Primii Opt Ani de Scoala

81
ii opt ani de gco ald, .fhoblema vArstei de gmali b b joc la activitate kenele cu creta gi cu acuarele ale copii- &r la vdrsta de grddinill sunt ca urmele hde de o pasire pe prima zdpaddcdzutd, hcare fiecare migcare a pdsdrii rdmdne in- rmfoi p6nd ce igi ia din nou zborul. Dese- drezultat poate fi oricum! CAt de minu- nlrt este te imbdiezi in elementul dare, nu face nimic dacd lipseEte perse- Eenla. h fel gi in privin[a cdntatului, a miEcdrilor gie tuturor celorlalte activitdgi: totul este o ftEci' ceva viu, fdrd ca rezultatul sI fie o- fftatoriu. !r Eapte ani gcolarii sunt deja altfel, ei frnd mai legali de pdmAnt. Dacd sunt sdn6- mgli armonios alcdtuili, ei pot lucra "pre- 'qn castorii" o bund bucatd de vreme, in mul diminelii. Dar temele trebuie sd fie d se poate de concrete: invdlatul unei pezii pdnd la insuEirea ei, exersarea la filut, desenarea unei imagini, scrierea rer litere gi cifre. Felul de a desena Ei pic- ftr€ste cdt se poate de caracteristic. Multi &tre copii pbt gedea vreme indelungatd higtiEi pi rdbddtori, descriind in jurul vreu- d litere sau vreunei figuri cercuri viu co- hrate, unul dupi altul. Unii se lasd cu fuivirgire inghiliti de hArtie. impreund cu dascllul, clasa reflecteazdla alegerea culo- rii. Care sunt, in fapt, culorile specifice lu- nii ianuarie? Alb cenuEiu Ei albastru, se-nfelege! Dar culorile lunii iunie? Verde gi rogu gi galben, de pildd. $i formele vor trebui sd fie complet diferite, desigur, in ambele cazuri. La lucru, unii copii sunt, desigur, teribil de dezordonali. Uneori dascdlul are serios de furcd cu ei pdnd s5-i facd umple foaia intreagd. Cu timpul, ei descoperd unul dupd altul despre ce este vorba, astfel incAt resimt gi ei apoi aceeagi bucurie ca gi cei- lal1i, la infdptuirea lucrdrii. Psihologii din diferite fdri nu sunt cu tofii de acord asupra insugirilor pe care trebuie sd le aibe copilul pentru a fi socotit bun (matur) pentru gcoal5. intr-o singura pri- vingd concordd cu togii: una din insuqirile de baza este capacitatea copilului de a sta liniEtit pe scaun gi de a putea lucra. Capacitatea de a se concentra reprezintd o modificare atat de marcantd in viala copi- lului, incdt suntem indreptdfifi sa ne intrebdm in ce fel ia naEtere aceastd capa- citate? Fo(a pldsmuitoare Spre a infelege rdspunsul dat de Rudolf Steiner la aceasth intrebare, va trebui sd vi-l reddm in amdnunt. Acest rdspuns nu poate fi ldsat in afara nici unei expuneri mai cuprinzdtoare a pedagogiei sale, pen- t07

Transcript of Primii Opt Ani de Scoala

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 1/81

ii opt ani de gco ald,

.fhoblema vArstei degmali

b b joc la activitate

kenele cu creta gi cu acuarele ale copii-

&r la vdrsta de grddinill sunt ca urmelehde de o pasire pe prima zdpaddcdzutd,hcare fiecare migcare a pdsdrii rdmdne in-rmfoi p6nd ce igi ia din nou zborul. Dese-drezultat poate fi oricum! CAt de minu-nlrt este sd te imbdiezi in elementuldare, nu face nimic dacd lipseEte perse-

Eenla.h fel gi in privin[a cdntatului, a miEcdrilorgie tuturor celorlalte activitdgi: totul este o

ftEci' ceva viu, fdrd ca rezultatul sI fie o-fftatoriu.!r Eapte ani gcolarii sunt deja altfel, eifrnd mai legali de pdmAnt. Dacd sunt sdn6-mgli armonios alcdtuili, ei pot lucra "pre-'qn castorii" o bund bucatd de vreme, inmul diminelii. Dar temele trebuie sd fied se poate de concrete: invdlatul uneipezii pdnd la insuEirea ei, exersarea lafilut, desenarea unei imagini, scrierearer litere gi cifre. Felul de a desena

Eipic-

ftr€ste cdt se poate de caracteristic. Multi&tre copii pbt gedea vreme indelungatdhigtiEi pi rdbddtori, descriind in jurul vreu-d litere sau vreunei figuri cercuri viu co-hrate, unul dupi altul. Unii se lasd cufuivirgire inghiliti de hArtie. impreund cu

dascllul, clasa reflecteazdla alegerea culo-rii. Care sunt, in fapt, culorile specifice lu-nii ianuarie? Alb cenuEiu Ei albastru,se-nfelege! Dar culorile lunii iunie? Verdegi rogu gi galben, de pildd. $i formele vortrebui sd fie complet diferite, desigur, inambele cazuri.

La lucru, unii copii sunt, desigur, teribil dedezordonali. Uneori dascdlul are serios de

furcd cu ei pdnd s5-i facd sd umple foaiaintreagd. Cu timpul, ei descoperd unuldupd altul despre ce este vorba, astfel incAtresimt gi ei apoi aceeagi bucurie ca gi cei-lal1i, la infdptuirea lucrdrii.Psihologii din diferite fdri nu sunt cu tofiide acord asupra insugirilor pe care trebuiesd le aibe copilul pentru a fi socotit bun(matur) pentru gcoal5. intr-o singura pri-

vingd concordd cu togii: una din insuqirilede baza este capacitatea copilului de a sta

liniEtit pe scaun gi de a putea lucra.Capacitatea de a se concentra reprezintd o

modificare atat de marcantd in viala copi-lului, incdt suntem indreptdfifi sa neintrebdm in ce fel ia naEtere aceastd capa-citate?

Fo(apldsmuitoare

Spre a infelege rdspunsul dat de RudolfSteiner la aceasth intrebare, va trebui sd

vi-l reddm in amdnunt. Acest rdspuns nupoate fi ldsat in afara nici unei expunerimai cuprinzdtoare a pedagogiei sale, pen-

t07

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 2/81

tru ci are consecinle practice ample.Cine Ei-a exersat printr-o instruire ldun-trich posibilitatea de observalie suprasen-sibila, poate percepe for[ele plbsmuitoare(formatoare) care modeleazd treptat cor-pul fizic al copilului gi organele sale in cursde formare, fdc6ndu-le sd creascd. Cine

este obignuit sd reprezinte procesele orga-nice formative in nofiuni pur mecanice -ca transpunerea unor combinafii geneticespecifice - acela poate va consideragocantd ori absurdd o asemenea afirma[ie.Steiner accentueazd cu tdrie cd acest feno-men poate fi perceput numai empiric Ei cd

organismul "moEtenit" este moditicat prinacJiunea acestor "fbr{e pldsmuitoare".

Cdtd vreme copilul este de vdrsti pre$co-lard, agadar in perioada cregterii celei maiintense, aceste forfe sdndtoase, vivifiantesunt cu totul legate de corpul fizic. Trep-tat, o parte din ele este eliberatd dinfunc{ia biologici Ei std apoi la dispoziliedrept capacitate de a invdga: drept capaci-tate de a fi active pe un plan sufletesc,atAta vreme cAt corpul se mai afld - untimp - intr-o relativd inactivitate. AcumprincipalS este educarea memoriei, fbrma-rea unor inclinalii Ei obignuin{e, fortitierea

congtiinfei Ei a caracterului, dirijarea judi-cioasd a fanteziei gi temperamentului pecdi sdndtoase.

Forfele pl5smuitoare eliberate nu-Ei dezicpropria naturd: ele vor sd dea formd. inain-te de aceastd noui etapd ele erau active inmateria vie. in toate organele gi fesuturilecorpului, in intregul sistem osos, in din$ -iatd de ce schimbarea dentiliei la vdrsta de

Ease pdna la gapte ani, marcheazd "ultimaetapI" a lucrdrii lor de edit-icare a corpului

frzic - iar acum ele vor sd-qi continue acti-vitatea artistic-formatoare in constituireamemoriei, in reprezentarile plastice (intui-tive), in fantezia vie gi creatoare. Elevul ca-re, aplecat asupra maculatorului sdu, dese-

108

neazd,, poate fi socotit o mdrturie a exis-ten[ei acestor forJe.

insugiri ce continud sd fteactive la copilul mic

Pred6nd in clasa intAia, {i se poateintdmpla sd constafi cd in acelaEi timp cuincetarea unor asemenea activitdli poateinceta gi capacitatea de concentrare. Poateinterveni chiar gi numai o micd stAngdcie qi

pe loc se declangeazi o adevdratd haraba-bur5: de exemplu, li se spune copiilor sd seridice in picioare; unuia i se intAmpld sd-icadl scaunul gi imediat exemplul este ur-mat de cAgiva elevi tipic turbulenli; imitagiafunclioneazdinca

din plin. Atitudinea decopil mic este veEnic la pdndd.

Dar dascdlul poate apela Ei el la aceastd ca-pacitate de imitalie inci activd in copil.Rudolf Gosse descrie in cartea sa "Peda-gogie triitd" felul in care a utilizat el insens pedagogic aceste for{e. intr-o zi nu i-aputut t'ace sd lucreze pe elevii sdi de clasaintAia. "Intrucdt este total nepedagogic si-idojeneEtiori sd-i moralizezi, i-am pus sI se

suie pe bdnci gi sd sard apoi jos. lJrmarea:

un vacarm asurzitor. Am mai fdcut-o incd odatd Ei incd o datd apoi am pornit-o printrebdnci, ei tropdind dupd mine, intr-un Eirgaldgios. Brusc m-am intors c[tre eispundnd doar: mai incet! Jocul le pldcu,incetard sd tropiie. Apoi, Eoptit, a urmatindemnul: pe vArfuri! De astd datd fiecarese stradui sd nu i se audd paEii, ca mie, fie-care strecurAndu-se la locul lui. Am trecutin fap clasei Ei, cu degetul la buze, am gop-tit: lini$te! $i se tdcu linigte ca intr-o bise-

ricd. Vreo doud minute i-am linut aga, apoii-am ldudat pentru liniEtea desdvArgitd pecare o pdstraser5. Care a fost urmarea? Adoua zi, intrebarea: Avem voie sd fim giastdzi linigtigi?"

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 3/81

r,''"rsta imitagiei igi spusese din nou: *'; antul. In predare putem, gi e bine sd

:::lltdm incd vreo cdgiva ani de-a rAndul,:".: rnai mult posibil, de capacitatea copilu-. -i de a imita, mai ales la invdlarea limbilorr:iine.D;pd cum ne amintim, la vArsta de grddi-

:-ga. copiii nu prea iau aminte la admo-:esteri gi pove(e ci, cu mult mai mult, lautiunile Ei fenomenele care se desfdgoard

.l jurul lor Ei pe care ei le trdiesc. Odatd cu::ezirea noii forle sufleteEti pldsmuitoaree" au dobdndit acea capacitate pe care o', .r pdstra tot restul viefii, Ei care repre-nnta una din insuEirile de cdpetenie: capa-

:natea de a prinde inlelesul spuselor ur;ui:na gi de a-l recrea in propria conEtienfd.

Stts: Din basmul "Cei Sapte gvabi".

Cdnd atinge copihtl matuitatea necesard

gcolarizaii?

Diferd mult unele de altele rdspunsuriledate in diferite ldri la aceastd chestiune. InGermania qi in Franla copiii merg la gcoalS

la vArsta de gase ani, in Franfa unii chiar unan mai devreme. In invdlSmdntul pregcolar

din Anglia predarea aritmeticii, scrisului gi

cititului incepe la vArsta de cinci ani, in

finuturi intinse din SUA copiii efectueazdla gase ani clasa intAia. In Uniunea Sovie-ticd gi in ldrile nordice, vdrsta gcolarizdriieste de gapte ani.

Cercetdtorii de azi evidenfiazd faptul ca

109

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 4/81

nu existe catu$i de pugin o asemenea

"vArstd de gcolarizate" care sd fie gene-

ral valabild. Punctul lor de plecare ilconstituie faptul ci nu s-a reugit sd se

descopere nici o caracteristicd fiziologicd

ce marcheazd limpede trecerea la o altd

etapide vArstd clar definiti: forma cor-

porali este in continud dezvoltare la

mulgi copii Ei anume incepdnd de la

patru ani pdnd cdtre pubertate; dupd

cum se Etie, in ptezent, schimbarea den-

tifiei intervine la mul[i copii mai timpu-

riu dec6t inainte.

Ciudat cAt de rar este citat faptul cd

Jean Piaget a gdsit pe plan psihic o

transformare profundd care are loc la o

vArstd foarte exacti. IatI ce scrie el:

"Vdrsta de Eapte ani, care coincide cuinstaurarea maturizirii Ecolare (vArsta de

Ecolarizare), marcheazd un moment deci-

siv in dezvoltarea psihicd. Se pot obser-

va noi forme de organizare, oricare ar fiaspectul viefii psihice de la care vrei sipornegti: inteligenfd ori simfire, relaliisociale ori modul pur individual de

acJiune." ("Six 6tudes de psychologie")

Aceasta este vdrsta la care copiii lucrea-

zd individual Ei concentrat $i invafd sdacfioneze in comun in mod ordonat, de

exemplu, la un joc sd se conformeze cu

exactitate regulilor generale. Este deose-

bit de caracteristicd modificarea pe care

o suferd gAndirea. Dupd cum s-a ardtat,

inainte de Eapte ani, copilul nu este instare sd ajungd propriu-zis la abstracfi-

uni. Din feluritele experien(e pe care

le-a ftcut Piaget, vom cita numai una:

"Se introduc trei bile de culori diferite

ABC intr-un tub. C-opiii le-au vizut por-nind in ordinea ABC gi se aEteaptd sd

iasd la capdtul celdlalt in aceeagi ordine.

Gdndirea intuitivi ii ghideazd corect-

Dar dacd inclindm cilindrul in sens opus,

bilele rostogolindu-se inapoi? Cei mai

110

mici nu se agteaptd la ordinea CBA" gr

rdmdn foarte mira[i. CAnd au invdfat sd

prevadd aceastd ordine, rotim cilindrul

cu o jumitate de cerc. Acum copilul

trebuie sd incerce sd invefe cd avem

intdi succesiunea CBA, apoi ABC. Co-

pilul nu numai cd nu infelege aceasta,

dar cAnd a vdzut iegind alternativ, o datd

A prima, apoi C prima, se apteaptd cio datd Ei o datd sd iasd in frunte gi bila

din mijloc B."Piaget adaugd faptul cd incapacitatea co-

pilului de a abstractiza se bazeazd pe o

atitudine interioard foarte precis5: "Este

vorba pur Ei simplu de modelul de per-

cepfie ori de modelul de acfiune, deci

de modele senzo-motorii care sunt trans-

puse in reprezentdri interioare. Este vor-ba de imagini gi imitagii ale realitdgii ..."

("Six 6tudes de psychologie")

Nu ni se pare prea hazardatd ideea ciaceastl inclinafie spre o gAndire doar inimagini are legdturd cu dificultatea clard

pe care o au unii copii in a inviga sd

citeascd gi sd scrie, inainte de vdrsta de

gapte ani.

Dorim sd subliniem in mod deosebit fap-

tul ci observafiile lui Piaget concorddintru totul cu cele ale lui RudolfSteiner. $i el subliniazd faptul cd noile

forfe sufletegti apar tocmai la vdrsta de

gapte ani, cd acesta este momentul incare copilul invagd sd se armonizeze cttceilalli copii, cu totul altfel decAt o fdcea

inainte Ei cd acesta este momentul incare omul este de vdrstd Ecolard (matur,

apt pentru gcolarizare). A invdfa cititulgi scrisul inainte de aceastd vArstd, spune

Rudolf Steiner, are drept urmare o

sl5bire fizicd, intrucAt sunt solicitatelo4e interioare de care copilul are ne-

voie incd pentru dezvoltarea sa pur or-ganic5.

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 5/81

iore6torul

[Xn prima zi de Ecoal6, copiii sunt pre-

hgi de cdtre invSlStorul sau invdldtoa-

rea lor. Timp de opt ani el este cel care

i rra saluta in fiecare dimineafd, intrucAtfoirildtorul va susfine zilnic "ora princi-

pali". Dacd e posibil, el va preda in plus

rna sau alta dintre materiile de specia-

Itate la clasa lui.

Multe sarcini

ln afara pregdtirii in vederea preddrii la

ori, invdfdtorul are incd multe sarcini: unoontact frecvent cu pdrinlii, colegiul profe-

rcral siptimdnal, permanenta preocupare

cu mpiii, consultalii aparte cu elevii cdrora

b este greu sd lind pasul, de ex. la aritme-tici sau la scriere, pdstrarea legdturii cu

medicul gcolii sau cu euritmista terapeutd,

@rectarea consecventd a caietelor de lu-cm ale elevilor Ei, in afard de toate acestea,

gi diferite lucrdri administrative pentru

htreaga gcoald.Dece este impovdrat un om cu sarcini atAt

de grele? Nu va avea de suferit munca la

c,las5 din aceastd cauz6? Sd nu fi obsewatmre invdfdtorii Waldorf cd trdim in epoca

epecializirii? De ce nu se permite ca eleviiri-Ei schimbe din cAnd in cdnd dascdlul,del incdt, in clasa a VI-a ori a VII-a, dee-emplu, orele sI se imparti intre mai mul-ile cadre specializate?

Trebuie fird doar gi poate si recunoagtemci sistemul de predare Waldorf comporti

Pentru cadrele didactice probleme serioa-re. Nu rareori invdldtorul trebuie s[-Ei pe-rreacd o bund parte din vacanfd cu diferitesfildii, adeseori trebuie sd recurg[ la cola-borarea stimulatoare a colegilor de specia-

litate din ciclul superior sau trebuie sd ape-

lezela ajutorpl inv5fStorilor cu o practicd

indelungatd. In unele Ecoli se intAmpld ca

weuna din invdldtoare sd prefere ca preda-

realaf:r;icd, de ex. ori la chimie, s5 fie efec-

tuatd, in clasa a VII-a Ei a VIII-a, de un

profesor din ciclul superior. Dar chiar dacd

vor fi necesare uneori compromisuri de un

fel sau altul, nu seva renunfa la sistemul cu

acelagi invdgdtor, timp de opt clase. Aceas-

ta este una din pietrele unghiulare ale in-

tregii munci didactice. Oare din ce cauzd?

In conferin!ele [inute pentru viitoriidascdli, chiar inainte de deschiderea pri-mei gcoli Waldorf, Rudolf Steiner a des-

cris cdteva din sarcinile ce revin invdld-

torului. Punctele sale de vedere au atdta

greutate incdt este bine sd le reddm ca

atare.

A line pasul cu copiii

in "Antropologia generalS" RudolfSteiner descrie modul in care poate sd

procedeze dascdlul spre a fine pasul cu

dezvoltarea copiilor sdi. "El va trebui sd

treacd,aEa

zicdnd, in revistddezvoltarea

lor fizicd Ei va trebui sd refind felul cum

aratd copiii sdi. La sfdrEitul anului gcolar

sau al altei perioade ii va trece din nouin revistd spre a vedea ce modific6ri au

survenit." (C-onferinla din 2. IX. 1919)

In "Arta educagiei. Metodic-didacticd"Rudolf Steiner dd cdteva exemple prac-

tice pentru felul in care, plec6nd de laaspecte curente, dascdlul poate utiliza

cunoa$terea intimd a dezvoltdrii fieciruicopil in parte: "Dacd v-a1i obiEnuit sd

mdncagi, de exemplu, zilnic o tartind cu

unt la ora unsprezece dimineafa, timpde o sdptdmAnd, atunci probabil cd insiptdmdna a doua, pe la aceastd ord,vefi simli foame gi vefi dori o tartind cuunt. In aqa mdsurd organismul intrd in-

11,1

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 6/81

tr-un anume ritm. Dar nu numai orga-

nismul exterior, ci omul intreg este con-ceput in vederea ritmului. De aceea este

bine ca Ei referitor la intreg cursul viegii

- gi cu acesta avem de a face cdnd iieducdm gi-i invdfdm pe copii - sd putemavea in vedere o repeti(ie ritmic6. Dinacest motiv mai bine este Ei sd ne

gdndim in ce fel putem reveni, chiar infiecare an, la anumite motive educative

foarte precise. Cdutafi-vi pentru aceasta

anumite chestiuni pe care sd le parcur-gefi cu copiii, notafi-le gi revenigi in fie-care an la ceva asemdndtor. Chiar Ei la

chestiunile mai abstracte putefi pdstra

aceastd manierd. Cu aceasta vreau sd

spun sd-i invdlafi pe copii aga cum e pe

potriva simfirii lor, de exemplu aduna-rea, in clasa intfri: in clasa a doua reve-

nili la adunare Ei-i invdgagi mai multe,iar in clasa a treia, tot a$a, revenili,astfel incdt acelagi act se va desfdgura inmod repetitiv, dar prin repetare progre-

sivd." (C.onferinfa din 27.VI[.1919)Un exemplu concret: in decursul primi-lor ani de gcoald, invdfdtorul ii poate

pune pe copii sd invele pe dinafard anu-

mite poezii gi maxime, pentru ca, maitdrziu, cAnd se iveEte o ocazie potrivitd,

sd revinh la aceeagi temd dar in mod

deosebit, de exemplu amintindu-le intr-ozi de toamnd c6teva versuri dintr-o poe-zie dedicatd toamnei, pe care oinvSfaser6 cu doi ani in urmd. Treptat,invdgitorul se poate obignui sI intrefeasdintregii munci la clasd (mai mult sau mai

pulin con$tient) asemenea "repetlri

progresive".In ritmica viegii, descrisd aici de RudolfSteiner, factorul p^rincipal il constituieinsuEi invdgitoruL In mdsura in care elstI sigur pe picioarele sale, in fiecare

diminea!5, timp de opt eni, el parcurgeprelucrAnd cele mai dirrcrse materii Ei

t12

situagii de viafl cu elevii sdi.

Opt ani reprezintd o perioadd indelugatd. Elevii trec printr-o serieschimbdri profunde, la fel Ei invdlitolor. In clasa intdia el are sarcina de apovesti basme gi de a se ingriji ca tsd plece acasl luAndu-Ei hdinileleghiozdanele: acum el joaci intr-unrolul de locliitor al pdrinfilor. In clas

opta esenfial este ca el sd stdpAneas

in aga mdsurd lunga serie de materiispecialitate, incAt sd le poatd preda vbindule tinerilor domni gi domniEo

ca un adevdrat om de lume; de asti dmisiunea dascdlului s-a transpus, in mte privinle, in cea a unui prieten mvdrstnic. "Copiii din clasa lui" au trec

de la copildrie la adolescenfd.

Autoeducalie

N-ar trebui sd ne gAndim oare cd elear obosi sdl aibe mereu pe acelagi oin fala lor? Tocmai aceasta trebuieincerce sd evite invd(5torul. El trebusd se transforme impreund cu elevii s

Ei sunt gi ajutoarele cele mai buneaceastd cale a autoeducdrii. Pentru udascdli aceastd sarcind este uimitoruEoard. Pe alfii ii costd, dacd nu sdn

oricum transpiragie gi lacrimi. CAintAmpldri n-am putea relata in acea

privinld, de exemplu un invdfbtor ca

de dragul copiilor, s-a putut vindecao dificild fobie - prin efortul depusschimbat intr-atdt inc6t dupd aceea s-

nbscut relagii cu totul noi intre elmpii. Ori cazul unei invdfitoare caregtia sd deseneze gi care a stat nointregi exersdnd; treptat clasa ei a devnit cea mai bund la desen in toati gc

la Sau un alt caz: un invdfdtor care emleric gi care, o bund bucatd de wem

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 7/81

I fipart lemne in fiepare dimineali ca nu

@rva sd aibe copiii de suferit de pe

-trra predispozigiei sale colerice.

k aceastd cale a autoeducafiei, inv5[6to-

nlui ii mai revine o sarcin[, pe care tre-hie s-o discute adesea cu pdrinfii, Ei mai

& cu mamele: intrucdt trebuie sd-iducim pe copiii care ne-au fost incre-frt"ti in aga fel inc6t sd ajungd pe proprii-h picioare, iubirea fa[6 de cei mici se cere

Iemformatd pas cu pas in iubire fafd de

4iunea de a educa, fafa de munca cu co-

ii deci s-o transformdm treptat in interes

E$de lume gi devenirea omului. Suprave-

gDerea plin[ de iubire a copilului pAnd la

grpte ani, o desfdEurim fiind, fizic, in apro-

t*rea lui. In urmdtoarea perioadd de gap-fic ani, aceast[ apropiere trebuie sd fielramformatd de invdldtor intr-una de na-

bri sufleteascd, ea realizdndu-se in modrinitos in cursul unor activitdgi trdite inmun, prin viefuirea impreund a bucurii-br Ei suferinfelor. A treia etapd de Eapteeni nu trebuie sd aducd o smulgere, o

hdepdrtare de casa pdrinteascd gi nici o

nrpturi cu fostul invdgitor, dacd aceastd

muniune sufleteascd iEi va gdsi din ce ince mai evident conlinuturi spirituale co-

,iune, intrucAt a treia perioadd de gapte

ai (14 - 2l) are nevoie de aceastd iubireqirituald, prieteneascd, are nevoie de en-tuziasmul comun ndscut din contactulman al personalitifilor acfiondnd de sine

rtititoare, impreund.

hrutnitatea clasei

Fapde pdrinfi, invildtorul se bucurd de unhens avantaj: timp de opt ani el deschidecalea copilului spre frumuselile naturii gi

ele istoriei omenirii. La ore, la activitdlileutistice in comun, in excursii gi prin dis-olii pline de incredere reciproci, discufii

pe care mulgi preferd sd le poarte cu das-

cilul decdt cu pirinfii, invdgdtorului ii este

ingdduit sd scoatd in evidenfd, sI dezghioa-

ce inlelasuri, sd atragd atenlia asupra unui

aspect sau altul. Prin gura sa vorbesc toate

bogafiile gi minunile lumii, toatd speranfa

vie(ii. $i astfel, greutdgile, bucuriile sudea-zd treptat laolaltl copiii Ei invd{dtorul,dAnd naEtere unei comunitdgi. Sunt gi ca-

zuri in care o asemenea comunitate nueste rodnicd. Dar, indeobgte, aceastd afini-tate are o valoare deosebitd, Ei prin ea ele-

vii prind rddicini in viafd. Faptul ci ai an

de an aceeagi oameni in jur, inseamnd -dacd nu cumva te afli intr-o conjuncturi cu

totul neprielnicd - sd ai Ei tu pe pimdnt cd-

minul tdu. Poate nu existd trdire mai im-portantd pentru copii, intr-o existen(b incare omul se poate foarte uEor rezuma la

contacte fugare gi ii este foarte greu sd ri-m6ie statornic in legdturile cu semenii sdi.

Dupd cum am amintit mai sus, in pedago-

gia modernd existd tendinfa explicitd de a

fdrAmiga unitatea clasei, avdnd in vedere

doar principiul efectivitlgii: se preconizea-

zd ca unor grupuri diferite de elevi sd li se

predea, de cdtre diferili profesori, in sdli declasd de mlrimi diferite (sistem de cursuri).Din partea dascdlilor aflafi in afara cercuri-lor pedagogice Waldorf s-a exprimat ade-

sea pdrerea c[ experimentele fdcute inaceastd direcgie au avut ca urmare observa-

rea unei scdderi a sentimentului de recu-nogtin(d gi de sigurangd referitor la gcoald.

Dacd s-ar aplica in mod consecvent acest

sistem, el s-ar putea dovedi total nefast.

O experien[d generald a gcolilor Waldorfdin intreaga lume o constituie faptul ci ni-meni altul decdt numai invSlStorul uneiclase poate stabili o legdturd atdt destrdnsd cu elevii sdi, astfel incdt acegtia sd-iprimeasci indrumdrile cu toatd seriozita-tea, atdt in probleme morale cAt gi discipli-nare. Atunci cdnd invdgltorul este bolnav,

113

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 8/81

nu existe nimeni pe lume care sd gtie intr-a-devdr cum sI procedeze cu clasa. Printr-omuncd asidud cu sine, prin contactul per-manent cu clasa, el devine pentru elevi o

autoritate. Este greu sau imposibil de inlo-cuit.

Aici va trebui men{ionat incd un fapt im-portant. intruc6t iritre elevi Ei invdgitorullor ia naEtere aceastd legdturd naturald,spre sfdrgitul celor opt ani el va trebui sd

{ind seama de un anumit aspect: in toliacegti ani este necesar ca munca sd se

desfdgoare in aga fel incAt elevii sd devinddin ce in ce mai independen{i, aEa incdtsentimentul de a fi legali de invdfdtor sd se

transforme in sentimentul de a fi legagi degcoald, fdcAndu-se astfel pregdtirea in ve-derea trecerii la ciclul superior.

Autoritate sau libertate?

"Autoritatea" a devenit astdzi o nofiunediscutabild. Mulfi tineri pdrin(i Ei unii psi-

hologi sunt de pdrere cd un copil este binesd fie pus pe picior de egalitate cu cei ma-

turi. Simfi uneori o modestie afectuoasd instrddania unora de a se purta camarade-regte cu copiii, fdri a-i impov[ra cu respon-sabilitdtile maturilor. Dar se intAmpld Ei caindrdznelele cuvinte libertate, egalitate sd

ascundd o nesiguranfd pedagogicS, o fugdde rdspundere provenitd din slSbiciune oriindiferenfd- In cazurile acestea se porne$tedeci de la propriile nevoi gi nu de la celeale copiilor- Insd, in mare mdsurd, noi am

uitat si ne diferen[iem comportamentul inraport cu vdrsta mpiilor. Omul matur legaadesea cuvintul autoritate de no(iunile deconstrdngere Ei dictaturi sau cel pufin deniEte obiceiuri patriarhale dintr-o vremede mult apusd.

Cdnd un profesor Waldod spune: pAn6

rt4

la pubertate, copilul de Ecoald jinduiegdupd autoritate, el se referd la cu toaltceva. El pleacd de la experienfa sa care nu o va contesta nimeni dintre aia care trdiesc in mijlocul copiilor gi oservd lucrurile aga cum sunt ele, fd

speculafii teoretice, gi anume: pentru cpii este extrem de important sI aibeimediata lor apropiere un om dupd casd se orienteze gi la care sd se poauita cu admirafie. Mai exact, acest setiment de certitudine constituie o surde forfe de care niciodatd copiii nu bneficiazd indeajuns.Probabil nu putem simli mai bineinseamnd cu adevdrat autoritatea,atunci cAnd auzim cum cel mic, in vArs

de $apte, opt ani, care igi iubeEinvd!dtoarea, la orice discugie iscaacasd, ili taie vorba prin cuvintele mace: "Dar invd(dtoarea a spus ..."Anii trec, copiii cresc gi se referd mrar la ceea ce a spus dascdlul. Este iteresant insi de observat cum finmorfiE la ceea ce le spune un profescare le este foarte drag.

Acesta este miezul problemei. Adevdra

autoritate este ceva ce nu poate fi nobginut, gi nici pdstrat prin mijloace eterioare. Rudolf Steiner a formulat idea fdri ocol: "... totul este ca indeoserespectul, venera[ia, iubirea fafa ddascdl sd rezulte de la sine. Altfel, esunt lipsite de orice valoare. Orice repect impus ori fundamentat intr-o anmitd mdsurd pe regulamentul gcolii nare valoare pentru dezvoltarea omulu

Experienla demonstreazd clar: dacieducdm pe copii astfel incAt determnanti pentru noi sd fie propria lor fiingei vor ajunge, cel mai adesea, sd-gi venereze dascdlii. " (Conferinla die.v.sn)

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 9/81

@e pedeapsd

Nhk spuse de Rudolf Steiner in aceasti

Ffuinta nu trebuie interpretate in sensulmi d ar fi respins orice inseamnd pe-i&ep6 ori severitate. Un inv5ldtor carelma sd porneascd

inactivitatea

sa peda-[qgi5 intr-adevdr de la situalia gi nevoi-lb elwilor sdi, trebuie sd gtie precis cdgpcEelile unor copii Ei adolescenlifftm gi normal dezvoltagi nu provinqroape niciodatd dintr-o inten!ieurmstientd ci propriu-zis intotdeaunafu-un anumit grad de nechibzuinfi.lhrapia in cazul lipsei de congtienfd o@tituie apelul la reflectare. "... s-a

h€tizat mult de tot in jurul motivelor

[Etru care este indicatd pedeapsa. Sin-gra teorie valabil5 o gdsim doar gtiindrci esenlialul este ca, prin pedeapsd,h4gle sufletegti sd fie solicitate in aEa

H incdt congtienfa sd se extindd cu-pinzflnd zone pdnd la care inainte nurc intindea." (Conferinla din 1.II.1916)Drr acest efect trezitor nu poate fioQinut dacd dascdlul insuEi iEi pierde

@6nireade sine gi, mdnios, pe loc ii

p arde o palmd vinovatului ori ii aplicdo alte pedeapsd corporald.Ebctul nu este mai bun nici dacd inva-porul agteapti pAnd a doua zi Ei aplicd;*rrnci, cu sAnge rece, bdtaia: ea nu va

;mea fi recepfionatd sufleteEte decAt cao manifestare de cruzime-Fristi indicii cd inainte de epoca socie-

Qii industriale, copiii erau mai robugti

f,in acelaEi timp, mai visdtori dec6t

dizi. Se prea poate ca o pedeapsd cor-lmal5, aplicatd de un om respectat, sdffi avut uneori un efect pozitiv, de trezi-re. Dar astdzi, c6nd existenta a devenitnai problematic5, elevul lovit poatebarte u$or avea impresia cd cel care l-ahitut a fdcut-o doar din purd antipatie.

in wemurile noastre, cu cAt devine maigreu sd fii disciplina gi sa realizezi uninvafdmAnt fdrd perturbiri, cu atdt va fimai important ca dascdlii sd nu piardidin vedere toate aceste conexiuni. Copiiigi adolescengii cei mai turbulenfi sunt

indeobEte cei pe care mediul i-a afectat.Chiar daci invdf5torul este silit sd fiesever, niciodatd sd nu le dea prilejul ca,

in addncul sufletului, sd se indoiascdvreun pic de dorinfa lui de a-i ajuta.OmeneEte este de inleles, Ei se int6mpldchiar in toate Ecolile, ca un invdldtor,provocat prea tare, sI uite de sine Ei sd

acfioneze pripit. Dar important este calui sd-i fie totodatd limpede cd acele

mdsuri care de fapt nu sunt terapeuticeci provin dintr-o lezare a sentimentuluide sine sunt, din punct de vedere peda-gogic, lipsite de valoare gi chiarddundtoare.

O expeienla practicd

La o consfdtuire internalionald a profe-sorilor Waldorf

din ciclul superior, lacare se dezbdteau problemele unor clase"dificile", participanfii au descris cuexactitate simptomele prezentate de unnumdr de clase din ciclul superior aicdror elevi nu voiau sd invele ori aveauchiar o atitudine de respingere. Au fostdezbEtute toate motivele imaginabile.S-a vddit cd existd un "mic numitor co-mun". in toate cazurile, elevii avuseseriin ciclul

inferiorgi

mediu invdfdtori carenu suportau nici cea mai micd opoziliegi care menlinusera p6na in clasa a VIiI-a, o disciplind extrem de severl. in ma-r€, totul mersese bine cAtd vremedascdlul fusese impreund cu ei. Dar inclasa a IX-a, c6nd el fusese inlocuit decorpul profesoral pentru ciclul superior,

115

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 10/81

au $i aperut probleme - uneori chiar

foarte repede.

Au mai fost date apoi drept exemplu gi

clase care, in timpul ultimilor ani de

gcoald, au dat dovadd de un entuziasm

deosebit, de o adevdratd conEtiinfd a da-

toriei. Areiegit

cd Ei inaceste cazuri

exista o cauzd comund, gi anume, un

invdldtor care nu fusese prea drastic inprivinfa disciplinei, dar pe care elevii sdi

il pre{uiserh foarte mult. O impresie

deosebitd a produs urmdtorul exemplu:

O invdldtoare avusese o clasd foarte nu-meroasd, pentru cd ii pldcea sd primeas-

cd mereu elevi noi. In ore la ea, nurareori te aflai parcd in plini furtund pe

mare. Deseori trebuia sd strige ca sd se

facd auzitd. Iar atunci c6nd cAnta cu

clasa, dezordinea se prefdcea intr-unuragan dezldnfuit. CunoEtinfele transmi-

se la ord erau bogate, dar nu tocmai

sistematizate. Dar, cu tot vacarmul dinclasd, intre invdfdtoare gi copii, relafiileumane erau deosebit de apropiate. Cdnd

aceEti elevi au trecut in ciclul superior,

cunogtin[ele lor aveau lacune serioase.

Insd noile cunoEtinfe au fost asimilate

uluitor de repede gi cu mult entuziasm.Nu rareori se pdrea cd elevii igi trag

profesorii inainte. Discufiile purtate de

clasi erau la un nivel deosebit de inalt,atAt uman cdt Ei intelectual.Desigur, asemenea observalii trebuietratate cu o maximd precau[ie. Ar fieronat sd se creadd, mai des, cA @a-gogia lui Rudolf Steiner, aplicati con-secvent, ar recomanda o oarecare lipside disciplind- Togi profesorii gi toate cla-sele diferd unele de altele- Ceea ce este

corect intr-un caz poate fi inaplicabilintr-altul. I{ecare dascil ^pi are - gi tre-buie si aibe - felul siu de a rezohra

problemele de disciplini- Dar in intreagamultitudine de variafiuni individuale,

t16

poate fi gisitd o anume legitate asu

cdreia ne atrage atentia Rudolf Stein

Ei care este ilustratd de experienfeleamintite: existd o singuri formd detoritate pentru care meritE sistrdduim in rlstimpul scurt dintre Eagi paisprezece ani

Eiea se intemeiazd

afecfiunea copiilor, care, la rdndulne conferd autoritatea.

Drumul de la tncredere la libertate

O autoritate pe care invdfdtorulstriduie s-o dobAndeascd de dragulpiilor nu poate constitui un obstacocalea dezvoltdrii lor spre libertate. Dcontrd. Cine a putut sd trdiasci inpilhria sa o linigte ddtdtoare de increre in adullii care ii ciliuzesc educapoate cunoa$te mai ugor in sine siranfa interioard care ii va permite mtdrziu in via!6 "sd se realizeze pe sinintr-un mod natural gi degajat. Intrebrea: "Libertate sau autoritate?" egreEit pus5. Deoarece autoritatea estetapd necesard de trecere pe drum

cdtre libertate.in lumea occidental5 existd astdzi pbabil destul de mulli copii care nsimlit niciodatd, cu adevdrat, resppentru un om mai in vArstS. Dacd acfapt va fi privit drept un simptom imbcurdtor al procesului de eliberare inrioard care se petrece in zilele noastatunci vom avea de a face cu un seal erorii gi al unui mod miop de gdnd

Deoarece copiii care nu sunt in staresimti weo formd oarecare de respesunt in general gi mai sdraci in semente iar mai tdrziu nu vor putea d5la rindul lor, decdt pufind cdldurd.

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 11/81

t cA reprezentlrile fanteziei sunt

cu foarte mare seriozitate.i rvem in amintire incd din copildrie

;iturd, o ilustra(ie dintr-o carte, o

ine creati din lumea fanteziei, care

pus amprenta asupra noastre mai

ric decAt orice imagine din realita-exterioard.

se explici deci atAt de marea avi-

a copiilor dupd imagini care nu

ry$in realitdgii experienfelor cotidiene?

Or putea obiecta cd acestei aviditdfi iirespunde, pe alt plan, cel al adullilor,

pentru povestioarele din revis-

ts, romane poliliste etc. Dar problemaD e atet de ugor de rezolvat. Este vor-h de fapt despre o nevoie care se ma-

--sta deosebit de puternic intr-un anu--ir shdiu limitat al dezvoltdrii copiilor.Amold Gesell a ardtat ch interesul co-

;flor americani pentru serialele de ani-EIb este trezit in jurul vArstei de Easeri, atinge punctul culminant pe la opt

- noud ani Ei incepe si scadd in jurull*stei de zece ani.

Sctea de imagini a copiilor este nepoto-Ei- Firmele care o exploateazi prin se-

niale de benzi desenate gi filme de ani-

raFe trebuie si satisfaci cerinfele uneifep aproape nelimitate. Dar ei oferin surogat pentru cd nu este tipic pen-lru un bdiat de gapte ani sI alerge ne-hqte gi sd vorbeasci pe nas ca Do-nald Duck sau sd tragi cu pistolul ca

frafii Cartwright. Existd copii de aceeagi

drste care se dedicd cu ardoare spon-tme $i satisfaclie interioard punerii in

sceni a "Scufilei Rogii".Copiii in vArstd de gase pdnd la zece ani

care nu s-au depersonalizat prin ficliuni-le relatate in mod senza(ional au o pre-

feringd profund intemeiatd pentru basme

sau reprezentdri mitice.

Ne ce s itate a im a ginilor

in toate culturile gi la toate popoarele

au existat epoci in care gi oamenii mariau simlit o asemenea nevoie. Miturilecrea{iei din India, Babilon, Egipt, ale

celgilor, germanilor Ei ale popoarelorsdlbatice care mai existi incd, atestd un

stadiu. al culturii in care oamenii perce-peau interior ceea ce le povesteaupreolii sau vracii despre geneza Pdmdn-

tului gi a omului. In Grecia putem ur-m6ri cu o deosebitd limpezime - de e-

xemplu in filosofie gi in drame - sum

imaginile greu reprezentabile dar strdlu-citoare din congtienfa omului se pierd,detagdndu-se de gdnduri, care sunt "in-negurate" dar au contururi mai precise.

Fdrd a forfa comparalia, putem spune cd

Ei copiii nogtri trec printr-un astfel de

proces de dezvoltare. Copiii au un anu-

mit mod de a gAndi in imagini, fapt careatinge punctul culminant intre vdrsta de

Ease Ei zece ani Ei care, odatd cu apro-pierea pubertdlii, se transformd in pre-ferinfa pentru cauzalitate Ei in aptitudi-nea de a opera cu concepte abstracte.

Rudolf Steiner revine cu noi gi noipuncte de vedere Ei argumentalii in di-recfia necesitatii de a veni in int6mpina-rea nevoii de reprezentdri vizuale a co-piilor. Una dintre cele mai drasticeformulSri apare intr-o expunere pe carea linut-o in Anglia in anul 1923 in fa[aspecialiEtilor in pedagogie Ei a celorpreocupafi de acest domeniu: "Ce afi

ia de imagini

dintre prejudecdlile impotriva gcoli-

Waldorf sund astfel: copiii ascultd

fotr-una basme. in realitaie, lucrurile

nrnt chiar atat de simple, dar este

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 12/81

spune dach cineva, ciruia i-a fost pusd

in fald o farfurie cu peEte, ar indepirtacu grijd carnea gi ar alege oasele, devo-

rdndu-le! V-a!i speria cu siguranld ingro-zitor, cd acea persoand s-ar putea inecacu oasele. $i in afard de asta, organismul

sdu nu ar asimila cum trebuie oasele depeEte.

Insd exact a$a se intimpld, numai la unalt nivel, la nivelul instruirii sufletegti

cdnd unui copil i se prezintd, in loculunor imagini pline de viafd care il soli-citi in intregime, concepte goale, serbe-de, abstracte- ("Via[a spiritual5 contem-

porand gi educalia", Illkley; Conferin[adin l3.VIII.1923).

Dacd criticii reproEeazd sistemului Wal-dorf cd mijloceEte in primii trei ani de

gcoal5 prea multe reprezentdri vizuale,

atunci ei nu au intrevdzut ci se proce-

deazd astfel nu conform unor idei ofen-sive, nici unor concep[ii de modd veche

sau din cauza lipsei de interes pentrufaptele obiective ci pentru a aplica unprincipiu consecvent, cu o motiva[ie an-

tropologicd gi pedagogica clard. In afard

de aceasta, ei nu iau in consideraredecAt jumdtate din planul de invdgdmint.In clasa a treia, de exemplu, se pune unaccent deosebit pe Etiinla concretd, pe

discugia despre construirea unei case sau

despre munca [dranilor; in clasa a patrase invald redactarea primelor scrisori deafaceri.

Daci wem si nu-i obcim pe copii dinpunct de vedere intelectual, ci sd pro-

tejdm capacitatea lor de asimilare, tre-buie sd le ddm pmibilitatea de a receptaimagini autentice ale fanteziei. In gcolileWaldorf, la ciclurile gimnaziale, la careinvdfdmAntul pe bazi de reprezentlri vi-zuale a fost promorat de timpuriu, se

poate observa o intensihrc extraordinarda voin[ei de invdfare Ei folelegere a ma-

teriilor cognitive. Este de remarcatul ci in astfel de clase predominnumai g6ndirea activd ci gi o recetate deosebitd. Asimilarea lecfiei anat in sensul propriu al cuvdntumodela", nu numai in viafa de repre

tare ci Ei in planul sentimentelor.Dacd vrem sd venim pe deplin in snul nevoilor elementare ale copidespre care e vorba aici, nu exisdrum: imaginile fanteziei trebuie sdr^ri predominante in invdfdm6ntul prIntr-o Ecoald Waldorf, la ciclul prleclia se incheie de reguld zilnicnara$iune, caracteristicd pentru ssufleteascd a vdrstei copiilor:

clasa I - basme;clasa a II- a - fabule Ei legende;clasa a III-a - fragmente selectate

Vechiul Testament;clasa a fV-a - fragmente din legen

nordice despre zei Eiclasa a V-a - povestiri din mitolog

greacd.

Rudolf Steiner a descris pe bazacetdrilor sale de gtiinga spirituaamdnunt ce influenld poate exeasupra omului modern receptareanereceptarea in copilirie a unor as

nea imagini. Pentru cititorul cdruiastrdind calea de cunoagtere a antrsofiei, o astfel de afirmafie ii va pfoarte indrizneafd gi poate chiar fo

Dreapta: Doi elevi ilustreazd un bnorueginn (Bergen).

tnvdldtorul poveste{te copilului, Ei cordspunde pin activitatea sa artisticd.trurea imaginii prin desen Ei picnrdrdspunsul spontan al copilului la ceed trdit prin fuwdgdtorul sdu.

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 13/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 14/81

ciudatd. Aceluia insd, care este in mdsu-

ri sd preia o astfel de reprezentare cu

sinceritate gi cu in[elegere interioard, ea

i se va pdrea concludentd tocmai princoncretefea ei.

Rudolf Steiner poveste$te cum oamenii

nisculi cam la jumdtatea secolului al

XV-lea gi-au fiurit, in existenga lor dinsuprasensibil, anterioari nagterii, in pri-mul rdnd for$ele interioare necesare

unei gdndiri neimaginative. El accentue-

azd modul in care, in acea vreme, pre-dominarea capacitdlilor intelectuale Ei

gtiin[ifice Ei scdderea sim[itoare a

for[elor de imagina[ie are de a face cu

faptul mai sus amintit. "... acum incepe

Ei aici se regdsegte motivul furtunilor din

zilele noastre, acum incepe vremea incare sufletele din lumea spiritual6, co-

borAnd prin concepere gi nagtere inviaga pdmAnteasc5, aduc cu sine imagini.

Ce anume se afl6 in profunzimea sufle-

tului de copil sunt imaginagiunile primitein lumea spirituald. Ele vor si iasl la

lumin6". Copilul dispune in lduntriculsdu de forfe "care l-ar sfdEia dacd nu

sunt aduse la lumind in reprezentdri vi-

zuale. $i care este consecinfa? Acesteforle nu se risipesc; ele se dezvolti,dobindesc existenfd, pun stdpAnire pe

gdnduri, pe sentimente, pe impulsurilevoinfei. $i ce ia na$tere din aceasta inoameni? Se nasc rebelii, revolulionarii,oamenii nemullumigi, oamenii care nu

Etiu ce vor tocmai pentru cd vor ceva gi

nu Etiu ce anume"- (Conferintd din11.D(1e20).

r20

De la imagine la literl

"Ein kraftvoller Konig /<ommt zu dem Kamwo die Klingen klirren und krachen..."("Un rege puternic porneEte la luptdAcolo unde se incrucigeazd spadele...")

Copiii recitl cu patos, in cor Ei tropdieritmul sunetelor aliterafiei.Propagandi de rdzboi? Nu, pentru nimin lume, nu - este numai clasa I care invace fel de fiinfd este litera "k". Au ascultun basm gi invafd o strofd despre bunulputernicul rege. Cel mai important lucrinsh e ca dupd aceea regele s[ fie desencu creioane colorate, cu coroana pe^cre$t

tul mdrel gi cu spada inainte. In ziu

urmdtoare, imaginea sa desenat[ devintot mai sublire, pdnd ce din el nu mrdmdne decit un "K" - gi poate amintirefelului cum a apdrut.

In acelaEi mod sunt introduse gi restul consoanelor:preotul devine litera "P", zmedevine litera "2", focul litera "F" etc. Vocalele se nasc din gesturi care exprimh, c

intreg trupul, stdrile sufletegti. Apoi aces

miEcdri sunt re(inute intr-un semn grafic.

Vocalele Ei consoanele sunt perceputdupd origine ca "sunete ale lumii" gi "sune

te ale sufletului" incl de la prima vedere

Dreapta: Putemicul rege se transformd tntun palid gi slabdnog "K" (StocWtolm).

Trecerea de la lumea lucruriJorla cea a sem

nclor abstracte constituie un moment dete

minant tn vi"aga omuluL Pentru Rudolf Stener a fost deosebit de important ca copiii s

tnvete sd citeascd Ei sd scric doar dupd ce aajuns la vdnta gcolard deplind gi ca ei, t

Finctpi4 sd refacd acelaEi proces, care

apa4inut vechilor culturr; trecerea de lscrierca tn imagini la cea tn litere.

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 15/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 16/81

Scrisul vine deci inaintea cititului. in de-

cursul clasei intdia sunt invilate toate lite-rele, dar se citeEte numai ceea ce a scris fie-

care pentru sine. De abia in cursul clasei a

II-a cititul este exersat in mod consecvent,

addug6ndu-se la ceea ce a scris fiecare

pentru sine Ei citirea sporadicl a unor frag-mente din culegerea de texte. De ce insd

acest lung gi complicat proces de invdfare?

Pdnd acum copiii au trdit intr-o lume con-cretd, unde fiecare lucru era ceea ce pre-tindea cd este. Cu literele e insd altceva.

Ele nu sunt nimic in sine: ele doar semni-

ficd ceva. Omul care inva[d sd citeascd,pdEeEte intr-o lume a semnelor abstracte.

Aceastd schimbare este pentru mulgi copiimai grea decAt ne-o inchipuim noi. Unsimptom caracteristic pentru aceastd prob-lemd este legastenia care apare azi din ce

in ce mai frecvent in diferite gdri.

Trecerea va fi simplificat[ dac6 literelepreocupd fantezia intdi sub formd de ima-

gini, Ei printr-o participare deplini. Acestdrum de la imagine la literd nu este parcurs

totugi in nici un caz numai pentru copiii ca-

re au greutdli la citire gi scriere.

In timpurile vechi, invagagii erau onorafi,

mai tdrziu au fost privigi chiar cu tricd sauinvidie de citre cei care nu Etiau sd ci-

teascd. Chiar gi astdzi, aceastd diferenlierenu a fost depaEitd decAt aparent prin invin-gerea analfabetismului in Occident. Oa-menii fdrd interese intelectuale sau spiri-tuale, Ei cu o dotare practicd unilateraldsuferd adesea de un complex de inferiori-tate Ei se simt stingherili in prezenfa "bi-

rocrafilor" care au o pregitire teoreticd.

Una dintre cele mai importante gi marcan-te delimitdri intre clasele sociale are incd

loc intre oameni ancora[i mai mult in lu-mea obiectivd, concretS, reali gi aceia care

trdiesc mai mult in lumea semnelor.

Aceasti diferenliere nu trebuie si existe

din copildrie. Unora dintre copii scrisul Ei

cititul li se par extrem de ugoare; atracgia

122

lor spre activitdlile intelectuale este astimulatd Ei mai tare. Allii insd aucultdgi majore Ei existi pericolul ca dceastd cauzd si se creeze o aversiimpotriva a tot ce inseamni carte.

Dar oare, acest proces detaliat nu

plictisitor pentru copiii inteligenfi carinvdgat si scrie gi sd citeascd singuri inade a merge la gcoal5?

Depinde doar de priceperea invdlitorde a face suficient de interesante peelevii sii formele de reprezentare g

migcare. Dacd deSenul gi pictura capti

zd Ei dacd povegtile despre litere umsufletele de incAntare, atunci e in gen

uEor de trecut peste aceste problemepoate intdmpla ca un copil de gapte a

fie captivat de activitatea sa artisticS, icunoEtinfele de citire acumulate maivreme si devini neesenfiale, si se piaaproape, pentru a fi reimprospitatecu multd vigoare.

Daci copiii aud cd oamenii mari din puri indepartate au parcurs acelaEi dde la scrierea in imagini la cea in litere,simfi un fel de respect fa[I de ceea c

inv6lat. Sd-gi consideri propria realizar

importantd gi sd o indeplineEti cu dragoacestea umplu invdlatul de cdldur6, iprietenos gi sdndtos. O fetifa de la o $cRudolf Steiner (Waldorf) povestea deo verigoard de aceeaEi vArst[ care invdg

sd citeascd mult mai repede decAt ea, fla o altd Ecoald: "Da, ei au invdlat sd citc5, dar shracii nu au habar de unde viterele." Acestui avantaj nu i s-a mainici o importanfi, fafd de legdt

congtientd Ei de experienf5. (VezDiihnfort gi E.M. Kranich "Incepupreddrii scrierii Ei citirii").

Dreapta: Scrierea este adaptatd text'lLirerele iernii" sunt colluroase gi reci

bloulde ianic are forme rotunde gimolagi culori vesele (clasa a V-a, Oslo).

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 17/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 18/81

€.:t r.u.:+.'::i"::"

;ffi $gigi1*:ri€ir4,,,,,, .

".",ti- , :;

"t,;:,i::1.W*;

' ' ,r:;.,t:i*.il':

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 19/81

Clasa I: Basme

knelor le-a fost contestatd valoarea

dcativd. Se crede cd ele nu sunt destul

& palpitante pentru copiii de Ease, [ap-

E ani Ei prea inspiimAntdtoare pentruopii mai mici. Existd psihologi pentruqe basmele fralilor Grimm sunt o pro-ilEre. $coala Waldorf insd consideribenrele ca pe una dintre cele mai im-

lutante metode de educare aflate la

Semdna pdringilor Ei profesorilor Ei le

mrdd destul de mult timp pe parcursul

dcei I. De ce se procedeazd astfel?

F focepem cu un exemplu din realitateab A cu zi. O fetda cu temperament

barte flegmatic auzise de la mama eiknul despre Frau Holle. CAnd fataca harnic5, cu prezenfa de spirit gi cumtiment al datoriei iEi terminl treabah impdralia acesteia, stdpdna o conduse

h o poartd mare; acolo cdzu asupra ei

o ploaie de aur. Apoi poarta se inchise

$ ea se gdsi in apropierea casei pdrin-le$i in care se putea acum intoarce-hta cea leneqd, incapabild sd infeleagi

itediat o situafie, este condus5 la ace-qi poartd, dar asupra ei se abate un

Fhoi de smoal6. Imaginea celor dou[Cte intoarse acasd, a celei luminoase qi

e oelei innegrite impresioni profund co-pilul Spuse incet gi apdsat: "Eu o sd fiuhotdeauna cuminte".C-u o claritate drasticd, ce nu-gi gdseEte

pereche in alt gen al artei narative, bas-nul deariluie ceea ce sunt de fapt indincul sufletului lor personajele princi-pob. C,opiilor le este oferitd o cunoa$te-te a oamenilor, aga cum nu le poate fi

Stiinga: Ilustralie de basm dintr-o clasd tntdi(Lfilano).

flcutd accesibild in nici o altd formd gi

care ii poate ajuta foarte mult sd-gi dez-

volte sentimentul dreptdlii gi al ne-dreptdgii.

Multe aspecte indicd faptul cd "basmelepopulare" au suferit mari modificdri de

la generagie la generalie, de la {ard lafard dar, inigial, ele au fost create depersoane individuale, pentru noi anoni-me dar care dovedesc o cunoa$tere pro-fundd a oamenilor, qi care au fostin(elepfi ai lumii gi poefi de rang. Nupufine sunt basmele ce reprezintd capo-dopere de un fel deosebit: profund eticeca atitudine fundamentald, libere de mo-ralizdri meschine, create pentru oameniicare gi-au pistrat for{a imaginagiei co-

pilaregti Ei artistice.

Modul de reprezentare a rdului

De ce insd ne vorbesc basmele despre

tot felul de fiinle groaznice, care pedeasupra nici micar nu existd? Copiiin-ar trebui sd fie ferili de ele? De cesd-i impov[rdm cu zAne rele, trolli (spi-

ridugi), uriaEi gi vrdjitoare?Sd ne oprim o clipa asupra intrebdrii:cum reprezintd povegtile de fapt astfelde aparigii?

In basmele care mai plstreazd incd am-prenta vechilor barzi remarcdm o limbdadesea sdracd, lipsita de podoabe stilisti-ce. Imaginile sunt pregnante, dar contu-rate in pu{ine trdsdturi. Zugrlvirea de-taliilor este rarf,. Forfele riului suntcaracterizate de reguld numai prin cuvin-tele gi acfiunile lor. Zdna cea rea din"Frumoasa din pddurea adormitd" s-a

prefdcut intr-o femeie bdtrend Ei a ispi-tit-o pe prinlesd ca sd toarcd Ei sb se

inlepe cu fusul. Vrdjitoarea din "Hiinselgi Gretel" este o figurd deosebit de mar-

r25

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 20/81

cant6. Ea apare celor doi copii rdtdcilidrept o bdtrand prietenoasd, care lepregdtegte o mas[ bund gi pitucurimoi.In descrierea ei este inclus, in mod

neobiEnuit, Ei un detaliu foarte concret:

"Vrijitoarele au ochii rogii cu care nu

vdd prea departe, insd, caEi

animalele,

ele au un miros ager Ei simt cdnd se

apropie oamenii". Pofta aprigd, animalicd

a vrdjitoarei se exprimi chiar exagerat

de clar atunci cAnd vrea s-o faci pe

Gretel sd intre in cuptor; astfel, ea se

trddeazd, iar Gretel reuEeEte s-opdcdleascd Ei s-o impingd in cuptor inlocul ei."Troll"-ii din Scandinavia sunt un neam

aparte. in basmul norvegian "Nunta

trollilor" se poveste$te cum o fetigcand

$eja logoditd pdgtea vitele sus pe munte.

Intr-o bund zi se trezegte la stAni cu o

grdmadd de oaspeli, conduEi de logodni-

cul ei. AceEtia aduc cu sine haine de

nuntd, farfurii de argint Ei fefe de masd

pentru ospd[. Serbarea incepe. Totugic6inele simte cd ceva e in nereguld.

Ldtrand cu putere el o ia la valc cdtre

sat gi il aduce pe adevdratul logodnic,

care ia cu sine o pugcd Ei igi elibereazilogodnica. Biata fath nu bdgase de sea-

md cd oaspefii ei erau cu tolii trolli.Abia acum vede cd minunatele jilluri de

nunti erau fdcute doar din mugchi, bu-

re!i, balegi de vacd gi de oi.

Trollii pot lua cele mai diferite infigiEdri:

copii mici, oameni cu staturd piticd, mi-nunate fecioare ("fata din pddure'). Cel

mai adesea ei urmdresc un scop precis,

de exemplu si ademeneascd anumigi oa-meni pe munte sau si blesteme pe aceia

care au mincat gi biut la masa lor sd

rdmdnd pentru totdeauna printre ei-

Acest motiv este foarte vechi. Apare Ei

in "Odiseea", unde wdjitoarea Circe iiademeneEte pe marinarii naufragiafi in

126

palatul ei gi le oferd vin otrdvit: deince l-au bdut, poate sI-i preschimbtoli in animale Ei sd-i fini pe insulCei vrajili pot sd se elibereze deputerea trollului (spiridugului) doarprezenla lor de spirit sau a altcuiva.gederea in puterea trollului (spiriduglasd urme. Adesea cei intorgi acassimt instrdinafi de semenii lor: se pintdmpla ca ei sd rdmdnd "ciudafi"tru tot restul vielii lor.

Personaje grotegti - trolli (spiridugvrdjitoare cu nasuri lungi sau ururiage g.a.m.d. - apar de obicei numbasmele umoristice. Chiar gi urcapltd adesea trdsdturi hazlii, in c

cruzimii lor. Dacd l6sdm la o parte

laurii Ei dracii, care trebuie sdinspdimdntdtori, forgele rdului sunt istrate de mulli autori cu capacitateareu repetatd de a ingela aparen[eprin aceasta, de a apdrea atdasemindtori oamenilor, incAt nu esd-i confunzi cu aceEtia-

Basmele Ei realitatea

Nu sunt toate acestea fantastice, "trdznite"? in nici un caz. Cine vedeelevii sunt atragi in bande care consdroguri, care organizeazd furturi gi japoate sI fie uimit de cdt de asemdndre sunt ispitele din realitate cu celecrise in basme. Aici existd oameniseamdnd cu cei "vrdji1i"! $i existd $aceia ale cdror calitdfi interioare a

tesc surprinzdtor de vrbjitoare gi de(spiridugi): viclenia primitivd, linguE

ldcomia animalicd, cinismul fdrd marCel mai grav lucru in cazul foraului care apar in basmele "adevd

este ci ele chiar existd.

Se accentueazl uneori cu multb

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 21/81

d, in loc sd spunem copiilor basme, mai

lbre i-am pregdti pentru o viafd mo-

&ma Ar trebui sd afle ce ii aEteaptd

lmtru a se putea inarma cum trebuie.

H privim in jurul nostru, vom gdsi

mumirafi copii care s-au confruntat de

ftruriugi nemijlocit cu realitatea nemi-

tnci gi care tocmai de aceea stau:ritori Ei neajutorafi, deziluzionali Eilhali ln fafa ei.

trH basmele vor fi spuse conform sti-

blui lor: fdrd sentimentalisme, fdrdhuriri ra(ionale, cu mdsurd chiar, fdrdr ediuga detalii inspdimAntdtoare, des-qi:nle de vrdjitoare gi uriagi pot deveni

ndalitatea potriviti de a-i face pe copiiri trdiascd in imagini "rdul din lume",

hinte de a-l fi intdlnit in realitate.IH povestim foarte dramatic, foarteralbt frrd a fese imagini luate din at-

dera basmului, atunci lupul va sdri

& imagine ca un animal sdlbatic real.Coplul trdieEte ceea ce se petrece in*tul adultului. De aceea povestitorul

uie sd Etie s5 prezinte cu putere&fril in care forfele binelui triumfd la

rmi asupra forfelor potrivnice. Cdci,

& rcest punct de vedere, basmele sunt

lmire. Nici o altd specie poeticl nur.ri atat de lamurit posibilitdEile de

Emsformare care se afld, inndscute, inc- in povestirile gi piesele de teatru'obbnuite", copiii intdlnesc personajege sunt greoaie ca ursul, nervoase ca

Frecii sau fudule ca broagtele Ei caredia prin gcoala vielii capdtd Ei altefuuqiri: delicatele, linigte interioard,rrlinte etc. In timp ce in basme, ei

Silnesc personaje care sunt urgi, Eoa-rei broagte gi se dovedesc a fi oamenidia dupi ce sunt eliberali de vrajd, de-

-dnd prinfi sau prinfese.

Basme pentru difeite vdrste

I-a vdrsta propriu-zisI a basmelor, intrepatru gi noud ani, copiii ascultd un

numdr mare de basme aparlindnd pro-priului popor sau altor popoare. Basme-

le despre soartS, simple, ca "Talerii din

stele", "Pldcinta cea dulce", "ScufilaRoEie", "Frumoasa din pddurea ador-

miti", "Albd ca Zdpada", "Lupul gi cei

gapte iezi", fac inceputul; la vdrsta de

cinci ani li se adaugd gi basme descriind

evolufia personajului. Ele aratd primiipaEi ai unui drum: lupta dintre bine Ei

rdu pentru a pune stdpAnire pe sufletulomului. Aici copiii trebuie sd poatd

urmdri acfiunea. Este important ca ale-

gerea sd fie fdcutd in func{ie de copil,de mediu, de anotimp.

Pentru cei mici (gi aici alternativ) poves-

tirile umoristice cu multe repetifii suntcele mai indicate. Cu cAt sunt mai micicopiii, cu atdt mai des putem sd le re-petlm cuvdnt cu cuvAnt acelagi basm.

Ce e de fdcut insd dacd un copil depatru ani s-a speriat de vreun lup sau

vreo vrdjitoare gi std noaptea treazaEteptdnd ca monstrul sa vind gi sa-l

rdpeascd din patuful sdu? Sa incepiacum sd dai ldmuriri, sd descrii suprafalarafionald a realitdlii, in care nu existd

uriagi, trolli (spiriduEi) sau omulefi gri?Sd distrugi lumea basmelor in loc si facirdnduiald in ea? Dupd toate cele spuse

inainte, aceastd ar fi o minciund. Mul(icopii nici n-ar crede, pentru cd au o altdexperienfd. Nu, trebuie sd intdregti par-tea luminoasS. De cele mai multe ori,

un c6ntec de seard, o rugdciune sau odiscugie pe altd temd dau rezultate. Sauam putea da copilului o sabie de lemnspundndu-i: "To!i copiii sunt pdzifi deun inger zi gi noapte. Nu trebuie sd-[ifie fricd. N-o sd !i se int6mple nimic.

t27

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 22/81

Dar dacd totugi se va intAmpla ca vreun

spiridug sd se rdtdceascd prin camera ta,

atunci aratd-i crucea de pe sabia ta sau

indreapt6-i-o spre cap. Ai sI vezi cum

dispare". Mulfi pdrinfi care au ales a-

ceastd ultimd solufie au confirmat cAt de

eficient6 este.

Dar oare aceastd posibilitate - cd trollul(spiriduEul) ar putea veni in camerd -nu ar alimenta gi mai mult frica? Este

ceva ce nu poate fi prevdzut; orice am

face, depinde de increderea care existd

intre copil gi adult. Copiii se liniEtesc

apoi Ei adorm. Adeseori e de ajuns ca

uga sd fie ldsatd intredeschisd pentru ca

apropierea Ei legdtura sd se intdreascd.

Aproape fiecare copil are o perioadd in

care nu vrea sd adoarmd decdt cu lumi-na aprinsd Ei este chinuit de "gdnduri

rele".Atunci cAnd copiii de qapte ani consi-

deri un basm "copil5resc", ei nu fac

dec6t sd repete o opinie preluatd din

mediul lor. Dacd adulgii insd vor consi-

dera limbajul poveEtilor un limbaj al cul-

turii umane, acest lucru nu se va

int6mpla. in clasa intAia, cAnd se apropie

momentul povestirii basmului, copiiise

ageazd frumos in bdnci, se indeamnd re-

ciproc la liniEte qi ascultd cu ochii mari.

Uneori se intAmpld sd fie gi comentarii.Un bdielel autoritar Ei indrdznef protes-

teazd cu voce tare cAnd aude despre

faptele mdrgave ale unui vrijitor r6u

("Ce mizerabil e, nu-i aga?"). Fefigoara

sperioasd qi nelinigtitd a unei fetige se

lumineazi la descrierea unui biet Eoricelcare, in final, se transformd in prin[esd.

Bineinleles se intAmpld uneori sd se ex-prime indoiala in legdturd cu adevdrul

basmului; dar aceasta nu pdtrunde prea

addnc, pentru ci basmul e mai puternic.

Dacd invdfdtorul se ingrijeEte sd spund

doar astfel de poveEti care de fapt sunt

t28

expresii ale unor realitdli interioareatunci poate spune cu congtiinfaimpdcatd cd ele sunt gi adevdrate. Astfein clasa intdi, intr-o pauzd de respiralieavu loc, cu voce inceatd, urmdtorul dia

log intre invdldtor gi elev: - Toate aces

tea sunt adevdrate?

-Da, bineinfeles.

Ah, cum, asta n-o mai credem. - Disculia se terminase, dar copiii continuardsd asculte atenfi, curiogi ca oricAnd.

Dacd un copil deprinde, din jurul sdu

neincredere, invdfltorul trebuie sd-i ex

plice intr-un fel sau altul cd imaginiledin basme au o altd realitate decdt lucrurile pipaibile din jurul nostru.Copiii care sunt obignuili, sd asculte poveEti "adevdtate" igi dezvoltd treptat un

sim! al stilului: povegtile inventate, carevor sd par[ basme dar care sunt realiste

ori fantastice pot trezi o profundd ne

mullumire, pur Ei simplu pentru cd sun

fdrd fond Ei pentru cd nu sunt artistice

Intr-o clasd in care s-a spus o asemenea

povestire, se auzi o voce arfSgoasd"Domnigoard, acum vrem sI auzim unbasm adevdrat!"Cine a pdtruns odatd in lumea basmelo

qi gtie cAt de mult pot da imaginile dinbasme poate mdsura Ei "valoarea" imaginilor din revistele de serie, benzile de

senate etc: le-am putea compara cumAncarea fadd, conservatd care saturpe moment, dar provoacd ulterior o foame cu atAt mai mare, ba, in timp, chiasubnutrifie.

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 23/81

Ilespre invifarearritmeticii

Lrdldtorul povestegte in clasa intdi: Un

Sran a fdcut o roatd mare de cagcaval-

A tiiat-o in zece bucd(i. Trei bucdgi le-a

gromis vecinului gi de una avea nevoie

ilEntru cind. CAte bucili i-au rdmas de

nindut la piafd? (O intrebare pentru

relancolicii iubitori de ordine Ei meti-

orlo6i).La pialn era mare inghesuiald. Patru

doamne durdulii Ei zdravene au

mpdrat fiecare cAte o bucatd. (Acum,

"mrrdldtorul trebuie sd gdseascb o intre-

bare pentru colerici, care, intre timp,s-au fdcut foarte remarcafi). Fiecare

&amnd avea - ca sE vezi - cdte Patruopii gi un sol ce mAncau cu pldcere

cqcaval. Cdgi oameni mindncd deci cu

pldcere brdnzd, dacd ludm impreund cele

patru familii? Acum inghesuiala devine

lot mai mare. Un bdiat fldmAnd furd

liranului o bucatd de brdnzd, cAinele

unui mlcelar, alta. Dupd o vreme insd

bdiatul se intoarce; il mustrd congtiinfa.$ranul fu binevoitor Ei impdrfi bucata

&, brinzd cu el. Cdinele nu mai reveni

cici mAncase brAnza imediat.

Chte bucdgi ii mai rdmdseserd fdranului?(Aici rezultd o serie de intrebdri care,

printre agitalia omeneascl gi du-te-vino-

ul intdmpldrilor, se potrivesc sanguinici-

br). E timpul sd ne gdndim gi la tofioamenii care mincaserl din cagcavalul

cel gustos. CAli au fost de fapt? (Aiciflegmaticii, care sunt interesafi indeosebi

de mesele copioase, vor socoti linigtili o

rneme).

hemplul aratd cum invSfdtorul poate

hcerca sd aibe in vedere temperamente-

le chiar gi la ora de aritmeticd.

Crle patru operafii aritmetice de bazd

vor fi luate intotdeauna laolaltd.tnveptorul poate sd inainteze destul de

repede la aritmeticd, spre deosebire de

scriere gi citire.

Caracteristic este inainte de toate una.

Anume cd cifrele sunt vdzute in general

ca parte a unui intreg (cagcavalul 15ra-

nului). Acest lucru poate fi explicitat in

diverse moduri: prin acelaEi segment, ca-

re este impdrgit dupd numdr, printr-un

regat, pe care regele il imparte in pro-

vincii, de exemplu intre fiii gi vasalii sdi.

Acest mod de lucru "analitic" are inprimul rdnd avantajul cd stimuleazi, mai

u$or o activitate creatoare, liber6; existd

numeroase modalitifi de a impdrfi cifra

doisprezece in pirli diferite, in timp ceadunarea cantitdlilor se poate face nu-

mai printr-o singurh modalitate bine sta-

bilita. (Trebuie remarcat in treacdt fap-

tul cd trebuie exersat Ei procedeul

sintetic). Dar mai existd gi un alt punct

de vedere care trebuie amintit aici.

Unu este numdrul cel mai mare

in unele legende despre originea lumii

se poveste$te cum toate elementele s-au

ndscut dintr-unul singur: Okeanos in mi-

tologia greac6, Ymir in mitologia nor-

dicI. Intregul se ddruie$te^pe sine pen-

tru a da nagtere pirfilor. Invdfdtorul va

reveni in cadrul exercigiilor de aritmeticd

mereu la acelagi principiu: a impdrfi, a

ddrui pdr;i din aceeagi unitate.

Faptul cd lumea, la urma-urmelor, esteo unitate, corespunde simlirii instinctivea copiilor (inclinafia de a-l privi pe

Dumnezeu ca pe creatorul tuturor lucru-rilor existd - dupd Piaget - nu numai la

cei care au primit o educafie religioasd).

Ora de matematicd drept teren de exercilii

129

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 24/81

morale. Dar tocmai socotitul, gi calculatulpot deveni u$or un domeniu al egoismelormdrunte, dacd nu suntem atenfi. - Dacdprimegti de la Karl doud bomboane, de la

Oskar trei Ei de la Katja dou5, cdte bom-boane ai? CAnd e vorba de socotitul in capigi vin mult mai ugor in minte exemple deacest gen decdt: Dacd ii dai lui Karl doudbomboane, lui Oskar trei etc..., cAte bom-boane ai dlruit? De ce se int6mpld astfel?in numhrat, in mdsurat, in compaiat, egois-mul se iveEte ca de la sine - in special cdndse apeleazd numai la infelegere (ragiune).Intelectul, prin natura sa, vrea sd asimileze,

sd cucereasc5, s6-gi "astampere curiozita-tea" - inima qi voinla trebuie sd impund, incontra acesteia, altruismul. Obiectivitatea

Ei simplitatea Jin in mod necesar de relafiacu numdrul. Astfel de nimicuri nu suntinutile. Pe nebdgate de seamd invdldrorulpoate, pur Ei simplu prin alegerea exem-plelor, si facd sd se reverse importante im-pulsuri morale in orele sale-

Tabla tnmullilii prin miEca re

Cea mai bund cale de al introduce pecopil in lumea cifrelor este cea amiEcbrii Ei ritmului, care apar de altfel lanumdrare Ei in girurile de numere.

130

Unu, doi, trei,

Patru, cinci, Ease,

$apte, opt, noud,Zece, unsprezece, doisprczece.--

Intreaga clasd il urmeazd pe invdldDoi pagi liniEtigi Ei apoi un tropditternic, impreunl cu o bitaie din paIn clasa a doua copiii pot sd reintreaga tabli a inmullirii din miEcPoate ci o sdriturd deosebitd saumod mai special de a bate din palmfost de folos. Rdsund astfel, cAnd mirea lncepe:

Trei-e-unuori$ase-e-doioriActivitatea capdtd

tant in gAndire.

treitrei.

un loc tot mai imp

Sus: Faptul cd pdpile provin din tntregun gdnd tn mod firesc pe tnlelesul copiilo

Dreapta: Cifreleromane suntpredate de utnviildtoi drept pimele semne matemat

pentru cd ele pot fi citite Ei numdrate dirpe degete. Cifrele arabe le urmeazd tcurdnd.

Drmpta j os : Frunze pentru adunare, flori pau scddere ori boboci pentru tnmuQire. intosernenea imagine ,it, ,iribila furudirearectd dintre cele patru operagii aritmAice.

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 25/81

ww

W

ww

\x4-it "t

:'1"' {.l

l'jr,\ &

4x3'1

* & *

*s *;* s Y *;

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 26/81

patnaeci gi cinci - este - cinci oi noudcincizeci Ei patru - este - VSe ori noud

Eaizeci gi trei - este - {apte ori noudyptezeci Ei doi - este - opt ori noudoptzeci gi unu - este - noud oi noud

Nu existl o educare mai bund a memoriei

decAt invdgatul pe de rost la aritmeticS.Fiecare gir de numere este plin de in{ele-suri gi ascunde secrete care vor putea fidescifrate abia mult mai t6rziu. Se incepecu cele mai interesante grupuri de cifre:27, 36, 45, 54, 63, 72, g1 din tablainmullirii - toate sumele cifrelor de lafiecare numdr de pe diagonala girului luinou[ dau cifra 9! Descoperiri de acest

fel sunt destule - ele entuziasmeazd.

Pe l6ngd minunile gi legile fenomenelornumerice pure se iau bineinfeles multeexemple din viafa practici. In clasa a

treia, disciplina concretd (megteEuguri)

cere sd se lucreze cu mdsuri gi greutd{i;sunt mdsurate lungimea, ldfimea gi

indl{imea clasei gi altele de acest fel.Dar lumea numerelor pure rdmdne im-portantd - Ei fascinantd. De exemplu,copiii din clasele a treia sau a patra sunt

Dublare Ei tnjumdtdgire.

puEi in fa{a urmdtorului fenomen:

1.

4>g

16>25>

10x10=10011 x 11 = 121>12x12=144>13 x 13 = 169>14x14 = !96>

Colericii socotesc plini de zel: cdndvdiferenfa diferenlelor trebuie sd fie mmare de 2! Incearcd cu valori din cece mai mari, pAnd

cdnd in sfArgit observcd lumea cifrelor nu cunoagte comprmisuri, Ei nici nu are caracter arbitraLegile sunt de fier

-dar uneori c

totul altfel decdt ne-am a$teptat. Prlegitalile care sunt ascunse in numerenu numai cd se stimuleazd la copii pasiunea cercetdrii, ci se gi treze$te gi devoltd gAndirea intr-un mod obiectivsdndtos.

?,2

l::1x1=2x2 =3x3:4x4=5x5 =

ii:i;; >2

IL,6

t*L&

2+2,T

lsI6

3]r3z

t+ -3t_ rtErr83_+

t6IY

132

oO

f^

'.-r/,

a*

-

t*,xx*

m

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 27/81

ii'

il

ir

1.

Clasa a doua:Fabule gi legende

'F-torecele spuse elefantului: Ai auzit

urxirrr rr bubttit podul cdnd l-am trecut,anWettnd?"

Fu,bulele sunt de obicei foarte concen-

uate gi scurte.

[rmqelepciunea lor, adeseori frapantd, este

nroesibila copiilor numai dacd li se spu-

nme inainte o "poveste pregdtitoare".Fentru fabula de mai sus ea ar suna

rmctel: doi oameni urcd in podul unei

guri. ca sd aducd fdn pentru vaci. Unul

e puternic gi aruncd brafe mari de fAn

uni.n ferestruica gurii. Celdlalt de abia

rcl4eqte sd arunce cdteva smocuri de

fr,i,n: mai tArziu ins6, pretinde cd el a

fficut cel pu[in jumdtate din muncb. Ca-

ra;terul celor doi oameni se contureazd

ura-n: unul e puternic, chibzuit $i t6cut,

,rlilalt e slab dar l6uddros. Invdfdtorulreaminteqte in acelagi timp copiilor cum

nrnta un Eoarece gi cum aratd un eletant.

Apoi urmeazd fab:ula. - Broasca vrea sd

ftrrate ca un bou gi se umt1d, se umflir.u mai tare pdnd pleznegte. Vulpea sare

iupd struguri dar nu-i poate ajunge;

rlunci, ca sd se consoleze, pretinde cI$unt acri. Cerbul igi oglindeEte chipul inapa gi se minuneazd de coarnele cele

tumoase dar se plAnge cd bietele luipicioare sunt prea subgiri; cdnd trebuie

n[ fugd de leu, se agafd cu coarnele de

inir copac gi-gi agteaptd moartea; infelege

anrnci cd picioarele pe care le disprefuiaarit l-ar fi putut salva in timp ce podoa-

ra de pe cap, de care era atat de

m6ndru, nu i-a adus decdt nenorocire.In fabule, sldbiciunile omeneEti apar sub

forma animalelor. Blana sau penele nu

pot ascunde faptul cd despre noi e vor-

ba. Cdteodata copiii rdd, alteori sunt in-

trigagi: "Cdt de caraghiogi sunt!"

Dacd invdfdtorul poveste$te prea multe

fabule, rdsul qi indignarea se pot trans-

forma in batjocurd. Deci fabulele au ne-

voie de o compensafie: povestiri care nu

ridiculizeazd ci inalgS. In contrastcu

omul cu figurd de animal poate fi pus

omul care domind "animalul" din el Ei

de aceea poate sd imblAnzeascd anima-

lele a chror sdlbdticie pericliteazd ordi-nea Ei cultura in lume. Astfel de oameni

int6lnim in legende. Trdim intr-o epocd

ce depdgegte intr-o anumitd privingd ico-

noclasmul din perioada Reformei: lozin-

ca este "etimologizare". Mulfi "icono-

claqti" de astdzi privesc dinspre gAndirea

lor rece - dar uneori nu mai pufin uni-laterald - legendele cu miracolele lorabsurde gi cu vorbiria lor pioasd, ca pe

cel mai plictisitor Ei demodat lucru care

poate exista la ora actuald.

Ei chiar au dreptate dacd privim forma

legendelor din punctul de vedere al sen-

timentalismului Ei al iscusingei in afaceri.

Adevdratele legende sunt insd tot atAt

de adevdrate gi de mdrege ca Ei victoria

spiritului creator asupra slibiciunii, re-semndrii gi lipsei de curaj.

Offerus avea unsprezece picioareindlfime gi voia sd-l slujeascd pe cel mai

puternic domnitor. Il pdrdsi pe regele

care se temea de diavol; plecd din slujba

negrului, pentru cd acesta se inchinase

in fafa crucii. Un biet pustnic ii poves-

tegte despre adevdratul stdpAn al lumii.

Cum l-ar putea sluji pe acesta? Pentru

cd are nevoie de multd mdncare spre ati puternic gi pentru cd vrea sd-gi aducd

ofrandi puterile, nu vrea s5-l slujeascd

pe cel Preainalt prin rugdciuni Ei posturi.lga cd devine trecdtor de oameni peste

un rdu ndvalnic: trece pe umerii sdi

cdldto6rii prin apele dezldnfuite, spriji-

r33

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 28/81

rt::idE*+a'':'

#

€' ..:= !=::

-1 j-

4..::.. .1 €

-.,:t,1.=,1:t

': i :=.:ri:: -=*:t::::-r: _:

.l

-_:t:r:;:: :: .

-:=:..

Fi.1: ;. -. 1' :i

?#*

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 29/81

cindu-se in toiagul sdu uriag. intr-ouxrpte il strigb un copil. De abia la a

[eia chemare il zdregte. In mijloculmfurlui povara i se pare mai grea ca ori-orre alta pe care a dus-o vreodatI. Co-

@ul pe care il poart[ pe spate e Chris-

h. Cel cale fine intreaga lume pemerii Sdi. In noapte Ei intuneric, dea-

rupra apei tumultoase, copilul strllu-cpste ca soarele. Offerus este cufundat

- botezat in ap[ ca purtltorul lui Chris-h-Christ-Offerus.hancisc renunfd la modul siu de vialdrfoipitor Ei la meseria sa atAt de pro-nititoare. El devine cdntdrelul iubirii,

Frbtenul slrdciei Ei al pdcii de rdzboinic.

El iEi mortificd trupul - bdtrAnul mdgar,dar igi pdstreazd umorul gi dragosteapentru naturd. Stdpdnirea de sine Ei-oserseazd flSmdnzind gi cu atdt mai bineingelege foamea animalului: lupuluinfrncdtor de oameni din Gubbio ii pro-mite ci locuitorii oragului eliberat ii vorda mAncare din belgug; sdlbaticul animal

rti pune spigit laba in mAna Sfdntului.Francisc iEi imblAnzeEte pornirile ugura-

tice Si tendinfa de a flecdri, dar iubeEterindunicile Ei porumbeii, care ii ascultd

ruum predicile.

Raniero di Ranieri, cruciatul, porne$tecu o lumdnare aprinsd de la Ierusalim la

Florenfa, peste munfi gi prin pustiuri.Pentru a-i proteja lumina, trece prin pe-rfoole de moarte Ei aventuri care ii trans-formd inima. Legenda Selmei Lagerlofdespre acest cavaler este una din cele

maiimpresionante

dintre "Legendeledespre Christos". Aceastd povestire,foidlitorul o poate prezenta adiugdndrilnic cdte un mic fragment.

Stinga: O sd reuEeascd vulpea cea vicleandsfr-i iil corbului frumoasa bucatd de brdnzddin cioc? (clasa a II-a, Stockholm).

Fabulele existd din timpuri strdvechi, ele

oglindesc insd in mod deosebit spiritulimparlial al grecilor din secolul al gase-

lea, cAnd filosofia gi democrafia au ince-put sd activeze in istorie pentru primaoard. Legendele despre mari persona-

litdti au apdrut in toate epocile, dar eleau inflorit mai ales la oamenii din EvulMediu. Fabulele gi legendele infdgiEeazl

doud laturi ale omului gi aratd cum aces-

tea dau formi unor insugiri sufletegti

unilaterale: de la spiritul critic asculit la

stdpdnirea smeritl de sine. Ele se com-

pleteazd reciproc. Dupd vorbele infelep-te ale lui Blaise Pascal, de cele mai

mdrefe fapte este capabil acela care reu-

negte gi impacd in sine cele mai profun-de contraste: "Este periculos sd-i faci peoameni si recunoascd in ce grad inalt se

aseamdnd ei animalelor, dacd nu le arefi,

in acelaEi timp, Ei propria lor mdrelie.Este la fel de periculos insd s6-i faciprea mult si-gi cunoascd mirelia fdraa-gi cunoaEte in acelagi timp Ei propriaumilinld".

Pagtna urmdtoare: Ameninlat de valuri,trecdtorul Offerus il poartd tn noapte peumerii sdi pe copilul Isus prin puhoaieledezldnguite, devenind astfel Chist-Offerus.Elevul s-a strdduit vizibil sd reprezinte pictu-ral miscarea valurilor gi strdlucirea stelelor.(Clasa a II-a, Stockholm).

135

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 30/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 31/81

Clasa a treia:Yechiul Testament

itimpldrile, cuvintele gi personajele

ffiei biblice s-au intre[esut in dezvol-rea culturii occidentale: le g5sim infi{ in proverbe, in intreaga noastrd lu-re de reprezentdri.

hrestirile biblice au mult mai mult de

dr decdt numai o explica(ie a r[ddcini-h propriei noastre civilizafii.Cad un bdie[el de noud ani de la o

pali Waldorf n-a putut si meargd o

pbada de timp la gcoal6, il rugd pe

tsil sdu si-i povesteascl unfragment

&tro povestire biblicd pe care el nu o

-ise-Tatdl se orientd numai dupd con-

r-r si i-l povesti cdt de bine putu. CAnd

bi ajunse intr-un loc unde trebuia s5-l

-neascdpe Dumnezeu, fu intrerupt de

'If,e1el, care era foarte iritat: "N-ai voie€ spui Dumnezeu, trebuie sd spui Dom-

:nL exact a$a cum este in Biblie".h intreaga literaturd a lumii nu existd

weo altd operi care sd trateze de la

pima pAnd la ultima pagind intr-un modrit de consecvent .problema autoritefii.Vechiul Testament - din care in clasa a

tda nu pot fi selectate decdt anumiteponestiri caracteristice - vorbeEte labeput despre intreaga omenire, mai&ziu despre semigi, apoi despre israeligi

ir in final despre seminfia lui luda. Darpersonajul principal este tot timpul ace-

hEt Domnul Insugi. Oamenii Ii incalcd

lmuncile sau Il reneagd, iar El estedligat sd-i aduci pe calea cea mai bun5.hdepsele Sale sunt uneori ingrozitor degrele. Dar El nu este meschin. El EtieEi apere pe cei incdp6f6nali gi chiar pe

cd care comit fapte reprobabile. Numt multe figuri ale Vechiului Testa-

ment care sd apari cu mAinile cu totulneintinate la judecata Celui preainalt.

Adam Ei Eva ii incalcd poruncile gi pre-

ced seminfia umand care, de la ei incoa-

ce, trebuie sd se hrdneascl cu fructelepimdntului. UrmaEii fratricidului Cain

devin strdmoEii crescitorilor nomazi deanimale, ai artiEtilor gi megtegugarilor-

Construclia semefului turn al lui Babel

duce la separarea popoarelor gi limbilor

Ei la rdspdndirea civilizafiei pe PdmAnt.

Jacob, fiul lui Isaac, cdEtigd dreptul pri-mului ndscut inEelAndu-Ei tatdl; el devineastfel strdmoEul celor doudsprezece se-

mingii israelite. Prin ingel6ciunea frafilorsdi, Iosif este dus in Egipt dar, prin el,

de fapt este dus intregul popor. Moise,care la mdnie ucisese un om, devineeliberatorul poporului lui Israel din scla-

vie; el Il intdlneEte pe Domnul pe mun-tele Sinai, primeEte tablele Legii, in-fluengdnd astfel pentru viitor, credinlapoporului sIu. Saul, David gi Solomonsunt naturi profund problematice. To-tugi, ei^au continuat cu tolii opera Dom-nului. In infelepciunea Lui nefdrmuritd,Domnul a ingenuncheat forlelor impo-

trivirii gi rdului pentru a le pune in sluj-ba ordinii Lui universale.

invdfdtorul se poate lipsi de multe ex-plicagii morale abstracte, dacd povestegteVechiul Testament. GdseEte aici alteimagini decdt cele din basme, fabule Ei

legende. Evocdrile din Biblie sunt multmai complicate $i cu sensuri multiple.Povestirile nu intotdeauna sfdrEesc feri-cit, dar au o incdrcdturd moralS.

Copiii se indigneazl, de fapta lui Adamgi a Evei, iar dacd tremurl in fala poto-pului, sau ofteazi ugura(i cdnd Avraamil crufd pe Isaac, se lumineazd la reve-la[ia de pe muntele Sinai, jubileaziodatd cu David, strdng pumnii impotrivalui Goliat Ei a filistenilor - ei trdiesc in

137

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 32/81

imagini mirefe, detagafi, o problematicd

ce, mai mult sau mai pufin congtient, se

desfbgoari in sufletul lor. "Noul pact"

pe care il au de incheiat cu oamenii dinjurul lor, infruntdrile gi dezaprobdrile,

poruncile gi capriciile, poate gi bdnuiala

profeticd ce le anunfd evenimentul dinpropria lor devenire: aceasta este criza

de dupd al 9-lea an de viafd, noua

"vdrstd a incdpdfAndrii".

Povestiri despreproblemele vie(ii

Un efect neagteptat de emofionant gi

profund il au povestirile ce redau ima-

ginea stdrii interioare a unui copil sau a

unei intregi grupe. Copiii se trdiesc pe

sine ingigi gi urmdrile acgiunilor lor cu

toatd atenfia gi incordarea pe care le-o

trezesc povegtile captivante Ei eroii aces-

tora, fird a-Ei da seama la inceput cd se

vdd pe ei inEigi. Astfel pofi rezolva

uneori obriznicii cu care, intr-alt fel ai

scoate-o greu la capdt. Important este

aici ca ei si nu fie congtienli de intenfia

adultului atunci cdnd spune povestea.

O invildtoare avea printre elevii sdi un

bdie(el de Eapte ani care minfea cam

mult. Ea povesti, special pentru el, "Per-

la adevdrului" de Zacharias Topelius: re-

grna din tmpdrdgia Adevdrului scdpase

intro fantand o perld nepreguitS. Togi

oamenii ei au mbordt in fdntAnd pentrua o cduta; tot, oei care au mingit cel

pufin o dati in"iatn

se intorc purtAnd

un inel negru in jurul gurii. In cazwlemai grave aveau chiar pete mari negre

pe fa[d. In timpul povestirii, cel vizat iEi

exprimd dezgustul pentru minciuni;

138

brusc, izbucni: "eu mint... intotdeaunDupd o clipd de gdndire, "niciodatda$a cum intenfiona sd spund - se tran

formd in opusul s5u. Invdlltoareareacfiond gi povesti mai departe.

Strigitul dovedeEte o clipd de cunoaE

re de sine. In aceeagi perioadd, fambdiatului se mutd in alt oraschimbAndu-gi unele obiceiuri de via

Povestea a contribuit la un procesvindecare ce duse treptat la o dezvoltaarmonioasi a bdiefelului care deve

astfel, Ei un iubitor de adevdr.

Atunci c6nd nu Etim o poveste potrivitrebuie si incercdm s-o inventdm. Eatrebuie sd fie o capodoperd poetic

Steiner accentueazd cd gi in cazulpove

tirilor simple tocmai strddania gi preocparea lduntricd a povestitorului cu fiinpdcdtosului Ei cu faptele sale sunt c

ce au efect puternic asupra copiilor.Un inv5fdtor (proaspdt angajat) nu ptea s-o scoatd la capdt cu droaiacopii vioi din clasa I; in cele din urm

intr-o zi, ii scoase mAnios pe cei ce er

"capul rdutdgilor" afard din clasd. Afase afla o ladd cu cdrbuni. Copiii inc

puri sd se bombardeze cu bucdgicdrbuni, unii se inghesuird din nouclasd... era o nebunie totald. CAteva m

me care veniserd sd-Ei ia copiii degcoald - fiind ultima ord a zilei - asistla aceastd intAmplare. $i alte intAmplde acest fel il aduseserd pe invd[dtor.. +

disperare. Incepu sd caute in fiecare se

rd cu infrigurare o solufie, se gAnditens la fiecare elev in parte gi mai a

la cei care erau "capul rdutdgilor". Daceastd ciutare se ndscu un basm. Evorba despre un bdiefel care avea sarna de a pa$te oile impdratului Ei cardspundea cu via[a dacd turma s-arrdtdcit- O parte a oilor insd nici nbdgn in seamd pe bliat ori pe cdin

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 33/81

,"tFO.-.-',l':i: -' t

ifr'l +- .-.,;i"i" r.ti.;..;ij.!,,

3$;r.i,.*-,

,t{{

{}3*li"

,,,

i

ill

lllrl

1t

fit

ill

Aici unui elev i-a fdcut pldcere sd

facd Turnul Babel sd se tnaQe tot

mai stts (Clasa a III-a, Anvers).

Pagina utmdtoare: Odin tmpreund

cu Sleipnir cel cu opt Picioare.Aceastd imagine este pictatd por-

nind de Ia o trdire deosebitd gi di-

rectd a culorii (Clasa a IV-a, Oslo).

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 34/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 35/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 36/81

shu Ei se risipi in depdrtare. Altele au

fost imprdgtiate de lupi. Dupd numeroa-

se aventuri, ajutat de oameni cumsecade,

bdie[elul reugi sd adune din nou turma-

- Copiii ascultau atenli.^Descrierea oilorzburdalnice fu reugitd. In unii din copiiimpresia aceasta trezi indignare impotri-

va oilor proaste gi neascultdtoare. Para-lela cu situagia clasei era evidentd, darinvEfdtorul eviti sd o evidenfieze, iarcopiii nu spuserd nimic. Dar ceva se

schimbase: se ndscuse acea legdturb sub-

terand numai prin intermediul cdreia

poate progresa activitatea din oriceclas6. De atunci incolo elevii nu avurd

chiar o purtare exemplard, dar contactuldintre profesor gi elevi ddinui.

Chiar gi atunci c6nd copiii se apropie devdrsta pubertdlii astfel de povestiri potda rezultate bune.

Un copil de clasa a V-a se afla intr-ositua{ie dificild de via!5 fiindcd p5rinfiivoiau si se despartS; la aceasta se mai

addugard gi dificultdli personale - incepu

sd devini agresiv. Intr-o zi lud o piatrdgi lovi un fost coleg, care venea din cdnd

in cdnd in vizitd. In acelaEi timp ii strigd

riutdcios lucruri care ar fi trebuit sd-l+ --jigneascd. Invdfdtoarea se hot6ri sd mear-

gd pe un drum "ocolit" pentru a-l con-vinge pe bdiat sd regrete ceea ce fdcuse.

In timpul epocii de geografie, care erain curs de desfdEurare, vorbi despre ex-tinderea industriei locale dintr-o provin-cie a 1drii. Dar ii addugd o poveste dra-maticd despre doi bdrbali care fuseserd

cdndva prieteni gi tovarigi de muncd.

Unul din ei igi alesese o altd meserie gi

vizitd intr-o zi fmtul loc de muncd. Fdrd

weun motiv intemeiat fu agresat de fos-tul sdu coleg se porni o bdtaie crdn-ceni. C-opiii erau indignali, dezgustali-

Bdiatul se simti vizat gi spuse incd intimpul povestirii 'Dar eu nu a[a am

142

fdcut!" gi adduga imediat, tot spon"N-am vrut asta!". Profesoara nu sp

nimic gi povesti pdnd la capdt. Codin clasi nu ingeleserd despre cevorba. Dupd ord, bdiatul agresiv venprofesoard gi-i spuse: "Nu Etiu de cefdcut-o. Il voi ruga sd md ierte". S

marea uimire Ei bucurie a elevuluimare, bdiatul care aruncase cu piputu sd se invingd pe sine Ei-gi cscuze; aceastd intdmplare contribuidezvoltare hotdrAt mai armonioasd apilului.Cine incearcd sd ndscoceascd aseme

povestiri, sd le pregiteasca Ei saspund, are efectiv sentimentul cdluptd el insuEi cu problemele de v

ale copiilor.

Criza de lava

noua anr

Victor are 9 ani. A fost intotdeauna

copil gi un elev docil. intr-o zi pdriii povestesc invdfdtorului cd Victoinceput brusc sd fie incdpbfdnat, refsd iasd la plimbarea obignuitd de dunicd gi se poartd in general extremimpulsiv. Profesorul de muzici se plA

gi el: Victor, a fost intotdeauna un sjin in clasd, acum insd duce flautulvers la gurd gi face o mullime de proPdna Ei scrisul sdu de mdnd s-a schimb

devenind miniatural. Dupb patru-cluni aceastd crizd trece: el se linigtegi inceteazd sd mai fie obraznic.Un copil inteligent poate, la acea

vdntd, sd urmdreascd indelung Ei fdrdplece ochii un adult cu intrebarea nertitd: "Ce fel de om egti tu, de fapt?"

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 37/81

lDate intdmpla ca aceastd privire sa

qmd: "Te-am cAntdrit, egti prea uSor!"

E *".t caz, comportamentul se schimbi

& la o clipd la alta. Brusc, respectul a

t.

Cqiii care au observat prea mult din

-iguranfaadulgilor - ingrijorare la cea

ri micl indispozigie, cedare la fiecare* capriciu gi altele de acest fel - pot

f treacd la aceastd vdrstd printr-o crizd,

qu de remarcat, care se manifestd prin

Ge de frici, rdbufniri de furie, pro-reeri neruginate sau alte moduri de

mportare surprinzdtoare.

&ele il gun cdteodatd pe invd(dtor la

brcare. Inainte se fdcea din cdnd in

trd pur Ei simplu galdgie in clasd.

&razi insi se fac adevdrate mici experi-

-nte.Cum va reacliona de exemplu

;:ofesorul dacd pe tavan, deasupra lo-dui unde sti de obicei, va fi pus un

t$ire de zdpadd din care va incepe si

flre? Micile sau marile sl[biciuni ale

-r'iEdtorului vor fi comentate gi imitate.(Se poate de altfel face aici observafia

ci tocmai la aceastd vdrstd copiii carica-

UueazA pe ascuns defectele vreunuipi*en Ei pot chiar si-l imite intr-unmd necrufdtor). Dacd profesorul se

fue lezat Ei reacfioneazd ddnd pedep-- c grele, poate chiar nechibzuite, se

rate ajunge la situa[ii cu adeviratryldcute.Tiansformarea interioarS, care are locL aceastd perioadd de viafd, se mani-

hi pdnd in fesuturile frzice ale trupu-H (de ex. se poate menfiona cI relagia

F* - ritm respirator este acum, pentrumt timp, identici cu cea care va pre-fuina mai tdrziu in perioada matu-taitr). Faptul ci copilul intri intr-unm stadiu de dezvoltare Rudolf$dner vorbeEte despre "Rubiconul ce-

5 de-al 9lea an de via[6" . se reflectd

in mod deosebit de clar in domeniul

viegii sufletegti.

Chiar dacd trdirea iniliald, instinctivd a

"Eului" apare mult mai devreme, anu-

me in anul al treilea sau al patrulea de

viafd (vezi pag. 38), totugi copiii nusunt in stare sd se distanfeze pe deplin

conEtient deambianfa

lorinaintea celui

de-al nouilea an de via{d. Nevoia ins-

tinctivd de a se identifica cu animalele,

plantele, pietrele, cu vdntul, norii Ei ste-

lele este uneori in{eleasd ca un fel de

"animism" copildresc, o dorin[6 mai

mult sau mai pu{in conEtienti de a

"insuflefi realitatea". Steiner accentuea-

zd cd aceste denumiri nu se potrivesc

elementului spontan gi nereflectat dinmodul de trdire al copilului. CdndPiaget descrie cum, inainte de al $apte-

lea an deviagd, copiii cuprind realitatea

ca pe ceva nediferen(iat gi cum nu suntei in stare sd facd deosebirea intreconfinutul congtienfei lucrurilor din ju-

rul lor Ei congtienfa proprie Ei cum intre8 Ei 11 ani se desprind de acest "ani-mism difuz" Ei incep sd priveascd lucru-rile in mod realist, atunci, de fapt el se

apropie foarte mult, chiar dacd nu prinlimbaj, de concepfia lui Steiner (veziGuido Peter "Dezvoltarea spirituali a

copilului in opera lui Jean Piaget").

In primii trei ani de gcoal6, invigdtorultrebuie sd aibi in vedere aceast[ parti-cularitate in intreaga sa activitate; sifaci prin unnare soarele gi pdm0ntul,animalele Ei plantele s6-gi vorbeascl, de

parcd ar fi oameni. De-abia din clasa a

IV-a poate sd treacd la a descrie - pas

cu pas - lucrurile "aga cum sunt".Faptul cd at0t de mulgi copii trec inaceastd perioadd a vielii printr-un fel de"nou5 cizd de inchpSfdnare" se explicdprin situagia lor modificatd de viafd:

acum igi pot privi educatorul cu mult

L43

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 38/81

;i

mai multd "agerime" decdt inainte. $itotuEi ei pun autoritatea la incercare nupentru cd vor sd se elibereze de ea, ci

pentru cd vor s-o pdstreze.

Dupd ce invifitorul de la o gcoald Wal-dorf a a$teptat pdnd si prezinte copiilorrealitatea in descrieri realiste, el dispune

acum de mijloace formidabile, pe care le

finuse in rezervd $i pe care le poate

utiliza spre a invinge dificultdgile unei

serii de obiecte captivante ce mijlocefco noud cunoa$tere. CunoEtinfe despre

patrie, gi zoologia sunt predate in clasa

a IV-a, geografia, botanica gi istoria in-tr-a V-a, Aceasta pentru cd numai a-

tunci copiii sunt apfi sd priveasci, avAnd

simfurile treze, lumea realitdlii gi anume

cu o aviditate de cunoa$tere neutilizatdpin[ acum gi de aceea mult mai intensl.

Predarea disciplinelorde specialitate $i a

cunoEtinIelordespre patrie

In primii ani de Ecoald copiii sindtoEi

trdiesc incd in lumea "imaginilor umani-

zate ale fanteziei". Obignuinla de a se

interesa despre via[a gi preocupdrile dinmediul inconjurdtor poate fi cel mai bi-ne stimulatd la acqutd virstd prininfbligarea acestuia de cdtre invilitor, ca

fiind pdtruns de viat* ogorul gi pddurea,,

apa gi malul, casa gigrilina floarea Eiburuiana, pasdrea gi peEtele^ stau de

vorbd de parci ar fi oameni. In clasa a

III-a, atunci cind oopiii intrd in "crizavdrstei de noui ani", focqe un alt modde prezentare- Trecerea poate fi fhcutd

1,44

prin aceea ci invdfdtorul povestegte .de-

spre obiecte Ei meserii care apar[in atdtlumii basmelor c6t Ei realitdgii exterioare,purtdnd in ele ceva originar: fdranul cuplugul, t6mplarul cu fierdstrdul, pescarul

cu ndradul, zidarul cu mistria g.a.m.d.

Prezent sau trecut?

S-ar putea obiecta cd aceastd perspectivd

este, intr-o privinld, neadevdratd: ar tre-bui sd fie mai corect sd le prezentdm

copiilor meseriile gi universul munciifdrd divagalii gi ocoliguri, aEa cum suntele astdzi? Dar dacd proceddm in acest

mod unilateral, nu facem decdt sd con-

tribuim la inrdddcinarea acelei atitudini"anistorice", arogante care poate fi crea-

td atdt de ugor la copiii de astdzi prinviala gi concepliile noastre. Faptul cI eijudecd lumea cu ajutorul unor etaloanegenerale, uzuale se datoreazd, in cele

mai multe cazuri,lumii ingiEi. Pentru a-gi

insugi treptat, pe ldngd acestea, Ei unmod de a vedea istoric justificat gi echi-librat din punct de vedere uman, trebuieflcute eforturi congtiente.

Dupd ce copiii" pin cotitura de la 9 - 10 ani,

s-au "trezil" pentru htmea simgurilor, este

important ca predarea sd Ie vind tntntdmpi-nare cu acele materiiin care puterea de ob-

servalie seraorinld Ei setea lor tot mai mare

de ainvdla sd se poatd mantfusta. Cunoagte-

rea meseriilor, tn clasa a III-a Ei cunogtintelc

despre patrie, tn clasa a IV-a, sunt ca ni{tc

porltpin care copiiipdtrund tn lumea exteri-oard.

Dreapta: Contururile catedralei sunt luatcdin realitate, culorile aparyin lumii fanteziei(Clasa a IV-a, Strasbourg).

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 39/81

{ } l:'rr;:-'

" .i1-. :;:i-+ -i'"'' ri''..,,.':-.- .,.,.: .',

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 40/81

StrdmoEii noEtri, care arau fdrd tractoare

Ei pescuiau fdr[ trailer sau fdrd sonar,nu erau - privili din perspectiva timpu-lui lor - nici proEti Ei nici nepractici. Noiingine putem realiza mai multe decdt eipentru cd noi ne sprijinim pe umerii lor.Trebuie sd le fim recunoscdtori pentruaceasta.

Privind din acest unghi, este de actuali-tate ca, in cadrul preddrii materiilor de

specialitate la clasa a III-a sd fie inserategi multe fenomene atemporale sau care

fParfin chiar trecutului.Invdfdtorul descrie diferitele tipuri decereale Ei intrebuinfarea lor. El explicdfelul in care se culegea mai demult gr6ulla [ard, cum era treierat, uscat, mdcinat

Ei apoi copt. El povesteEte cum se fd-ceau untul gi brAnza, cum erau conser-vate carnea Ei legumele, cum eraingriEat pdmdntul, cum se semdna, cumse construia o casd. E bine ca fiecareelev sd lucreze cu astfel de obiecte gi

materiale (ciubdr pentru unt, plug,cdrdmizi, mortar etc.) sau cel pufin sd

priveascd cum sunt utilizate. Execugiilemanuale in discufie sunt accesibile copii-

lor prin simplitatea lor Ei sunt o pregdti-re propice pentru infelegerea mai tArziua proceselor tehnice complicate.CAnd discutdm despre problemele con-struirii unei case, eite important un fe-nomen care in ceilalfi ani de Ecoald nua fost tratat atdt de amlnunlit uniti{ilede misurd gi greutate- Interesul copiilorpentru aceastd parte a lumii cifrelorpoate fi sporit dacd li se povest€$te cum,in Antichitate, unitigih de mAsu1f, s13n

stabilite in funqb de orpul omenesc(cotul, piciorul, stininul etc-) - aceastainainte de a se trece la utilizareaunitdlilor de mdsuri mode, dar ab-stracte Ei moderne (metrul, litrul, kilo-gramul E.a.m.d.). Bte foarte important

146

ca aceste opera[ii sd fie parcurse foaexact. Elevii considerd cd e minunat s5

mdsoare sala de clasi, alte spafii, cagrddini, terenuri agricole, sd calculesuprafefe gi volume.

In clasa a IV-a se inlelege de la sinee nevoie sd venim

inintAmpinarea

arimii crescute a copiilor - acum in vdrde zece ani - prin noi materii. Loc"disciplinelor de specialitate" predapdnd acum il ia propriu-zis cunoagterpatriei. Sunt discutate imprejurimiteritoriul, sistematizarea, istoria loclit5lii, a oraEului natal. Se fac excursiijos gi se viziteazd gospoddrii glrdnegmori, fabrici, muzee, biserici, primiretc. Se reline in imagini ceea ceobservat. Sunt redactate $i scrisori cmerciale simple.Prin aceastd activitate se face incdpas important inainte. Se deseneazd.imagine ce redd intregul drum spre gcola. El duce de la patul in care dormgi pdna la sala de clasi. Casele trebusd fie foarte mici. Trebuie sd incercdsd ne imagindm cum le vede o pasdsau un pilot de elicopter care zboa

cam la 50 de m indlfime. Asta inseamins6: se deseneazd pentru prima daceva ce seamdnd cu o hartd (dreaptclasa a IV-a, Anvers).

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 41/81

. :-1,'-r -e-*.=!:: :?3'

..::-i.,

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 42/81

a1

.::.

s

,ffi$=*='

,:&

a:

*ie.:

"? l::a::'..;.#'.

, a ,.:13

; a:,1 .e.:.: F::

E;.l,:-?'k

d^*ffi&€: igq

F

t

'::!tl.a

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 43/81

f.'

r-", l

i ii.n; ': !..2r r J'1i

{}j t{r1'b'8.

"1-r-f "Fl.

I

Ifr

J

t

It

+G*1-

€g.:.

3==;5iiJ1i!:.

i3!:

*s+tV

et.1*F

$itr

ffi

*:"'a:*-=- -.,r:+

_

t- :-r.-..4t!. :

:;-. t

,:.;ngo: Dacd vAn.ntl n-ar udtrce briza proas-

.:Li o maii tn oro{, ootnanii n-ar pulca

'--::tu (New York).

l'!'; "

-lI"::i:t:;:'!ir': -4 '

Dreopta jos: Meseia de zidar este foarteveche. A obsen,a cutn se construiegte o cl.itdi-

re constituie nruil dintre cele moi imponante

et,enimertte tlin viula ttnei clase o III-o sau

a IV-a (Stuttgurt).

t49

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 44/81

:l

Zoologia

In ce mdsurd sunt inrudite omul si ani-

malul gi prin ce se deosebesc? to"a Oio

clasa a fV-a, in cadrul unei discufii sim-ple intre invdgdtor Ei elevii, la introduce-

rea in zoologie, se pot dezbate punctede vedere esenfiale. Copiii pot observa

cum fiecare animal e capabil de lucruripe care omul nu le poate realiza fird oinzestrare tehnicd adevdratd.

Membrele la animale gila om

Rezultatul unei asemenea discugii poate

fi decizia luati in comun ca, pe mdsuraparcurgerii materiei, in timpul orei, co-piii sI trebuiascd sd observe in mod deo-sebit felul in care sunt constituite mem-brele diferitelor animale gi prin ce se

deosebesc acestea de cele ale oamenilor.

La sepie: ea se migci cu ajutorul apei

expulzate. "Bra[ele" nu sunt membre

adevirate. Ele se aseamdnl mai degrabicu nigte buze nervoase, rdsfrdnte inafari gi

incontinui migcare gi cu care

iEi inldnfuie prada extraordinar de la-

oom.

La cArtilS: labele anterioare, cu ajutorulcdrora sapd, sunt extrem de musculoase,

au degetele unite cu membrane formdndo suprafald latd, "palnele, fbri pdr, suntintoarse inafar6". CardF nu poate seri,

nici nu se poate cdtdra gi de aceea ea

nu indrlznegte se iase decdt noaptea dinvizuina ei. E ciudat faptul cd poate sd

inoate extrem de bine- Dar in primulrdnd Etie un lucru: si sape.

La focd: in api poate si facd oricemiEcare doreste, dar pe uscat este nea-jutoratd. De fapg nu merge cu ajutorulmembrelor, ci prin contractarea, ridica-

150

rea, intinderea Ei aruncarea inaintetrunchiului in formd de picdturd. "Pcioarele" sale au devenit inotdtoare.La ciocdnitoare: nu este nici un buvAnitor, nici un bun zburdtor. Picioarelsale slujesc de fapt unui singur scop

Cele doud degete anterioare sunt unit

pdnd la jumdtate, iar al treilea estindreptat spre spate, in aceeaEi direc(ica gi degetul mai scurt din spate. Cajutorul acestor picioare se poate urcgi apoi fixa vertical pe trunchiul copacului, in timp ce capul greu ciocdnegtputernic in copac. Este un cdfdrdtor, danumai in sus; cdci nu poate sd coboareLa ursul brun: dupd cum se gtie, in ciuda aparentei masivitdfi, ursul brun est

neobignuit de rapid Ei de flexibil. Un urbrun se poate cd{dra pe drumuri periculoase de munte ducAnd un cal mort inlabele anterioare (brdnci). El poateajunge un ren in fugd gi-i poate zdrobpieptul cu o singurd loviturd de labd

Merge adesea in doud labe gi pdgegte ptalpd, ca omul. Labele neacoperite cbland amintesc de formele mdinilor g

picioarelor omenegti. Ursul insd nu-Epoate ascunde ghearele. De aceea el nupoate nici mdngdia nici dezmierda cu

adevdrat. Dacd atinge un alt animal esteaproape intotdeauna pentru a-l lovi sau

a-l muEca.

Animalele iEi pot utiliza membrele intotdeauna doar intr-un singur fel, foartespecializat. MiEcdrile slujesc pornirilor

Einstinctelor: procurarea hranei, reproducerea gi apdrarea. Funcliile membreloposterioare sunt, de reguld, aceleagi cu

cele ale membrelor anterioare.

Dreapta: Vulturul, fiingd a aerului (Stufrgart).

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 45/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 46/81

Aici se g[sesc diferenfele esenfiale din-

tre oameni gi animale. Omul nu poate

sd lnoate, sd alerge sau sd se cafere la

fel de bine ca toJi "specialigtii" din lu-mea animalelor. Insd, el este multilate-ral. El poate crea unelte care depdgesc

in mod incredibil performanlele anima-lelor. Omul igi poate folosi mAinile pen-

tru activitdfile pe care le decide cu pro-pria sa gdndire gi care, poate, privite dinpunct de vedere material, par "lipsite de.

scop" gi care se afl6 in contrast absolutcu pornirile pe care el le are in comun

cu animalele. Cu mdinile el poate dirijamigcdri care sunt exclusiv omenegti: sd

creeze maEini gi sd le mdnuiascd, si

scrie, sd cdnte la instrumente, sd pictezeEi sd modeleze. "Nu existd simbol mai

frumos al libertdfii umane decdt brafele

Ei mdinile omeneqti." (Rudolf Steiner -Conferinfa din 28.VI[.1919).Asemenea observafii fundamentale potfi dezvoltate, bineingeles, in cele mai di-ferite direcgii. Pornind de exemplu de la

observarea membrelor anterioare ale

animalelor gi de la alte exemple grditoa-

re, invdfdtorul poate sd arate cum parti-cularitdli fiziologice care in om sunt pre-zente laolalt6, la regnuri animalecomplet diferite sunt impinse pdnd la

forme specializate. Rudolf Steiner spu-

nea cd "omul se poate regdsi rdspdnditin intregul regn animal"- Se poate pre-zenta in modurile cele mai diverse deo-sebirea profundd dintre ac!iuneacongtientd, cu "caracter de eu", de care

este capabil omul qi comportamentulintotdeauna instinctiv al snimalelor.O asemenea orientare in predarea zoo-logiei va contnbui din mai multe punctede vedere la o educa[ie umanist sufle-teascd. Copiii intraF si admire capa-

citdgile animalelor gi sn Ie apre*ieze cn-rect unilateralitatea; evaluAnd in acest

fel realizdrile Ei posibilita(ile umaniEi vor aprofunda Ei diferengia cunoa

rea de sine.

Anim a lul gi temp e rame nte le

E caracteristic aptitudinilor interioarecare omul le posedd numai in copilgi pe care le pierde apoi intr-o mai m

sau mai micd mdsur6, ca el sd se ptranspune in situa{ia oricdrui aniInv5(dtorul poate stimula aceastl apdine evocdnd animale care coresp

foarte clar weunuia din temperame

Dacd el va povesti cu multd viafI, n

poate sd nu se ingeleagd cd vaca pdsccorespunde indeosebi flegmaticului,agil colericului, iar zglobia antilopdguinicului. Melancolicii trezi (lucizi)o uEoard tentd colericl) se pot identcu vulturul.Dar existd gi animale care pot fi evoastfel inc6t sI corespundd tuturor tiplor temperamentale. De exemplu, inclasi, toli elevii au pictat sepii. Toc

acest Eir de imagini demonstreazdtoatd limpezimea cdt de intens gdiferit pot asimila copiii ceea cepredd gi cdt de important este caceastd vdrstd sd nu fie orientafi cun desen naturalist, ci sd li se persd-gi exprime prin picturi predispointerioard. (Cine afirmd cd imaginilevilor Waldorf sunt pictate totuEi "inlagi stil", sd compare mai cu ate

odati acestefiguri de sepii intrevezi pagina dubld care urmeazd).

Dreapta sus: alura formei Ei miEcareo amtesc de imaginiile zoomorfe preistorice. (C

sa a WII-a, Capetown).

Jos: Leu Ia vdndtoare (Clasa a V-a).

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 47/81

d

?

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 48/81

. .:: ::,,8.t

-r. 4r*S 1t j '

' ."..-'4

,l'a€#6."i. .4": tae*:" -

€+=i- j"-+_' .:'=::

:+':.

:.:: r #

s.tn

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 49/81

ili

t

'4::-

"€i"j.,.j

r 9t

3.. I

a

i3

ai,i;:l. *-:l :.

\{r.tt,a.,

.a

F..:: i,,

,t,

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 50/81

Botanica

CondiEiile de vinEd ale plantelor

Punctul firesc de plecare in predarea

botanicii il poate constitui odisculie

intre dascdl gi copii, in care se descoperd

in comun ce semnificafie are Soarele in

viafa plantelor. Se discutd despre depla-

sarea traiectoriei Soarelui, de-a lungul

anului, in zona temperatd, primele reac-

lii subtile din pomi gi din muguri la

lumina tot mai intens6, transformirile

radicale provocate de venirea cdldurii

primdvara. Pornind numai de la observa-

re, fdrd a utiliza nogiunile teoretice ale

Etiinfelor naturii, invdgdtorul aminteEteprofundele deosebiri dintre acele pdrfi

ale plantei care sunt supuse acfiunii lu-

minii gi acelea care se afld sub pSmdnt:

gingdgia Ei colorafia florilor, moliciunea

gi abundenfa pdrfilor verzi, tiria rdddci-

nilor albe sau brune. Soarele insd este

numai una din cele doud condiliihotdrdtoare de via[I ale plantelor. Cea-

lalth este solul. Din el planta igi trage

umiditate. O plantd de ghiveci aproapeofilitd, la care, dupd udare, frunzele care

mai trdiau iEi recapdtd forma gi pozilia

gi la care se-produc, treptat, noi mlddile

gi flori, ii poate face pe copii sd vadd ce

insemnitate are umiditatea pdmAntuluipentru cregterea plantei- Invifdtorulpoate povesti despre leguminoasele care

se lungesc tot mai mult in anii ploioEi

dar nu mai ajung si se maturizeze gi

despre foioase (copaci cu frunzecdzdtoare) cdrora intr-o vari secetoasi lise usucd gi li se ingilbenesc frunzcle

incd din iunie. EI poate ardta cum mo-

lizii, cu rdddcinile lor carc se rdspAndesc

pe orizontald, se pot deaolta numai pe

un sol destul de ume4 in timp ce pinii

156

pot prospera gi intr-un mediu uscat,

torite sistemului lor de rdddcini indre

tate spre profunzime.

Fertilitatea solului insd, nu este depe

dentd numai de ape. Din nou fd

intreaga terminologie a gtiinfelor natu

pornind cu totul de la cele trdite,poate discuta pe scurt ce diferit arsubsolul, cum existd straturi de pdm

suprapuse, ce colorafii pot avea ele, c

le poli simfi in mdnd E.a.m.d. InvdfSto

poate relata despre acele plante c

sunt extraordinar de dependente de c

stitutia solului gi despre cele care nude la pdmdnt aproape nimic, dar care

schimb au nevoie de aer bun. Pla

numitd pop6lnicul-iepuresc este extr

de rezistentd la frig - se intAlnesc exeplare care cresc sub zdpadd - dar num

pe solul cel mai fertil, cel de pdduanumite soiuri de licheni pot cre$te

sol dur, dar pier dacd aerul confine

multe impuritdgi. Acestora aerul trebsd le aducd apa necesard.

DupI ce s-au descris in mod ldm

condigiile fundamentale ale cregterii,

Unul din factorii care au contribuit cel

mult la distrugerea mediului tnconj urdto

constituie tnlelegerea insuftcientd a

lorde viagd ale plantelor. Cdnd copiiipotsufrient de intens gi Ia vdrstd potrivita

in care conlucreazd clilna, solul gi

rutmai afimci tEi vor putea aduce

la pdstrarea fenilitalii solului Ei a lumiinle din diversele pd4i ale lumii.

Dreapta: vinieta cu ferigi (dintr-untor englezesc).

Ios: fald de rdmurele gi mlddile,

mtnchi de copac tndeplinegte acee aEi,

ca o movild de pdmdnt pe care cresc

(Clasa a V-a, Stockholm).

li

!li

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 51/81

h

p

fr

ft,

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 52/81

poate trece la prezentarea in mediul lornatural a acelor plante pe care cei mai

mul[i dintre copii le cunosc mdcar pulin.

Medial de vi"ald al plantelor

Care sunt cele mai obignuite plante ce

cresc pe o pajigte unde au piscut vite sau

pe una care nu este p[gunatd, sau in stepd,

in vdi Ei pe coastele munlilor, in mlaEtini

sau pe malul pdraielor, ori in piduri de mo-

lizi, de pini, de fagi ori de mesteceni? Ce se

vede pe un petec de pdmAnt unde omul a

tulburat procesele de creEtere, fdrd a le

cultiva (de exemplu pe o grdmadd de mo-

loz unde cresc urzici) y, pe de altd parte, ce

putem constata, intr-o grddini bine ingri-jitd? Cum se modificd vegetafiile odatd cu

anotimpurile?Daci aprofunddm acest mod de inlelegerecare provine din asemenea considerafii ca

mai sus, problemele agriculturii, care vor fitratate la materia de specialitate incd inclasa a III-a, vor fi abordat^e de copiidintr-o direcfie cu totul nou6. Invigdtorulva descrie, in mod drastic, de exemplu, ce

deosebire existd intre desfelenirea uneivechi pajiEti pe care, de decenii gunoiulanimalelor gi trifoiul au fertilizat solul gi,

pe de altd parte, prelucrarea unui strat de

pdmdnt pe care omul, in licomia sa, prin-tr-o exploatare prea intensd, l-a epuizat.

Privire dc ansamblu

Cum poate insd prezenta invdldtorul elevi-

lorsdi o asemenea paspectftd" chiarEiele-mentari, asupra intregii lumi vegetale,rdmAndnd insi intr-un cadru concret, plas-tic?

Existd posibilitatea (la care trimite gi

Steiner) de a compara diferitele trepte ale

158

regnului vegetal (ciuperci, licheni, alge

muEchi, ferigi, plante cu flori) cu stadiile d

dezvoltare ale copilului. Ciupercile car

cresc repede, dar sunt, de altfel, organisme

destul de neevoluate, pot fi comparate c

sugarii care trebuie hrdnili cu mAncare

de-a gata; plantele cu flori-

datoritdinsugirilor acestora mult mai evoluate inraport cu plantele inferioare - pot fi comparate cu copiii de vdrstd gcolar6. La suges

tiile pe care le-a dat Rudolf Steiner in prelegerea de seminar din 2.IX.1919, nu est

vorba de un simplu joc de-a analogia, ci de

puncte de vedere cu adevdrat concludente

gi deosebit de stimulative tocmai pentruvdrsta copildriei. Gerbert Grohmannconfirmat aceste puncte de vedere, in cali

tatea sa de specialist in botanicd Ei, ca urmare a unor ani lungi de practicd pedagogica Waldorf, prezentdndu-le printrealtele, in lucrdrile sale: "Planta" gi "Antologie botanicS".

O altd cale de a obgine o perspectivi asu

pra lumii plantelor, o poate constitui esca

ladarea imaginard a unui munte inalt de hTropice, poate Kilimandjaro. Cete mai diferite zone de vegetafie ale Pdmdntului -pddurea tropicald, pddurile mixte (de foioase gi de conifere), zona mugchilor gi lichenilor, cea azdpezilor vegnice - sunt trecute aici in revistd ca gi cum am face ocdldtorie de la Ecuator la Polul Nord. Examinate in felul acesta, cele doul emisfercale Pdmdntului sunt ca doi munfi uria$suprapuEi. Astfel, Botanica se extindcinspre Geografie.

Metdba Ei scopurile

Ce smp are deci, un asemenea mod &predare? Aici poate fi revelatoare cortrF

para[ia cu Zoologia. Znologia de clasa IIV-a gi a V-a ac[ioneazi puternic ilsupnr

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 53/81

rmibilit[fii copiilor prin familia(rzarea

htimd cu particularitdgile speciilor de

dmale gi prin continua r^aportare la po-

{ia deosebitd a omului. In Botanicd lu-currlle stau altfel. Plantele ne sunt mai

Hepdrtate decAt animalele- Suntemmdugi, prin faptul cd le studiem, intr-o

he de legitdgi obiective, independente& om. $i aceste ore se adreseazd, fi-rgte, simfirii (toate materiile trebuie sd

o faci la aceastd vArstd) dar se indreap-6, pe deasupra, in mod deosebit, spie

6fidire. Totugi, aceastl gdndire trebuieii se caracterizeze printr-o desfdgurare

Xlrotica (in imagini) - concretd. Copiiiftbuie sd se poatd bucura in mod in-k. atunci c6nd "ochii li se deschid"

ffryre micile amdnunte sau inspre vaste-h raporturi.,Arnizi este o necesitate cultural5' ur-

,lrnti trezirea printr-o asemenea aborda-rc la clasd a botanicii, a interesului plinft bucurie gi infelegere pentru cre$terea

ftntelor Ei condigiile acesteia. Rudolfl$einer a atras atenlia in mod repetatmpra felului cum scdderea calitdgii pro-&elor agricole se afld in legdturd cu

@tulcd omul modern

nuajunge, prin

dragie gi invdfdm6nt, la o inJelegere

futul de accentuatd a ingrdgdmintelor ,

a fertilitdgii naturale a solului: "Dacdluem sd infelegem felul cum pdm6ntul Eidanta formeazd un tot, atunci va trebuiri gtim in ce fel de pdmAnt cregte o

urmitd plantd: gi cum trebuie sd maifogra5i acest sol, deoarece acestea lepgi cunoaEte cu adevdrat doar dacd pri-regti pdm6ntul gi lumea plantelor ca pe

n organism, iar planta ca pe ceva ces€ste in acest organism" (Prelegere din[4-WII.1924). Problemele pe care lede-2h21" aici Rudolf Steiner ne-au deve-dt de atunci tot mai apropiate. UriaEaqcstere a utilizdrii azotului in agricultu-

ra modernl a contribuit in mod esenfial

la faptul cd plantele de culturd au ajuns

sd fie expuse atacurilor de insecte gi de

ciuperci, iar combaterea diundtorilor cu

substan[e toxice, fapt devenit de aceea

ne@sar, a dus la devastdri a ciror arieabia incepem s-o bdnuim, dar pe care

n-o cunoa[tem in intregime. Prin meto-de agricole nepotrivite, prin distrugerea

pddurilor gi prin urbanizare omul a pro-vocat in ultima sutd de ani o distrugerea humusului, incomparabild in intreagaistorie a lumii. (Dupd statisticile FAO,astdzi, cam 38Vo din suprafafa uscatuluieste acoperitd cu degerturi Ei cu zoneurbane, dupl cifrele calculate de R.Doane gi G. Borgstrcim, valoarea core-

spunzdtoare anilor 1880 era 17o/o.) Para-lel cu sporirea acestor dificulteli are locin prezent gi o accelerare tot mai marea creEterii populafiei in multe pdrli alelumii. In viitor, pentru a putea pune sub

control cu succes chestiunea agricold va

trebui ca nu numai agricultorii, cer-cetdtorii gi oficialitalile s6-gi aducd ocontribufie, ci gi - datoritd costurilor cevor apare - Ei consumatorii obignuili.

Pozilia unilateral-abuzivd in faga naturiiva trebui treptat-treptat depdgiti prindezvoltarea la tot mai mulli oameni a

unei viziuni mai profunde asupra rapor-turilor biologice din lume. Vor putea fioare copiii nogtri pregdtigi pentru o ase-

menea transformare in gdndire gi pentruconsecingele ei practice, dacd nu au par-te, incd din anii mici de gcoald, de oasemenea instruire care sd le poatd oferiprimele fundamente in acest sens?

Urmdtoarele doud pagini: Trandafirul gici-nul - doud dispoz4ii de culoare (Clasa a

VI-a, Suagan giUlm).

159

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 54/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 55/81

"'tr*i*

..'.:::

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 56/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 57/81

Geografia

ilOind in clasa a V-a se trece de la "cu-qtinfele despre locurile inconjurdtoare"[a geografia propriu-zisd, copiii pdEesc in-th-un domeniu de fapte care depdgeEte in

fuortanfd - in concepfia lui Rudolf Stei-m - toate celelalte materii "de orienta-nq--

*Dacdne vom ocupa de acest dome-

miu intr-un mod cu adevdrat plastic,lmtrritiv, atunci il vom plasa pe om in spafiu,mm educa in el indeosebi acele aspectewe ii vor trezi interesul pentru lume, iarffite fapte igi vor ardta efectul in moduld mai diferit posibil. IJn om, impreund cuw€ tratem geografia in mod ldmurit, se va

ninra mai plin de iubire fald de ceilalgi oa-neni, in comparalie cu unul care nu a

hungat ce inseamnd sd stai aldturi in spafiu.Aici se va invdla ce inseamnd sa fii aldturidc ceilalgi oameni, ce inseamnd sd-i ai inredere pe ceilalli. Aceste lucruri se tran-tpun cu pregnanld in formarea morald; iarncrpingerea, refuzul geografiei nu inseam-ni nimic altceva decdt aversiune in fafa iu-birii aproapelui ..." (Prelegere dintewle2t).

C-ud igii n a t ur a Ie dife fit e

f-um aclioneazd asupra oamenilor diferite-lc peisaje naturale? Cum se trdiegte pemastele mbrilor polare unde este nevoie

Mnga: Nava lui Fritjof Nansen tgi croieEte&tutz cu greu

pintre ghelurile polare.FnpgU vulcanic d (B ergen ).

PSnd An cele mai mici amdnunte de culoare Ei

It rrld, reprezentarea celor doud motive con-ffistante vorbeEte despre interuitatea trdfuiL

uneori sdli faci drum cu greu, cu barca, de

la o banchizdla alta? Ce sentiment trdieEte

omul intr-o zond vulcanicd unde se poatea$tepta oricdnd la ploi de cenuEd gi lacutremure? Prin aceastd familiarizare cucele mai diverse condigii de existenld ome-neascS, se ajunge la importante motiveplastice.CAnd se picteazd hdrli, tema este datd inalt t-el. Trecerea de la un simplu plan de si-tualie al imprejurimilor, a$a cum a fost pic-tat la "cunogtinfe despre locurile incon-jurdtoare", spre o hartd propriu-zis5,inseamnd un pas important in evolufia co-piilor. Harta confine putin sau uneori chiarnimic din acele lucruri vizibile cu ochii; ci-ne vrea si infeleagd cu adevdrat o hartd,

are nevoie de capacitatea de a abstractizagi de a avea o privire de ansamblu, aspectecare la copii abia la vArsta de unsprezece -

doisprezece ani incep sd se desfdgoare pedeplin.

Drumul cel mai bun spre infelegerea hhr{iieste acela de a picta tu insu(i o hartd.Diverse motive - un degert, o pddure tro-picald, un peisaj montan - pun diverseprobleme artistice. Sd ddm aici trei exem-ple caracteristice, toate trei din Europa de

Nord:NaEterea Olandei si contururile sale -acest teritoriu in mare parte smuls marii -pot deveni prilejul unei puternice trdiriprin intermediul unei revdrsdri bine con-duse de culori de apd (acuarele).Dacd wem sd reprezentdm cAt de pregnanteste determinat peisajul finlandez prinreteaua de rAuri interioare, va trebui sd fo-losim multd culoare albastrd.

Cel ce wea sd figureze pe o hartd Norvegiacu multele gi ingustele sale vdi dintremun(i, va trebui sd efectueze o miniaturdfoarte diferenliatd.

163

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 58/81

i!il

ii1i

:l

Probleme econombe

fn clasa a V-a este prezentat un domeniu

mai larg, din punct de vedere natural (ca

geografie) ori economic gi de care fine Ei

patria propriu-zisd a elevilor (Europa,America de Nord sau de Sud, Africa, Asia

sau cAte o parte deosebit[ a acestor conti-

nente).La vdrsta clasei a VI-a, elevii trdiesc felulcum li se trezesc forgele de g6ndire, de ju-

decatd; incepe sd se trezeascd in[elegerea

legilor fizicii gi chimiei. Disciplina geogra-

fiei va trebui sd le prezinte acum fapte care

sd le ldrgeascd tot mai mult orizontul. Pri-virea le va fi dirijatd spre domenii ca: me-

teorologia, astronomia, mineralogia; se vor

organiza drumefii la munte, se va vizita omind de cdrbuni gi alte asemenea obiecti-

ve. Dar mai ales copiii se vor ocupa dd re-

lafiile economice din diferite regiuni;cdmpul de examinare se va extinde treptatla intreg PdmAntul.

Cele mai multe gcoli Waldorf din lume se

afl5 in zona de climd temperatd, in care

domnesc condilii relativ propice cregterii

plantelor Ei unei producfii industriale in-

tense. Elevii vor trebui, firegte, si ajungdsd cunoascd clima, metodele agricole, mij-

loacele de transport Ei situafia industriald a

acestor zone. Dar gi mai important este ca

ei sd afle pdni in cele mai mici amdnunte

ce condigii de existenfd trebuie sd suporte

oamenii ce triiesc,. de exemplu, la Tropice.

Aversele coplegitoare din anotimpul ploi-

lor spald pdmdntul cu totul; dacd omul ar

vrea si defrigeze un teren intins din jungla

tropicald, solul sdrac in minerale gi in hu-mus se va intdri ca cimentul datoriti soare-

lui continuu, iar prin ploaia toren[ialdneintreruptd va fi dizotvat Ei spdlat de api;cele mai multe din plantele noastreobiEnuite de culturi se vor pdrjoli in cdldu-

ra arzdtoare. Datorit5 stirii solului, iarba e

164

adesea sdracl in calitdgi nutritive; tur

de vite trebuie sd rdt[ceascd pe martanfe pentru a putea p^a$te gi de a

pierd mult din greutate. In clima fierb

Ei umedd, recoltele sunt atacate deperci, larve Ei insecte gi un numdr ma

oameni gi animale domestice sunt lovmaladiile caracteristice acestor reg(parazili, viermi, tifos, holerd, dizenteCei infometa{i se molipsesc mai ugo

fecliile impiedicd munca gi astfel cobuie la inmulgirea celor infometafi. - Dinvdlitorul a descris limpede dificultagriculturii gi ale aproviziondrii cu alimte in diferitele zone tropicale, el va ptrece la prezentarea condiliilor come

le: in raport cu cifra populagiei exp

este scdzut, iar pregurile produselor prre exportate (de pildd cacao, cafea,

arahide, cauciuc natural, copra, turteginoase de rapi16 gi altele) sunt mici,devizelor Ei a specialigtilor cu gcoald, c

ziunea extraordinard a maginilor dato

climei, gi incd multe alte condigii ingneazd or ganizarea industriei.Faptul cd aproape toate teritoriile trole - un brdu larg de jur imprejurul Ecu

rului - sunt "[6ri in curs de dezvolteste perfect clar pentru copiii in vArs

12 - 13 ani; infelegerea lor pentru lumaprofundeazd.

RelaEiile culturale

Considerafiile asupra problemelor

nomice vor fi duse mai departe in

a VII-a gi a VIII-a astfel incdt, incu capacitatea de invdlare in

Dreapta: A realizat oare pictorul fapuNorvegin se deosebeEte clar de Suedinumai din punct de vedere geograficculural? (Clasa a V-a, Stockholm)-

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 59/81

.=

:1

t:

,*:i{Aci-:*ggl.::!il*q:.{*'r l.:

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 60/81

acum la copii, Ei cantitatea de fapte des-

crise cregte. Elevii au la aceastd vdrstd,

de cele mai multe ori, o deosebitd predi-

lecfie pentru tabele, diagrame, liste de

denumiri Ei altele asemdndtoare. In afard

de aceasta, in predare acfioneazd acum

o influen[d nou6: seare

invedere tot

mai mult prezentarea tradigiei culturale,

a viegii spirituale ale diferitelor popoare.

Uneori se reu$e[te, prin intermediulunui aspect caracteristic, pregnant, sI se

arunce fulgerdtor o lumind asupra

"climatului cultural" al unei intregi pdrfi

de lume. Vom prezenta aici cAteva

exemple.

Din China

"Eram in Koulun, cartierul aqezat pe

continent al oragului Hong Kong, Ei

cdutam un magazin de antichitdfi, pentru

cd doream sd cumpdr un mic obiect anu-

me. Nici nu intrasem bine cd gi vdzusem,

chiar de la ugd, cum sute Ei sute de

obiecte acopereau tejgheaua - dar ceea

ce cdutam eu nu era acolo - cdnd pro-

prietarul, un chinez, mb salutd. Apoi mdprivi cugetdnd, o privire ce era mai mult

o ascultare in addncurile tdcerii mele, gi

spuse zAmbind, ca gi cum ar fi fost cel

mai firesc lucru de pe lume: "Domnulmeu, cred cd afi dori un mic suportpentru befigoare parfumate; din jad'. Nuputui decdt sd infuviinlez Era exact ce-

ea ce clutam --- In Asia am fbcut aproa-

pe zilnic experienge asemindtoare cu

cea tocmai descrisn- Este vorba ... de

citirea gdndurilor". (Jean Gebser, "Ma-nual asiatic")."Intr-o zi mergeam pe Uu Li-Chang, o

stradi din oraEul vechi al Pekinului,intotdeauna migunind de oameni. Unom in vArstd de 50 & ani, sau mai mult,

166

cu siguranf5 un muncitor, tocmai eradrum spre casd, pe vechea lui bicicletd

Pedala incet Ei cu greutate. Brusc, furc

de la roata din fafd se rupse gi el cdz

inainte, pe stradd. Bdrbafii gi femeile c

se preumblau de-a lungul ingustei strd

nici nu se intoarserd, nici nu se oprird

ci o cotird pulin de o parte, ca sdocoleascd. Nimeni nu-l ajutd pe bdtrdn

incet - incet el se ridic6, plin de sAng

la gurd. Acest fel de indiferenfd era usemn distinctiv al vechii Chine." (MarRiboud, "The three banners of China

- "Cele trei flamuri ale Chinei").

Din Statele Unite

"New York", scria un cdldtor de pe1.840, "este cel mai activ orag pe care

l-ai putea inchipui vreodatd. Pe strd

totul este goani gi hdituiald, nici mdc

trisurile nu trec la pas, ci, de cele m

multe ori, la trap Ei chiar la galop

"To!i oamenii de pe stradi", continuel, "se afld pringi in acest tempo, cdru

ii cad pradd ca gi cum s-ar teme sd n

ajungd prea t6rziu.""Nervozitatea

esgeneralS. To[i observatorii timpului no

tru noteazd cd americanii igi inghit hran

gi pleacd repede de la masd. Fdlcile i

desfdEoard miEcarea lor neintreruptd, iafolosirea tutunului pentru mestecatpredecesorul gumei de mestecat - a devenit generald." Un alt cdldtor scrie despre locuitorul din Noua-Anglie: "Cdn

picioarele nu i se afla in migcare, dege

tele trebuie sd aibe ceva cu care sd s

ocupe, el trebuie sd ciopleascd labucatd de lemn, sd cresteze o speteade scaun sau sI facd zgdrieturi pe muchia mesei ..." (James Truslow Adam"The Epic of America" - "EpopeeAmericii").

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 61/81

metodice

iti vorbeEte deja in zilele noastre despre

n tineret "fdrd istorie". Deci interesullnrtru aspectele istorice trebuie mai intdi

rezir Pentru cd numai din infelegerea tre-

ctului poate fi stlpAnit cu adevdrat pre-

mntul, poate fi fiurit viitorul. Astfel pre-

lhrea istoriei in clasele mici capltd o

mrnificafie deosebitd, fiindci mijlocegte

r&eori impresii durabile gi cu efect ulte-

fir-Frmctul de vedere care abia astdzi incepe

rise impund-faptul cd nu aspectul nafio-

rL ci aspectul uman trebuie sd determine

ruizontul educafional-a fost agezat d'e la

fron inceput in planul de invdgdmAnt al

i&olilor Waldorf.

ha^u a IV-a se discutd trecutul oragului

dedomiciliu. in clasa a V-a insd nu se tra-

Wza istoria propriului popor; orizontulhoric nu se deplaseazd concentric. El de-

ryfue, chiar de la trecerea in clasa a V-a,

miversal.Dar cum si ajungi sd-i interesezi pe copiiihvArstd de 10-11 ani, pentru istoria ome-

ririi? Cu ce punct al dezvoltbrii istorice ar

h.ebui sd-Ei inceapd invdgdtorul conside-

mgiile?

Trepte le ev ohtliei umanit dEii

I)ocumentele religioase ale Lumii Vechi

depun mdrturie despre anumite treptede-a lungul chrora s-a desfdgurat evolufiaqrlturii omene$ti.Sffintul yogin adAncit in medita[ie este des-

cris in Bhagavad-Gita ca fiinla pdmdn-

bascd suprem6. In Zend-Avesta persand

crte adus in prim-plan un ideal cu totul di-

feric ldranul harnic cu turme de vite grase

gi cdmpuri mdnoase de grdu. intr-unul din

miturile creafioniste babiloniene se scoate

in eviden[d cd cea mai importantd misiune

a omului ar fi sd clddeascd temple mdrefe

pentru zei. Eroul grec, in jurul cdruia, dupd

moartea puternicului Achille, se concen-

treazd tot mai mult relatirile eposului ho-

meric, este iscusitul Odisseu care, prin vi-

clenia sa inspiratd de zei,cucere$te Troia gi

care trece prin multe aventuri pe drumul

spre patrie.

in aceste imagini sunt dezvdluili patru paEi

din cursul devenirii culturii noastre: repre-

zentdrile religioase, oarecum evad6nd din

lumea pdmdnteascd Ei indreptdndu-se spre

zei, ale formelor de viagd nomade, piogenia

apropiatd de pdmAnt a fdranului sedentar,

strddania civilizatoare, pdtrunzAnd pro-

fund in domeniul terestru, a primelor po-

poare "de culturd dezvoltatd", capacitatea

de gdndire care transformd PdmAntul gi ca-

re se trezeEte pentru prima oard in vechea

Grecie.

Calea de evolulie, mergind in modesenfial de la Est la Vest qi care a dus trep-

tat la cultura occidental5, a inceput in In-

dia de nord-est in jurul anilor 10m0-8000inainte de Christos gi s-a rdspAndit in de-

cursul mileniilor urmdtoare, prin inceputulefectiv al plugdritului, peste Iran spre Me-sopotamia Ei Egipt, unde, in jurul anilor3000 i-Chr., au luat na$tere primele clddiricu etaj Ei primele scrieri; in decursul ulti-melor doud milenii inainte de inceputulErei Cregtine (Schimbarea Vremurilor),acest curent s-a rdspAndit peste intreaga

zond a marii mediterane.Un invdgdtor sare, pebaza faptelor de isto-

rie spirituald gi de arheologie, descrie cu

vioiciune gi plastic (in imagini) acest drum,poate remarca ce profund pot fi captivafi,prin cunoaEterea treptelor devenirii intre-gii omeniri, tocmai copiii de aceastd v6rstd.

1.67

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 62/81

intr-un asemenea mod de prezentare igi au

locul imaginile mitologic-poetice, ca un

mijloc de cea mai mare importanfd. Lumea

vechilor legende Ei mituri care, in sine, le

este bine cunoscutd elevilor, ii intAmpindacum pe un tdrdm nou: ca fundal pentru

procese istorice reale.

Mod de prezentare subiectiv

sau obiectiv?

CAnd materia este transmisd copiilor inprimul rdnd prin intermediul profesorului

iar nu al manualelor, rezultd o problemd ce

se remarcd la toate materiile, dar care iese

in evidenfd indeosebi la predarea istoriei:

cum se poate asigura gradul necesar deobiectivitate?Un exemplu concret ne poate ldmuri felulin care, prin modul de lucru al unei gcoli

Waldorf, se poate satisface aceastd impor-tantd cerinfd.

Disciplina istoriei in clasa a VII-a ar trebuisd dea elevilor o reprezentare asupra ace-

lor evenimente ale secolelor al XV-lea Ei al

XVI-lea care pot justifica plasarea incepu-

tului "Timpurilor moderne" tocmai inaceasti epocd, cea a Renagterii, a Refor-mei, a marilor descoperiri geografice Ei

astronomice.

O prezentare "obiectivd", care si se limite-ze la inregistrarea la "rece" a faptelor gi ca-

re ar wea si excludd in mod constieDt par-ticiparea sufleteasci a elevilor, ar fi - asta

se inlelege de la sine - o imposibilitate pe-

dagogicd. Dacd wei sd-i interesezi pe ceide treisprezece ani despreele nouizeci gi

cinci de tezn ale lui Luther de pe poartaDomului din Wittenberg, despre aparigia

sa in Reichstagul (Parlamentul) dinWorms gi despre reformele sale din Saxo-

nia, egti obligat sI zugriveEti in culori pu-ternice manifestdrile de decddere din ca-

168

drul Bisericii Catolice de atunci qi, maales, prezenga bdrbiteascb, indrdzneafd a

lui Luther. Ce atitudine ar trebui sd adopte

atunci dascdlul? Ar trebuieloare si dea, innumele obiectivitdlii, o descriere indife-rentd gi drasticd a mdrginirii religioase a lu

Luther,a

credinleisale

plrtinitoare instat

Ei a pozigiei sale, in fond, lipsite de infele-gere fafd de fdranii r[sculafi? Privind dinpunct de vedere istoric, ar fi indreptdfit sd

scoatd in evidenfd aceste trdsdturi. Dardacd toate acestea ar fi prea tare sublinia-te, ar fi inevitabil ca elevii si nu-l mai poatd

admira pe Luther.Aici existd o adevdratl dilemd. UrmAnd oconcep[ie curentd astdzi n-ar trebui siavem nici un fel de "eroi". Dar pentru ti-

neri, este o necesitate vitald si intdlneasciasemenea figuri pe care s6 le poatd venera:

acesta e un ajutor pentru a se putea orien-ta in viafd. Dacd materiile de gcoald nu arprezenta astfel de oameni, care pot provo-ca un anumit entuziasm, nu vor mai sta ladispozigie decAt acei eroi fabrica(i prin re-clame Ei prin mass-media gi care, cel tArziu

in cdgiva ani igi pierd repede strdlucirea"fiind schimbafi cu alte staruri.

Un invdldtor care pregdtea o epocd de

istorie la clasa a VII-a, abordi problema infelul urmdtor: el prezentd mai int6i Refor-ma intr-o lumind avantajoasd Ei-l descrise

pe Luther nu fdrd nuanfe, insd totuEi cu oatitudine clard de admirafie. Dupd cdtevazile, in clas5, simpatiile erau in modhotirdt de partea protestanfilor, folosin-du-se cuvinte aspre impotriva celor ce se

opuneau luteranilor. In acel moment.dascdlul abordd o descriere a lumii catoli-

ce- Se referi in mod deosebit la lupta dur-pe care Papa gi ceilalgi domnitori catolidau trebuit s-o ducd cu turcii. El descriscamdnunfit distrugerile pe care le-au fEcrru

turcii in teritoriile cucerite, refuzul princi-pilor protestanfi de a da vreun ajutor gi

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 63/81

\9"{d* .\\-^. I

\,-1

"_f I

,it

ff't

di

il

*

prezentd intr-un mod clar figura de cavalerwfoeaz a fratelui vitreg al lui Filip al Il-lea,

Ju.an d'Austria care condusese flota cato-ilicl spre victorie la Lepanto in 1571.

"{*del, dispozilia clasei se schimba cu totul.Lnuldin elevii cei mai angajali intreba de-

&Hrmat: "Erau totuEi mulli cei ce au trecuth;atolicism?"

Yry**t4 a

Dacd ne decident sd ne adresdnt ntt nagionalis-

mului ci sintlului pentru ontenesc al copiilor

no{tri, atunci rut vont putea sd alegent ca punctde pomire al consideraEiilor noastre trecutul plinde glorie al propriului popor. Va trebui sdasezdnr predarea istoiei pe baze noi. Celor de

Ltnsprezece ani, perspectiva istoricd mondiald le

poate pfuea deja plina de sens, dacd aceasta le

va fi prezentatd tn intagini ntdrele, pline de cu-

loare Si pe boza faptelor palpabile, drept o succe-

sittne de etape fn devenirea generald a culturiiomene{ti.

Urmdtoarea pagind dublir Elefangii lui Hannibal

pe cdnpul de luptd. (Clasa aW-a, Oslo).

L69

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 64/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 65/81

!I

I

iII

I

I

I

I

I

i

:ll

i!i

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 66/81

Jocuri dramatice

Ce semnificalie au jocurile (dramatice) in

$coala Waldorf gi ce se infelege sub acest

nume? Da, jocurile (dramatice) sunt tot fe-

lul de piese de teatru, de la scene de cinciminute, jucate de vocile inalte, tre-murdtoare ale copiilor de gapte ani gi pAnI

la drame de Schiller gi Shakespeare, pre-

zentatecu o ddruire geniald de cdtre tineri.

Adevenit o obiEnuingd faptul c6, inainte de

absolvirea ciclului inferior, clasa a VIII-aprezintd ceva de dimensiuni mai mari iarclasa a XII-a di o reprezenta[ie cu o piesd

din marea literaturd teatrald. Aici insl,vom spune ceva doar despre piesele (ocu-rile dramatice) prezentate in cadrulserbdrilor lunare.Ce joacd, de exemplu, clasa a II-a? Poate fio fabuld sau o legendS, ori o micd poezie

care devine joc dramatic. Clasa alcdtuiegte

corul vorbit, iar unul sau mai mulfi dintreelevi poarte vreo pdldrie - Ei, hocus-pocus,

piesa e gata! Uneori se costumeazd cu tofii

Ei atunci trdirea este incomparabilS.

Lucruri remarcabile gi chiar dintre cele

esen$iale, pot fi gdsite la clasele mai mari,cum-sunt i IV-a, u V-a. inainte-vreme lu-mea era de pdrere cdlareprezentafiile tea-

trale cu copii de unsprezece ani, versurile

drdgufe nu mai folosesc nimic gi ar trebuisd avem teatru "cum trebuie", cu roluri in-dividuale gi realizare de dialoguri. Este o

lipsI de asemenea piese, cele existentefiind adesea banale gi fira nici un nivel.

Numai ci, imediat se vede ci cei de zece-

unsprezece ani, gi cei de treisprezece-pa-trusprezece doar in cazuri de excepfie potrealizaceringele unor roluri individuale. Lise face mult prea multi observa[ie "ci tre-buie sd vorbeasci natural"; "nu aga se vor-beEte in limbajul zilnic", Ei aEa, in scurtdvreme igi pierd toati plicerea de a mai juca

172

teatru. Foarte des, dascdlul trage conc

falsi cd jocurile dramatice gi teatrulceva ce poli face numai cu copiii mic

numai cu cei interesa[i sau dotafi indeosebit dintre copiii mai mari.

Dacd cei de unsprezece ani - cu exc

celor la care le este cultivat talentul te- nu mai au chef de loc sd faci teatru,ce au jucat "Robby gi Fiffi gi comoara

terioasd" (titlu inventat!), asta nu

sd insemne cd teatrul nu este pentrutd vdrstd. Se poate foarte bine ca ei sd

ze aceastd "delicatesd" pentru cd es"nedigerat".

Copiii au nevoie de "lapte sufletesc".

AEa cum la fel de pufin iEi poate extrag

sugar hrana din m6ncarea adul(ilorastfel, un copil de gcoal5, inainte de

tate, nu-!i poate dobdndi hrana su

dintr-un material aruncat direcpdmdntul tare. Dialogul in prozd, ca

ment stilistic al artisticului, este incd

greu de stdpdnit in timp ce rostirea ritposedd de la sine calitatea de "lapte

tesc".

Existd o posibilitate de a ajunge la clar

in aceste probleme: sd facem experi

realitdgii. Sd intrdm intr-o clasd a V-a:

*RuEine vd fie, din Argos copii, voi tiIn voi pun temei,

Cu brafe viteze, a'noastre cordbii vscdpa[i!

Dar, de vd tragefi din fala urgiei inZiua-i aici cAnd puterea troienilorEi-nbldnzit!"

Dreapta: jucarea unui basm (Detroit)-

Dedesubt: Dramatizarea legendei luidin Edda. (Clasa a IV-a, Rotterdam)-

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 67/81

tar Ii

or.

moc

mis-

de

un

tot

pe

ele-

sd

v-a

thS,

{i

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 68/81

i

l

IatI-l aici pe strdlucitorul Hector iaracolo pe Achille cel iute de picior. Iarcei de acolo, din turnul de scaune urcate

pe masd, trebuie sd fie Zeus insugi,

Stdpinul norilor gi Hera cea cu bra[ede crin. Cu-adevdrat aici treim Iliada.Ochii strdlucesc iar obrajii dogoresc. Nici

unul nu se intimideazd, cdci nimeni nuare de ce sd se jeneze cdnd migcdrile gi

vocile nu sunt "realiste". Ritmul poartd

vocile care vuiesc in incdpere. Se potri-veEte de minune cAnd Agamemnon face

pur gi simplu un pas inainte gesticulAnd

pu[in cu sabia lui de lemn; dugmanii cad

ca popicele in urma acestui atac.

Sau sd privim o clasd a IV-a care a

dramatizat mitologia nordicd. Ne-

numdrali uriaEi, gi Rimthursten s-auprdbuEit pe podelele gcolilor Waldorfsub ciocanul Mjolnir al lui Thor. Corul

vorbit care povestegte cdnd una cdnd

alta, ia pozilie pentru orice fel de arhi-tecturd pe care o cere scenografia: un

zid, o pddure, o casd, o stradd. Cine nu

are de fdcut ceva se contopegte cu corul.

Poate fi foarte plin de inv6[[minte evi-

tarea ispitei de a introduce efecte natu-

raliste: se poate observa foarte repede

cum aceasta contravine ceringelor aces-

tui fel de teatru.Dimpotrivd, jocurile dramatice suportd

intluenfe foarte drastice sau comice. Oclasd a VI-a repeta o piesd despre rege-

le Arthur Ei vrdjitorul Merlin. Se juca,

de altfel, in englezeEte gi totul fusese

invdfat pAni la momentul dramatic incare se revela rostul sabiei infipte innicovald. Dascdlul gdsi cd pe scend ar

trebui si fie prezen[i gi cai. Clasa sesimgi insd profund ofensatd cdnd el pro-puse impodobirea cu pdnzd a unor cdlufide lemn. Pe acegti cai ei s-ar fi pututleglna cu ugurinl5 pentru a se avdnta

apoi, pe propriile picioare, in divene

174

direclii, pe scen6. Mai apoi se doved

aceste forme de cai stilizate gi suge

doar, fuseserd singura solufie potrivitAdeseori apar rechizite la fel de ui

toare ca gi plasticitatea protagoniEtCoarne aurite, lungi de-un metru, ptru berbecii lui Thor, o bucatd de car

pictatd, ce reprezintd bordul unei corin bdtilia de la Salamina, un balaur

$apte capete ardtdnd $apte cdpgo

zdmbitoare de copii, cu ochi alba

avAnd gulerage gi ivindu-se in c6te

gaurd din balaurul de stofd: toate ac

tea rdmdn in amintire.Bdtdlia de la Salamina! Ce piesi deuitat! Copiii care stdteau drep[lumdnarea gi-gi recitaq versurile,

nirl dintr-o dati Grecia, vizibild cnumai in arhaicele sculpturi se

vedea, cum numai la Homer se

auzi. Corul era imbrdcat in intregimealb gi-gi dobAndise caracterul de

a destinului in ale cdrei mdini std obilitatea sI ascundd intAmplirile (cAnd

adund in fafa scenei, la rampi) ori sd

dezvdluie (cAnd se retrage la

Acest element nepdmdntean este chisenla a ceea ce trebuie si se pet

pe scend cAnd joac6 copiii.Dacd aceste jocuri ar constitui eveni

ale anului Ecolar - doar la serbareaincheiere a anului de pild5 - impresiilear avea o valoare statornic5. Prin serbd

lunare insd, jocurile dramatice devina cotidianului gcolii.

Ydzdnd Ei fdcdnd, prin cuvinte,

ritmuri, miqcdri de tot felul, sunt t

la viafd simfdminte care altfel,

ar dormi viala intreaga. Simlulal tactului, al formei - asemenea

cepfii au, dacd ne g6ndim bine, onificalie ddtdtoare de destin pe

intreaga viafd - iar pentru momentefect nu numai exterior, ci gi estetic-

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 69/81

tinlr de zece ani privea impreund

p6rinlii sdi o carte in care erau re-

te construcfii geometric-artisti-

Deodati spuse: "IJite, acesta de aici

ine in figura urmitoare forma ace-

Una dintre construc{ii era o tran-td a celeilalte. Beiatul descoperise

ce scipaserd pirinlilor sdi.

[hivirea lui cercetdtoare gi sigurd era de-

td de faptul ci el era elev Wal-

Ei cd exersase desenul formelorbepffnd din clasa int6ia.L Eotite Rudolf Steiner copiilor li se

g:rmite uneori si deseneze incd din cla-

n a fV-a sau a V-a cele mai frumoase,he geometrice, cu ajutorul liniarului

f al compasului. Construcfiile propriu-* cu aceste instrumente sunt introdu-

B cu toate acestea, abia in clasa a VI-a.lfhi mai mulli dintre noi sunt obignuiliri bge no[iunea de geometrie de lanfuringi Ei dificile de demonstralii. Aici insd

G are in vedere cu totul altceva: geo-rEia poate fi "trdite" cu mult inainte

,t a "demonstra" ceva din cadrul ei.f.c se petrece atunci cdnd construim un

ldigon regulat de optsprezece laturi Ei

dm fiecare vArf cu toate celelalte? Ce

ie nagtere atunci cAnd trasdm, pe cir-mferinla unui cerc, de gase ori mdri-m razei, iar cu centrul in fiecare dinreste puncte de intersecgie cdte un cerco aceeagi razd? Sau cAnd, bazindu-nep rcelagi principiu construim doudspre-

DDe sau mai multe cercuri? Ce figurira.rlte cdnd desendm un sistem de se-

iprcuri "in rotafie" care au centre di-trrs situate in cercul mare? Astfel pre-lri, geometria devine o expedigie de

Goperire intr-o lume de forme de obgege pur gi simplu nemdrginitd.

Cum sd gdsim acum drumul de la poezia

mnstrucfiei la proza demonstraliei? Fap-

tul cd teorema lui Pitagora poate slujica etapd a acestui drum rezultd din ve-

chea ei porecld de "punte a mdgarilor"gi se poate verifica in practica nemijlo-citd. CAnd copiii deseneazd un triunghidreptunghic Ei construiesc apoi pe latu-rile sale pdtrate, iar apoi, cele doud mai

mici, le taie dupi unul din principiiledate in cele doud figuri, ei pot afla ne-

mijlocit cd toate pdrlile pdtratului cel

mare vor fi acoperite de figurile rezul-tate prin tdiere. Elevii pot fi pugi, s6

formeze triunghiurile ce stau la baza ti-gurii oricdt de divers se poate: principiulse verificd intotdeauna. Suprafefele am-

belor triunghiuri mici se suprapun exactpeste cel mare.

Astfel de teme ce rdm6n inch in intre-gime in domeniul intuitiv concret pot ficonsiderate ca exercigiu preliminar la

ceea ce va veni mai tdrziu. Vom trece

la demonstra{iile propriu-zise abia atuncicdnd copiii au ajuns la stadiul de dez-

voltare in care s-a trezit nevoia de cau-zalitate gi deasemenea bucuria fa!6 de

abstracgiuni ca de exemplu calculul lite-ral (cu litere), adici abia dupd depdgirea

vdrstei de doisprezece ani.

Modalitatea riguroasd a demonstragiilorgeometrice este plicticoasd pentru copilul de

doisprezece ani" dar a descoperi singur legiesenliale prin construire este o trdireentuzinsmantd (urmdtoarea pagind dubla ) -

775

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 70/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 71/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 72/81

Al doisprezeceleaan de viatl

Caracterul lui Gertie pdrea intotdeauna

foarte cumsecade. Caietele de casd gi lu-

crul de mAnd erau un model de exactitate.

in comportare se manifesta binevoitoare gi

prietenoasd. In clasa a VI-a ins6, cu ea se

petrecu o schimbare evidentS. A inceput

prin aceea cdeaaincercat o serie intreagd

de noi stiluri de scris: un scris vertical, unaltul rdsturnat in spate, altul aplecat inain-

te, un scris mare gi un altul mic; a incercat

chiar un scris cu capul in jos. In faza

urmdtoare a fdcut experimente cu propria

fafd (umbre la ochi, gene colorate, expresii

noi). La ore ea deveni tot mai vorbdrealE gi

se revoltd contra cAntului qi recitdrii. Inain-

te, la euritmie gi la educagie fizicd, se migca

suplu gi cu ugurinfd. Acum insi aceste

exercigii ii devenird foarte dificile; cdnd nu

are direct ceva de executat cel mai adesea

std lungitd pe jos. Dispozilia, mdinile gi pi-cioarele i-au devenit brusc greoaie. Dispo-

zigiile sufletegti insl sunt repede

schimbdtoare, dupd ceea ce tocmai se

intAmpli in jur. O glumd doar gi Gertie e

dintr-o datd iarhgi veseld Ei uEoar6.

Dupd criza "de la noud ani" cei mai mulgi

copii pdtrund intr-o epocd armonioas5; cei

in v6rstd de zece ani sunt adeseori in mod

evident activi Ei cu o finutd bun5: "Cdnd un

copil de z,ecte anieste "la indlgime" el oferd

o imagine cu o bogdlie atAt de mare de

fafete incit el pare o expresie desdvdrgitd a

forfei creatoare a naturii". (Arnold Gesell,

"Youth, the years from ten to sixteen" -"Tineregea de la zsn la gaisprezece ani")

La vdrsta de unsprezece gi mai ales doi-

sprezece ani, imaginea se schimbd. "Carca'

sa osoasd" devine mai grea, iar miqcdrile iEi

pierd - mai ales la bdieli-cutezanfa, devin

178

colguroase Ei dure, cheful de a se impotrivise accentueazd. Transformarea liuntricprofundd ce va apare ca fenomen insofitor

al pubertSlii fizice igi arunci umbrele cu

anticipare. Dar gi lumina: se manifestiforfele ingelegerii (ragionale) Ei simful de

rdspundere cdrora dascdlul trebuie numa

sd le dea hrani pentru a vedea cum frumu-

sefea Ei forla acestei vArste ies la suprafafd!

in profunzimi pAnd acum necunoscute ale

simfirii, singurdtatea gi prietenia veritabild"

preocuparea de sine Ei interesul obiectiv

altruist, moartea gi iubirea devin expe-rien[d cu totul personald.

Viala independentd a sentimentelor se tre

zegte Ei transformd raportul cu propriucorp, cu ambientul, cu ideile qi ideologiile"

Aceasta se reflectd atAt in interesul fafd de

lume gi in capacitatea de a iubi cAt Ei in ne

voia de a pricepe cauzalitdgile gi de a emite

judecd!i.In acegti ani, in programd se introduc tomai multe materii noi care solicitd gAndire

independentd gi activitate proprie. Temele

de casd cresc in volum Ei devin obligatorii"incepdnd sd fie tot mai in[elese Ei maprefuite.

aazlLegi pe care le pofivedea gi

Walter Heitler, cunoscutul fizician, scric

urmdtoarele despre efectul gAndirfrEtiinfifice (gtiin[ele naturii) asupra omuH(in "Industrielle Organisation" - "Orgari

zarea industriald, revista elvefiand

Etiinga intreprinderilor", Nr. L0, 1963):

"CAnd ne ocupdm astdzi cu Etiinlamului sau cu cosmologia ori chiar cu

mai modern domeniu al fizicii - frzi

I

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 73/81

pnrticulelor elementare - aceasta nu mai

me citugi de pufin de-a face cu vialammeneascd.

Din contrd, prin 'aceasta, asculimea

Fndirii ajunge pe culmi nemaipomenitr& inalte... Dacd precizia gdndirii este

hfdnsa pe asemenea culmi gi ajunge sd

mrye un spafiu atat de mare din acti-nilatea unui om, atunci poate cd este de

@el€s ci atdt de frecvent - insd proba-

ItlriL nu intotdeaund - aceasta se petrece,

de exemplu, in contul vielii de senti-

wt hobabil cd putem vorbi aici despre,n uumild 'des - suflelire" a omului" faptEE pate fi. gi obsewat dacd privim cu

Mqie.Fregte, aceasta n-ar fi de loc rdu dacd

*.u limita numai la o serie de oameni& gtiingd, presupun6nd apoi Ei faptul cd,

mhabil, acegti oameni de gtiinfd exer-ori o influenfd decisivd asupra vieliipn6[ice^ - dupd cum, in parte, este Eirrz.anl- [15[ mie mi se pare cd ar putea

furDi rdu - poate cd gi este deja intr-o@umite mdsurl - dacd aceastd direcfier abstractizdrii ar cuprinde largi cercurirte populafiei, gi aceasta inseamnd decir+i educi pe cei tineri de la inceput in*-rsti direcfie Ei sd-i faci pe cdt maim{i oameni sd-gi insuEeascd o gdndiredlrtractd...

i.t 6ro"r1.a s-a fdcut propunerea sd se

fu,ceapd predarea fizicii, totu$i, cuir-amizile fundamentale ale materiei.odaci cu electroni, protoni etc. Apoi. inpoala s-ar construi treptat atomul (na-nmal. in minte) Ei din atom s-ar face

deculele iar din molecule, in fine, omtd de cretd sau o piatrd care ar

ffea pe pdmdnt.Aoeasta este insi inversul aceea c€ eu

ry,dori sd sus{in cd ar fi decisiv. Punctulde pornire ar trebui sd fie mai ales fe-mmenul trdit, observarea sd fie intregitd

apoi prin experiment Ei abia apoi sd vindabstractizarea. Noliuni ca de exemplu

atomii sau moleculele din chimie ar tre-bui sd vind la urmd."

hima ord de faicd

O fetila flegmatici de doisprezece ani, ca-

re de altfel se preocupa cam pulin de sarci-

nile gcolare, vine acasd Ei inEird energic pe

masd un rdnd de pahare inalte, le umple cu

apd in cantitd{i diferite gi, lovindu-le cu o

furculi[d, toarnd Ei scurge apd din fiecarepdnd realizeazd o mici gamd muzicald."Dar ce ai avut astdzi?" -"Fizicd - primadatd." $i radiazd de fericire.Intr-adev[r existd pufine materii care sd

acfioneze atat de trezitor cum o face

fizica. Copiii se bucurd adeseori intensde aceasta. Predarea fizicii incepe in cla-sa a VI-a cu fenomene din cele maidiverse domenii de observalie.

E bine sd se inceapd cu acustica. Se por-negte de la experiente pe care copiii le-aufdcut cu diverse instrumente muzicale pecare le cunosc. Apoi, c6mpul de observalieeste ldrgit, in funclie de posibilitdli, cu in-strumente necunoscute. Abia treptat tra-tarea fizicd a acusticii se dezvoltd pornindde la trdirea artisticd a muzicii. Se incep ex-perientele

Ei se atdrnd, de exemplu, celemai diferite obiecte de cdte un gnur: obiec-tele sunt lovite, se ascultd sunetele, se

compard calitali perceptibile in sunet la di-ferite lemne ori la pldci din cele mai cunos-cute metale. Se gdsesc rdnduieli noi pentrucercetare. Copiilor ar trebui sd li se ofereposibilitatea sd facd ei singuri toate desco-peririle posibile. in cele din urm5 se intin-de o coardi deasupra unei cutii de rezo-nanfa gi anume in aEa fel incdt partea carevibreazd poate fi scurtatd ori lungitd cu pe-ne

impinse sub coardd. Interpregii de vi-

l*

ir

179

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 74/81

i&-d

I /' I

U laY{1r: r}i

*$w;w {gwde.fu *"iwd

' .,, ..11i

ffickv qe&**vl\l$s&"$ kf*e*d.*!s

Cdteva din cunoscu.tele ftguri sonore ale hiChladni, reolizate pin sL4nete difeite. (Spe-

cialitatea faicri, clasa a VI-a, Stuttgan).

oard vor evidenlia imediat ca prin scurta-

rea corzii ce vibreazd se pot crea intervalesonore. Pentru ceilalgi va dura pufin mai

mult s6 infeleagd. insd, pentru cd este vor-

ba aici de o experienld fundamentald, se va

putea a$tepta cu rdbdare dupd ceea ce va

aduce ea cu sine. CAnd se aude o octavd?

Atunci cAnd coarda este scurtatd la

jumdtate. CAnd vibreaza 213 din coardd, se

aude o cvintd. Ia 314 cvarta, 1a 3i5 sexta

g.a.m.d. Deocamdatd Putem sd ne

mullumim cu misurdtorile; despre frec-

I'enlir - pe care copiii nu o pot percepe di-

rect - se va vorbi mai tArziu. - Se impragtienisip pe un Cis; de metal ugor, care e firat

ia mijloc cu un suiub. se mAngdie marginea

discului cu un arcus de vioard, gi, prin dan-

sul boabelor de nisip"'or

1ua na$tere minu-

natele figuri chladni;e ale sonoritdgilor. $i

aici accentul se pune lc trairea pe care o

au copiii in faga iapruiui cd sunetele pot

180

avea efect formator.

Se va desena cAt de exact posibil ce figu:

anume iau nagtere prin diferite sunete. Rr'

portul dintre numdrul oscilafiilor (fre'venla) gi forma oscilaliei va fi trdit in mc

plastic incd din aceastd etaPd.Se vor trata apoi fenomenele optice. C

exemplu de fenomen ugor observabil gi ir:.

presionant, elevilor li se poate prezenta t;nomenul goethean originar al culorii. C*

loarea unui obiect luminos sau intunec.,

se schimbd mult cAnd este privit printr-u"mediu tulbure" (geamuri de sticld coi

ratd. fluide, nori de fum etc.). lJrmdtc'i-

erpcriment poate cuprinde laolaltd (rez-

ma) aceste fenomene. Se picurd legie :sdpun intr-o vdnild de sticlh plin6 cu ap

realizAndu-se astfel o solufie tulbure. La:pa care lumineazd din spatele vdnigei :

Dreopta: Cdnd experimentatorul sufld, va t

no;tere un sunet a cdruitndllime difera dt,.

cantitatea de fluid care este prezentd. Imt;:

nea arotd cdt de putemic s-a implirat elevti.

sirualin experimentului (New YorA "

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 75/81

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 76/81

;

1

1

I

I

I

;I

I

tI

na$tere deodatd unei culori calde. Dacb

agezdm lampa lateral faf6 de recipient,atunci, vom vedea, o culoare rece contra

unui fundal intunecat. La o iluminare Ei la

un grad anumit de tulburare a solufiei vom

obgine in prima pozigie a ldmpii rogu rubi-

niu iar in a doua un albastru strdlucitor.Putem si le amintim copiilor cd in serile

frumoase adeseori putem trii acelagi feno-

men: soarele ce apune este ro$u luminos

cerul fundalului la orizont este albastru

inchis, - lumina, vizutd printr-un mediu

tulbure, ne apare galbend sau rogie. O lege

care nu se dezvdluie gdndirii ci este per-

ceptibild direct simfurilor (un "fenomenoriginat", in sensul teoriei culorilor a luiGoethe) a apdrut in fa(a ochilor copiilor.

Se exerseazi astfel puterea judecdgii con-templative.+ -^Incd in aceeaEi epocd de predare sau cel

pufin in acelagi an Ecolar se oferd elevilor gi

o primi privire in celelalte domenii ale fizi-cii clasice prin prezentarea unor fenomene

simple din teoria cdldurii, electricitate gi

magnetism. Doar mecanica va fi discutatd

abia in clasa a VII-a, in timp ce in clasa a

VIII-a vor fi prelucrate cdteva noliuni fun-

damentale de hidraulicd, de aeromecanicdgi meteorologie, iar toate celelalte domenii

vor fi aprofundate.

Calea spre chimie

La inceputul preddrii chimiei se afld expe-

rienfa faptului cd procesul de ardere a di-

feritelor materiale naturale se desfdgoard

in moduri cu totul diferite. De ce ard anu-

mite fleceri atdt de luminos in timp ce alte-le trec cu ugurinfd in rogu incandescent?

De ce acest fum distrugdtor? Putem sd ne

facem timp o datd pentru a confrunta in-tr-o serie de experienge diferitele forme

ale focului. Ne va uimi flacdra ce trozne$te a

182

unei bucdfi de lemn cu rdEind, vom privicandescenfa fierbinte din mijlocul rumgugului, ce nu apare deloc inafard (d

cildura degajatd astfel poate arde chia

ceramica). Vom provoca o incdntare pl

de viafd la copiii sanguinici dacd vo

aprinde un mdnunchi de trestie uscatdarde repede Ei cu vdlvdtaie. Algi copii s

interesali mai mult de limbile albastre g

puitoare ale fldcdrilor ce mistuie incetreptat spirtul amestecat cu ap6.mdrelele rezultate gtiinfifice sunt ace

care ii pot entuziasma pe copii. Mai imp

tant poate fi faptul ca fiecare copil sI po

face experienfa felului cum gdndirea po

ordona multitudinea adeseori amefitoare

impresiilor senzoriale. Dupd aspectul

laritelii, putem ageza fenomenele in opzifie, intr-un mod simplu cam in feurmdtor:

Ardere explozivd troznind cu putere

Limbi de flIcdri ar- Carbonizare fiezAnd cu vdlvdtaie binte, arzdtoare

Mistuire liniEtitd latentd

Abia in ziua urmitoare trdirii experime

tului, urmeazdprelucrarea

pringdndi

Copiii pun intreb5ri, discut6, propun gi aexperienfe. Prin activitatea comunlcercetare suntem conduEi sd cercetdmlul aerului in orice ardere gi ne indreptdspre descoperirea oxigenului. Nenumdrsunt Ei experienlele copiilor din viaga pr

ticd. Cei mai mulgi s-au gi jucat, micadati, cu focul. Mulgi gtiu prea bine cu

poate fi stins focul ori cum poate fiaprins chiar Ei intr-o pddure cu umezea

Predarea chimiei se poate situa chiarcentrul trdirilor copiilor Ei poate rdmd

acolo. Aceastd materie poate constitupunte spre mdrefia viefii in lume Ei nu

Dreapta: fumal (New York).

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 77/81

:!

r' i'

skip h:,+t

t

i;.l-t .t

S*** e *p* *r-

j

i"r$ ei tr" b l**{;

f r$filr 3L* p€, $

.J*t€'rc.t :,i3.... l

h..r "*s* "u{ f"ifl

r1* 3tgg'q ","

;; .::.

€-

:.

j:-_'..,*.

Jt!

.=j

a

?t

l1

.i

tr*rtJ.

*,', fuew**

fl. ,'.."".*.'*' ; .::'

's igpr n*.1#ag!'. .:ii..'i.'.1' ',":" Iti-;.{ i ,.'1:,

t !iLl l"fuFr €"i "'j

E' i {- '-'F"*'t iF'".5::.1 ;-' ,-r:-..i:

I -,3 -"

FFa:,i

EEE-J..

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 78/81

I

I

I

t

{

Marte, zeul

frerului,privegte deasupra Man-

hattanului- Imaginea s-a ndscut tn mod

spontan tn legdturd cu o prezentare a roluluijucat de fier tn viala de astdzi (New York).

ultimul rdnd spre procesele industriale.Treptat studiul se extinde gi la alte feno-

mene ale naturii (circuitul calcarului gi al

apei in naturd) gi chiar asupra proceselor

megtegugdregti Ei industriale ca: produce-

rea sticlei, procesele de furnal gi semnifi-

cafia metalelor pentru oameni. CAnd inclasa a VIII-a, la istorie, va fi descrisd dez-

voltarea industriei moderne, este oportund

studierea deosebit de insistentd, la chimie,

a metalului care - pe ldngd aur - a jucat ro-lul cel mai important in viala intregii ome-

1,84

niri: fierul.

Construc(iile de maEini Ei industria m

dernd s-au putut dezvolta numai in mdsu

in care au permis-o produc[ia de fier gi tenologia fierului. Fird "cuptorul cu flacdrdal lui Corts (descoperit in 778311784) devoltarea industrial5 timpurie din Anglia nar prea fi putut avea loc, fdrl procedeemoderne de producere a ofelului (Procsul Bessemer 1858, procesul SiemensMartin 1865, procesul Thomas 1878) n

am fi avut navele oceanice cu aburi, nireleaua mondiald de cale ferath Ei nin-am fi putut construi uriagele metropolOrice om ar trebui sd gtie, mdcar in prinpiu, cum se obgine fierul din minereuintr-un furnal.

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 79/81

Fenomenele ceregti,;rga cum le vedem

Srle oare adevdrat cd, astdzi copiii, da-thiti cunoaEterii timpurii a rezultatelor

uetirii spafiale moderne ajung sd se

rfrri in Cosmos "ca acasd"?

frperficial privit, acesta este un fapt in-furtabil.&oarece ei "Etiu" de reguld incompara-H mai multe despre Lund, Marte, Ve-m gi intregul nostru sistem solar decAtgfrir cei de aceeagi vArstd, acum 20 de

ri. Faptul cd distanla pdnd la stelelefu se calculeazd in "ani lumind" gi cd

n se cunosc limitele Cosmosului, e si-gg ci au auzit Ei ei. Dar de fapt cumb poti simli oare acasd in CosmosulItronomic de azi?

Bistd un epos modern in versuri, inrme problematica zborurilor spa[ialerte zugr5vite cu o ciudatd fantezie:

'tAniara" de poetul suedez Harry Mar--' on. "Aniara" este o navd spaliald gi-mpticd ce trebuie sd transporte c6teva

d de oameni de pe PdmAntul contami-

l4 de un rdzboi atomic spre planetaDfarte, devenitd intre timp locuibild;fime p6tt1.-o defecliune tehnicd, nava s€

$ate de la drumul sdu indreptAndu-sepin spagiul cosmic spre constelalia Lirei-f,esturi expulzate de planete, sori stinginrijuiesc drumul. Pentru oamenii de lahmd Cosmosul este un cimitir nesfdrEit

lE care cadavrele lor il vor strabate incdtimp de 15 milioane de ani pe cale spreHepdrtatul [el.Printr-o asemenea "povestire" putemmgtientiza ce efect anume au relatdrile

rya[iale frecvente asupra noastri gi mai& asupra copiilor nogtri. Sunt atinse&ui scopuri. Pe de o parte suntem

impinEi, prin fascinafia irezistibild a fap-telor, intr-o lume moartd, duqmand omu-lui, in care noi ingine nu am putea existafizic declrt in condigii artificiale. Pe de

altd parte, prin solicitarea violentl a fan-teziei noastre, ne instriindm pufin de

Pdmdnt gi de sarcinile (problemgle) sale.

Pentru a feri omenirea viitoare de a-gi

irosi o mare parte din timp privindvisdtori fintd la transpunerile pentru te-leviziune ale viitoarelor cdldtorii spreMarte Ei Venus, trebuie sd incercdm sd

trezim la copiii nogtri o iubire cdt se

poate de puternicd pentru PdmAntulnostru gi sarcinile sale.

Prin date despre Lund, despre Venus,Marte gi Jupiter chiar cele mai noi cer-

cetdri spafiale igi pot aduce o contribulieimportanti la acest scop. Niciodatd ca

pAnd acum nu am avut at6tea prilejuride a fi recunoscdtori in mod conEtientpentru unicitatea Pamantului nostru, cuatmosfera sa, cu condigiile sale de tem-peraturd gi cu al sdu circuit al apei.Treaba gcoli este sd activeze pentru caacest punct de vedere sd nu rdmAnddoar unul teoretic. in gcoala Waldorf,astronomia este integratd in disciplina

geografie. Rezultd de la sine compararearepetate, pdnd in cele mai mici amdnun-te . a mnditiilor de viagd de pe Pdmdntcu cele din restul sistemului solar. DarEi mai important este poate modul incare sunt privite mai intAi fenomeneleceregti.

Un dascdl poate ajunge cu copiii de doi-sprezece ani la o infelegere cam neo-bignuit5: ne decidem acum, ca temporarsd nu ne incredem c6tugi

de pugin invreo autoritate gtiingificl. Vom dori sdpornim numai de la ceea ce ne potspune simfurile Ei inlelegerea (rafiunea)omeneascd.

Vom urmdri traiectoriile corpurilor ce-

185

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 80/81

t

:IjI

H!l'!

l

i

I

IiI

re$ti a$a cum le vedem de pe Pdmdnt.

Incerchm sd ne reprezentdm cum se

desfdgoard ele, dacd le privim de la

Ecuator. Cum se vdd traiectorile stelelor

de la poli, de la Tropice?Vom obsewa fazele Lunii, modificdrile

traiectoriei Soarelui la schimbdrile ano-timpurilor.Aceasti atitudine "fenomenologicd" o

putem urma consecvent doar in clasele

superioare, punAndu-i pe elevi sd dese-

neze cel pulin fragmentar, traiectoriileplanetelor aqa cum le-a vdzut Ei le-a

conceput Ptolemeu, iar apoi sd urmd-

reascd in mod istoric dezvoltarea astro-

nomiei moderne.

Elevii vor participa la ora in care vdd

cum Copernic a ajuns din motive purgeometrice la ideea de a trasa traiecto-riile planetelor drept o construcfie helio-centricd, apoi la aceea in care Galilei a

descoperit prin lunetd lunile lui Jupiter

oferind dovada vizibild ci existd corpuricereEti ce descriu traiectorii geometrice

sau cdnd Kepler, trasdnd traiectoriileeliptice ale planetelor, a avut sentimen-

tul cd privegte tainele Crealiunii lui

Dumnezeu - Geometrul cosmic. Poatecd strddania de a observa Ei de a inlele-ge singuri cu gAndirea legile migcdrilor

cere$ti gi ale anotimpurilor este un primpas necesar pentru a se simfi clr

adevdrat "acasd" atAt pe Pdmdnt cdt gi

in sistemul nostru solar.

Dreapta: Migcdrile stelelor vdzute dEcuator (sus: privind spre nord sau sud

privind spre est sau vest) (Copenhaga).

186

7/29/2019 Primii Opt Ani de Scoala

http://slidepdf.com/reader/full/primii-opt-ani-de-scoala 81/81

$,ta-*u[ t..ocrt{*e/L .uod. c,t,r""t".r,

lffifi" ffi