PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU - mycovenant.eumayors.eu · Comunitare de UtilităŃi Publice CASA...
Transcript of PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU - mycovenant.eumayors.eu · Comunitare de UtilităŃi Publice CASA...
PRI M ARIA M UNI C IPI UL UI GI URGI U
PLANUL DE ACłIUNE PENTRU
ENERGIE DURABILĂ AL MUNICIPIULUI
GIURGIU
2010 ÷ 2020
Decembrie 2013
Responsabilitatea pentru conŃinutul prezentei publicaŃii revine exclusiv autorilor acestui
material. Aceasta nu reflectă în mod necesar opinia ComunităŃilor Europene. Comisia Europeană nu se face responsabilă în niciun fel de utilizarea în orice scopuri a informaŃiilor din prezenta publicaŃie
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
3
Cuvânt înainte
Principiul fundamental al conceptului de dezvoltare durabilă impune
managementul raŃional al nevoilor energetice actuale fără a afecta posibilităŃile
generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Planificarea integrată a
resurselor energetice este un instrument eficient şi totodată o condiŃie
preliminară importantă pentru dezvoltarea durabilă.
Pentru atingerea acestui deziderat, Primăria Municipiului Giurgiu, a decis
elaborarea Planului de AcŃiune pentru Energie Durabilă, plan ce va sta la baza
ierarhizării acŃiunilor şi proiectelor pentru alocarea resurselor financiare în
atingerea obiectivelor stabilite. Monitorizarea proiectelor implementate va
permite calculul reducerii emisiilor de CO2, etapizat până în 2020 şi în continuare.
Principale obiective strategice vizate prin elaborarea şi aplicarea Planului de
AcŃiune pentru Energie Durabilă Giurgiu au fost următoarele:
▪ Formularea şi aplicarea de măsuri de eficienŃă energetică şi de
valorificare a energiei regenerabile precum şi desfăşurarea altor acŃiuni
legate de energie în diverse domenii de activitate coordonate de
autorităŃile locale;
▪ Elaborarea şi aplicarea de programe şi acŃiuni destinate să
economisească energia în clădiri;
▪ Aplicarea unor măsuri de reducere a consumurilor de energie în sfera
serviciilor comunitare de utilităŃi publice;
▪ DeŃinerea unui plan energetic local coerent, susŃinut politic şi financiar de
comunitatea locală;
▪ Informarea şi motivarea cetăŃenilor şi altor actori locali cu privire la
posibilităŃile de utilizare a energiei în mod eficient.
Principalele domenii în care se vor desfăşura activităŃi înscrise în plan sunt:
▪ Clădirile şi instalaŃiile aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul
terŃiar, clădiri rezidenŃiale, iluminat public);
▪ Transportul (flota municipală şi transportul public);
▪ Sistemul de alimentare centralizată cu căldură dintr-o centrală cu
cogenerare);
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
4
▪ ProducŃia locală de energie (instalaŃii solare termice şi cogenerare de
înaltă eficienŃă pe gaze naturale şi pe deşeuri urbane);
▪ Planificarea urbană (strategică, planul urban de mobilitate durabilă,
dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcŃiilor durabile);
▪ AchiziŃiile (reglementări locale de eficienŃă energetică, reglementări locale
de utilizare surse de energie regenerabilă);
▪ Comunicare (servicii de asistenŃă tehnică şi consultare, suport financiar şi
subvenŃii, campanii de informare şi conştientizare, sesiuni de instruire,
organizarea Zilelor Municipale ale Energiei);
▪ Managementul deşeuri (colectare selectivă, reciclare şi incinerare pentru
valorificarea potenŃialului energetic al deşeurilor).
Glosar de termeni APM GIURGIU AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului GIURGIU
AFM Autoritatea Fondului pentru Mediu
ANRE Autoritatea NaŃională de Reglementare în Domeniul Energiei
ANRSC Autoritatea NaŃională de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de UtilităŃi Publice
CASA VERDE Programul privind instalarea sistemului de încălzire care utilizează
energii regenerabile, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor
clasice de încălzire
GEP SC Global Energy Production SA
HCL Hotărâre a Consiliului Local
IE Institutul pentru Energie al Comisiei Europene
IEE Programul de finanŃare Intelligent Energy Europe
IES Institutul pentru Mediu şi Durabilitate al Comisiei Europene
ISJ Giurgiu Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Giurgiu
IPCC Grupul interguvernamental de experŃi privind schimbările climatice
JRC Centrul Comun de Cercetare al Comisie Europene
PAED Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă
RUE Utilizare raŃională a energiei
SCUT Giurgiu Centrala termoelectrica Giurgiu
SEE Mecanismul financiar “Sustainable Energy Europe”
SRE Surse regenerabile de energie
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
5
Cuprins
1. PAED – Sumar ..................................................................... 7
1.1. łinta de reducere a emisiilor de CO2 pentru Municipiul GIURGIU …………… 11
1.2. Domeniul de aplicare al PAED ........................................................... 12
1.3. Nivelul de referinŃă şi orizontul de timp al PAED .................................. 12
1.4. Metodologie ................................................................................... 12
1.5. ConcordanŃa PAED cu alte documente strategice ................................. 13
2. Strategia generală .............................................................. 14
2.1. Prezentarea Municipiului GIURGIU .................................................... 14
2.1.1. InformaŃii generale ......................................................................... 14
2.1.2. CondiŃii de mediu şi resurse naturale disponibile ................................. 17
2.1.3. CondiŃii economice ......................................................................... 18
2.1.4. Transport ...................................................................................... 19
2.1.5. Energie ......................................................................................... 25
2.1.6. Clădiri ........................................................................................... 27
2.1.7. Managementul deşeurilor ................................................................. 27
2.1.8. FuncŃiile Municipiului Giurgiu în sectorul energetic local ........................ 28
2.2. SituaŃia actuală şi viziunea pentru viitor ............................................ 29
2.3. Obiective generale .......................................................................... 34
2.4. Aspecte organizaŃionale şi financiare ................................................. 35
2.4.1. Coordonarea şi structurile responsabile pentru
punerea în aplicare a PAED ………………………………………………………………..……… 35
2.4.2. Alocarea de resurse umane ............................................................... 35
2.4.3. Implicarea părŃilor interesate şi a cetăŃenilor ....................................... 36
2.4.4. Bugetul general estimativ .................................................................. 37
2.4.5. Sursele de finanŃare identificate la data elaborării PAED ........................ 37
2.4.6. Măsurile preconizate de monitorizare .................................................. 38
3. Inventarul de bază al emisiilor ............................................. 39
3.1. Consumul final de energie ................................................................. 39
3.2. Emisiile de CO2 ................................................................................ 40
3.2.1. ProducŃia locală de electricitate şi
emisiile corespunzătoare de CO2 ......................................................... 40
3.2.2. Încălzirea urbană locală, cogenerare şi
emisii corespunzătoare de CO2 ........................................................... 40
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
6
4. AcŃiuni şi măsuri planificate până în 2020 ............................ 42
4.1. Clădiri şi instalaŃii aferente ................................................................ 43
4.1.1. Clădiri municipale ............................................................................ 43
4.1.2. Clădiri terțiare (nemunicipale) .......................................................... 44
4.1.3. Clădiri rezidenŃiale........................................................................... 44
4.1.4. Iluminat public ................................................................................. 45
4.2. Transport ........................................................................................ 45
4.3. ProducŃie de energie ......................................................................... 47
4.4. Încălzirea / Răcirea urbană locală ....................................................... 48
4.4.1. Cogenerarea de căldură si electricitate ................................................ 50
4.4.2. Sisteme de alimentare centralizată cu căldură (termoficarea) ................ 50
4.4.3. InstalaŃii solar-termice pentru prepararea apei calde de consum ........... 35
4.5. Management deseuri ............................................................ 51
4.5.1. Colectare selectivă a deseurilor .......................................................... 52
4.5.2. Reciclare deseuri .......................................................................... 52
4.6. Planificare teritoriu .............................................................. 52
4.6.1. Planificare urbană strategică .............................................................. 52
4.6.2. Planificare transporturi / mobilităti ...................................................... 53
4.6.3. Standarde pentru renovări si constructii noi ......................................... 53
4.7. Achizitii publice si servicii .................................................... 53
4.7.1. Cerintele / standardele de eficientă energetică ..................................... 54
4.7.2. Cerintele / standardele privind energia di surse regenerabile .................. 54
4.8 Comunicare ............................................................................. 54
4.8.1. Servicii de consultantă ...................................................................... 55
4.8.2. Sprijin financiar si granturi ................................................................ 55
4.8.3. Sensibilizare si netwoking la nivel local ............................................... 56
4.8.4 Formare profesională si educare ......................................................... 56
4.9. Portofoliu de măsuri avute în vedere pe termen mediu ....................... 56
5. Rezultate ale măsurilor planificate până în anul 2020 .......... 57
ReferinŃe ..................................................................................... 59
Listă anexe .................................................................................. 59
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
7
1 PAED – Sumar
Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIRGIU a fost
elaborat pentru perioada 2010 ÷ 2020 şi este parte integrantă din documentele
politice strategice pentru dezvoltarea durabilă a Municipiului Giurgiu. ConŃinutul
PAED este în strânsă legătură cu obiectivele, măsurile şi angajamentele asumate
de către municipalitate prin semnarea ConvenŃiei Primarilor la 05 august 2008.
ConvenŃia Primarilor - Un angajament pentru punerea în practică a politicii
europene privind energia şi mediul.
ConvenŃia primarilor este o iniŃiativă a Comisiei Europene, care reuneşte
oraşele care s-au angajat în mod voluntar sa îndeplinească obiectivele politicii
energetice a UE în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2 prin creşterea
eficienŃei energetice şi producerea şi utilizarea de energie curată.
MunicipalităŃile semnatare, se obligă să reducă emisiile de CO2 cu cel puŃin
20% până în anul 2020 prin implementarea unor Planuri de AcŃiune pentru
Energie Durabilă (PAED) în domeniile care intră în competenŃele municipalităŃii.
La 01 septembrie 2012 (data la care s-a început documentarea pentru
prezenta lucrare), peste 4200 primarii, din 47 de Ńări, cu o populaŃie totală de
peste 166 milioane de locuitori, au semnat ConvenŃia Primarilor, iar 1689 au
transmis deja PAED-uri dintre care au 328 fost acceptate.
Având în vedre că cea mai mare parte (circa 80 %) din energia produsă în Europa se
consumă în zonele urbane rezultă că bătălia împotriva schimbărilor climatice trebuie
câştigată în primul rând în municipii şi oraşe, respectiv că oraşele şi zonele urbane sunt
în acelaşi timp problema şi soluŃia pentru creşterea eficienŃei energetice.
Obiectivele europene în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră
vor putea fi atinse numai dacă autorităŃile locale şi regionale europene vor
acŃiona împreună şi se vor angaja ca parteneri. Pactul nu vizează numai oraşele
mari ci şi oraşele mici şi foarte mici, ca şi regiunile în ansamblul lor.
AutorităŃile locale deŃin un rol cheie în atenuarea schimbărilor climatice. Peste
jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră sunt create în, şi de către oraşe.
Prin urmare, autorităŃile locale trebuie să devină actorii principali în vederea
punerii în aplicare a politicilor energetice durabile şi trebuie să fie recunoscute şi
sprijinite în eforturile depuse.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
8
Angajamentul oficial al părŃilor semnatare se reflectă în măsuri şi proiecte
concrete. Oraşele semnatare acceptă să întocmească rapoarte şi să fie
monitorizate cu privire la punerea în aplicare a propriilor Planuri de acŃiune.
ConvenŃia primarilor dispune de un portal internet (www.eumayors.eu) care
serveşte ca structură de sprijin atât pentru oraşele participante, cât şi pentru
cetăŃeni sau alte organizaŃii interesate.
Afilierea la ConvenŃia primarilor a impus adoptarea Angajamentului primarilor
care prevede următoarele obiective principalele:
▪ Depăşirea obiectivelor UE pentru anul 2020, de reducere cu cel puŃin
20 % a emisiilor de CO2 pe teritoriile administrate, prin punerea în
aplicare a planurilor de acŃiune privind energia durabilă în domeniile
proprii de competenŃă;
▪ Elaborarea unui Inventar privind emisiile dăunătoare mediului, care să
stea la baza Planul de acŃiune privind energia durabilă;
▪ Elaborarea şi susŃinerea în decurs de un an de la afiliere a Planului de
acŃiune privind energia durabilă;
▪ Adaptarea structurilor autorităŃii locale, prin asigurarea de resurse umane
şi financiare suficiente, în vederea îndeplinirii acŃiunilor necesare;
▪ Mobilizarea societăŃii civile pentru dezvoltarea Planului de acŃiune,
prezentând în linii generale politicile şi măsurile necesare pentru realizarea
obiectivelor acestui plan;
▪ Diseminarea experienŃei acumulate şi know-how-ul cu alte unităŃi
teritoriale;
▪ Organizarea de „Zile ale energiei” sau „Zile ale Pactului primarilor”, în
cooperare cu Comisia Europeană şi cu alte părŃi interesate, pentru a
prezenta cetăŃenilor în mod direct posibilităŃile şi avantajele utilizării
eficiente a energiei, precum şi informarea mass-media locală cu privire la
evoluŃia planului de acŃiune.
Comisia Europeană a evidenŃiat relevanŃa Pactului primarilor în pregătirea
viitorului teritorial şi energetic al Europei în două documente strategice de
importanŃă capitală. Pentru prima dată, un document strategic în domeniul
energiei, menŃionează rolul oraşelor, în timp ce un alt document privind
coeziunea face din oraşele cu necesar redus de energie, o prioritate.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
9
Un comunicat al DG ENER privind strategia energetică a Uniunii Europene pentru
anul 2020 stipulează necesitatea consolidarii în continuare a ConvenŃia primarilor.
Al doilea document, de la DG REGIO, menŃionează că oraşele oferă
oportunităŃi deosebite pentru implementarea măsurilor de economisire a energiei
în special în transport şi alimentarea cu căldură (încălzire spaŃială şi preparare de
apă caldă de consum) datorită densităŃii mari a populaŃiei.
łara noastră a participat activ încă din februarie 2009 când a fost inaugurarea
ConvenŃiei Primarilor şi 9 primării autohtone au semnat documentele de
participare. La 01 septembrie 2012 (data la care s-a început documentarea
pentru prezenta lucrare) numărul primăriilor din România care participă la
ConvenŃia Primarilor a ajuns la 69 reprezentând peste 5,7 milioane locuitori. (14
primării au elaborat şi înaintat PAED-uri dintre care 5 au fost deja acceptate).
Participare Giurgiu la ConvenŃia Primarilor - Primăria Giurgiu a făcut parte
dintre pionierii participării (a treia primărie din România) la ConvenŃia Primarilor prin
aderarea la aceasta încă de la 05 august 2008.
Prin HCL nr. 241/07.2008 Primarul Municipiului Giurgiu a fost mandatat să
semneze ConvenŃia Primarilor în cadrul primei sesiuni de aderare la iniŃiativă
(Bruxelles, 2009), alăturându-se astfel efortului global de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră.
In cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu, prin DispoziŃia Primarului nr.
2354/27.12.2012, reactualizată în data de 20.01.2014 prin DispoziŃia Primarului
nr. 37, a fost constituit Comitetul Local de Coordonare pentru implementarea
proiectului "ÎNFRĂłIREA VERDE - Construirea capacităŃii instituŃionale şi lecŃii
de învăŃat pentru instituŃionalizarea politicilor de energie durabilă în operaŃiunile
municipalităŃilor" şi realizarea Planului de acŃiune pentru energie durabilă al
municipiului Giurgiu - PAED MG, după cum urmează:
Comitetul de proiect
Coordonator proiect: Afrodita Ionela GRĂDINARU - Consilier, Primăria
Municipiului GIURGIU, Compartimentul "Programe
Europene";
Asistent: Anamaria Adonia ILIE - Consilier, Primăria Municipiului
GIURGIU, Compartimentul "Programe Europene";
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
10
Asistent: Cristina GHINCEA - Inspector, Primăria Municipiului
GIURGIU, Compartimentul "Programe Europene".
Coordonatori grupuri de lucru:
-- Grupul Clădiri: Cristian TRĂISTARU - Director Executiv, Primăria
Municipiului GIURGIU, DirecŃia Patrimoniu;
-- Grupul Transporturi: Ovidiu ANDREI - Director, SC TRACUM SA;
-- Grupul Energie: Viorel BĂLĂNEAN – Şef Serviciu Marketing, SC Global
Energy Production Giurgiu SA;
-- Grupul AchiziŃii publice: Marius LEAFU - Şef birou, Primăria
Municipiului GIURGIU, DirecŃia Dezvoltare, Biroul
Proceduri, AchiziŃii, Contracte;
-- Grupul Planificare Urbană: Ion ANGHEL – Sef serviciu Lucrări
Publice InvestiŃii, ReparaŃii, ÎntreŃinere, DirecŃia
Dezvoltare, Primăria Municipiului GIURGIU;
-- Grupul Comunicare: Mihai RĂBOJ - Referent, Primăria Municipiului
GIURGIU, DirecŃia Logistică, Compartiment Mass-
Media, RelaŃii Publice.
ConsultanŃi tehnici:
-- Mariana BĂRBUłĂ - Consultant tehnic, Primăria Municipiului GIURGIU;
-- Mircea GHIłULESCU - Consultant tehnic, Primăria Municipiului GIURGIU.
Grupuri de lucru:
-- Grupul Clădiri:
-- Clădiri administrative, sănătate: Cristian TRĂISTARU - Director
Executiv, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia Patrimoniu;
-- Clădiri învăŃământ (creşe, grădiniŃe, şcoli, universităŃi),
cultură, sport): Elena Toaderu – Consilier, Primăria Municipiului
Giurgiu, DirecŃia Dezvoltare, Serviciul Lucrări Publice, InvestiŃii,
ReparaŃii, ÎntreŃinere şi Catalina BAJANARU - Consilier, Primăria
Municipiului GIURGIU, DirecŃia Servicii Publice, Compartiment
Invatamant, Cultura-Sport;
-- Clădiri rezidenŃiale: Maria JURJ – Sef Birou Administrare si
Monitorizare Servicii de Utilitate Publica, Primăria Municipiului
GIURGIU, DirecŃia Servicii Publice;
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
11
-- Grupul Transporturi:
-- Transport public urban: Ovidiu ANDREI - Director, SC TRACUM
SA;
-- Transport privat (marfă şi persoane): Alexandru PEICEA - Şef
AgenŃie, AgenŃia Autoritatea Română Rutieră Giurgiu;
-- Grupul pentru Energie:
-- Producere energie electrică şi termică: Viorel BĂLĂNEAN, Şef
Serviciu Marketing, SC Global Energy Production Giurgiu SA;
-- Consum energie iluminat public: Aurelia IORDACHE -
Inspector, Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Servicii Publice,
Birou Administrare si Monitorizare Servicii Utilitate Publica;
-- Monitorizare servicii publice: Dragomir TOADERU - Consilier,
Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Servicii Publice, Serviciul
Administrare şi Monitorizare Servicii Utilitate Publică;
-- Consum energie electrică: Marian MĂRGEAN - Şef serviciu
gestiune operativă, ENEL DistribuŃie Muntenia zona MT/JT Giurgiu.
-- Grupul Planificare urbană:
-- Ion ANGHEL – Consilier, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia
Dezvoltare, Serviciul Lucrări Publice, InvestiŃii, ReparaŃii, ÎntreŃinere
-- Cornel GHEORGHE - Consilier, Primaria Municipiului GIURGIU,
Directia Dezvoltare, Serviciul Lucrări Publice, investiŃii, ReparaŃii,
ÎntreŃinere.
-- Grupul Comunicare:
-- Mihai RĂBOJ – Referent, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia
Logistică, Compartiment Mass-Media, RelaŃii Publice
-- Mihaela BRACĂU – Consilier, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia
Logistică, Compartiment Mass-Media, RelaŃii Publice.
-- Grupul AchiziŃii publice:
-- Elena Alice GHIłĂ - Inspector, Primăria Municipiului GIURGIU,
DirecŃia Dezvoltare,Birou Proceduri, AchiziŃii, Contracte;
-- Mihaela MIHĂILĂ - Consilier, Primăria Municipiului GIURGIU,
DirecŃia Dezvoltare, Birou Proceduri, AchiziŃii, Contracte;
-- Nora BOTEA - Consilier, Primăria Municipiului GIURGIU, DirecŃia
Dezvoltare, Birou Proceduri, AchiziŃii, Contracte.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
12
Pentru inventarul emisiilor de referinŃă a fost stabilit anul de referinta 2010, an
pentru care au fost disponibile cele mai cuprinzătoare date privind consumurile
energetice în Municipiul Giurgiu.
1.1 łinta de reducere a emisiilor de CO2 pentru Municipiul Giurgiu
PAED reprezintă un document programatic, care defineşte acŃiunile şi măsurile ce
vor fi întreprinse la nivel local, în vederea atingerii obiectivului general de reducere a
emisiilor de CO2 cu cel puŃin 20% până în anul 2020, faŃă de anul de referinŃă (2010).
PAED se sprijină pe un inventar de bază al emisiilor de CO2 pentru a identifica
domeniile de acŃiune cu potenŃialul cel mai ridicat de eficientizare a consumurilor de
energie traduse în scăderea emisiilor echivalente de CO2, domenii aflate în
responsabilitatea sau în sfera de intervenŃie a autorităŃilor locale din Municipiul Giurgiu.
PAED nu trebuie privit ca un document imuabil, întrucât circumstanŃele se
schimbă de la un an la altul, iar pe măsură ce acŃiunile implementate vor da
rezultate, va deveni util, chiar necesar, ca planul să fie revizuit periodic.
Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă a fost aprobat prin HCL al
Municipiului Giurgiu nr. 17/ 30.01.2014, iar inventarul de bază al emisiilor şi
setul de măsuri au fost încărcate pe pagina de internet a Biroului ConvenŃiei
Primarilor de la Bruxelles (www.eumayors.eu).
1.2 Domeniul de aplicare al PAED
ConvenŃia Primarilor are în vedere măsurile aflate în responsabilitatea sau în sfera de
intervenŃie a autorităŃilor locale. Este de aşteptat ca autoritatea locală să joace un rol
exemplar din punct de vedere al măsurilor întreprinse în clădirile şi facilităŃile proprii, în
parcul auto, producerea energiei din surse regenerabile, a mobilităŃii urbane etc.
Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu se
concentrează pe următoarele domenii de intervenŃie:
� Clădiri şi instalaŃii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terŃiar,
clădiri rezidenŃiale, iluminat public);
� Transport (flota municipală, transport public, transport privat şi comercial);
� Sistem centralizat de termoficare (SC Global Energy Production Giurgiu
SA);
� ProducŃie de energie locală (instalaŃii termice solare şi fotovoltaice solare, co-
generare de înaltă eficienŃă, instalaŃii termice cu combustibil biomasă);
� Planificare urbană (planificare urbană strategică, plan urban de mobilitate
durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcŃiilor durabile);
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
13
� AchiziŃii (reglementări locale de eficienŃă energetică, reglementări locale
de utilizare surse de energie regenerabilă);
� Comunicare (servicii de asistenŃă tehnică şi consultare, suport financiar şi
subvenŃii, campanii de informare şi conştientizare, sesiuni de instruire,
organizarea Zilelor Municipale ale Energiei);
� Management deşeuri (colectare selectivă, reciclare şi valorificare
energetică prin incinerare într-o centrală cu cogenerare alimentând un
sistem de alimentare centralizată cu căldură).
1.3 Nivelul de referinŃă şi orizontul de timp al PAED
Nivelul de referinŃă al PAED descrie situaŃia sectorului energetic local la nivelul
anului 2010. Orizontul de timp avut în vedere de PAED acoperă perioada 2010 ÷ 2020.
1.4 Metodologie
Metodologia utilizată pentru întocmirea PAED este cea recomandată în ghidul
„Cum se elaborează un Plan de AcŃiune pentru Energie Durabilă”, realizat de
Comisia Europeană prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (JRC),
Institutului pentru Energie (IE) şi a Institutului pentru Mediu şi Durabilitate,
editia 2010.
(http://www.conventiaprimarilor.eu/IMG/pdf/seap_guidelines_en-2.pdf)
Ghidul include recomandări detaliate pentru întregul proces de elaborare a
strategiei locale de energie şi mediu, de la angajamentul politic iniŃial şi până la
punerea în aplicare.
În cadrul PAED s-a utilizat factorul „standard” de emisie în conformitate cu
principiile IPCC, iar raportarea s-a făcut în emisii CO2.
1.5 ConcordanŃa PAED cu alte documente strategice
Pentru a asigura continuitatea procesului de planificare integrată a resurselor
energetice, obiectivele PAED sunt în strictă concordanŃă cu obiectivele
principalelor documente politice de dezvoltare durabilă ale Municipiului Giurgiu,
respectiv:
� Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD),
� AL 21 şi Planul Local de Dezvoltare Durabilă
� Strategie de alimentare cu energie termică a municipiului Giurgiu din
cadrul programului de termoficare 2006 -2009 Calitate şi eficienŃă
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
14
2 Strategia generală
Administrarea corectă a nevoilor energetice curente, fără a afecta posibilităŃile
generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi, reprezintă principiul
dezvoltării durabile.
Planificarea integrată a resurselor energetice este un instrument eficient şi
totodată o condiŃie preliminară importantă pentru dezvoltarea durabilă.
Având în vedere toate acestea, administraŃia locală a Municipiului Giurgiu a
luat decizia elaborării Planului de AcŃiune pentru Energie Durabilă, plan ce va sta
la baza ierarhizării acŃiunilor şi proiectelor pentru alocarea resurselor financiare
în atingerea obiectivelor stabilite. Monitorizarea proiectelor implementate va sta
la baza calculului reducerii emisiilor de CO2, etapizat până în 2020.
PAED vizează următoarele obiective strategice:
� Aplicarea de măsuri de eficienŃă energetică, proiecte privind energia
regenerabilă şi alte acŃiuni în materie de energie în diverse domenii de
activitate ale autorităŃilor locale;
� Aplicarea de programe şi acŃiuni destinate economisiri energiei în clădiri;
� Implementarea de măsuri de reducere a consumurilor de energie în sfera
serviciilor comunitare de utilităŃi publice;
� Informarea şi motivarea cetăŃenilor şi altor entităŃi locale interesate la cu
privire la modalităŃile de utilizare a energiei în mod eficient;
� Elaborarea şi punerea în operă a unui plan energetic local coerent,
susŃinut financiar şi politic de comunitatea locală.
2.1 Prezentarea Municipiului Giurgiu
2.1.1 InformaŃii generale
Municipiul Giurgiu este situat în zona sudică a României,
este reşedinŃa judeŃului omonim şi municipiu de Rang II
(municipiu de importanŃă interjudeŃeană, judeŃeană sau cu
rol de echilibru în reŃeaua de localităŃi), în conformitate cu
Legea 351/2001 şi centru urban în Regiunea Sud
Muntenia.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
15
Municipiul Giurgiu este situat în lunca Dunării pe malul stâng al fluviului la
altitudinea de 23÷26 m.
Teritoriul său este străbătut de
Paralela de 45o53’ Latitudine
nordică şi de Meridianul de 25o59’
Longitudine estică, desfăşurându-
se pe 4’43’’ Latitudine şi 9’21’’
Longitudine.
Vechi vad comercial la Dunăre, Giurgiu este amplasat la 64 km de Bucureşti,
la intersecŃia unor importante reŃele de comunicaŃii: rutiere şi feroviare pe
coridoarele pan-europene IV şi IX, precum şi navale, Portul Giurgiu fiind situat pe
coridorul pan-european VII.
În Municipiul Giurgiu, învăŃământul preşcolar se desfăşoară în 10 grădiniŃe, din
care 6 cu program normal şi 4 cu program prelungit. Numărul copiilor înscrişi la
grădiniŃe este de 1582, iar numărul educatorilor de 94.
ÎnvăŃământul primar şi gimnazial este organizat în 9 unităŃi şcolare, cu 4761
de elevi şi 344 de cadre didactice.
ÎnvăŃământul liceal se desfăşoară în 7 unităŃi şcolare, cu 340 de cadre
didactice şi 4033 de elevi la curs de zi şi 621 de elevi la curs seral, iar
învăŃământul profesional se desfăşoară în 4 unităŃi, cu un total de 47 de cadre
didactice şi 106 elevi la curs de zi şi 294 de elevi la curs seral.
Cea mai importantă unitate sanitară este Spitalul JudeŃean de UrgenŃe Giurgiu
care funcŃionează pe raza municipiului. Spitalul are o capacitate de 434 paturi şi
Ambulatoriu de specialitate.
Principala componenta culturala coordonata de Primăria Municipiului Giurgiu
este Centrul Cultural Local "Ion Vinea", care are in subordine Ateneul "Nicolae
Bălănescu”.
Pe plan local, Primăria Municipiului Giurgiu are relaŃii de cooperare
permanentă cu Consiliul JudeŃean Giurgiu şi cu InstituŃia Prefectului - JudeŃul
Giurgiu, raporturile dintre acestea fiind reglementate de Legea nr. 215/2001
privind administraŃia publică locală.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
16
De asemenea, Primăria Municipiului Giurgiu are relaŃii de cooperare, care
vizează subiecte specifice, cu departamente din cadrul Guvernului României,
precum şi cu organe şi organisme descentralizate ale statului în teritoriu.
Municipiul Giurgiu participă ca membru în următoarele reŃele naŃionale:
▪▪ A.M.R. - AsociaŃia Municipiilor din România. Giurgiu este membru
fondator al AsociaŃiei Municipiilor din România. Conform statutului, scopul
AMR constă în promovarea şi protejarea intereselor comune ale
autorităŃilor administraŃiei publice locale, pentru soluŃionarea şi
gestionarea nevoilor publice în interesul colectivităŃilor locale;
▪▪ ADI - AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară - "Sănătate asigurată prin apă
curată" pentru reabilitare sistem apă - canal şi "Management eficient pentru un
judeŃ curat" pentru realizare unui sistem integrat de management al deşeurilor
si „Iluminat public eficient” pentru eficientizarea sistemului de iluminat public.
▪▪ OER - Oraşe Energie România, 1994.
Municipiul Giurgiu are o susŃinută activitate internaŃională (cooperare şi
participare la organisme şi organizaŃii) dupa cum este descris mai jos:
▪▪ Partener în Programul Euroregiunea Ruse (Bulgaria) - Giurgiu (România).
▪▪ Energie - Cities - 1997;
▪▪ Este înfrăŃit cu următoarele oraşe: Grasse, FranŃa - 1990; Peshkopi,
Albania - 1994; Ruse, Bulgaria - 1997; Peristeri, Grecia - 2000;
Dunaujvaros, Ungaria - 2003; Izmail, Ucraina - 2003; Inegöl, Turcia –
2003, Alcudia, Spania - 2013 şi Edirne – Turcia, Veliko Tarnovo –
Bulgaria;
▪▪ Local Governments for Sustainability, ICLEI - 2002;
▪▪ AsociaŃia Europeană a Regiunilor Transfrontaliere, AEBR - 2002;
▪▪ Angajamentele de la Aalborg - 2004;
▪▪ Pactul Primarilor - 2009;
▪▪ AsociaŃia Centrelor Europa, ACE.
PopulaŃia
Conform ultimelor date oficiale (recensământul din anul 2011), numărul total
al locuitorilor municipiului este de 61353 locuitori, din care 48,9 % bărbaŃi.
Numărul locuitorilor municipiului Giurgiu s-a modificat substanŃial (-10%) în
ultimul deceniu, scăderea de la 68537 locuitori (anul 2002) fiind generată în
principal de migraŃia forŃei de muncă în spaŃiul comunitar, dar şi de mutarea în
mediul rural a celor disponibilizaŃi din sectoarele industrial şi al serviciilor.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
17
Totuşi, se constată că structura de vârstă este sănătoasă cu populaŃie
puternică, aproape două treimi aptă de muncă, din care două treimi formată
profesional, cu repartiŃie egală între bărbaŃi şi femei şi cu 13% pensionari.
Tineretul sub 25 de ani reprezintă circa un sfert din întreaga populaŃie.
Aceasă structură este ilustrată în diagrama de mai jos.
Teritoriul
Municipiul Giurgiu are o suprafaŃă totală de 52,3 km2, din care 30,5 km2
reprezintă teren intravilan, iar 21,98 km2, teren extravilan. SuprafaŃa agricolă
este de 17,5 km2, însumând 16,64 km2 suprafaŃă arabilă, 0,06 km2 de livezi şi
pepiniere pomicole, 0,7 km2 de vii şi pepiniere viticole si 0,1 km2 de păşuni.
Fondul forestier reprezintă 6,65 km2.
Municipiul dispune şi de 0,84 km2 de spaŃii verzi, din care parcurile şi grădinile
publice ocupă o suprafaŃă de 0,1 km2.
Proprietatea privată reprezintă 97,1 % din suprafaŃă locuită a municipiului iar
cea de stat 2,9 %.
2.1.2 CondiŃii de mediu şi resurse naturale disponibile
Clima în Municipiul Giurgiu este de tip temperat continentală, cu ierni geroase
şi viscol şi veri cu temperaturi ridicate şi secetă, cu contraste termice de la zi la
noapte şi de la vară la iarnă, considerate printre cele mai mari din Ńară.
Temperatura medie anuală este de 11,5°C. În luna iulie media termică depăşeşte
23°C, iar în ianuarie oscilează între 1,5°C şi -5,4°C.
RadiaŃia solară depăşeşte 125 kcal/cm2, determinând peste 60 de zile tropicale
în cursul anului. Caracterul continental este dat şi de regimul precipitaŃiilor, care,
anual, înregistrează 500÷600 ml/m2, având mare variabilitate în timp.
Uscăciunea şi seceta sunt, de aceea, prezente aproape tot anul.
GIURGIU - Structura populatiei stabile Total 61353 din care: 30016 masculin si 31337 feminin
(Recensamant 2011)
> 65 ani7993 locuitori
13%
< 25 ani15487locuitori
25%
25 ÷ 65 ani37873 locuitori
64%
Barbati18691locuitori
30%
Femei19182 locuitoare
32%
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
18
2.1.3 CondiŃii economice
Sectorul industrial este dominat de Zona Liberă Giurgiu, cu acces la Dunăre,
de parcul Industrial şi Incubatorul de Afaceri din Giurgiu Nord.
Industria este caracterizată de dispariŃia marilor capacităŃi industriale şi
apariŃia unor firme mai mici, orientate spre nevoile pieŃei. Se evidenŃiază
construcŃia de nave fluviale (întreruptă în 1998 şi reluată în 2003), metalurgia şi
construcŃiile de maşini, confecŃiile metalice, materialele de construcŃii, industria
textilă şi a confecŃiilor, cea alimentară şi serviciile.
Odată cu construirea unui nou port de mărfuri, separat de Gara Fluvială pentru
pasageri, Giurgiu va deveni important punct de tranzit al mărfurilor pe ruta
Asia - Europa, datorită transportului multimodal.
Începerea investiŃiei Concernului VOESTALPINE este un reper important în
economia municipiului.
La sfârşitul anului 2010 în Municipiul Giurgiu existau 8 145 agenŃi economici,
din care:
- prestării de servicii 30,06 %;
- comerŃ 37,83 %;
- construcŃii 12,98%;
- industrie 8,15 %;
- agricultură 10,99 %.
Din punct de vedere al evoluŃiei cifrei de afaceri, la nivelul Municipiului Giurgiu se
constată creşteri semnificative de la an la an, mai ales în domeniul comerŃului, al
industriei de prelucrare, al companiilor de utilitate publică (gaz, apă, electricitate),
servicii şi construcŃii civile. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul serviciilor.
Conform datelor furnizate de Camera de ComerŃ Giurgiu în anul 2010, două treimi
din firmele înregistrate în judeŃul Giurgiu, aveau sediul în Municipiul Giurgiu.
În Municipiul Giurgiu există Parcul industrial şi tehnologic Giurgiu Nord, Zona
Liberă Giurgiu şi Centrul de Afaceri Transfrontalier Danubius, situate în
intravilanul municipiului.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
19
2.1.4 Transportul
Municipiul Giurgiu este situat pe traseul mai multor rute de transport
internaŃional, rutier, feroviar şi fluvial, ceea ce îi conferă toate atributele unui
important nod de transport intermodal.
CirculaŃia rutieră
Arterele de penetraŃie spre Municipiul Giurgiu sunt în general drumuri
naŃionale şi judeŃene, cu două benzi de circulaŃie. De asemenea, Municipiul
Giurgiu are un drum de centură ce leagă Punctul de trecere a frontierei Giurgiu
Rutier de Port, şosea cu două benzi de circulaŃie ce urmează a fi completată până
la închiderea inelului de ocolire a oraşului.
Principalele artere rutiere de interes local pot fi grupate în trei categorii:
▪▪ Drumuri europene:
-- E 70 (pe direcŃia est-vest) spre Serbia
-- E 85 (pe direcŃia nord-sud), spre Ucraina. Podul Prietenia peste Dunăre
făcând parte din acesta.
▪▪ Drumuri naŃionale:
-- DN 5 Giurgiu - Bucureşti;
-- DN 5B Giurgiu - GhimpaŃi;
-- DN 5C Giurgiu - Zimnicea;
-- DN 41 OlteniŃa - Giurgiu.
▪▪ Drumuri judeŃene:
-- DJ 503 Giurgiu - Satu Nou - Videle;
-- DJ 504 Giurgiu - Alexandria;
-- DJ 507 Giurgiu - Oinacu - Gostinu.
Oraşul modern s-a realizat începând cu anul 1830 pe un sistem stradal
radial / inelar pornind de la o piaŃă centrală circulară, care se păstrează în oraşul
vechi aproape intact până în zilele noastre, mai puŃin Hala centrală, distrusă în
timpul regimului comunist printr-o urbanizare specifică vremii.
În municipiul Giurgiu există un număr de aproximativ 350 de străzi, însumând
132 de kilometri, din care 64 km reprezintă străzi asfaltate, 24 km străzi
betonate iar 23 km străzi pietruite cu piatră brută şi de râu şi 21 km străzi de
pământ.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
20
Municipiul Giurgiu este străbătut de o axă majoră Nord-Sud, cu punct final
Portul la Dunăre. Pe acest traseu, circulaŃia se desfăşoară peste canalul Sfântul
Georghe pe podul nou construit pe 4 benzi, înlocuind podul rutier Bizet, care a
ieşit din garanŃie şi nu mai prezintă siguranŃă în circulaŃie. Altă direcŃie majoră de
circulaŃie duce la tranzitarea localităŃii fie dinspre judeŃul Teleorman spre Punctul
de Control Trecere Frontieră Giurgiu şi de aici, mai departe, spre Orientul Apropiat, fie
pe podul peste Dunăre, dat în folosinŃă în anul 1954.
În planul de sistematizare al circulaŃiei din Municipiul Giurgiu, sunt prevăzute
transformarea marilor intersecŃii semaforizate în sensuri giratorii pentru
eliminarea timpilor de aşteptare la semafor, implicit reducerea noxelor rezultate
din trafic şi fluidizarea circulaŃiei.
CirculaŃia feroviară
CirculaŃia feroviară este prezentă în Giurgiu începând din anul 1869, când a
fost dată în folosinŃă prima cale ferată din łara Românească, între Bucureşti
Filaret şi Giurgiu Oraş. În 1902 se realizează extinderea către portul Smârda, în
anul 1905 către portul Ramadan la Dunăre, iar în anul 1910 legătura cu
localitatea Videle. În anul 1905 s-a realizat podul Bizet, primul pod rutier şi
feroviar curb din Europa. Până la apariŃia podului, circulaŃia feroviară şi rutieră
peste bazinul de la Giurgiu se făcea cu feribot-ul, dat în folosinŃă în anul 1939 şi
trecut în conservare în anul 1955.
Lungimea traseelor de circulaŃie pe calea ferată în intravilanul municipiului
Giurgiu se întinde pe aproximativ 24 km., din care 3,5 km reprezintă tronsonul
Gara Giurgiu Nord ÷ Podul peste Dunăre.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
21
Localitatea este deservită de patru gări împărŃite pe funcŃiuni diferite după
cum urmează:
� Gara Giurgiu Oraş dată în folosinŃă în anul 1869, este gara principală de
pasageri pe direcŃiile Bucureşti şi Videle.
� Gara feribot dată în folosinŃă în anul 1935, a fost utilizată până în anul
1955 pentru tranzitarea pasagerilor şi mărfurilor spre Orient, iar mai
apoi, ca gară interioară de mărfuri pentru zona Cioroiu ÷ Ramadan, în
prezent fiind nefuncŃională.
� Gara Giurgiu Nord dată în folosinŃă în anul 1955, are ca specific atât
activitatea de transport pasageri şi mărfuri cât şi aceea de control al
garniturilor ce tranzitează frontiera cu Bulgaria.
� Gara Giurgiu Sud dată în folosinŃă odată cu platforma industrială Giurgiu
Sud şi având ca scop deservirea unităŃilor industriale noi şi vechi din
zonele Sud şi Vest ale oraşului, a rămas principala gară de mărfuri.
Segmentul de cale ferată care traversează Giurgiu face parte din coridorul IX
European (Helsinki-Vyborg-St. Petersburg-Pskov-Gomel-Kiev-Ljubashevka-
Chişinău-Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis)
Transportul public
În Municipiul Giurgiu, transportul public este asigurat de S.C. TRACUM S.A.,
societate comercială înfiinŃată de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, care este
şi acŃionar unic si licentiata de ANRSC.
Parcul auto destinat transportului public de călători este format din 8
autobuze, care circulă pe patru trasee urbane, cu o lungime totală de circa
60 km, care deservesc cele mai dense cartiere din municipiu.
Numărul total de călători care au utilizat mijloacele de transport în comun la
nivelul anului 2010 a fost de 1300000 persoane
În prezent încă mai există probleme din punct de vedere al frecvenŃei
mijloacelor de transport, al numărului de linii şi a distanŃei dintre staŃii.
Călătorii îşi doresc mai multe linii directe, însă există o neconcordanŃa între
cerinŃele călătorilor şi gradul de utilizare foarte diferenŃiat.
În scopul asigurării de servicii prompte şi de calitate, S.C. „TRACUM” S.A. se
îngrijeşte de întreŃinerea, repararea şi reviziile periodice, prin service propriu.
Deasemenea sunt avute în vedere acŃiuni pentru creşterea rentabilităŃii
companiei prin reducerea cheltuielilor de exploatare, în principal reducerea
consumului de carburanŃi şi piese auto şi o serie de măsuri dintre care
principalele sunt:
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
22
-- implementarea sistemului de autotiketing şi monitorizare trafic;
-- reducerea cheltuielilor cu personalul;
-- optimizarea traseelor, graficelor de circulaŃie, a staŃiilor de autobuz şi
micşorarea timpilor de aşteptare;
-- extinderea activităŃilor colaterale pentru asigurarea de surse suplimentare
de venit.
Obiectivul Primăriei Giurgiu este ca reŃeaua de transport public să permită
oricărui călător să ajungă, mergând pe jos, de la locuinŃa sa la cea mai apropiată
staŃie, în cel mult 5÷10 minute (distanŃă de sub 350 m) corespunzător unui ritm
mediu.
CirculaŃia navală
Încă din antichitate şi epoca feudală, fluviul Dunărea a fost cea mai importantă
arteră de circulaŃie navală din partea centrală a Europei pe relaŃia Est-Vest.
Giurgiu a fost de-a lungul timpului important port (schelă) la fluviul Dunărea.
Până în anul 1870, exista un singur port al oraşului pe canalul Sfântul Gheorghe
(cu un chei de piatră realizat în anul 1876) apoi, datorită măririi traficului de
mărfuri şi a apelor mici pe perioada de vară a fost amenajat portul Smârdan
(între anii 1870÷1906).
În anul 1905 s-a dat în folosinŃă un nou port direct la Dunăre în ostrovul
Ramadan. Portul dispune de un cheu pietruit în lungime de 2 km, bazin de iernat
şi gară fluvială. Ultimul port construit în Giurgiu a fost portul petrolier, dat în
folosinŃă în anul 1940.
Rolul oraşului Giurgiu de port al capitalei Ńării, Bucureşti, a determinat o serie
de realizări de infrastructură naŃională (prima cale ferată din łara Românească -
1869, prima legătură telegrafică din łara Românească -1854, racordarea la
reŃeaua telefonică -1902, portul modern -1905).
Teritoriul administrativ al municipiului este udat de ape navigabile pe o
lungime de 10,25 km.
În prezent, portul la Dunăre mai dispune de 600 m de cheu amenajat, iar la
canalul Sfântul Gheorghe de 1,5 km de cheu. Dispersarea activităŃii portuare şi
înfiinŃarea Zonei Libere face necesară reorganizarea acestei activităŃi prin apariŃia
de porturi specializate (de pasageri, de mărfuri, turistice, pentru ambarcaŃiuni
sportive şi de agrement, etc.).
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
23
2.1.5 Energia
Alimentarea cu energie termică
Sistemul de alimentare centralizată cu căldură prin intermediul căruia se
realizează în prezent alimentarea cu energie termică a consumatorilor situaŃi în
Municipiul Giurgiu, este complex.
IniŃial, pentru asigurarea necesarului de energie termică, încălzire şi preparare
apă caldă menajeră, a fost adoptat sistemul de alimentare centralizată cu căldură
cu Centrală Electrică de Termoficare (CET), reŃea de transport, puncte termice de
cvartal şi reŃele de distribuŃie.
În anul 1984, în partea de Vest a municipiului a fost realizată Centrala
Electrică de Termoficare Giurgiu (CET Giurgiu). Societatea avea ca profil de bază
producerea energiei electrice şi a energiei termice pe cărbune şi păcură.
CET Giurgiu (trei cazane de abur de 420 t/h fiecare şi două turbine de 50 MW
fiecare, una cu condensaŃie şi prize şi una cu contrapresiune) a fost construită ca
urmare a industrializării puternice a municipiului Giurgiu. IniŃial centrala avea o
capacitate de producere a energiei termice de 735 Gcal/h, dedicată atât unor
consumatori industriali cât şi alimentarii cu căldură a populaŃiei municipiului.
După 1990, industria municipiului Giurgiu a decăzut dramatic şi s-a renunŃat la
turbina cu contrapresiune datorită dispariŃiei consumatorilor industriali de abur.
Ulterior centrala a fost restructurată şi în anul 2010 funcŃiona doar cu un
singur cazan de abur de 105 t/h alimentând exlusiv consumatorii de căldură.
În noiembrie 2013 a fost inaugurată oficial o centrală de cogenerare de înaltă
eficienŃă una dintre cele mai importante investiŃii realizate în ultimii ani în Giurgiu.
Centrala are un randament global maxim de 90%, a fost realizată în incinta
fostei CET Giurgiu de către compania Alfa Metal, prin Electro Energy Sud.
Centrala este echipată cu patru motoare termice cu ardere internă General
Electric cu o capacitate instalată totală de 17,6 MWelectric şi 15,88 MWtermic, care va
livra căldură pentru sistemul de alimentare centralizată cu căldură al Municipiului
Giurgiu şi energie electrică în SEN.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
24
Centrala a funcŃionat cu caracter de probă începând cu luna decembrie 2012
când a furnizat energie termică în sistemul de alimentare centralizată cu căldură
al municipiului Giurgiu până la sfârşitul sezonului de încălzire.
În această perioadă fost livrată o cantitate de energie termică de 33430 MWh
din care circa trei sferturi consumatorilor casnici.
Centrala are ca sursă de vârf cazanele existente deŃinute de Global Energy
Production, actualul distribuitor de căldură.
Vara, centrala de cogenerare va asigura necesarul de apă caldă de consum şi
suplimentar va avea rolul de centrală electrică pentru asigurarea serviciilor de
sistem la dispoziŃia SEN, respectiv că centrala intervine rapid pentru a elimina
dezechilibrele generate de volatilitatea energiei livrate din instalaŃii de
valorificare a energiei regenerabile (eoliene şi solare fotovoltaice).
Incepând cu anul 1999 în municipiul Giurgiu nu s-a mai livrat, centralizat, apă
caldă de consum. Prepararea ei se face local cu cazane locale pe gaze naturale
sau cu boilere electrice.
Autoritatea municipală studiază posibilitatea extinderii, în anii imediat următori
a producŃiei de energie în cogenerare cu instalaŃii pe biomasă inclusiv pentru
incinerarea deşeurilor urbane după sortarea şi separarea materialelor reciclabile.
Energia termică este distribuită populaŃiei şi agenŃilor economici prin puncte
termice sau module de scară dintre care circa 80% sunt modernizate
(schimbătoare de căldură cu plăci, pompe de înaltă eficienŃă, apratură de măsură
electronică de înaltă preformanŃă).
ReŃelele de transport (primare) şi distribuŃie (secundare)
ReŃelele de transport Lungimea totală a reŃelelor de transport agent termic din
municipiu este de 50,8 km reŃea (tur/retur), dintre care 28,2 km reŃea supraterană,
cu o vechime de peste 20 ani, generând pierderi de agent termic şi căldură (18,7 %).
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
25
ReŃeaua are izolaŃie clasică cu vată minerală cu o uzură a conductelor de circa 30
%, iar al izolaŃiei de circa 60 %. Restul reŃelei (22,6 km) sunt reŃele subterane
aflate în bună stare, fiind reabilitate în proporŃie de 100 % cu conducte
preizolate.
ReŃele de distribuŃie ReŃelele de distribuŃie agent termic:
• din centrale de cartier: 1 reŃea termică cu lungime totală de 1980 m.
• din Puncte Termice: lungimea totală a reŃelei de distribuŃie: 103234 m
(tur şi retur înălzire, tur şi recirculare acc).
• ReŃea reabilitată în proporŃie de 73,56 %.
• Procent mediu de pierderi de căldură : 14,6 %.
Puncte termice
În municipiul Giurgiu funcŃionează 33 de puncte termice şi
97 module de scară de bloc, care alimentează agenŃi economici, instituŃii publice
şi case particulare. În general, contorizarea se realizează la nivelul punctelor
termice sau la consumatorul industrial sau particular. In prezent, 2004
apartamente (178 de scări din totalul general pe municipiu de 853 de scări de
bloc) sunt alimentate individual cu module de scară, inclusiv distribuŃie interioară
pe orizontală.
Municipiul Giurgiu are un număr de 15299 apartamente care au fost
alimentate cu caldură în sistem centralizat. În ultimii 20 de ani datorită reducerii
dramatice a industriei din zonă şi implicit a resurselor materiale ale populaŃiei şi
nu în ultimul rând introducerii gazelor naturale, relativ ieftine, 5326 apartamente
s-au debranşat de la sistemul centralizat, o mare parte (2768 apartamente din
375 de scări) preferând centralele de apartament pe gaze naturale. Deasemenea,
se semnaleaza 2633 apartamente nelocuite.
În anul 2010 consumul de căldură acoperit de sistemul centralizat a fost de
89720 Gcal.
Alimentarea cu energie electrică
În Municipiul Giurgiu furnizarea de energie electrică se face de către ENEL
Energie Muntenia. DistribuŃia energiei electrice se face prin linii aeriene şi
subterane.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
26
În anul 2010 ENEL Energie Muntenia a distribuit în Giurgiu 111704 MWh.
ReŃeaua de distribuŃie de joasă tensiune este preponderent în cablu în zonele
centrale şi în zonele de blocuri de locuinŃe, fiind alcătuită în mare parte din linii
subterane.
Iluminatul public în Municipiul Giurgiu
S.C. AdministraŃia Domeniului Public şi Privat�Giurgiu S.A. prestează serviciul
de iluminat public în Municipiul Giurgiu.
Din punct de vedere constructiv, iluminatul public se realizează prin
intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice compusă din aparate de
iluminat echipate cu surse electrice de lumină corespunzătoare; console şi
accesorii de montaj-fixare; stâlpi de susŃinere; reŃea electrică de joasă tensiune,
supraterană sau subterană; posturi de transformare şi cutii de distribuŃie şi
echipamente de comandă, automatizare, măsurare şi control.
Lungimea străzilor din Municipiul Giurgiu este de 131 km, iar sistemul de
iluminat public din municipiu conŃine 80 de puncte luminoase. În Municipiul
Giurgiu există 53 posturi de transformare care alimentează iluminatul public prin
intermediul punctelor de aprindere. ReŃeaua de alimentare cu energie electrică a
iluminatului public se află la momentul actual în proprietatea societăŃii ENEL,
excepŃie făcând reŃelele electrice realizate prin extinderea sistemului de iluminat
public.
Alimentarea cu gaze naturale
În municipiul Giurgiu lucrările de introducere a reŃelei de alimentare cu gaze
naturale au început în anul 2008, când Societatea NaŃională Transgaz S.A. a
finalizat în acest scop interconectarea unei conducte la Sistemul NaŃional de
Transport. Serviciul de alimentare a oraşului cu gaz metan este asigurat de
compania Wirom Gas S.A. În prezent, lungimea reŃelei de distribuŃie presiune
medie în municipiu este de aproximativ 62 km, iar numărul de branşamente la
reŃea pe raza oraşului este de aproximativ 3 500.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
27
2.1.6. Clădiri
În Municipiul Giurgiu cca. 95 % din unităŃile locative existente sunt în
proprietate privată, astfel încât mai puŃin de 600 de clădiri sunt în proprietate
publică. O parte dintre acestea sunt clădiri – monument istoric, care nu vor face
parte dintr-un program de modernizare energetică.
Clădirile administrate de Primăria Municipiului Giurgiu sunt în general clădiri
construite în regim de P+4.
Marea majoritate a clădirilor administrate de Primăria Municipiului Giurgiu au
pereŃii exteriori din b.c.a., care necesită lucrări de izolare termică cu materiale
termoizolante suplimentare, pentru creşterea performanŃei energetice a
anvelopei clădirilor.
Dintre clădirile municipale de învăŃământ, 59 % sunt clădiri cu acoperiş tip
şarpantă. Cu toate că pierderile cele mai mari la acest tip de clădiri se
înregistrează prin planşeul sub pod, nu s-au luat măsuri de izolare termică a
acestor planşee, chiar dacă lucrările nu sunt foarte costisitoare şi au o durată de
amortizare mică (sub 5 ani).
Fondul de clădiri din Municipiul Giurgiu cu altă destinaŃie decât cea de locuinŃă
are în marea lui majoritate clădiri cu o vechime mai mică de 50 ani. ConstrucŃiile
vechi necesită lucrări de reabilitare şi modernizare care pot fi combinate cu
lucrări de izolare termică la diferite elemente ale anvelopei, lucrări care au ca
rezultat final reducerea consumului de energie anual, raportat la suprafaŃa utilă.
Se constată că o parte din clădirile cu altă destinaŃie decât cea de locuinŃă au
acoperiş tip şarpantă care prezintă un grad de izolare termică foarte slab,
deoarece planşeul de sub pod de obicei nu este izolat termic.
2.1.7. Managementul deşeurilor
În municipiul Giurgiu serviciile de colectare şi transport a deşeurilor municipale
sunt asigurate de un operator privat care efectuează o sortare parŃială a
deşeurilor, iar deşeurile biodegradabile le depozitează la un depozit conform din
Bucureşti.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
28
La nivel de judeŃ, a fost finalizat un depozit care îndeplineşte toate obligaŃiile
impuse de Uniunea Europeană, urmând ca până în luna martie 2014 să fie pus în
funcŃiune. Este în curs de derulare procedura de achiziŃie publică pentru serviciile
de colectare şi transport a deşeurilor municipale la acest depozit conform, situat
în comuna Frăteşti, la mai puŃin de 15 km de municipiul Giurgiu.
2.1.8 FuncŃiile Municipiului Giurgiu în sectorul energetic local
Problematica complexă a utilizării eficiente a energiei în administraŃia publică
locală a fost structurată pe patru domenii în care administraŃia are pârghii de
intervenŃie în mod direct sau indirect:
� FuncŃia de consumator de energie
-- Clădiri publice: cuprinse în sistemul şcolar preuniversitar şi clădiri
administrative;
-- Iluminat public;
-- Transport public de călători,
� FuncŃia de producător şi distribuitor de energie
-- Energie termică în sistem centralizat,
-- Energie regenerabilă – instalaŃii termice solare.
� IniŃiator de regulamente locale
-- Regulamente locale pentru încurajarea implementării de măsuri de
eficienŃă energetică în domeniul clădirilor,
-- Folosirea eficienŃei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră drept criterii principale în evaluarea proiectelor municipale.
-- Determinarea populaŃiei să reducă utilizarea autoturismului personal
prin introducerea de zone pentru pietoni, zone cu acces limitat pentru
trafic, zone cu restricŃii de viteză etc. şi încurajarea folosirii
transportului în comun prin îmbunătăŃirea serviciilor.
� Municipalitatea ca factor motivator
-- Campanii de informare: În oraş fără maşină, Ziua Energiei, filme pe
teme de energie-mediu,
-- Politici fiscale locale: pentru încurajarea investiŃiilor în măsuri de
eficienŃă energetică, pentru reducerea consumului de energie prin
acordarea de facilităŃi fiscale persoanelor fizice care execută lucrări de
reabilitare termică a locuinŃelor de domiciliu,
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
29
-- Campanii de informare: În oraş fără maşină, Ziua Energiei, filme pe
teme de energie-mediu,
-- Seminarii, conferinŃe pe teme de energie şi mediu,
-- Promovarea rezultatelor la nivel local, naŃional şi european.
2.2 SituaŃia actuală şi viziunea pentru viitor Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 1.
Viziunea pe termen lung a autorităŃii locale
Principiul fundamental al conceptului de dezvoltare durabilă impune
managementul raŃional al nevoilor energetice actuale fără a afecta posibilităŃile
generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Planificarea integrată a
resurselor energetice este un instrument eficient şi totodată o condiŃie
preliminară importantă pentru dezvoltarea durabilă.
Pentru atingerea acestui deziderat Primăria Municipiului Giurgiu a decis
elaborarea Planului de AcŃiune pentru Energie Durabilă, plan ce va sta la baza
ierarhizării acŃiunilor şi proiectelor pentru alocarea resurselor financiare în
atingerea obiectivelor stabilite. Monitorizarea proiectelor implementate va
permite calculul reducerii emisiilor de CO2, etapizat până în 2020 şi în continuare.
Obiectivele strategice vizate prin elaborarea şi aplicarea Planului de AcŃiune
prntru Energie Durabilă Giurgiu au fost următoarele:
� Formularea şi aplicarea de măsuri de eficienŃă energetică, proiecte
privind energia regenerabilă şi alte acŃiuni în materie de energie în
diverse domenii de activitate ale autorităŃilor locale;
� Elaborarea şi aplicarea de programe şi acŃiuni destinate să
economisească energia în clădiri;
� Aplicarea unor măsuri de reducere a consumurilor de energie în sfera
serviciilor comunitare de utilităŃi publice;
� Informarea şi motivarea cetăŃenilor şi altor actori locali cu privire la
posibilităŃile de utilizare a energiei în mod eficient;
� ExistenŃa unui plan energetic local coerent, susŃinut politic şi financiar de
comunitatea locală.
Strategia generală a Municipiului Giurgiu se bazează pe principiile dezvoltarii
durabile care implică şi reducerea emisiilor de CO2. În domeniul energiei este
vizată creşterea eficienŃei energetice prin reducerea intensităŃii energetice în
procesele de consum, precum şi prin extinderea valorificării surselor regenerabile
de energie locale.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
30
Principalele domenii în care se vor desfăşura activităŃi înscrise în plan sunt:
� Clădirile şi instalaŃiile aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul
terŃiar, clădiri rezidenŃiale, iluminat public);
� Transportul (flota municipală şi transportul public);
� Sistemul de alimentare centralizată cu căldură din centrală cu
cogenerare);
� ProducŃia de energie locală (instalaŃii solare termice şi cogenerare de
înaltă eficienŃă pe gaze naturale şi pe deşuri urbane);
� Planificara urbană (planificare urbană strategică, plan urban de mobilitate
durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcŃiilor
durabile);
� AchiziŃii (reglementări locale de eficienŃă energetică, reglementări locale
de utilizare surse de energie regenerabilă);
� Comunicare (servicii de asistenŃă tehnică şi consultare, suport financiar şi
subvenŃii, campanii de informare şi conştientizare, sesiuni de instruire,
organizarea Zilelor Municipale ale Energiei);
� Management deşeuri (colectare selectivă, reciclare şi incinerare pentru
valorificarea potenŃialului energetic al deşeurilor).
Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă aprobat de Consiliul Local al
Municipiului Giurgiu în ianuarie 2014, este un plan ambiŃios care urmăreşte
introducerea eficienŃei energetice în sfera de responsabilitate directă a administraŃiei
locale, precum şi în sectoarele care pot fi influenŃate prin decizii politice şi măsuri
administrative. Prin măsurile introduse în PAED, Municipiul Giurgiu intenŃionează să
reducă emisiile de CO2 cu cel puŃin 20 % până în anul 2020.
Domenii prioritare:
� Clădiri publice şi administrative, pentru care sunt planificate lucrări de
eficienŃă energetică.
� Monitorizarea strictă a consumului de energie şi estimarea reducerii
emisiilor de CO2
� Modernizarea sistemului centralizat de încălzire şi recâştigarea
consumatorilor pierduŃi în ultimii 20 de ani.
� Modernizarea transportului public şi transformarea acestuia într-un mijloc
rapid şi confortabil de călătorie.
� Introducerea surselor regenerabile de energie:
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
31
-- În clădirile publice, care se pretează pentru acest tip de soluŃii.
-- Utilizarea unor instalaŃii fotovoltaice pentru semnalizare pietonală.
-- ProducŃie la scară mică de energie din surse regenerabile.
� Sprijin prin măsuri fiscale.
� Măsuri pentru modernizarea energetică a clădirilor private multietajate
� EducaŃie şi campanii de sensibilizare în domeniul energiei durabile.
Strategia UE pentru Regiunea Dunării
La sfârşitul anului 2010 a fost definitivată Strategia UE pentru Regiunea
Dunării, un model de dezvoltare regională la nivel european.
Strategia Dunării este o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să
participe şi statele terŃe riverane şi va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul
Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Unul din cele patru domenii (piloni) pe
care se axeză Strategia este reprezentat de Conectivitate cu următoarele axe:
mobilitate şi multimodalitate, energie durabilă şi cultură, turism şi "cetăŃean către
cetăŃean".
România deŃine sectorul cel mai lung al fluviului (1.076 kilometri, circa
38 %din lungimea totală) şi străbate 5 regiuni de dezvoltare, din care 4 riverane
fluviului, 12 judeŃe riverane fluviului, plus Bucureşti, în cadrul cărora se află
82 de municipii şi oraşe, între care şi municipiul Giurgiu. Dunărea parcurge
judeŃul Giurgiu pe o lungime de 68 Km.
PotenŃialul energetic al Dunării şi regiunii învecinate este considerabil.
Dezvoltarea capacităŃilor energetice în bazinul Dunării, indiferent de forma de
producere a energiei (hidro, nucleară, combustibili fosili, solară, alte forme de
energie regenerabilă) trebuie să se bazeze pe o analiză atentă a realizării unui
mix optim din toate punctele de vedere pentru ca mediul să fie protejat, precum
şi a consecinŃelor acestor dezvoltări.
Printre priorităŃile în acest domeniu sunt:
� Dezvoltarea şi extinderea infrastructurii utilităŃilor (alimentare cu apă,
reŃeaua de canalizare, alimentare cu gaze naturale) şi a infrastructurii
energetice (reŃele de transport si capacităŃi de producŃie a energiei
electrice si termice);
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
32
� Diversificarea surselor de aprovizionare şi dezvoltarea rutelor de
transport alternative; stimularea investiŃiilor în domeniul exploatării
rezervelor de gaze naturale, prin încurajarea identificării de noi câmpuri
şi valorificarea maximă a potenŃialului;
� Promovarea producerii energiei din surse regenerabile (centrale eoliene,
celule fotovoltaice, combustibili bio etc.).
AutorităŃile locale, cetăŃenii, societatea civilă trebuie să se implice în procesul
de consultare publică, pot fi activi şi pot influenŃa prin acŃiunile lor deciziile
guvernamentale, pot reacŃiona atât în faza de cercetare în cazul unor proiecte
importante, cât şi prin transmiterea de studii proprii, documente programatice la
nivel local, propuneri de proiecte concrete sau strategii cu accent pe spaŃiul
dunărean. Aceste contribuŃii vor putea deveni parte a Strategiei UE pentru
regiunea Dunării, în funcŃie de coerenŃa, importanŃa şi complexitatea lor.
Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului
Deasemenea, un document important avut în vedere pentru perspectiva anului
2020 este recenta Directivă 2012/27/UE din 25 octombrie 2012 privind eficienŃa
energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de
abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE.
Sunt vizate în principal următoarele domenii de interes:
� Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice Începând cu
anul 2014, 3 % din suprafaŃa totală a clădirilor cu o suprafaŃă totală utilă
de peste 500 m2 (250 m2, după 9 iulie 2015), încălzite şi/sau răcite
deŃinute şi ocupate de administraŃia locală vor fi renovate anual pentru a
îndeplini cel puŃin cerinŃele minime în materie de performanŃă energetică
stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.
Pentru aceasta, în perioada imediat următoare, se va stabili un inventar
al clădirilor administraŃiei locale care va cuprinde următoarele informaŃii:
-- suprafaŃa totală în m2;
-- performanŃa energetică a fiecărei clădiri sau datele energetice relevante;
� CerinŃele de eficienŃă energetică pentru achiziŃionarea de
produse, servicii şi clădiri de către administraŃia centrală
Produsele, serviciile sau clădirile care se vor achiziŃiona de către
AdministraŃia locală vor trebui să îndeplinească următoarele cerinŃe:
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
33
-- În cazul produselor reglementate de Directiva 2010/30/UE privind
indicarea, prin etichetare şi informaŃii standard despre produs, a
consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact
energetic se achiziŃionează numai produse care aparŃin celei mai înalte
clase de eficienŃă energetică posibilă;
-- În cazul produselor nereglementate conform Directivei 2009/125/CE
de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinŃelor în materie de
proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic se
achiziŃionează numai produse care respectă valorile de referinŃă privind
eficienŃa energetică specificate în aceasta;
-- În cazul echipamentelor de birou se achiziŃionează numai produsele
reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Consiliului referitoare la
eficienŃa energetică a echipamentelor de birou;
-- Se vor achiziŃiona numai pneurile cu clasa cea mai ridicată de eficienŃă
a consumului de combustibil, în conformitate cu definiŃia din
Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind etichetarea pneurilor în ceea ce priveşte eficienŃa
consumului de combustibil şi alŃi parametri esenŃiali;
-- În cadrul licitaŃiilor pentru contracte de servicii se va solicita ca
furnizorii de servicii să utilizeze, în cadrul furnizării serviciilor în cauză,
doar produse care îndeplinesc cerinŃele menŃionate anterior;
-- Se vor achiziŃiona sau închiria doar clădiri care îndeplinesc cel puŃin
cerinŃele minime privind performanŃa energetică cerute de Directiva
2012/27/UE privind eficienŃa energetică.
Criterii minime pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfăşurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei.
Auditurile energetice se bazează pe următoarele orientări:
-- Se bazează pe date operaŃionale actualizate, măsurate şi trasabile
privind consumul de energie;
-- ConŃin o revizuire detaliată a profilului de consum de energie al
clădirilor sau grupurilor de clădiri, al operaŃiunilor sau instalaŃiilor
industriale, inclusiv transporturile;
-- Se bazează, ori de câte ori este posibil, pe analiza costurilor pe ciclul
de viaŃă şi nu pe perioadele simple de recuperare;
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
34
-- Sunt proporŃionale şi suficient de reprezentative pentru a permite
crearea unei imagini fiabile a performanŃei energetice globale şi
identificarea fiabilă a celor mai semnificative oportunităŃi de
îmbunătăŃire.
2.3 Obiective generale
Anul 2010 a fost stabilit ca an de referinŃă pentru inventarul de bază al
emisiilor, iar obiectivele generale pentru anul 2020 sunt următoarele:
� Reducerea cu circa cel puŃin 20% a emisiilor anuale de CO2;
� Reducerea consumului anual total de energie cu 25%;
� Creşterea de peste 4 ori a energiei anuale obŃinută din surse
regenerabile.
Sau exprimate în cifre:
Reducere emisii anuale de CO2 în 2020
[t]
Economii anuale de energie în 2020
[MWh]
ProducŃia locală de energie din surse regenerabile în 2020
[MWh]
20589 62438 1930
Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al municipiului Giurgiu se
concentrează pe măsuri menite să reducă emisiile de CO2 şi consumul final de
energie în următoarele sectoare:
� Clădiri şi instalaŃii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul
terŃiar, clădiri rezidenŃiale, iluminat public);
� Transport (flota municipală şi transportul public);
� Sistem centralizat de termoficare;
� ProducŃie de energie locală (instalaŃii termice solare, cogenerare de
înaltă eficienŃă şi în viitor instalaŃii de cogenerare cu combustibil biomasă
provenită din deşeuri municipale);
� Planificare urbană (planificare urbană strategică, plan urban de
mobilitate durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul
construcŃiilor durabile),
� AchiziŃii (reglementări locale vizând eficienŃa energetică şi utilizarea
surselor de energie regenerabilă);
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
35
� Comunicare (servicii de asistenŃă tehnică şi consultare, suport financiar
şi subvenŃii, campanii de informare şi conştientizare, campanii de
instruire, organizarea Zilei Municipale a Energiei);
� Management deşeuri (colectare selectivă, reciclare şi incinerare).
2.4 Aspecte organizaŃionale şi financiare Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 1.
2.4.1 Coordonarea şi structurile responsabile pentru punerea în aplicare a PAED
Punerea în aplicare a PAED presupune implicarea şi colaborarea mai multor
instituŃii, respectiv:
� AdministraŃia locală:
-- Primăria Municipiului Giurgiu prin structurile sale şi Echipa pentru
energie a Municipiului Giurgiu formată din: un viceprimar şi cinci
salariaŃi ai serviciilor de specialitate din administraŃia locală;
� Serviciile comunitare de utilitate publică sub autoritatea Consiliului Local
care se regăsesc cu proiecte/lucrări în PAED;
� AgenŃia pentru Managementul Energiei şi ProtecŃia Mediului Giurgiu;
� SC TRACUM SA Giurgiu;
� SC Global Energy Production SRL;
� Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Giurgiu;
� Autoritatea NaŃională de Reglementare în Domeniul Energiei;
� S.C. AdministraŃia Domeniului Public şi Privat Giurgiu S.A.;
� ENEL Energie Muntenia Sud;
� AsociaŃiile de propietari din municipiul Giurgiu;
� Parteneri externi – autorităŃi de management şi organisme intermediare;
agenŃii executive coordonatoare ale diferitelor programe europene
specifice domeniilor – energie, transport şi protecŃia mediului.
2.2.2 Alocarea de resurse umane
Măsurile generale şi sarcinile specifice vor fi puse în aplicare de către diversele
direcŃii de specialitate din cadrul autorităŃii locale.
Primăria Municipiului Giurgiu prin:
� DirecŃia Dezvoltare
� DirecŃia Servicii Publice
� Biroul RelaŃii Externe, Promovare şi Cooperare
� Arhitect Şef
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
36
� DirecŃia Economică
� Echipa pentru energie a Municipiului Giurgiu coordonată de un viceprimar
şi cinci salariaŃi din structurile de specialitate din administraŃia locală
(Biroul administrare şi monitorizare servicii de utilitate publică, Serviciul
Strategii, proiecte, cooperare internaŃională, Biroul proceduri, achiziŃii,
contracte, Centru de informare şi consiliere pentru cetăŃeni).
SocietăŃi în subordinea Consiliului Local Giurgiu:
� SC TRACUM SA Giurgiu
� SC Global Energy Production SRL
� S.C. Giurgiu Servicii Locale S.A.
� SC ÎntreŃinere peisagistică a spaŃiilor verzi SA
� SC Centrala Termică SA Giurgiu
Principalele sarcini ale structurii de monitorizare sunt următoarele:
� Realizarea planurilor de acŃiune pe termen scurt (1 an) în cooperare cu
unităŃile de punere în aplicare a sarcinilor individuale;
� Controlul şi actualizarea, dacă este necesar, a PAED în ceea ce priveşte
realizarea obiectivelor până în 2020;
� Monitorizarea îndeplinirii acŃiunilor din Planul adoptat;
� Pregătirea de rapoarte privind stadiul realizării PAED, atât pentru
primarul Municipiului Giurgiu, cât şi pentru instituŃiile locale implicate în
PAED precum şi pentru Secretariatul ConvenŃiei Primarilor;
� Informarea opiniei publice asupra rezultatelor obŃinute şi consolidarea
sprijinului public pentru acŃiunile puse în aplicare.
2.4.3 Implicarea părŃilor interesate şi a cetăŃenilor
Actorii locali în domeniul politicii energetice au fost consultaŃi atât în timpul
realizării bazei de date, cât şi în faza elaborării formei finale a PAED. Acesta a
fost transmis spre consultare:
� Serviciilor tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu;
� Serviciilor Publice aflate sub autoritatea Consiliului Local;
� Companii publice şi private.
Un rezumat a fost prezentat pentru publicare în mass-media. De asemenea PAED a
fost prezentat în comisiile de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului
Giurgiu, înainte de a fi supus spre aprobare Consiliului Local, în luna ianuarie 2014.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
37
Consiliul local al municipiului Giurgiu a analizat şi aprobat la 30 ianuarie 2014
Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu şi transmiterea
sa spre aprobare către organismele competente ale ConvenŃie Primarilor (HCL
17 / 30.01.2014).
2.4.4 Bugetul general estimativ
Bugetul necesar estimat pentru dezvoltarea şi implementarea măsurilor este
de circa 134,5 milioane lei.
Calculele au fost făcute pe baza studiilor existente, a preŃurilor de piaŃă pentru
lucrări similare şi nu includ valori pentru care nu au existat indicatori măsurabili,
în special în cazul proiectelor de planificare urbană sau a proiectelor pentru care
a fost stabilită tema, dar nu şi caracteristicile de detaliu ale acestora.
În tabelul următor este prezentată structura bugetului pe domenii de acŃiune:
Nr. crt.
Domeniul de acŃiune Costuri estimate
(milioane lei*)
1 Clădiri şi instalaŃii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terŃiar, clădiri rezidenŃiale, iluminat public)
39,0
2 Transport (flota municipală şi transport public) 5,8
3 Sistem centralizat de termoficare 46,7
4 ProducŃie de energie locală (instalaŃii termice solare şi cogenerare)
43,0
5 Planificarea teritoriului
6 AchiziŃiile publice de produse şi servicii
7 Lucrul cu cetăŃenii şi părŃile interesate
Total 134,5
*Notă: S-a considerat un curs de 1 Euro = 4,5 Lei
2.3.5 Sursele de finanŃare identificate la data elaborării PAED
Pentru asigurarea finanŃării aplicării PAED Giurgiu, Primăria vizează
următoarele surse:
� Bugetul local;
� Fonduri guvernamentale cu destinaŃie specială pentru susŃinerea de
proiecte privind reabilitarea blocurilor de locuinŃe, introducerea surselor
regenerabile de energie, dezvoltarea de proiecte de infrastructură;
� Fonduri structurale;
� Fonduri private;
� Fonduri Europene;
� Fonduri prevăzute în acorduri interguvernamentale.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
38
Proiectele şi activităŃile propuse în PAED Giurgiu sunt în conformitate cu
obiectivele şi priorităŃile aprobate de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu.
ActivităŃile şi proiectele sunt structurate conform patru funcŃii îndeplinite de
municipalitate pe probleme de energie:
� consumator;
� producător;
� reglementator;
� factor motivator;
2.3.6 Măsurile preconizate de monitorizare
FuncŃia de monitorizare a rezultatelor implementării activităŃilor prevăzute în
PAED Giurgiu este asigurată de Primăria Giurgiu prin Echipa pentru energie care
urmăreşte proiectele, individual sau pe sarcini comune, în conformitate cu
metodologia de implementare a managementului de proiect astfel:
� Stabilirea etapelor şi termenelor pentru fiecare obiectiv PAED;
� Stabilirea responsabilităŃilor în derularea proiectelor, în funcŃie de
modalitatea de finanŃare şi de atribuŃiile departamentelor de specialitate
din administraŃia locală;
� Monitorizarea respectării termenelor de îndeplinire a sarcinilor;
� Monitorizarea implementării şi rezultatelor după finalizarea obiectivelor;
� Prezentarea de rapoarte periodice, conform cerinŃelor ConvenŃiei
Primarilor, privind stadiul de implementare a sarcinilor şi a termenelor de
îndeplinire.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
39
3 Inventarul de bază al emisiilor
Anul de referinŃă pentru inventarul de bază al emisiilor este anul 2010, an
pentru care sunt disponibile cele mai cuprinzătoare date.
Inventarul de bază al emisiilor porneşte de la datele de activitate (consumul
final de energie de pe teritoriul autorităŃii locale) şi factorii de emisie, care
cuantifică emisiile pe unitate de activitate.
În cadrul PAED s-a utilizat factorul „standard” de emisie în conformitate cu
principiile IPCC, iar raportarea s-a făcut în tone emisii de CO2.
Inventarul de bază al emisiilor constă practic în următoarele patru tabele:
3.1 Consumul final de energie
Tabelul A CONSUMUL FINAL DE ENERGIE [MWh]
Combustibili fosili Energie din
surse regenerabile Categorie
Electricitate Încălzire/
răcire Gaz
natural Motorină Benzină
Bio- combustibil
Energie solară
termică
Total
CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAłII ȘI INDUSTRII:
Clădiri, echipamente/instalaŃii municipale
975 10401 0 1167 76 258 209 13086
Clădiri, echipamente/instalaŃii terŃiare (nemunicipale)
1350 1928 0 26 32 0 0 3336
Clădiri rezidenŃiale 63780 82179 12401 0 0 0 0 158360
Iluminatul public municipal 2850 0 0 0 0 0 0 2850
Industrii 0 0 0 0 0 0 0 0
Subtotal clădiri, echipamente/instalaŃii şi industrii
68955 94509 12401 1193 108 258 209 177633
TRANSPORT:
Parcul municipal 0 0 0 84 76 0 0 161
Transportul public 0 0 0 1083 0 0 0 1083
Transportul privat şi comercial 0 0 0 15250 293 0 0 15543
Subtotal transport 0 0 0 16418 369 0 0 16787
Total 68955 94509 12401 17611 478 258 209 194419
Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 2.
Acest tabel sintetizează datele esenŃiale privind structura consumului de
energie la nivelul consumatorului final în Municipiul Giurgiu, exprimat în MWh/an.
Domeniile în care au fost inventariate consumurile de energie:
� Clădiri, sector terŃiar, industrie;
� Transport.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
40
Consumul total de energie la nivelul anului 2010 în sectoarele menŃionate a
fost de 194419 MWh/an.
3.2 Emisiile de CO2
Tabelul B EMISII DE CO2 [t]
Combustibili fosili Energie din
surse regenerabileCategorie
Electricitate Încălzire/
răcire Gaz
natural Motorină Benzină
Bio- combustibil
Energie solară
termică
Total
CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAłII ȘI INDUSTRII:
Clădiri, echipamente/instalaŃii municipale 683 2101 0 312 19 0 0 3115
Clădiri, echipamente/instalaŃii terŃiare (nemunicipale)
946 390 0 7 8 0 0 1351
Clădiri rezidenŃiale 44710 16600 2505 0 0 0 0 63815
Iluminatul public municipal 1998 0 0 0 0 0 0 1998
Industrii 0 0 0 0 0 0 0 0
Subtotal clădiri, echipamente/instalaŃii şi industrii
48337 19091 2505 312 19 0 0 70279
TRANSPORT:
Parcul municipal 0 0 0 22 19 0 0 42
Transportul public 0 0 0 289 0 0 0 289
Transportul privat şi comercial 0 0 0 4072 73 0 0 4145
Subtotal transport 0 0 0 4383 92 0 0 4475
Total 0 0 0 4702 119 0 0 74754
Factorii corespunzători privind emisiile de CO2 în [t/MWh]
0,701 0,202 0,202 0,267 0,249 - - -
Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 2.
Tabelul sintetizează cantitatea de gaze cu efect de seră emise în urma
consumului de energie din Municipiul Giurgiu, respectiv 74754 tCO2.
Factorii de emisie utilizaŃi în inventarul de bază al emisiilor sunt calculaŃi şi
corespund combustibililor utilizaŃi pe plan local la nivelul anului de referinŃă 2010.
3.2.1 ProducŃia locală de electricitate şi emisiile de CO2 Tabelul C În anul 2010 în Municipiului Giurgiu nu se producea energie electrică. Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 2.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
41
3.2.2 Încălzirea urbană locală, cogenerare şi emisii
corespunzătoare de CO2 Tabelul D - ProducŃia locală de căldură/răcire (încălzire/răcire centrală, CT etc.)
şi emisiile corespunzătoare de CO2
Aportul vectorului energetic [MWh]
Combustibili fosili Energie regenerabilă Încălzire/răcire
generată local
Încălzire/ răcire
generată local
[MWh] Gaz natural Alte tipuri de biomasă
Alte energii regenerabile
Emisii de CO2
[t/an]
Factorii de emisie de CO2 corespunzători producŃiei de
căldură [t/MWh]
Centrale termice 94509 185966 19091 0,202
Sobe cu lemn 258 104 0,403
Colectoare solare termale
209 0 0
Total 94509 185966 258 209 19195
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 2.
ProducŃia de energie termică la nivelul Municipiului Giurgiu în anul 2010 era
asigurată din o centrală termică pe gaze naturale, funcŃionând cu un randament
sezonier de circa 80%. In prezent mai sunt utilizate centrale termice de
apartament, colectoare solare pentru prepararea apei calde de consum precum şi
sobe cu lemne care au un randament global sezonier de circa 64%
Consumul total de energie termică la nivelul anului 2010 a fost de
94509 MWh/an (în care sunt incluse şi pierderile de energie din reŃelele de
transport şi distribuŃie ale sistemului de alimentare centralizată cu energie
termică).
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
42
4 AcŃiuni şi măsuri planificate până în 2020
ConvenŃia Primarilor vizează acŃiunile şi măsurile de la nivel local care intră în
competenŃa autorităŃilor.
Prin urmare, semnatarii ConvenŃiei iau măsuri în exercitarea unora sau a
tuturor funcŃiilor lor posibile:
� Consumator şi prestator de servicii,
� Planificator, investitor şi autoritate de reglementare,
� Consultant, factor motivator şi model,
� Producător şi furnizor.
În cadrul planului de acŃiune sunt enumerate acŃiunile pe termen scurt şi
mediu care au fost aprobate de autoritatea locală şi pentru care a fost alocat un
buget (orizont temporal de 1÷5 ani) împreună cu acŃiunile strategice pe termen
lung pe care municipiul Giurgiu intenŃionează să le implementeze până în 2020.
Notă: Detalii privind PAED Giurgiu sunt prezentate în Anexa 3.
În continuare este prezentată planificarea măsurilor pe sectoare / domenii de
acŃiune:
� Clădiri şi instalaŃii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terŃiar,
clădiri rezidenŃiale, iluminat public);
� Transport (flota municipală, transport public, transport privat şi comercial);
� Sistem de alimentare centralizată cu căldură;
� ProducŃie de energie locală (instalaŃii termice şi fotovoltaice solare,
cogenerare de înaltă eficienŃă, instalaŃii termice cu combustibil biomasă);
� Planificare urbană (planificare urbană strategică, plan urban de mobilitate
durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcŃiilor durabile);
� AchiziŃii (reglementări locale de eficienŃă energetică, reglementări locale
de utilizare surse de energie regenerabilă, cu respectarea principiilor
cuprinse în Directiva EcoDesign);
� Comunicare (servicii de asistenŃă tehnică şi consultare, suport financiar şi
subvenŃii, campanii de informare şi conştientizare, sesiuni de instruire,
organizarea Zilelor Municipale ale Energiei);
� Management deşeuri (colectare selectivă, reciclare);
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
43
4.1 Clădiri şi instalaŃii aferente
În sectorul clădirilor şi instalaŃiilor aferente se estimează o reducere a
consumului de energie cu 9951 MWh/an şi o reducere a emisiilor de CO2 cu
2674 tCO2/an. Cu un efort de investiŃii de circa 8,7 milioane Euro se estimează că
pe întreaga perioadă 2010÷2020 se va realiza o economie de energie de
26746 MWh şi o reducere a emisiilor de CO2 cu 9653 tCO2.
Preliminări łinte, pe sector, pentru anul 2020
Domeniu de acŃiune
Costuri estimate
[Euro]
Economia de energie
[MWh/an]
Cantitate de energie
produsă din surse
regenerabile [MWh/an]
Reduceri de emisii de CO2
[t/an]
Economii de energie
[MWh]
ProducŃia locală de
energie din surse
regenerabile [MWh]
Reducere de emisii de CO2
[t/an]
Clădiri municipale 1410600 1686 86 572 7083 217 3253
Clădiri rezidenŃiale 7000000 7398 0 1494 14796 0,0 2988
Clădiri (nemunicipale) 500000 415 0 105 1245 0 315
Iluminat Public 4948268 1977 0 1386 7087 0 4968
Total Clădiri şi InstalaŃii aferente
13858868 11476 86 3557 30211 217 11524
Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 4.
4.1.1 Clădiri municipale
Principalele măsuri ce vor fi luate în domeniul clădirilor municipale vizează
următoarele acŃiuni:
� Eficientizarea consumului de energie electrică în 16 unităŃi de învăŃământ
gimnazial şi două licee din municipiul Giurgiu prin:
- schimbarea componentelor uzate fizic şi moral ale lămpilor cu altele
performante;
- instalarea de senzori de prezenŃă in locurile de consum care sunt
utilizate aleatoriu;
- schimbarea becurilor cu incandescenŃă cu becuri economice.
� Reabilitarea termică la 6 şcoli şi 3 grădiniŃe prin:
- izolarea pereŃilor exteriori şi a teraselor;
- montarea de uşi şi ferestre performante;
- instalarea de panouri solare pentru prepararea apei calde de consum.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
44
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind acŃiunile
de creştere a eficienŃei energetice în sectorul clădirilor municipale.
Clădiri municipale
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 572 CO2 [tCO2] 3253
Energie [MWh/an] 1686 Energie [MWh] 7083
PotenŃial de reducere
energetică
Energie solară [MWh/an] 86 Energie solară [MWh] 217
Costuri estimate 1410600 Euro
Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale, Fonduri derulate prin Inspectoratul Şcolar JudeŃean
Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Dezvoltare, DirecŃia Servicii Publice, Serviciul Lucrărilor publice, Compartiment cultură sport
Perioada de implementare 2010 ÷ 2019
Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 4.
4.1.2 Clădiri tertiare (nemunicipale)
În sectorul clădirilor terŃiare principala măsură se referă la reabilitarea totală a
Centrului cultural Ion Vinea pentru care activităŃile vizând creşterea eficienŃei
energetice reprezintă o pondere importantă.
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind acŃiunile
de creştere a eficienŃei energetice în sectorul clădirilor terŃiare.
Clădiri terŃiare
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 105 CO2 [tCO2] 315 PotenŃial de
reducere energetică
Energie [MWh/an] 415 Energie [MWh/an] 1245
Costuri estimate 500000 Euro
Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale, Fonduri private
Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Dezvoltare, Compartiment cultură sport
Perioada de implementare 2015 ÷ 2017
Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 4.
4.1.3 Clădiri rezidenŃiale
În sectorul clădirilor rezidenŃiale se va realiza reabilitarea termică a 30% (circa
5000 de apartamente) din fondul de clădiri racordate la sistemul de alimentare
centralizată cu căldură.
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind acŃiunile
de creştere a eficienŃei energetice în sectorul clădirilor rezidenŃiale.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
45
Clădiri rezidenŃiale
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 1494 CO2 [tCO2] 2988 PotenŃial de
reducere energetică
Energie [MWh/an] 7398 Energie [MWh/an] 14796
Costuri estimate 7000000 Euro
Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale, Fonduri private
Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu, DirecŃia Dezvoltare, DirecŃia Servicii Publice, Serviciul Lucrărilor publice, Compartiment cultură sport
Perioada de implementare 2016 ÷ 2020
Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 4.
4.1.4 Iluminat public
Principalele măsuri ce vor fi luate în domeniul iluminatului public vizează
următoarele acŃiuni:
� Eficientizarea consumului de energie electrică a sistemului de iluminat
public stradal, arhitectural şi ambiental pentru 319 străzi şi bulevarde,
precum şi 4 grădiniŃe, 5 şcoli gimnaziale, 5 licee şi colegii tehnice,
Seminarul teologic, Şcoala de muzică şi 3 parcuri;
� Modemizarea reŃelei de iluminat public şi ornamental în intersecŃii şi
străzi principale precum şi într-un parc şi în zona Gării froviare;
� Implementarea unui sistem de telemanagement de aprindere/stingere a
iluminatului public municipal în intervalul 22.00÷06.00, atât pe
principalele artere cât şi in pieŃe şi parcuri;
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind acŃiunile
de creştere a eficienŃei energetice în sectorul iluminatului public.
Iluminatul public
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 1386 CO2 [tCO2] 4968 PotenŃial de
reducere energetică
Energie [MWh/an] 1977 Energie [MWh/an] 7087
Costuri estimate 4948268 Euro
Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale
Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu
Perioada de implementare 2012 ÷ 2019
Notă: Detalii sunt prezentate în Anexa 4.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
46
4.2 Transport
În sectorul transport se estimează o reducere a consumului de energie cu
226 MWh/an şi o reducere a emisiilor de CO2 cu 62 tCO2/an. La nivelul anului
2020, cu un efort de investiŃii de circa 1295000 Euro, se estimează că pe
întreaga perioadă 2010÷2020 se va realiza o economie de energie de circa
1206 MWh şi o reducere a emisiilor de CO2 de circa 321 tCO2.
Preliminări łinte, pe sector, pentru anul 2020
Domeniu de acŃiune
Costuri estimate
[Euro]
Economia de energie
[MWh/an]
Cantitate de energie
produsă din surse
regenerabile [MWh/an]
Reduceri de emisii de CO2
[t/an]
Economii de energie
[MWh]
ProducŃia locală de
energie din surse
regenerabile [MWh]
Reducere de emisii de CO2
[t/an]
Parcul municipal 1150000 36 0 11 36 0 11
Transport public 145000 190 0 51 1170 311
Total Transport 1295000 226 0 62 1206 0 321
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 5.
4.2.1 Parc municipal
În sectorul parcului municipal se vor realiza:
� Înoirea flotei de transport prin achiziŃionarea de autobuze de mică
capacitate şi cu consum redus;
� AchiziŃionarea unui autobuz electric.
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind acŃiunile
de creştere a eficienŃei energetice în sectorul parcului municipal.
Parcul municipal
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 11 CO2 [tCO2] 11 PotenŃial de
reducere energetică
Energie [MWh/an] 36 Energie [MWh/an] 36
Costuri estimate mii lei 1150000 Euro
Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale
Departament responsabil SC Tracum SA
Perioada de implementare 2014 ÷ 2019
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 5.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
47
4.2.2 Transport public
În sectorul transportului public se vor realiza:
� Implementarea sistemului de autotiketing şi monitorizare trafic;
� Monitorizare trafic GIS;
� Instalarea de dispozitive de informare trafic in statii;
� Optimizarea traseelor, graficelor de circulaŃie, a staŃiilor de autobuz şi
micşorarea timpilor de aşteptare.
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind acŃiunile
de creştere a eficienŃei energetice în sectorul parcului municipal.
Transportul public
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 51 CO2 [tCO2] 311 PotenŃial de
reducere energetică
Energie [MWh/an] 190 Energie [MWh/an] 1170
Costuri estimate mii lei 145000 Euro
Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale
Departament responsabil SC Tracum SA
Perioada de implementare 2012 ÷ 2014
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 5.
4.3 ProducŃie locală de electricitate
Strategia de dezvoltare a Municipiului Giurgiu privind producŃia locală de
energie electrică a prevăzut valorificarea facilităŃilor de amplasament ale fostei
termocentrale care în prezent este în curs de dezafectare.
Astfel în perioada 2010÷2012 SC ELECTRO ENERGY SUD SRL a investit circa
15 milioane Euro pentru realizarea unei termocentrale cu patru motoare termice
[4 X (4 MWt + 4,4 Mwe)] pentru producerea de energie termică şi electrică în
cogenerare de înaltă eficienŃă.
Centrala livrează energie electrică în sistemul electroenergetic naŃional şi energie
termică în sistemului de alimentare centralizată cu căldură al Municipiului Giurgiu.
În perioadele când nu există cerere de energie termică, centrala funcŃionează la
dispoziŃia Dispecerului naŃional, în regim de generator de echilibrare a sistemului.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
48
Faptul că în anul de referinŃă (2010) în Municipiul Giurgiu nu se producea
energie electrică, dar începând cu 2012 s-au produs cantităŃi imporante de
electricitate a impus calculul cu atenŃie al indicatorilor de economisire a energiei
şi reducere emisiilor de CO2. Respectiv au fost avute în vedere numai
electricitatea şi căldura produse în regim de cogenerare şi economiile de energie
şi reducere a emisiilor de CO2 corespunzătoare.
Deasemenea la indicatorii consumurilor şi emisiilor de CO2 iniŃiale au fost
adăgate consumurile şi emisiile de CO2 cu indicatorii medii de Ńară (randamentul
de producere a energiei electrice 40% şi coeficientul de emisii de CO2 de
0,701 tCO2/MWh corespunzătoare energiei electrice produsă în cogenerare şi
livrată în sistemul electroenergetic naŃional (nu au fost luată în calcul
electricitatea produsă pentru echilibrarea sistemului electroenergetic naŃional).
Principalele elemente de calcul au fost următoarele:
▪ Randamente instalaŃie de cogenerare:
- Global 80%
- Electric 35%
- Termic 45%
▪ Energie termică livrată anaul 50000 MWht;
▪ Energie electrică livrată anaul 38890 MWhe;
În urma efectuării calculelor a rezultat că la producŃia de energie electrică se
estimează o economie de energie 26515 MWh/an şi o reducere a emisiilor de CO2 cu
8674 tCO2/an. La nivelul anului 2020, cu un efort de investiŃii de circa 9,55 milione Euro,
se estimează că pe întreaga perioadă 2012÷2020 se va realiza o economie de energie
de circa 212120 MWh, şi o reducere a emisiilor de CO2 de circa 69392 tCO2.
Preliminări łinte, pe sector, pentru anul 2020
Domeniu de acŃiune
Costuri estimate
[Euro]
Economia de energie
[MWh/an]
Cantitate de energie
produsă din surse
regenerabile [MWh/an]
Reduceri de emisii de CO2
[t/an]
Economii de energie
[MWh]
ProducŃia locală de
energie din surse
regenerabile [MWh]
Reducere de emisii de CO2
[t/an]
Cogenerarea de căldură şi electricitate
9545464 26515 0 8674 212120 0 69392
Total producŃie de energie electrică
9545464 26515 0 8674 212120 0 69392
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 6.
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind producŃia
locală de electricitate în cogenerare.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
49
ProducŃia locală de electricitate în cogenerare
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 8674 CO2 [tCO2] 69392 PotenŃial de
reducere energetică
Energie [MWh/an] 26515 Energie [MWh/an] 212120
Costuri estimate mii lei 9,55 Milioane Euro
Sursa de finanŃare Fonduri private
Departament responsabil SC Global Energy Production Giurgiu SA
Perioada de implementare 2010 ÷ 2012
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 6.
4.4 Încălzirea / Răcirea urbană locală, CHP
AutorităŃile publice din municipiul Giurgiu au acordat o atenŃie deosebită
sectorului alimentării centralizate cu energie termică (încălzire/răcire) atât în
partea de producere, prin sprijinirea realizării centralei de cogenerare cu motoare
termice cât şi în reŃelele de transport şi distribuŃie a energiei termice.
Ca principale acŃiuni desfăşurate şi care vor continua sunt:
� retehnologizarea punctelor termice prin schimbarea echipamentelor
principale care prezentau uzură fizică şi morală cu unele moderne,
prformante (schimbătoare de căldură cu plăci, contoare electronice de
energie termică cu debitmetre ultrasonice, pompe cu turaŃie variabilă etc.);
� instalarea la fiecare racord la consumator de contoare electronice de
energie termică cu debitmetre ultrasonice atât pentru agentul de încălzire
cât şi pentru apa caldă menajeră;
� reabilitarea reŃelelor de agent termic prin redimensionarea diametrelor
conductelor şi înlocuirea lor cu conducte preizolate;
� trecerea la utilizarea de module termice de scară de bloc;
� trecerea la distribuŃie orizontală a agentului termic în instalaŃiile
interioare din blocuri (pentru a permite contorizarea consumurilor la nivel
de apartament);
� instalarea de colectoare solare termale pentru prepararea de apă caldă
de consum la nivel de bloc.
În sectorul alimentării centralizate cu energie termică (încălzire/răcire) se estimează
o reducere a consumului de energie cu 25746 MWh/an, o producŃie de energie termică
solară de 1844 MWh, o cantitate anuală de energie produsă din surse regenerabile de
1844 MWh şi o reducere a emisiilor de CO2 cu 9179 tCO2/an.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
50
La nivelul anului 2020, cu un efort de investiŃii de circa 10,4 milione Euro, se
estimează că pe întreaga perioadă 2010÷2020 se va realiza o economie de
energie de circa 193115 MWh, o producŃie de energie termică solară de 16597
MWh şi o reducere a emisiilor de CO2 de circa 70836 tCO2.
Preliminări łinte, pe sector, pentru anul 2020
Sectorul de acŃiune
Costuri estimate
[Euro]
Economia de energie
[MWh/an]
Cantitate de energie
produsă din surse
regenerabile [MWh/an]
Reduceri de emisii de CO2
[t/an]
Economii de
energie
[MWh]
ProducŃia locală de
energie din surse
regenerabile [MWh]
Reducere de emisii de CO2
[t/an]
Cogenerarea de căldură şi electricitate 5454536 15152 0 7039 121216,0 0 56312
Sistemul de alimentare centralizată cu căldură 4384762 8545 0 1726 53457 0 10798
InstalaŃii solar termice pentru prepararea de apă caldă de consum
547700 2049 1844 414 18441 16597 3725
Total producŃie de energie locală
10386998 25746 1844 9179 193115 16597 70836
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 7.
4.4.1. Cogenerarea de căldură şi electricitate
Sectorul cogenerării de căldură şi electricitate a fost descris la subcapitolul 4.3.
Se menŃionează că valoarea totală a investiŃiei (15 milioane Euro) a fost defalcată
pe energie electrică şi căldură proporŃional cu cota parte de emisii de CO2.
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind
producerea căldurii în cogenerare.
ProducŃia locală de căldură în cogenerare
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 7039 CO2 [tCO2] 56312 PotenŃial de
reducere energetică
Energie [MWh/an] 15152 Energie [MWh/an] 121216
Costuri estimate mii lei 5,45 Milioane Euro
Sursa de finanŃare Fonduri private
Departament responsabil SC Global Energy Production Giurgiu SA
Perioada de implementare 2010 ÷ 2012
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 7.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
51
4.4.2 Sistemul de alimentare centralizată cu căldură (termoficare)
Sistemul de alimentare centralizată cu căldură a beneficiat încă dinainte de anul de
referinŃă (2010) de acŃiuni vizând creşterea eficienŃei energetice prin retehnologizarea
punctelor termice, reabilitarea reŃelelor de transport şi distribuŃie a agentului termic,
module termice la branşamentul consumatorilor şi contorizare la punctele termice şi la
branşamentul consumatorului precum şi modificarea distribuŃiei agentului termic de
încălzire din sistem vertical în sistem orizontal. Aceste activităŃi continuă şi în prezent
urmând a se finaliza pe un orizont de timp până în anul 2020.
AcŃiunile incluse în prezentul PAED se referă la modernizarea a 10 puncte
termice şi a reŃelelor de agent termic aferente, instalarea 31 module de scară şi
reŃele de distribuŃie şi o serie de extinderi de reŃele de agent termic pentru
branşarea de noi consumatori.
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind sistemul
de alimentare centralizată cu căldură.
Sistemul de alimentare centralizată cu căldură (termoficare)
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 1726 CO2 [tCO2] 10798 PotenŃial de
reducere energetică
Energie [MWh/an] 8545 Energie [MWh] 53458
Costuri estimate mii lei 4,38 Milioane Euro
Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale
Departament responsabil SC Global Energy Production Giurgiu SA
Perioada de implementare 2010 ÷ 2014
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 7.
4.4.3 InstalaŃii solar termice pentru prepararea de apă caldă de consum
Şi în domeniul instalaŃiilor solar termice pentru prepararea de apă caldă de
consum, au existat preocupări de implementare care continuă şi în prezent.
S-a început cu dotarea şcolilor şi grădiniŃelor cu astfel de instalaŃii şi s-a continuat
cu blocurile de locuinŃe sociale şi alte clădiri municipale.
În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date privind instalaŃiile
solar termice pentru prepararea de apă caldă de consum.
InstalaŃiil solar termice pentru prepararea de apă caldă de consum
Anual Pe perioada de acŃiune până în anul 2020
CO2 [tCO2/an] 414 CO2 [tCO2] 3725
Energie [MWh/an] 2049 Energie [MWh] 18441
PotenŃial de reducere
energetică
Energie regenerabilă [MWh/an] 1844 Energie regenerabilă [MWh] 16597
Costuri estimate mii lei 548 mii Euro
Sursa de finanŃare Bugetul local, Fonduri structurale
Departament responsabil Primăria Municipiului Giurgiu
Perioada de implementare 2010 ÷ 2011
Notă: Detalierea măsurilor este prezentată în Anexa 7.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
52
4.5 Management deşeuri
În sectorul managementului deşeurilor sunt avute în vedere două categorii de
măsuri, respectiv:
� Colectare selectivă deşeuri,
� Reciclare deşeuri.
În municipiul Giurgiu există o companie privată care gestionează colectarea,
transportul şi depozitarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerŃ şi
industrie. Deşeurile sunt eliminate la depozite ecologice conforme, construite în
baza normelor europene în domeniu.
Măsurile propuse se află pe agenda de investiŃii a companiei private. Măsurile
au termen lung de realizare şi nu există cuantificarea costurilor de realizare şi
nici efectele privind economiile de energeie şi respectiv reducerea de emisii de
gaze cu efect de seră.
4.5.1 Colectare selectivă a deşeurilor
Nr. Crt.
Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil Perioada de
implementare
1 Implementare program de colectare a deşeurilor reciclabile.
Operator judeŃean 2014÷2020
4.5.2 Reciclare deşeuri
Nr. Crt.
Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil
Perioada de implementare
1 Punerea în funcŃiune a staŃiei de sortare a deşeurilor din cadrul depozitului conform Operator judeŃean 2015÷2017
2 Implementare de staŃii de biogaz care folosesc deşeurile menajere pentru producere de energie electrică şi termică Parteneriat Public Privat 2016÷2020
4.6 Planificare teritoriu
În sectorul planificării urbane au fost prevăzute o serie de măsuri care acoperă
următoarele domenii:
� Planificarea urbană strategică;
� Planificarea transporturilor / mobilităŃii;
� Standarde pentru renovări şi construcŃii noi.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
53
Măsurile propuse se află pe agenda de investiŃii a Primăriei municipiului
Giurgiu. Măsurile cu costuri mici sau fără costuri au termene de realizare mici
(1÷2 ani) şi vor fi realizate în cadrul activităŃilor deja programate, iar cele care
necesită costuri mai semnificative vor fi evaluate la momentul potrivit astfel că în
tabelele cu acŃiuni concrete sunt indicate perioadele de realizare şi nu sunt
indicate valorile de investiŃie şi nici cuantificarea rezultatelor estimate.
4.6.1 Planificare urbană strategică
Nr. Crt.
Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil
Perioada de implementare
1 Constituirea la nivelul Primariei Giurgiu, a Echipei pentru energie, coordonată de un Vice primar şi având 5 membri dintre angajaŃii Primăriei
Primăria Municipiului Giurgiu
2012
2
Însărcinarea membrului Echipei pentru energie angajat în Centrul de informare şi consiliere pentru cetăŃeni pentru administrarea Planului de AcŃiuni pentru Energie Durabilă Giurgiu.
Primăria Municipiului Giurgiu
2012 ÷ 2020 Permanent
3
Elaborarea unui concept municipal de alimentare cu energie pentru încalzire spaŃială. Studiu privind zonarea municipiului din punct de vedere al alimentarii cu energie pentru incalzire spatiala (zonă cu alimentare centralizată, respectiv zonă de alimentare cu gaze naturale).
Primăria Municipiului Giurgiu 2014 ÷ 2016
4.6.2 Planificarea transporturilor / mobilităŃii
Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură Departament
responsabil Perioada de
implementare
1 Plan de mobilitate intermodal / Studiu de trafic Primăria Municipiului Giurgiu 2015-2017
2 Introducerea serviciului de punere la dispoziŃia publicului de biciclete in concordanŃă cu extinderea reŃelei de piste de biciclete şi de parcări pentru biciclete
Primăria Municipiului Giurgiu, Parteneriat Public
Privat 2015-2020
3 Realizarea infrastructurii de semnalizare specifică transportului public de călători pentru asigurarea reducerii timpului de deplasare in trafic.
Primăria Municipiului Giurgiu, SC Tracum SA
Giurgiu 2015-2019
4 Solicitarea din partea marilor agenŃi economici de planuri de mobilitate pentru proprii angajaŃi
Primăria Municipiului Giurgiu, PoliŃia Rutieră 2015-2020
4.6.3 Standarde pentru renovări şi construcŃii noi
Nr. Crt.
Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil
Perioada de implementare
1 Elaborarea unui concept municipal de utilizare raŃională a energiei prin implementarea construcŃiiilor şi instalatiilor eficiente energetic.
Primăria Municipiului
Giurgiu 2011 ÷ 2020
2
Elaborarea de reglementări locale de zonare pentru construcŃii şi pentru planuri de dezvoltare pentru folosirea economică a zonei din punct de vedere al necesarului de energie (construcŃii de case pentru mai multe familii în loc de clădiri unifamiliale, sisteme centralizate de încălzire) şi pentru a reduce distanŃele până la staŃiile de transport în comun.
Primăria Municipiului
Giurgiu 2011 ÷ 2015
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
54
Continuare Standarde pentru renovări şi construcŃii noi Nr. Crt.
Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil
Perioada de implementare
3 Realizare de audituri energetice pentru toate clădirile administrative / de învăŃământ
Primăria Municipiului
Giurgiu 2014 ÷ 2020
4 Standard local pentru reabilitare termică a clădirilor - consum de energie pentru încălzire, apă caldă, iluminat, ventilare şi condiŃionare aer sub 100 kWh/m2 an
Primăria Municipiului
Giurgiu 2016 ÷ 2018
5
La faza de acordare a autorizaŃiilor de construire pentru reabilitarea termică a clădirilor se va solicita auditul energetic realizat în conformitate cu prevederile legale
Primăria Municipiului Giurgiu 2016-2020
6
La construcŃia de noi spatii de învăŃământ/clădiri administrative, solicitarea prin SF/PT de evaluare a soluŃiilor moderne de utilizare a luminii naturale in iluminatul interior.
Primăria Municipiului Giurgiu
2016-2020
4.7 AchiziŃii publice de produse şi servicii
În sectorul achiziŃiilor publice au fost prevăzute două categorii de măsuri:
� CerinŃele/standardele de eficienŃă energetică;
� CerinŃele/standardele privind energia din surse regenerabile.
Măsurile propuse se află pe agenda de lucru a Primăriei municipiului Giurgiu.
În prezent nu s-au cuantificat rezultatele.
4.7.1 CerinŃele/standardele de eficienŃă energetică
Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură
Departament responsabil
Perioada de implementare
1
Aplicarea Ordinului ANRE nr. 8/2012 privind achiziŃionarea de calculatoare, echipamente de copiere/imprimare şi echipamente de iluminat public prin licitaŃie publică, pe bază de eficienŃă energetică la toate achiziŃiile efectuate de autorităŃile municipale.
Primăria Municipiului Giurgiu 2016-2020
2
Introducerea în caietele de sarcini pentru achiziŃia de autovehicule pentru autorităŃile municipale a criteriilor cuprinse în Ghidul proiectului BUY SMART+ "AchiziŃiile ecologice în Europa" intitulat "Ghid de achiziŃie a vehiculelor utilizand criterii de eficienŃă energetică şi ecologică"
Primăria Municipiului Giurgiu 2016-2020
3 Elaborarea unui catalog de cerinŃe de eficienŃă energetică ce trebuie incluse pentru toate echipamentele şi materialele care constituie achiziŃii publice ale autorităŃilor municipale.
Primăria Municipiului Giurgiu 2016-2020
4 Promovarea unui mod de alimentare durabil: evitarea folosirii materialelor plastice: pungi de plastic, tacâmuri, farfurii de unică folosinŃă în serviciile municipale
Primăria Municipiului Giurgiu 2016-2020
5 Includerea în caietele de sarcini a unor condiŃii în vederea respectării criteriilor pentru achiziŃii verzi
Primăria Municipiului Giurgiu 2015-2020
6 Promovarea unei mod de alimentare durabil:solicitarea furnizorului pentru alimente la creşe, cantine, spitale să furnizeze dovada faptului că alimentele respectă condiŃiile de alimente organice
Primăria Municipiului Giurgiu 2015-2020
7
In cadrul modernizării/reabilitării sistemelor de iluminat interior solicitarea obligativităŃii achiziŃiei de produse eficient energetic, cu asigurarea calităŃii necesare desfăşurării activităŃilor intelectuale, durata de viaŃă mare si montarea senzorilor de prezenŃă sau după caz a echipamentelor inteligente de modelare a necesarului de iluminare artificială cu asigurarea optimă a iluminatului natural.
Primăria Municipiului Giurgiu 2014-2020
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
55
4.7.2 CerinŃele/standardele privind energia din surse regenerabile
Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură Departament
responsabil Perioada de
implementare
1 Standard local pentru construcŃie clădire nouă - utilizare surse de energie regenerabilă/energie solară pentru o producŃie de minim 30% din necesarul de apă caldă de consum
Primăria Municipiului Giurgiu 2015 ÷ 2018
2
La construcŃia de noi spatii de învăŃământ/clădiri administrative, solicitarea prin SF/PT de evaluare a soluŃiilor moderne de utilizare a luminii naturale in iluminatul interior precum şi de preparare a apei calde de consum cu instalaŃíi solare termice
Primăria Municipiului Giurgiu
2014 ÷ 2016
3 Solicitarea participanŃilor la licitaŃii de a indica sursele de energie regenerabile folosite pentru producere sau punere în practică a serviciilor care fac obiectul achiziŃiilor publice
Primăria Municipiului Giurgiu 2015-2020
4.8 Comunicare
În sectorul lucrului cu cetăŃenii şi părŃilor interesate au fost prevăzute trei
categorii de măsuri:
� Servicii de consultanŃă;
� Sprijin financiar şi granturi;
� Sensibilizare şi networking la nivel local.
Măsurile propuse se află pe agenda de investiŃii a Primăriei municipiului
Giurgiu. Măsurile cu termen mediu de realizare au putut fi estimate în termeni de
costuri, în timp ce restul măsurilor sunt planificate pe termen lung şi nu există
cuantificarea rezultatelor estimate.
4.8.1 Servicii de consultanŃă
Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură Departament
responsabil Perioada de
implementare
1 Primăria la un click distanŃă Primăria Municipiului Giurgiu 2012 ÷ 2015
2 Inventarierea stocului de clădiri din municipiu Giurgiu, date constructive, an construcŃie, materiale anvelopă
Primăria Municipiului Giurgiu 2014 ÷ 2016
3 Asigurarea de servicii gratuite de consultanŃă tehnică de specialitate pe teme de eficienŃă energetică pentru cetăŃeni
Primăria Municipiului Giurgiu 2018 ÷ 2020
4 Difuzarea de informaŃii cu privire la avantajele investiŃiilor în măsuri de eficienŃa energetică
Primăria Municipiului Giurgiu
2012 ÷ 2020 Permanenet Semestrial
5 Difuzarea de informaŃii cu privire la stimulentele pentru investiŃii şi politica de impozitare a municipiului.
Primăria Municipiului Giurgiu
2012 ÷ 2020 Permanenet Semestrial
6 Diseminarea de informaŃii referitoare la oportunităŃile disponibile pentru un consumul mai eficient al energiei
Primăria Municipiului Giurgiu
2012 ÷ 2020 Permanenet Trimestrial
4 Acordarea de sprijin prin consultanŃă pentru implementarea proiectelor de eficienŃă energetică
Primăria Municipiului Giurgiu
2012 ÷ 2020 Permanenet
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
56
4.8.2 Sprijin financiar şi granturi
Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură Departament
responsabil Perioada de
implementare
1 Punerea în aplicare a unei politici fiscale menite să încurajeze rezidenŃii locali pentru a îmbunătăŃi funcŃionarea eficientă a consumului de energie
Primăria Municipiului Giurgiu
2015 ÷ 2020
2 Punerea în aplicare a unei politici fiscale care vizează încurajarea investiŃiilor în domeniul măsurilor de creştere eficienŃei energetice.
Primăria Municipiului Giurgiu
2015 ÷ 2020
3 Implementarea de proiecte demonstrative, care să demonstreze avantajele eficienŃei energetice şi modalităŃile practice şi mijloacele pentru realizarea ei
Primăria Municipiului Giurgiu
2017 ÷ 2020
4 Acordarea de facilităŃi fiscale locale pentru proprietarii care implementează proiecte de acoperişuri verzi
Primăria Municipiului Giurgiu, Parteneriat Public Privat
2015-2020
5
Acordarea de facilităŃi fiscale locale pentru proprietarii care implementează proiecte de reducere a consumului de energie diferenŃiat pe câte clase energetice se reduc in urma reabilitării - audit + certificat energetic
Primăria Municipiului Giurgiu 2015-2020
6 SubvenŃionarea costurilor de audituri energetice cu până la 70% din fonduri locale, regionale
ANRE, Primăria Municipiului Giurgiu 2014-2020
4.8.3 Sensibilizare şi networking la nivel local
Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil Perioada de
implementare
1 Realizarea balanŃei de carbon a municipiului Giurgiu Primăria Municipiului Giurgiu 2014 ÷ 2015
2 Campanii de informare a cetăŃenilor pe tema economisirii de energie
Primăria Municipiului Giurgiu, Parteneriat Public Privat Anual
3 Campanii de informare a cetăŃenilor pe tema reducerii cantităŃii de deşeuri menajere si reciclare la nivelul consumatorului
Primăria Municipiului Giurgiu, SC Tracum SA Anual
4 Promovarea utilizării serviciilor de termografiere a clădirilor înainte de implementarea proiectelor de reabilitare termică
Primăria Municipiului Giurgiu Permanent
5 Afişare certificat energetic pentru toate clădirile administrate de Primăria Giurgiu Primăria Municipiului Giurgiu
După realizarea auditurilor energetice
6 Campanii de informare a cetăŃenilor pe tema utilizării transportului public local şi a mijloacelor de transport nepoluante
Primăria Municipiului Giurgiu, SC Tracum SA Anual
7 Organizarea anuala a "Zilei energiei" in municipiul Giurgiu Primăria Municipiului Giurgiu 2015 ÷ 2020
Anual
8
Organizarea periodică de către AdministraŃia publică de dezbateri pentru corecta evaluare a impactului actiunilor promovate pentru utilizariea durabilă a energiei vizând cetatenii si agenŃii economici din municipiu.
Primăria Municipiului Giurgiu 2012 ÷ 2020 Semestrial
9
Organizarea periodică de întâlniri pentru constientizarea cetatenilor in problematica energiei si mediului, dezbaterea publica a principalelor proiecte si implicarea lor şi a altor părŃi interesate în punerea în opera a acestora.
Primăria Municipiului Giurgiu 2012 ÷ 2020 Semestrial
4.8.4 Formare profesională şi educare
Nr. Crt. Lucrare/acŃiune/măsură Departament
responsabil Perioada de
implementare
1 Organizarea anuala a "Zilei energiei" in municipiul Giurgiu Primăria
Municipiului Giurgiu 2015 ÷ 2020
Anual
2 Participarea angajaŃilor din administraŃia publica la diverse cursuri şi ateliere cu teme de aplicare a principiilor de eficienŃă energetică
Primăria Municipiului Giurgiu Permanent
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
57
Continuare Formare profesională şi educare Nr. Crt.
Lucrare/acŃiune/măsură Departament responsabil
Perioada de implementare
3 Implicarea copiilor la acŃiuni practice de implementare a diverse proiecte de eficienŃă energetică sau de utilizare surse regenerabile de energie
Primăria Municipiului Giurgiu permanent
4 Organizarea periodică de către AdministraŃia publică de dezbateri pentru corecta evaluare a impactului actiunilor promovate pentru utilizarea durabilă a energiei vizând cetatenii si agenŃii economici din municipiu.
Primăria Municipiului Giurgiu
2012 ÷ 2020 Semestrial
4.9 Portofoliu de măsuri avute în vedere pe termen mediu
Pe agenda de lucru a Primăriei Municipiului Giurgiu se află un portofoliu de
măsuri de creştere a eficienŃei energetice şi extindere a utilizării surselor
regenerabile de energie, pe termen mediu, care au fost stabilite recent prin
diverse activităŃi cu specialişti sau cu cetăŃeni şi care urmează să fie analizate
pentru stabilirea efortului financiar de implementare şi respectiv a economiilor de
energie şi reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră realizabile.
Aceste propuneri sunt detaliate în Anexa 8.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
58
5 Rezultate ale măsurilor planificate până în 2020
În concluzie, aplicarea Planului de acŃiuni pentru Energie Durabilă al
Municipiului Giurgiu, până la nivelul anului 2020, va necesita un volum de
investiŃii de circa 35 milioane Euro şi va conduce la economisirea unei cantităŃi
de energie de circa 64 GWh/an şi de 21472 tCO2/an, precum şi o cantitate
suplimentară de energie din surse regenerabile de circa 2 GWh/an.
În tabeul următor sunt prezentate detalii cu privire la aceste rezultate.
Preliminări łinte pe sector
pentru anul 2020
Sectorul de acŃiune
Costuri estimate
[Euro]
Economia de energie
[MWh/an]
Cantitate de energie
produsă din surse
regenerabile [MWh/an]
Reduceri de emisii de CO2
[t/an]
Economii de
energie
[MWh]
ProducŃia locală de
energie din surse
regenerabile [MWh]
Reducere de emisii de CO2
[t/an]
Clădiri şi instalaŃii aferente 13858868 11476 86 3557 30211 217 11524
Transport 1295000 226 0 62 1206 0 321
ProducŃie locală de electricitate
9545464 26515 0 8674 212120 0 69392
Încălzirea / Răcirea urbană locală, CHP
10386998 25746 1844 9179 193115 16597 70836
Total 35086330 63963 1930 21472 436652 16814 152073
În acelaşi tabel sunt prezentate şi efectele cumulate la nivelul anului 2020.
Interpretarea acestor rezultate conduce la concluzia că valorile economiilor de
energie în anul 2020 faŃă de anul de referinŃă (2010) sunt acoperitoare pentru
obiectivele urmărite la iniŃierea activităŃilor de eleborare a Planului de acŃiuni
pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu:
� Economisirea a 5501 tep/an, respectiv o reducere cu 18,9 %. Cumulat pe
toată perioada de analiză o economie de 37557 tep, respectiv 15,0%;
� Creşterea energiei produsă din surse regenerabile de energie cu 166 tep,
respectiv o creştere de peste patru ori. Cumulat 1446 tep, respectiv o
creştere de 3,6 ori;
� în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2, care este obiectivul
principal, valoarea acestei reduceri este de 21,05 % în valori anuale,
respectiv 14,91 % în cantităŃi cumulate până în anul 2020.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
59
Economii enegie & ProducŃia locală suplimentară de
energie din surse regenerabile &
Reduceri emisii de CO2
Consum energie & ProducŃia locală de energie din surse
regenerabile [MWh/an] & Emisii de CO2 [tCO2/an]
[MWh/an] [tep] [%]
Anual
Consumul final de energie 291641 63963 5501 18,9
ProducŃia locală de energie din surse regenerabile
467 1930 166 413,3
Emisii de CO2 102015 21472 21,0
Cumulat
Consumul final de energie 2916414 436652 37557 15,0
ProducŃia locală de energie din surse regenerabile
4670 16814 1446 360,0
Emisii de CO2 1020150 152073 14,9
Rezultă că Planul de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu
îndeplineşte Ńinta propusă iniŃial care viza o reducere a emisiilor de CO2 de cel
puŃin 20 % şi poate fi implementat în conformitate cu cele prevăzute în el.
Planul de Actiune pentru Energie Durabilă al Municipiului GIURGIU - 2010 ÷ 2020
60
ReferinŃe
1 Ghidul „Cum se elaborează un Plan de AcŃiune pentru Energie Durabilă”,
Publications Office of the European Union, 2010
2 Info - News Supporting Structures - First Issue, March 2010
3 Master Planul privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeŃul Giurgiu
4 Planul Multianual de InvestiŃii 2008 -2013, Primăria Municipiului Giurgiu
5 Programul Energetic al Municipiului Giurgiu 2010-2012, AgenŃia pentru
Managementul Energiei şi ProtecŃia Mediului, 2010
6 http://www.electricats.ro
7 www.eumayors.eu
8 http://www.primaria-giurgiu.ro
Listă anexe cu acŃiuni pe domenii
Anexa 1 Strategia globală
Anexa 2 Inventarul de bază al emisiilor
Anexa 3 Planul de acŃiune privind energia durabilă
Anexa 4 Clădiri, echipamente/instalaŃii şi industrii
Anexa 5 Transport
Anexa 6 ProducŃia locală de electricitate
Anexa 7 Încălzirea / răcirea urbană locală, CHP
Anexa 8 Portofoliu de măsuri avute în vedere pe termen mediu
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
61
Anex
a 1
S
TR
ATEG
IA G
LO
BA
LĂ
1) O
bie
ctiv
ul g
lob
al d
e r
ed
uce
re a
em
isiilo
r d
e C
O2
Cel
puŃin 2
0 (
%)
până
în a
nul 2020
Red
uce
re a
bso
lută
2
) V
iziu
nea p
e t
erm
en
lu
ng
a a
uto
rită
Ńii lo
cale
Pr
inci
piu
l fu
ndam
enta
l al
conce
ptu
lui
de
dez
voltare
dura
bilă
im
pune
man
agem
entu
l ra
Ńional
al
nev
oilo
r en
erget
ice
actu
ale
fără
a
afec
ta p
osib
ilită
Ńile
gen
eraŃ
iilor
viit
oar
e de
a-ş
i sa
tisf
ace
pro
pri
ile n
evoi. P
lanific
area
inte
gra
tă a
res
urs
elor
ener
get
ice
este
un inst
rum
ent
efic
ient
şi t
otod
ată
o co
ndiŃie
pre
limin
ară im
port
antă
pen
tru d
ezvo
ltar
ea d
ura
bilă
. Pe
ntr
u a
tinger
ea a
cest
ui dez
ider
at,
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu a
dec
is e
labora
rea
Pla
nulu
i de
AcŃ
iune
pen
tru E
ner
gie
Dura
bilă
, pla
n
ce
va
sta
la
baz
a
iera
rhiz
ării
acŃiunilo
r şi
pro
iect
elor
pen
tru
alo
care
a
resu
rsel
or
financi
are
în
atin
ger
ea
obie
ctiv
elor
stab
ilite
. M
onitor
izare
a p
roie
ctel
or im
ple
men
tate
va
per
mite
calc
ulu
l re
duce
rii em
isiil
or d
e CO
2,
etap
izat
pân
ă în
2020 ş
i în
continuar
e.
Obie
ctiv
ele
stra
tegic
e vi
zate
pri
n e
labora
rea
şi a
plic
area
Pla
nulu
i de
AcŃ
iune
prn
tru E
ner
gie
Dura
bilă
Giu
rgiu
au f
ost
urm
ătoa
rele
: ▪▪
Form
ula
rea
şi a
plic
area
de
măs
uri d
e ef
icie
nŃă
ener
get
ică,
pro
iect
e privi
nd e
ner
gia
reg
ener
abilă
şi
alte
acŃiuni
în m
ate
rie
de
ener
gie
în d
iver
se d
om
enii
de
activi
tate
ale
auto
rită
Ńilo
r lo
cale
; ▪▪
Ela
bora
rea
şi a
plic
area
de
pro
gra
me
şi a
cŃiu
ni des
tinat
e să
eco
nom
isea
scă
ener
gia
în c
lădiri;
▪▪
Aplic
area
unor
măs
uri
de
reduce
re a
con
sum
urilo
r de
ener
gie
în s
fera
ser
vici
ilor
com
unitar
e de
utilit
ăŃi public
e;
▪▪ In
form
are
a şi
mot
ivare
a c
etăŃ
enilo
r şi
altor
act
ori lo
cali
cu p
rivi
re la
pos
ibili
tăŃile
de
utiliz
are
a e
ner
gie
i în
mod
efici
ent;
▪▪
Exi
sten
Ńa u
nui pla
n e
ner
get
ic loc
al co
eren
t, s
usŃ
inut
polit
ic ş
i financi
ar d
e co
munitat
ea loc
ală.
Str
ateg
ia g
ener
ală
a M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu s
e baz
ează
pe
pri
nci
piil
e dez
voltar
ii dura
bile
car
e im
plic
ă şi
red
uce
rea
emis
iilor
de
CO
2.
În
dom
eniu
l en
ergie
i es
te v
izat
ă cr
eşte
rea
efic
ienŃe
i en
erget
ice
pri
n r
educe
rea i
nte
nsi
tăŃii
ener
get
ice
în p
roce
sele
de
consu
m,
pre
cum
şi
prin e
xtin
der
ea v
alo
rifică
rii su
rsel
or r
egen
erab
ile d
e en
ergie
loc
ale.
Pr
inci
pale
le d
omen
ii în
car
e se
vor
des
făşu
ra a
ctiv
ităŃ
i în
scrise
în p
lan s
unt:
▪▪
Clă
dirile
şi in
stala
Ńiile
afe
rente
(cl
ădiri m
unic
ipale
, cl
ădir
i din
sec
toru
l te
rŃia
r, c
lădir
i re
ziden
Ńiale
, ilu
min
at p
ublic
);
▪▪ Tra
nsp
ortu
l (f
lota
munic
ipală
şi tr
ansp
ortu
l public
);
▪▪ Sis
tem
ul de
alim
enta
re c
entr
aliz
ată
cu c
ăld
ură
din
cen
trală
cu c
ogen
erar
e;
▪▪ Pr
oducŃ
ia d
e en
ergie
loc
ală
(inst
alaŃ
ii so
lare
ter
mic
e şi
cog
ener
are
de
înaltă
efic
ienŃă
pe
gaz
e nat
ura
le ş
i pe
deş
uri u
rban
e;
▪▪ Pl
anific
are
urb
ană
(pla
nific
are
urb
ană
stra
tegic
ă, pla
n urb
an de
mobili
tate
dura
bilă
, dez
voltar
ea de
regle
men
tări lo
cale
în
sp
rijinul co
nst
rucŃ
iilor
dura
bile
);
▪▪ Ach
iziŃii
(reg
lem
entă
ri loc
ale
de
efic
ienŃă
ener
get
ică,
reg
lem
entă
ri loc
ale
de
utiliz
are
surs
e de
ener
gie
reg
ener
abilă
);
▪▪ Com
unic
are
(ser
vici
i de
asis
tenŃă
teh
nic
ă şi
consu
ltar
e, s
uport
fin
anci
ar ş
i su
bve
nŃii, c
ampan
ii de
info
rmar
e şi
con
ştie
ntiza
re,
sesi
uni de
inst
ruire,
org
aniz
area
Zile
lor
Munic
ipal
e ale
Ener
gie
i);
▪▪ M
anag
emen
t deş
euri (
cole
ctar
e se
lect
ivă,
rec
icla
re ş
i in
ciner
are
pen
tru v
alor
ific
area
pot
enŃial
ulu
i en
erget
ic a
l deş
eurilo
r).
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
62
3) A
spect
ele
org
an
izaŃi
on
ale
şi fi
nan
ciare
Coo
rdonare
a ş
i st
ruct
urile
org
aniz
aŃio
nale
cr
eate
/atr
ibuite
Const
ituirea
la
niv
elul Prim
arie
i G
iurg
iu a
Ech
ipei
pen
tru e
ner
gie
coo
rdon
ată d
e un
Vic
eprim
ar
şi a
vând c
a m
embri,
angaj
aŃi ai Pr
imăr
iei din
:
▪▪ Birou
l ad
min
istr
are
şi m
onitor
izar
e se
rvic
ii de
utilit
ate
public
ă;
▪▪ D
epar
tam
entu
l Arh
itec
t şe
f;
▪▪ Ser
vici
ul Str
ateg
ii, p
roie
cte,
coo
per
are
inte
rnaŃ
ională
;
▪▪ Birou
l pro
ceduri
, ac
hiz
iŃii,
contr
acte
;
▪▪ Cen
tru d
e in
form
are
şi co
nsi
liere
pen
tru c
etăŃ
eni.
Res
urs
e um
ane
alo
cate
Şas
e per
soan
e.
Un c
oor
don
ator
plu
s ci
nci
angaj
aŃi ai prim
ărie
i din
tre
care
unul ded
icat
pro
ble
mel
or d
e en
ergie
si câ
te u
nul din
alte
trei
com
part
imen
te d
in P
rim
ărie
Implic
area
păr
Ńilo
r in
tere
sate
şi a
cetă
Ńenilo
r
Info
rmare
a, inst
ruir
ea ş
i m
otiv
are
a p
erm
anen
tă ş
i cu
reg
ula
rita
te p
rin întâ
lnir
i cu
pop
ula
Ńia,
rep
reze
nta
nŃii ag
enŃilo
r ec
onom
ici, a
soci
aŃiil
e de
pro
pie
tari d
e co
ndom
inii
pre
cum
şi cu
ele
vii.
Buget
ul gen
eral es
tim
ativ
30 M
ilioa
ne
Euro
Surs
e de
finanŃa
re p
revă
zute
pt.
inve
stiŃii
în c
adru
l pla
nulu
i dvs
. de
acŃiune
Buget
ele
loca
l şi
naŃ
ional, F
onduri s
truct
ura
le,
Par
tener
iat
public
-priva
t, Î
mpru
mutu
ri
ban
care
, Fi
nan
Ńări p
rin p
roie
cte
inte
rnaŃ
ionale
, Fo
nduri
priva
te
Măs
urile
de
monitoriza
re ş
i fo
llow
-up
pla
nific
ate
Planul de
acŃiune
privi
nd e
ner
gia
dura
bilă
est
e an
aliz
at ş
i ac
tualiz
at la
fiec
are
trei
ani
Planul de
măs
uri o
per
aŃio
nale
pen
tru n
ivel
ul dep
arta
men
telo
r m
unic
ipal
e se
ver
ific
ă anual
privi
nd m
ăsurile
aplic
ate
şi p
lanific
area
cel
or c
are
urm
ează
a f
i im
ple
men
tate
în a
nul
urm
ător
.
Res
pon
sabili
tate
a pen
tru c
onŃinutu
l pre
zente
i public
aŃii
revi
ne
excl
usi
v au
torilo
r ac
estu
i m
ater
ial. A
ceas
ta n
u r
efle
ctă
în m
od n
eces
ar
opin
ia C
omunităŃ
ilor
Euro
pen
e. C
omis
ia E
uro
pea
nă
nu s
e fa
ce r
esponsa
bilă
în n
iciu
n f
el d
e utiliz
area
în o
rice
sco
puri a
info
rmaŃ
iilor
din
pre
zenta
public
aŃie
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
63
Anexa
2
INV
EN
TA
RU
L D
E B
AZ
Ă A
L E
MIS
IILO
R
1) A
nu
l in
ven
taru
lui
2010
2)
Fact
ori
i d
e e
mis
ie
Fact
orii
stan
dar
d d
e em
isie
în c
onfo
rmitat
e cu
princi
piil
e IP
CC
Unitat
ea d
e ra
por
tare
a e
mis
iilor
Em
isii
de
CO
2
3) R
ezu
ltate
le c
heie
ale
in
ven
taru
lui d
e b
ază
al em
isiilo
r
A.
Con
sum
ul fi
nal d
e e
nerg
ie
CO
NS
UM
UL F
INA
L D
E E
NER
GIE
[M
Wh]
Co
mb
ust
ibili fo
sili
En
erg
ie d
in s
urs
e r
eg
en
era
bile
Cate
gori
e
Ele
ctri-
cita
te
Încă
lzire/
ră
cire
G
az
nat
ura
l G
az
lichid
Păc
ură
M
oto
-rină
Benzi
nă
Lignit
Cărb
une
AlŃi
com
bus-
tibi
li fo
sili
Ule
iuri
din
pla
nte
Bio
- co
m-
bust
ibil
Alte
tipu
ri
de
bio
mas
ă
Energ
ie
sola
ră
term
ică
Energ
ie
geo
-te
rmal
ă
To
tal
CLĂ
DIR
I, E
CH
IPAM
EN
TE/I
NSTALA
łII
ŞI
IND
USTRII
:
Clă
diri, e
chip
am
ente
/inst
ala
Ńii
munic
ipal
e
975
10401
0
0
0
1167
76
0
0
0
0
258
0
209
0
13086
Clă
diri, e
chip
am
ente
/inst
ala
Ńii
terŃ
iare
(nem
unic
ipale
) 1350
1928
0
0
0
26
32
0
0
0
0
0
0
0
0
3336
Clă
diri re
zidenŃiale
63780
82179
12401
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
158360
Ilum
inatu
l public
munic
ipal
2850
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2850
Indust
rii (c
u e
xce
pŃia
indust
riilo
r im
plic
ate
în s
chem
a
UE d
e c
om
erc
ializ
are
a
cert
ific
atelo
r de e
mis
ii -
ETS)
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Su
bto
tal
clăd
iri,
ech
ipam
en
te/
insta
laŃi
i şi
ind
ustr
ii
97
5
10
40
1
0
0
0
11
67
7
6
0
0
0
0
25
8
0
20
9
0
13
08
6
TRAN
SPO
RT:
Parc
ul m
unic
ipal
0
0
0
0
0
84
76
0
0
0
0
0
0
0
0
161
Tra
nsp
ort
ul public
0
0
0
0
0
1083
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1083
Tra
nsp
ort
ul privat
şi c
om
erc
ial
0
0
0
0
0
15250
293
0
0
0
0
0
0
0
0
15543
Su
bto
tal
tran
sp
ort
0
0
0
0
0
1
64
18
3
69
0
0
0
0
0
0
0
0
1
67
87
To
tal
68
95
5
94
50
9
12
40
1
0
0
17
61
1
47
8
0
0
0
0
25
8
0
20
9
0
19
44
19
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
64
Anex
a 2
(co
ntinuare
1)
INV
EN
TA
RU
L D
E B
AZ
Ă A
L E
MIS
IILO
R
B.
Em
isiile
de C
O2 [
t]
Em
isii
le d
e C
O2 [
t]
Com
bu
stib
ili fo
sili
En
erg
ie d
in s
urs
e r
eg
en
era
bile
Cate
gori
e
Ele
ctri-
cita
te
Încă
lzire/
ră
cire
G
az
nat
ura
l G
az
lichid
Pă
cură
M
oto-
rină
Ben
zină
Lignit
Cărb
une
AlŃi
com
bus-
tibili
fo
sili
Ule
iuri
din
pla
nte
Bio
- co
m-
bust
ibil
Alte
tipu
ri
de
bio
mas
ă
Ener
gie
so
lară
te
rmic
ă
Energ
ie
geo
-te
rmală
To
tal
CLĂ
DIR
I, E
CH
IPAM
EN
TE/I
NSTALA
łII
ŞI
IND
USTRII
:
Clă
dir
i, e
chip
am
ente
/inst
ala
Ńii
munic
ipale
683
2101
0
312
19
0
3115
Clă
dir
i, e
chip
am
ente
/inst
ala
Ńii
terŃ
iare
(nem
unic
ipale
) 946
390
0
7
8
0
1351
Clă
diri re
zidenŃiale
44710
16600
2505
0
0
0
63815
Ilum
inatu
l public
munic
ipal
1998
0
0
0
0
0
1998
Indust
rii (c
u e
xce
pŃia indust
riilo
r im
plic
ate
în s
chem
a U
E d
e
com
erc
ializ
are
a c
ert
ific
ate
lor
de
emis
ii -
ETS)
0
0
0
0
0
0
0
Su
bto
tal
clăd
iri,
ech
ipam
en
te/
insta
laŃi
i şi
ind
ustr
ii
48
33
7
19
09
1
25
05
0
0
3
19
2
7
0
0
0
0
0
0
0
0
70
27
9
TRAN
SPO
RT:
Parc
ul m
unic
ipal
0
0
0
22
19
0
42
Tra
nsp
ort
ul public
0
0
0
289
0
0
289
Tra
nsp
ort
ul privat
şi co
merc
ial
0
0
0
4072
73
0
4145
Su
bto
tal tr
an
spo
rt
0
0
0
0
0
43
83
9
2
0
0
0
0
0
0
0
0
44
75
To
tal
48
33
7
19
09
1
25
05
0
0
4
70
2
11
9
0
0
0
0
0
0
0
0
74
75
4
Fact
ori
i co
resp
un
zăto
ri
pri
vin
d e
mis
iile
de C
O2 î
n
[t/M
Wh]
0,7
01
0,2
02
0,2
02
0,2
67
0,2
49
Fact
oru
l d
e e
mis
ie d
e C
O2
pen
tru
ele
ctri
cita
tea c
are
nu
este
pro
du
să l
a n
ivel
loca
l [t
/MW
h]
0,7
01
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
65
Anex
a 2
(co
ntinuare
2)
INV
EN
TA
RU
L D
E B
AZ
Ă A
L E
MIS
IILO
R
C.
Pro
du
cŃia
lo
cală
de e
lect
rici
tate
şi em
isii
le c
ore
spu
nză
toare
de C
O2
La n
ivelu
anulu
i de r
efe
rinŃă
(2010),
loca
l, n
u s
e p
roduce
a e
nerg
ie e
lect
rică
D.
Pro
du
cŃia
loca
lă d
e c
ăld
ură
/ră
cire
(în
călz
ire/ră
cire
cen
trală
, C
T e
tc.)
şi em
isiile
de C
O2 [
t]
Ap
ort
ul vecto
rulu
i en
erg
eti
c [
MW
h]
Co
mb
ust
ibili fo
sili
Încă
lzir
e/ră
cire
g
en
era
tă loca
l
Încă
lzir
e/
răci
re
gen
era
tă l
oca
l
[MW
h]
Gaz
nat
ura
l G
az
lichid
Pă
cură
Li
gnit
Căr
bune
Deşe
uri
Ule
iuri d
in
pla
nte
Alte t
ipuri d
e
bio
masă
Alte
ener
gii
regen
erab
ile
Altel
e
Em
isii
d
e C
O2
[t]
Fact
oru
l de
em
isie
de C
O2
core
spu
nza
tor
pro
du
cŃie
i de
căld
ură
/ră
cire
[t
/MW
h]
Cogenera
rea d
e c
ăld
ură
şi
ele
ctrici
tate
Centr
ale
term
ice
94509
185966
19091
0,2
02
Sobe c
u lem
n
258
104
0,4
03
Cole
ctoare
sola
re t
erm
ale
209
0
0
To
tal
94
50
9
18
59
66
2
58
2
09
0
1
91
95
4) A
lte in
ven
tare
ale
em
isii
lor
de C
O2
La n
ivel
ul anulu
i de r
efe
rinŃă
(2010),
nu e
xis
tă a
lte inve
nta
re a
le e
mis
iilor
de C
O2
Resp
onsa
bili
tate
a p
entr
u c
onŃinutu
l pre
zente
i public
aŃii re
vine
excl
usi
v auto
rilo
r ace
stui m
ate
rial. A
ceast
a n
u r
eflect
ă în m
od n
ece
sar
opin
ia C
om
unităŃ
ilor
Euro
pene. C
om
isia
Euro
peană
nu s
e
face
resp
onsa
bilă
în n
iciu
n fel de u
tiliz
are
a în o
rice
sco
puri a
info
rmaŃiilo
r din
pre
zenta
public
aŃie
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
66
Anex
a 3
P
LA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
RIV
IND
EN
ER
GIA
DU
RA
BIL
Ă
1) T
itlu
l p
lan
ulu
i d
e a
cŃiu
ne p
rivin
d e
nerg
ia d
ura
bil
ă
PLA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
EN
TR
U E
NER
GIE
DU
RA
BIL
Ă A
L M
UN
ICIP
IULU
I G
IUR
GIU
Data
ap
rob
ări
i ofi
ciale
3
0 ian
uari
e 2
01
4
A
uto
rita
tea c
are
a a
pro
bat
pla
nu
l C
on
sil
iul Local al M
un
icip
iulu
i G
iurg
iu
(H
CL 1
7/
30
.01
.20
14
)
2) E
lem
en
tele
ch
eie
ale
pla
nu
lui d
e a
cŃiu
ne p
rivin
d e
nerg
ia d
ura
bilă
Secto
are
şi d
om
enii
de a
cŃi
un
e
AcŃi
un
i/m
ăsuri
-ch
eie
p
e d
om
en
ii d
e a
cŃi
un
e
Serv
iciu
l, p
ers
oan
a s
au
socie
tate
a r
esp
on
sab
ilă
(în c
azul im
plic
ării
de p
ărŃi
terŃ
e)
Im
ple
men
tare
[d
ata
înce
perii şi
te
rmin
ării]
Costu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Econ
om
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
regen
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii C
O2
[t/a
n]
Econ
om
ie d
e
energ
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Pro
du
cŃi
e d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
cu
mula
tă
[MW
h]
Redu
cere
em
isii C
O2
cu
mu
lată
[t]
CLĂ
DIR
I, E
CH
IPA
MEN
TE
/IN
STA
LA
łII
ŞI
IND
US
TR
II:
1
38
58
86
8
11
47
6
86
3
55
7
30
21
1
21
7
11
52
4
Efici
entiza
rea
consu
mulu
i de e
nerg
ie
ele
ctrică
pentr
u 1
6 u
nităŃi d
e învăŃă
mânt
din
munic
ipiu
l G
iurg
iu
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2010 ÷
2011
127 5
00
321
0
226
Efici
entiza
rea
consu
mulu
i de energ
ie
ele
ctrică
pen
tru C
olegiu
l Io
n M
aio
resc
u
din
munic
ipiu
l G
iurg
iu -
inte
rnat
-
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2010 ÷
2011
4 2
00
17
0
12
Efici
entiza
rea
consu
mulu
i de e
nerg
ie
ele
ctrică
pentr
u S
em
inaru
l Teolo
gic
Patr
iarh
Teoc
tist
din
munic
ipiu
l G
iurg
iu
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2010 ÷
2011
10 8
00
38
0
27
Rea
lizar
e r
eabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a pere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re
perf
orm
ante
, in
clusi
v p
anouri s
ola
re,
dro
sere
şi becu
ri la G
rădin
iŃa N
r. 4
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2014 ÷
2020
166900
153
25
32
Rea
lizar
e re
abilita
re ter
mic
ă pr
in iz
olar
ea
pere
Ńilor
ext
erio
ri şi u
şi ş
i fer
estr
e pe
rfor
man
te,
la Ş
coal
a Nr. 6
Sav
in P
opes
cu
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2014 ÷
2015
175500
138
0
35
Rea
lizar
e r
eabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a pere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re
perf
orm
ante
la C
ole
giu
l Io
n M
aio
resc
u
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2014 ÷
2015
215100
239
0
60
Rea
lizar
e re
abilita
re ter
mic
ă pr
in iz
olar
ea
pere
Ńilor
ext
erio
ri şi u
şi ş
i fer
estr
e pe
rfor
man
te
la G
rădi
niŃa
nr. 5
Dum
brav
a M
inun
ată
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2015 ÷
2017
58600
39
0
10
Clă
diri,
echip
am
ente
/ in
stala
Ńii
munic
ipale
Rea
lizar
e re
abilita
re ter
mic
ă pr
in iz
olar
ea
pere
Ńilor
ext
erio
ri şi u
şi ş
i fer
estr
e pe
rfor
man
te
incl
usiv
pan
ouri
sola
re, dr
oser
e şi
bec
uri
la
Gră
dini
Ńa c
u pr
ogra
m p
relu
ngit
nr.1
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2016 ÷
2018
89700
60
10
13
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
67
Anex
a 3
(Continuar
e 1
) P
LA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
RIV
IND
EN
ER
GIA
DU
RA
BIL
Ă
Secto
are
şi d
om
enii
de a
cŃi
un
e
AcŃi
un
i/m
ăsuri
-ch
eie
p
e d
om
en
ii d
e a
cŃi
un
e
Serv
iciu
l, p
ers
oan
a s
au
socie
tate
a r
esp
on
sab
ilă
(în c
azul im
plic
ării
de p
ărŃi
terŃ
e)
Im
ple
men
tare
[d
ata
înce
perii şi
te
rmin
ării]
Costu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Econ
om
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
regen
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii C
O2
[t/a
n]
Econ
om
ie d
e
energ
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Pro
du
cŃi
e d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
cu
mula
tă
[MW
h]
Redu
cere
em
isii C
O2
cu
mu
lată
[t]
Rea
lizar
e r
eabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a pere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re
perf
orm
ante
, in
clusi
v p
anouri s
ola
re,
dro
sere
şi becu
ri la S
em
inaru
l Teolo
gic
Patr
iarh
Teoc
tist
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2016 ÷
2018
133100
129
21
27
Rea
lizar
e r
eabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a pere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re
perf
orm
ante
, in
clusi
v p
anouri s
ola
re,
dro
sere
şi becu
ri la L
iceul te
hnolo
gic
Ion
Bar
bu
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2017 ÷
2019
162300
150
0
38
Rea
lizar
e r
eabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a pere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re
perf
orm
ante
la n
clusi
v p
anouri s
ola
re,
dro
sere
şi becu
ri Ş
coala
Nr.
5
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2017 ÷
2019
192100
220
0
55
Clă
diri,
echip
am
ente
/ in
stala
Ńii
munic
ipale
(c
ontinuar
e 1)
Rea
lizar
e r
eabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a pere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re
perf
orm
ante
la n
clusi
v panouri s
ola
re,
dro
sere
şi becu
ri Ş
coala
Nr.
10
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
DirecŃ
ia D
ezv
oltare
2018 ÷
2019
217300
181
30
38
Clă
diri,
echip
am
ente
/inst
ala
Ńii te
rŃia
re
(nem
unic
ipale
)
Rea
bili
tare
Cen
trul cu
ltura
l Io
n V
inea
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2015 ÷
2017
500000
415
0
105
Clă
diri re
zidenŃiale
Rea
bili
tare
a t
erm
ică a
30%
din
fondul de
cladiri alim
enta
te c
entr
aliz
at,
având în
veder
e ş
i „R
egula
mentu
l lo
cal privin
d
aco
rdare
a de s
cutiri la p
lata
im
pozi
tulu
i pe c
lădiri de
apart
am
ante
şi de im
obile
cu
dest
inaŃia loc
uin
Ńă c
are
au e
xecu
tat
lucr
ări
de
inte
rvenŃie p
entr
u c
reşt
erea
perf
orm
anŃe
i energ
etice
pe c
heltuia
la
pro
prie”
, apro
bat
prin H
CL
al m
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
nr.
207/3
0.0
8.2
012
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2016 ÷
2020
7000000
7396
0
1494
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
68
Anex
a 3
(Continuar
e 2
) P
LA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
RIV
IND
EN
ER
GIA
DU
RA
BIL
Ă
Secto
are
şi d
om
enii
de a
cŃi
un
e
AcŃi
un
i/m
ăsuri
-ch
eie
p
e d
om
en
ii d
e a
cŃi
un
e
Serv
iciu
l, p
ers
oan
a s
au
socie
tate
a r
esp
on
sab
ilă
(în c
azul im
plic
ării
de p
ărŃi
terŃ
e)
Im
ple
men
tare
[d
ata
înce
perii şi
te
rmin
ării]
Costu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Econ
om
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
regen
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii C
O2
[t/a
n]
Econ
om
ie d
e
energ
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Pro
du
cŃi
e d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
cu
mula
tă
[MW
h]
Redu
cere
em
isii C
O2
cu
mu
lată
[t]
Modem
izare
a r
eŃe
lei de ilu
min
at
public
şi
orn
am
enta
l în
Parc
ul M
ihai Viteazu
l Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
17778
133
0
93
Efici
entiza
rea
consu
mulu
i de e
nerg
ie
ele
ctrică
a s
iste
mulu
i de ilu
min
at
public
st
radal, a
rhitect
ura
l şi
am
bie
nta
l în
M
unic
ipiu
l G
iurg
iu. (V
izează
319 s
trăzi
şi
bule
vard
e,
pre
cum
şi 4 g
rădin
iŃe,
5 ş
coli
gim
nazi
ale
, 5 lic
ee ş
i co
legii
tehnic
e,
Sem
inaru
l te
olo
gic
, Şco
ala
de m
uzi
că ş
i 3
parc
uri)
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2014 ÷
2018
4700000
1110
0
778
Modern
izare
ilu
min
at
zona
parc
ări
adia
cent
str.
Gării
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012÷
2012
16667
78
0
54
Ilum
inatu
l public
m
unic
ipal
Modern
izare
ilu
m.
Public
b-d
ul CFR,
part
ea s
tângă
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
15778
73
0
51
Modern
izare
ilu
min
at
zona
Pia
Ńa
Agro
alim
enta
ră
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
10000
52
0
36
Modern
izare
ilu
min
at
public
st
r. D
âm
boviŃei II
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
17778
83
0
58
Modern
izare
dis
trib
uŃie e
nerg
ie e
lect
rică
st
r. U
zunu ş
i zo
na P
iaŃa
Centr
ală
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
16667
83
0
58
Imple
menta
rea u
nui si
stem
de
tele
managem
ent
de a
prindere
/stinger
e a
ilu
min
atu
lui în
inte
rval
ul 22.0
0 ÷
06.0
0
pe a
rtere
le p
rinci
pale
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2014÷
2016
69100
164
0
115
Ilum
inatu
l public
m
unic
ipal
(continuar
e 1)
Imple
menta
rea u
nui si
stem
de
tele
managem
ent
de a
prindere
/stinger
e a
ilu
min
atu
lui în
inte
rval
ul 22.0
0 ÷
06.0
0
pe r
est
ul tr
am
ei st
radale
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2017÷
2019
84500
202
0
142
TR
AN
SP
OR
T:
12
95
00
0
22
6
0
61
1
20
6
0
32
1
Inoir
ea
flote
i de t
ransp
ort
pri
n
ach
iziŃio
nare
a d
e a
uto
buze
de m
ică
capaci
tate
şi cu
con
sum
redus
SC T
racu
m S
A
2014÷
2019
800000
32
0
8
Parc
ul m
unic
ipal
Ach
iziŃio
nare
a u
nui auto
buz
ele
ctric
SC T
racu
m S
A
2018÷
2019
350000
4
0
2
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
69
Anex
a 3
(Continuar
e 3
) P
LA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
RIV
IND
EN
ER
GIA
DU
RA
BIL
Ă
Secto
are
şi d
om
enii
de a
cŃi
un
e
AcŃi
un
i/m
ăsuri
-ch
eie
p
e d
om
en
ii d
e a
cŃi
un
e
Serv
iciu
l, p
ers
oan
a s
au
socie
tate
a r
esp
on
sab
ilă
(în c
azul im
plic
ării
de p
ărŃi
terŃ
e)
Im
ple
men
tare
[d
ata
înce
perii şi
te
rmin
ării]
Costu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Econ
om
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
regen
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii C
O2
[t/a
n]
Econ
om
ie d
e
energ
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Pro
du
cŃi
e d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
cu
mula
tă
[MW
h]
Redu
cere
em
isii C
O2
cu
mu
lată
[t]
Imple
menta
rea s
iste
mulu
i de
auto
tiketing
SC T
racu
m S
A
2014÷
2016
80000
0
0
0
Monitoriza
re t
rafic
GIS
SC T
racu
m S
A
2012÷
2013
10000
27
0
7
Monitoriza
re inte
rior
auto
buze
SC T
racu
m S
A
2012÷
2013
5000
0
0
0
Optim
izare
a t
rase
elor,
gra
fice
lor
de
circ
ula
Ńie,
a s
taŃiilo
r de a
uto
buz
şi
mic
şora
rea t
impilo
r de a
ştepta
re;
SC T
racu
m S
A
2012÷
2014
10000
163
0
43
Tra
nsp
ort
ul public
Inst
ala
rea d
e d
ispozi
tive d
e in
form
are
tr
afic
in s
tatii
SC T
racu
m S
A
2012÷
2014
40000
0
0
0
PR
OD
UC
łIA
LO
CA
LĂ
DE
ELEC
TR
ICIT
ATE
: 9
54
54
64
2
65
15
0
8
67
4
21
21
20
0
6
93
92
Cogenera
rea d
e
căld
ură
şi
elect
rici
tate
Cen
trală
cu m
oto
are
term
ice
pentr
u
pro
duce
rea d
e e
nerg
ie t
erm
ică ş
i el
ectr
ică
în c
ogenera
re d
e înaltă
efici
enŃă
[4
X (
4 M
Wt
+ 4
,4 M
We)]
SC G
lobal Energ
y
Pro
duct
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2012
9545464
26515
0
8674
ÎNC
ĂLZ
IREA
/ R
ĂC
IREA
UR
BA
NĂ
LO
CA
LĂ
, C
HP
: 1
03
86
99
8
25
74
6
18
44
9
17
9
19
31
15
1
65
97
7
08
36
Cogenera
rea d
e
căld
ură
şi
elect
rici
tate
Titlu
l pro
iect
ulu
i:
Cen
trală
cu m
oto
are
term
ice
pentr
u
pro
duce
rea d
e e
nerg
ie t
erm
ică ş
i el
ectr
ică
în c
ogenera
re d
e înaltă
efici
enŃă
[4
X (
4 M
Wt
+ 4
,4 M
We)]
SC G
lobal Energ
y
Pro
duct
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2012
5454536
15152
0
7039
Modern
izare
punct
e t
erm
ice ş
i re
Ńele
de
dis
trib
uŃie a
fere
nte
Punct
elo
r te
rmic
e n
r.
18,
35 ş
i 82
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2010÷
2013
1608889
1817
0
367
Modern
izare
punct
e t
erm
ice ş
i re
Ńele
de
dis
trib
uŃie a
fere
nte
Punct
elo
r te
rmic
e n
r.
14,
15,
32,
şi 5
2
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2013÷
2020
952427
2138
0
432
Modern
izare
Punct
term
ic 4
9 I
stru
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2010 ÷
2010
19452
44
0
9
Modern
izare
Punct
term
ic b
loc
E A
NL
Is
tru
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2010 ÷
2012
12300
28
0
6
Dis
trib
uŃie p
e o
rizo
nta
lă b
loc
C I
stru
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2010 ÷
2012
10200
23
0
5
Sis
tem
ul de
alim
enta
re
centr
aliz
ată
cu
căld
ură
Modern
izare
sis
tem
de a
limen
tare
cu
căld
ură
şi apă c
ald
ă (
16 m
odule
de s
cară
şi
reŃe
le d
e d
istr
ibuŃie)
la P
unct
ul te
rmic
nr.
73
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2010 ÷
2011
629824
1626
0
328
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
70
Anex
a 3
(Continuar
e 4
) P
LA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
RIV
IND
EN
ER
GIA
DU
RA
BIL
Ă
Secto
are
şi d
om
enii
de a
cŃi
un
e
AcŃi
un
i/m
ăsuri
-ch
eie
p
e d
om
en
ii d
e a
cŃi
un
e
Serv
iciu
l, p
ers
oan
a s
au
socie
tate
a r
esp
on
sab
ilă
(în c
azul im
plic
ării
de p
ărŃi
terŃ
e)
Im
ple
men
tare
[d
ata
înce
perii şi
te
rmin
ării]
Costu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Econ
om
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
regen
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii C
O2
[t/a
n]
Econ
om
ie d
e
energ
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Pro
du
cŃi
e d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
cu
mula
tă
[MW
h]
Redu
cere
em
isii C
O2
cu
mu
lată
[t]
Extindere
ReŃe
a t
erm
ică
pri
mară
Sose
aua
Port
ulu
i
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2013
255700
573,9
0
116
ReŃ
ea t
erm
ică s
ecu
ndară
ansa
mblu
120
apart
am
ente
Sose
aua P
ort
ulu
i
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2013
60700
138,9
0
28
Modern
izare
sis
tem
de a
limen
tare
cu
căld
ură
şi apă c
ald
ă (
15 m
odule
de s
cară
şi
reŃe
le d
e d
istr
ibuŃie)
la P
unct
ul te
rmic
nr.
71
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2010 ÷
2010
584470
1509
0
305
Continuare
Sis
tem
ul de
alim
enta
re
centr
aliz
ată
cu
căld
ură
Modern
izare
sis
tem
de a
lim. cu
căld
. şi
apă c
aldă P
T 8
8 (
module
de s
cară
şi
reŃe
le d
e d
istr
ibuŃie)
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2011 ÷
2012
250800
648
0
131
Blo
c de locu
inŃe
soci
ale
AB1
2010 ÷
2011
30600
109
98
22
Blo
c de locu
inŃe
soci
ale
BO
1
2010 ÷
2011
61100
232
209
47
Blo
c de locu
inŃe
soci
ale
BO
2
2010 ÷
2011
61100
232
209
47
Blo
c de locu
inŃe
soci
ale
BO
3
2010 ÷
2011
61100
232
209
47
Cart
ier
Obor,
blo
c AN
L C8
2010 ÷
2011
91800
348
313
70
Cart
ier
Obor,
blo
c AN
L C8 C
9
2010 ÷
2011
61100
232
209
47
Sem
inaru
l Teolo
gic
Sfâ
ntu
l Io
an V
ala
hul
(şco
ală +
cantină+
inte
rnat)
2010 ÷
2011
119800
434
391
88
Inst
ala
Ńii so
lar
term
ice p
entr
u
pre
para
rea d
e a
pă
cald
ă d
e c
onsu
m
Sed
iul Prim
ăriei din
Munic
ipiu
l G
iurg
iu
2010 ÷
2011
61100
232
209
47
PL
AN
IFIC
AR
EA
TE
RIT
OR
IULU
I:
Con
stituirea la
niv
elu
l Pri
mariei G
iurg
iu a
Ech
ipei pentr
u e
nerg
ie c
oord
onată
de u
n
Vic
e p
rim
ar
şi a
vând 5
mem
bri
din
tre
angaja
Ńii Pri
măriei
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012
Însă
rcin
are
a m
em
bru
lui Ech
ipei pentr
u
ener
gie
angaja
t în
Centr
ul de info
rmare
şi
consi
liere
pentr
u c
etăŃe
ni pentr
u
adm
inis
trare
a P
lanulu
i de A
cŃiu
ni pen
tru
Energ
ie D
ura
bilă
Giu
rgiu
.
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2020
Perm
anent
Planific
are
a urb
ană s
trate
gic
ă
Elab
orar
ea u
nui c
once
pt m
unicip
al d
e al
imen
tare
cu
ener
gie
pent
ru în
calzire
spa
Ńială
. Stu
diu
priv
ind
zona
rea
mun
icip
iulu
i din
pun
ct
de v
eder
e al
alim
enta
rii c
u en
ergi
e pe
ntru
in
calzire
spa
tiala
(zo
nă c
u al
imen
tare
ce
ntra
lizat
ă, res
pect
iv z
onă
de a
limen
tare
cu
gaze
natu
rale
).
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2014 ÷
2016
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
71
Anex
a 3
(Continuar
e 5
) P
LA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
RIV
IND
EN
ER
GIA
DU
RA
BIL
Ă
Secto
are
şi d
om
enii
de a
cŃi
un
e
AcŃi
un
i/m
ăsuri
-ch
eie
p
e d
om
en
ii d
e a
cŃi
un
e
Serv
iciu
l, p
ers
oan
a s
au
socie
tate
a r
esp
on
sab
ilă
(în c
azul im
plic
ării
de p
ărŃi
terŃ
e)
Im
ple
men
tare
[d
ata
înce
perii şi
te
rmin
ării]
Costu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Econ
om
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
regen
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii C
O2
[t/a
n]
Econ
om
ie d
e
energ
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Pro
du
cŃi
e d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
cu
mula
tă
[MW
h]
Redu
cere
em
isii C
O2
cu
mu
lată
[t]
Continuare
Pl
anific
are
a urb
ană s
trate
gic
ă
Ela
bora
rea u
nui co
nce
pt
munic
ipal de
reci
clare
a m
ate
riale
lor
şi e
limin
are
a
deşe
urilo
r. S
tudiu
privin
d r
eci
clare
a
mat
erial
elor
si d
e v
alo
rifica
re e
nerg
etică
a
deşe
urilo
r prin inci
nera
re într
-o c
entr
ală
de c
ogenera
re.
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2015
Planific
are
a tr
ansp
ort
urilo
r /
mobili
tăŃii
Ela
bora
rea u
nui co
nce
pt
munic
ipal de
mob
ilita
te d
ura
bil
cu p
erf
orm
anŃe
ener
getice
rid
icate
,prin m
anagem
ent
activ
al m
obili
tăŃiip
entr
u r
educe
rea c
onsu
mulu
i de e
nerg
ie a
l în
trgulu
i si
stem
de t
ransp
ort
munic
ipal.
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2016
Ela
bora
rea u
nui co
nce
pt
munic
ipal de
utiliz
are r
aŃională
a e
nerg
iei prin
imple
menta
rea c
onst
rucŃ
iiilo
r şi
in
stala
tiilo
r efici
ente
energ
etic.
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2011 ÷
2020
Ela
bora
rea d
e r
egle
mentă
ri loca
le d
e
zonare
pentr
u c
onst
rucŃ
ii şi
pentr
u p
lanuri
de d
ezv
oltare
pentr
u f
olo
sire
a eco
nom
ică
a z
onei din
punct
de v
edere
al nece
saru
lui
de e
nerg
ie (
const
rucŃ
ii de c
ase
pentr
u m
ai
multe fam
ilii în
loc
de c
lădiri unifam
iliale
,
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2011 ÷
2015
Rea
lizar
e d
e a
udituri e
nerg
etice
pen
tru
toate
clă
dirile
adm
inis
trative /
de
învăŃă
mânt
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2014 ÷
2020
Sta
ndard
e p
entr
u
renovă
ri ş
i noi
co
nst
rucŃ
ii
Planific
are
a urb
ană s
trate
gic
ă
Sta
ndard
loca
l pentr
u r
eabili
tare
term
ică a
cl
ădirilo
r -
consu
m d
e e
nerg
ie
pentr
u
încă
lzire,
apă c
aldă,
ilum
inat,
ventila
re ş
i co
ndiŃio
nare
aer
sub 1
00 k
Wh/m
2 a
n
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2016 ÷
2018
AC
HIZ
IłII
LE P
UB
LIC
E D
E P
RO
DU
SE Ş
I S
ER
VIC
II:
CerinŃe
le/s
tandar
del
e d
e e
fici
enŃă
en
erg
etic
ă
Aplic
area O
rdin
ulu
i AN
RE n
r. 8
/2012
privin
d a
chiz
iŃio
nare
a d
e c
alc
ula
toare
, ech
ipam
ente
de c
opie
re/i
mprim
are
şi
ech
ipam
ente
de ilu
monat
public
pri
n
licitaŃie p
ublic
ă, pe b
ază d
e e
fici
enŃă
ener
getică
la t
oat
e a
chiz
iŃiil
e e
fect
uate
de
auto
rită
Ńile
munic
ipal
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2020
Perm
anent
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
72
Anex
a 3
(Continuar
e 6
) P
LA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
RIV
IND
EN
ER
GIA
DU
RA
BIL
Ă
Secto
are
şi d
om
enii
de a
cŃi
un
e
AcŃi
un
i/m
ăsuri
-ch
eie
p
e d
om
en
ii d
e a
cŃi
un
e
Serv
iciu
l, p
ers
oan
a s
au
socie
tate
a r
esp
on
sab
ilă
(în c
azul im
plic
ării
de
păr
Ńi
terŃ
e)
Im
ple
men
tare
[d
ata
înce
per
ii şi
te
rmin
ării]
Costu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Econ
om
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
regen
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii C
O2
[t/a
n]
Econ
om
ie d
e
energ
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Pro
du
cŃi
e d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
cu
mula
tă
[MW
h]
Redu
cere
em
isii C
O2
cu
mu
lată
[t]
Continuar
e
CerinŃe
le/s
tandar
del
e d
e e
fici
enŃă
en
erg
etic
ă
Intr
oduce
rea în c
aie
tele
de s
arci
ni pentr
u
ach
iziŃia
de a
uto
vehic
ule
pentr
u
auto
rită
Ńile
munic
ipale
a c
rite
riilo
r cu
prinse
în G
hid
ul pro
iect
ulu
i BU
Y
SM
ART+
"Ach
iziŃiil
e e
colo
gic
e în E
uro
pa"
intitu
lat
"Ghid
de a
chiz
iŃie
a v
ehic
ule
lor
utiliz
and c
rite
rii ec
olog
ice ş
i de E
E
Pri
măria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2013 ÷
2020
Perm
anent
Sta
ndard
e p
entr
u
renovă
ri ş
i noi
co
nst
rucŃ
ii
Planific
are
a urb
ană s
trate
gic
ă
Ela
bora
rea u
nui ca
talo
g d
e c
erinŃe
de
efici
enŃă
ener
getică
ce t
rebuie
incl
use
în
ca
iete
le d
e s
arc
ini, p
entr
u t
oat
e
ech
ipam
ente
le ş
i m
ate
riale
le c
are
co
nst
ituie
ach
iziŃii
public
e a
le a
uto
rită
Ńilo
r m
unic
ipale
.
Pri
măria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2014 ÷
2016
Sta
ndard
loca
l pentr
u c
onst
rucŃ
ie c
lădire
nouă -
utiliz
are
surs
e d
e e
ner
gie
re
genera
bilă
/energ
ie s
ola
ră p
entr
u o
pro
ducŃ
ie d
e m
inim
30%
din
nece
saru
l de
apă c
ald
ă d
e c
onsu
m
Pri
măria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2015 ÷
2018
CerinŃe
le/s
tandar
del
e p
rivi
nd e
ner
gia
din
surs
e
regener
abile
La c
onst
rucŃ
ia d
e n
oi sp
atii de
învăŃă
mânt/
clăd
iri adm
inis
trative,
solic
itare
a p
rin S
F/PT d
e e
valu
are
a
solu
Ńiilo
r m
odern
e d
e u
tiliz
are
a lum
inii
natu
rale
in ilu
min
atu
l in
teri
or
pre
cum
şi
de p
repara
re a
apei ca
lde d
e co
nsu
m c
u
inst
ala
íi so
lare
term
ice
Pri
măria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2014 ÷
2016
LUC
RU
L C
U C
ET
Ăł
EN
II Ş
I PĂ
Rł
ILE
INT
ER
ES
AT
E:
Difuza
rea d
e info
rmaŃii cu
privi
re la
avanta
jele
inves
tiŃiilo
r în
măsu
ri d
e
efici
enŃa
ener
getică
Pri
măria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2020
Perm
anenet
Sem
est
rial
Difuza
rea d
e info
rmaŃii cu
privi
re la
stim
ule
nte
le p
entr
u invest
iŃii
şi p
olit
ica d
e
impozi
tare
a m
unic
ipiu
lui.
Pri
măria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2020
Perm
anenet
Sem
est
rial
Dis
em
inare
a d
e info
rmaŃii re
ferito
are
la
oport
unităŃile
dis
ponib
ile p
entr
u u
n
consu
mul m
ai e
fici
ent
al energ
iei
Pri
măria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2020
Perm
anenet
Tri
mest
rial
Serv
icii
de
consu
ltanŃă
Aco
rdare
a d
e s
prijin p
rin c
onsu
ltanŃă
pentr
u im
ple
menta
rea p
roie
ctelo
r de
efici
enŃă
ener
getică
Pri
măria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2020
Perm
anenet
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
73
Anex
a 3
(Continuar
e 7
) P
LA
NU
L D
E A
CłIU
NE P
RIV
IND
EN
ER
GIA
DU
RA
BIL
Ă
Secto
are
şi
dom
en
ii d
e a
cŃi
un
e
AcŃi
un
i/m
ăsu
ri-c
heie
p
e d
om
en
ii d
e a
cŃi
un
e
Serv
iciu
l, p
ers
oan
a s
au
socie
tate
a r
esp
on
sab
ilă
(în c
azul im
plic
ării
de
părŃ
i te
rŃe)
Im
ple
menta
re
[dat
a în
ceper
ii şi
te
rmin
ării]
Costu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Econom
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii C
O2
[t/a
n]
Econ
om
ie d
e
en
erg
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Pro
du
cŃi
e d
e
en
erg
ie
reg
enera
bil
ă
cu
mu
lată
[M
Wh]
Red
ucere
em
isii C
O2
cu
mu
lată
[t]
Punere
a în a
plic
are a
unei polit
ici fisc
ale
m
enite
să încu
raje
ze r
ezi
denŃii lo
cali
pentr
u a
îm
bunătă
Ńi funcŃ
ionare
a e
fici
entă
a
consu
mulu
i de e
nerg
ie
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2015 ÷
2020
Sprijin fin
anci
ar
şi
gra
ntu
ri
Pune
rea
în a
plicar
e a
unei
pol
itici fi
scal
e ca
re
vize
ază
încu
raja
rea
inve
stiŃi
ilor în
dom
eniu
l m
ăsur
ilor de
cre
şter
e ef
icie
nŃei
ene
rget
ice.
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2015 ÷
2020
Sprijin fin
anci
ar
şi
gra
ntu
ri
Impl
emen
tare
a de
pro
iect
e de
mon
stra
tive,
ca
re s
ă de
mon
stre
ze a
vant
ajel
e ef
icie
nŃei
en
erge
tice
şi m
odal
ităŃil
e pr
actic
e şi
mijl
oace
le
pent
ru rea
lizar
ea e
i
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2017 ÷
2020
Org
aniz
are
a a
nuala
a "
Zile
lor
energ
iei"
in
munic
ipiu
l G
iurg
iu
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2015 ÷
2020
Perm
anent
Anual
Org
anizar
ea p
erio
dică
de
către
Aut
orita
tea
publ
ică,
de
dezb
ater
i pen
tru
core
cta
eval
uare
a
impa
ctul
ui a
ctiu
nilo
r pr
omov
ate
pent
ru
utiliza
rea
dura
bilă
a e
nerg
iei v
izân
d ce
tate
nii s
i ag
enŃii
eco
nom
ici d
in m
unicip
iu.
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2020
Perm
anenet
Sem
est
rial
Sensi
bili
zare
şi
netw
orki
ng la
niv
el lo
cal
Org
aniz
are
a p
eriodic
ă d
e înâln
iri pentr
u
conşs
tientiza
rea c
etă
Ńenilo
r în
pro
ble
matica
energ
iei şi
mediu
lui,
dezb
ate
rea p
ublic
ă a
princi
pale
lor
pro
iect
e
şi im
plic
are
a lor
şi a
altor
părŃ
i in
tere
sate
în
puner
ea în o
peră
a a
cest
ora
.
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2020
Perm
anenet
Sem
est
rial
Inst
ruir
e pentr
u p
ers
onalu
l de
managem
ent
al cl
ădirilo
r m
unic
ipale
pre
cum
şi a a
soci
aŃiilo
r de p
roprieta
ri d
e
condom
inii
cu p
rivire la m
anag
em
entu
l en
erg
etic
perf
orm
ant
în c
lădiri
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2015 ÷
2020
Form
are
pro
fesi
onală
şi
educa
re
Org
anizar
ea d
e co
ncur
suri
şcol
are
pe tem
e de
co
nsum
raŃ
iona
l al e
nerg
iei p
entr
u de
zvol
tare
du
rabi
lă, in
clus
iv p
rote
cŃia
med
iulu
i.
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2015 ÷
2020
Perm
anent
Anual
TO
TA
L:
35
08
63
30
6
39
63
1
93
0
21
47
2
43
66
52
1
68
14
1
52
07
3
3) A
dre
să w
eb
htt
p:/
/ww
w.p
rim
ariagiu
rgiu
.ro/p
ort
al/
giu
rgiu
/prim
arie/
port
al.nsf
/All/
C4825B4C66863889C
2257C
31003CA796/$
FILE
/PAED
%20FI
NALA
%20G
iurg
iu%
20Lu
crare
%20Apro
bata
%2002032014.p
df
Resp
onsa
bili
tate
a p
entr
u c
onŃinutu
l pre
zente
i public
aŃii
revi
ne e
xcl
usi
v auto
rilo
r ace
stui
mate
rial. A
ceast
a n
u r
eflect
ă î
n m
od n
ecesa
r opin
ia C
om
unităŃilo
r Euro
pene.
Com
isia
Euro
pea
nă n
u s
e
face
resp
onsa
bilă
în n
iciu
n fel de u
tiliz
are
a în o
rice
sco
puri a
info
rmaŃiilo
r din
pre
zenta
public
aŃie
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
74
Anex
a 4
C
LĂ
DIR
I, E
CH
IPA
MEN
TE/IN
STA
LA
łII
ŞI
IND
US
TR
II
AcŃi
un
i/m
ăsu
ri
Resp
on
sab
il
Peri
oada d
e
imp
lem
en
tare
Co
stu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Eco
nom
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii
CO
2
[t/a
n]
Eco
no
mie
d
e e
nerg
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Prod
ucŃi
e d
e
en
erg
ie
regen
erab
ilă
cu
mu
lată
[M
Wh]
Redu
cere
em
isii
CO
2
cu
mu
lată
[t]
To
tal
13
85
88
68
1
14
76
8
6
35
57
3
02
11
2
17
1
15
24
To
tal
Clă
dir
i, e
ch
ipam
en
te/in
sta
laŃi
i m
un
icip
ale
1
41
06
00
1
68
6
86
5
72
7
08
3
21
7
32
53
Efici
entiza
rea c
onsu
mulu
i de e
nerg
ie e
lect
rică
pentr
u 1
6 u
nităŃi
de învăŃă
mânt
din
munic
ipiu
l G
iurg
iu
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e, Com
part
iment
cultură
sport
, D
irecŃ
ia
Dezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e
2010 -
2011
127 5
00
321
0
226
2893
0
2031
Efici
entiza
rea c
onsu
mulu
i de energ
ie e
lect
rică
pen
tru C
ole
giu
l Io
n M
aio
resc
u d
in m
unic
ipiu
l G
iurg
iu -
inte
rnat
- PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e, Com
part
iment
cultură
sport
, D
irecŃ
ia
Dezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e
2010 -
2011
4 2
00
17
0
12
149
0
104
Efici
entiza
rea c
onsu
mulu
i de e
nerg
ie e
lect
rică
pentr
u S
em
inaru
l Teol
ogic
Patr
iarh
Teoct
ist
din
munic
ipiu
l G
iurg
iu
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e, Com
part
iment
cultură
sport
, D
irecŃ
ia
Dezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e
2010 -
2011
10 8
00
38
0
27
344
0
241
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re p
erf
orm
ante
, in
clusi
v p
anou
ri s
ola
re,
dro
sere
şi
becu
ri la G
rădin
iŃa
Nr.
4
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e, Com
part
iment
cultură
sport
, D
irecŃ
ia
Dezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e
2014 -
2020
166900
153
25
32
763
126
160
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re p
erf
orm
ante
, la
Şco
ala
Nr.
6 S
avin
Popesc
u
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e, Com
part
iment
cultură
sport
, D
irecŃ
ia
Dezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e
2014 -
2015
175500
138
0
35
691
0
174
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re p
erf
orm
ante
la C
ole
giu
l Io
n M
aio
resc
u
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e, Com
part
iment
cultură
sport
, D
irecŃ
ia
Dezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e
2014 -
2015
215100
239
0
60
1196
0
301
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re p
erf
orm
ante
la G
rădin
iŃa n
r. 5
Dum
bra
va
Min
unată
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e,
Direc
Ńia
Dezv
olta
re,
2015 -
2017
58600
39
0
10
118
0
30
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi fe
rest
re p
erf
orm
ante
incl
usi
v panouri s
ola
re,
dro
sere
şi
becu
ri la G
rădin
iŃa
cu p
rogra
m p
relu
ngit n
r.1
PM
G,
DirecŃ
ia S
erv
icii
Public
e, Com
part
iment
cultură
sport
, D
irecŃ
ia
Dezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e
2016 -
2018
89700
60
10
13
120
20
25
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
75
Anex
a 4
(co
ntinuar
e 1)
CLĂ
DIR
I, E
CH
IPA
ME
NTE/
INS
TA
LA
łII
ŞI
IND
US
TR
II
AcŃi
un
i/m
ăsu
ri
Resp
on
sab
il
Peri
oad
a d
e
imp
lem
en
tare
Co
stu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Eco
nom
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
[M
Wh/a
]
Red
ucere
em
isii
CO
2
[t/a
]
Eco
no
mie
d
e e
nerg
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Prod
ucŃi
e d
e
en
erg
ie
regen
erab
ilă
cu
mu
lată
[M
Wh]
Redu
cere
em
isii
CO
2
cu
mu
lată
[t]
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi
fer
est
re p
erf
orm
ante
, in
clusi
v p
anouri s
ola
re,
dro
sere
şi becu
ri
la S
em
inaru
l Teolo
gic
Patr
iarh
Teoct
ist
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2016 -
2018
133100
129
21
27
258
42
54
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi
fer
est
re p
erf
orm
ante
, in
clusi
v p
anouri s
ola
re,
dro
sere
şi becu
ri
lancl
usi
v p
anouri s
ola
re,
dro
sere
şi becu
ri la L
iceu
l te
hnolo
gic
Io
n B
arb
u
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2017 -
2019
162300
150
0
38
150
0
38
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi
fer
est
re p
erf
orm
ante
la n
clusi
v panouri s
ola
re,
dro
sere
şi
becu
ri Ş
coala
Nr.
5
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2017 -
2019
192100
220
0
55
220
0
55
Realiz
are
reabili
tare
term
ică p
rin izo
lare
a p
ere
Ńilo
r exte
riori ş
i uşi
şi
fer
est
re p
erf
orm
ante
la n
clusi
v panouri s
ola
re,
dro
sere
şi
becu
ri Ş
coala
Nr.
10
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2018 -
2019
217300
181
30
38
181
30
38
Tota
l C
lăd
iri,
ech
ipam
en
te/
insta
laŃi
i te
rŃia
re (
nem
un
icip
ale
)
50
00
00
4
15
0
1
05
1
66
0
0
41
8
Reabili
tare
centr
ul cu
ltura
l Io
n V
inea
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2015 ÷
2017
500000
415
0
105
1660
0
418
Tota
l C
lăd
iri rezid
en
Ńiale
7
00
00
00
7
39
8
0
14
94
1
47
96
0
2
98
8
Reabili
tare
a t
erm
ică a
30%
din
fondul de c
ladir
i al
imenta
te
centr
aliz
at
cu c
ăld
ură
Aso
ciaŃiile
de
pro
pie
tari
2016 ÷
2020
7000000
7398
0
1494
14796
0
2988
To
tal
Ilu
min
at
pu
bli
c m
un
icip
al
49
48
26
8
19
77
0
1
38
6
70
87
0
4
96
8
Modem
izare
a r
eŃe
lei de ilu
min
at
public
şi orn
am
enta
l în
Parc
ul
Mih
ai Viteaz
ul
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
17778
133
0
93
1064
0
746
Efici
entiza
rea c
onsu
mulu
i de e
nerg
ie e
lect
rică
a s
iste
mulu
i de
ilum
inat
public
str
adal, a
rhitect
ura
l şi
am
bie
nta
l în
Munic
ipiu
l G
iurg
iu.
(Viz
ează
319 s
trăzi
şi bule
vard
e,
pre
cum
şi 4 g
rădin
iŃe,
5 ş
coli
gim
nazi
ale
, 5 lic
ee ş
i co
legii
tehnic
e,
Sem
inaru
l te
olo
gic
, Şco
ala
de m
uzi
că ş
i 3 p
arc
uri)
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2014 ÷
2018
4700000
1110
0
778
4440
0
3112
Modern
izare
ilu
min
at
zona p
arc
ări a
dia
cent
str.
Gării
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012÷
2012
16667
78
0
54
620
0
435
Modern
izare
ilu
m.
Public
b-d
ul CFR,
part
ea
stângă
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
15778
73
0
51
587
0
412
Modern
izare
ilu
min
at
zona P
iaŃa
Agro
alim
enta
ră
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
10000
52
0
36
414
0
290
Modern
izare
ilu
min
at
public
str
. D
âm
boviŃei II
Pr
imăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
17778
83
0
58
662
0
464
Modern
izare
dis
trib
uŃie e
nerg
ie e
lect
rică
str
. U
zunu ş
i zo
na P
iaŃa
Centr
ală
Pr
imăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2012 ÷
2012
16667
83
0
58
662
0
464
Imple
menta
rea u
nui si
stem
de t
ele
managem
ent
de
aprindere
/stingere
a ilu
min
atu
lui în
inte
rvalu
l 22.0
0 ÷
06.0
0 p
e
art
ere
le p
rinci
pale
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2014÷
2016
69100
164
0
115
656
0
460
Imple
menta
rea u
nui si
stem
de t
ele
managem
ent
de
aprindere
/stingere
a ilu
min
atu
lui în
inte
rvalu
l 22.0
0 ÷
06.0
0 p
e
rest
ul tr
am
ei st
radale
Prim
ăria M
unic
ipiu
lui
Giu
rgiu
2017÷
2019
84500
202
0
142
202
0
142
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
76
Anex
a 5
TR
AN
SP
OR
T
AcŃi
un
i/m
ăsu
ri
Resp
on
sab
il
Peri
oada d
e
imp
lem
en
tare
Co
stu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Eco
nom
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii
CO
2
[t/a
n]
Eco
no
mie
d
e e
nerg
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Prod
ucŃi
e d
e
en
erg
ie
regen
erab
ilă
cu
mu
lată
[M
Wh]
Redu
cere
em
isii
CO
2
cu
mu
lată
[t]
To
tal
12
95
00
0
22
6
0
61
1
20
6
0
32
1
Tota
l P
arc
mu
nic
ipal
11
50
00
0
36
0
1
1
36
0
1
1
Inoir
ea f
lote
i de t
ransp
ort
pri
n a
chiz
iŃio
nar
ea d
e a
uto
buze
de
mic
ă c
apaci
tate
şi cu
consu
m r
edus
SC T
racu
m S
A
2014÷
2019
800000
32
0
8
32
0
8
Ach
iziŃio
nare
a u
nui auto
buz
ele
ctri
c SC T
racu
m S
A
2018÷
2019
350000
4
0
2
4
0
2
To
tal
Tran
spo
rt p
ub
lic
14
50
00
1
90
0
5
1
11
70
0
3
11
Im
ple
menta
rea s
iste
mulu
i de a
uto
tiketing
SC T
racu
m S
A
2014÷
2016
80000
0
0
0
0,0
0,0
0,0
M
onitoriza
re t
rafic
GIS
SC T
racu
m S
A
2012÷
2013
10000
27
0
7
190
0
50
Monitoriza
re inte
rior
auto
buze
SC T
racu
m S
A
2012÷
2013
5000
0
0
0
0
0
0
Optim
izare
a t
rase
elo
r, g
rafice
lor
de c
ircu
laŃie,
a s
taŃiilo
r de
auto
buz
şi m
icşo
rare
a t
impilo
r de a
ştepta
re;
SC T
racu
m S
A
2012÷
2014
10000
163
0
43
980
0
260
Inst
ala
rea d
e d
ispozi
tive d
e info
rmare
tra
fic
in s
tatii
SC T
racu
m S
A
2012÷
2014
40000
0
0
0
0
0
0
Anex
a 6
P
RO
DU
CłIA
LO
CA
LĂ
DE E
LE
CTR
ICIT
ATE
AcŃi
un
i/m
ăsu
ri
Resp
on
sab
il
Peri
oada d
e
imp
lem
en
tare
Co
stu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Eco
nom
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii
CO
2
[t/a
n]
Eco
no
mie
d
e e
nerg
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Prod
ucŃi
e d
e
en
erg
ie
regen
erab
ilă
cu
mu
lată
[M
Wh]
Redu
cere
em
isii
CO
2
cu
mu
lată
[t]
To
tal
95
45
46
4
26
51
5
0
86
74
2
12
12
0
0
69
39
2
To
tal
Co
gen
era
rea d
e c
ăld
ură
şi ele
ctr
icit
ate
9
54
54
64
2
65
15
0
8
67
4
21
21
20
0
6
93
92
Centr
ală
cu m
oto
are
term
ice p
entr
u p
roduce
rea d
e e
nerg
ie
term
ică ş
i ele
ctrică
în c
ogener
are
de înaltă e
fici
enŃă
[4
X (
4 M
Wt
+ 4
,4 M
We)]
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2012
9545464
26515
0
8674
212120
0
69392
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
77
Anex
a 7
ÎN
CĂ
LZ
IREA
/ R
ĂC
IREA
UR
BA
NĂ
LO
CA
LĂ
, C
HP
AcŃi
un
i/m
ăsu
ri
Resp
on
sab
il
Peri
oada d
e
imp
lem
en
tare
Co
stu
rile
esti
mati
ve
[E
uro
]
Eco
nom
ia
de e
nerg
ie
[M
Wh/a
n]
Pro
du
cŃi
a d
e
en
erg
ie
reg
en
era
bil
ă
[M
Wh/a
n]
Red
ucere
em
isii
CO
2
[t/a
n]
Eco
no
mie
d
e e
nerg
ie
cu
mu
lată
[MW
h]
Prod
ucŃi
e d
e
en
erg
ie
regen
erab
ilă
cu
mu
lată
[M
Wh]
Redu
cere
em
isii
CO
2
cu
mu
lată
[t]
To
tal
10
38
69
98
2
57
46
1
84
4
91
79
1
93
11
5
16
59
7
70
83
6
To
tal
Co
gen
era
rea d
e c
ăld
ură
şi ele
ctr
icit
ate
5
45
45
36
1
51
52
0
7
03
9
12
12
16
0
5
63
12
Centr
ală
cu m
oto
are
term
ice p
entr
u p
roduce
rea d
e e
nerg
ie
term
ică ş
i ele
ctrică
în c
ogener
are
de înaltă e
fici
enŃă
[4
X (
4 M
Wt
+ 4
,4 M
We)]
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2012
5454536
15152
0
7039
121216
0
56312
Tota
l S
iste
mu
l d
e a
lim
en
tare
cen
tralizată
cu
căld
ură
(te
rmo
ficare
)
4384762
8545
0
1726
53458
0
10798
Modern
izare
punct
e t
erm
ice ş
i re
Ńele
de d
istr
ibuŃie
afe
rente
Punct
elo
r te
rmic
e n
r. 18,
35 ş
i 82
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2010÷
2013
1608889
1817
0
367
12719,0
0,0
2569,2
Modern
izare
punct
e t
erm
ice ş
i re
Ńele
de d
istr
ibuŃie
afe
rente
Punct
elo
r te
rmic
e n
r. 1
4,
15,
32,
şi 5
2
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2013÷
2020
952427
2138
0
432
0,0
0,0
0,0
Modern
izare
Punct
term
ic 4
9 I
stru
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2010
19452
44
0
9
437,0
0,0
88,3
Modern
izare
Punct
term
ic b
loc
E A
NL
Ist
ru
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2012
12300
28
0
6
220,8
0,0
44,6
Dis
trib
uŃie p
e o
rizo
nta
lă b
loc
C I
stru
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2012
10200
23
0
5
183,2
0,0
37,0
Modern
izare
sis
tem
de a
limenta
re c
u c
ăld
ură
şi apă c
ald
ă
(16 m
odule
de s
cară
şi re
Ńele
de d
istr
ibuŃie)
la P
unct
ul
term
ic n
r. 7
3
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2011
629824
1626
0
328
14634,0
0,0
2956,1
Ext
indere
ReŃ
ea t
erm
ică p
rim
ară
Sose
aua P
ort
ulu
i SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2012 ÷
2013
255700
573,9
0
116
4017,3
0,0
811,5
ReŃe
a t
erm
ică s
ecu
ndară
ansa
mblu
120 a
part
am
ente
Sos
eaua
Port
ulu
i
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2012 ÷
2013
60700
138,9
0
28
972,3
0,0
196,4
Modern
izare
sis
tem
de a
limenta
re c
u c
ăld
ură
şi apă c
ald
ă
(15 m
odule
de s
cară
şi re
Ńele
de d
istr
ibuŃie)
la P
unct
ul
term
ic n
r. 7
1
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2010 ÷
2010
584470
1509
0
305
15090,0
0,0
3048,2
Modern
izare
sis
tem
de a
lim.
cu c
ăld
. şi
apă c
ald
ă P
T 8
8
(module
de s
cară
şi re
Ńele
de d
istr
ibuŃie)
SC G
lobal Energ
y
Product
ion G
iurg
iu S
A
2011 ÷
2012
250800
648
0
131
5184
0
1047
To
tal
In
sta
laŃi
i sola
r te
rmic
e p
en
tru
pre
para
rea d
e a
pă c
ald
ă d
e c
on
su
m
54
77
00
2
04
9
18
44
4
14
1
84
41
1
65
97
3
72
5
Blo
cul de locu
inŃe
soci
ale
AB1
30600
109
98
22
978
880
198
Blo
cul de locu
inŃe
soci
ale
B01
61100
232
209
47
2085
1877
421
Blo
cul de locu
inŃe
soci
ale
B02
61100
232
209
47
2085
1877
421
Blo
cul de locu
inŃe
soci
ale
B03
61100
232
209
47
2085
1877
421
Blo
cul de locu
inŃe
soci
ale
C8
91800
348
313
70
3128
2815
632
Blo
cul de locu
inŃe
soci
ale
C9
61100
232
209
47
2085
1877
421
Sem
inaru
l Teol
ogic
Patr
iarh
Teoct
ist
(şco
ală
+ c
antină+
inte
rnat)
119800
434
391
88
3910
3519
790
Sediu
l Prim
ăriei din
Munic
ipiu
l G
iurg
iu
PM
G,
DirecŃ
ia
Dezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e s
i Com
part
iment
Pro
gra
me E
uro
pene
2010 ÷
2011
61100
232
209
47
2085
1877
421
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
78
Anex
a 8
P
OR
TO
FO
LIU
MĂ
SU
RI
AV
UTE Î
N V
ED
ER
E P
E T
ER
MEN
ME
DIU
Nr.
C
rt.
Lu
cra
re/
acŃi
un
e/m
ăsu
ră
Dep
art
am
en
t re
sp
on
sab
il
Măsu
ri în
in
stit
uŃi
i d
e în
văŃă
mân
t
1
Mon
tare
a de c
ole
ctoa
re s
ola
re p
entr
u p
repara
re a
pă c
aldă
de c
onsu
m p
rin P
rogra
mul de
înlo
cuire
sau d
e c
om
ple
tare
a s
iste
mel
or c
lasi
ce d
e încă
lzir
e cu
sis
tem
e ca
re u
tiliz
eaz
ă e
ner
gie
sola
ră,
ener
gie
geot
erm
ală ş
i en
ergie
eolia
nă
ori alte s
iste
me c
are c
onduc
la îm
bunăt
ăŃire
a c
alit
ăŃii
aeru
lui,
apei şi
sol
ulu
i la
Cre
şa n
r. 1
PMG
, D
irec
Ńia
Ser
vici
i Public
e, Com
par
tim
ent
învă
Ńăm
ânt,
cultură
, sp
ort
, D
irec
Ńia D
ezv
olta
re, Ser
vici
ul Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
re
para
Ńii, într
eŃin
ere
2
Mon
tare
a de c
ole
ctoa
re s
ola
re p
entr
u p
repara
re a
pă c
aldă
de p
rin P
rogra
mul de
înlo
cuire s
au d
e co
mple
tare
a s
iste
melo
r cl
asi
ce d
e încă
lzire c
u s
iste
me c
are
utiliz
eaz
ă e
nerg
ie s
olară
, en
erg
ie
geo
term
ală
şi e
ner
gie
eolia
nă
ori
alte s
iste
me c
are
conduc
la îm
bunăt
ăŃir
ea c
alităŃ
ii ae
rulu
i, a
pei şi
so
lulu
i la
Gră
din
iŃa
cu p
rogra
m p
relu
ngit N
r. 2
PMG
, D
irec
Ńia
Ser
vici
i Public
e, Com
par
tim
ent
învă
Ńăm
ânt,
cultură
sp
ort
, D
irec
Ńia D
ezv
olta
re, Ser
vici
ul Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
re
para
Ńii, într
eŃin
ere
3
Mon
tare
a de c
ole
ctoa
re s
ola
re p
entr
u p
repara
re a
pă c
aldă
de p
rin P
rogra
mul de
înlo
cuire s
au d
e co
mple
tare
a s
iste
melo
r cl
asi
ce d
e încă
lzire c
u s
iste
me c
are
utiliz
eaz
ă e
nerg
ie s
olară
, en
erg
ie
geo
term
ală
şi e
ner
gie
eolia
nă o
ri a
lte s
iste
me c
are
conduc
la îm
bunăt
ăŃir
ea
calit
ăŃii
aeru
lui, a
pei şi
so
lulu
i la
Gră
din
iŃa
cu p
rogra
m p
relu
ngit N
r. 5
PMG
, D
irec
Ńia
Ser
vici
i Public
e, Com
par
tim
ent
învă
Ńăm
ânt,
cultură
sp
ort
, D
irec
Ńia D
ezv
olta
re, Ser
vici
ul Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
re
para
Ńii, într
eŃin
ere
4
Mod
erniz
area
inst
alaŃ
iilor
de ilu
min
at inte
rior
ale
gră
din
iŃel
or p
rin r
ealiz
area d
e pro
iect
e d
e ilu
min
at
cu e
chip
am
ente
efici
ent
ener
getic/
bala
st e
lect
ronic
/la
perf
orm
anŃă
nec
esa
ra c
onfo
rtulu
i vi
zual in
in
stituŃiile
de învă
Ńăm
ânt
cu r
espec
tare
a d
irect
ivei
2002/9
6/E
C.
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, Biroul adm
inis
trar
e ş
i m
onitoriza
re
serv
icii
de
utilit
ate p
ublic
ă,
Com
part
imen
t în
văŃă
mân
t, c
ultură
spor
t, D
irec
Ńia D
ezvo
ltare
, Ser
vici
ul Lu
crăr
ilor
public
e
5
Mod
erniz
area
inst
alaŃ
iilor
de ilu
min
at inte
rior
ale
şco
lilor
gener
ale p
rin r
ealiz
area d
e pro
iect
e d
e
ilum
inat
cu e
chip
amente
efici
ent
ener
get
ic/b
ala
st e
lect
ronic
/la p
erfo
rmanŃă
nec
esar
ă c
onfo
rtulu
i vi
zual
in inst
ituŃiile
de învă
Ńăm
ânt
cu r
espec
tare
a direct
ivei
2002/9
6/E
C.
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, Biroul adm
inis
trar
e ş
i m
onitoriza
re
serv
icii
de
utilit
ate p
ublic
ă,
Com
part
imen
t în
văŃă
mân
t, c
ultu
ră s
port
, Direc
Ńia D
ezvo
ltare
, Ser
viciul
Lu
crăr
ilor pu
blice,
inve
stiŃi
i, re
para
Ńii, în
treŃ
iner
e
6
Mod
erniz
area
inst
alaŃ
iilor
de ilu
min
at inte
rior
al lic
eelo
r prin r
ealiz
area d
e pro
iect
e d
e ilu
min
at c
u
ech
ipam
ente
efici
ent
energ
etic
/bala
st e
lect
ronic
/la
perf
orm
anŃă
nece
sară
con
fort
ulu
i vi
zual in
in
stituŃiile
de învă
Ńăm
ânt
cu r
espec
tare
a d
irect
ivei
2002/9
6/E
C.
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, Biroul adm
inis
trar
e ş
i m
onitoriza
re
serv
icii
de
utilit
ate p
ublic
ă,
Com
part
imen
t în
văŃă
mân
t, c
ultu
ră s
port
, Direc
Ńia D
ezvo
ltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
Măsu
ri în
in
stit
uŃi
i so
ciale
1
Reab
ilita
re c
lădir
e C
entr
u p
rim
ire
în r
egim
de u
rgen
Ńă
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia A
sist
enŃă
Soc
ială
2
Mon
tare
a de c
ole
ctoa
re s
ola
re p
entr
u p
repara
re a
pă c
aldă
de c
onsu
m p
rin P
rogra
mul de
înlo
cuire
sau d
e c
om
ple
tare
a s
iste
mel
or c
lasi
ce d
e încă
lzir
e cu
sis
tem
e ca
re u
tiliz
eaz
ă e
ner
gie
sola
ră,
ener
gie
geot
erm
ală ş
i en
ergie
eolia
nă
ori alte s
iste
me c
are c
onduc
la îm
bunăt
ăŃire
a c
alit
ăŃii
aeru
lui,
apei şi
sol
ulu
i pe
clăd
irea
Cen
trulu
i de p
rim
ire în r
egim
de
urg
enŃă
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, Com
part
imen
t în
văŃă
mân
t, c
ultură
sp
ort
, D
irecŃ
ia D
ezv
olta
re, Ser
vici
ul Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
re
para
Ńii, într
eŃin
ere
Măsu
ri în
in
stit
uŃi
i cu
ltu
rale
1
Mod
erniz
are
energ
etic
ă C
entr
ul cu
ltura
l Io
n V
inea
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, Com
part
imen
t în
văŃă
mân
t, c
ultură
sp
ort
, D
irec
Ńia D
ezv
olta
re, Ser
vici
ul Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
re
para
Ńii, într
eŃin
ere
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
79
Anex
a 8
(Continuar
e 1
) P
OR
TO
FO
LIU
MĂ
SU
RI
AV
UTE Î
N V
ED
ER
E P
E T
ER
MEN
ME
DIU
Nr.
C
rt.
Lu
cra
re/
acŃi
un
e/m
ăsu
ră
Dep
art
am
en
t re
sp
on
sab
il
Măsu
ri în
in
stit
uŃi
i sp
ort
ive
1
Reab
ilita
re t
erm
ică c
lădire
bazi
n înot
şi s
ală
de s
port
şco
ala
gen
eral
ă n
r. 8
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
l G
iurg
iu,
Com
part
imen
t în
văŃă
mân
t, c
ultură
spor
t, D
irec
Ńia D
ezvo
ltare
, Ser
vici
ul Lu
crăr
ilor
public
e, inve
stiŃii,
repara
Ńii, într
eŃin
ere
Măsu
ri în
clă
dir
i ad
min
istr
ati
ve
1
Mod
erniz
are
energ
etic
ă P
rim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu
Dir
ecŃia
Dez
voltar
e, S
ervi
ciul Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
re
para
Ńii, într
eŃin
ere
2
Reab
ilita
re t
erm
ica s
ediu
Direc
Ńia
Impoz
ite
şi t
axe
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
3
Reab
ilita
re s
ediu
SC
Tra
cum
SA ş
i utiliz
area
panourilo
r so
lare
pen
tru p
repara
re a
pă
cald
ă Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
4
Reab
ilita
re t
erm
ică la c
lădirea
adm
inis
trat
ivă d
in P
iaŃa
cen
trală
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
5
Mon
tare
a de c
elu
le foto
voltaic
e pentr
u a
coper
ire p
arŃial
ă c
onsu
m inte
rn d
e energ
ie e
lect
rica
Pri
măr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
6
Mod
erniz
area
inst
alaŃ
iilor
de ilu
min
at inte
rior
al cl
ădirilo
r ad
min
istr
ativ
e p
rin e
chip
area c
u a
para
te
de
ilum
inat
cu b
alast
ele
ctro
nic
, su
rse c
u c
onsu
m r
edus
de e
ner
gie
şi m
onta
rea d
e s
iste
me
inte
ligen
te d
e c
ontr
ol a
l ilu
min
atulu
i cu
resp
ect
are
a dir
ective
i 2002/9
6/E
C.
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
7
Auto
mat
izar
ea inst
ala
Ńiilo
r in
terioare
de
încă
lzir
e, p
entr
u a
dapta
re la n
ivel
ul pro
gra
mulu
i de
funcŃ
ionar
e Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
Alt
e m
ăsu
ri
1
Real
izar
e ş
i af
işar
e ce
rtific
at e
ner
getic
la t
oate
clă
dirile
public
e
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
2
Mon
itori
zare
a c
onsu
murilo
r en
erg
etice
din
clă
dirile
adm
inis
trative
, unităŃ
i de
învă
Ńăm
ânt,
clă
diri
public
e p
rin s
oft
-ul sp
eci
aliz
at
EM
S
Prim
ăria
Munic
ipiu
l G
iurg
iu,
Com
part
imen
t în
văŃă
mân
t, c
ultură
spor
t,
3
Măs
uri o
rgan
izat
oric
e d
e r
educe
re a
infiltra
Ńiilo
r de
aer
rece
şi de
eta
nşa
re a
ele
men
telo
r m
obile
(u
şi,
fere
stre
) Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
Măsu
ri în
Clă
dir
i d
in s
ect
oru
l te
rŃia
r
1
Reab
ilita
re c
lădiri din
centr
ul is
toric
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
2
Dota
rea c
lădirilo
r cu
un flu
x m
are
de v
izitat
ori c
u p
erd
ele d
e a
er c
ald
la
intr
are
– c
lădiri
adm
inis
trat
ive
şi a
genŃi e
conom
ici
Soc
ietă
Ńi C
om
erci
ale
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, D
irecŃ
ia D
ezv
oltare
, Serv
iciu
l Lu
crărilo
r public
e, in
vest
iŃii,
rep
araŃ
ii, într
eŃin
ere
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
80
Anex
a 8
(Continuar
e 2
) P
OR
TO
FO
LIU
MĂ
SU
RI
AV
UTE Î
N V
ED
ER
E P
E T
ER
MEN
ME
DIU
Nr.
C
rt.
Lu
cra
re/
acŃi
un
e/m
ăsu
ră
Dep
art
am
en
t re
sp
on
sab
il
Măsu
ri în
Clă
dir
i d
in s
ect
oru
l te
rŃia
r (c
ontinuar
e 1)
3
Proi
ecta
rea/
reab
ilita
rea
sist
emel
or d
e ilu
min
at p
e pr
incipi
i de
eficie
nŃă
ener
getic
ă şi m
onta
rea
com
pone
ntel
or
de c
ontr
ol a
utom
at a
l fun
cŃio
nării c
u re
spec
tare
a di
rect
ivei
200
2/96
/EC
Soc
ietă
Ńi C
om
erci
ale
4
Dezv
oltar
ea p
ieŃe
i de
com
panii
de s
erv
icii
energ
etic
e t
ip E
SCO
Auto
rita
tea N
aŃio
nal
ă p
entr
u R
egle
men
tare
în D
om
eniu
l Ener
gie
i
Măsu
ri în
Clă
dir
i re
zid
en
Ńiale
1
Reab
ilita
re t
erm
ică b
locu
ri d
e locu
inŃe
-65 b
locu
ri m
ultie
taja
te
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, M
inis
teru
l D
ezv
oltăr
ii Reg
ional
e ş
i Turism
ulu
i, A
soci
aŃii
de P
ropri
etar
i
2
Reab
ilita
re t
erm
ică c
ase indiv
idual
e u
ni sa
u m
ultifam
ilial
e -
100 b
uc
Con
sum
ator
final
3
Înlo
cuirea
surs
elor
indiv
iduale
de
pro
duce
re a
ener
gie
i te
rmic
e c
are
au r
andam
ente
foar
te s
căzu
te
(ex.
sob
e de t
era
cotă
) cu
surs
e n
oi cu
randam
ente
pes
te 9
0%
de
tipul ca
zanel
or în c
onden
saŃie -
100 b
uc
Con
sum
ator
final
4
Red
uce
rea
alim
entă
rii c
u e
ner
gie
term
ică
pe p
erio
adel
e de
neo
cupa
re a
clă
dirii ş
i dot
area
cor
purilo
r de
în
călz
ire
cu r
obin
ete
term
osta
tice
-100 lo
cuin
Ńe
Con
sum
ator
final
5
Înlo
cuirea
surs
elor
de
ilum
inat
şi a
ech
ipam
ente
lor
elect
roca
snic
e cu
dura
tă d
e vi
aŃă
expirat
ă cu
ech
ipam
ente
efici
ent
energ
etic
pe p
rinci
piu
l co
nsu
m d
e e
ner
gie
min
im -
per
form
anŃă
maxi
mă -
dura
tă d
e v
iaŃă
mare
. Con
sum
ator
final
6
Aplic
are
a p
rogra
mulu
i de c
om
ple
tare
a s
iste
mulu
i de
încă
lzire c
u e
chip
amen
te c
are
utiliz
ează
re
surs
e r
egen
erabile
la p
erso
ane fiz
ice
- 200 c
ase
Adm
inis
traŃia F
ondulu
i pen
tru M
ediu
Con
sum
ator
final
7
Măs
uri o
rgan
izat
oric
e d
e r
educe
re a
infiltra
Ńiilo
r de
aer
rece
şi de
eta
nşa
re a
ele
men
telo
r m
obile
(u
şi,
fere
stre
) Con
sum
ator
final
8
Îmbunăt
ăŃirea
izol
aŃiei
ter
mic
e a
sist
em
elor
inte
rioare
de
dis
trib
uŃie a
ener
gie
i te
rmic
e d
in s
patiile
neî
ncă
lzite
Con
sum
ator
final
Măsu
ri în
Ilu
min
atu
l pu
blic
1
Intr
oduce
rea s
iste
mulu
i de T
ELE
GESTIU
NE p
entr
u r
educe
rea c
onsu
mulu
i cu
30%
/ inte
rval
ora
r 00.0
0-0
6.0
0 /
art
ere p
rinci
pale
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, SC E
SCO
SA
2
Intr
oduce
rea s
iste
mulu
i de T
ELE
GESTIU
NE p
entr
u r
educe
rea c
onsu
mulu
i cu
30%
/ inte
rval
ora
r 00.0
0-0
6.0
0 /
într
eaga r
eŃea
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, SC E
SCO
SA
Măsu
ri în
Flo
ta d
e v
eh
icu
le m
un
icip
ale
1
Înnoirea
parc
ulu
i au
to a
căre
i dura
tă d
e v
iaŃă
est
e dep
ăşi
tă c
u a
uto
vehic
ule
cu c
onsu
m r
edus
de
com
bust
ibil
şi/s
au d
e co
nce
pt
hib
rid
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, SC T
racu
m S
A
2
Dezv
oltar
ea d
e p
rogra
me d
e m
onitor
izare
şi gest
iune
a c
onsu
mulu
i de
carb
ura
nŃi p
entr
u d
eŃiner
ea
unui parc
auto
cu p
est
e 2
5 a
uto
vehic
ule
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, Serv
icii
Public
e, In
stituŃii
Subor
donate
, SC T
racu
m S
A
3
Optim
izar
ea t
rase
elo
r Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, Serv
icii
Public
e, In
stituŃii
Subor
donate
, SC T
racu
m S
A
Pl
anul de
Act
iune
pentr
u E
ner
gie
Dura
bilă
al M
unic
ipiu
lui G
IURG
IU -
2010 ÷
2020
81
Anex
a 8
(Continuar
e 3
) P
OR
TO
FO
LIU
MĂ
SU
RI
AV
UT
E Î
N V
ED
ER
E P
E T
ER
MEN
MED
IU
Nr.
C
rt.
Lu
cra
re/
acŃi
un
e/m
ăsu
ră
Dep
art
am
en
t re
sp
on
sab
il
Măsu
ri în
Tra
nsp
ort
ul p
ub
lic
1
Înlo
cuirea
auto
buze
lor
cu n
orm
ă d
e polu
are
depăşi
te c
u a
uto
buze
care
folo
sesc
com
bust
ibili
neco
nve
nŃional
i (G
NC,
GPL,
auto
buze
hib
ride,
auto
buze
cu p
ile d
e co
mbust
ie)
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, SC T
racu
m S
A
2
Optim
izar
ea t
rase
elo
r, g
rafice
lor
de c
ircu
laŃie, a s
taŃiilo
r de
auto
buz
şi m
icşo
rare
a tim
pilo
r de
aşt
epta
re;
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, SC T
racu
m S
A
3
Ech
ipare
auto
buze
cu c
onto
are
de m
ăsu
rare
a c
onsu
mulu
i de c
arb
ura
nt
şi c
u s
enzo
ri d
e m
ăsu
rare
a
pre
siunii
în p
neu
ri
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, SC T
racu
m S
A
4
Intr
oduce
rea s
iste
mulu
i de m
anag
em
ent
trafic
în m
unic
ipiu
l G
iurg
iu
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu, SC T
racu
m S
A
Măsu
ri în
Tra
nsp
ort
ul p
rivat
şi c
om
erc
ial
1
Am
enaja
re z
onă
turist
ică G
iurg
iu -
ext
inder
ea c
apaci
tăŃii de
parc
are
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu
2
Final
izare
dru
m c
entu
ră m
unic
ipiu
l G
iurg
iu
Prim
ăria
Munic
ipiu
lui G
iurg
iu
3
Am
enaja
re p
arc
are s
upra
etaja
tă
Part
ener
iat
Public
Pri
vat,
Prim
ări
a M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu
4
Am
enaja
re p
iste
bic
icliş
ti
Part
ener
iat
Public
Pri
vat,
Prim
ări
a M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu
Progra
me
euro
pen
e ş
i naŃional
e
5
Înnoirea
flote
lor
auto
cu a
uto
mobile
cu m
oto
are
EU
RO
4, EU
RO
5 ş
i cr
eşte
rea p
roce
ntu
lui de
bio
die
sel la
pom
pa
Soc
ietă
Ńi C
om
erci
ale
6
Cen
tru d
e af
ace
ri -
incu
bato
r te
hnolo
gic
şi tr
ansf
er t
ehnol
ogic
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu, Pro
gra
me g
uve
rnam
enta
le
7
Sis
tem
atiza
re flu
x tr
afic
in m
unic
ipiu
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu
Măsu
ri în
pro
du
cere
a e
nerg
iei ele
ctri
ce c
u in
stala
Ńii so
lar
foto
volt
aic
e
1
Real
izar
ea
ilum
inat
ulu
i pri
n s
oluŃii efici
ente
energ
etic
/teh
nol
ogie
LED
, co
ntr
ol au
tom
at a
supra
tim
pulu
i de
funcŃ
ionar
e şi
alim
enta
te d
in s
urs
e re
gener
abile
de e
nerg
ie/
inst
alaŃ
ii so
lar
foto
voltaic
e. Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu
2
Real
izar
ea
de p
roie
cte
dem
onst
rative
de u
tiliz
are
a in
stal
aŃiil
or
sola
r fo
tovo
ltaic
e p
entr
u a
sigura
rea
par
Ńial
ă a
con
sum
ulu
i de e
ner
gie
ele
ctrică
în c
lădiri adm
inis
trative
Pr
imăr
ia M
unic
ipiu
lui G
iurg
iu