mai veche;- sdngerhrile la Itivelul superior al intestinelor vor da scaunului o culoarc ncagrtr ca phcura orismoala iar cele la nivelul in{'erior vor da o culoare rogie;'trrina devine ro;iatic6 satt maronie in cazul singerSritorrinichilorsau vezicii urinare.

Scopul primrrlui ajutor in sdngertrrile intcme este s[ previni gi str intdrzie instalarea sttrrii de 5oc 5i sA8s;gurc asistenta medicali de specialitate c6t mai cur6nd.

Frimul ujulor sc acordtr astfel:

- A:;ez-a{i rdrritul in pozilia crrlcat cu picioarele ridicate la l5-j0 cm duc[ rlirrile o p.cr.rrr:, 1iave/iiza{i-l sil nu se migte.

(

- DacI esle ?n stare de incongtienftr punefi-l in pozilia de recuperare (a se vedea subcap.6.4).

- Nu-i olerili nirnic pe guri.

- I)eslace{i arlicolelc de irnbriclrninte strAnse din jurul gdtului, preptului sau taliei.

- Calmali rdnitul, explicdndu-i iurportanla de a se lelaxa fiz.ic qi psihic.

- 'l-ine[i rinitul ln o tenlperaturi confurtabill 9i pr-otejafi-l de ternperaturi extretne.

- -fransporta{i rlnitul la spitai cet rnai curiinc posibil.,jacS nu poate li adus nredicul ia

accidentat.

- Nota{i urrndtoarelc date ce l-ar putea intet'esa pe medic:

. nririmea qi calitatea pulsului ;i a respiraliei, notand dacA respira{ia este norntali sau

neregulattr sau daci pulsul este puternic sau slab;

. temperatura pielii;

. alte simptorne curn ar fi vonra. urinare necontrolat6 sau tulbul-'ri intestinale;

. timpul cind au apirut schimLriri nrajore in inf{liqarea sau starea rinitului.

8.5.tr6 SingerAri din urechi

Sdngeririlc din urechi pot fi insolite f i .te a elirninar^ a unui iichid g6lbui. Acest sitnptdln indicfi o

lracturf, cranian[, ceea ce este lbarte gra',' (a se vcdca cap. I i).

Procedali astfel:

- Nu incercali sd oprili curgerca de rAnge sau alte lichide.

- Nu acoperili urechea cu titbn.

- Anunfa{i nredicul imediat pi acordali prinull ajutor astl'cl:

. Aplicali un bandaj cervical"

. Pune{i un pansantent rtcril lejer pe ureche.

. Culcafi rdnitul pe partea afbctatii sprijinind cu atenlie capul 9i g6tul, cu parlea

superioard a colpului uyor ridicatf,.

. Dacd rinitul vorrlit6 sau daci treb,uie sd-l pii:dsi1i, puneti-l in pozilia de re,:uperare

pe parlea al-cctati (a se vcdea sulrcap.6.4).

. Controlali resp,ralia ;i circula{ia .

. Lua{i rndsurile irnpotriva Soculur (a st: vedea cap. 5i'

( Capitolul 9

FRACTURI

9.1 Generalit5[i

Prin fractur[ se infelege intreruperea continuitl$i unuios, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau plesnire(fisurarc) a unui os. ca urmare a unui traumatism maiputernic (ctrdere de la inll{ime, loviturtr, strivire,tsmponare, izbire, rdsucire etc.).

Corpul omenesc aro pestc 200 de oase, tle dil'eritemdrimi gi forme (oase lungi, scurte, late), grupate in:oasele capului, ale trunchiului gi ale membrelor (figura9.t ).

Toate oasele so pot fractura dar cel mai des, fracturilese produc la oasele lungi ale mcrnbrel<lr, la oaselebazinului gi ale coloanei vertebrale.

Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt urmare arccidenfelor de muncd 9i de cincula{ie 9i a

rctivitdfilor sportive. De asemenea, sc produce un

numlr mare de fracturi in situalra unor strofe(cutremure, prlbuqiri de mine, ciocniri de trenuri etc.).

B6rbatii lntre 25-50 ani inregistreazil cel rnai marenumir de ii'aoturi; la copii liactulile sunt destul de rare:la vdrstnici fracturile se produc gi latraulnatisme u$oare.

Fig.9. I Schelctul osos

9.2 Prevenirea fracturilor

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate in diferitr:activitifi profesionale, casnice, sportive etc.Dc asemenea trebuie evitate:

. suprafetele nccidentate sau incErcate cu diferite obiecte (obstacole): uneltc, nrateriale, cordoanede racord, furtunuri etc.;

r pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau travcrselor;. sceril€ luminate insul'icient gi blocate (aglomerate) cu obiecte diferite. f6ri balustrudl. ac.operite

cu ghea{tr gi/sau zipadtr;. folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a sctrrilor pliante deferute, a sclrilor neasigunrtclr nrrutilizarea balustradelor gi centurilor de siguran{6 atunci cdnd se lucrcazl la ?rrilfime.

coloana verlebralabmbarA

carpmetacarp

falange

$

$,a

\

i:

Iii

$tirl.,itI-itfiti

t

r05

9.3 Tipuri de fracturi

Cunoagterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importantd in luarea rnf,surilor de prim ajutor

arJecvate, care s6 nu agraveze fractura gi si previnl complica{iilc: transformarea unei fracturi

incomplete intr-una completft, a unei fracturi complete intr-una cu deplasare, a unei fracturi inchise

intr-una deschisl etc.

in funclie de modul de producere a accidentului, trebuie suspectattr o liacturi chiar qi la distanftr de locul

de ac{iune a agentului agresor.

. Fracturile se produc ca urmare a acliunii directe sau indirecte a agentului agresor. Astfel:

- Fractura directtr se produce la locul de aplicare a fortei respective, deci la locul de acliune

a agentului agresor (de exemplu: cdderea unei greutlfi pe coapsS, gamb6, m6nd; o loviturl

aplicatd pe coloanA, fracturi prin glonf).

Acest tip de fracturA intereseazd in special oasele care nu au toata suprafa(a acoperiti de

mugchi (cubitus, tibie, claviculf,) (figura 9.2).

ffiFig.9.3 Fracturtr prin

. Fractura indirecttr este fractura care se produce la distanfi de locul de aplicare a forfei

respective, deci de locul de acliune a agentului agresor. Fractura indirectd se poate produce

prin:flexie. Agentul agresor acfioneaztr asupra unei extremitati a osului, cealaltd

extremitate fiind fixatil; osul se rupe acolo undc curbura este mai mare (de exemplu,

fractura de clavicull prin ciderea pe unl6r, fractura gatului femurului prin cidere pe

genunchi etc.) ;

. rtrsucire, in general, in aceastl categorie se incadreazi accidentele provocate de

prinderea hainilor sau membrelor de o mapin[, bandtr, agregat, fapt care duce la

iup.r.u oasclor la distanfd prin fracturi spiroide (figura 9.3) (de exernplu, fractura

coapsei prin rotirea violentd a corpului, in tirnp ce piciorul este blocat pe sol);

, tractiune. Un segment de mcmbru este prins 9i at6rnl sau este tras de un agregat

producdndu-se 9i o micb rotalie (figura 9.4);

Fig.9.2 Fracturd directd Prinlovire cu un corp contondent

rdsucire

(

. presiune. Cele mai frecvente ftacturi prin presiune se produc prin chderi de lainll{ime : fracturi de cllcdi, genunchi, gold gi coloanfi vertebrald in cazul clderilor inpicioare; fracturi de antebraf, bral 9i claviculI in ciderile pe palme sau pe cot.

Fig.9.4 Fracturd printrac{iune

Fig.9.5 Fractrrrtr complettrcu deplai;arc

Fig.9.6 Fracturd inchisl (a)sau deschisi (b)

o Fracturile mai pot fi clasificate in complete gi incomplete.

Fracturile complete intereseaztr osul pe toati grosimea sa, avind forme variabile: de-acunnezigul, piezi96, spiralati.

in raport cu pozilia fragmentelor osoase (rdmase sau nu in contact) fracturile complete pot fi:

. cu deplasare (nrai grave).Deplasarea fragmentelor osoase se poate protluce dc-alungul, de-a curmezigul osului sau capetele oaselor se incalectr (figura 9.5);

. IiIrtr deplasare (mai pu{in grave).

o Fracturilc mai pot fi:- inchise, cdnd cel pulin pielea a r[mas intacttr (figura 9.6 a);- deschise, c6nd s-a produs gi o rani prin care focarul de fractur6 comunicd cu exteriorul{figura 0.6 b). Frccturile deschise sunt mai grave, ele fiind insctite d,: hcmoragii (uneori ftrartcinrportante) 9i put6nd fi complicate cu infbclii.

. Fracturile pot fi:

- unice (un singur focar de fracturl);

- multiple (mai multe focare).

r O fracturtr complicatl este aceea in care oasele au

produs gi leziuni ale organelor inteme precum rupturi

ale vaselor de sdnge, ficatului, pllmdnilor sau splinei(figura 9.7).

Fig.9.7 Capctele osului fracturat pot rupcun vas marc de s6nge

r Alti termeni sunt utilizali pentru a descrie tipuri paticulate de fracturi, dar caracteristicile acestora nu

pot fi detcrminatc la primul ajutor. Astfel:- dacl un os este rupt in nrai mult de doutr segmente, atunci se spune ctr este zdrobit (fracturtr

cominutivtr);- o ruptura incomplettr este numita fisurtr;- fracturile epifizare sunt leziuni ale capetelor oaselor (care includ suprafafa de cregtere a

oaselor lungiX- fracturile diafizare sunt leziuni ale segmcntului osos dintre capetele unui os lung;

- ruperile produsc de tcnsiuni repetate sunt nulnite fracturi de oboseald ;

- ruperile produse prin boli osoase sunt fracturi patologicc.

9.4 Semne qi simPtome

inainte de a proceda la examinarea accidentahrlui este absolut necesar ca salvatorul sd se informeze

asupra agentului agresor, a modului de acfiune a acestuia precum gi asupra ctrror p64i din organism a

acfionat.

Trebuie suspectat{ fractura daci:- traumatismul este produs de o for[[ externl puternicd;

- s-a auzit o trozniturd sau o pocniturtr.

Examinarea accidentatului se realizeazl cu atenlie 9i bldrrdele pentru a nu provoca leziuni suplimentare.

Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul dc tlcfbrmarc.

imbr6c6mintea lrebuie taiat6 pentru a pcrlnite examinarea zonei traumatizate.

Pot fi prezente unul sau mai multe din urnrdtoarele semne 9i simptome'

Semne de probabilitate:

. f)urerea gi sensibilitatea dureroasd sunt rnaxime la locul fracturii, cu ocazia migcdrii sau

palplr.ii po(iunii rdnite; trebuie avut in vedere faptul ci pi o simpl6 contuzie muscular[ poate

provrrca durere.

(

'Def,ormarea regiunii ffaumatizate este un semn de fracturi, dar gi hernatomul gi luxa{ia potdcfolrna zona afec0ati.

' lmpoten{a funcfionalI, pierderea funcliunii sau irnposibilitatea efectuirii nrigcirii ptrr{ii. , rinite este intotdeauna prezentil ca urmare a durerii gi deformlrii (uneori lipsa migcdrii nu este

dec6t un act de aplrare impotriva durerii).

'Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticald a fragtnentelor osoase) poatefi un senrn pre{ios, dar el poate apdrea qi in luxafie (figura 9.5).

' V6ntrtaia (echimoza) apare mai t6rziu qi uneori la distanfA de locul lracturii 9i indicadifuzarea s6ngelui din focarul de fi"acturtr in straturile pielii. Acest semn poate aptrrea qi dupilo contuzie simpl6.

Semne sigure:

" Mifcarea anormal[ ivittr in a-fara articulaliilor indictr in mod sigur o fracturtr conrpletf,.Aceasta insi nu trebuie sI fie cdutat?i de salvator indoind gamba, coapsa, brapl sau antebra{ulvictimei. Ea poate fi observatii in timp ce accidentatul se rnigcd sau se agitd din cauz,a durerii;cel mult i se cere sd-gi ridicc membrul in cauzi, put6ndu-se constata atunci cI migcarea nu sr:transrnite extrem itfiti i acestuia.

' Crepitalia sau frecitura rezult[ din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in tirnp ceaccidentahrl executtr o lnigcare; este periculos str fie cf,utatd in mod intentionat deoarece potfi provocate complica{ii.

9.5 Primul ajutor in fracturi

Primul ajutor in fiacturi are rolul si previni complica{iile gi leziunile ulterioare gi si diminueze durereagi umflarea zonei.

9.5.1 Reguli generale

Ce nu trebuie flcut:

- Nu trebuie sd se aofioneze brutal sau str i se impunll victimei migctrri inutile.

- Victirna nu trebuie ridicatl in picioare sau transportat[ inainte de imobilizarea fracturii, pentru ctrtoate acestea pot $A provoace complicafii:

o accentuarea durerii (cauz{ a gocului);r deplasarea fragmentelor osoase uneori asculite gi tiioase care distrug mu;chi, vase de s6nge

sau nervi provocf,nd hemoragii sau paralizii;

(

. fiilsformarea fracturii inchise intr-una deschisd" ceea ce implicl, de asemene4 o serie de

complicatii in plus (figura 9.8 a li b).

Fig.9.8 Transformarea unei fracturi inchise in fractur[ deschisi

Ce trebuie ftrcut:

- primul ajutor se acord6 la locul accidentului, exceptSnd cazul in care persistll un pericol pentru

satvator sau pentru victimtr. iu acest caz, victima trebuie agezattr in cel mai apropiat loc sigur, unde

rdnile sale str poattr fi temporar asistate 9i stabilizate.

- in cazcle fracturtr deschisi trebuie procedat mai int6i la oprirea hemoragiei 9i la pansarea rdnii.

Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fegi dejur imprejur, dar nu trebuie fo4at si intre inapoi in rani.

- Ca gi in alte traumatisme este necesara administrarea unui calmant (antinevralgic, algocalmin etc')

pentru s diminua durerea.

- Obiectivul principal al primului ajutor este reprezeiltat de irnobilizares focarului fracturii pentru

a preveni complicaliile gi a alina durerea- Imobilizarea se realizeazi crt siutorul atelelor confecfionate

special sau improvizate (bastoane, umbrele, buclli de scdrrdurl sau placaj, cozi de m[turi, Eipci, paturi

etc.

lmobilizarea fracturii trebuie si respecte urmitoarele reguli:

. Ca reguld generali, orice imobilizare trebuie str cuprindd dou6 articulalii (incheieturi): cea

de deasupra gi cea de dedesubtul focarului de fracturf, (proximal 9i distal).

. La membre, atelele se pun de o parte qi de alta a focarului de liacturf, (sau membrul se apazd

intr-o gutierA.sPecial[).

. Atelele se invelesc in vati (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu siinjeni

circulafia sau a nu mlri durerea.

(

' Se eviti apllcarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fa1a antero-intern[ a gambei, de pildf).

' Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizati, golurile se umplu cu vat6.

' Sc trage apoi o fagtr, la inceput r:irculari, apoi gerpuitoare, in jurul atelelor 5i rnembruluifracturat, oblilrdnd astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durattr - in aparat gipsar -urmAnd sd se tbc6 la un serviciu rnedical de specialitate).Trebuie si se aibi in vedere cf, faga prea strdnsl stdnjenepte circulalia sdngelui gi accentueaz{durerea, iar faga prea larg[ este egal6 cu lipsa imobiliztrrii.

' Orice accentuare a durerii indictr agravarea situaliei gi necesiti controlarea pozilieimembrelor, a bandajelor qi nodurilor gi a circulaliei sdngelui la extremititi.Nodurile de la rnatcrialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi Qicute pcste atela gi nu pe zonadescoperittr deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.

'Cel pulin doui persoane trebuie str conlucreze la efectuarea imobilizrii. Ljna ridicl mernbrulfracturat cu o mdna, in trmp ce cu palma cealaltd sprijind locul fracturii iar ccalalttr persoanlaplicl atelele gi trage faga.

- Transportarea accidentatului la spital urmeaztr dupl imobilizare. Pdni atunci se va asigura incontinuarc supravegherea accidentatului lu6ndu-se in continuare mlsurile necesare pentru prevenireagocului (a se vedea cap.5): acoperire cu pleduri sau haine, administrarea de calmante penfru durere tide lichide, dac{ victima este con$tient[.

9.5.2 Reducerea fracturii

in cazul ffacturirii unui os, mugchii asocia{i acestuia se contracttr; dacb fractura este completb, cc.ntractiarapidi a mugchilor poate produce alunecarea extrenritli{ilor rupte ti pltrunderea lor in tesutirlinconjurdtor' Manipularea brutal[ poate produce dureri 9i chiar leziuni ale mugchilor, nervilor qi vaselorsanguine.

De aceea poate fi necesati reducerea li"acturii prin trac(iunea membrului accidentat, ceea ce realiznazAimplicit gi relararca (repunere4 reagezarea in ax) oaselor rupte gi deplasate. Daci aceasti reducere estenecesard, atunci ea trebuie executat[ de doi salvatori : unul ridicl membrul cleasupra fracturii(proximal),iarcelilalt tragecugrijl,darferm, lnjosul fracturii,divergentfalddeprimul pi inaxulmembrului respectiv.

Atunci cdnd se aplicd tracfiunea, luafi urnrtrtoarele precaufii:

- l'{u incerca[i sI indrepta{i articulaliile in cazul traumatisnrelor umerilor, coatelor,incheieturilor mdinii sau genunchilor. Aceasttr manevri poate distruge nervi importanti 9i vasesanguine rnari care troc prin apropierea acestor inchaieturi.

ill

(,

- Aplicali o tracfiune suficientl nurnai pentru a alinia membrul gi a elibera cornpresia

ntusculartr $i a extremititilor osului fracturat asupra nervilor pi mugchilor. Petltl'u a realinia

metlbrul poate fi necesari o tracliune rnai mare dar nu forfa{i. f)acd exist[ rezistenla sau

elurere accentuatai. intrcrupeli tractiunea 9i imobilizali in pozilia difonnitalii existt'ntc.

- Men{inefi trac{iunea pdnd cdnd membrttl este complet inrobilizat.

- Efectuali manevra de axare a membrului fracturat nurnai daci se constat[ deforrtlarea

cvidentl a menrbrului. Ea nu este obligatorie dar este birie str se faci in prim-re minute Jupd

accidcnt, pentru ci in aceasti perioadf, victima are o scuftA perioadi de "anestezie naturalA".

- Nota(i cA a{i aplicat trac{iunea qi informali serviciul medical - verDal sau printr-o noti scristr,

introdusl irr irnbr[cirnintea victimei.

in funclie de rnernbrul afectat, manevrcle de tracliune sunt unnltoarele:

. Pentru membrul superior:

- dacd fractura este la nivelul bra{ului, se indoaie cotul la 900: primul salvator tragc in ax

apuc6nd de antebrag in porfiunea sa superioard, imediat sub plica cotului, iar al doilea salvator

apucd cle bral cu mdinile intpreunate ca o chingd in axild qi trage in sens contrar (figura 9.9);

Fig.9.9 Reducerea fi'acturii la nivelul brafului.

- dacf, fractura este Ia nivelul antebra{ului, sc indoaie incet cotul victimei la 900: primul

salvator trage in ax de degetul mare al rndinii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in sens

congar apucand de porliunea inferioard a brafului, imediat deasupra plicii cotului (figurile 9'10

qi 9.1 l).

Fig.9. l0 Reducerea fracturii lanivelul antebra{ului

Fig.9.l I Corectarea axului prin :ni;ctrri de extensie

Si conlraextcnsie concomitenl. cu

irnobilizarea provizoric in fractrrra de antebral

. Pentru membr( lerior;

- dacf, este fracturat femurut (coapsa), se men{ine genunchiul victimei intins qi se trage in a:primul salvator apucdnd de picior cu mdinile spri.iinite de gleznl gi de c.llciii, iar. al doilesalvator trlgdnd in sens contrar de riidEcina coapsei cu mdinile inrprr:unate in ching[ sau cajutorul unui cearccal'introdus intre coapsc (ligura 9. I 2);

Fig.9. I 2 Reducerea liacturii la nivclul coapsei

- daci este fi'acturati gamba sau glezna, se ridicf, membrul inferior, intJoinclu-l la niveIgenunchiului gi se trage ?n ax: un salvator apuci de laba piciorului qi cel de-al cloilea salvatrtrage in sens contrar, apucdnd de genunchi (figurile 9. I 3 9i 9. I 4 );

Fig. 9. I 3 Reducerea fracturii la nivelulgambei qi piciorului

Fig.9. l4 Corectarea axului prin miqcdri de cxtensigi contraextensie concornitent cu irnobilizarea

provizorie in fractura de gambd

- c6nd deformarea se aflA la nivelul degetelor, al miinii sau al labei piciorului, se trage tntr-un scnde vflrfurile degetelor corespunzitoare regiunii defomrate, fixdnd cu putere, cu cealalti mdnf,, pumnrsau glezna victimei, dup6 cum este vorba de membrul superior sau de inernbrul inferior.

9.5.3 Utilizarea fegilor gi a bandajelor la imobilizarea fracturilor

Bandajele utilirate pentru imobilizarea fracturilor trebuie trecute pe sub victim6, folosind scobiturilnaturale ale corpului uman situate la ceaf6, mijloc (talie), genunchi gi glezne.

- Bandajele trebuie sf, fie:. destul de largi pentru a sprijini ferm dar fird a crea disconflort;. destul de strinse pentru a preveni milcarea segrnentelor o$oase;

'innodatc pc partea nerdniti sau pgste ateli, pentru a mic;ora disconfortul qi

asigura situarea p*ryii mai late a bandajului pe partea r,hnittr.Dacii sunf rtrnite ambele picioare, nodurile se fac pe iinia mediairii.

- Asigurafi-vi ci bandajele nu lidneazd circulalia sdngelui sau nu ( 'uc durere.Controlafi plrlile imobilizate la intervale de l5 minute pentru a fi siguri ctr bandajele n-au devenit preastrdnse prin umflarea zonelor inconjurltoare. Acest control este imponant in special in cazul rtrnirilorla incheieturi (articula(ii), din cauza vaselor qi a nervilor vecini.Rdcirea sau nrodificarea culorii la extremitili sunt indicaiii de circula{ie defectuoasa a sdngelui,impunind ajustarea bandajelor gi fegilor (a se vedea qi cap.?).

- intre pdrlile corpului care sunt bandajate impreuni trebuie sd se introduce o faq6 moale pentru apreveni frecarea qi disconfortul.

9.5.4 Atele

O atel6 bine aplicati poate preveni mi5carea extremitf,tilor osoase, reducind lezarea {esuturilor gi

micgordnd durerea.Atela trebuie si fie:

'suficient de lungi pentru a imobiliza articulalia de deasupra qi de dedesubtulfracturii (proximal pi distal);. suficient de rigid[ 9i bine infhqattr pentru a fi confortabilA.

Tipuri de atele

A. Atele improvizate. Partea nertrniti a corpului este o atel6 "natural6". De asentenea, se poateimprovizr o atell dintr-un baston, o umbrel6, o coada de milurl, o bucagi de lemn sau carton sau un ziarsau reviste bine impiturite.

B. Atele conrerciale. Salvatorul trebuie sd se familiarizez-e gi cu utilizarea atelelor comerciale (figura9. I 5).

kffi

Fig.9. l5 Tipuri de atelc conrr:rcialc

r t5

Fig.9. I 7 Scdndurd spinall scurttr

Tipurile d( ile comerciale sunt:

'atele din sirmr. Acestea sunt flexibile qi pot fi mulate pe ptrrfile corpului (de exemplu, lacot);

.'.atele. realizate din carton sau plastic. Sunt utile in special la imobilizarea extremit[lilor,deoarece ele asiguri rigiditate maximI la greutate minim6. Unele pot fi folosite la aplicareatracfiunii membrului inferior. Ele nu trebuie indepdrtate la investigarea fracturilor cu raze X;

'atele gonflabile. Acestea au perete dublu, fiind ftlcute din tuburi de plastic inchise, de obicei,cu un fermoar. Ele sunt umflate dupi ce au fost aplicate la membrele fracturate. Atelele cu aertrebuie umflate numai cu gura penffu ci umflarea cu pompa poate produce o presiune excesiv[,ceea ce reduce circulalia s6ngelui. Evitali lndoirea atelelor gonflabile; acest fapt subliaziplasticul pi produce disconfort la aplicare;

' alele de trrcfiune. Ele ptrstreaztr imobilitatea zonei de fracturi, fIc6nd posibill tracfiuneaexremittrlilor. Pot fi aplicate numai la membrele inferioare. Folosirea lor solicitd prczenta adoi sau mai mulli salvatori;

'cclndurl spinale lungi (figura 9.16 ). Acestea sunt ldcuite sau foarte ceruite, astfel incdtaluneci ugor sub victimtr. Ele constituie o parte uanaltr a echipamentului ambulanlei. ScdnduraspinalI lungl poate fi construit{ din placaj. M8nerele 9i glurile pentru curele trebuie si fieplasate de-a lungul ptrr{ilor laterale ale scAndurii. Chingile, montate la fiecare captrt gi fixatepe partea de jos a sc6ndurii faciliteazr alunecarea scindurii pe suprafele rugoase gi, laridicarsa scAndurii de pe sol, apucarea mAneretor.

' scitdurl spimlc scutte. Acestea sunt utilizate pntru imobilizarea traumatismelor spateluigi cefei care pot apArea c6nd persoana este intr-o pozilie a5ezat, cum se tntdmpli in cazul unuiaccident auto. Partea de la cap este crestat{"astfel incat bandajcle lblosite pentru amenline pe loc capul victimei nu voraluneca in timpul transportului. Glurile de 45cncurele de pe laturile scindurii nu trgbuiefotosite pentru transportare, deoarece ele potproduce alunecarea scindurii r:cea celducela rlniri ulterioare. l

pin*nriunli" *o.unOut" ale unei r"{nAurispinale scurte sunt arAtate in figura 9.f.7.

{i__-eoereae,

Fig.9.l6 Sc6ndurd spinali lungl

(

9.6 Proceduri de prim q.iutor in diverse fracturi

f)iversele localizdri ale ffacturilor prezintli sernne gi simptome palticulare. care soliciti misuri specificede prim ajutor, altrturi de cele cu caracter Senelal,

9.6.1 l'racturile claviculei

Clavicula poate fi fracturat[ printr-o for'{i aplicatd direct sau indirect. O cidere pe mana intinstr sau olovituri in zona umtrrului, de exernplu, exerciti o forli indirecti asupra claviculei, producdnd r.upereasa. Va exista durere gi o sensibilitate marcata gi va apirea pierderea funclionalit[1ii bra(ului.Umflarea gi de(brmarea vor fi viarte gi sirnlite deasupra claviculei. lnstinctiv, pentru a-gi calma durerea,persoana rAnit6 l$i va susfine bra[ul indoit gi va inclina capul spre partea rdnit]i.

in cazul fracturii dc clavicultr, salvatorul va sprijini gi imobiliza unrdrul dupf, cum urmerz4:

- Sprijinili bralul pe partea rAni6 intr-un bandaj tubular Saint John (a se vedea subcap.7.2.2. I

$i figura 7.9) pentnr a-i transfera greutatea pe partea nerinita.

- Asigurafi braful sprijinit pe corp cu un bandaj peste cel tubular, incepind cu punctul mediarral cotului gi legdndu-l pe partea opusd a corpului.

9.6.2 Fracturile omoplatului

Fracturile omoplatului (scapulei) sunt mai rare. Ele sunt produse, de obicei, prin lovituri directi.Durerea poate fi agravalA prin migcare.Aceste llacturi sunt difrcil de diagnosticet $i pot fi confundate cu o intindere de mugchi.

Pcrrtnr a acorda primul ajutor in cazul omoplatului l'rncturat proceda(i astfel:

- Sprijiniti bralul pe partea rlnit! intr-un bandaj tubular Saint John (a se vertca subcap.7.2.2. I

9i figura 7.9) pentru a-i transfera greutatea pe partea nertrnit[.

- Sprijiniqi suplimentar bralul pe piept, asigurindu-l cu un bandaj lat, plasat p€ste cel aubular.

9.6.3 Fracturile humerusului

Fractulile de humerus (osul bralului) se produc de cele mai multe ori prin traumatism direct sau princldere pe cot ori palme. Cel mai frecvent, osul se rupe la rtrdicina bragului 9i mai rar la mijlocul s6u(diafizar).Fractura de hurnerus poate implica Ei articulalia umirului sau a cotului. DacI rinirea este in apropiereaoricllrei articulafii, trebuie adoptate precaufii speciale din cauza unor posibile leziuni nervoase sau alevaselor sanguine (a se vedca cap.8).

l

Cea mai bund ateld pentru imobilizarea fiacturilor de humerus este toracele de care se poate fixa bralulcu ajulorul egarfei gi contracparfei.Atunci cf,rrd articulafiile nu sunt implicate, primulajutor constd in urmf,toarcle nranevre (figura9. I 8):

- Agezati antebralul pe coasteleinferioare 9i deasupra abdomerrului;

- Plasafi o faqd rnoale intre piept gi bra{;

- Sus{ine{i antebra{ul printr-o eyarlt degar;

- Asigurafi pozifia brafului la piept prinbanda.ie tleasupra gi sub fi'acturI(oroxirnal 9i distal);

- Controla{i circulafia s6ngelui pentru a vi Fig.9. l8 Imobilizarea fracturii de humerusasigura cii aceasta nu este stdnjeniti. cu ajutorul egarfelor

Imotrilizarea fracturii dc humerus se mai poate realiza cu a.jutor"ul atelelor de lemn, astfel (figura g. l9):

- Fixa{i o atel5 in axil6 (subsuoard) care va dcplqi in jos linia cotului;

Cea de a doua atcli va fi fixattr in partea extelr6, dep[gind linia umlrului gi cotului:

- Soliciariza{i cele doud atele cu ajutorul a dou6 fegi amplasate spre extremititi;

- Sus{inefi braful ?mpreuni cu anr-ebra{ul indoit la 900 cu ajutorul unei egarfe, de gAt sau fixali-le de torace cu ajutorul a 2-3 fe$ ori cu o bucatd de p6nz6.

Fig.9. l9 lmobilizarea fracturii de humeruscu ajutorul atelelor de lemn

Fig.9.20 Imobilizarca fracturii dc hurncruscu ajutorul unei atele din sAnll

in cazul fracturilor localizate la plrlca distaltr (in aplopiere de cot), care se rnanifestii prip tilncficreacccntuatA a cot'rlui, cea ma-i bunii irnobilizare sc asiqir'rA printr-o ateld rJe sArmd care ponte f r rnode laliirr unghi drcpl la nivclrrl colului (figur;i 9.20),

9.6.4 Fracturile din zona cotului I

Fracturile din zona cotului solicitii o grijtr suplimentartr, din cauza nervilor gi a vaselor de sAnge care pot

fi ulterior lezate printr-o tratare neingrijit6.

Ca prim ajutor intr-o fracturd care include cotul:

- Sprijinili articula{ia intr-o pozitie confortabile, folosind un bandaj intre gat gi articula{iapumnului (egarf[ guler + mangetd) (a se vedea subcap.7.2.2. I 9i figura 7. I 0);

- Plasafi o fagi moale lntre braf 9i corp;

- lmobilizali intregul bra{ de corp prin bandaje late, unul deasupra gi altul sub cot, legate pe

partea opustr;

- Controlali frecvent pulsul radial 9i, daci acesta este slab, ajusta{i bandajele gi repozilionafi

bra{ul. Dactr pulsul nu se sintte, cherna{i imediat medicul.

lmobilizarea unei fracturi situate in zona cotului se mai poate realiza cu ajutorul unei atele din sirm[,indoittr in forml de L, ca in figura9.2l.

Fig.9.2l Imobilizarea cotului cu ajutorulunei atele din s8rm[ indoiti in L

Fig.9.22 lmobilizarea cotului cu ajutorulunei eqarfe triungh iulare

l-a nevoie, inrobilizarea cotului in pozilie de tlsxie (indoit) la 90o se poate face 9i cu ajutorul unei egarfe

triunghiulare care se leagS de gdt 9i care acoperi cotul impreunl cu braful 9i antebralul (figura9.22).

9.6.5 Fracturile de radius gilsou cubitus

Fracturile de antebraf pot implica fie radiusul. fie cubitusul sau anrbele oase $i pot include gi articulafia

cotului sau lncheietura mdinii (purnnului). F'r'actura capltului distal (inferior) al radiusului (numitl

fractura lui Colles) deformeaztr incheietura rn6inii ca o furculilil risturnatI; acest tip de fracturtr este mai

frecventd gi se produce ca urmare a sprijinirii pe miintr in tnontentul unei ctrderi, aluneciri etc.

Primul ajutor pentru fr(-- rile situate in lungul cubitusului sau radiusului cer ca salvatorul s{procedezc astfel (figura 9.23):

-.Linigtifi victima 9i spriiinili antebralul gi incheietura m6inii printr-o tractiune ugoard qiplasarea in cea mai confortabil[ pozilie gi cu pahna ln jos;

- lmobilizali antebraful gi incheietura miinii pc o ateli cu fag, plasati pe partea palmarr aantebra;ului gi rntinstr de la cot pdn6 la baza dlgetelor;

-.Asig'ra1i atela la braf prin bandaje inguste, unul mai sus (proximal) pi altul rnaijos (disrar)de fracturit;

- Plasali antebraful cu ateld peste piept, cu m6na uqor mai ridicati gi sprijinili-l cu o egarf]r deger;

lmobilizarea se poate realiza gi cu ajutorul a doutr atele de lernn (figura9.z4)care cuprind Ei articulaliilecotului ii pumnului. Antebralul indoit la 900 se fixeazi cu ajutorulinui baniaj triunghiular de pdnzf,alcctrrui capere se leagtr dup[ g6t.

9.6.6 Fracturile incheieturii miinii (pumnului)

Fracturile localizate la incheietura mdinii se vor imobiliza f6rf, tracgiune, pe o atel6 cu fagtr, care trebuiemulaH pe forma incheieturii gi a m8inii (figura 9.25).

Fig.9.23 imobilizarea fracturii de antebra{cu a.iutorul unei atele de s6rmi

Fi9.9.24 lmobilizarea fi'acturii de antebralcu ajutorul a dou6 atcle de lcnrn

Iiig.9.25 Imohi li z*rca.fracturii purnnukri

- Atelele din sirm6 sunt cele mai convenabile pentruaccst scop.DacA acestea nu sunt disponibile, folosili suficientefegi pe o ateli rigidl, pentru a ageza incheieturadeformatd a rndinii intr-o pozilie confortabilI.- Asigurali capctele atelei la cot Ei m6n6 9i aplicali unbandaj ingust rnai sus de fracturtr (proximal)"

Controlaf i circulalia sanguini.

i

Evitali orice bandaj care poate presa fractura.- Sprijinili braful cu ateli intr-o egarfd de gft, cu degetele upor ridicate. Controla{i cu grijicircula{ia sanguinl la degete: pielea sd fie de aspect normal, degetele s6 rimflnl calde gi si se

poatd nriqca.

9.6.7 Fracturile mAinilor

r Dacf, ajutorul rnedical poate fi acordat in scurt timp de la producerea accidentului, multe fracturiale m6inilor necesiti numai sprijinirea acestora.

r Daci rdnile sunt mai serioase sau dactr ajutorulmedical este mai indepirtat, atunci acorda{iprimul ajutor dupd cum urmeaztr (figura 9.26):

Fig.9.2tr Imobilizarea m6inii fracturate

- infhgali mana in pozilie funclional[, cu o ro16 de pdnzi sau alt material tnoale.

- Dactr degetele sunt zdrobite, plasati pansament moale intre degete.

- lmobilizafi mdna cu o atell dc-a lungul plr{ii palmare a mdinii, intinsi de Ia rniiloculantebra{ului pdni la vdrful degetelor (sau introduce{i m6na intr-o pernu{d qi asigura{i-o cubandaje).

- Sprijinili bra{ul cu o eqarftr injurul gatului.

9.6.8 l-racturile de bazin ( pelvis)

Fracturile de pelvis sunt produse, de obicei, de o zdrobire directl sau de o cddere qi pot include rtrniriale organelor din zona pelviana, in special ale vezicii urinare gi uretrei.Persoanele cu asemenea r{niri pot fi incapabile sI urineze sau urineazl cu sdnge.

O victiml cu pelvisul fracturat simte dureri in golduri, ceea ce o poate impiedica si stea in picioare sau

sI mearg6.

Prilnul ajutor pentru o fractur[ de pelvis depinde de disponibilitatea ajutorului medical, de distan{a

pdntr la institulia medicaltr gi de confortul eventualului transport.

r Dactr ajutorul medical poate fi acordat rapid, atunci:

- Aqezafi jos victima in cea mai confortabill pozilie, de obicei pe spate, cu genunchii drepli^

DacI victima dorefte, sprijinili-i genunchii lateral, cu o pdturb sau o pemi.

- infdfti gleznele gi apoi labele picioarelor impreuni, cu un bandaj de forma cifrei 8.

- Sprijinili ambele laturi alc pelvisului (bazinului) cu greutlfi itrvelite intr-un rnaterial

textil.

SffiffiW

(

I Dacd transportarea victimei este de duratii mai lungd sau anevoioasfl qi deci ajutorul medical vafi acordat mai tirziu, proceda{i astfel (figura 9.27):

Fig.9.27 Imobilizarea fracturii de bazin

- Plasali o fagi moale intre picioare.

- Aplicali un bandaj in 8 in jurul gleznelor gi labelor picioarelor.

- Aplicali doud bindaje late, suprapuse p€ jurnltaie ln jurul pelvisului.Legali ugor sau fixa{i bandajul cu un ac de oiguranS pe partea nednitd 9i sprijinifi in ambelepilrti ale bazinului saci cu nisip sau alte greuttrfi, pentru aJ imobiliza.DacA victima se plinge de disconfort, atunci lnrgili bandajele sau lndepirtafi-le.

- Aplicafi un bandaj lat ln jurul genunchllor.

- Plasafi vir:tima pe o scdndur{ spinalE lung6, cu feqi, folosind lnanevra de rostogolire (a scvedea subcap.l 1.3.2.3) ti transporlafi-o pentru ajutor medical.

9.6.9 Fracturile de femur

Femurnl poate fi rupt in orice loc pe lungimea sa.

Fracturile captrtului superior al femunului (gdtul, colul fbmurului) sunt calificate ce ,. , i de goldgi apai, cel mai frecvent, la persoanele mai vdrstnice.Cauza poate.fi minortr qi traunatismul poate fi apreciat doar ca o contuzie de gold.

Suspectali o fracturl a colului femurului dac[ persoana se pldnge de durere ln zona goldului dupd ocldere sau un traumatisnr chiar ugor, ln special dacl existtr o pierdere a func{iei sau dacft pozi{iamembrului inferior este nenatural6.

Fracturile pe hrngimea femurulrri (diafizei) sunt ugor de diagnosticat din cauza scurlirii coapsei,deformnrii marcate gi a durerii intense. Asemenea fracturi sunt cauzate de o forftr mare.

Fracturile captrtului distal (ii,rferior) a! femlrrului sunt adesea asociate cu rdniri ale genunchrior qi

alc ligamentelo: din iurul acestuia.

A4rx"'*l 'toate Jiacturile rle i'ernlrr trebtiie crinsrderaie serioase, deoarece victima poate c\()luircdtre goc sever.

(lrimul ajutor pentru fractura de femur este determinat de disponibilitatea alutorului medical, delistanfa pdnd la institulia medicald 9i de confortul transportului. Astfel :

'Dactr ajutorul medical poate li ocordat rapid, linigtili victima 9i sprijinigi membrul inferior, pin6a sosirea medicului.

' DacI victima poate li migcattr, lar transportarea la institufia medicaltr este de scurttr durattr,rtunci folosirea piciorului slnf,tos al victimei ca atel[ poate fi suficientf,.

\c{ionafi dupl cum urmeazi (figrna 9.28):

- Linigtili accidcntatul 9i sprijinili-i piciorul, trlg8nd cu grijl dar ferm de laba piciorului,pnstr6nd virfurile labolor pi rotulele lndreptate ln sus gi meniinend Fac[iunea pinl laimobilizarea completf,.

- Plasafi fegi sau o p[turtr rulati inte picioarc ai aducefi piciorul strnltos l0ngf, cel rlnit

- Asigurali pozi{ia alituratf, a picioarelor cu cinci bandaje late, primul de fornra cifrei 8, laglezrc, apoi mai sus gi mai jos de fracturi, urmf,torul la genunchi gi, ln fine, la gambe.

Fig.9.28 Imobilizarea fracturii de femur

victima trebuie str lie mitcatl gi transportul la institufla medlcaltr va fi lung Ei dilicil, atunci: aplicattr o ateli lung[ inftrqatf, de-a lungul corpului pe partea rtrnit[.

Fig.9.29Imobilizarea fracturii de femur in cazul unuitransport de lungi durati ti dificil

dafi astfel (figura 9.29):

- in timpul tracfiunii 9i sprijinirii piciorului rlnit aplicali ;apte bandaje late sub corp gi subanrbele picioare.Utilizali bandaje inguste numai deasupra gi sub fractrrd gi la labele picioarelor, la ovictim[ corpolenti utilizati bandaje late gi la labele picioarelor.

- Sllbili bandajele subf p 9i la gale, la genunchi qi la glezne 9i plasalile in pozilia respectivd.alunecdndu-le in sus gi ln jos, dupd cerinfi.

- Pune{i fegi intre picioare, genunchi gi glezne.

' - "Plasali o ateltr infd$atn pe latura rdnittr a corpului, de la axil6 (subsuori) p6n[ la labapiciorului.

- Asigurafi atela cu bandaje din partea superioartr a corpului p6n[ la picioare, in succesiuneaurm[toare:

. la piept (torace) maijos de subsuoari;

. la pelvis (bazin) in linie cu goldul;

. la glezne 9i labe de forma cifiei 8, pentru a include atela;

. la coapse, nrai sus qi rnaijos de fracturb;

. la genunchi;la gambe.

In anumite cazuri, poate fi omis un bandai pentru a evita presiunea pe zona fracturii.

- Age:uafi victima pe o targ6.

Pentru fracturile de femur sunt recomandatc atelele de trac{iune, precum atela de tracfiune cu fermoarsau atela Thontas, dar ulilizarea lor cere un antrcnament special.

4a4ol Deoarece victima cu femurul fracturat poate intra in stare de goc din cauza pierderiide sai.rge 5i a durerii intensc, prinrul ajutortrebuie inceput c6t mai repede posibil(a se vedea ,5i cap.5r.

9.6,10 Fracturile din zona genunchiului

in zona gtnunchiului pot apirea fracturi la capdtul distal (inferior) al f'ernurului, la capitul prgxinral(superior) ai tibiei sau la rotuld. Astfel de fracturi se produc de obicei prin aplicarea directtr a iorlei darqi contrac{iile rnusculare puternice pot dciermina fracturarea rotulei.Exist6 o deformare nrarcatd a genunchiului pi durere severd. Compresia anerei principale a gambeipoate dirninua circula{ia singelui la gambi gi la laba piciorului.

,*.4ef chiar daci existenta fracturii nu poate fi diagnosticat[ foarte precis, tra6nratisnlrltrebuie tratat ca fraclu16,

Primul ajutor pentru fracturi in zona genunchiului implici urmtrtoarele manevre (figura 9.30):

- Spriiinifi piciorul rtrnit, realiniindu-l cu grij6, numai in misura in care nu accentua{i durerea.Nu utilizali tractiunea.

' lmobilizafi piciorul pe o ateli suficient de lung6 penlru a se intinde de la bazin p6pi clincolodr: cilc6i, cu lnfdgare sub scobiturile naturale la genunchi 6i glezni.

I

- Asigurafi atela cu bandaje de forma cifr,ei 8 in jurul goldurilor gi la capdtul superior al ateleigi un bandaj lat ln jurul gambei gi atelei.

- Sprijiniti membrul cu alela lntr-o pozifie uqor ridicatl.-.... r, ,

- Controlali circulafia stngelui la laba piciorului.

Fi9.9.30 lmobilizlr€N fr!.nrii de rotuld

la imobilizarca genunchiului, cane no pdc fi imobilid tn pozitic drcapE, trooi1i perne sau piluri .

95.11 Frr.firlc & dblc fUrrr Fiorcr

Fncturile d€ gpmbl implic&rd unul sau snbele oue se indlrrcsc fitcvent in sport dar ele se pot produce

9i la locul de muncl.Fracturile capetelor distale (inferioare) ale acestor oase pot fi confundate cu glema luxattr.in plus fag de semnele 9i simptomele generale, la fracturile gambei pot aplres deformlri ascentuate,strf,mbarea sau rotirea gambei.

Frrcturile de tibie 9i peronzu vor fi imobilizate tn func1ie de distanta p6nn h ajutorul medical, de m€todade transport al victimei gi de modul de echipare a trusei de prim ajutor. Astfel:

. Ihctr ajutorul medhal ecte sprolpc sau tmnsportar€a va li lint, atunci €ste adecva6 imobilizareaprin utilizarea piciorului valid ca ateltr.

. Decl dhfaoF 6te nrrc s,au transporlarea victinrei prestryne teren reidentat, atunci poate finecesarl plasarea unei atele lntre picioare, procum gi a urci atel€ suplimentarc, pe partea extemtr apiciorului.

. Drcl localizarea accidentutui solicitl araorportartr h pldorrc rro F loqil dr rp.lc d nrlaotoarrbm, atunci victima trebuie slti trtilizere piciorul valid. Se poote prcceda ln dort[ nrcduri:

- lmobllbrrce cu dorl etcle. in ac€st ca;z inrcbilizarca persoanei Srebuie s[ fie realizattr cuatele pe ambele laturi ale piciorului rinil astfel (figura 9.31):

I

. Linigtili victima 9i sprijinili piciorul, aplicind qi men{indnd tracliunea pdnd Ia

imobilizarea cornplctl.

. Plasafi cinci bandaje sub picior, utilizAnd scobiturile naturale de la genunchi qi

glezn6. Llrgifi bandajele in pozilia de la coaps6, genunchi 9i gleznh qi stringetibandajele mai sus gi maijos de locul fracturii.

. Plasali fegi de-a lungul piciorului pentru a umple golurile naturale de la genunchi gi

gleznd.

. Asigurali atelele pe ambele laturi ale piciorului cu bandaje la coapsd 9i glezn6, in

vecintrtatea genunchiului gi, in fine, mai sus gi mai jos de fracturi.

Fig.9.3 I lmobilizarea gambei fracturate

- lmobilizarea cu ateli "nsturaltr":

. Dac[ piciorul valid este utiiiz:t ca atelh" pozi{iona{i la inceput banCajele sub piciorul

rtrnit, apoi plasali faga de-a lungul piciorului.

. Aducefi piciorr.rl valid l6ngd cel r6nit 9i infdqali ambele picioare impreunf, in

ordinea urmAtoare:- un trandaj ingust la glezne de forma cifrei 8;

- un bandaj lat la coapse;- bandaje inguste deasupra Si sub fracture.

. Pot fi folosite qi alte bandaje pentru sprijin suplimentar sau poate fi omis un bandaj

dactr acesta preseazd fi'actura.

9.6.12 Fracturile gleznei

F-racturile glemei pot fi produse printr-o loviturd violentd sau o rotire puternictr gi pot implica tibia sau

peroneul sau ambele oase. O fracturi la glezni poate fi confundati cu o luxalie'

Sunl prezcnte durerea, umflarea qi deFtrnrarea zonei.

@ol(

in caz de nesiguranftr tratati tra[matismut ca pe o fracturtr !

Pentru a acorda primul ajutor in cazul unui traumatism al gleznei procedafi astfel (figura 9.32 Ub9i c):

ffi@a

h

Fig.9.32 lmobilizarea gleanei fracturate folosind: o pernl (a), atele (b), gi/sau o peturi (c)

- lmobilizali glezna cu o pemi sau cu o pf,turi mic6 bine fixattr.

- Pentru a ajuta la reducerea umfliturii, puneli o compresf, nece sau o pungi cu gheali.

- inctrlpmintea poate ajuta la imobilizarea gteznei, dar slnbifi $irehrrile, pentru a preveniconstricfia vaselor de s6nge ca rezultat al umflirii c.ue apare ln aceste situalii.

- Daci rlnile gleznei necesitf, pansamente, indeplrtali inctrllimintea.

9.6.13 Frscturile labei piclorulul

Fracturile labei piciorului se produc prin ctrderea sau rostogolirea unei greut{i mari pe picior, prinsucirea gleznei sau prin c[deri de la lnilfime, cdnd persoana "aterizenzA" pe laba piciorului. in acestultim caz pot fi suspectate 9i traumatisme ale coloanei vertebrale prin transfer de fo(e.

Acfionafi astfel:- Dactr sunt pnezente r[ni, lndepirtafi tncll$mintea, pentru a permite aplicarea pansamentelorgi a bandajelor.

- Daci nu existi rdni, hsafi incil$mintea pe picior pentru a contribui la imobiliare, dar slIbiliqireturile, pentru a evita vasoconstricfia cauzati de umflarea zonei.

- lmobilizati laba piciorului folosind o atele infltettr, o pernl mic{, o p6tur6 sffAn$ h jurullabei sau inctrlgmintea, asiguratil cu bandaje.

- Asigurali atela sau inctrlltrmintea cu un bandaj in forma cifrei I dup! cum urmeazf plasafi

centrul unui bandaj lat pe talp6; traversali scobitura piciorului 9i purtafi capetele prin spatele

- Transportafi victima la spital p€ targd.

in caz.ul fracturlrii unui deget de ta picior se procedeazila alIturarea degetului in cauzl de cel vecin (dupd ce s-aintrodus o compresi intre ele); degetele se fixeaz[ cu obucati dubltr de leucoptast (figura 9.33).

Fig.9.33

Daci este fracturat degetul mare imobilizarea se face ca pentru laba piciorului.

tug.l . in cazut oriclrei fracturi de membru, nu uitrfi str verificafi:- existenta pulsului distal de fracturtr;- colorafia gi temperatura pielii;- sensibilitatea cutanattr.

. Modificarea acestor parametri reprezintd semne de gravitate.

I

gleznei, apoi treceli-le peste scobitura labei gi inapoi pe sub talpa ghetei; lega{i capetele peste

atel6 sau peste talpa ghetei.

- Ridicali laba piciorului la l5-30 crn gi sprijinili-o intr-o pozi{ie confortabill.

J)Imobilizarea degetel ,rr Sracturate

I

Capitolul l0

TR,AUMATISMELE TORACELUI (PIEPTULUD

l0.l Gencralltlfi

Traumatismele la torace, incluz6nd rtrnile lesuturilor moi ale pieptului, fracturile coastelor gi sternului,claviculei sau omoplatului ca qi r[nile produse la organele din torace,(pltrmini, inimtr, vase sanguinemari) sunt foarte periculoase (potenlial fatale) pentru ctr pot afecta respira{ia 9i circulafia gi pot ducela sdngerdri grave.

Traumatismele pieptului se prduc prin aplicarea directl a unei forte: o lovituri in piept, strivire,injunghiere sau printr-o schimbare violenttr a presiunii a€rului, ca in cazul unei explozii.

Purtarea centurii de siguranli lmpiedic{ rtrnirea pieptului atunci cAnd goferul este aruncat puternic ftrvolanul maginii.

Traumatismele toracelui pot fi dcschlse sau inchlse. Rtrnile deschise sunt acelea ln care cavitateatoracictr a fost penetrattr de un obiect extern sau perforati din interior de o coasti fracturati- Rlmilelnchise pot str nu prezinte urme ext€rioare de rtrnire dar coastele, stemul, pllmdnii, inima, vaselesanguine gilsau sistemul nervos pot fi grav afectate"

10.2 Scmne gi simptome

lJnul sau mai multe din urmitoarele semne sau simptome pot fi pr€zente ln traumatismele pieptului:. durere in partea rlnitI, agravattr de respirafie, de obicei ca reanltat at traumatismelorcoastelor, plImdnilor sau pleurei;. dificultate in rcspirafie gi respiralie infeEiattr, cauzate de faumatismul coastelor, de parrliziemusculartr, de lichid ln cavitatea pleurah sau de disfunclii pulmonare;. teamtr" fricI, nelinigte determinate de greutatea ln respirafie;. imposibilitatea de a dilaa o parte sau tot tordc€le in inspimlie, indicdnd o pierdere a funcliilormugchilor cauzata de rlnirea cavitqii toracice, a coastelor sau a nervilor cG controleaz{misclrile toracelui;. eliminarea de sdnge pnn tuse, determinati de rlnirea fesuhrrilor pl|mtnului sau a bronhiilor;. puls slab 9i rapid - semn de Soc, cauzat de pierderca singelui circulant ;i/sau de lipsa de

oxigen in organism;. cianoza (invinefirea) buzelor 9i a degetelor, indictttd lipsa de oxigen in stnge pennu cdpllm8nul afectat nu poate efectua schimbul normal dintre bioxid de carbon gi oxigen.

10.3 Prlnul qfuaor

Prioritarl ln acordalra primului ajutor este asfurarca rncl brne rwplnfll. De rceea:

- Mentineti cdile respiratorii libere qi fiti pregltiti sd faceli respiralie artiftcial[ dac[ respira$a se oprege(a se vedea cap.2 ).

(--nsezAi ranitul in pozifr' semigezdndi pentru a micgora presiunea organelor abdominale asupraplimdnilor 9i inclinali-l spre paftea rlnita, pentru a impiedica ufluirru lichidului spre pldmdnul sdntrt,os.

4tc4ol ' Rlnile pieptului necesiti ingrijire medicalii urgenttr. Rdnitul trebuie transportatde urgenli la spital.

' 'lrebuie acordat doar primul ajutor care este esen{ial pentru un transpor-t ipsiguranli.

10.3.1 Traunratismele penetrante

O rani care penetreaz| peretele .toracic poate permite aerului si intre direct in piept, ducdnd la

intrerupcrea activitatii plimanuiui. CAnd rlnitul inspird, aerul poate fi absorbit p.ln iana direct incavltatea toracica. ln momentul expiraliei, aerul este scos din nou prin ranf,;i se produc bule sdngeriila buza rlnii' l'rebuie impiedicatd aceasta circula{ie a aerului prin ran[ care stanjenegte respiralia.

- Impiedica{i accesul aerului in cavitateatoracicd prin aplicarea unei buc61i de plastic.Prinde{i cu leucoplast in trei ptr4i, ca pentru aoea o supapi (figura I 0. I ).Cdnd rInitul inspird, acest pansament"sigileaztr" rana, irnpiedic6nd pdtrundereaaerului in piept 9i in expirafie, aceastf, supapf,se deschide ddnd voie aerului sl iasi.

- Dacd existi vreun obiect infipt nu-l extrageli.Punefi pansament injunrl obiectului gi incercafirealizarea unei astfelde supape. Fig. 10. I Primul ajutor in caz dc

Lraumatism pcnetrant al toracelui

- Sprijinili braful de partea ranitii cu o eEarfl qi agezati r6nitul in pozilie de maxim confbrt,cel mai adesea semigezdnd 9i aplecat spre partea rdnittr.

tWhl ' Dac[ plim6nul a fost sfhqiat, aerul poate iegi din pllmdn in cavitatea toracicd. DacEnu existtr nici o rand la suprafafa toracelui, pe unde sa poattr "scf,pa" aerul sau dacirana a fost acoperit5, va avea loc o acumulare de aer care va afecta serios atdtrespira{ia cAt gi functrionarea inimii.Aceasta duce la dificultdti in respirafie, dificultati care se accentueazi progresiv,pulsul devine rapid 9i slab, apar cianoza gi o stare de nerinige marcata.

' Pltrgile penetrante sunt periculoase gi pentru cd ele pot fi insolite de singeririinterne "ascunse".

'Traumatismele (rtrnile) penetrante ale toracetui prezintd un pericol mortal qinecesittr interv'enfic medicaltr de maximtr urgenftr!

129

(

10.3.2 Traumotismele produse dc explozii

Unda de goc violenti a unei explozii poate afecta pllmAnii gi organele interne. Degi semnele de rlniriext€me pot lipsi, victima se plinge de dureri in piept 9i elimini o spuml insdngerati c6nd tupepte. Tipulgi puterea exploziei ca Ei situarea rtrnitului fap de locul exploziei impreund cu semnele descrise mai sus,vor ajuta in diagnostic.

Procedali astfel:

- Pune{i ranitul intr-o pozilie cit nrai confortabiltr, semigez3nd, cu capul gi umerii ridica{i 9isprijinifi.

- Supravegheafi respirafia.

- Da{i primul ajutor ca sd incetinili evolulia gocului pi transportafi renitul cat mai rapid la spital.

10.3.3 l'racturile de coaste

- in fracturile de coaste inchise transportali accidentatul in pozilie gezdnd.

- in cazul unei frocturi de coaste deschisl, pansali mai intii rana ca s{ asigura{i "sigilarea" ei.Sprijinili braful cu o egarfl gi f"nsportati rAnitul intr-o pozilie semipzindtr" inclinat spre paltearlnitil (figura 10.2).

Fig.l0.2 Primul ajutor in fracturi de coaste

10.3.4 Fracturlle multiple ale toracelui

Cind coastele sunt rupt€ in mai mult'e locuri, porliunea rinitll a cutiei toracelui nu se migctr normal lnritnul respirafiei: in inspiralie po4iunea rf,niti este trastr induntnr, iar in expirafie este impinstr in afrr6.Aceasta duce la o respirafie dureroasf,, dezordonati, relativ ineficien6 gi rlnitul intr[ ln panicfl.

Itro t3t

(

Scopul prirnului a.jutor, estc sI imobilizeze por{iunea lezatd, pentru a ugura respira{in Pcntruaceasta:

- Fixali zona riniti prin asezarea bra{ului victinrei peste rani gi prinde{i bralul de picpt cu ofaqd lat6. Un obiect mai tarc sau o pernal fixate cu leucoplast sau feqi de porliunea rlnith potfi fcrlosite drept atelf,.

- Aqezali ranitul ?n pozilie semi5ez6nd6, inclinat cAtre panea rAnitS.

- Obliueli ajutor medical qi transporta{i victinra la spital pe targ6 9i in autosanitar'6.

10.3.5 Fracturile sternului

Striviriie ia nivelul pieptului pot produce o fracturtr a sternului. Fractura se poate conrplica prinafectarea organelor de sub acesta;i a vaselor de sdnge.

Scopul primului ajutol in cazul fi'acturii sternului este dc a mentine rAnitul cat mai nemigcat gi intr-opozilic in care s[ poata r"espira ugor, de c,bicei sernig*zind. Pentru aceasta:

- Desface{i obiectele de imbrdciminte la gdt, piept sau talie.

- /\cordati ajutorul impotriva instalirii Eocului 9i aducefi asisten{a medicalS de specialitate.

- Dacii rtrnitirl tlebuie transpcrtat, transp('rta{i-l pe o targd.

Capitolul I I i

TRAUMATTSMELE CAPULU| $t ALD COLOANEI VERTEBRALE

I l.l Generalit5fi

Salvatorii trebuie sil recunoasci rapid leziunile la cap gi la coloana vertebralI tlin cauza complicaliilorpotenfiale care ameninftr viafa victimei. Atunci c6nd oasele capului gi ale coloanei vertebrale suntfracturate sau dizlocate (luxate), ele nu mai pot proteja creierul gi mdduva spinirii gi de acee4 oricemigcare Wate cauza presiuni gi leziuni ale acestora.

Chiar din primul moment dupl accidenl intervenfie salvetorilor poate preveni lezarca creierutui9i e mlduvei spinlrii printr-o manipulare adecvattr gi astfel victima poate fi salvattr de la oparalizie permanentl sau de la moarte.

I 1.2 Traumatismele capului

Traumatismele capului sunt reprezentate de:- fracturile craniului;- comofia cerebrall;- presiunea intracranian6.

Ele se insofesc adesea de pierderea cunoltinlei.Fracturile de labaza craniului implicd uneori gi lezari ale coloanei vertebrale.

I 1.2.1 Fracturile craniene

It.2.l.l Localizdri

Fracturile craniului pot fi rezultatul unor for{e aplicate direct sauindirect.

Fracturile pot apdrea in cranlu (pe calotr craniantr), la bazacraniulul sau la oasele fefei (figura ll.l).Fracturile fefei selocaliznazA la cavitatea nazall gi orbitall, maxilarul superior gimaxilarul inferior (mandibula, falca). Fracturile maxilarelor suntadesea complicate cu rtrniri ln interiorul gurii.

Fig.l l.l localiznri de fracturi

rl,Ll.zlicmne ale capului

. Se poate blnui o fractur[ a craniului ( a calotei craniene) dacl scalpul (pielea plroasI a caputui) estetumefiat (umflat), vin[t ori jupuit sau dacf, existi o adinciturl a oaselor.. Daci existtr o scurgere de s8nge sau de lichid colorat din urechi sau din nas, cearctrne vinete sub ochigi invinelirea pielii ln spatele urechilor, poate fi posibild o fracturtr la baza craniului.

. Fracturile la fap 9i la ( lar sunt indicate de durerile care apar atunci cdnd se nriEcd rnaxilarul sauatunci cdnd victima inghite. Pot exista dislocdri de dinfi, umflituri 9i invinefiri ale r.naxilarului inferior.salivd excesiv de rogiaticii precurn ti 'Jilicultili in vorbire s;i rcspiraiie.

11.2.1.3 Primul ajutor

Acofllarea primului a.iutor in cazul lracturilor craniene depinde clc locul liacturii precum gi de serrrrrelcpe care le prezinti accidentatul. O victimd incongtienth care are leziuni ale craniLrlui tincJc sii vorlite giin acest caz trcbuie luate mlsuri pentru a irnpicdica aspirarea substanfelor vornilate ,si asfixielca.in loatc cazurilc de liacturd cranianii exist6 posibilitatea lczdrii gi a coloanei vertebralc Ei de acccavictinra tt'ctruie tralati ca gi curn gi-a fracturat r;i gdtul. At6t capul cdt 9i gdtul trebuie inrobilizatcinrprcuni corect.

'in cazul l!'acturilor calotci craniene sau aflate la baza craniului acordali prinrul a.iutor dupi cunrurnlealai:

- Imobilizali Ei sprijinili capul pi g6hrl pentru a irrpieciica orice rni;care, punAnd m6inile peambele pir{i ale capului.

- Stabilifi rece;itivitatea victirnci. verificali respira!ia gi asigura{i-vd cil sunt deschisc ciilc.respiratol'ii.

- Aplica[i iiletocla irnpingerii maxilarului fari a inclina capul qi incepefi respira{ia artificialidacii vir;lirna rru mai re spirir (a sti vetlea cap.2).

- Aplicali un ,'nan$on cervical (a sc vedea subcap. I l.-1.1.2).

Stabilili gradul de conqrienf6 (a sc vcdea cap.6).

- Dacf, existtr scutgele de s6nge sau de fluid din ureclie, aplicali un pansament steril 5i lixati-lu$or pentru a permite lluidului si se scurgd.

- Proteja[i zonele de rJcpresie, urnfr"Sturile, cucuiele sau pligile craniului, acolo unde suntposibile fi'acturi craniene, cu pansrrnente groase, comprcsibile gi rnoi. Evitali sl aplicatipresiuni asupra locului lracturii.

- Avertizali victinra si nu-;i sulle nasul dactr prin nas se scurge sdnge sau lichi6.Nu obstruciionati scurgerea sdngelui I '[ine{i ull pansament la nas pentru a absorbi s.ineelc gipentru a-l impiedica sI p5trundi irr gurl gi str opreasci respira{ia.

- llu lisati viciinta nesupravegheatl gi asigurali-i urgent transportul la un punct de acorclare irajutorului nredical spccializat.

'in cazul fi'acturilor oaselor fc{ei 9i mrrxilarelor acordafi prirnul ajulor clupi crrm un1reau,d:

- i\{enfine[i desr:hise ciile respiratorii asigurdndrr-vI c[ nu ;:xisrid nici o ob:;1,.uctie irr l,irrr

indepirtali dinlii scogi sau proteza din gura victimei qi menlinefi o1 r de drenare (scurgere)

a sdngelui gi salivei folosind un deget pentru a fine calea respirarorie deschisl dacd falavictimei a fost serios lezattr.

- Controlafi sAngerarea (a se vedea subcap.8.4).

- Sprijinili maxilarul traumatizat cu un tampon moale fixat in pozilie cu m6na, nu printr-unbandai.

- Punefi victima congtienttr in pozilie gezAnd, cu capul rnult irrainte, pcntru a permite drenarea

liberi a tuturor secrctiilor fi transportati-o ln aceasttr pozilie.

- Dacl victima este incongtientd, agezali-o in pozifie de recuperare (a se vedea cap.6) fi lineti-imaxilarul nrult lnainte pentru a permite drenarea libertr a secreliilor"Daci victima vomi6 sprijinili maxilarul cu palma mdinii dvs. 9i tntoarcefi-i capul spre partca

nevAttrmattr.

- in timpul transportului cu targ4 asigura[i-vtr cf, existtr o buni drenare a gurii 9i a nasuluiastfel incit si nu fie impiedicatl respirafia.

I1.2.2 Comofia cerebrall 9i presiunea intracranlanl

11.2.2.1 Diagnostic, semne gi simptome

Comofia cerebraltr este o stare de perturbare majorl dar temporar[ a funcfiei creierului, care insopgtetraumatisrnele capului. O persoantr "care vede stele verzi" dupA o loviturtr la cap, suferi de comolie

cerebralI. Persoana igi poate rcveni rapid sau starea ei se poate deteriora.

Pot exista urmtrtoarele semne ale comofiei cerebrale:

. pierderea parfialn sau totald a cunogtin{ei, de obicei de scurttr durat6;

. respirafie superficialtr;

. piele rece, umedl 9i palidi;

. puls rapid, slab;

. grefuri 9i vomitiri ln momentul revenirii;

. pierderea memoriei evenimentelor carle au precedat;i urmat imediat rlnirii.

Preslunea intracranlantr este o stare de presiune crescuttr asupra unei zone a creierutui, produsl de

fluidele din cutia craniantr sau de o fracturl cu lnfundare a cutiei craniene. Starea aceasta poate fiurmarea directi a comofiei cerebrale. filrl a mai exista o rcvenire la starea de congtien$ sau ea poat€

apArea dupd multe ore de la aparcnta revenire de dupl comotia cerebralt, ca reanltat al unei acumultrri

gradate dc presiune.

Pentru a depisa simptomele care indicA existenp unei presiuni intracranienc, este foarte important c4timp de ceteva orc dup[ comolia cerebralf, s{ se supraveghcze semnele vitale alc victimei pnecum gi

reacfia ochilor la lumin6.

Pot fi prezente urnrAloarel :mne ale presiunii intracranicnc:. starea de incon,.,en{i incd de la inceput, in special dacd a apf,rut o leziune efi:ctivX acreierului;. spasme ale ntembrekrr sau chiar convulsii in stadiile initriale, cauzate cle presiunea exercitat!asupra creierului;. respira{ie neregulatf, gi zgomotoasi qi incetinirea pulsului;. cre$terea temperaturii corpului gi inrotrirea felei;. dimensitrni inegale ale pupilelor ochilor: una sau ambele pupile pot fi dilatate gi nu rispundla stimuli lurninogi. Schimbdrile observate la pupilele ochilor trebuie notate pentru a ficomunicate doctorului;. stare de sl5biciune, migcdri dezordonate. Spasrnele, convulsiile, miqcArile foarte lente sauparalizia trebuic notate de asemenr:a, pentru a fi prezcntate doctorului.

11,2,2,2 Primul ajutor

- Primul ajutor in caz de comolie cerebrali gi presiune intracranian[ este acelagi ca in cazul pierderiicunogtiniei (a se vedea cap. 6 ).- ln cazul comofiei cerebrale, urmErili cu grijtr semnele care indicl instalarea presiunii intracraniane.- Asigura{i transportul victimei la un serviciu mcdical pentru a realiza supravegherea gi tratamentul incontinuare.

11.3 Traumatismele coloanei vertebrale

Coloana vertebrali poate fi fracturati in orice loc pe lungimea ei, incepdnd cu baza craniului qi p6nala coccis.Rdnirea coloanei vcrtebrale poate duco la vI$imarea m6ciuvei spinirii care trece prin interiorul coloaneivertebrale precum 9i a nervilor care se: ramifrci din rnlduva spinlrii, ccea ce poate avea drept rezultatpierderea completf, a capacitAlii senzoriale gi paralizia pi4ii aflate in josul zonei rinite.Vlt[marea mtrduvei spin6rii in partea ei inferioarA poate afecta numai membrele inferioare, darvtrtlnrarea mdduvei spinf,rii in partea superioarl poate avea drept urmare paralizia mugchilor carecomandtr. migcarea toracelui in timpul respira{iei. Presiunea sdngelui este de asemenea afectati deoarececregte diametrul vaselor sanguine $i acest lucru va avea drept urmare colaps gi instalarea gocului.

11.3.1 Traumatismele coloanei vertebrale cervicale

ll.3"l.l Mod de producereSuspectali producerea unei fracturi cervicale atunci cdnd victima:

-ac[z$ de la inllfime;- are pligi mai sus de umeri;- a suferit o loviturtr puternictr (un goc), de exemplu flectarea violenti a getului, cum ar fi lncazul accidentelor auto,

Orice mlpcarc ulterioartr a coloanei vertebrale poste avea drept rezultat o lezare in continuarer mtrduvei spin6rii ql a nervilor, ducdnd la paralizie.

t3"5

DacI victirna este suspectatE de fracturl a coloanei vertebrale trebuie luate ( uri speciale :

- t)nn[ri1i lndeaproape gi corrtinuu respira{ia victimei.

- Daci victinra inceteazd si respire, deschideli ciile respiratorii gi executafi respira{ie artificiald

(a se vcdea cap.2).

- Dactr este suspectatd o fracturl cervicali, singura tehnici de deschidere a ciilor rcspitatolii

esle impingerea rnaxilarului fdr[ a inclina capul (a se vedea subcap.2'3.1).


Acordarea prirnului aiutor unei pcrsoanc suspectate dc traumatism al coloanci vertcbrale cervicalc

constf, in imo$ilizarea 5i spriiinirea capului gi a gAtului pelltru a impiedica orice migcare a lor.

Proceda!i astfel:

- Cfind victima este culcate. imobilizali capul qi g6tul in pozilia irr care au fost gisite, dac6 nu

cuniva este nevoie str se realinieze capul pentru a degaja cdile respiratorii. DacE trebuie

indreplat capul, h'agefi-l ugor in tirnp cc il alinia{i'[Jn mocl satisfdc6tor de a sprijini 9i inrobiliza caprrl este folosind douf, prosoape, pitrrri rulate

sau l)erne. lruneli cAte una din acestea pe fiecare parte a capului 9i fixu1i-le in accasti pozi{ie

cu bandaje, de o placli aflatd in spaleie coloanei vertebrale (scinduri spinali scufla).

- l,a o victitni aflatfl in pozilie geziind gi la care este suspectat[ o leziune a gdtului, capul, gdtul

$i partca superioari a corpului trebuie imobilizate cao unitate, inainte ca accidentatul s6 fie

migcat:

. Spriiinili capul per.soanei 9i aplicati lln rnanson ccrvical.

Un astfel de mangon cervical poate fi improvizat din bantla-ie triunghiularc dup6 cum

urmeazd:

- intindefi bandajul triunghiular pe o suprafafl plan6;

- punefi un material tare la distanla de o treime de la v6rl paralel cu baza

triunghiului. Materialul de umpluturtr poate fi constituit din : bandaie

impiturite, c6teva eparfe implturite sau alti bucat[ de material care siformeze o Pemu{i adecvattr;- aduceli varful bandajului triunghiular catre baza, astfel inc6t si acoperili

umplutura;- rula{i impreuni urnplutura 9i bandajul c6tre baza triunghiului' formdnd un

fular (mangon) dc cca. 8 pdnf la l0 cm diametru, lisdnd capete de legare in

.iurul gAtului (figura I 1.2 ).

Irig.l I .2 Mangon cervical improvizat

'in timp ce sprijinifi in continuare capul qi gdtul, plasafi centrul rnangonului improvizat sub b6rbie giinf6gura{i capetele injurul gdtului, in direcfii opuse. Manevrafi cu grij[ capetele bandajului pe care levcfi innoda in fa]d, pe man$on.

- Menfineti sprijinirea capului gi a g6tului pdnl c6nd acesteapot fi imobilizate pc o plac6 atagatd in spate. Glisa{i upor oplacd dirr lenrn sau alt material rigid (scAndura spinal[ scurti),in spatele victiinei, migcdnd cdt rnai pu{in capul, gdtul 9ispatelc victimei.

- Fixafi capul gi t.olpu! vicrirnei cu curel,., previzute specialpcntru acest scop (l'rgura I 1.3) sau cu bandajc improvizatc (ase vedea cap. 7).

Fig.l 1.3 Imobilizarca capului

9i gdtului

I 1.3.2 Traumatismele coloanei vertebrale in zonele toracicdgi /sau lombarl

11.3.2.1 Mod de producere

Fracturile gi luxaliile coloanei vertebrale in zonele toraciciEi/sau lombari (figura I 1.4 ) sunt lbarte grave. Manevrareairrcorecti a victimei poate cauza paralizia. Astfel de fracturi alecoloanei ver(ebrale sunt produsc prin:

. aplicarea directi a unci forte, cunr ar fi clderea uneigreutdfi pe spatele victimei. o cddere pe spate de laindl{ime sau intr-rrn accident auto;. aplicarea indirecttr a unei forfe cum ar fi ciderea inpicioare sau in gezut de la indl{ime sau ctrderea irr

cap.

F€clum@loanei mrebrah

177

I:rg. i 1.4 Fractut';r :-oittanci vertt:lral,r

{

11.3.2.2 Semne qi simptome

Leziunile coloanei vertebrale lombare gi toracice pot determina pierderea capacitAiii de percepere a

senza{iilor (amorleli sau furnicituri) la extremitdfi, in special la membrele inferioare, precurn gi

pierderea fluncliilor motorii.

. Dactr victima este conqtienttr, ea va fi capabili sd perceapi durerea gi si direcfioneze atentia c6trezona vdtiirnatl.Pierderea funcfiei motorii poate fi determinati cerdnd victimei si-qi nriqte degetele de la mdini gi de lapicioare.Pierderea senza{iilor poate fi determinati gi palpdnd ugor extremitil{ile qi intrebdnd victima dacd percepe

senzalia de atingere sau de durere dar se vor evita migcirile care cauzeaztr ciurere.

. Dactr victima este incongtienttr, salvatorul nu dispune de aceste sernne importante gi de aceea

cvaluarea situafiei este mult mai dificill: circumstanfcle accidentului care au cauzat traumatismul 9iinformaliile furniizate de martori sunt in cazul acesta fbarte importante.


. Dactr ajutol'ul medical cste disponibil imediat, faceli numai ce este necesar pentru a impiedicarnigcarea corpului gi instalarea $ocului.

Dou[ persoane instruite de ctrtre salvator vor imobiliza 9i spriiini victima pentru a irnpiedica nrigcarea

cayrului, gdtului 9i trunchiului, astfel:

- O persoani va sprijini capul gi getul ingenunchin<! in partea capului li ilnA;du-l u$or cumdinile sale puse pe ambele plr{i ale capului victinrci.Aceastf, persoand va mentine alinierea capului 9i va impiedica rnigcarea capului intr-o parte ;iin alta sau cdderea capului in fa{tr.

Ea trebuie sd supravegheze respirafia 9i s6 cheme pe cineva dac6 apar probleme respiratorii.Cdile respiratorii trebuie menfinute deschise 9i, dactr este necesar, trebuie fdcutit respirafieartificiald (a se vedea cap.2).Deoarece s-ar putea ca victima sd fie imobilizatd pe spate, se vor degaja clile respiratorii de

mucoase sau fluide cu ajutorul unei pompile ( nu se utilizeazf o canulI din sticltr deoarece se

poate sparge daci dinlii sunt inclegta{i).

- Cea de a doua persoantr va sprijini gleznele gi picioarele pentru a impiedica mi$careapicioarelor gi a trunchiului: ea va ingenunchia la picioarele victimei gi va pune o m6n6 subglezrele victimei pentru a le susfine. Cu cealalti mind va prinde gleznele pe deasupra lor.Aceastf, persoand va li instruita str menfini alinierea corpului gi si impiedice rctirea acestuia.

- Avertiza{i victima sl nu se mi$te.

- Acoperili victima pentru a nu-i fi fiig 9i pentru a incetini evolu{ia stitrii de poc.

i38 t39

/' Dac[ aiutorul med^ . nu estc disponibil imetliat sau tlacl victima trebuie mutatd , sunt necesalcminimum patnt persoane (de preferat mai multe) care s6 o transporte.

in ^cest

caz:. Sc va folosi scdndura spinald (a se vedea cap.9) sau se va improviza o placl peltnr pus laspatele victimei, dintr-o uq5 sau din orice alt obiect tare, destul de lung gi de lat, iar 1u cxcesiv demare pentru a nu impiedica tecerea.

- Se vor umple cu materiale moi spafiul liber dintre picioare ryi toate golurile de-a lungul coloaneiverlebrale (sub g6t, la talie, genunchi gi glezne).

- Se vor aplica bandaje pentru a imobiliza incheieturile la gold, genunchi. picioar.e, glezre qi labapiciorului gi pentru a fixa victima de placd.

Atunci chnd echipamentul gt persoanele care h'ansputl sunt pregatite, imobiliza[i victima asttbl:

- Asigurali sprilinirea capului 'i

picioar-elor in timp ce aplicali un man$on cenrical gi prne[iperrtutre din material moale intre pioioare, genunchi gi glezne.

- Aplicafi bandaje late in iurul coapselor, genunchilor ;i picioarelor pentlu a imobiliza?ncheieturile. Toate bandajele trebuie lrecute nefb4at pe sub victimE, IbrE a migca corpul. Foiosifiscobiturile naturale ale corpului ori de cAte ori este posibil.

- Fixafi cu blAndefe incheieturile mdinilor peste pieptul victinrei pentm a prevenj clderea m6rnilor.victinei ;i alte migoiri nedorite.

Pcntru a pune victirna pe placl, folosili manevra de rostogolire (figura I L5).

Fig.l 1.5 Manevra de rostogolirc

I\,[anevra de rostogolire

- Dupii cc viclitna a lrtst irnobilizatli, puncli placa dc-ir luni:ll viotimci avlnd gri.jii ca pcl-nufclcsir t:ot espundl golulilor cotpului ( la gAt, talic, genunchi ;;i incherctur i) qr s[ nu ore czc pl't siurriasupnr zonelor liaclurate.

- Insttrti{i Pe,rsoanele caie t'ac purle drn echipa rJc salvare, dupd curt umeazd:

. i),ruii persoane la capul gi ia picioar"ele victimei vol men{ine lracliunea corpulur pc totparcuisul proccdru'ii ;i va mobiliza caprrl gi picioalele victirnei numai simultan qi lautrison cu lotir-ca oorpului. pentru a impicdioa rlsuoilcr ulter-ioarI acapului ;;i a coloancivetlebrale. Pet'soana allatA [a cap trebuie sr] aibl o gliiS deosebitl sii nu oadd cailrl odtcinainte.

. tJna sau mai multe persozrne se vor aseza de-a lungul. victimei, aidturi de placd, indreptul bazinului gi a nrernbrelol inf'elioale. Elc trebuie sri ajungd si apucehainelepr:stc

corpul viclimei, pentru a o rostogoli ciitlc ei in momentul in carc li se va spune.

. O altl pelsoanl vir i.:ontrcla placa gi o va a$eza astf'e! ca victina si poat[ li lostogolitirpeste placir. Aoeasti pet'soand va executa ultitna aran jare a |emulelol inaintc ca r,ictitriir

sir lie rostogolitii inapoi pe placd 5i va ajuta la glisarea vrctirnei pe r:entrul pldcii.

- Sali'a1oml se la d$cza in dreptrrl uierilol. astfbl iu<;it sri poatir conttola inticaga cchipii qi sri

acoLdc o atenlie deosebitii gAtului ,si partii sullclioare a spatriur in tirnpul nrancrrei.

- ,,\trutci clncl consider-ati crl loati lrrmca e stc pla:satii ,;rr crri ;i cstcl prcgititit, comantlali r:cllpci szi

inloarcii uqor victinta pe o parte

- Asigurafi-vd cd placa csie in prrzi[ie corectl 5r oonandati rostogolirca victimei pe plrcA

- Acopelifi victirna cu o pltulir q;r lixali-o de plaoi r:u banda.ic sau curelc inaurte de a o h'ansporla

Iinohiliza{i ;i capul pr: placii pcllil'u n inrpicdica mi;cat'ea sa in tirnpul 1;nn.sportului.

- Controlali tot timpul respirafia ;i realizali transportui iutr-un nrod cat mai lin.

/tc.ettpt Este irnportaitt ca viotirreie care prezinld leziuni alc coioanci vcflebtalc sii Jit:

transportate de urgenf[ la spital Trtugi, Ilrrnsporltrl rapid ;i in ccxriiifii de

zdmnoinare poat'.' agrava situaJia victimei ,si sc pref'eri transportul mai pnfin rapiddar mai lin.

I 4(t t4t

Capirolul l2

TITAUMATISM ELE M U$CH I LOR, LTGAM ENTELOR $t ALE ARTTCULATT I LOR

l2.l Generalitifi

Tt'aumatismele sistemului muscular gi osos sunt destul de obi$nuite degi ele ar putea fi prevenite.Leziunile musculaturii gi ale articulafiilor sunt reprezentate de intinderi muscularer entorse pi luxafii..Entorsele qi luxa{iile pot fi insofite de fracturi ale capetelor afticulare $i pot afecta vasele de sAnge gi

nervii care trec prin aceste articulatii.Aceste leziuni pot fi grave gi, in cele mai multe cazuri ele trebuie tratate medical.

,*r41.1 Dacl nu pute{i diagnostica cu precizie tipul leziunii, tratali traumatismul ca pe ofractu16.

12.2 Prevenire

Traumatismele sunt cauzate de tracfiunea bruscA excesivi sau de r[sucirea unui mu$chi sau articula{ii.intinderile musculare gi entorsele sunt adesea rezultatul unor manevre gregit executate sau al pregtrtiriiinadecvate pentru o anumiti mi;care ori activitate fizici. Luxaliile sunt de obicei cauzate de nrigclriviolentc.

Cele mai nrulte din leziunile pa4ii iilferioare a spatelui pot fi prevenite daci atunci cdnd se ridici sau

se lasd inios obiecte grele se lucreazil in echipl sau dactr se utilizeazi corect mecanismele proprii alecorpului in astfel de activitefi.

. Atunci cdnd ridica{i greuttrfi (figura l2.l):- stati cet mai aproape de obiectul pe care il ridicali;- indoiti-vd genunchii gi nu vA aplecali in fali;- inclinali obiectul astfel incdt sd puteli pune o mena sub marginea mai apropiattr sa'r

sub coltul ei;- punefi cealaltd mdni pe direcfie diagonald, apucdnd obiectul;- ridicafi obiectul indreptdndu-vd genunchii, folosind muychii coapselor gi aipicioarelor Si [inand spatele drept:- c6nd vE intoarcefi, urma{i picioarele gi nu rf,suc

Fig. l2.l 'Itrhnica de ridicare

i1i corpul.

turu

(

' Atunci cdnd lhsagijos un obiect greu, {brosili procerJura in sens invers.

'Anlinti{i-vd ch migcrrile gregite ale corpului dvs. pot exercita presiuni exlcrne asqpra c.oloaneivertebralc, discurilor intervertebrale gi mu;chilor sus{intrtori, cau 2.61d lez;uni ale accstora.

12.3 Tipuri de traumatisme

I 2.3.1 intinderile rnuscularc

12.3.1.1 Defini{ic, semne gi simptonrc

Atunci cind rnugchii sunt intingi dincolo de linrita lor norrnali, leziunea care aparc sc numeste intindertrnuscu lartr.

Scnlnele gi sirnptorrrele unei intinderi musculare pot aparca mai tdrziu fald de momentul produceriiaccidenrului.intinderile musculare pot fi recunoscute drip6:

. o durere bruscfi pi asculitl in mugchiul respectiv;

. unrflarea (tunrefierea) mugchiului, crampe musculare;

. colorarea qi rigidizarea zonei.


llrirnul a,iutor in caz de intinderi muscularc se lirniteazd la u'nitoarelc rnanevre:

- Ageza(i victiina in cea mai confornabild pczilic.

- Aplicali comprese reci pentru a ajuta relaxarea spasmeior musculare qi pentru a impiedioaumllarea fesuturitor', de exenrplu pungi cu gheap (in secvente <le l5 minute aplicare pe loculrespectiv gi I5 minutc pauzii).

12.3.2 Entorsele

,2.3.2.1 Defini{ie, scmne gi simptome

Entorsa este o intindere sau o rupet'e a liganrentelor carc fiu o articulalie. 0 entorsd apare atunci c6ndoasele de la articrrlalie sunt fortate dincolo de linrita lor normail de rniqcare, inlinz.ind gi nrp6nclligarrrentele carc lc spr ijinii.

Senrnele gi simptomele unei entorse sunt:. durere, care poate fi inare gi se accentu(aztr la or.ice migcar.e;. picrderea funcfiunii arl.iculagiei rcspective;. umflarea pi invinelirea zonei,

142 t43

(


Este posibil ca entorsele sd nu poatl fi densebitc dc tiacturi gi, de aceea, tratafi-le ca pe fracturi.addugdnd urmltoal'ele ploceduli :

- Aplicafi bandaje ugor compresivc pentru a reduce urnflarea.

- Sleb{i aceste bandaje dacl cilcula{ia slngelui estejeuatl sub bandaj sau dac'I acesta cavzetzidureri.

- Imobilizali qi ridictrti arliculafia vdtdmau, dacl e posibil.

- Aplicafi pungi cu gheat6 pe articulafie (in secvenle de l5 minute aplicare, l5 mirrute pauzd)pentru a diminua durerea;;i umflarea.

12.3.3 Luxafiile

12.3.3.1 Definifie, semne gi simptome

,A.tunci cdnd suprafefele de contact ale oaselor de la oarticula{ie nu se mai atld in contact normal, sc sptutccd arliculalia este luxatd. O luxafie duce la intindelea gi ruperea capsulei fibroase care (ine arlrculalia.Luxa{ia poate fi cauzatd de o r6sucire gravi a unei articulafii sau de cdtre o lbr-ld indirectl. Arliculaliilc cel

mai frecvcnt luxate sunt cele de la um5r, cot, degetul mare, degete, maxilarul inibrior gi genunchi. Dcexemplu, rur umlr poate fi luxat prin cddere pe cot sau pe bratul aflat in extensie. IJneoli ;i o contracfiemusculard bruscd poate cauza o luxaqie. Maxilaml irrJblior poate li luxat atunci cdnd clsclm p[ea tare.

I-a sennele gi simptomele caracteristice liacturilor, se adaugl:. deformare sau aspect anormal al zonei afiiculafiei respective;. durerc agravatd prin migcarea articulatiei;. pierderea func{iunii normale a articula}iei;. umfl area articulaf iei.

1233.2 Primul ajutor

Deoarece multe din lurafii sunt insofite qi complicate de existenfa fracturilor, atunci cAnd existl o c6t de

micrl indoialfi privind diagnosticul, ele trebuie tratate ca fracturi, addugind umltoarele proceduri:

- Nu {acetri nici un l'el de tentativi de a aduce oasele gi arlicula}ia irr pozilia lor normalu

- Imobilizati qi splilinili a:lioula{ia in pozi{ia cea mai confbrtabild. Folosili pemu{e qi o cqartlpentru a sprijini adecvat membrul r espectiv (in cap.7 este descris nr,rdul dc utilizare a unei egarl'e

in cazul luxafiilor la umdr qi cot).

;*f;*:f pungr cu gheali ( I 5 minute aplioare, l5 minure pauzn)

f -ntIu a drminua durerea 9i

- Verilicati circulafia sanguinl controliurd pulsul gi unndrind modilicdrileculoarc la extremit6ii.

- Solicitali a-sistenfa medicald de urgenfd dacd apar problerne circulatorii.

de ternperatur6 gi

Capitolul 13

LEZIUNIT-E OCHILOR

l3.l Generalit{{i

Func{iile ochiului sunt atat de complexe iar structura lui este atAt de delicat[ inc6t el poate fi vltlmatcu ugurin{5 chiar gi de o particulI de praf. De asemenea, o lezare suplimentarf, poate fi prodush caurmare a unui prim-ajutor acordal in mod incorect.

Salvatorii trebuie str cunoascd structura de bazd a ochiului gi sd ia mtrsurile de prevedere necesare pentrua evita agravarea leziunilor deja existente, in timp ce acord[ primul ajutor.

Principala parte a ochiului este globul ocular (liguLa I 3. I ).

in cadrul structurii globului ocular, in parteafrontalI cxistd "fereastra" ocular6. Aceastaconstli din comee, iris, pupi16 9i cristalin.Corneea este urr invelig delicat gi

transparent aflat in fala globului ocular.Irisul este un mugchi ciroular gi colorat cu odeschidere in centru numiU pupili. Pupila?gi schirnbd nrhrimea pentru a comandacantitatea de luririrrd care intr[ in ochi princr i 51a1 1 n. /-l rishrii nul focaliz.eazl I um i na pe

retin6, c:ale este uli strut sensibil la lt,rnind,aflat irr intcriorul ginbului ocular. pleoapa

inferioard

Fig. l.l.I Structura ochiului

Pfl{ile externe, constend din "albul ochiului" (sclerotica), "conjunctiv6" 9i "pleoape", au drept scop strprotejer.e ochiul. "Albul ochiului" este inveliqul exterior dur al globului ocular.Coniuncliva este o membrani netedd care acoperi partea interioari a pleoapelor gi parlial "albulochiului". Pleoapele superioartr gi inl'erioard au rolul de a proteja ochiul fa{6 dc cxterior.

13.2 Prevenirea leziunilor oculare

Aplicatea ln practic6 a m[surilor de prevenire a accidentelor gi de asigurare a s[nata1ii $i securitifii lalocul dc muncf, trebuie sd determine evitarea lezirii ochilor.

Consecinfele lezirii ochiuhri pot fi foarte grave ajungdnd pinb la tulburtrri de vedere sau orbire!

Refl ecta{i la urmltoarele probleme:

. Ce se intirnpld dacl nu purta{i ochelari de protec{ie atunci chnd efectuafi operafii de polizerre,perforare, illiere sau agchiere lri materiale dui'e, casante ?

scletotica

nerv optic

umoarevikoasi

pleoapa superioard

145

. Ce se intdmpli daci depozitafi substanfe puternic corosive ff r raft inalt ? Ce se irrtAnrplddaci in cazul imprigtierii unor astfel de substanle, ochii nu sur,r pt.otejati ?

. Ce se intdmplE dac6 nu purlir{i ochelali de protecfie atunci cind pulverizali pesticide 9isubstan{e fertilizantc ?

. Ce se'intimpll daci ochii nu sunt proteja{i i'rnpofriva flamei arcurilor de suduri sauatunci cdnd privili o eclipsi de soare ?

13.3 f ipuri de accidente oculare

13.3.1 Corpi strdini in ochi

Patlicule de nisip, particule abrazive sau resturi de gene se pot localiza pe globul ocular sau sub pleoap[,producind o starc de disconfort gi inflamarea .tesutului conjunctiv. Inflamarea cauzath de paniculeleaflate sub pleoaph dir ochiului un aspect caracteristic: hiperemie (ochi roqu) ;i ldcrimare abunclentl.Lacrinrile pot ajuta la indephrtarea urrol astlll de parlicuic.

Nu incercafi si indeptrrtafi particulelc din ochi atunci cind:

- p;rrtic:ula cste pc c()rnec;- particula cste incastratl sau s-a lipit dc globul ocular;' particula nu poatr fi vf,zutfi, deqi ochiul e um{laf gi doare.

in cazul prezen[ci unor corpi strlini in ochi, acorda{i primul ajutor clup6 cum urrneazA:

- Avelt!zafi persoana sf nu-gi fi'cce ochiul, deoarece i9i poateconiunciivelor.

- Spdlali-vl pe mdini inainte de a acorda printulajutor.

- inchideli pleoapele persoanei gi acoperili ochiulafcclat cu un tan'rpon pcntru ochi sau cu til'<rn

({igura 13.2).Prelungitri acoperirea p6n[ la frunte gi obraz pentnt a

evita prcsiunea asupra ochiului.Fixali cu bandaj sau benzi adezive.

pl'ovoca dureri gi ilitarea

- Solicitali asistenfd medicall cle specialitate. Fig' 13'2 Pansarea ochiului

. P€ntru scoaterca unei particule de sub pleoapa superioartr, procedafi astfel:

- f)actr o particultr se afl6 sub pleoapa superioarI, cerefi persoanei in cauztr sA ragA pleoapa.

superioari injos peste pleoapa inferioar[. Genele pleoapei inferioare pot sii disloce particula

$i si o scoatd afarl (figura 13.3).

f|;ll.tfomriprti*dcdplryqdorl

l{&lt.l *rffi?lspd rTrt$rr

. fi*r r loojlrr fl l fd4frr FdsA dbl d fhol. Fa. ll mr GrWr rryil*Fllrdanllrt&oTd. ?t*laenpno eLoTr rearbf d pcilr r ld.F5.. prd.df dbaf hrcdl fl+ dlrd nmrrc pocrerf (ngrr I l.al

&t

. Apa$ ptu* d hcf 8$ $crtdr d tu 6rir lhr hr*d, ho@-lcrFC*rtfd-oephruc|hjor.

, Ph{obabil(tl&.tftrft trxadidd)bbuplafd Srpbr$qc plooaprOr:hryoi.

. Apslf phoge Hqeriod fntrc rhgphd mrc $ idex (re$r). nidicr{i dcoapadc pc odrl, &r sur pi pcfSc bcdrctl fi ru14 b.ghcfr ce" rystc. Acqstr vr lnlorrccplenrpr cu intcrinl spr€ errcrior gi w l&r €xptrr[ partcs dc dedcaubt

. thcl porliouh Fode fi vlzutl pe pleoqt, hdqlrtali-o an collul runezit al uneibatice flr sl unui pansrnpnl cur*"

. frpqi rqorplcoTo h hc.

.Ihcl &S hrd:Fettfilr prtiarLi drwlr Fricl, caq| rt,hsfl r$dlcdf dc

+qcianm.

. Asrfr mryrr masll o hdmltlr drcdff d dcont t'&dc rf fi. iinGlretfilt!*r abcfrfirodd"

. h.rd hcmr d b ffi d mu*, n tnmd I bftd tlrn!"

DrsC r$tncf md lrfel h n unth r# & *reHb.

t47

. Pentru indeptrrtarea unei particule dc sub pleoapainferirrartr, utilizati urmf,torul procedeu (figura I3.5)I

- Aqezali persoana cu fala in lumin6.

- Stali in-la1a ei pi trageli ugcr pleoapa inlbr.ioardcitrc in jos gi deptrrtat de globul ucular in tinrpce persoana migci ochiul in sus. Aceasttr migcarepoatc durrc la dcplasarea particulei.

I;ig. I 3.5 indeptrrtarea unei particule tie subpleoapa infbrioarf,

- indeplrta1i particuia cu collul unrezit al unei batiste sau al unui pansament curat.

' Pentru ?ndepXrtarea unei particule de pe globul ocular, proceda{i astf'el:

-Treceli un fascicul de lumind peste crchi, dar nu direct in <ichi. Adesea, fasciculul de lunriitlifhce vizibil unrbra pa*iculei, indiciindu-i locul.

- Dacd particula este liherS gi nu se afltr pe cornee, indepirtafi-o cu collul unrezrt al unei batistecura{c sau al unui pansiilrrenl.

. Corpi striini incastrafi

Corpii strdini care se incasfreazl in ochi sau in lesutul moalc de ldngi ochi trebuie indepdftali nun*tide cltre medic.

Acordafi primul ajutor dupi cum urmeazd:

- Agezati victima irr pe7-i1ie orizontalf, gi spriiinili-i capul.

- Punefi un tanrpon irr jui'ul obiectului incastr"irt.

acoperili cu un cornet de hrirtie pentru a

impiedica migcarea ochiului pi linefi-l asiiclincit obiectul ?ncastrat sfi nu fic presat (figurar3.6).

-'I'ranspor|efi persoana cu o targl pentru a prirniasistenta medicalI specializat6.

Irig. 1.1.6 Prote.iarca ochiului cu uncorp striin infipt

13.J.) Ulcernfii gi lotituri

L.l!uera{iile plcoapelor'ei ale lesuturilor inoi din.irrrul rtchiului sunt gravri dc'.rarece p(lt dscurrdr r;i./Atf,marea globuirri 6rcul:1r'. Dnci qlohfil()rjular nu ir fost lt;2.utr, vcJvrra nu estr" fl,:ricl;'niii. [,i;cr':rai;il€globt'lui oculilr provoacJ in tinrp tr:lirrrriri ,-le verJer,:.

l4rl t49

Loviturile cu obiecte,/ ,ase pot determina ulceralii, urnfltrturi, vdndtdi 9i pot al'ecta oasele careinconjoari 9i protejeazo ochiul. Astfel de lovituri pot produce, de asemenea, rupturi ale lesutuluivascular al ochiului qi pot leza structurile interne, ducind la pierderea vederii.

Rdnile cauzate de obiecte ascutite care pdtrund in globul ocular sunt, de asemene4 grave, ca urrnare adeteriorErilor interne pe care le pot provoca 9i a infectriilor pe care le pot produce.

De obicei, ulceraliile pleoapelor singereaztr puternic din cauza'f*","t iriglri sanguine a zonei giatunci cste necesar sd aplicali un bandaj pe zona respectivl, pentru a controla sdngerarea.

Nu presafi niciodati globul ocular. Aceasta ar putea fo4a iegirea lichidului din globul ocular, ceea cear produce deteriorarea definitivl a ochiului.

Penfru toate tipurile de ulceralii 9i lovituri ale ochiului, acordali primul ajutor dupl cum urmeaztr:

- Culcafi persoana 9i sprijinili-i capul.

- inchideli pleoapa qi acoperili ochiul cu un tampon din tifon, fixdndu-l utor cu un bandaj saubandf, adezivi (figura I 3.2).

- Imobilizali capul pentru a evita migcErile inutile.

- Solicita$ asistenti medicalf, sau transportati victima pe o targa la un serviciu oftalmologic.

13.3.3 Enuclearea globului ocular din orbitl

Un accident grav il constituie iegirea globului ocular din orbita sa. in acest caz ac{ionafi astfel:

- Nu repunefi ochiul in orbitS.

- Acoperili u$or ochiul cu un pansament umezit gi cu un con protector (figura I 3.6).

- Agezali victima cu fala in sus pe o targi, cu capul imobilizat, pentru a fi transportat6 Ia unpunct de asistenftr medicalI specializat.

@.1 Pot apf,rea leziuni foarte grave daci persoana accidentatii se migc6, este nelini$iti $inu este transportatll cu grijf, maximi.

133.4 Arsurl oculane

13.3.4.f Arsurl chimieeOchii pot filezali de substanfe chimice corosive (acizi sau bazn),fie sub formtr solidtr, fie lichid[^Victimele prezinttr dureri intense 9i intoleranB la lumini. Este necesari asistenfi medicaltr de urgenlA.

(Scopul primului ajutor este sE dilueze Si treptat si elimine snbstan{ere chimice, prin inundareaochiului cu api. O substan{d chimici sub forrnd de pudrii, cum ar fi varul, trebuie indepartatd prinperiele. Substanlele chinrice corosive se vor indepirta prin spllarea ochiului timp de cel pulin tb-20minulc.

Alunci cind existi un risc mare de lezare a ochilor din cauza substanfelor chimice, aparaturanecesari pentru irigarea ochiului trebuie pistrat[ in apropiere, la indemdn5. Lucrltorii dinastfel de zone trebuie si exerscze localizarea gi utilizarea foarte rapidd a acestor instalalii,ajungind sI :lctioneze chiar "gi cu ochii inchigi".

Daci nr: sunt disponibilc $semeltea ''aparate", efbctuali urmAtoarcle rnancvre de prim-ajutor:.

- Puneli victirra in pozilie a$eziri sau cr,rlcat6, cu capul inclinat cdtre spale gi intoarce!i-i ugorcapul spre partea lezatf,.

- Acoperili ochiul nclezat.

- Spilali ochiul lezat cu api cdldu{i sau rece. Decarece, din cauza durerii, persoana r.}u poale{ine ochiul deschis, trebuie si foriafi ugordepdrtalea pleoapslor pentru ca lichidul de spdlar.esi pltrundi gi sd inl?iture substanfa agresivd. Dach nu exista apa se poate folosi si lapte.

- J ineli capul persoanei sub jetul de api curgdnd ugor. in ca:: de urgenli. se poate folosi pentruirigare o f6gnitoare cu aph de bf,rit, rlr furt.in de grfdinl sau un dug (figura 13.7 a, b gi c).

b

Fig. I 3.7 Sptrlarea ochiului

- Dupi spilarc, acoperili oclriul lezat cu un pansement 9i solicitali imediat asistentra medical6.

- Dac[ ambii ochi srrnt lezafi, acoperi]i irnediat ochiul care este vitlmaf cel mai grav.Se recomandd s[ acoperi{i numai ochiul vitlmat mai grav pentni a evita stresul plihic alpersoanei atunci c6nd i se acoperd ambii ochi.DacE leziunile sunt grave (arsuri profirnde cauate de sudurR) f i trebu;e acoperigl arnbii trchi,linigti[i victima 9i explica{i-i ceea ce fncefi.

t50 t-5 t

13.3,4,2 Arsuri provod de strse de cilduri (arsuri termice)

Atunci cdnd o persoand suferd dc arsuri ft.cialc cauzate de o flacdri, ochii se inchid rapid. n cesta este

un ref'lex natLrral care protejeazl ochiul. Totugi, pleoapele rimdn expuse 9i pot fi arse. Pleoapele arse

necesittr ingrij ire speciala.

Ca mAsr,rrd de prim-a.iutor:

- Acoperili pleoapele cu un patrsament rece gi urrred $i transporta{i persoana pelrtru a i se

acorda imediat asistenp medical6 de specialitate.

13,3,4.3 Arsuri provocate de o lumintr puternici

Razele solare directe sau reflectate, flacdra de suduri, razele infrarofii sau fasciculele laser pol. leza

rctina. Uneori, acesle leziuni nu sunt rJurcloase de la inceput, dar ele pot dcveni foartc durcrttasc in

dc:curs dc 3-5 orir cle la expunere. Rezultatul poate fi detcriorarea vederii.

Primul ajutor se acordS astfei:

- Dac[ victima se plinge de o senza{ie de arsurd i1r ochi provocatd de o expunere anterioari

la o lurninfl putemica, acoperili-i arnbii ochi cu tarnpoane groase 9i umedc si fixafi-le pcntru

a eiimina pdtrunderea luminii gi pentru a rlicori ochii'

- Da{i asigurlri victirnei cd n,t vede din cauza tampoanelor gi bandajelor'

-'franspoltali victima pentru acorctarea asisten{ei rnedicale de specialitate.

Capitolul l4

ARSURI

I 4.1 Defini{ie, generalit{fi

Arsurile sunt rditiri ale piclii sau ale altor fesuluri produse de agenti ternrici, chimici, eleclrici saur dcradiali i.

Durclea extrentd, suferinta intensd pr"oduse de arsuri precum gi cvolulia accstora trebuie str deternrineluarea tuturor mlsurilor de precaulie pentru a irrpiedica producerea accidental5 a arsurilor.

14.2 Clasificare

in funclie cle agentul care le-a provocat. existl patru tipuri majore de arsuri:- termicc, produse de fr:c, conta.ctul cu obiecte tierbin{i sau abur;- corosive, cauzate de substantc chimice foarte active preculr acizii gi bazele:- clectrice, produsc de curcntul electric;- prin radiafie, deterntinate de cxpunerea excesir,,d la soare, raze X sau rnaterialeladioactivc.

Dup[ profunzinrca lor, arsurile pot fi clasificate dupd cum urmeaztr:- arsurile tle gradul int6i - limitate la stratul superficial al pielii: pielea este ro;ie gi usruld.lln exemplu tipic este crsura sr)lar6 'rbignuitl pro\.ocatd de expunerile prelungite la soare apiclii ncantrcnate;- arsurile de graclul doi - cuprind toatl grosimua pielii; pe piele apar btrgici cu con[inut seros(gelbui) sau henratic (ser amestecat cu s6nge). Pe tdngii durerea mare pe care o resimte victirua,pericolul principal constd in inlectarea continutului veziculelor;- arsurile de gradul trei - leziunile deptrgesc grosimea pielii, distrugdnd gi straturile maiprofunde: grf,sinre, mugchi, vase. nervi, pdnl la os. Durerea este mai mic6, deoareceextremittrfile nervilor din piele au fost distruse;- arsurile de gradul palru sunt foarte severc, implicdnd distrugerea luturor structurilorinclusiv a osului (carbonizare).

14.3 Efectele 9i complicafiile arsurilor

Pielea protejeazl corpul de invazia bacteriilor, a.iutd la controlul temperaturii corpului gi refine fluideleacestuia.Rlnirea pielii prin arsuri sau opdriri poate produce pienlerea acestor func1ii gi, daci leziunea este

intins[, se poate ajunge la complica{ii serioase.

Efectele arsurilor 9i opdririlor sunt deternrinate de:

- intinderea suprafelei arse a corpului. Viala accidentatulrii este ameninlatt dacl a"rsrrrile

depigesc l0 % din suprafata totald a pielii;- localizarea anurii (de €xemplu, arsurile din zona fefii pot afectn rcspiratia).

gradul arsurii, d1' ninar dc irrol'unrimca leziunii;- virsta, starea fizr'd gi fiziologicd a victimei (chiar gi arsurile rnici pot li critice pentrupcrsoanclc rnti v6rstnice).

Arsurile se complici aclesea ca rrrmare a condiliilor care rezult{ clin distrugerea lesuturilor.Acoste complica{ii sunt:

- gocul, produs de durerea intens[;i de pris16.r.a ntasei sanguine sau a plasnrci;- infecfia, deonrece pielea arsd prezintii solulie de continuitate qi astfbl. tesuturile tnai adincisunt expuse infec{iei iar pe de altd parte zonele arse constituie un n.rediu pr.ielrric cle dezvoltarea trricrohilor;- probleme respiratorii, la victinrclc cu arsuri facialc scvcrc sau cilrc au inhalat lunr sauvapori fierbinti, lezind cliie respirator.ii 9i plinrdnii;- inflanrarea (producerea cdcrnelor), rnai ales daci zona arsuliiestc presati de irrbr.icdlnintestrdtrsl sau dc bijuterii.

14.4 Prirnul ajutor

Soopul prirnului ajutor este de a preveni gi a combatc, pe cdt posibil, aparilia cornplicaliilor rnenlionate.Aclionari astfei:

- Stinge{i focul, folosind extinctorul. aruncdrrd pesto victimA o patura sau rostogolind<r lapiimant.

- Calnrali durerile adrninistrdntl medicantente antialgicc (algocalntin. antincvralgiur: etc. ).

- Da{i victinrt:i (conltiente) r:d bea aptr nrinerali, ceai, sirop pentru compens;irea picr-tlcrilordc lichidc 5i sirrrli.

14.4.1 Prinrul ajutor in arsurile tcrmice

Primui ajutor in arsurile superficiale consti in:

- Imersiunea irnediatd a pdr{ii arse in api rece sau in alcool pentru il u;;ula durerca, lentlr areduce inflamarea gi birgicarea gi pentru u preveni lezarca ulterioari a tesuturilor. f)aciinicrsittnea nu este posibilS, aplicali pe zona arsurii inrbriciminte curatd, umezitd in al;i recesau in alcool.

- indeptrrtarea imediati a oric?irei surse cle presiune a zonei arse (inele, brd{dri, irnbricinin{tsau incf,lttrrriirite), inainte dc aparilia inf1am5rii.

- Acopcriroa arsurii cu un pansalncnt culaL, lipsit ilc scame, prefbrabil steril,

/f&n(ol 'Nu aplicali lo{iuni, alifii sau pansamente nrurclare gi in nici un caz nu folositi uleiuri.plmdnr, bdlegar, ccrnealh, albastrri de rnetilen etc.

. irlu spalgeii bIgicile.

t.53

(

. Nu respira{i 9i nu tu9i1i peste arsuri; nu pipdi(i zona arsb.

. Nu indepirtali imbricimintea lipiti de zona arsf,.

La arsuri mai serioase, solicitali ajutorul medicului qi acorda{i numai prirnul ajutor, dupi cunrurmeazA:

- Controlali respira{ia victirnei ;i, dacl este necesar, aplicali respira(ia artificialE (a se vedeacap.2).

- Acoperi{i ugor zona arsf, cu un pansament curat, preferabil steril gi lipsit de scame (a se vedeacap.7 qi 8).

- Aplicati tratamentul pentru $oc (a se vedea cap.5).

- Asigurali transpoftarea victirnei la spital.

14.4.2 Primul a.iutor in arsurile chimice

Arsurile produse de substanfele chimice corosive, precum acizii tari sau bazele sunt intotdeaunaserioase deoarece aceste substan{e chimice continutr "s[ ardd" cdt timp rdmdn pe piele.Pentru a dirninua efectele lor corosive, indeplrtafi imediat substanlelc chirnice.

Acfionali astfel:

- Inundali imediat cu apl rece din abundenli zona arsi pentl'u a "spila" substan{ele chimice.Continuati inundarea zonei arse qi in timpul indeptrrtdrii irnbrlcdrnin{ii, pdnl la spllarea(indepdrtarea) completd a substan{elor chimice.Dacd este vorba de substante chimice uscate precum varul, atunci indepirta{i-l rapid prinperiere ugoarl cu comprese uscate, inainte de inundarea cu ap6 rece.

- Dupd indeptrrlarea prin spllare a substantelor chimice continuafi primul ajutor ca pentrualsura tennicd.

- Acoperili arsura cu un pansament curat $i solicitali a.jirtorul medicului.

,fu4tpl . Cdnd acordafi prirnul ajutor in arsuri chimice, nu utilizafi agenli chimici neutnalizan{iprecum o[et, sifon sau alcool fdrf, avizul medicului !

. Procedurile de prim ajutor in cazul arsurilor Jrrin anumite substanfe chimice potdiferi de regulile generale Si nu fac obit:ctul acestui manual.Salvntorii (9i muncitorii) trebuie str cuno&$cd substan{ele chimice utilizate lnlocul de munctr. str gtie cum si le manevreze $i sii lnvefe cum str arorde primtrlajutor in caz de accidentare.

Prirnul ajutor pentru arsurile chimice Ia ochi este descris in subcapitolul 13.3.4. l.

(

14.4,,3 Primrrl ajutor in arsurile electricc

t\rsul'ilc pt'odusc dc curcntui ekrctric pot Ii nrai scrioasc dcclit par la prirna vcdcrc. l'rcciirrcl grrin r:orp,curentul elcctric dcterrrrinfi a<lesea oprirea llrnctioni'irii inirnii sau a reslriraliei; per.qo.1ltil rrlcclrl)cutairlpoate ti aruncatl violenl, ceea ce Cucc la fi.aciuri, luxatii ctc.

Atqaf Prinra manevrfr pe care trcbuie str o efectueze salvatorrrl cste scoatcrcaaccidcntatului de sub ac{iunea curentulrri clectric (a sc vctlca cap. I 7)

Apoi:- Controla{i respiratia;i apl;ca!i respira{ia artificialil. daci este ncc:esar (a sc vcdca ca1t.2).

- Contlola{i circulalia s6ngelui gi trplicali resrrscitarea cardio-r'cspiratolie, clacd pulsul nu r:stcsesizabil si dacl suntefi antrenafi pentru reanimarea cardio-rcspiratorie (a sc vedea cap,3).

- Daci respiralia si cir.culafia sunt reluate, atunci:

'acordali primul ajutol'pcntru arsuri, acoperindu-le cu un pansament uscat $i curat:

. imobilizali lracturile 9i luxa{iile (a sc vedea cap.9 - l2);

. oblini:gi ajutorul medicrrlui.

14.1.4 Arsurile cauzate de radia[ii

L'lr:$i ntr t'xistd un prirn ajrrlorspecific pentru arsurile produse de raze X sau rnateriale radioactivc. putcgisi le tratali ca pe arsurile solare:

- A"coperili zona arsb cu un prosop umed, utilizhnd o solutie de l0 g de sare la un litru 6e ap?i(rr lingurd la un litru de apd), Aceasra lini$tegte gi rdcegle pielea.l)ot fi utilizate de asemenea ungt.tentcle Ei cremele comerciale pentru arsuli solare.

- DacE bfticile sunt spafic, existd un pericol grav de infec[ie iar victima trebuie vlzulii cle unnredic.

155

(

Capitolul 15

URGENTE MEDICALE DBT'ERMINATE DETXPUNBNTE LA CALDURA

l5.i Generaliti{i

Se ccnsicleri cA temperatura rnedie normali a corpului este de 37(t. O per"soanf, sindtoasE, aclimatizattrcu mediul, F\onte sA-$i nrenlintr aceasttr temperaturii conservdndti-;i c6ldura intr-un mediu rece Ei

disipind ctrldura, intr-un mediu cald. Atunci cdncl o pelsoanA are c stare de sinAtate precatS.sau este

supusd unei cilduli excesive, nrenlinerea ecnilibrului termic solicitl foarte mult organisrnul.Expunerea prelungilir la cdidur'fl excesivh poate cauza rina sari nrai nrulte din inrtroln[virile urnidtoare:

crampe calorice, colaps caloric, goc caloric Ai insola{ie. in timp ce fiecare din acestea prezintd

maniicstilri diferite asupra organisrnului, regulile de preveuire sunt in mare parte aceleagi.

15.2 Prevenire

$i pelsoanele sdnAtoasc, care se adapteazii rnai irpor irr condilii de ambiantl caldi trebuie sd ia anumite

nriisuii de prevedere. Astfel:

- Erpune{i-vl in mnd gradat !a asemenea a"mbian{e.

- Dozali efortul fizic. pentru a nu supflsolicila mecarrisrnele de teruroleglare.

- inlocuili pierderea <te lichide determinati de transpirafie. Se recomandl sd hcli api la

temperatura canrerei cu un mic conlinnf de sare: arnestecali 5 g de sare dc bucdtf,ric (cca. IlingurilS rasi) cu I I de aptr pentnm obline o solrrfie sirati ctre 0,.5 %. B[uturile reci ca gi

alcoolul sunt contriiindicalc.

- Evitali expunerea indelungat[ la un soare putelnic ai protcjali-v[ capul itnpotriva razelor

solarc (pllhrii de paie sau din pdnzl de in ).

15.3 Tipuri dc urgen{e determinare de expunerea la c{ldurtr

15.3.1 Crampele calorice

Sunt cranrpe musculare dureroase care se manifesti de obicei la picioare pi la Inugchii abdominali,

insr'r{ite de redori musculare qi transpiralie ab':ndent5.

Nu este o imbolnitvire gravi gi de regultr se poate rczolva prin acordarea primului ajutor.

Cclc mai evidente semne sunl:

' transpirafie abundenti;. crarnpe ntuscularc lor:alizate la extrenritatri gi abdonren.

(

Primul ajutor:

- Scnateti victima din anrbianta termicd caldd gi asigurali-i odihna intr-un loc ricoros.

- Da{i victinrei conEtiente si bea apd u$cr sArata. Sc rcconrandil un pahar de 250 nrl Jc sr;luticsalind de 0,5 o/o ( I lingurifl sarc la I I api ).

- Dacl spasrnele pcrsistl, dupl I 0 rninute poate fi dat un al doilea pahar.

- Daci spasmele nu au disp6r'ut, nu mai oferili api. Starea persoanei poatc fi mult nrai glavirgi este nevoie de asisten!6 medic;ild.

15.3.2 Colapsul caloric

Epuizarea datorattr cbldurii, denurnitd colaps caloric apare atunci cdnd transpiralia excesivi deterrnirrilo pierdere mare de apd gi s[ruri 9i atunci cAnd condiliile climatice impiedicd disiparea cbldurii corprrluiprin evaporarca transpirafiei.lvlunca fizic6 grea intr-un mediu cald cu urniditate ridicattr gi purtarea unor haine groase intr-un clinralcald constituie cauze obiqnuite.

Victinra poate prezenta toate sau c6teva dintre unnltoarele semne gi sim;rtome:

. temperatura corpului ugor crescutA;

. puls slab 9i rapid;

. piele palid{ rece gi lipicioasi;

. respira{ie rapidl qi superficiali;

. vedere ince{opat[, amefeli gi dureri de cap, prfn5 la pierderea cunogtirrlei;

. crampe ale extremitAfilor gi abdomenului, senzalie de greafd gi vont6.

Primul ajutor este o combina{ie de procedec pentru ingriiirea crampelor gi a stirii de goc.

Procedafi astfel:

- Culca{i persoana intr-un loc rdcoros, cu picioarele mai sus decAt nivelul corpului

- SlAbiti imbrdcimintea la gat Fi talie, scoate{i hainele de prisos.

- Dali victimei congtiente si bea c6t poate apA sira6 (solu{ie salind 0,5 %).

- Puneli victima incongtienti irr pozilie de recuperare (a se vedea cap.6).

- Supraveghea[i respirafia (a se vedea cap.2).

-'l'ranspcrta(i victi rna pentru as istenf[ rned ical!.

157

(

15.3.J gocul caloric

O expunere prelungitd intr-o ambianli tennici foarte caldl, cu migcare redus[ a aerului determintreforturi inlense ale mecanismelor de termoreglare a organismului duc6nd la deteriorarea acestora, laincetarea transpirafiei 9i la cresterea rapidl a temperaturii corpulu,i..

$ocul caloric apare ca rezultat al presttrrii unei activittrfi cu efort fizic mare la temperaturi foarteridicate; chiar dacl transpirafia este prezenttr, temperatura corpului cre$t€. DacA nu se acordA prinulajutor, gocul caloric poate duce la o continutr deteriorare a stirii organismului pdnl la moarte. Estenecesartr asistenltr medicald imediat6.

O victimtr in stare de goc caloric prezinti urmdtoarele semne gi simptome:. temperatura corpului ridicatl, ajungind la 42oC p6nl la 44oC;. puls rapid gi foarte slab;. respirafie zgomotoastr;. piele rogie, fierbinte, uscattr sau umedtr;. convulsii musculare, stare de grealtr gi vomd.. dureri de cap, amefeli, agitafie;. evolufie cdtre o stare de incongtienfi gi com6.

Temperatura corpului 9i aspectul pielii sunt cele doutr semne care vor eviden{ia existenla goculuicaloric, deosebindu-l de colapsul determinat de cildur[.in cazul colapsului, temperatura corpului este aproape de normal iar pielea e umed6 qi rece.Temperaturile foarte ridicate ale corpului precum gi pielea fierbinte, ropie, uscatii sau umed6 ln cazulgocului caloric impun acordarea imediati a asistenlei medicale, pentru a impiedica deteriorareafuncliilor nervoase superioare gi pentru a salva viafa victimei.

Primul ajutor

Asigurarea sctrderii temperaturii corpului este cea mai urgenti mlsurd ln acordarea primului ajutorin caz de poc caloric. Viafa victimei depinde de rapiditatea cu care se acfioneaztr.

Procedali astfel:- Ducefi persoana intr-un loc rdcoros gi umbrit.

- Scoatefi orice inbrlctrminte de prisos.

- Puneli persoana intr-o baie rece sau gtergefi-o cu un burete cu apA nece, ln special sub braf,gdt, cap, gi zona pelviantr.

Ca o alternativd, pute(i acoperi victima cu cearceafuri ude, indreptiind citre ea un ventilator.

- Agezali victima in pozifie de siguranfi (a se vedea cap.6) atunci cdnd temperaturd a scaant.

- Controlali temperatura corpului dupi ce aceasta a sclzut.

- Supravegheali respiralia.

- Transportafi persoana pentru asistentA medicali, cu o ambulan[{ rFr:oroastr.

r58

I

intabelul l5.lsuntprezentatesinteticsenrncle gi sirnptomelespecificeinrbolniviriloracutecauzntedecildurE.

Tabelul, l5.l imbolniviri acute cauzatc de clkjuri - semne;;i simptomc

Semne Crampe calorice Colaps caloric $oc caloricTcrnporaturacorpu I u i

normald uSor crescuti ridicat.l, pestc 40"C

Puls slab gi regulat slab pi lapid rapid qi foarte slab

Respiratie trornra lI rapid[ 9i superlicial6 zuonlotoasi

Starc de

conttienticongtient durcri dc cap, vcdcrrc

ince{ogati, arneteald gi

picrderea cunogtintei

dureri de cap, amelcli,agitalic, incongtienti gi

comA

Aspect alpiclii

transpira{ie in exces rogie, fierbintc gi

tuscatd sau unrcrlS

Reac{iemusr:ularh

contl'acturi laextrernit5li qi abdonrerr

contracluri la cxtlcrnitiitiqi abdonren

convulsi i

15.3.4 lnsolatia

Este tleterminald de ac{iunea directd, bmtali gi prelungiti a laze lor solarc asupra capului qi r:cfbi. I. lesupraincdlzesc oaselc ct'aniului 5i acestea nrai depa:1e. meningelc gi cltiar substantri cercl;ralii.

in forma uqoari, insolalia se nranilesld prin. dureri dc cap, arrrelrli, clLrreri in regiurrca irrirniirrpar.urclrrusc, nevoia de a urina, piele fielbinte gi ro9ie, ceali rigidd, senzalic de infundare a urcchilor.. ;rlls r.ar.rlolegeali.

F-ormele mai severe se rnanifestd prin: durere dc cap foarle putcrrrici. accelerar.,l, rcspilaiiei pi ,r

pulsului. maxilare incleqtate, cealE rigidi, le9in.

Primul ajutor consti in:

- Scoaterea bolnavului de sub influc'n1a razelor solare ;i agezarea lui la unrbrd, in pozitic culcatsau semi;ezdnd cu capul ceva nrai sus, cu cravata scoasii, dcscheiat la g6t, dezbrdcat tle liitirrcstrdnse, coldoane, centuri ctc.

- in fonna cu puls rapid gi respiralie accelerali capul trebuie agezat la nivclul colpLrlui.lbri perni.

- Aplicafii reci pe cap (purrgi cu gheata. iontprese rcci).

- Adrninistrarea de biuturi dulci ca ceai sau cafea. sucuri de liuctc.

Dacd bolnavul gi-a revenit, nu va fi liisat sd se expund din nou la soare.

Capitolut l6

ACCIDENTE PRIN EXPUNBRE LA IIRIG

l6.l Generalittr{i

Expunerca la liig poarc producc leziuni locale superficialc sau profundc - degcrlturi - sau poate cauz.a

o rlcire generalizata a corpului - hipotermie.fjaclorii de care depinde influenla frigului asupra organismului sunt:

. temperatura mediului;

. viteza curenlilor de aer, a vdntului;

. umiditatca:

. gradul de oboseald;

. imobilitatea gi ortostatismul prelungit;

. consumul de alcool;

. inchlfdminte sau inrbr6clminte prea str6ntt6;

. vdrsta gi starea fizicd a persoanei;

. gradul de protecfie asigurat de imbriciminte sau de construcfie (addpost).

Acliulea vdntului asupra temperaturii aerului amplificl efectul de inghetare asupra pielii umane expuse.

Spre exernplu, o temperaturl a aerului static de -100C constituie un pericol-scizut dar aceeaqi

tenrperatur{ irr condiliile unui vdnt de 48 km/h produce un efect de inghe{are cle -330C (a se veclea figura

r6.l )

Yitcza vAntului(krn/h)

0-58,2,7

Tempcratura(oc)

-16

-11

-18

-t4

-18

-21

-2)

-25

-26

-2'7

-28

,28

-2tl

-3r

-33

-34

-35

-36

-36

"36

-38

-41

^42

.43

-43

-44

-20

-23

-32

.38

-42

.46

-48

.49

-51

^52

-52

-10 -t5

-t2 -t7

-20 -26

,2s -32

t6

24

32

40

48

5(r

64

12

tt0

-8

-lt.14

-t9

-19

-20

Pericol considerabil (inghel in Pcricol foarte mare (inghel in 30

cdtcva minulc) sccunde)

-30

.33

.44

Pericol sc6zut

Fig.l6.l Relafia dintre pericolul de inghel 9i viteza vdntului

/ ,.2 P.rr*nires vtrttrmdrilor produse de frig

Vltlmirile produse prin acfiunea fi'igului nu apar dac6 respectafi urmdtoarele masuri de prcveclere:

- Men{incfi-vtr caid! Purtali imbrdctrminte care pdstreazi cdldura corpului dar 16r[ a dqnaltere la transpirafic. CAteva straturi de irnbrdcdminte ugoarb gi conrodtr asigura o ploteclictnai bun[ dec6t un singur strat de haine g'oase. Acoperili-vd capul pentru a diminr.ra pierdercade cl,ldur6. Evitafi si purta(i bijuterii, ilcdlfiminte sau haine care vd string.

- Ptstrafi-v[ cdt mai u$cat! Evitati umezirea cauzati de transpirafie, ploaie sau zdpadf, carecontribuie la pierderea clldurii corpului.

- Limitali perioada de timp pe care o petreccfi in liig.

- Nu plecafi singur. Verificafi-vd unul pe celdlalt pentru a descoperi semne de inghef sau deoboseal6 in exces.

- Evitali oboseala 9i odihnifi-vd din c6nd in cAnd in zone adlposrite gi calde.

- Consumafi produse alimentare cu aport mare de energie gi care se transformi repede in surucde cncrgie peniru organisn.

- Dvitafi tlrtuntrl gi alcoolull Nicotina afecteazA vasele de s6nge. Alcoolul dd o falsi irnpresicde reincdlzire. Ambele potenfeazi ac{iunea frigului asupra organismului.

1.6,3 Regrili generale de arordare o primului ajutor

- Adlpostifi victima, scofdnd-o din mediul rece gi asigurali-i clldurd 9i bduturi calde. Clnereleirebuit incilzite foafie incet, astfel inc6t sA se ajung6 la o temporatur6 interioaril de circa 20-ll4oC numai dupi 3:t ore.

- Slabifi imbrlcdmintea sffanstr, scoateli inceltlmintea str6mtd, mdnugile qi inelele.

- inclepArtali hainele urnede gi inlocuili-le cu imbr[ciminte uscat6, calrJfi.

- Protejali fala, m6inile satl picioarele cu materiale calde gi uscate sau folosind ca sursd dccdldurA propriul dvs. corp.

- Nu aplicafi direct pe zona inghelat[ o surstr de cdldurtr 9i nici ztrpad6 sau apii rece.

- Nu fo{e.1i victima str se miqte rnutil, ceea ce poate cauza trecerea sAngelui rece .Je laextremitbli in interiorul ccrpului, reducdnd in continuare temperatura corpului.

- Nu agravafi leziunea prin manevrele dumneavoastre, fatali pd(ile vtrtamate cu griji qi

blSnde;e, pcntru a inrpiedica o li)zare suplimentard a {e$uturilor.

. Daci este necesar, bandajafi zonele ftrghepte sau beticate asigu/ u-vi ctr bandqiele nu suntstrdnse foarte tare.

- Nu freca1i zona inghelattr deoarece celulele ;esutului inghefat confin cristale de ghea(i carepot tAia gi distruge acel tesut.

- CAnd situagia o permite, folosifi b6i cu apl caldf, la o temperatur[ de 400C (o apl maifierbinte va cauza dureri foarte mari).

- in cazul ln carc relncllzirea se frce brusc bolnavul poate intra ln stare de goc, prezintl

*:-", crampe musculare, somnolenfi, p6nl la pierderea cunogtinfei gi deces dupl c8teva

- Obfinefi asisten{i medicaltr c6t mai curtnd posibil.

16.4 Tlpuri de accldente prin expunerc la frig

16.4.1 Hipotermio

16,4.1.1 Mod de producere

Hipotermia apare ca urmrue a expunerii la temperaturi deosebit de sctrzute gi lnseamni sc[dercaaccentuati a temperaturii corpului sub valoarea normald. La lnceputul perioadei de expunere,organismul va incerca str conserve cdldura transmil0nd-o de la extremititi cdtre interiorul corpului,pentru a-gi proteja organele vitale. Tremuratul (frisonul) sonstituie efonul corpului de a genera clldurapentru a o inlocui pe cea care s-a pierdut la suprafafa corpului.O expunere prelungitl va determina sc6derea temperaturii corpului sub valoarea normal?t gi va ameninfaviap. Dacf, nu se intervine tr mod eficient, temperatura interioard continu[ str scadl shiar "lac[ persoana

afectattr a fost scoasl din ambianla rece.

I{ipotermia poate aptrrea ca rezultat al:

. imersiunii ln ap6 rece sau expunerii tn aer rece a unei persoane tmbrtrcate cu hainc umede.Gravitatea hipotermiei va depinde de temperatura apei gi aerului, de durata expunerii gi dec ircumstanfele accidentului;

. expwrerii prelungite la temperanri sctrzute ale aerului chiar ln incinte lnchiss dar slabincdlzite. Persoanele in virstd, vetdmate sau suferinde sunt cele mai expuse riscului. Risculcregte chiar 9i in cazul persoanelor tinere 9i slndtoase daci ele sunt obosite sau utilizeazldroguri gi alcool.

Atunci cEnd temperatura se situeaztr sub punclul de inghei hipotermia poate fi insoliti de deger[turi.

(

16.4,1.2 Semne 9i simptome

Semnele gi simptomele hipotermiei (a se vedea tabelul 16. l) sunt progresive, trectnd prin faze de

hipotermie u;oar6, moderattr gi gravfi, indicdnd niveluri descrescbtoare ale temperahrrii centre.lc a

corpului. Aceste faze nu se dslimiteazl clar una de cealalti dar ele pot fi recunoscute prin evoluliasemnelor gi a simptomelor.

Tabelul l6.l Semne gi simptome ale hipotermiei

Semne gi sinrptome Hipotermie u9oartr Hipotermie moderattr Hipotermiegravf,

Temperaturainterioari a corpului

35oc - 32oc 3zac -z7oc sub 27oC

Puls normal slab 9i rar slab, neregulatsau absent

Respirafie normalS slabl 9i superficialfl slab[ sau abselrti

Aspect 9icomf)orta'ment

tremurdturi, vorbiremai pufininteligibild

mers lmpiedicat,trenlur[turi violente,amortealtr, furnic[turi gi

senz"afie de greutate inrnembre

oPrlreatremuratuiul

Stare C: congticnfl congtient dar rctras?n sine

sornnolent, confuz,irafional

incongticni

in faza iniliald hipotermia poate fi stopatb dacd se acordl prornpt primul ajutor. ln tazeie avarrs:itr

prirnui ajutor devine mai dificil gi chrar periculos, dac{ nu sunt respectate precauliile de rig.oale. i.l

hipotennie grav6 poate fi fatall.

. Hipotermia ugoartr poatc fi recunoscutil clupl urm{toarele semne :

. puls normal;

. respirafie normalt;, aspect gi comportament aaracterizat prin tremurEturi gi vorbire ugor incoerentI;. pefsoerna este conqtientl dar retrasf,.

. Pe rnilsurh ce ternperafil('a corpului scade sub 320C, starea victimei se deterioreaz* prtgie',ir'

(hipritrnnie moderatl):. puisul devine nrai slab 9i mai rar';

. respiralia dcvine urai slabd 9i inai slrperfir:lald;

. victirna igi pierde c.ltti..1or;area lnig,:{i'ilc;', sc ilrrpir:rlir:[, itcrnttl{ ritrlin{, pr;:.riltir -i"' i 1.,if :,]

de greutalnr ln membre, amorieaili 6i l'umic2lturi;

" se instaleaz$ o state dc cr.rrrlireie 9i somnolenf6.

l

' Sciderea ln continuare a tempemturii corpului sub 2/c deternrinx o hipotcrnnie grsv,{, caracterizsglprin:

- ;ruls fbartc slah, nercgulat, chiar ahsent:- respirafie slab[. chiar ahsentd;- ?ncctarea trernuratului, picrderea ouno$tinlei, comh,

16.4.1..3 ltrirnul ajrrtor

llirnrui lrjutor in hipotcrrnic urmAr-egte:- evitarca pi*rrlerii coritinuc a r:dldurii c(lrpului;

' lncdli:itca corptrlui $i inrhrinirttrlirea fr.rrrcfiilur r.:slrirntorii 5i circr-ri:iir:rii.

- lir iir:rc{ir:.1c i.ircuml:tiulfelc in cnre esic gliitn personna, rie linrprrl :,r-r.rls ele Ia ac,:idi:lt !)Arf, l0^,,i11,-!;r;.';1 prinlrilr, aiulor, drr anrploarca e.xpunerri. lrlali unniltoarele mtrsllri:

- hlllcv't tiir:u blllntl-fc vic(iina.

" irrd,rpirn;r1i vjclirra <Jin apr recc, i:ipada 3au illjlperea prost irr:iilritir.

,ir;i!,r,:iiiti ,i':iiitra il'.';Airl. z.AptrjI, sl;i nlr,;rir 1;,ii;ri.rt.jitii-o rj;: lr.ir.-.:;:r:r url{r:ten!li.

- i'r li'r.:rr rl i ir:r incl,' r.rnrerl" r:u lrrrbr iJcflrn irrte irso.tlll.

- ,\ligu''lti r:illdur$ l:rontrit a impir:rlicii o iilcilc rrlt,.,rii'arX I col;iirlf i g:yin.

. a:,jr;ar;ia victintei ltingtr o suni6 irui,rcltA ric clldrrril:

. inltr5urtrct inlr-un rrlrc cakl rje rJorinif t

. to!<'siren ciildurii coipu!ui salvrilr.':ulur, l:orriacfi.li piclii i,r zoua turacclui. g$tu1ti.lrrafclo:" ii a harirrrrlui tonstilriil: r.r.<jril cpl r-r;ri rt{lcinlt rlc ir lurni,a ;}l[jrlrii.

Nil sc rscorlrandil aplic.area unci s'.irsc dr|r:;ir: r.;e ctllrJirrl, crrn.. ar Il s!i('lc cil upii lle.hinte taulriii lir:rbinfi.

- ll,1('i! t1lsoiua csle ccn,<tictttl, o:i'riti-i lritrir,ii r:rl,le 1i rluici pttntru n-i rrrerr{ine r,iy*lrrl de,,.,,ir i':.;'ttlc - surr;li ric r.natll;c.

- Aiutili citnd pieriltrea de c[ldrr14 cstc rapidd...'ir i* cilrtii irnersiunii ir, ap?l snu atunci csriclf):ltlr!tereil la 'fi rg cste pr*ruri3iti. tefilperuhrra q'.orpulpi v r st:{cjea rJe lr vafrarea ei rror.rlrrl]1 rlc.i7'i.. l;r -j:1'r(l sau suL. ar;,:;istli ,.'rili)ir'*. trsiit,.i,i?li-il l,rli.tlr {l ,,i,rient inrJic&nci c hipoterm,ctrtoJcr'iitll, inrpi*clicali Ff (o3lf r:[ilt pietclcrcri, irr uor,tinu*re a c0idririr c<irpuiui gi tronspr:rfr4ivict;nril irrtr-o incintA nredic:rlil iJentru l; contl'cln iclncXlz.ireli corprilui $i pcntr{{ a*i itc{tr,j{rineriiiri mr:rlit;akr. Viciilra trt"liuri: rnarcvrilll.r,:u r:,r"iill F,eriiru a evitir peririrtrare,rr rr{ntt[uir. il rr.l lttc.

(

- in cazul hipotermiei grave tremuratul inceteazd, victima este incon$tientd, nu prezintA niciun selnn dc respira{ie sau puls. Nu considerafi victima ca fiind rnoarta ! Victimelehipotermiei au fost readuse la via{tr cu succes dupi perioade lungi in care nu prezcntau aparentnici un semn de respirafie sau puls.Procedafi la aplicarea respirafiei artificiale sau la reanimarea cardio-respilatorie (a se vedea

cap.2 9i 3).

. Respiratia srtilicisltr ln hipotermie

- Dactr nu exis6 rrici,.un semn de existen{[ B respiratiei, incepefi respiralia artificiall prinmetode directe $i ventiiali pl6mAnii lntr-un ritm adecvat vArstei victimei.

- Metodele indirecte trebuie cvitate deoarece cle pot afecta ritmul cardiac.

- Verificali cu grijd pulsul la carotidS timp <ie pinl la 2 minute pentru a detecta ceea ce Br

putea fi un puls foarle slab gi rar. Orice semn al cxistenlei pulsului, oricAt de slab ar fi, indiclifhptul cd inima lncd bate qi deci nu lncepefi sb face[i masajul cardiac extern.

. Reanimarea cardio-respiratorie in hipotermie

- Dac6 pulsul nu poate fi detectat, salvatorul trebuie sd decidtr dacd incepe sau nu gi reanimarea

cardiace.Amintili-vlt fapiul cA rennirnarea cardio-r€spiratorie odattr lnceputtr trebuie corrtinuatAf{rd lntrerupere p$nil c$nd victima este iflcr€dinlat6 asisienlei medicale.

- Atunci c6nd luafi decizia ave{i in vedel e urmitoarele aspecte:

'uneol'i salvatorii se afl[ 6i ei intr-o star€ de hipotermie u$oarA sau sunt supugi gi ei

riscului de hipotermie;. sunt salvatorii capabili, din punct de.vedere fizic, s[ realizeze reanimarea cardio-respiratorie o lunga perioadtr de timp p6ntr la acordarea asistentei medicale ?

. timpul estimat p8rrtr la acordarea asisten{ei medicale calificate este prea lung (mai

rnult de o ortr) gi reanimarea cardio-respiratorie nu ar putea fi menlinuth in modrezonabil pe aceast{ durati ?

- Dac[ rcanimarea cardio-respiratorie nu poate fi continuattr neinffenrpt, ea nu trcbuie ihceputd.

Transporlati cEt mai repede victima pentru a primi asistenp medioall, procedAnd cdt nui bl6n<i

cu putint6, in timp ce continuati respiratia artificialtr'

- Daci reanimarea cardio-respiratorie poate fi menfinut?l pdni cdnd victima este predattr

asistentei medicale, aplicafi respirafia artificialtr gi masaj cardiac extern in ritm adecvat v6rstci

victimci.

16.4.2 Degertrturile

Degerlturile pot fi superficiale, atunci c6nd sunt afectate numai pielea qi fesuturile situate imediat sut:

pielc sau profunde, atunci cand {esuturile sunt inghelate in profunzirne.

l6c

ftc4tal

| 6,4,2,1 Degertrturile superficiale

l)egertriurile srrperficiale afecteaed de obicei urechile, fafa, degetele do la mAini 5i de l:r picioare. instadiile incipicntc, ele sunt riedureroase qi greu de observat clc cdtre pers,)ana afectatll. pe mrsur5 ceirrghe{area proqreseazfi, pielea capAt6 un aspcct alb gllbui, cle cear[ $i este iare la atingere r.lar {esrrtulder d1,1tour, este tnoale gi elastic; progresiv apare pierderea sensibilitalii zonei afectafel.Dac[ deg.rriltrtra estc'tnai gravl gi afeneazl lesufurilc de sub stratul cle prele, poate aptrrea o Ceterior.zuedestul dc grav6 n {esuturilor gi se form:ar-[ flictenc (brgici) la suprafala pielii.

Acordali prinlrrl ajutor astfcl:

- I{einclli:i1i gradat zonele degerate prin:

. presarea continuf, qi fcrmtr cu o mfintr calCf,;

. rcspirare asupra pl4ii degerate;

. plasarea zonei dcgerate iu conlar:t cu o zond caldd a propririlui corp, cum ar lisubsuoara sau abdonrenul.

- Fricfiorra{! cu cea mai mare grijd zonele degerate, utiliz6nd alcool sau o mfurrqi{ mdrieca hainei) pf,nd ce pielea se ?nrogeqte 1i se inc[lzngte, dar aceste manevre vor ficxecutatc numai cdnd sensibilitatea cutanatd este pistrattr.

- 'l'ratali 5i pansafi flictenele ca la alte tipuri de pldgi 9i arsuri ( a se vedea cap. I 9i l4).

I 6.4.2.2 Degcr{turile profunde

Degerdturile profunde constituie o vdttrrnare grav6, de obicei afect{nd mdinile gi picioarele. parteadegeratd are aspect albicios, de cearil, este rece gi durd la atingcre.

Persoana cu degerdhlri profunde necesitS asistenf{ mcdiealI innetliat{.

- Dacil surrt afectate picioarele, transportali vic.tima cu targa.

- Uneori mersul pe jos pe o distanfd rezonabil5 nu cauzeazd prejudicii mari, cu conclifia capicioarele si nu fie in prealabil dezghefate.

(

. Deger[turile sunt progresive.

' Dacd o deger[turd superficialb este depistatl imediat s-ar putea ca (esutul sil nu fieafectat, iar o incilzire gradati a p64ii inghelate a corpului ooit. impir,li.a o vtrtfimaremai gravA.

(

16.4.3 Degertrturile'rcronicef'

sunt rezultatul unei expuxeri rep€tate la.temperaturi reci o perioadtr inderungati de timp.Aceastr vetffnare prin frig. duce Ia lnroqirea, umflarea unor zone ale pielii cu mancdrimi, de obicei la

$-tq:lt^l.t t 'i311'.t nicioare. simptomere pot aplrrea din nou in acereagi zone pe vreme rece.ln acesl caz nu existtr nici un mijloc de prevenire gi de prim-ajutor cu exciplia prot"llrii zonei 1ezateatunci cdnd expunerea la frig este inevitabih

16,4.4'rPicioare lnghefateil

Atunci cdnd picioarele stau intr'un mediu umed 9i foarte rece o perioadd indelungatil de timp, latempei"turi pufin peste punctul de inghef, se produce o ''inghefare" a picioarelor. Acesi aspect up*, o.exemplu la persoanele care stau o lungtr perioadd de timfcu'picioarele ln ap[ rece gi in noroi.

Inilial picioarele sunt reci, r,rmflate, cu aspect de ceard gi chiar insensibile. Dup6 inc6lzire, ele se potlnrogi, umfla, devin fierbinli gi pot aptrreabdgici. in fazile avansate se poate produce gangrena. ' -'

Picjoarele pot fi protejate dacd sunt menfinute uscate. o modalitate o constituie pastrarea unor fosetede l6n[ de rczervtr, intr-un loc usca! cum ar fi interioruljachetei" gosete cu .a..1, uo.."himba cele ude.

Primul ajutor consttr ln:

- indep[rtarea incalfimintei gi imbr6camintei ude;

- inctrlzirea extremitdfilor reci;

- prevenirea infecliilor.

Este necesar[ asistenftr medical{.

Capitolul 17

ACCIDENTE DETI'RMINTITE f}E CTJRF]NTU,, ET,ECTRIC

I 7.1 Cencrolit$fi. Consecinfcle ele*trocutXrii

Fenonrentlle o.rre apar in organism cir urmcro a trcccrii curcntului r:lectric defincsc conceptul deelectrocutare sau goc electric.Electrocutarea se manifesti prin vdtdmdri de diferite grade, pand la tleces"Consecinlele electrocutirii depind de trei factori Ei anume:

- intensitatea curentului elcctric;- tinrpul ciit trece curentul prin corp;- traseul sau calea strdb6tutA de curentul electric;:rin corp.

' Intensitaten ctrrentului elecfric a cdrui limitil de suportabilitate a fost stabilittr experirnenial gi carese consideri nepericuloastr cste dc:

- l0 mA in cazul curentului alternativ de fiecvenf[ industrial[ ;i, -5{) nrA in caz-ul curentului continuu.

Conccptul dc curent nepericulos este uiilizat pentru a detini acel curent sub acfiunea c[ruia omul sepoa$ elibera din circuitul elect.ric prin lbrfe prcrprii. in general olnul nu reusestc ii se desprin4il singurdin circrritul eler:tric din caiiza spaimei caie-l fnce sd lru rnai poatil iicliona gi din cau::aco;rtraclii'iormusculare r:trc nu nrai permit glespriirderca de circuit.

lntcnsiiatca clrt'etttului electric carc strlllate (:oipul omene$c. atunci cilnd lnt;e doud. prrrlcte de contaclale acestuia se stabileqte o tensiune accidentali dattr, depinde de rezistenfa electiict a corpului.Rczistenfa elcctricil n corpului este influerr{al?l de rnulli factori, externi (ulniditatea 9i ternperaturaaerului, gradul de utnezire nl pielii etc.) gi interni (transpiralie, febr{, confinutul de alcool ln sringe, starede oboseaid). S-a stabilit c6 rezisrerrla corpului omenesc variaztr intre 500 9i 3000 ohmi.

in calculul sistemelor de protecfie se iau in considerare valoarea de 1{X)0 ohmi pentru cazulatingerilor directe 9i valoarea de 3000 ohmi pentru eazul atingerllor lndirecte.

ln funclie de intensitatea curentului care strdbatc corpul omerresc se produc urmatoarele efecfe,prezentate gradat:

- intre 0,5 5i 2 tnA se situeazi pragul de sertzatie, care variaz{ de la persoana la persoanf,;- intre 2 qi 3 mA - senza{ie ugoarl de tremrrr, iniepeturl;- intre 3 9i l0 mA . convulsii, goc electric;- intre l0 qi l8 mA - senza{ie dureroasil, contraclii rrrusculare;- intre l8 9i 25 mA - dificultdli in respirafie;- intre 25 gi 75 mA - 9oc electric sever;- intre 75 9i 200 mA - fibrilafie ventriculartr dacd o parte din curent trece prin inim6 in

perioada de repolarizare a mugchiului cardiac;- intre 200 si 1000 mA - ripar, in pius, arsuri la punotele de intrare gi iegire din organism;- ilrtre 1000 gi 4000 rnA - arsurile sunt grave, extinse.

valorile curenlilor de r{ .rus gi efectele lor au fost grupate in zone de periccl. astlci:

- c';rentul care trece prin cnrp cste mai mic de l0 mA: pericolul de <jeccs este jbartcredus;

- curentul care trece prin corp ests mai mare de i0 mA, dar mai lnic de ?00 mn: pericolul deparalizare a funcfiilor sisternulrri nervos esle foarte probabil, pot ap[rea stop respirator 9i stopcardiac.

- curentul carc trcce prin corp este mai mare de 200 mA: probabilitatea decesului este ridicatagi agravatll de efectele termice ale curenhrlui electric.

Din experien{a tragich in timp a rezultat cr efectele cele mai probabile de paralizare a func{iilorsistemului neryos' le provoacd intensitdfile curentului de tip induitrial (3s0/22b v). Cureniii ..^ttu1ita tensiuni mai mari de 1ffi0 V produc in mod suplimentar 9i efecte termLe, cu consecinle riiicc gravc.

'Tirnpul de expunere, respectiv de trecere a curentului prin corpul omenesc estc foarte important, maiales in raporl cu intensitatea curentului. cu c6t timpul este mai icurt, uulou."u curentului la care onruireu$e$te sd se desprindd este mai mare gi invers.

Din motive de protecfie, limitele timpului de deconectare a instalafiilor electrice de jons{ tcnsiunetrebuic str fie de 0,2 sec, pentru tensiuni pflntr la 250 V pi de 0,1 sec. pentru tensiuni pSnI la 500V,

Este fonfte important penhu viala omului ca timpul in care acestia este irr circuitul elcctric sd {ic c6t rnaiscurt, intrucAt rezistenfa electricit a corpului continua sb scadl sub ailiunea curentului qi, ca unnare,intcr:sitatea curentului care trece prin corp cregtc continuu, moanea devenind practic inevirahill,

" Trssetil strdbiitut de curent prin corp este rJe asemcnea important, consirterlinclu-rr: r;;r tbartepericuloase cf,ile: mf;na stdngd ' piciorul drept (axa inirnii) 9i m6ia dreaptr - marginea supi:, ioarr abazinului.Ctrile cele mai "favorabile" sunt: m6n6 - cot sau um6r; picior stdng - picior drept; gold - laba piciorului,

17.2 Accidcnte prin etectrocutare

Accidentul plin electrocutare apare atunci c6nd corpul omului se intercaleazd accidental intre d.uApuncte cu potenfiale electrice diferite, situalie in care prin el circulI un cur€nt capabil s6 afectez-efuncfiile vitale ale corpului (respirafia, circulalia sangelui gi activitatea nervoastr).

Efectele curentului electric asupra funcliilor vitale pot avea urmtrri imediate sau interziate.Urmlrile imediate se manifest[ prin paralizarea funcliilor respiratorii gi/sau circulatorii, respecti-*,aparifia stopului respirator iilsau a stopului cardiac, ori deces instantaneu prin tibrilalie vent,"icularLUrmtrrile lntfirziate (ore, zile) se manifestd prinh-o sllbire a fo4ei musculare, amorJe li, chiar iri csnriln care accidentatul se afli in stare de repaus; la reluarea activit[fii pot ap4rea tulbur6ri sar,rinfluenleazi centrtrl generator de e-xcitalii al ininii.

(

17.3 Primul qiutor

in-cazul accidentelor prin elcctrocutare est€ evident.cs numai int6mpl4tor se p,onte beneficia de ajutorr:41ifi;:at' If,in acest mritiv, succesul prinrului ajutc.r depin.Je ctc compctcnla ceior prezenti ln mgrnentulaccid0ntului"

irr practicil. sqr ?nt6lrrssc douh situalii:

- accidentatul nu se poate desprinde de instalafia electricl- accid*ntatul s-a desprins de instala{ia electrictr, nemaifiind in contact cu acea$ta 1i nici tninrediata ei aprc4riere.

ln arilbeie, situa{ii. p$rsoana, care ac{ionear.fi pflntnt acorrjarea pri,nului ajutor, salv$tor.ul (salvatorii)trFbtiit,slil)ri,.itiltr;uoperntivilatesitrra{iaconcr*ttraviliinieigisdhnt{rasi6 nioduldeactrionarc,astfeiinr:Ai sil ntr-6i periciifeze integritatea corporal6 sau chirrvialn, expunfirrdu-se aceluiapi risc.

l?,3.1 $coaterea occidentsfurui de sub influonfa eursntului elcctric

p',11p;1 ''11:i:urfir: ?n succesriunea sclirnii de accrdare a prilnului ajutor iu caz cle acridentare prin

eleclrclrttare, este scoaterea sccideritntului de sutr *c$iunea sau inlluenfa crrrentului electrie.

3 ircl-rh'u a scoate acci(icntatul de sub acliunea curcutului cicctric din instaia{iile cu tensiunua rje lucrurrrb tr000 V. proceciagi astfbl:

- Daci accidetltalul €ste in contact cu instalafia electr:ictr gi se aflN undela Ia inf,lfirne:

' Analizafi situaiia qi cunosc8nd faptul cll Cuptr inh'cruperca tensiunii, mugchii screlaxeaztr, exist0nd posibilitatea r:6derii accidentatulrri, luafi preventiv nrtrsuri deevitare a acestei consccinfe,

' Sprijini{i accidentatul cu propte!€ izolante sau olganizafi stenuarjea c64erii prinprindcrea victimei ori prin ptasarea p'e sol a unor suporturi groase la locll eve*tualeicideri - paie, materiale textile, creugi etc.

- Aciionafi pentru intrcrupereo tenslunii prin deschiderea lntrerup[torului de alimentare, inlipsa acestilia prin deschiderea separatorului, scoaterca siguanlclor, scoatcrca diri priz[, de lncaz.la ,:az.

- Dactr scoaterea de sub tensiune a inskla{iei necesitb timp, defavoriz{nd operativitateaint*vctllici, seoutefi accidentntul rte ruh tenslune prin utilizarca cricitror materiale sauouliiptlrlsllis elccrt'oizolante care liuii( ia indcrnitn[. asiiel lrcAt sd sc lcugeascl indcpfutarea,'rccirJentatri!ili ;Je iona de. pcricnl.

i

I in situafia unui accident in instala;ii cu t,lnsiunea de lucru peste 1000 V, trehuie cunoscut faptul cirins69i apropierea de accidentat poate prez..enta pericol pentru salvator, clin cauz-a tensiunii dc pas. -sevor efectua urmfitoare le manewe, duptr caz:

- Deconectarea instalafiel (scocterca de suh ten.sirne ) o poate facc numai o peiscanf, care:cunoalte bine instalafia iar scoaterea accidentatului din instalalii aflate sub tensiunc cstepermis{ numai duptr deconectale. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponihile: pripsfrigIt, telefonic, prin radio sau prin mesager etc.

* Scoalsres accidentntului din instalafia aflattr sub tensiune este permis[ nurnai in staliileelectrice, trnde operalia se executtr de c6tre personalul special instruit in acest sens gi careutilizeazt mijloacele de proteclie electroiz-olante (cizme gi manuli de inalttr tensiune, gt.ngude manewi, corespunzltoare t+nsiunii nominale a instalaliei).

- Dacf, din carrza arcului elcctric provocat de accidenta.t ca unnare a atingerii insialalieielectrice, acestuia i s-arr aprins hainele fdrl ca el si fie in conlact sau in imediata apropiirea instalaliei electrice sub tensiune, se va acfiona pentru stingerea hainelor oprinne, pr{ninlbngine. Este de prclbrat ca accidenratul si fie culcat la p[mdnt in timpul acestor intcrveniii,gtiut fiind cd tnigcarea acestuia ca o "torfd vie" ingreuneazS Ei agraveazi in acellgi timpac{iunile de salvart.

I 7..1,2 Determinarea stfirli accidentatului

DBp6. scoaterea accidentahrlui de sub tensiune gi in afara nericolului generat de aceasta, se va deicnninastarea clinicd a victinrei printr-o e;ianr'nare rapidi, deoarecc tot ceea ce urmeazb s[ se facl in coniinuarer1:pinde de aceastt stars..Acliunile de prim ajutor sunt diferenfiate, in funcfie de starea accidentatului:

- dncd accidentatul este con$tient;- dacd accidentatul este incongtient;'daoi accidentafrrl prezintd vltlmdri sau rdniri.

. Dactr accidentatnl este congtient

in aceast* situalie examinarea este u$uratI de faptul cd se poate stabili contact verbal cu accidentatul.Acest contact trebuie realizat sub fonna intrebfu ilor, concomitent crr actiunoa de caimare. de linigtirrrr accidentatului:

- "ageaz6-1e", respectiv "culcA-te gi stai linigtit, respirtr ad&nc Ai regulat";- "cunr s-a in(drnplat accidentul ?"- "te supird ceva ?

. ai arnefeli ?

. ai greaB ?

. ai cumva dificultifi in respiratie ?

te suplr[ inima ?"ln timpul intrebarilor se cautd vizual eventualele serirne exterioarc ale stxrii de rau:

- culoarea pielii, in m6d special cuioarea iblei ( paloarc sau rotea{X excesivA);- transpirafia felei 9i a pafunelor:- prezer:fa gi caracteyisticile respiraliei gi ale pulsului.

t'7 t

(

in cazul unei st{ri de r{u se solicitf, salvarea.

" Dacil accidentntul este incongtient

Se considerd ?n stare de incongtieng acel accidentat c{ruia ii lipsesc.reflexele de autoapllrare 9icapacitatea de migcare autonoma. Functiile vitale de baz6 - respirafia gi circulafia - pot fi satisftrcftoare.Deosebirea st6rii de incongtienld faftr de moarte clinicl, numai prin observafie vizuali, este difici]d (ase vedea cap.6).

Procedafi dupd cum urmeaz6:

- Dacii din circumstanfele producerii accidentului nu rezultd v[tdm5ri gi leeiuni care arcontraindica lntr-un mod evident migcarea gi deplasarea accidentatului (de exemplu: c6dsre cugrave leziuni 9i vbttmtrri, fracturi, hemoragii), agezafi accidentatul int-o pozilie care s6 permitlexarninarea sa, adicS ln pozilie culcat pe spate pe o suprafafi plan[ qi suficient cle rigidtr, curecomandarea de a nu fi migcat inutil, deoarece pot exista eventualc vdtimdri "ascunse"" pentucare migcarea ar fi contraindicatd.

- Desfacefi hainele la g6t, piept $i zona abdonrinalf,,

- Verificafi starea respira[iei 9i existenfa pulsului.

- in cazul lipsei func{iilor vitale, l{r[ a mai line searna de evcntualele interdiclii de migcare aaccidentatului, acestuia i se va face respiralie artificiald sau reanimare cardio-respiratorie ( ase vedea cap.2 Si 3 ).

tfu4tl ' Modalitatea de acordare a primului a.iutor 9i in general orice intervenfie se stabilescin func{ie de starea concretf, a accidentatului.

. Alte vf,ttrmtrri

La accidentele prin electrocutare se pot oroduce arsuri, fiacttri, tuiburlri de vedere etc.

Simptomele dureroase ale acestor vtrtim{ri sunt semnalate de accidentalii aflafi fn stare de congtienld.in cazul celor care gi-au pierdut cunottinta, cercetarca vltitmdrilor trebuie Qtcuti abia dupl ce s-aconstatat starea sat;sf6cdtoar€ a respiraliei 9i circulaliei sanguine iar examinarea trebuie realizat{ nurnaivizual, f{rtr a rnigca gi dezbrtrca inutil accidentatul.

DupA constatarea stirii accidentahrlui, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor in funcfie detipul v6t6mtrrii: arsuri, fracturi, pldgi etc. (a se vedea capitolele respective).

t#*qol . Chiar dacl in urma electrocutbrii, accidentahll nu acuzi stdri de rtru (nici rnlcartrccdtoare), el trebuie finut in repaus timp de 0,5 - I ortr" dupd care trebuie supus uneiconsultalii medicale.

,j,

i.

${

.ii.J

,d

l:

{. Dacd starea de r[u persisl6 sau se agraveazi :

- acciclentatul va t'i agezat in pozilie culcat. cu picioarcie ridicatct

- irnbricirnintca trebuie descheiafh li slAbitd in zonu g6trrlui. pir:ptulr,ri gi

abclonrcnuI ui:

- sc va asigura transl)ortul calilicat (;rrin salvarc) la rur sclvicirr lrrcrlicirl clturgen{d.

. ()rice electrocutat va li lransportat la spital pentnr sulrrilvcghcrc ntcrticalti.dcoarece ulterior pot survenl tulburilri dc rilrn cardiac.

t73

Capitolul 18

OTRAVIRI ACCIDENTALE

l8.l Generalittrti. Semne gi sirnptome

Prin otravi se inlelege orice substan{i care prin absorblia sa in organism provoacf, imbolndvire saumoarte. Antidotul este o substanfl care ac{ioneazE impotriva otravii gi ii anuleazd efectele.Otrivirea accidentali poate surveni in ciuda oriciror precau{ii. in caz de otr.dvire trebuie avute in vederepatru aspecte:

' identificarea substanfei otrivitoare. Clutafi sticle, tab!,lte, ambalaje sau rcsturi de materialotrf,vitor, chiar gi voma, care ar putea fi folosite la identificarea agentului toxic;

' detcrminarea cantitifii absorbite. Estima{i, duph mirimea ambalajului, dupi numirulpilulelor sau dupd cantitatea de substanta chimici rimas6, ce cantitate de substanli otrivitoarea fost absorbitii;

'determinarea ctrii de intrare in organism. Primul ajutor va diferi in func{ie de acest lucru.Administrareaotrdvii se poate face prin ingerare (inghi{ire), inhalare in plirn6ni, absorblie prinpiele, injectare ln s6nge sau orice cr.rnrbinalie de doui sau mai rnulte metode;

. determinarea timpului scurs din momentul otr.ivirii.

Semnele gi sinrptomele pot apfu.ea irnediat sau cu intdr.ziere.Dactr nu se cunoa5te istoriaaccidentului, pentru identificarea substanlei gi a c6ii de intr-are in organisnr,se observr sernnele gi simptomele care pot a-iuta la stabilirea ciii de intrare. Astfel:

- otravurile ingerate pot da ame{eal[, crampe abdominale, viirslturi gi alte tulburdri gastro-intestinale. Acestea pot provoca decolorarea buzelor gi a gurii, arsuri sau un miros speiific alrespiraliei;

- otrtrvurile inhalate aclioneaz6 in primul r6nd asupra sistemului respirator gi pot afecta deasemenea sistemul circulator gi pe cel nervos central. Simptonrele respiratorii suni reprezentatede tuse, dureri in piept gi respiralicr acceleratd/dificild.', Otrtrvirea cu monoxid de carbon gi combinalii ale hidrogenului cu sulful pot provoca la inceputstdri confuzionale gi dureri de cap.Prelungirea expunerii poate duce la legin gi pierderea cunogtin{ei iar irr final la stop cardiac $irespirator; rt

- otrlvurile absorbite prin piele pot produce iritalii locale ale pielii gi au efect ime4iat sauintdrziat asupra sistemului nervos central pi, in consecintd, gi asupra respiraliei qi circula{iei;

- otrdvurile injectate pot produce iritalii ale pielii la locul in{epiturii 9i au de obicei ei'ecterrrult rnai rapide gi nrai importante asupra sisternelor" ne rvos central, respirator gi circulator.

174 lls

18.2 Primul ajutor

- Ac{ionati cdt mai repede !

Nu pierdefi timpul in cazul in care otrava nu poate fi identificati imediat.

- Cerefi ajutor specializat !

- Daci acest ajutor nu este disponibil de urgenf[, primul aiutor consti in eliminarea otriviisau reducerea efectelor ei.

in raport cu calea de p6trundere a otr'[vii in organism, resp.ecta{i unnitoarele principii de prim a-jutor:

- Otrivurile inghilite nu trebuie diluate. Daci victima este congtientd, puneli-o s6-9i cldteascigura, spila{i-i pi gtergeli-i fala pentru a irrdephrta orice rest de otravh./substanld corosivfl (inspecial in cazul unor otrdvuri/substanle corosive solide sau al unor pulberi).

' Nu provocali vdrsdturi decdt in cazurile cind medicul indicl acest lucru. Substan{ele corosiveproduc mai multe arsuri cdnd sunt vomitate iar produsele petroliere pot fi aspirate in plimdniducAnd Ia pneunronii chimice gravc.

La recomandarea medicului vlrsiturile pot fi provocate prin administrarea unor anumitesubstanle.Vdrstrturile provocate mecanic sunt de obicei ineficiente.

- Otrlvurile inhalate, ca de exemplu, gaze toxice, trebuie "curilate" clirr plimdni cAt dcrepede este posibil. Victinra trebuie transportati la aer curat, departe de sursa dc otrivil'c.

in cazul in care victima nu rcspild, trcbuie aplicatd lespira{ia artificiali prin ntctocleindirectc (a se vodea sr-rbcap.2.3.2.2).

- Otrivurile absorbite prin pielc, ca de exenrplu, substanle le chimice lichide sau pulberiletrebuie indeplrtate sptrlAnd zona afectatd cu multl api caldh 9i dupi aceca cu aph gi sipun. Sc

acord6 o aten{ie deosebitd zonelor asc,unse, de exemplu sub unghii 9i in pir.

- Otrtrvurile injectate irebuie re{inute in zona de injectare. Se rrren(ine victima cat se poatede relaxatd, cu rnetnbrul ai3ctat la nivelul inirnii. pentru a intdrzia absorbtia. Se spalS intreagazonl pentru eliminarea otr'[vii de la suprafla{d.

,gaeqlcl . In filncfic de eventualitatea producerii unei otrdviri accidenfale la utilizrreasubslan{clor rov;.qi rntrsurire pr"',

'le de lnunci, instrucriunile de iuc*u vor cuprindec de prr.,r ajurrr, referitoare la noxele specificc

fiectrrui lor'Je lut

. Primul ajutor riu trebuic str int6rzie transportarea victimei la serviciul medical.

' in tinrpul transpcrtului sau agtepllrii acestuia:

- Urnririti respilaIia 5i daci eslc l'lcccsilr facr:ti icspiril'iic srrr[-la-qurh in cazci in guri sau in.jurLrl accstcia sc gitscsc rezirluuri olrlviloalur'corgsirrtr

(

trebuie folositi o metodr de respira{ie artificiald alternativd (a se vedeacap.2).

- Nu aplicali respirafia "gurtr la gur6" ?n intoxicalii au gaze qi vapori.

- Asigura{i-vi ci victima se gisegte in pozilia de recuperare (a se vedeacap.5).

- Prevenili rdniri ulterioare dac6 victima are convrrlsii.

- Acordagi primul ajutor in caz de goc (a se vedr:a cap.4).

t16117

Clapitolul l9

MU$c^rujil Dri ANtMALE. iNTEPATURI $lMU$CATURI DE INSECTE

l9.l Muqc5turi de animale

Mugcdtura unui anirnal provoacd lle o rarri punctiforrrd, fie o distlugere de tesuturi (laceralie). AcesteI rhni trebuie considerate intotdeauna periculoase deoarece existd riscul infectlrii lor prin saliva

animalului.

19.1.1 Turbarea

l9.l.l.l Generalitlfi

Este o boald virald mortald atat pentru orn cdt gi pentru animale. Se poate transnrite pt'in mugcdlura unui

anirral turbat, prin rndnuirea unui animal bolnav sau prin contactul direct cu o ranir inl'eclali.

Cdnd se acorcld primul a.iutor unei victime sau c6nd se mdnuieqte un anirnal virl sau rnort trebuie luate

toate rnasurile de precau{ie impotriva infectErii. Se curd{h foarte binc nrAinile gi in special atunci cAnd

acestea prezintd t[ieturi sau crdpdturi. Daci trebuie atins un anitnal se poarlh rndnusi. l)acd arritnalul

poate fi capturat lird riscuri, el trebuie {inut pentru examinare. Dac[ trebuic ttcis, se pdstreazi inlact

capul lrcntru cxantinarc.

Chiar dacl o persoanFi a fost infeclatli cu virusul lrrrbdrii, boala poatc fi irnpicdicatil prin lralitrrtL-tl(

antirabic.

1 lr.l.l.2 Primul ajutor

Scopul prirnului ajutor este de a reduce c6t mai nrult posibil contaminarea zonei rdnite, a controltt

sdngerarea li a obtine a.jutor medical.Proceda{i astfel:

- l,SsaJi rana sA sangereze,ceea ce o poate curdla intr-o oarecare misurS.'l'rebuie iltsa limitatd

sdngerarea puternici (a se vedea cap 8).

- Spala{i rana cu slpun antiseptic sau detergent gi cl5tili-o cu apd pe cat de flerbinte suportivictima sau aplica{i o solufie de sare.

- Aplica{i un pansalnent gi un bandaj gi transportaf i victima la un serviciu rnedical slrecializat.

19.1.2 Mugctrtura de garpe veninos (viperi)I

19.1.2.1 Semne qi simplome

t)upi citeva rninute, la locul rlugc[lurii apare o LrmflSturd fbarte dureroasi care se extinde rapid; uncoriplaga sc ulcereazh, deta;dndu-se resturi de lesut mortrficate.Corrcorniterrt apar grea16, vdrshturi, dialee, sl6biciune, teanrd;i delir. victirna se uil.tr cruciS, rcspird cu

l-rrcutate gi neregulat, apar paralizii, corrvulsii, uneori f-ebrfi gi dacd nu se intervine in24-48 dc org"s.e

l)'i:ltc pr(xlucc llruilrtca. t,' f't'' j;Al.Z.Z Prinrul ajutor tftr"Stloprrl printului a.iutor acordat imediat la.locul accidentului este dc a preveni absorblia veninuhli.

Ploccdali astlcl:

- Ageza{i victima contbrtabil 9i sprijinili memtrrul at'ectat; nrigcarea stirnuleazi cilculalia 9irdspdndegte otrava mai repede in corp

- Calnra{i victinra; frica sau congtienl,izarea pericolului pot.agrava gocul.

- Aplica{i un gilrou deasupra rnugchturii (earoul sir nu tic rnenfinut nrai mult de o ord qi s,i rrutic legat atal (lc slrans, inci{ si disparl pulsul). Din l5 irr i5 rninutc ridica{i gar'oui toi. lr;.li sus

e ir c,iiiva crrr. pani irpronpc dc iridircina rnctlbrului.

- r\plrca(i glrca{ir local, pe zorra plirgii.

- Aspir"ati toxina din plagd prin sugclc cu conditia ca ccl carc dii prirnul ajutol sri ru aibf, rdrri

pe: buze sau pe rnucoilsa trr-rcalii sau tblosili pcntru aceasta o ventuzl.

- incilzili bolnavul cu phturi, slicle cu apd caldi, pernd clectrici etc.9i dafi-i bduluri indulcilcgi slrate.

- Trarrsporla{i de urgen{[ victirla la un serviciu nredical specializ.at.

19.2 in(eplturi gi mugcituri tle insecte

[-a rnajoritatea pcrsoanclor, o mugciturii./intepS{urd de insecttr provoacd nttmai o umflhturd dureroasiilrsoliti clc inro;irea zonei respective gi dc senza{ie de ntincdrirne.l-:r unclc pcrsoallc in[epdturile dc albini sau viespe provoac.l reac{ii alergice grave.

Urmarili drrcd apar iritalii 9i umfldturi in jurul ochilor 9i gurii, anrefeli, virsdturi, diticultdli respilalorii.

f)acir obscrva{i astfel rle sentnc nu intirzia{i lransportarea victirnei la urr selviciu nredical.

Ai:orda!i primrrl ajutor dupit culn urmeaza:

- Aplica(i pe lanl alcool, o solutie slabd de arnoniac sau o pasti de bicarbonat de sodiu gi apb

Bvitali lblosirea alcoolului gi a arnoniacului in zona or:hilor.

t-7q t7g

- Dacd acul a rf,mas infipt in piele, indeplrta{i-l cu atenfie impreund cu sacul de venin atagat,pentru a nu se stoarce accidental otrava in ranA.

- Dacd acul se gAsette in gura victimei, cl[ti1i-i gura cu o solu{ie de bicarbonat de sodiu(o lingurili la I pahar cu ap6) sau dali victimei si sugi o bucati de ghea!.l.

- Dacb victirna prezinti unrfldturi irr cavitatea bucald sau dificultAli de respira{ie, trebuieurmArith indeaproape. Solicitali ajutor rnedical specializat.

19.3 Alte mugctrturi

Lipitorile se gisesc in mlaqtini, iazuri, lacuri $i ape st1titoare. Unele din acestea se hrdnesc cu sdngeleanimalelor sau oamenilor. Produc o micd leziune a pielii, care poate trece neobservatA pe lnontent.Atunci cdnd lipitoarea s-a fixat, incercdrile de indeptrrtare a acesteia prin forfl s-ar putea sd equeze gipot mdri pericolul de infeclie.

Acordati astfel primul ajutor:

- indeplrtali lipitoarea prin presdrare de sare pe corpul acesteia, atingerea cu un ac inrogit infoc, un chibrit aprins, o tigarl, ungerea cu petrol, terebentini sau ulei.Nu folosili metode mecanice.

- Curflali zona pentru indepdrtarea iritaliei cu o solulie de bicarbonat de sodiu sau arnoniac.

Capitolul20

ACCIDENTE ACVATICE

20.1 inecul

inecul constituie o formtr de asfixie, determinat[ de p[trunderea apei in clile aeriene, de un spasm la

contactul cu apa sau de fenomene reflexe de oprire a respira{iei gi circulafiei la unele persoane care sar

in ap6 de la indllimi mari, intr[ in apl foarte rece sau primesc in aptr lovituri in abdomen sau in cap.

Aceste accidente se complicl llecvent cu alte rf,niri ca fracturi, pl6gi sau hipoterrnie.

Accidentele acvltice sunt periculoase qi pentru salvatori, care ar putea deveni ei inqiqi victime.

20.1.1 Prevenire

Ma.ioritatea accidentelor acvatice apar la inot, scufundare, navigalie etc.

Refine{i urmltoarele reguli de prevenire:

- invepli s[ inota{i gi inota{i numai in zonele sigure sau balizate. Nu inotali singur.

- Supraveghea{i pe cei care inoat[ 9i inrprejmui{i zonele de inot.

.- Scufundali-vd ntunai in apa ihrcare va sunt cunoscute: addncimea, fundul 9i curentul de ap6.

- Evitafi hiperventilarea pentru a mdri timpul de scufundare, deoarece aceasta poate descreqte

nivelul de bioxid de carbon in sdnge. producdnd leqinul.

- Dacd nu sunte{i un bun inotltor $i nu cunoalte}i bine tehnicile de salvare, nu incercafi sE

salvali o Persoanb care se ineactr.

- purtati un dispozitiv personal de flotare atunci c6nd naviga{i sau practica{i sporturi pe apd.

in ca i apei addnci evitali utilizarea saltelelor pneumatice, tuburilor de respiratie sau juciriilor

gonflabile.

- Nu.stali ln picioare ln b6rci mici 9i nu v[ apleca[i peste marginile b6rcii.

- Evitali utilizarea alcoolului.

2I).1.2 Primul ajutor

Salvarea unei victime lnecate depinde de viteza de salvare 9i de acordare a primului ajutor dar

salvatorut trebuie str fie prccaug pentru a nu deveni 9i el insugi o victimi.

["g"iil" de bazl in sitvarea'at h inec sunt simbolizate prin cuvintele: ARUNCA, TRAGE,

VASLESTE, INOITA.

1

' ARUNCA un obiect plutitor spre persoana care se ?neace, utilizdnd o anvelop[ de cauciuc,o vestd de salvare sau chiar o v0sld pentru a sprijini victima.

. TRAGE la mal persoana care se lneacd cu o fr0nghie sau cu un cablu.

'VASLE$TE spro pentoana care se ineac[ cu o barcl, o scdndurd pentru surfing sau orice altobiect plutitor .

' iNOatA spre persoana care se ineacl numai dactr egti calificat pentru aga ceva. Numaipersoanele antrenate trebuie s6 lncerce sl salveze victimele de la inec.

Salvatorii trebuie si fie antrenafi pentru a incepe urmltoarele proceduri de prim ajutor, indat6ce victima a fost scoa$al cu fala la suprafafa apei:

- Restabilifi imediat respiralia. Aceasta este cea mai important! cerinfd a primului ajutor ln cazde lnec.

Curllafi ciile respiratorii de orice material str{in vizibil 9i, daci respirafia nu se reia spontan,lncepeli respiralia arrificiald prin metode directe.

' Tratati victima ca 9i cum ar avea o leziune a mdduvei spindrii dactr accidentul a survenit intimpul scufund[rii, navigafiei etc. O victim[ care are o teziune a miduvei spinf,rii, este adeseagdsit[ cu fala ?n jos in aph.Trebuie s-o lntoarcefi cu deosebittr grijn cu fala in sus p€ntru a nu-i rtrsuci coloana vertebrald.Capul gi ceafa victimei trebuie s[ fie sprijinite in cursul asiguririi dispozitivului plutitor(scAnduri spinalI lungd, a se vedea subcap. 9.5.4. ).

- ln9epeli 9i menfinefi respirafia artificialA in timp ce persoana este scoastr din apd 9i p6n[ laoblinerea ajutomlui medical.

- indatd ce victima este a{ezattr pe o suprafaftr ferm[, conrolafi circulalia sAngelui pip[indpulsul la nivelul arterei carotide.Daci nu existtr puls, lncepefi reanimarea cardio-respiratorie, cu condilia sA fili calificat penfuaceasta (a se vedea cap. 2 9i 3),

Respirafla artlliciall sau RCR trebuie administnte continuu p0ntr ce victima este salvatg9i este predattr asistenfei medicale de specialitate.

- Acorda;i primul ajutor pentru hipotermie, dac[ acesta este necesar (a se vedea cap. I 6).

- Pentru a scoate apa din stomacul victimei, v8r6fi ambele mtini sub abdomenul acesteia $iridicali-o (figura 20. I ).

Fig. 20.1 Scoaterea apei din stomacul victimei

20.2 Accidente la scufunderc

Scufundtrtorul este expus in api gi la alte pericolo, legate de varialiite de presiune. Cdnd un scu{imdator(scafandru) coboartr sau urctr itr api el este supus unor varia;ii mari de presiune care acfioneazl asupra'aerului sau altor gaze incluse ln cavitdlile corpului precum pltrmflnii, urechea medie gi sinusurile.

Dacd scufunddtorul are o stare de strntrtate bun[ gi se scufundl cu grij6, atunci organismul se poateadapta la varialiile de presiune.

Dacd scufundtrtorul are sinuzittr sau alte probleme respiratorii sau dacl efectueaztr coborirea/urcareain mod impropriu, gazele captive se vor contracta ori destinde, productnd diverse leziuni interne.

20.2.1 Semne gi simptome

ln perioada de compreslune (cobor8re in apd), pot apdrea tulburIri determinate de stareanecorespunzitoare a cdilor aeriene superioare (inflamafii ale mucoasei nazale, ale sinusurilor, alofaringetui etc.) sau a urechilor, ceea ce poate produce senzafii nephcute, ajung&rd ln unelo caarri larupturi de timpan, hemoragii etc.

Tulburdrile determinate de decompmlune (urcare la suprafa$) sunt fttsl mult mai grave; ele apar dela c6teva minute p0ntr la 10-15 ore de la decompresiune (ln medie dup6 2,3 ore) 9i imbracl forme deintensitate variabil[:

- Forma uqoarl cu dureri prelungite osoase gi articulare (ln special la nivelul genunchilor,umlrului, cotului etc.), dureri musculare, mdncdrimi ale pielii care poat€ prezentamarmor6ri,pete rogii sau palide, podiuni umflate etc. Fenomenele pot dura 10-15 orc, rareori mai mult gise reduc treptat de la sine.

- Forma rredle apare la 30-60 minute dup[ decompresiune, sub forma unei oboseli marcate,r tulburtrri de echilibru, ameteli, v8jdiuri ln urechi, dureri violente aMominale, grcfuri, vlrsltgri,

uneori colaps; pot aptrrea tulburiri oculare cu urmdri grave.

/- Formal, ,vtr se instaleazd la cdteva minute de la deconnpresiune, cu o senza{ie de. amorin membrele infcrioare, slibiciune (uncori bolnavul nu se nlni poate {inc. pc picioare), paraltulburlri ale rrrechii irrterne (ame1eli, tulburlri de echilibl'u etc.). in unelr: cazur.i, hrlburlnervoase sub fbnn{ de paralizii grave sunt pc primui plau, in alteie se prr,duc i.iistr.u;i'np,.rrtante ?n urechea internil yi mcilie (put6nd ajunge la surditatc). I,r.r il inffllnit(asr:flenea, h:ibrrrlri osoase, articular.rr, crnLolii, coiaps.

De obicei. sernnele descrlse nu apar dec6t in cazul ilr care decompresiunea s-a thcut in conrnecorespunzdtoarc, bnrsc.

20.2.2 Primul a.iutor

Prirnul ajutor trebuio reslizat prin recor,'rpr!marea inrcdiatfi a bolnavului la o presiune de cei puiindin cea inilial[, timp dc 20 minute la 2 ore, in frrnclie de evolufia sirnprontelor.

Rolul salvatolilor in acsste cazuri se va rezuma la supravegher€a timp de cel pulin l2 cre r]r

decomptitnare (iri acest interval scafandrii sau chesonierii respectivi nu se t/or indeptrrta prca nrulcalnr.ra dr: plesiunc) se rnnal6nii imediat orice scmne dr: hoaltr care ar aptrrea.

Dacd nu pute(i str cvalua{i lezlunile apdnrte la scuhrndare, este inrportant totugi s[ v[ da{i seama <i

uir scufirn<jirtor este suferind gi sd aclionafi adecvat.

Un scufundtrtor sufhrind manilbstd unele din urm4toarele semne gi sirnptome :

. piell pAratd pi iritattr,

. spumd sanguinolentX 3au chiar s&r,gc ia gur) gi nas;

. dureri nrusculare qi articulare;

. dureri severe de din{i;

. dificult{fi de respiragie:

. arnefeali, vlrs{turi, incapacitate de a vorbi gi a vedea;

. paralizie, stare de incongtienp;

Proceda{i astfel;

- Calmafi victima.

- Acordafi primul ajutor pentru asfixie (a se vedea cap. 2 9i 4).

- Acorda{i primul ajutor pentru loc (a se vedea cap.5).

- Ob{ineli ajutor medical specializat.

Partenerii de scufundare, echipamentul de scufundare Ei rezervoarele dc aer trebuie sd insofeasc5 victla spital.

r83

PARTEA a III-a

TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR

Cnpitolul2l

TI{ANSPOR',rriL ACCIDENTATI LOR

21.1 Principii gencrale

It{ici un sccidentst nu va I trsnsportat inainte de a li adus ln starea de a suporta ln bune condi{iitransportul, adictr inainte dc a fi examinat gi a i se fi Rcordat, efectiv, primul ajutor.

Aqol A crede cd primul ajutor la locul accidentului lnseamntr evacuarea imediat?t a victinreila prima unitate sanitard de pe traseu, esle o mare gregeali.

" Accidenta$i vor fi transportafi nurnai cu autosrnitara (ambulanfa), o intdrziere in sosirea acesteiafiind conrpensati cu prisosinfa de transportul victimei in conclilii de securitate.

' Numai victimelc cu leziuni ugoare, care nu influenfeaztr funcfiile vitale ale organismului pot fitransportate ctr mijloacc improvizate gi numai ln cnndifii excepflonale se poate indica gi transporftrlcelor accidentafi gr:rv cu aceste mijloace improvirate. De asemenea, se recurge la nrijloace de transpon"civile", atunci cdnd accident'rl s-a produs in locuri izolate, la mare distanp de staliile de salvare.

' in condiliile actuale de organizare gi dotare a serviciilor de urgenF, numai cadrele medico-sanitarc tlespeciaiitatc (salvatorii dc gradul I 9i Il) au dreptul sd dispuntr ridicarea gi transportul victimelor de lalocul accidentului.

'0 datli cu sosirea autosanitalei, cadrele de specialitatc preiau caz.ul gi perfecteaztr rntrsurik: d,: prini-ajutor iniliate de salvatoru! (salva'orii) de la locul accidentului. Ei potefectua in conclilii irii,i bui:creanimaren carCio-iespiratorie, pot trata leziunile asociate etc.

'PAn* la sosiroa ambulanfei, salvatorul (salvatorii) trebuie sd intervintr cu promptitudine, pcntrucontbaterea cauzelor 9i consccinlelor accidentului gi pentru prevenirea gi inlllturaiea facbril,lr cleaSfava-re gi apoi str supravegfie.ze starea victirnei. Persoanele care au suferit traumatisme grave nu trcbuiedeplasate inainte de sosirea unei persoane calificate, in afara cazurilorin care este absolut necesiir caaceste persoilne sd fie scoase dintr-o "poziiie sau situa{ie periculoas6", care ar putea agrava consecinlclrraccidentirii.

' Faptul cd transportul de la locul accidentului p6nd la spitalul (dispensarul) cel mai apropiat nudeptrgegte uneori 5-10 minute, nu poate constitui ojustificare pentru neglijarea apliclrii rnhsurilqr dr,prim-ajutor la locul accidentului sau ?n tirnpul transportului.

'Ilste dovedit ca nerespectat'ea regulilor de acordare a prirnului ajutor la locul accidentului, nesocotirerunecesittriii transportului victimei cu autosanitara 9i neaplicarea tratamentului necesar in ar.ltosanitartrduce, inexorabil, la situalia de a ridlca de la locul accidentului un rlnit in stare de poc, ge ntransportn un muribund gi d,e a interna un decedat.

' Momentele cele noai importante nle transportulrri gi anume scoaterea victimei de Ia locul accidnntulli.ridicarea ei de la sol, transportrtl ei, agezarea ei ln pat trebuie execufate in mod diferenfia$, in irrncli.lde circurnstnnfele in care s-a prodrrs rccidentul, de gravitrrtea Ei tiprri lezignilor (v[thm*riior) urovr.,rat,,,cAt gi de nurndrul snlvatorilor prezenfi.

(

'Tehnica de intervenfie pentru tr8nsport trebuie subordonalfi ideii de a nu &g!.avg 9i a nucomnlica vdttrmf,rile produse de accidenl. Inventanrl ieziunilcr nu poate fi exe(utal cor*ct qi iorlpletla icrcul accidetrfului, irr special ln situafia politraurnatirmelorgrave, cf,nd victima se aflh in $tare rJe

inccnStienfX.

Pentru aceasta, mobilizlrea accidentatului va trebui.nstfel er,ecutatd llrrflt segmentul forrnat dlncap-gAt-trunchi-bazin, s[ rtrm$nf, nemlgcaf ca un bloc rtgld. ln acest fel, coasrele rupte nu vorrrjunge s?l pertbreze plAmtnii, vertebrele rupte s[ secfioneze mdduva spin*rii, acciejentatul in com6 s6se sufirce cri propria-i linrbtr sau cu lichidul de vomtr etc.

' in orice situalie. oricit de grele ar" p6rea circumstanfclo de producere a accidentului qi starea victirnei,salvatorul hcbuie sii acfioneze cu cainr pi si se orienteze asupra acelcr tetrnici de rnapeware aac$icie ntatului cure sit reducil in marc parte riscurile arnintite.

21.2 Scoutcrea victimei de la locul accidenlulul

A. Accklentat cilzut lntr-un ganf adtnc. in funcfie de addncimea Wntului se vor folosi un lrumdrvariabil de chingi precum 9i o pdturtr ori o pdnztr foarte largl 9i iungi care sd poatE cuprinde capul gict.rrpul viciimci. Acesba vor fi irttroduse pe sub capul, toracele, bazinul gi eventual genunchii victimei,capetelc lor rrlmdnAnd instr in afara $anfului. P'.rn8nd treptat chingile in te nsiune, acc,identatul esteridicai la suprafafd (figura 2 1. l ).

Fig.2l. I Scoaterea accidentatului dintr*rn $anf addrrc

il. Accidenfat r{nlss ln cabins unui vehicul avarist. Numai trei situalii obligd exlragereacu maximbvitezL a accidcntatului din magintr" cu riscul e,".ecutdrii unor manevre periculoase gi anume: hernoroglngrav:l (daci hcinestara provizorie nu se po&te face, snlvatorul strecurAndu-se in cabinX), srifocRren(prin stril'irca toriv:elui, zdtobrrea i'bfei, bolnav incongtient carc vumiiA.; 9i in fine lncendiul vehitulului(iigura 2 1.2).

in aftrra acestor sitr.ralii, accidentatul trcbuic l{snt pe scaun. in aceasth pozitrie se poate rcalizai{xt)trilir:arra menrbrr:lor ftacturalc; utilizdnrl unul ilin procedrcld dcscrisc la capitolui r.cspectiv. Cf,ndscaunul csxe dela$abil, este ideal ua victiffa sil fic scoasl uu scaun cri tot, tixdnd-o cle accsta cu cAtevabenzi (chingi; trecule pcstc genrinciri, ci:apse gi iorace^

Pentru a imobiliza 9i col' a vertebraltr cervicald (gAtul), rleseori fracturatd irr cursul ar.cirle:rtclr,rrrrtiere, se introduce o stinghie de lernn (scdnduri spinal6 scurtd) intre speteaz.a scarirruirri .j r:,.,;,telcar:cidentatulrri. litingJlia care se inalftr densuprir capr!l'.li va {i piesa firtr .lt ccre srj lgai,ii r.rr <, 5,rcl11i; drpfini:b fruntca aceideirtatului (figura 2 1.3i"

,A.lunci c3nd scauttttl vehiculului cste fix, degajarea uccidentatului este bine s6 fie tlcutd astlcl iqcAt "iiscjrtutrezcpcziliriincareaces'ase alltrlnvchicul.,'Jeilectalea(inti;rderna)coloarrei 5i i:qczare:r viciiuri;;

irr prizilia alg sigurarr{6, flicbndu-se lir o oarecare distariiS rle vehicr,'iul avar.irt.

Fenhtl a iriungc ia victimil, la nevoie se taiu carosnia, crr ajutorul untri aparat electric. n\inric nu {.\i{j rnrjip,rliculos deciit ex{rage reir prin tbi [i a acestor ;:cci,lt'rrtl[i.

C' Persoanc sfrivit* sub r*rtile ttrlrti r ehicul. Irr:nfu detlniare se vor foiosi: o coarctl lungfi <jt: -:*tr rrielri(sau crrhti.r d* depanaj), cal e va avea legaf)l la una diri extremit[ti o cuverturf, (piturt saLr irnpt,rrir;abil)gi c6teie curzi Itiai .st;rtrte fhcute Ctn cravafe gi curele lcgate intre elt: gi care vor' fi pctrecut,.: pe sirl.,

Pig.2l ?- Scoatlrca accidcntatului dinoabina rinLri vehicrrl avariat

irigdnd Ce extlenritatea lib$rl a cablulu, lung,va introduce sub r:orpul ridicat al accklcntatului,p{tua lega;tr de ceaialtd exlremitate a cabiului.Iteag,;;6nd accidentatul pe pdturii sau peimpemreabil, scoaterea de sub nra5ind se va facenrai ugor, prin tragere, fdrl pericoie pentrubolnav. Birie?nfeles, cE pentru uluraleamafievl'eh-rrn magirra. va trebui la |andul ei,riclicati pe cric (figura ? 1.4).

Fig.2l .3 Imobilizarca accid'lntatuhii lrcscaunul unu: vt:hicul

Fig.21 .4. Degajarca victimcior strivittsub rolile unui vehicul

cotpul accidentatulr.ri (cap. umeri, bazin, coapsesi picioare;. A'hi rnulli sahatcri aqezafi de -f,)ificcare parte a maginii vor trage, intinzand --WIcorzilc, laut care va ridica accidcntatul clc la sol, U*----{._)in timp ce salvatorul aflat la un cap6t al nraginii,

D. Accidentat ctrzut lnlr-un spafiu foarte lngust in care nu poate pltr( I decdt un singur salvator.

Indilbrent de pozilia in care a cdzut, accidentatul va fi intors gi intins cu fnla in jos (figurrr 2 I .5 a ).$alvalorul il va apuca,si il va tlage cu putere de axile (subsuori), ridic8ndu-l in genunchi, cu toracolesprijinit de el (figtrra 2l.5 b).

Salvatorul se lastr in jos, indoind genunchii 9i rlstoalni acr:identatul peste umeril sdi. Mdna dreapt{ asalvatorului este introdus[ infre genunchii accidentatului gi apuctr m8na dreapth a acestuia, in timp cemdna st6ngtr a salvatorului prinde mdtta stEngtr a accidentatului (figura 21.5 c). iil acest fe l, salvatcntlpoate echilibra greutatea accidentatului pe umerii stri.

O dat[ ridicat in picioare, saivatorul iqi poate elibera mAna lrri st6ngd, ldsdnd mdna stdngd a

accidentatului str atArne la spatele sdu (al salvatorului), ln tinrp ce cu mena dreaptd apucd m0na dreaptda accidentatului, care a fost trecut{ pe dup[ gdtul s6u (figura 2 1.5 d).

Mdna eliberatd a salvatorului ii va permitc sce$tuio sl se sprijine pentru I escalada la nevoie o scard,

un zid etc., purtfind mai departe victima ln spinare.

Fig.2l.5 Scoaterea accidentatului dintr*n spafiu foarte ingust

18fr

Fig.2l .7 Pozitrionarr'.i.r vict irnei in firnct(e dc trarrrnaf isnrrri sy flr ri

I

E. Accidentat c{zut lnlr-un canal, tunel lngust

Este. eie asertenea, o ipostazf, in carr: nu poatc intervcni dc:cit un singur snlvator. fjalvatorul sq apro1)lrcu spatele Ce victintil. inaintAnd pe gcnunchi ;i coate. Ajuns la aceesta, n rtrstoarnil la nevoic cu i:r1a iusus, ii innoadtr pumnii cu un batic sau cu o curea, trecdnclu-i menrbrele superioare asttbl legare, ca incolier, in jurrrl gdtului sdu. Cu accidentatul astfel agf,fat de gdt, salvatorul va pomi ctrire iepirei din cannl,inointind tot spriiirrit pe coate qi genunchi (figura 2 1.6).

)

' Ultimele cioul circumstanfe (D gi Ii) nu respectd principiile de baz6 ale mobilizxr iipolitiaunratizafului gi anume fixarca segnrgntelor axiale ale corpu!ni (ca;r-r1,it-torace*bazin) dar reprezinii solufii pentnr situafiile particulare descrise.

'ln orice situafie salvatorii tre!:uie sr clea clovaclii Ei de inventivitnte pentru arsi grrra secrtlitatea vic',inre i.

21.3" Agr,zarea accirlcntatului

pry:\--?"d-?;{:l-

@nc

Fig.2 1 .6 Scoaterea accidentatirluidintr-un cannl ingust

t{ra$ot

I)r cele 'nai rnuitc ori, compietareamanevrek;i de prim-ajutor mcdical(pansamerrt, hemostaz5, imobilizareafractur;l:r), clar in special, manevreledr :canirucre cardio-rr:spiratorie carede'iermind ie luarea mipctrrilorrespiratorii sau ale bltdilcr inirnii.da*I accstca su;tt oprite, sc executdla o oart:care drstanfd fa1tr de loculaccidentului, dupd sccaterea victimeiclin fcrcar gi agczarea ei direct pe solsau pe o brancard[.Pozilia in care victlma va fi agezath,variazi ln firnc{ie de sediul leziunii gi

st&rea generald a acciclentatului(figura 21.? ).

-Bolnavul politraumatizat, insi congtient, va fi lungit pe spate (figura 21.7 a).

- Bolnavul care a pierdut mult sdnge prin hemoragie extern6 sau internd (prezintf pulsulfoarterapid, este palid, ii este sete, are mucoasele 9i buzele foarte paiide) va fi cul(:at pe spate

cu corpul inclinat, astfel incdt capul sI se afle rnai jos dec6t restul corpului (figura 2 I .7 b).

- Bolnavul politraumatizat, in stare de incongtienll, mai ales dactr are gi lraumatisnrcrirnian, va ti culcat pe o parte, in pozilia de siguranfI (figura 21.7 c) (a se vedea cap. 5).

- Bolntrvul cu rlni alc abtlomenului va fi culcat pe spate, cu coapsele flectate (figuia 2 1.7 d).

- in fracturile coloanei vertebrale (a se vedea cap. I I ), alezarea bolnavului pe brrrtd (decubitventral), cu capul intors intr-o parte, permite indoirea coloanei cu concavitatea cise spate. inaceastd pozi{ie" vertebrelc fracturate nu mai pot sec{iona mdduva.

Pozi{ia aceasta nu poatc fi folositd c6nd este 'rorba de fractura coloanei cervicale (oasele

g6tului). in accastd situafie, clar gi in alte fracturi de coloantr vertebrald, bolnavul poate fi agezat

gi pe rpate. ln aceastl pozi{ie, dacd vertcbrele fiactui'ate se afl6 sub nivelul gStului. se inlnrduce

sub spate, acolo unde bolnavul dcclartr cd simte dureri violentc, un sul (pdturd rulatt), care

obligd coloana si so curbeze cu concavitatea in spate.

\/ictirna, tlacil a fost atrezatd direut pe ,r branciud[, va fi apoi legatd peste torace cu cioud curele

care :rc incruciEeaz{, fixdnd picpiui qr umcrii gi cu alte 3-4 leg[turi care fixeaz] baziitul,r;oap$cle, gamLrcle gi picioar ele.

Daci estc fractr:rattr coloana vcrtcbralii cervicalfi lglihrl), capul va fi incortjurat pe pift"$ile

l;.rteralc Ai .)rettet cu o hain& flcufD sul 5i va fi fi:<at d* brancardi cu incfi o coartii c$ r/a trece

;resir.: li-lttttr: (figurile 21.'7 e 9i f}.

*in traunratisinele ior.rcicc cu liactui'i utc r:oasteior, dac& victima nu prezln& tulburlrirespiratorii (sufocarc, cianozfi, agitafie), ea va fi aqezatl pe spate. cu toracele cfit msi stls

(ligrrra 2i.7 g ). iar dacil schilcaiLrl uncle din $emneio atnintite, va fi plasatE tct in sceasttr

irozi'iie, culcat pe partea bolnavA. Astflel, respivrfia ei va fi mult u$drattr, pllm$nul sltuat inhemitoracele s6natos putdndu-se cxpansiona la rnnximum gi suplini in acest rnod gi pe cel din

regiunea traumatizatli (figura 2 i .7 h)'

2tr.4. t?.idicarea accidentatulrri de la sol

in subcaprtolul precedent au lbst deja desuise pozi{iile in care accidentatul trebuie instalat gi apoi

transpoftat cu targa, atunci c8nd victim4 scoasl de la locul accidentului, a fost a$ezatd direct pe targl',\ccleagi pozilii trebuie adoptate 9i atunci ctnd accidcntatui este menfinut o perioadE variabild de tirnp

la soi, rirnp in care se cornpleteazd manevrele de prim-ajutor gi se agteaptl sosirea amb'ulanfeii.

tn ac,este uttinre situalii, ridicarea accidentaiului de la sol in vederea agezlrii $ale pe brancar<iA kebuie

sI se suprrn[ aceleiagi reguli generale, de a nu indoi (flecta) cu nici un chip vreun segment ai corptrlui

iaiA de segrnenuli vecin (capul fa{A dc tomt:e qi coloarrfi. membrele fa1tr de corp etc").

(llustrafiile din figurile 2'.o....21. ll sunt grditoare gi ele sunt prezentate f]rd comentarii:

- tehnica de ridicarc "in purrte" (figura 2 1.8);

{lFig.21.8 Ridicarea

accidentatului de pesol - lchnica "in punte"

- tehnica "salvatorilor alternanfi" (ligura 21.9 a, b, c);

c

Fig.2l ,9 ltrdicarea accidentahriui de pe sol - tehnica "salvatorilor-aifenranti"

\a rr e1

'f:$$;ery.

l9l

- loililtca 00 ilLllcaru llt ilngura l)(j calg L) por cx(jcutir, u!!Brancarda va fi acoperitd mai ?ntAi cu o phturh mare, care va ser

la invelirea ei (ligura 2l .l l).

)illvalolr (il8ut.t zl. l\r.1.

up6 a$ezarea victimei qi

Fig.2 I . l0 Ridicarea accidentatului dcpe sol - tehnica "ln lingurtr"

Fig.2 l. I I Brancardi acoperitd cu pdturi

'in fracturile capului qi ale coloanei vertebrale se va apiica manevra de rostogolire (a se vecleacap.l l).

2 1.5. Transportul accidentafilor

A, Transportul cu brancarda

' Este preferabil si fie folosit ori de cdte ori este posibil, chiar dacil la prirna vedere stareaaccidentatului nu pare sd fie ingrijortrtoare. Nenunrdrate elemente (leziuni neobservate, in specialrupturile de organe intcrne, durerca, liica, frigul etc.) pot altcra lapid, in tinrpul transportului, starcagenerald, inilial bund, a bolnavului.

' Transportul cu brancarda se poate face gi de cftre doui persoane (figura 2 I . I 2); in aceastf, situalie,sal'ratorii trebuie si apuce suplimentar brancarda cu cate u chingi, legatd de barele tdrgii gi trecutd apoipe dupi gdtul lor. in acest fel, greutatca brancardei se disperseazi mai omogen, ugurdnd transportul iarmersul este mai lin.

Fig.2l,l2 Transportul victrmei cu brancarda - 2 salvatori

192

' Transportul cu patrJ - . eventual, chiar cinci salvatori este, binelnfeles, mult mai comod, doisalvetori agezdndu'se la capetele tlrgii, iar ceilalfi doi pe p[4ile larerale, cltre mijlocul ei (hgura2t.13).

Fig.2l .l 3 Transportul victimei cu brancarda - 4 salvatori

Indiferent de situalia creati, trebuie sa se respecte urmtrtoarele prlnclpii:

- Victima va fi agezat[ intotdeauna cu capul cdtre direcfia de deplasare pentru a putea frpermanent supravegheatb de salvatori;

- lndifererrt de obstacolele int8lnite in cale, trebuie menfinuta pozifia orizontala a ttrrgii;

' Mersul trebuie sA fie lin. Pentru ca targa str se balanseze cAt mai pufin, salvatorii din spateietlrgii trebuie s[ faci pasul invero fa16 de salvatorii din fap (unii pornesc cu st6ngut, iar ceilallicu dreptul);

- C6nd victima este agibta sau cAnd hansportul se hce pe un teren foarte accidentat, bolnavultrebuie fixat de targd cu 2-3 chingi speciale sau improvizate;

Se prezintA mai jos unele solulii prin care pot fi respectate aceste principii, chiar in situaqia trecerii unorobstacole, cf,nd targa este purtatl de doud persoane,

- La urcarea sau.coborarea unei pante, ln func{ie de direc;ia de mers, targa va fi ridicat[inegal de salvatori pentru a-i pf,stra pozilia orizontalI.

- La escaladarea unui zid sau garrtr, salvatorii aflali ln timpul mersului la capetele tdrgii. cvor depune la sol gi o vor apuca de pr4ile laterale, ia mijlocul ei (figura zi"t+ a;. iargaridicattr din nou 9i bine echilibrata este intinsi gi sprijinit?l cu barele pd4ii din fafrr cle z*id({igura 2 I ' l4 b). Cei doi salvatori se deplaseazA spre coada tdrgii, contingfind si o susf ind deambele p6rfi.

Ajungi la capAt, printr-o rnigcare rapida de Fanslafie. unrll rjintre sal,.ratori trece intre bareiet[rgii, ne care le apucd acunl cu ambele mdini.

Fig.2l.14 Trecerea brancardei peste un zid

Primul salvator eliberat escaladeaz[ zidul, se plaseaz] lntre barele extremiHlii din fap a tlrgiipe care o trage spre el, restul operafiunii desfdgur$ndu-se ln continuare in acelagi fel, ins[ insens invers.

- ln cazul trecerii peste un gnnf adsnc gi larg, lucrurile se vor petrece in acelaqi mod, cusingura deosebire c6, in loc s[ fie vorba de escaladarea unui zid, primul salvalor va inha in ganfduptr ce targa a fost depusi la sol gi va apuca barele din spate ale tArgii suslin&nd-o cu m$inileintinse deasupra capului, pentru a pAstra orizontalitatea ei. Prin aceastd migcare, barele din fapale ttrrgii vor fi puse pe marginea opus6 a $anfului, cel de-al doilea salvator eliberat trecdnd depe o margine a ganfului pe cealaltd, pentru a prelua de data aceasta celilalt capdt al t[rgii,respectiv, captrtul din fa1d.

B. Transportul accidentafilor l?lr[ targtr

, Este obligatoriu sd $e foloseasci targa atuncic6nd starea general[ a bolnavului o impune;chiar ?n lipsa unei ttrrgi conven{ionale se poateimproviza una, fie din doul bare de lemn pecare se infEqoard una sau doud pdturi prinseapoi cu ace de siguran{I, fie trecdnd aceleagibare prin rninecile a doux vestoane agezate "inoglindd" (figura 21.1 5).

Wffi-.-----*-[F:llhe*Fig.2 l.l5 Targd imirrovizatd

" 'fuhriiriir: ric tlanspot't fAr[ tirrgtr sc \ror fiJlosi nurnai atrrnci cAnd starea gercinlli a accidentatului este

Pentru cb tehnicile sunt'. te simple, ele vor fi pr€zentate prin schilele aldturate:

- suslinerca de c{tre o persoand a accidentatului care poate totugi p69i (figura 2 L I 5), sau dlc6tre doi salvalori (figura 2 1. I 7);

Fig.2 l. 16 Susfinerea gi transportulaccidentatului de cdtre un salvator

- sustinerea victimei pe un "scaun" {bcut

din impreunarea a 3-4 m6ini(figum2l.l8);

- transportarea de cltr€ o singurilpersoan6 a victimei purtatd in spinare 9isus{inuti cu qiutorul unui "cordon" ?lcutdintr-o cuverturt sarr hansportul victimeipc un singur urn{r (permite salvatoruluisd aibd o mAnd liberi cu care str se poatA

ajuta pentru trecelea unor obstacole)(figura 21.19);

F ig.2 l .19 Suslinerea Ei transportulacr;identatului cu ajrltorulunui "cordon"

Fig.Zl.l7 Sus{inerea gi transportulaccidentatului de cltre doi salvatori

ffiwFig.2 l. I 8 Susfinerea-9i transportul accidentatului

pe "scaunul" salvatorilor

- transportul cu un scaun susfinut pe pArlile laterale (figuratilrgi (flrgura 21.20 b).

21 .20 a't sau fdcAnd oficiile unci

ab

Fig.2l.20 Susfinerea gi nansportul accidentatului cu ajutorul unui scaun

21.6. Alegerea vehiculului de transport

. 'lrebuie evitatd marea greqeald pe care o fac mulli shlvatori care, din dorin{a de a transportaaccidentatul in tirnpul cel mai scurt posibil la o unitate sanitartr competentI, apeleaz[ la primul velriculce lc ieso in calc.

. Este preferabil str se "piardl" chiar gi o ortr p0ntr la sosirer unel ambulanfe care pottetransporta victima accidentului ln condifii cnrespunztrloare, dec8t ca aceasta sd fie inghesuiti pe

bancheta unui autoturism sau sd fie agezatl in remorca unui camion a cdrei suspensie deterioratil poate

s5-i agraveze starea generald !

BIBI,IOGRAFIE(selectivil)

l.Andronescu Ghika $erban, Drbghici loan- Primul ajutor in accidentele rutiere' Editura

Medical[, Bucureqti, 1983

2.Bejan, L., Gornic, Gh, - Primul ajutor la locul accidentului gi in timpul ransportului, Editura

Facla, Timigoara, 1981

3.Dumitriu, c. - chidul salvatorului (Materiat in sprijinul echipelor de salvare din industria

chimic4), Ministerul Industriei Chimice, I 973

4.Firicd Andrei - s6 acordlm corect primul ajutor, Fditura Medicald, Bucuregti, 1977

S.FiricdAndrei-Primulajutorlntraumatisme,EdituraMedicald,Bucuregti,l9T9

6.Firicd Andrei - Primul ajutor, culegere de lecfii, societatea de crucc Rogie din Romania

?.MeisterHannes,MetschutzerDagmar,schindlerGerhard-EnteHilfe,AUVA'1995

8.Ntrstoiu Ioan'ABC -ul primului ajutor, Editura CERF'S' Bucuregti' 1989

g.StsinG.,Kunzec.-ErsteHilfe.Aufgaben.Pflichten,VerlagTechnikundlnfbrmation,Bochunr' 199?.

.l0.AsociafiaMedicaldAmerican[-Primulajutorinurgen|elemedicale,EdituraLIDER'Bucurogti, 1997

I l.INRS - Sauvetage secr:urisme du Travail - manuel de I'animateur, La ligne prevention,

CRAM Bourgogne et Franche-Comtd' 1996

197

prin ajutor

Documents

Transcript of prin ajutor