Primii crestini

4
La inceput un cult obscur, cre~tinismul a devenit in doar trei secole religia oficiala a Imperiului Roman. Supravie- tuind conflictelor ~i invaziilor barbare, cre~tinismul a facut legatura dintre lumea antica ~i cea medievala. I nformatiile noastre despre Isus din Nazareth ~i istoria Inceputurilor cre~tinismu- lui sunt foarte limitate. Iudeea a fost o mic:1 provincie a Imperiului Roman, iar mi~c:1rile religioase de aici au atras atentia romanilor doar atunci cand au Inceput s:1tulbure lini~tea public:1. Singurele documente despre viata lui Iisus sunt cele patru Evanghelii, scrise dup:1 o generatie sau mai mult dup:1 moartea sa, Intre 70-100 d.Hr. ~i contin mai degrab:1 informatii despre misiunea ~i mesajul s:1u, decat detalii biografice. 5i, de vreme ce acestea se contra- zic uneori intre ele, la fel ca ~i alte surse, .Evangheliile contin In mod evident goluri de .memorie, Intelegerea gre~it:1 a unor fapte ~i probabil deform:1ri intentionate ale realit:1tii. "Regele ludeilor" Totu~i, nu exist:1 motive de Indoial:1 referitoare la principalele fapte prezentateln Evanghelii: ~i anume c:1 Isus a fost un evreu care pro- pov:1duia poc:1inta, Incetarea s:1var~irii de § p:1cate, abandonarea preocup:1rilor lume~ti, ~ iubit;ea bun:1t:1tii ~i o iminent:1 Judecat:1 de ~ O Un mozaic din secolul 6 il prezinta pe lisus, imbracat in uniforma militara romana. inarmat cu crucea martiriului. in locul sabiei. El sta dea- supra leului ~i ~arpelui, simboluri ale puterii. O Palestina din timpul lui lisus, era condusa de guvernatori subordona~i Romei. Herod Antipas a condus Galileea (4 i.Hr.-39 d.Hr.). care, impreuna cu anumite port,iuni din nor- dul Palestinei, erau principalele zone in care lisus predica. Apoi, in unna c~reia sufletele pierdute vor fi condamnate la pedeapsa etern~. in cele din urma, Isus a fost judecat ~i crucificat de rornani, fiind considerat infractor politic (acla- mat "Rege al Iudeilor"), probabilla solicitarea du~manilor s~i din randurile preotilor evrei. Discipolii s~i l-au proclamat luhg-a~teptatul Mesia (in greac~ Christos, "Cel Ales") ~i au declarat c~ l-au v~zut in came ~i oase dup~ moartea sa ~i au asistat la ridicarea sa la cer. Conform cercet~rilor recente, Isus s-a n~scut In anul 6 1.Hr. ~i a fost crucificat lntre 29-33 d.Hr., cand Pilat din Pont era guverna- torul Iudeei (26-36 d.Hr.). Aceasta a fost o perioada de tulburnri ~iconflicte, cu separ~ri nete Intrebogati ~i s:lraci ~i Intre "zelotii" anti- romani ~i cei ce colaborau cu cuceritorii str:lini. Existau de asemenea secte cu interese opuse 1n cadrul iudaismului, dominand- o atmosfern de zel ~i a~teptare.Aceste lucruri reies din manuscrisele de la Marea Moart:l, descoperite In de~ert In vremuri contempo- rane, care reflect:l credinta unei secte semi- monastice In venirea lui Mesia, care avea s:l-i scape de sub dominatia roman:l. Rascoala evreilor Au r:lmas putini adepti ai lui Isus In randurile evreilor, pentru c:l (In ciuda motivelor pentru care a fost executat) el nu a promis libertatea politic:l, ci un regat "allumii de dincolo". Prin urmare, evreii au declan~at o mare rnscoal:l (66-73 d.Hr.), dup:l care rornanii au devastat Ierusalimul ~i au masacrat, dup:l un asediu Indelungat, lupt:ltorii evrei refugiati la Masada. in 132 d.Hr. evreii s-au rnsculat din nou, de aceast:ldat:l urmandu-l pe Simon Bar Kochba, care s-a proclarnat Mesia, fiind In cele din urm:llnfrant. in timpul vietii lui Isus, el ~i apostolii s:li s- au considerat evrei, iar acest lucru a rnrnas neschimbat pentru o perioad:l dup:lmoartea 29

Transcript of Primii crestini

Page 1: Primii crestini

La inceput un cult obscur,cre~tinismul a devenit in doartrei secole religia oficiala aImperiului Roman. Supravie-tuind conflictelor ~i invaziilorbarbare, cre~tinismul a facutlegatura dintre lumea antica~i cea medievala.

I nformatiile noastre despre Isus din

Nazareth ~i istoria Inceputurilor cre~tinismu-

lui sunt foarte limitate. Iudeea a fost o mic:1provincie a Imperiului Roman, iar mi~c:1rilereligioase de aici au atras atentia romanilordoar atunci cand au Inceput s:1 tulbure lini~teapublic:1. Singurele documente despre viata luiIisus sunt cele patru Evanghelii, scrise dup:1 ogeneratie sau mai mult dup:1 moartea sa, Intre70-100 d.Hr. ~i contin mai degrab:1 informatiidespre misiunea ~i mesajul s:1u, decat detaliibiografice. 5i, de vreme ce acestea se contra-zic uneori intre ele, la fel ca ~i alte surse,

.Evangheliile contin In mod evident goluri de

.memorie, Intelegerea gre~it:1 a unor fapte ~iprobabil deform:1ri intentionate ale realit:1tii.

"Regele ludeilor"Totu~i, nu exist:1 motive de Indoial:1 referitoarela principalele fapte prezentateln Evanghelii:~i anume c:1 Isus a fost un evreu care pro-pov:1duia poc:1inta, Incetarea s:1var~irii de §p:1cate, abandonarea preocup:1rilor lume~ti, ~iubit;ea bun:1t:1tii ~i o iminent:1 Judecat:1 de ~

O Un mozaic din secolul 6 il prezinta pe lisus,imbracat in uniforma militara romana. inarmatcu crucea martiriului. in locul sabiei. El sta dea-supra leului ~i ~arpelui, simboluri ale puterii.

O Palestina din timpul lui lisus, era condusade guvernatori subordona~i Romei. HerodAntipas a condus Galileea (4 i.Hr.-39 d.Hr.).care, impreuna cu anumite port,iuni din nor-dul Palestinei, erau principalele zone in care

lisus predica.

Apoi, in unna c~reia sufletele pierdute vor ficondamnate la pedeapsa etern~. in cele dinurma, Isus a fost judecat ~i crucificat derornani, fiind considerat infractor politic (acla-mat "Rege al Iudeilor"), probabilla solicitareadu~manilor s~i din randurile preotilor evrei.Discipolii s~i l-au proclamat luhg-a~teptatulMesia (in greac~ Christos, "Cel Ales") ~i audeclarat c~ l-au v~zut in came ~i oase dup~moartea sa ~i au asistat la ridicarea sa la cer.

Conform cercet~rilor recente, Isus s-an~scut In anul 6 1.Hr. ~i a fost crucificat lntre29-33 d.Hr., cand Pilat din Pont era guverna-torul Iudeei (26-36 d.Hr.). Aceasta a fost operioada de tulburnri ~iconflicte, cu separ~ri

nete Intrebogati ~i s:lraci ~i Intre "zelotii" anti-romani ~i cei ce colaborau cu cuceritoriistr:lini. Existau de asemenea secte cu intereseopuse 1n cadrul iudaismului, dominand- oatmosfern de zel ~i a~teptare. Aceste lucrurireies din manuscrisele de la Marea Moart:l,descoperite In de~ert In vremuri contempo-rane, care reflect:l credinta unei secte semi-monastice In venirea lui Mesia, care avea s:l-iscape de sub dominatia roman:l.

Rascoala evreilorAu r:lmas putini adepti ai lui Isus In randurileevreilor, pentru c:l (In ciuda motivelor pentrucare a fost executat) el nu a promis libertateapolitic:l, ci un regat "allumii de dincolo". Prinurmare, evreii au declan~at o mare rnscoal:l(66-73 d.Hr.), dup:l care rornanii au devastatIerusalimul ~i au masacrat, dup:l un asediuIndelungat, lupt:ltorii evrei refugiati laMasada. in 132 d.Hr. evreii s-au rnsculat dinnou, de aceast:l dat:l urmandu-l pe Simon BarKochba, care s-a proclarnat Mesia, fiind Incele din urm:llnfrant.

in timpul vietii lui Isus, el ~i apostolii s:li s-au considerat evrei, iar acest lucru a rnrnasneschimbat pentru o perioad:l dup:lmoartea

29

Page 2: Primii crestini

PRIMII CRE~TINI

O Aceast3 hart3prezint3 c313toriileSf. Pavel ~i r3spandi-rea cre~tinismuluipan3 la inceputulsecolului a! 4-lea.

O Capul din bronzal imparatuluiConstantin, secolul4. Acesta a fondat onoua mare capitala,Constantinopol, in330 d.Hr., iar in tim-pul domniei sale,cre~tinismul adevenit religie

na1ionala.

O in pe~terile de la Qumran, loca~ul uneigrupari religioase, au fost gasite fragmentedin peste 600 de manuscrise. Cunoscute subnumele de Manuscrisele de la Marea Moarta,aceste manuscrise includ primele texte aleVechiului Testament.

sa: cre$tinii erau mai degraba o secta aevreilor decat o religie separata. De fapt,primele convertiri la cre$tinism din afaraIudeii au avut loc 1n randurile comunitatilorevreie$ti, raspandite 1n ora$e din IntregulImperiu Roman. Iudaismul avea $i el adepti Inlumea romana, dar progresul sau a fost Ince-tinit de faptul ca impunea celor ce nu erauevrei sa accepte toate ritualurile acestui cult,inclusiv practicarea circumciziei.

Decizia cre$tinilor de a nu adopta aceste rit-ualuri, a oferit noii credinte un avantaj impor-tant, distantand-o de asemenea de iudaismulortodox. .5i mai importanta a fost doctrina 1impusa de marele apostol misionar Sf. Pavel -~dupa care Isus nu a fost un Mesia uman, ci ]1nsu$i Fiul divin al lui Dumnezeu, trimis In ~lume sa izbaveasca omenirea de pacate prin ~propriul sau sacrificiu. Prin aceste concepte,cre$tinismul s-a impus ca o religie aparte.

Persecu1iaNu se cunosc prea multe amanunte desprecre$tinismul secolului 1 d.Hr., cu exceptia fap-tului ca Imparatul Nero i-a acuzat pe cre$tinide izbucnirea incendiului de mari proportii,care a distrus cea mai mare parte a Romei Inanul 64 d.Hr.; probabil profetiile cre$tinilorreferitoare la Judecata de Apoi au dus la pre-supusa vina a acestora. Persecutiile ce auurmat au fost groaznice dar de scurta durata,iar In Imperiul Roman a domnit lini$tea panaIn 112 d.Hr., cand administratorul imperial,Pliniu cel Tanar, i-a scris Imparatului Traian,Intrebandu-l cum sa se descurce cu cre$tinii.Traian l-a sfatuit sa-i pedepseasca pe toti ceicare se faceau cunoscuti, dar sa nu li cautesau sa ia In considerare denunturile anonime.

Principala infractiune a cre$tinilor constaIn refuzul lor de a se Inchina Imparatului $izeilor romani. Romanii erau pregatiti sa tol-ereze orice religie, de$i le era greu sa Inte-leaga existenta unei exclusivitati religioase,care interzicea unei persoane sa se Inchine $i

~

E

~0/!~"""~

Instr~ina ~i li deranja pe vecinii lor. De aseme-nea, cre~tinii nu l~i Indeplineau obligatiilecet~tene~ti -In ochii romanilor -refuzand s~poarte arme. Forma credintei lor li deosebeade ceilalti; existau dou~ acte sacramentale,botezul ~i Imp~rt~~ania, In cadrul c~reia esteretrai~ simbolic Cina cea de Tain~.

Credinta Intr-o iminen~ Judeca~ de Apoii-a f~cut pe cre~tini s~ fie reticenti fata delucrurile lume~ti fiind Inclinati s~ urmezeIntocmai instructiunile lui Isus "de a nu segandi la ziua de maine". ins~, deoarece sep~rea c~ Judecata de Apoi nu era foarte apro-pia~, comunit~tile cre~tine au 1nceput s~ seorganizeze; au fast ale~i diaconi, presbiteri ~i

jmp~ratului ~i lui Isus Hristos. De asemenea,ace~tia au acceptat chiar ~i refuzul evreilor dea se supune, de vreme ce religia lor era uncult national vechi. jns~ cre~tinismul c~p~tasenoi forme ~i probabil un cai:acter subversiv. Oparte a oamenilor de rand credeau acestlucru, de~i nuse ~tie exact de ce: la sfar~itulsecolului 2 d.Hr. au avut loc izbucniri anti-cre~tine violente la Lyons ~i Smyma, iar cre~-tinii erau adesea considerati "partea negativ~a rasei umane".

Acestea se datorau probabil faptului c~cre~tinii se Inchinau Dumnezeului lor In par-ticular, In case ale credincio~ilor (bisericile auap~rut doar In secolul 4) ~i li excludeau pe ceicare nu erau membri ai comunit~tii lor.Ace~tia aveau un spirit evanghelic -adesea odorin~ arz~toare pentru martiriu -care li

30

RAspANDIREA CRE~TINISMULUI

.8---:&

).

0~ ;W;egium

Lasaea

~.

MALTA

~

Page 3: Primii crestini

O Biserica HagiaEirene din secolul 6,in Istanbul. Bisericilede tip bazilici nu auaparut decat insecolul 4. inaintecre~tinismul sepractica in case

particulare.

O Dupa crucificarea

lui Isus. discipoliisSai au devenitapostoli. Sarcina lorera aceea de araspandi mesajul lui

Isus. Aceasta sculp-tura il arata pe Petru

dictandu-i oscrisoare lui Marcu.un alt apostol.

O Miracolul lui Isus: mersul pe MareaGalileei, este reprezentat in aceasta pictura inminiatura, realizata in manuscrisul dinsecolul 11, Evanghe/ii/e de Aur.

episcopi, care jucau un rol important 1n Intrea-ga lume. S-au f~cut compromisuri ~i cu aceast~lume, In special abandonarea pacifismuluicre~tin, care se pare c~ a existat Inainte desecolul 4. Totu~i, refuzul cre~tinilor de a se

: supune imp~ratului a continuat s~ provoacer ostilitati oficiale. Aceasta era mai degrab~f nelndeplinirea datoriei sociale, decat o prob-f lem~ religioas~: se credea c~ practicarea cultu-

lui imperial (credinta In calitatea divin~ a,; imp~ratuluO va mentine unit Imperiul Roman,~ din ce 1n ce mai fragil. Prin urmare, cre~tiniiII ; erau In general persecutati In timpul perioade-

lor de criz~, cand se f~ceau eforturi disperate

de revenire la normal: sub Decius (250-51) ~iValerianus (257-58), sub Diocletian (303-5) ~ia succesorului s~u din est, Galerius (305-11).

L in ciuda ororilor ce le caracterizau, aceste.~ersecutii au fost de scurt:I durata -~i pan~ la~ urm~ e posibil ca ele s~ li fi Indarjit peIT; supravietuitori, f~r~ s~ ameninte credinta. in

realitate, Imp~ratii au trebuit s~ accepte faptul

c~ practicantii cre~tinismului erau preanumero~i pentru a fi nimiciti. pan~ In 300d.Hr., ace~tia erau Inc~ o minoritate, Ins~ unaputemic~ -aproximativ 1QO/o din populatie.

Cre~tinismul a ap~rut atunci cand Incred-erea In sine ~i optimismul Imperiului Romanerau pe punctul de a se pr;1bu~i, iar situatiageneral~ luase o Intors~tur;1 urat~. Adorareavechilor zei romani devenise o simpl~ forma-litate, de~i domina o dorint~ arz~toare pentruconvingeri religioase. Diferiti zei ~i culte aup~truns din est In Imperiul Roman, cre~tinis-mul confruntandu-se cu rivali formidabili, cucare avea, Ins~, anumite tras~turi commune. Deexemplu, multe "religii misterioase" erau ca-racterizate prin drame ale mortii ~i Invierii, Incare persoana credincioas~ "se ren~~tea".

Un cult superiorCu toate acestea, cre~tinismul avea anumiteavantaje fat~ de alte culte. Acesta oferea unDumnezeu personal ~i posibilitatea nemuririi,la fel ca religiile misterioase. ins~, spre deose-bire de acestea, se adresa tuturor, nu doar ini-tiatilor. cSimtul cre~tin al comunitatii era foarteputernic, bazat pe o egalitate spiritual~ com-pleta Intre s~raci ~i bogati, st~pani ~i slujitori.Deoarece acesta propov~duia indiferenta fata:de lucrurile lume~ti ~i supunerea In fata uneiautorit~ti supreme, nu era o amenintare pen-

tru ordinea sociala. Cre~tinismul putea sa con-fere simtul solidaritatii, care putea lmpiedicadestr:lmarea Imperiului Roman; iar acestapare sa fi fost unul dintre motivele pentrucare imparatul Constantin 11 sustinea cu lndar-jire. Sprijinul sau a oferit cre~tinismului ultimaaprobare ~i imboldul de care avea nevoie.

Converti~e la cre~tinismLegenda spune ca Imparatul Constantin a avuto viziune, 1n urma careia acesta a atribuit victo-ria sa decisiva, de la Podul Milvian (312),Durnnezeului cre~tin. Prin urmare, 1mparatuli-a convins pe rivalii sai sa accepte toate religii-le, 1ncurajand ellnsu~i cre~tinismul, de~i formalramasese devotat cultului Soarelui Necucerit.Doar dupa ce a devenit stapanul lntregii lurniromane, 1n 324, el s-a declarat cre~tin. PrimulConci1iu ecumenic (din lntreaga lume) alBisericii a avut loc la Niceea In 325; faptul caimparatul Constantin a prezidat reuniunea ademonstrat atat importanta politica pe care ~i-oasumase Biserica, cat ~i rolul principal pe carelmparatul intentiona sa-l aiba In cadrul acesteia.

Conci1iul de la Niceea a fost convocat Inspecial pentru a rezolva disputele, asupraunor chestiuni legate de doctrina, lntre ceicare au format partidul ortodox ~i adeptii luiArius. Asemenea dispute li spulberau lmparat-ului Constantin speranta ca religia cre~tina vamentine imperiul unit. Ereziile -adica con-cepte In contradictie cu dogmele biserice~ti -

l~i ca~tigau de multe ori sprijinul din provinciica Egiptul, care erau nemultumite de domi-natia romana. in urmatoarele secole, Bisericaa condamnat ca erezii conceptele lui Arius

(arianismu1), nestorianismul, monofisitismul,precum ~i alte interpretari ale doctrinei cre~-tine, refuzand sa accepte alte opinii Inrandurile sale.

in acest scop, Biserica a fost sprijinita destat. in 391, imparatul Teodosius I a interzis

31

Page 4: Primii crestini

PRIMII CRE$TINI

O Acest manuscrisfrancez din secolul1 S prezinta conver-tirea lui Pavel, in

urma unei viziuni culisus. Pe atunci

func~ionar evreu,Pavel calatorea spreDamasc, pentru a-iaresta ~i a-i aduce in

fa~a judeca~ii pecre~tinii pe careurma sa-i gaseasca.

Expansiunea mi~cariicre~tine timpurii s-adatorat in mare par-te calatoriilor misio-nare ale Sf. Pavel.

toate formele de credint~ ne-cre~tin~, careerau acum considerate ca alc~tuind "p~ginis-mul"; cuvintul provine probabil din pagus,"om de la tarn", deoarece vechile credinteerau greu de Inl~turat In mediul rural,d~inuind timp de secole. in 438, Teodosius IIa emis legi conform c~rora arianii ~i nesto-rienii trebuiau uci~i. Din persecutati, cre~tiniiau ajuns s~ fie persecutori.

Noi ideologiiPin~ In secolul 5 d.Hr., mai multi ginditori -

P~rintii Bisericii -au oferit cre~tinismului obaz~ intelectual~ impresionant:l, Imprumu-tind elemente importante ale filozofiei gre-ce~ti. O alt:l mare realizare a fost traducereaBibliei In limba latin~ de c~tre St Jerome (345-420). Dar, Intre timp, Imperiul Roman deApus a fost invadat de barbari, iar In 476 aIncetat chiar s~ rnai existe. Succesul universal

al cre~tinismului a fost confirmat de graba cucare au fost convertili noii con,ducatori bar-bari, de~i, pentru un timp, cei rnai multi din-tre ei au adoptat crezul eretic arian. Conditiilenefavorabile i-a facut pe oameni sa seizoleze,urrnand exemplul deja stabilit In Est. in anul529, aceasta mi~care a Inceput sa fie organi-zata, cand St Benedict a fondat MonteCassino, prirna manastire a ordinului be~e-dictin. incepand cu aceasta perioada, monas-ticismul avea sa joace un rol deosebit deimportant In viata europenilor .

Centre rivaleItalia fiind In ruine, episcopii din Roma -

papii -au devenit aparatori ai credintei ~i va-lorilor civilizatiei, exprimandu-~i pretentia dea se afla la conducerea Intregii Biserici. Cutoate acestea, Roma a avut trei rivali putemiciIn Alexandria, Antiohia ~i capitala ImperiuluiRornan de Rasarit, Constantinopol. Apoi, Insecolul 7 d.Hr., Alexandria ~i Antiohia au fostcucerite de arabi. Roma ~i Constantinopol auramas centrele celor doua traditii cre~tine -

latina ~i greaca -care In cele din urma, aveausa se separe complet.

O Isus a fost judecat de Pilat din Pont.procuratorul roman la lerusalim. Spalareamainilor pentru a-i face pe evrei ~i nu peromani responsabili pentru moartea lui Isus.este o tradi,ie cre~tina. Aceste picturidateaza din secolul 1 5.

O Arestarea lui lisus in Gradina Ghetsemani.Se crede ca preo~ii evrei s-au aflat in spateleacestei arestari, prezentandu-L pe lisus infa~a autorita~ilor romane ca pe un insurgentpolitic periculos.

32