prima participare într-o cursă moto CChhiişşooddaa îînn ... · Isaac Sirul) Sfatul avvei...

8
Anul XV Numărul 11 (203) 8 august 2012 Noi investiţii în comuna Giroc C C h h i i ş ş o o d d a a î î n n s s ă ă r r b b ă ă t t o o a a r r e e R Ruga de Sfânta Maria Mare de la Chişoda aduce pe scena de la Casa Naţională nume mari ale muzicii popu- lare din Banat şi Ardeal. Binecunoscu- tele interprete de muzică populară An- dreea Voica şi Ma- riana Deac, după ce i-au încântat pe giro- ceni la Ruga de la Paşte, vor cânta şi pentru chişozeni, cu prilejul Rugii. Astfel, în prima zi de Rugă, miercuri 15 august, după slujba religioasă, de la ora 18, pe scenă vor urca Andreea Voica, împreună cu orchestra condusă de maestrul Dean Galetin, orchestra Ansamblului Ghiocelul, condusă de prof. Adrian Scorobete, Mariana Deac (Ardeal), Mitică Negrean, Geta Negrean, Otilia Haragoş (Bihor) şi Simion Moisă. A doua zi, joi 16 august, tot de la ora 18, vor concerta Andreea Voica, împreună cu orchestra condusă de Dean Galetin, precum şi solistul Ioan Papu Dragomir. F Fe e s st ti i v va al l u ul l - - c co o n nc c u ur r s s I I o os si i f f S Si i v vu u ş şi i C Co os s m mi i n n G Go ol l b ba a n n, , e e d di i ţ ţi i a a a a V VI I - - a a Festivalul este organizat şi finanţat în totalitate de Primăria şi Consiliul Local Giroc Tot în această lună, în zilele de 22 şi 23 august, se va desfăşura cea de-a şasea edi- ţie a tradiţionalului festival-concurs „Iosif Sivu şi Cosmin Golban”, cu parti- cipare internaţională. Preselecţia concu- renţilor va avea loc în 21 august. Festivalul se va desfăşura pe scena de la Casa Naţională din Chişoda. Festivalul care se desfăşoară de şase edi- ţii încoace la Chişoda devine tot mai cu- noscut şi intră în tradiţia comunităţii girocene, devenind totodată şi un etalon constant al artei populare în această parte a ţării. Ionel Patrick Pascota, locul I la prima participare într-o cursă moto Crescut într-o familie cu tradiţie în sportul cu motor pe două roţi, Ionel Patrick Pascota Ionel, în vârsta de 5 ani, le calcă pe urme tatălui, Ionel Pascota, bunicului, Ionel Pascota senior şi străbunicului său, Ioan-Ilie Pascota, ast- fel fiind a patra generaţie de motoci- clişti din familia lui. Chiar dacă este atras şi de alte sporturi, cum ar fi înotul, Ionel Patrick a ales motociclismul, astfel continuând tradiţia familiei sale. Cel mai nou membru al clubului sportiv Pascota Racing Team Giroc, Ionel Patrick a alergat la prima cursă din viaţa sa de sportiv, cu o moto- cicleta Yamaha de 50 cmc, în data de 5 august, la Arad, în cadrul Campionatului Naţional, la clasa de juniori III. Călcând cu folos pe urmele înaintaşilor săi, Patrick a reuşit să câştige locul I în cursa la care a participat. “Sunt bucuros şi totodată emoţionat de faptul că unul dintre băieţii mei participă la prima cursă din viaţa sa. Îşi doreşte să participe cu numărul 20, deoarece a înţeles că acest număr a fost purtat de tatăl, bunicul şi străbunicul lui. A învăţat să meargă cu motocileta în urmă cu două săptămâni, iar acum marea lui dorinţă este să paticipe la curse. Bunicul meu a participat la prima cursă în anul 1936 şi de atunci familia mea nu a întrerupt activitatea sportivă. Astfel, s-au adunat până în prezent 76 de ani de curse şi sper ca Patrick să ducă în continuare câţiva zeci de ani această tradiţie. Vreau să mulţumesc din nou primarului comunei Giroc, Iosif Ionel Toma şi Consiliului Local Giroc pen- tru sprijinul şi suportul de care echipa de la Giroc le primeşte din partea lor”, a declarat Ionel Pascota. “Ionel Patrick este un copil care trăieşte de pe acum emoţiile competiţi- ilor dominate de curaj şi adrenalină. Pregătit de mai mulţi campioni ai sportului cu motor, dintre care tatăl său este cel mai titrat din ţara noastră, Ionel Patrick va declanşa cu certitudine o serie a victoriilor pentru mulţi ani de acum înainte. Patrick este luminiţa ce pleacă de la Giroc spre a cuceri lumea şi pe înaintaşii acestui sport, dar şi pentru a purta vie tradiţia unei familii de renume – Pascota”, a spus primarul Comunei Giroc, dr. Iosif Ionel Toma. (V.T.) La şase zile după ce a spus ucenicilor Săi: “Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere” (Matei 16, 28; Marcu 9, 1), Iisus îi luă pe Apostolii Săi prefe- raţi, Petru, Iacov şi Ioan, ducându-i deoparte şi urcă pe un munte înalt - muntele Taborului în Ga- lileea - ca să se roage. - continuare în pagina 2 - Schimbarea la Faţă a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos Slujba de la Giroc Slujba de la Chişoda pagina 4

Transcript of prima participare într-o cursă moto CChhiişşooddaa îînn ... · Isaac Sirul) Sfatul avvei...

Anul XV Numărul 11 (203) 8 august 2012

Noiinvestiţii

în comunaGiroc

CChhiişşooddaa îînn ssăărrbbăăttooaarreeRRuuggaa ddee SSffâânnttaa MMaarriiaaMMaarree ddee llaa CChhiişşooddaaaadduuccee ppee sscceennaa ddee llaaCCaassaa NNaaţţiioonnaallăă nnuummeemmaarrii aallee mmuuzziicciiii ppooppuu--llaarree ddiinn BBaannaatt şşiiAArrddeeaall.. BBiinneeccuunnoossccuu--tteellee iinntteerrpprreettee ddeemmuuzziiccăă ppooppuullaarrăă AAnn--ddrreeeeaa VVooiiccaa şşii MMaa--rriiaannaa DDeeaacc,, dduuppăă cceeii--aauu îînnccâânnttaatt ppee ggiirroo--cceennii llaa RRuuggaa ddee llaaPPaaşşttee,, vvoorr ccâânnttaa şşiippeennttrruu cchhiişşoozzeennii,, ccuupprriilleejjuull RRuuggiiii..

Astfel, în prima zi de Rugă, miercuri 15 august, după slujba religioasă, de la ora 18, pescenă vor urca Andreea Voica, împreună cu orchestra condusă de maestrul Dean Galetin,orchestra Ansamblului Ghiocelul, condusă de prof. Adrian Scorobete, Mariana Deac (Ardeal), Mitică Negrean, Geta Negrean, Otilia Haragoş (Bihor) şi Simion Moisă.A doua zi, joi 16 august, tot de la ora 18, vor concerta Andreea Voica, împreună cu orchestra condusă de Dean Galetin, precum şi solistul Ioan Papu Dragomir.

FFeessttiivvaalluull--ccoonnccuurrss ““IIoossiiff SSiivvuu şşiiCCoossmmiinn GGoollbbaann””,, eeddiiţţiiaa aa VVII--aa

Festivalul este organizat şi finanţat în totalitate de Primăria şi Consiliul Local GirocTot în această lună, în zilele de 22 şi 23august, se va desfăşura cea de-a şasea edi-ţie a tradiţionalului festival-concurs„Iosif Sivu şi Cosmin Golban”, cu parti-cipare internaţională. Preselecţia concu-renţilor va avea loc în 21 august.Festivalul se va desfăşura pe scena de laCasa Naţională din Chişoda.Festivalul care se desfăşoară de şase edi-ţii încoace la Chişoda devine tot mai cu-noscut şi intră în tradiţia comunităţiigirocene, devenind totodată şi un etalonconstant al artei populare în aceastăparte a ţării.

Ionel Patrick Pascota, locul I laprima participare într-o cursă moto

Crescut într-o familie cu tradiţie însportul cu motor pe două roţi, IonelPatrick Pascota Ionel, în vârsta de 5 ani,le calcă pe urme tatălui, Ionel Pascota,bunicului, Ionel Pascota senior şistrăbunicului său, Ioan-Ilie Pascota, ast-fel fiind a patra generaţie de motoci-clişti din familia lui.Chiar dacă este atras şi de alte sporturi,cum ar fi înotul, Ionel Patrick a alesmotociclismul, astfel continuândtradiţia familiei sale.Cel mai nou membru al clubului sportivPascota Racing Team Giroc, Ionel

Patrick a alergat la prima cursă din viaţa sa de sportiv, cu o moto-cicleta Yamaha de 50 cmc, în data de 5 august, la Arad, în cadrulCampionatului Naţional, la clasa de juniori III. Călcând cu folos peurmele înaintaşilor săi, Patrick a reuşit să câştige locul I în cursa lacare a participat.“Sunt bucuros şi totodată emoţionat de faptul că unul dintre băieţiimei participă la prima cursă din viaţa sa. Îşi doreşte să participe cunumărul 20, deoarece a înţeles că acest număr a fost purtat de tatăl,bunicul şi străbunicul lui. A învăţat să meargă cu motocileta înurmă cu două săptămâni, iar acum marea lui dorinţă este să paticipela curse. Bunicul meu a participat la prima cursă în anul 1936 şi deatunci familia mea nu a întrerupt activitatea sportivă. Astfel, s-auadunat până în prezent 76 de ani de curse şi sper ca Patrick să ducăîn continuare câţiva zeci de ani aceastătradiţie. Vreau să mulţumesc din nouprimarului comunei Giroc, Iosif IonelToma şi Consiliului Local Giroc pen-tru sprijinul şi suportul de care echipade la Giroc le primeşte din partea lor”,a declarat Ionel Pascota.“Ionel Patrick este un copil caretrăieşte de pe acum emoţiile competiţi-ilor dominate de curaj şi adrenalină.Pregătit de mai mulţi campioni aisportului cu motor, dintre care tatăl săueste cel mai titrat din ţara noastră, IonelPatrick va declanşa cu certitudine oserie a victoriilor pentru mulţi ani deacum înainte. Patrick este luminiţa cepleacă de la Giroc spre a cuceri lumeaşi pe înaintaşii acestui sport, dar şi pentru a purta vie tradiţia uneifamilii de renume – Pascota”, a spus primarul Comunei Giroc, dr.Iosif Ionel Toma. (V.T.)

La şase zile după ce a spusucenicilor Săi: “Sunt uniidin cei ce stau aici care nuvor gusta moartea pânăce nu vor vedea Împărăţialui Dumnezeu venindîntru putere” (Matei 16,

28; Marcu 9, 1), Iisus îi

luă pe Apostolii Săi prefe-raţi, Petru, Iacov şi Ioan,ducându-i deoparte şiurcă pe un munte înalt -muntele Taborului în Ga-lileea - ca să se roage.

- continuare în pagina 2 -

Schimbarea la Faţă a Domnului Dumnezeuluişi Mântuitorului nostru Iisus Hristos

Slujba de la Giroc Slujba de la Chişoda

ppaaggiinnaa 44

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Expansiunea napoleoniană a coalizat Aus-tria, Marea Britanie, Prusia şi Rusiaprintr-un tratat de alianţă semnat la 1 mar-tie 1814 la Chaumont, care prevedeaclauze teritoriale, încercând să readucătraseele graniţelor – în centrul şi vestulEuropei – mai aproape de cele existenteînainte de Revoluţia Franceză (55). Sereinstaura astfel o garanţie a echilibruluide forţe şi se instituiau anume bariere,menite să împiedice o nouă extindere aFranţei spre Flandra şi Renania (56). Încondiţiile de atunci, fragmentarea Ger-maniei şi a Italiei era o necesitate politicăpentru restaurarea păcii pe continent.Constituirea „Sfintei Alianţe” între îm-păraţii Rusiei, Austriei şi regele Prusiei,prin actul semnat la Paris în 14 septem-brie 1815, avea ca obiectiv păzirea ordiniiconsiderată „legală”, rezolvarea prob-lemelor pendinte sau non-ivite chiar prinfolosirea armelor (57). Ordinea instauratăde învingătorii din anul 1815 nu lua înseamă aspiraţiile diferitelor naţiuni, fiefărmiţate politiceşte, fie – cele mai multe– aflate, sub stăpâniri străine, sau în am-bele situaţii: irlandezi, norvegieni, finlan-

dezi, belgieni, germani, italieni, cehi, slo-vaci, polonezi, lituanieni, unguri, croaţi,sloveni, sârbi, români, bulgari, greci, al-banezi ş.a. Congresul de la Viena a gene-rat prin înseşi principiile sale dirijuitoareaplicate întregului continent, o dublăopoziţie – socială şi naţională – ce se vamanifesta periodic cu o forţă crescândă.Constituirea satelor naţionale a avut locnumai atunci când a fost găsită o modali-tate practică de a îmbina şi armoniza in-teresele Marilor Puteri cu cele alepopoarelor în cauză. Revoluţiile din 1848-1849 marchează punctul important în afir-marea individualităţii unor neamurieuropene, în drumul lor spre indepen-denţă şi autodeterminare.Comparativ cu Occidentul, Europa Cen-trală şi de Est s-a modernizat mai târziu,întrucât structurile politice ale statuluimedieval se prelungesc cu încă două seco-le. Idealurile profesate de gândireapolitică modernă au fost receptate tardivşi datorită rolului conservator impus deBiserică şi Monarhie (58). Imperiul Habs-burgic avea să asigure o legislaţie princare erau respectate diversităţile lingvis-

tice, culturale şi religioase. Programul im-perial de ridicare a competenţelor admi-nistrative şi economice la un nivelacceptabil a jucat rolul de provocator pen-tru un segment social din cadrulpopoarelor pe cale de a fi naţiuni.Europa „naţiunilor” încetase să fie doar„franceză”; idei politice din diferiteunghiuri ale continentului se încrucişauacum într-o lume atentă deopotrivă la par-ticularism şi la universalitate.Fiecare naţiune s-a născut dintr-o anumedescoperire a identităţii: conştiinţa insu-lară a „cimentat” naţiunea engleză; naţiu-nea franceză a fost rezultatul coeziuniimedievale în jurul regalităţii; italieniişi-au conştientizat istoria pe monumenteleabundente ale Imperiului Roman; româniiîşi descoperă originea comună prin limbă(59).Parcursul istoric de la „prenaţional” la„naţional” al românilor a fost unul extremde anevoios, pentru că identitatea etnicăs-a născut din resentiment, frustrare, am-biţie şi speranţă. Biserica Ortodoxă dinTransilvania şi Banat, deşi a fost „trup şisuflet” cu năzuinţele politice ale ro-

mânilor, nu a reuşit să se „opună” Statului– Reşedinţa Naţiunii – şi să-şi obţinălegalmente „constituţionalitatea” su-veranităţii supra-mundane şi implicit is-torice, contribuind masiv la emancipareanaţională.

Viorel Dorel CHERCIU

- va urma -NOTE55. Dinu C . Giurescu, Repere în for-marea unor state naţionale europene:prima jumătate a secolului XIX, în A.Zub. coord „Cultură şi Societate”, Bu-cureşti, Editura Ştiinţifică, 1991, p. 48.56. Idem, p. 49.57. Ibidem, p. 50.58. Victor Neumann, Mitteleuropaîntre cosmopolitismul austriac şi con-ceptul de stat-naţiune, în A. Babeţi, C.Ungureanu coord. „Europa Centrală,nevroze, dileme, utopii”, Iaşi, EdituraPolirom, 1997, p. 144.59. IoanChindriş,Naţionalismulmodern,Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1996,p. 178.

Autocefalia – constricţia eclesialităţii la ideologizarea Etnicului (5)

- continuare din pagina 1 -Se cuvenea într-adevăr ca cei care aveausă asiste la suferinţa Sa la Ghetsimani şicare aveau să fie martorii cei mai impor-tanţi ai Patimilor Sale, să fie pregătiţipentru această încercare prin privelişteaslăvirii Sale: Petru, pentru că tocmai îşimărturisise credinţa în dumnezeirea Sa;Iacov, căci a fost primul care a murit pen-tru Hristos, şi Ioan care mărturisi din ex-perienţa sa slava dumnezeiască, făcând sărăsune ca “fiu al tunetului” teologia Cu-vântului întrupat.El îi urcă pe munte, ca simbol al înălţăriispirituale care, din virtute în virtute, ducela dragoste, virtute supremă care deschide

calea contemplării dumnezeieşti.Această înălţare era de fapt esenţa întregiivieţi a Domnului care, fiind îveşmântat cuslăbiciunea noastră, ne-a deschis drumulcătre Tatăl, învăţându-ne că isihia (linişti-rea) este mama rugăciunii, iar rugăciuneaeste cea care arată către noi slava lui Dum-nezeu.“Şi pe când se ruga, deodată, faţa Sa devenio alta, Se schimbă şi sclipi ca soarele, întimp ce hainele sale deveniră strălucitoare,de un alb scânteietor, cum nu poate înălbipe pământ înălbitorul” (Marcu 9, 3).Sărbătoarea Schimbării la Faţă este deciprin excelenţă aceea a îndumnezeirii naturiinoastre omeneşti şi a participării trupuluinostru trecător la bunurile veşnice, care suntmai presus de fire.Mântuitorul, prin această minune, practic,s-a descoperit pe Sine ca fiind dincolo deformele materiale ale acestei lumi, apărând

într-o lumină dumnezeiască imaterială. Şiaceasta pentru a le întări apostolilor credinţaîn El, pentru a nu se lepăda de El în faţaCrucii, dându-le astfel un puternic semn aldumnezeirii Sale.Iată cum ne descrie Sf. Ev. Matei minuneapetrecută pe muntele Tabor: "Şi după 6 zile,Iisus a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov şi peIoan, fratele lui, şi i-a dus într-un munteînalt, deosebit. Şi s-a schimbat la faţă înain-tea lor şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iarveşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şiiată Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cuEl. Şi răspunzând, Petru a zis lui Iisus:Doamne, bine este nouă să fim aici; dacă

voieşti, voi face aici trei colibe; Ţie una şilui Moise una, şi lui Ilie una. Vorbind elîncă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei şiiată un glas din nor zicând: Acesta este fiulMeu cel iubit, în care am binevoit; peAcesta ascultaţi-L! Şi auzind ucenicii aucăzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântatfoarte. Şi Iisus a venit la ei şi, atingându-i,le-a zis: Sculaţi-vă şi nu vă temeţi! Şiridicându-şi ochii, nu au văzut pe nimeni,decât numai pe Iisus singur. Şi pe când cobo-rau din munte, Iisus le-a poruncit zicând:Nimănui să nu spuneţi ce aţi văzut, pânăcând Fiul Omului se va scula din morţi" (Mt17, 1-9)..Credincioşii din Giroc şi Chişoda auprăznuit cum se cuvine această maresărbătoare creştină. Enoriaşii au venit la bi-sericile din cele două localităţi, luând partela slujbele religioase ţinute cu acest prilej.(M.S.)

Schimbarea la Faţă a DomnuluiDumnezeului şi Mântuitorului

nostru Iisus Hristos

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăDragostea şi înfrânarea curăţesc sufletul, dar mintea este lumi-nată de rugăciunea curată. (Sf. Talasie Libianul)

***Desăvârşita smerenie constă în faptul că răbdăm cu bucurie învi-nuirile mincinoase. (Sf. Isaac Sirul)

***Cum puteţi pretinde ca Dumnezeu să ia seama la rugăciuneavoastră, dacă voi înşivă nu luaţi seama la rugăciune? (Sf. Ciprian)

***Cine luptă împotriva patimii chiar de la început, acela va biruirepede. (Sf. Isaac Sirul)

Sfatul avvei AminnaA întrebat odată ucenicul pe avva Aminna:- Avva, dă-mi sfat pentru mântuire. Atunci avva Aminna i-a răspuns:- Precum melcul, după ce a trecut pe o frunză, lasă o urmă strălucitoareîn urma lui, aşa şi creştinul - faptele bune şi de sfinţenie ale vieţii lui sărămână după el.

Gânduri spre trezirea sufletuluiAdeseori avva Isidor era îngândurat. Cugeta mereu la cele sfinte,rugându-se la Dumnezeu pentru toţi oamenii. Un grup de tineri l-arugat pe avva Isidor să le vorbească despre mântuirea sufletului.Atunci avva Isidor le-a zis acest cuvânt:- Noi, oamenii, ne temem de moarte, dar nu ne temem de păcate şi depatimi.

Treptele urcuşului spiritualA fost întrebat avva Arsenie de un tânăr:- Avva, care trebuie să fie calea înaintării noastre spre Dumnezeu?Atunci avva Arsenie i-a răspuns:- Un creştin adevărat trebuie să urce anumite trepte duhovniceşti, pen-tru a fi plăcut lui Dumnezeu. Aceste trepte să le păstrezi şi tu şi să leurmezi:

- cercetarea conştiinţei- smerenia şi asceza

- rugăciunea şi postul

ppiillddee ccrreeşşttiinnee

Slujba de la Giroc Slujba de la Chişoda

3DIALOG CU CETĂŢENII

Şedinţa Consiliului Local al comunei Giroc deluna trecută a avut loc în ziua de 31 iulie,având pe ordinea de zi zece puncte. Cu ex-cepţia unuia, toate au trecut de votul consilie-rilor locali giroceni.Astfel, au fost votate următoarele proiecte dehotărâre: aprobarea Planului UrbanisticZonal „Dezvoltare zonă rezidenţială cu func-ţiuni complementare, dotări şi servicii pu-blice” – extravilan Chişoda CF 402048, nr.cad. A 78/1/4, în suprafaţă de 43.949 mp;aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Zonăde producţie şi spaţii de depozitare” – extra-vilan Chişoda CF 405153, nr. cad. 405153, însuprafaţă de 28.006 mp; aprobarea Studiuluide oportunitate pentru iniţierea documenta-ţiei de urbanism PUZ „Cimitir cu funcţiunicomplementare” – extravilan Giroc CF402263 şi 402262 Chişoda, nr. cad./top 402263şi 402262, în su-prafaţă de aproxi-mativ zecehectare; aproba-rea Studiului deoportunitate pen-tru iniţierea docu-mentaţiei deurbanism PUZ„Zonă reziden-ţială, dotări şi ser-vicii publice” –extravilan GirocCF 408059 şi CF

408581, nr. cad./top A544/1/20 şiA544/1/21, în suprafaţă de 10.400 mp;aprobarea Studiului de oportunitate pen-tru iniţierea documentaţiei de urbanismPUZ „Zonă de locuinţe cu funcţiuni com-plementare” – extravilan Giroc CF400105 Giroc nr. cad./top A81/1/11/1, însuprafaţă de 8.000 mp; aprobarea reţeleişcolare şi denumirea unităţii de învăţă-mânt de pe raza comunei Giroc pentruanul şcolar 2012-2013; aprobarea acor-dării unui ajutor de urgenţă pentru fami-lia domnului Petrică Buibaş; aprobareaacordării unui ajutor de urgenţă pentrufamilie doamnei Maria Ciobotaru şi con-statarea dreptului de proprietate asupracotei de 2/4 dintr-un imobil.Singurul proiect respins a fost cel privindaprobarea Planului Urbanistic Zonal

„Dezvoltare zonă re-zidenţială cu func-ţiuni complementare,dotări şi servicii pu-blice” – extravilanChişoda CF 402702,nr. cad A625/1/44, însuprafaţă de 5.800mp.Acest proiect va fireluat în dezbatereaplenului ConsiliuluiLocal odată cu reîntre-girea documentaţiei.

V. TOMOIAGĂ

Din agenda Consiliului Local

Dezinsecţie la Giroc şi ChişodaÎn ziua de 8 au-gust, începând cuora 19, în localită-ţile Giroc şi Chi-şoda se vadesfăşura o ac-ţiune de dezinsec-ţie la sol cumijloace terestre.Crescătorii de al-bine sunt atenţio-naţi să ia toatemăsurile pentru apreveni intoxica-

rea albinelor. În cazul în care condiţiile meteorologie vor fi nefavo-rabile, acţiunea de dezinsecţie urmează a fi reprogramată.

Solurile care să fie alcătuite doar dinnisip, argilă sau lut sunt foarte rare. Însădacă doriţi să aflaţi proporţiile în careacestea se găsesc în solul din grădinadumneavoastră vă propunem să efectuaţiun test simplu.Luaţi un pumn de pământ şi introduceţi-lîntr-un pahar cu apă. Aşteptaţi 12 orepână când părţile componente alepământului s-au aşezat. După aceeaputeţi constata următoarele lucruri:nisipul este cel care seva depune pe fundul pa-harului deoarece arecele mai mari particule,deasupra nisipului se vadepune argilă, apoiurmează lutul care, fiindmai uşor şi mai fin, seva depune mai greu.Humusul, care este celmai uşor, va reprezentastratul superior sauchiar va pluti lasuprafaţă.Combinaţia optimă pecare o poate avea soluleste argilă şi nisip în aceleaşi proporţii,stratul de humus fiind pregnant.Componenţa solului se mai poate afla şidacă o să priviţi cu atenţie plantele carecresc în grădina dumneavoastră. Acesteplante pot reprezenta indicatori, datorităpreferinţelor acestora pentru locurile încare cresc.Pe pământ uscat cresc numai plante careau rădăcina adâncă sau cele care pot în-

magazina bine apa. În schimb, pe un solumed cresc plante care nu pot reţine apafoarte bine şi care au rădăcini ce nuputrezesc uşor.Iată câteva tipuri de pământ şi plantelecare îl preferă: pământul argilos estepreferat de piciorul cocoşului de câmp,pălămida, pătlagina, coada racului şipăpădie; în pământul bogat în humuscresc în general racovina, muştarul decâmp, fumăriţa şi spanacul sălbatic;

pământul bogat în azot este indicat deurzică, mătrăgună şi busuioceasă;plantele care preferă solul nisipos suntcimbrul de câmp şi troscotul; pe pămân-tul sărac în calcar vor creşte şopârliţa, ro-maniţa puturoasă şi ridichea sălbatică;solul calcaros e preferat de volbură, mac,lucernă şi dumbet.

Birou agricolInsp. Maria HANEŞ

Cum aflaţi ce pământaveţi în grădină?Pe timpul utilizării focului deschis la

arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şia resturilor vegetale, este imperios ne-cesar să se respecte o serie de măsuripreventive, pentru ca aceste acţiuni sănu degenereze în evenimente neplă-cute. Astfel, arderea miriştii, a vegeta-ţiei uscate şi a resturilor vegetale seefectuează numai după ce aţi obţinutacordul de la Agenţia pentru ProtecţiaMediului şi permisul de lucru cu foc dela Primărie.La arderea miriştilor este necesar să serespecte câteva măsuri de prevenire: săexiste condiţii meteorologice fără vânt;miriştea să fie parcelată în suprafeţe demaximum zece hectare, prin fâşii arate;să se izoleze zona de ardere faţă de căide comunicaţie, construcţii, culturiagricole vecine, instalaţii, fond fores-tier, prin executarea de fâşii arate; ar-derea să se desfăşoare numai pe timp

de zi; să se asigure, până la finalizareaarderii, personalul de supraveghere şistingere a eventualelor incendii; să seasigure, pentru suprafeţe de ardere maimici de cinci hectare, substanţele şimijloacele de stingere necesare; încazul suprafeţelor mai mari de cincihectare, să se asigure un plug, o cis-ternă cu apă, mijloace de tractare şi per-sonal de deservire; pe terenurile înpantă, arderea miriştii să se facă por-nind din partea de sus a pantei.În cazul arderii vegetaţiei uscate şi aresturilor vegetale este obligatoriu săexiste condiţii meteorologice fără vânt;vegetaţia uscată şi resturile vegetaletrebuie colectate în grămezi, astfel încâtarderea să poată fi controlată; ardereatrebuie să fie executată în zone care sănu permită propagarea focului la fon-dul forestier sau la construcţii.

Dumitru CRĂINICEANU

Măsuri de protecţie la arderea miriştilor,a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Deşi condiţiile materiale pe care leoferă şcolile şi grădiniţele din Giroc şiChişoda elevilor şi preşcolarilor suntexcelente, fiind binecunoscute în jude-

ţul nostru, ele concurând de la egal laegal cu cele ale şcolilor cu renume dinoraş, iată că prin grija autorităţilor lo-cale, a primarului Iosif Ionel Toma, secontinuă activităţile de îmbunătăţire aacestor condiţii: „Numărul populaţieicomunei noastre a crescut în ultimultimp, fără precedent, ne spune edilul şefal comunei Giroc. Ultimul recensământne arată că populaţia aproape s-a triplatpe raza comunei Giroc. Desigur, înaceste condiţii a crescut simţitor şi nu-mărul elevilor şi al preşcolarilor din lo-calitate. Astfel ne-am văzut nevoiţi săluăm măsuri pentru extinderea şcolilorşi grădiniţelor noastre pentru a răspundecât mai bine nevoilor crescânde în acestsens. La Giroc am dat în folosinţă înanul care a trecut un nou corp de grădi-niţă, iar la Chişoda a fost inauguratăcreşa. Pentru acest an amajuns la concluzia

că va trebui extinsă şi şcoala de la Girocşi am făcut toate demersurile în acestsens.În prezent se lucrează intens la proiectul

de extindere a şcolii din Giroc şi la exe-cutarea bazinului de înot de la grădiniţadin Chişoda. Lucrările au demarat la în-ceputul lunii iulie, având ca termene deexecuţie primul - trei luni, iar cel de labazinul de înot - 45 de zile. Asta în-seamnă că noul corp de clădire al şcoliiva fi dat în folosinţă la sfârşitul luniiseptembrie, iar bazinul de înot de la gră-diniţă, la sfârşitul lunii august. Astfel, laşcoală nu vor fi perturbate orele de curs,iar la grădiniţă preşcolarii se mai potbucura de ultimele zile călduroase”.La Şcoala cu clasele I-VIII Giroc proiec-tul „Reabilitare clădire existentă înregim parter plus etaj a Şcolii cu claseleI-VIII Giroc, refacere învelitoare şi ex-tindere clădire existentă din regim par-ter plus etaj, în regim parter plus etajplus mansardă” este în plină derulare.Concret, se vor construi şapte săli noi de

clasă – două la parter, două la etaj şi treila mansardă. Totalul suprafeţei utile rea-menajate va fi de 144,7 metri patraţi, iarsuprafaţa utilă nou construită va fi de

684,51 metri pa-traţi. De asemenea,este prevăzută şiconstrucţia degrupuri sanitaremoderne. Astfel,elevii care învaţăla şcoala dinGiroc vor avea,începând cu noulan şcolar, condiţiimai bune pentrustudiu.Odată cu bazinulde înot de la Chi-şoda, de care vorbeneficia preşcolarii înscrişi la grupeleinstituţiei, se va amenaja şi un vestiar,unde cei mici se vor putea schimba.Lucrările la bazinul de înot se desfă-şoară în trei etape distincte. Prima etapă

a prevăzut lucrările de construcţii şi re-zistenţă la bazinul de înot şi vestiare,etapa a doua - lucrările de izolaţii labazin, iar cea de-a treia etapă va fi ceade montare a echipamentelor pentru pis-cină.Vorbindu-ne despre investiţiile de la ins-tituţiile de învăţământ din Giroc, direc-toarea Şcolii cu clasele I-VIII, prof.Melentina Costa, ne-a declarat: “Suntnecesare aceste investiţii pentru că acrescut numărul de copii şi, în viitor, dela grădiniţa din Giroc vor veni doargrupe paralele de copii. În aceste con-diţii, se preconizează că vom avea şiclase paralele, la ciclul primar, începândchiar cu anul şcolar 2012-2013. Potspune că doar în acest an avem la grupamică a Grădiniţei PP din Giroc înscrişi

aproximativ o sută de copii, ceea ce în-seamnă că avem o bună perspectivă decreştere a populaţiei şcolare la instituţiade învăţământ din Giroc”,

Dacă în materialul precedent vorbeam despre noiextinderi şi amenajări la şcolile şi grădiniţele dinGiroc şi Chişoda, acestea având în vedere buna des-făşurare a cursurilor şi educaţia preşcolarilor şi ele-vilor din comună, în articolul de faţă aducem îndiscuţie dezvoltarea parcurilor, a spaţiilor verzi şi azonelor de agrement din cele două localităţi ale co-

munei. În acest sens, putem spune că, fără îndoială,comuna noastră devine, încet-încet, una a parcuri-lor, datorită ultimelor investiţii făcute în acest sensde către autorităţile locale.Astfel, la 1 Iunie, de ZiuaCopilului, a fost inaugurat, la Chişoda, Parcul dejoacă pentru copii. Parcul are o suprafaţă de 10.700

de metri patraţi şi a necesitat o investiţie de 150.000de lei. Aceasta însă merită, pentru că parcul a deve-nit un punct de atracţie nu doar pentru chişozeni, cişi pentru giroceni ori chiar timişorenii care locuiescîn apropierea Chişodei. Dotările de aici atrag ca unmagnet copiii, care se pot juca pe balansoare, topo-gane ori huţuluşe, la groapa cu nisip, dar pot să facăşi sport în acelaşi timp, aici existând şi un teren debaschet, precum şi un loc dotat cu mese de tenis. Deasemenea, doritorii pot să alerge pe role sau să seplimbe pe bicicletă.Tot în luna iunie, la sfârşitul ei de astă dată, la Giroca fost dat în folosinţă Parcul de pe strada Bega, unparc amenajat cu bănci pentru recreere, dar şi cu opistă pentru cei împătimiţi de role ori de bicicletă.Parcul Bega, care este atât loc de recreere, cât şi demişcare, are o suprafaţă de 1.707 metri patraţi, iarvaloarea lucrărilor efectuate aici se ridică la aproxi-mativ 75.000 de lei.Dar grija pentru dezvoltarea spaţiului verde şi deagrement nu se opreşte aici. Prin grija conduceriiPrimăriei Giroc, tocmai în aceste zile se lucrează ladefinitivarea Parcului Izvor dinChişoda, iar din proiec-tele viitoare ale Consiliului Local putem aminti Par-cul de pe Calea Timişoarei.Despre aceste proiecte vom vorbi într-un număr vii-tor al publicaţiei noastre.

Pagină realizată de Vasile TOMOIAGĂ

Noi investiţii în comuna GirocÎn plină vacanţă, la şcoală se lucrează intens

Condiţii totmai bune pentru şcolarii din Giroc şi preşcolarii din Chişoda

Girocul, comuna parcurilor

5DIALOG CU CETĂŢENII

Absolvenţii clasei a VIII-a,viitorii liceeniAnul şcolar 2011-2012 a adus o schimbareîn instituţiile de învăţământ din comună:prin aplicarea noii legi a învăţământului, arămas o singură unitate cu personalitate ju-ridică – Şcoala cu clasele I-VIII Giroc, cucele trei structuri: Şcoala Chişoda, Grădi-niţa Giroc şi Grădiniţa Chişoda.În consecinţă, din cele două clase a VIII-a,de la Giroc şi Chişoda, au fost 33 de eleviabsolvenţi, dintre care 28 s-au prezentat laExamenul de Evaluare Naţională. Acesta afost susţinut la Şcoala cu clasele I-VIII nr.25 din Timişoara, metodologia precizând caelevii să fie supravegheaţi şi audio-video,cu camere de înregistrare.În urma susţinerii probelor la limba românăşi matematică, 67% dintre elevii prezenţi auobţinut media peste 5. Elevul Darian Cră-ciun a reuşit să obţină nota 10 la matema-tică. Toţi candidaţii au participat laadmiterea la liceu.Ierarhizarea s-a realizat pe baza mediei deadmitere, calculată din media la EvaluareaNaţională şi media generală a claselorV-VIII. Au existat patru elevi care au susţi-nut probe de aptitudini: limba engleză, mu-

zică, desen artistic şi desen tehnic, aceştiafiind admişi şi pe baza acestor note.Pe baza opţiunilor şi a repartizării compu-terizate, elevii din Chişoda şi Giroc au fostadmişi la următoarele licee: Liceul „GrigoreMoisil” – 1 elev; Colegiul Naţional „C.D.Loga” – 2 elevi; Colegiul Naţional Bănă-ţean – 1 elev; Liceul teoretic „W. Shakes-peare” – 1 elev; Liceul teoretic „J.L.Calderon” – 2 elevi; Colegiul economic„F.S. Nitti” – 5 elevi; Colegiul Naţional deartă „Ion Vidu” – 2 elevi; Liceul de arteplastice – 1 elev; Liceul tehnologic de poştăşi telecomunicaţii – 3 elevi; Colegiul tehnic„Ion Mincu” – 1 elev; Colegiul tehnic „H.Coandă” – 1 elev; Colegiul tehnic Electro-timiş – 3 elevi; Liceul tehnologic de ind. ali-mentară – 2 elevi; Liceul industrial detrasporturi auto – 1 elev; Colegiul tehnic devest – 1 elev.Pe baza acestor rezultate, putem afirma căelevii noştri au fost admişi la unele dintrecele mai bune licee din Timişoara şi fiecareva urma şcoala şi profilul pentru care aoptat.Mult succes viitorilor liceeni!

Prof. Melentina COSTA

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţio-nale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulte-rioare, învăţământul primar cuprinde clasapregătitoare şi clasele I-IV. Având în vedere cele men-ţionate, pentru anul şcolar 2012-2013 au fost apro-bate şi două posturi de învăţător pentru clasapregătitoare, unul la Şcoala cu clasele I-VIII “IosifCiorogariu” Chişoda şi unul la Şcoala cu clasele I-VIIIGiroc.Ţinând cont de metodologia privind mobilitatea per-sonalului didactic din învăţământul preuniversitar înanul şcolar 2012-2013, consiliul de administraţie alŞcolii cu clasele I-VIII Giroc a hotărât să organizeze

independent concursul pentru ocuparea următoarelorposturi didactice vacante: două posturi de învăţător,nouă ore de educaţie muzicală şi patru ore de religiebaptistă.Pentru organizarea şi desfăşurarea concursului, con-siliul de administraţie al unităţii de învăţământ a sta-bilit comisia de organizare şi desfăşurare a concursului- aceasta fiind alcătuită din şapte cadre didactice - şicomisia de organizare şi desfăşurare a inspecţiei spe-ciale la clasă – formată din şase cadre didactice.La acest concurs s-au înscris următorii candidaţi: Li-liana Antal, Simona Blaj, Mihaela Cîmpan, ClaudiaDrăgan, Nicoleta Priboi, pentru cele două posturi de

învăţător, Mircea Sturza, pentru orele de educaţie mu-zicală, şi Emanuel Nicolescu, pentru orele de religiebaptistă.Înregistrarea cererilor de înscriere la concursul de ocu-pare a posturilor didactice s-a făcut la secretariatulunităţii de învăţământ, în perioada 2-12 aprilie 2012.După verificarea şi avizarea, de către comisia de or-ganizare şi desfăşurare a concursului, a dosarelor can-didaţilor, în perioada 18-27 aprilie 2012 a avut locvalidarea înscrierii, prin semnătură, de către candidaţi,în perioadele 20-28 aprilie 2012 şi 26-31 iulie, pentruabsolvenţii promoţiei 2012.Concursul pentru ocuparea posturilor didactice va-

cante a constat în inspecţia specială la clasă şi probascrisă din didactica specialităţii, potrivit programelorspecifice pentru concurs. Inspecţia specială la clasă s-a desfăşurat pe durata unei ore de curs, în perioada 7-25 mai 2012 la clasele a II-a şi a V-a şi s-a evaluat prinnote de la 10 la 1. Notele obţinute la inspecţia specialăla clasă au fost cuprinse între 7,50 şi 10 şi au o ponderede 25% în media de repartizare. La proba scrisă, cares-a desfăşurat în 2.08.2012 şi a durat patru ore, au par-ticipat doar cinci cadre didactice din cele înscrise, ce-lelalte două optând pentru alt centru de concurs, dinTimişoara. La nivelul judeţului au existat 19 centre deconcurs.

În timpul probei scrise, alături de comisia de organi-zare şi desfăşurare a concursului, au mai fost impli-cate şase cadre didactice, care au fost supraveghetori,un cadru medical şi un reprezentant al Poliţiei Giroc.Subiectele pentru concurs au fost elaborate de cătreCentrul Naţional de Evaluare şi Examinare. Evalua-rea lucrărilor scrise s-a realizat la nivel naţional prinnote de la 10 la 1, pe discipline, în centre de evaluarestabilite de MECTS. Nota obţinută la proba scrisă areo pondere de 75% din media de repartizare.Ca şi preşedinte al comisiei de organizare şi desfăşu-rare a concursului, începând cu 10 iulie 2012 am par-ticipat la şedinţele de instruire organizate de ISJ Timişşi am urmărit îndeplinirea atribuţiilor tuturor membri-lor pentru buna desfăşurare a concursului, astfel încâtacesta să se desfăşoare fără incidente.Rezultatele obţinute au fost următoarele: LilianaAntal- media 9,71, Claudia Drăgan - 9,02, Mihaela Cîmpan- 7,7, Nicoleta Priboi - 7.98 şi Mircea Sturza - 8,01.În 13 august 2012 are loc la nivelul unităţii de în-văţământ repartizarea în şedintă publică a candidaţilorcare au obţinut cel puţin media de repartizare 7,00 laconcurs, în ordinea descrescătoare a mediilor, pe celedouă posturi de învăţător, în vederea angajării pe pe-rioadă nedeterminată.În 16 august 2012 are loc la nivelul unităţii de în-văţământ repartizarea în şedinţă publică a candidaţilorcare au obţinut cel puţin media de repartizare 5,00 laconcurs, pe posturile didactice publicate pentru anga-jare pe perioadă determinată (orele de educaţie muzi-cală şi religie baptistă).Doresc să mulţumesc domnului primar Iosif IonelToma pentru sprijinul acordat privind logistica nece-sară pentru desfăşurarea concursului şi celor 19 cadredidactice care s-au implicat având în vedere că o partedin activităţi s-au desfăşurat în timpul vacanţei devară.

Prof. Marieta DENEŞ

Şcoala cu clasele I-VIII Giroc – centru de concurspentru ocuparea posturilor didactice vacante

6 DIALOG CU CETĂŢENII

“În viaţă important este să ştii când să spui NU”!

Dincolo de graniţa Ţării Banatului, numelelui Traian Jurchela a coborât la sud, pânăspre firul Dunării, iar în nord a urcat dinArad şi Bihor până în Maramureşul istoric,loc unde este îndrăgit şi pe care şi el îl iu-beşte deopotrivă. Traian Jurchela este unnume cunoscut al muzicii populare şi a dusfaima doinei bănăţene dincolo de hotareleBanatului, în regiunile tradiţionale ale ţăriişi, în acelaşi timp, peste hotare, cântândprin mai multe ţări ale Europei, dar şi din-colo de Ocean. Este un mesager de renumeal doinei bănăţene, dar şi al cântecelor dinCaraş, loc atât de drag lui. S-a născut la 5august 1947 la Ilidia şi solistul poartă înglas întreaga încărcătură inconfundabilă adoinei bănăţene. Un timbru blând şi pă-trunzător, răscolitor în acelaşi timp, care ţise apropie de inimă şi suflet, o voce caldă,care te umple de emoţie.Născut într-o zodie aleasă, cea a Leului, so-listul Traian Jurchela strânge cu prisosinţăchintesenţa valorilor acestui semn zodiacal,dar fala şi mândria bănăţanului care îşi cu-noaşte adevărata valoare nu are nimic de-aface cu falsul orgoliu ori trufia, păcate încare cu atâta lesne cad mulţi muritori aizilei de azi. Traian Jurchela este un „ommândru” atât la propriu, cât şi la figurat. Ostatură impozantă şi dreaptă, cum drept seştie şi el, ascunde un suflet cald şi bun, „depus la rană”, cum ar spune bunii noştri. Şiîntreaga-i fiinţă emană o căldură proprie,prietenească, inconfundabilă. Solistul demuzică populară Traian Jurchela are un re-pertoriu autentic şi cu grijă ales, pentru că eleste autentic şi un ales al harului care nul-a ocolit. Traian Jurchela cântă adevărat,pentru că el este un om adevărat.Talentul l-a urmat pe doinitor şi pe solistulde romanţe deopotrivă de-a lungul întregiivieţi. Prin cântecele lui, Jurchela simte olume mai altfel – o lume a acestor locuri –izbucnită din meandrele sufleteşti, mol-come, dar pătrunzătoare în acelaşi timp. Elîţi aminteşte, oriunde te-ai afla, de Banat şide acasă! Traian Jurchela are cântece cucare se înscrie necontestat în folclorul nos-tru nemuritor.„Am început să cânt cu 40 de ani în urmă,ne spune Traian Jurchela, iar de atunci amcolindat ţara, Europa,America. M-am bazatîntotdeauna pe culegeri şi pe creaţia perso-nală. Mi-am alcătuit repertoriul cu multăgrijă şi m-am raportat la adevăr, adică la ră-dăcini, de care nu m-am îndepărtat nicio-dată. Am avut grijă să păstrez valorile

neamului şi când m-am aplecat asupra ver-sului am avut grijă să nu rănesc frumosuldin satul ţăranului, al satului bănăţean înspecial”.

“Cât îi Căraşu’ dă mare”…Cel care avea să devină unul dintre inter-preţii emblematici ai Banatului, Traian Jur-chela s-a născut, aşa cum aminteam, înlocalitatea cărăşană Ilidia - un loc… idilicdin Banatul montan, zonă din care artistulde mai târziu avea să-şi tragă seva muziciisale. A urmat şcoala primară în satul natal,apoi şcoala profesională la Reşiţa, pentru ase reîntoarce spre locul de baştină în aniiliceului, frecventaţi la Liceul “GeneralDrăgălina” din Oraviţa.De altfel, Oraviţa este locul despre careTraian Jurchela vorbeşte mereu cu drag şi,acum, la vârsta deplinei maturităţi, cu nos-talgia celui care a copilărit şi şi-a trăit ado-lescenţa şi tinereţea pe acele meleaguri:“Oraviţa este un loc încărcat de istorie. Afost, pe vremuri, localitatea de suflet a fami-liei imperiale. Avem acolo cea mai vechecale ferată din România, Oraviţa – Baziaş,cel mai vechi teatru din sud-estul Europei,«Mihai Eminescu», construit în 1817, princhetă publică, după proiectul Burgtheaterdin Viena.A fost un oraş cu o bogată activi-tate culturală”.La Oraviţa, la Casa de Cultură, Traian Jur-chela a muncit vreme de aproape treidecenii. Până recent, maestrul făcea săp-tămânal naveta Timişoara – Oraviţa, pentrucă a avut acolo şi o clasă de canto pentrutinerii interpreţi de muzică populară. Şi totdin această zonă a adunat de la bătrâni cân-tece vechi, versuri, pe care le-a strâns înmai multe culegeri de folclor. “Poporulacesta – spune Traian Jurchela – a creat luc-ruri extraordinare. Timpul nostru nu ne maipermite să mergem spre profunzime.Astăzialergăm după lucruri facile, dar care nu auvaloarea să rămână perene. Eu mi-amasumat plăcerea de a păstra nealterate muzi-ca şi folclorul bănăţean. Nu e un chin şimi-am luat această misiune cu toateriscurile inerente”.

O viaţă închinată cânteculuiHarul cu care Dumnezeu l-a înzestrat peTraian Jurchela s-a văzut încă din fragedăcopilărie. “Aveam 7 ani când am doinitprima dată. Am cântat apoi la serbările şco-lare, încurajat de rude şi vecini. Mai târziu

am învăţat şi notele muzicale, singur. Amfost autodidact. Mi-au mai plăcut, de mic,cântările bisericeşti. Am cântat şi în corulbisericii, iar mai apoi, la maturitate, am avutocazia să cânt pricesne într-o bisericăromânească din Ierusalim, dar şi în mănă-stirile din Moldova. Dar parcă cel mai multmi-a plăcut să cânt în biserica din Ilidia, careeste monument istoric, fiind construită înanul 1796”. Dincolo de acestea, carieramaestrului a însemnat numeroase specta-cole, ţinute pe scene din întreaga ţară.

Folclorul autentic va dăinuiMaestrul Traian Jurchela a purtat cânteculdin Banat, doinele care-i sunt atât de dragi,în toate colţurileRomâniei, aşa cumaminteam,vreme de aproape 40 de ani. A făcut-o cudemnitate şi talent, fără să se abată de laceea ce a cules ca moştenire de la înaintaşiisăi. Optimist, spune că folclorul autenticromânesc va dăinui. Aceasta pentru că dinspate vine o generaţie de tineri talentaţi.“Sper doar ca ei să nu cadă pradă materia-lului şi să aibă mintea de a se reîntoarce larădăcini. Orice altă variantă ar duce lapierderea unor valori ce nu vor mai putea fiaduse niciodată înapoi”.Pentru că nu se poate vorbi despre viitorfără trecut, îi cerem maestrului să ne enu-mere artiştii pe care i-a admirat sau carei-au influenţat cariera. Dintre soliştii vocaliîi aminteşte pe Ion Cristoreanu şi FelicianFărcaşu – “un interpret care a avut în reper-toriu cântece satirice foarte bine controlateintelectual, aproape caragialesc”, pe AnaPacatiuş, Ana Munteanu, MarianaDrăghicescu, Achim Nica ori FlorentinIosif. Sunt doar câţiva, pentru că “Dum-nezeu dă mai rar lucrurile bune, iar oameniibuni sunt şi mai puţini”. Pe urmele lorcalcă, spune maestrul, Andreea Voica oriStana Stepănescu, o interpretă care aduceaminte, prin timbrul vocii sale, de regretataMariana Drăghicescu. Dintre instrumen-tiştii cu care a împărţit scena, Traian Jur-chela îi aminteşte pe George Motoia Craiu,Luca Novac, Efta Botoca, Sandu Florea,Luţă Popovici, Gigi Tăbăcar, MirceaArde-lean (despre care spune că se poate com-para cu marii virtuozi ai ţambalului, precumToni Iordache), fraţii Vincu sau tatăl şi fiulGolban. Din generaţia tânără îi aminteştepe clarinetistul Ionicuţ Butan şi petrompetistul Constantin Moacă.Pentru că a umblat mult prin ţară, în specialîn zona Banatului, Ardealului şi Mara-

mureşului, Traian Jurchela şi-a format unpublic special, care îi cunoaşte repertoriulşi îi apreciază eforturile artistice. “ÎnArdeal, începând din Hunedoara, conti-nuând cu Sibiul, Bihorul, Aradul există unpublic special care apreciază muzicabănăţeană. Aici sunt oameni care, să spunaşa, sunt fideli muzicii mele, la fel cum seîntâmplă şi în Maramureş. Nici de Banatulnatal nu mă pot plânge, însă în ultimavreme se constată tot mai mult o schimbarea abordării. S-au schimbat liniile melodiceşi, un lucru foarte periculos, ritmul, cadenţacântecului, care a crescut simţitor. Secolulvitezei a pătruns peste tot iar noi ne grăbimspre… nicăieri.Apoi, mai este şi acea partea publicului şi a cântăreţilor care semulţumesc cu puţin. Se abordează la modulcomercial o serie de melodii despre valoritradiţionale, cum ar fi familia, iar oameniiasimilează lucrurile ieftine, cu mesaje de-oclipă. Familia, ca şi credinţa, sunt lucruri pecare trebuie să le porţi în sufletul tău, nu săfaci paradă de ele. Toate acestea vin şi dinfaptul că, la noi, cultura adevărată nu prezintăinteres şi nici nu este stimulată”.

A crezut mereu în elDacă-l întrebi pe maestrul Traian Jurchelacare a fost principiul care i-a ghidat carieraşi viaţa, răspunsul vine instantaneu: „Amcrezut mereu în mine. Chiar şi atunci, la 7ani, când am doinit prima dată. Am vrut săredau oamenilor cântările frumoase, ade-vărate, din Banat. Iar faptul că am publiculmeu fidel din Banat până în Ardeal sauMaramureş mă face să cred că, cel puţin înparte, am reuşit”.Traian Jurchela este, dincolo de cariera ar-tistică, un om împlinit. Are o familie fru-moasă, a ridicat două case, una dintrepasiunile sale fiind tocmai construcţiile, iaratunci când îşi permite îşi face timp şi pen-tru cealaltă pasiune a sa – vânătoarea. „Îmiplace iarba verde. Şi de aici, de la Giroc, şide acasă, din Caraş”, ne spune, arătându-neşi copacii pe care i-a plantat nu doar pentruumbră, ci şi ca să aibă, aici, în buza oraşu-lui, o cireaşă sau o vişină când dă rodul.De 36 de ani, maestrul este căsătorit cudoamna Stela. Dumnezeu le-a dăruit o fată,Codruţa Carolina, profesoară de fizică. Larândul ei, Codruţa le-a dăruit un nepoţel,pe Răzvan Alexandru, născut pe 4 august,cu o zi înaintea zilei de naştere a bunicului.„Mi-am făcut cu greu un nume în muzicapopulară, ne mai spune Traian Jurchela, eîntotdeauna greu să-ţi faci un nume, dareste şi mai greu să-l păstrezi. Vedeţi, vor-bim despre nume. Mulţi îmi spun Jurche-lea, zic că aşa sună mai bine, dar nu esteadevărat, pe mine mă cheamă Jurchela, enumele pe care l-am moştenit... Apoi, cândai ajuns la un anume standard, nu mai aivoie să faci compromisuri. Eu am ştiutcând trebuie să spun NU şi am rostit acestcuvânt de foarte multe ori. Nu a fost uşor.Tentaţia e mare, dar, repet, nu-mi pare rău,pentru că, mai devreme ori mai târziu, veiavea şi satisfacţii... Adevărata stisfacţie aunui om şi a unui artist împlinit”.Şi Traian Jurchela este un artist împlinit.

Anton BORBELYPetru Vasile TOMOIAGĂ

Discuţie cu solistul demuzică populară şi romanţe

Traian Jurchela

Traian Jurchela, care a încântat şi continuă săîncânte mii de ascultători, de aproape patrudecenii, cu vocea şi harul său, şi-a asumat, aşacum îi place să spună, “plăcerea” de a oferi oa-menilormuzică populară autentică dinBanat.Nu a căzut niciodată pradă ispitei, să-ispunem, comerciale, nu a făcut rabat de lamuzica adevărată şi nici nu s-a îndepărtat de la'lonul folclorului bănăţean. Despre muzică,tradiţie, actualitate, dar şi despre viitor ori pa-siuni am stat de vorbă cu maestrul Traian Ju-rchela într-o dimineaţă însorită de iulie, cudoar câteva zile înainte de a-şi serba ziua denaştere.Ne-a primit în casa lui de laGiroc, unloc care - alături de plaiurile natale ale Ilidieiori cele ale Oraviţei din copilăria, adolescenţaşi tinereţea sa – i-a intrat de'nitiv în su(et.

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0733 666478

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie;Octavian GRUIŢA, Gabriel TOMESCU, CodruţaTOMESCU, Viorel Dorel CHERCIU - cultură;

Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: [email protected]

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Ansamblul „Ghiocelul” a participat, în ultima pe-rioadă, la două manifestări culturale inter-naţionale, una desfăşurată la Aiud, iar cealaltă înBulgaria, la Sofia.O prezenţă notabilă a fost cea a Ansamblului„Ghiocelul” laAiud la cea de-a doua ediţie a Fes-tivalului Internaţional de Folclor, care a avut loc

în perioada 18-23 iulie. De data aceasta, Girocula deplasat la manifestare nouă perechi de

dansatori şi opt fete de la ansamblul de juniori.De asemenea, a participat OrchestraAnsamblului„Ghiocelul”, condusă de maestrul Adrian Scoro-bete.Din capitala Bulgariei, Sofia, „ghioceii” s-au în-tors cu o diplomă de excelenţă, reuşind să seclaseze pe locul trei al „Balkan TV Competition– Outdance me”. Performanţa artiştilor din co-muna noastră este cu atât mai remarcabilă cu câtea a fost obţinută într-o companie selectă,

reprezentată de ansambluri din Turcia (locul I),Macedonia (locul II), Grecia şi Bulgaria. Girocula avut la Sofia patru perechi de dansatori – IonelŞipoş, Cristina Popa, Paul Szalay, Nuţi Chelaru,Nicu Paşcalău, Andreea Lazea, Dani Petrov şiSonia Bogdan. V.T.

“Fata bănăţană”,cu Loredana Maria Sur

Una dintre cele maitinere interprete demuzică populară dinGiroc, LoredanaMaria Sur, a reuşit săimprime, recent, uncompact-disc careconţine 11 piese, inti-tulat “Fata bănăţană”.CD-ul conţine piesele“Fata bănăţană”, “Îsmândră că-s dinBanat”, “Chicită-s dăsărbătoare”, “Haideţitoţi feciori la joc”,“Frumoşi anii mei de

fată”, “Doamne, nu-mi lua copilăria”, “Nuntă mare”, “S-odus, Doamne, mai un an”, “Drag mi-i satu’ şi Banatu’”, “Brâude la munte” şi “Maica mea cu păr cărunt”. “Şi pe această calevreau să le mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat: Maria-na Zota şi Florin Vascu - textieri, Remus Grosu şi AdrianScorobete - linie melodică, sunet şi mixaj - prof. Sorin Bârcăşi prof. Remus Grosu, orchestră şi aranjament - prof. RemusGrosu”.Giroceanca noastră a partici-pat în ultima perioadă la maimulte festivaluri de folclorde la care s-a întors cu nu-meroase premii: “VetreStrăbune” – locul I atât laetapa locală, cât şi la ceajudeţeană, festivalul-con-curs de folclor “Câte stele-spe Banat”, ediţia a patra,desfăşurat în 14 iulie, şi“Coşarii”, din comunaBrestovăţ, director ElenaJurjescu, de unde s-a întorscu premiul special altinereţii.

V.T.

Prezenţe girocene în ţară şi peste hotare

Unul dintre cele mai puterniceturnee de şah ale verii se vadesfăşura la Giroc, în perioadaurmătoare. Clubul de ŞahGiroc, prin antrenorul ZamfirMoldovan, în parteneriat cuPrimăria Giroc, reprezentată deprimarul Iosif Ionel Toma,Hotel TRIO Giroc, prin OfeliaMarincu, şi Şcoala cu clasele I-VIII Giroc, prin director prof.Melentina Costa, organizează,în perioada 9-14 august 2012,competiţia de şah ”TrofeulTRIO Giroc”, structurată întrei turnee: Turneul A – Princi-pal, Turneul B – Amatori şiTurneul C – Boboci. În ceea cepriveşte premiile, locul I de lafiecare dintre cele trei secţiuni

câştigă un ceas digital de şah.Se premiază locurile 1-3 de lafiecare secţiune, dar se acordăşi premii pe categorii de vârstă.Alte premii vor fi acordatedupă cum urmează: locul I cate-goria a II-a - Turneul A, locul Iîntre jucătorii neclasificaţi, înTurneul B – Amatori, locul Ifeminin - Turneele A, B, C. Lafiecare secţiune va exista unpremiu la tombolă, pentrujucătorii care n-au fost premiaţi.Premiile vor consta în cupe,medalii, diplome, cărţi, efecteşahiste, alte obiecte. Festivi-tatea de premiere este progra-mată pentru marţi, 14 august2012, ora 15.

A.B.

Regal şahistic la Giroc

Zeci de motociclişti au participat, duminica tre-cută, la un eveniment de aprofundare a tehnicilorde conducere a motocicletei organizat de Timi-şoara Bikers pe platforma industrială de la Iveco.Invitatul special al evenimentului a fost multiplulcampion Ionel Pascota.Organizatorii evenimentului au aranjat pe plat-

forma industrială de la Iveco, aflată la ieşirea dinTimişoara spre Şag, un traseu cu jaloane pe caremotocicliştii l-au putut parcurge. Înainte însă dea se urca pe motociclete, toţi cei prezenţi auprimit câteva sfaturi de la multiplul campion

naţional şi euro-pean Ionel Pas-cota.La finalul “oreiteoretice”, cam-pionul dinGiroc le-a şiarătat motoci-cliştilor pre-zenţi care estepresiunea op-timă în pneuri şichiar i-a ajutatsă o şi obţină.Evenimentul aavut două eta-pe: una teore-tică, în carePascota a expli-cat câteva dinsecretele con-

ducerii motocicletei – pregătirea motocicleteipentru cursă sau pentru ieşiri pe drumurile pub-lice - şi o parte practică. Pe traseul amenajat pa-sionaţii de motociclete au şi pus în practicăsfaturile primite.

A.B.

Lecţii şi demonstraţii demotociclism cu Ionel Pascota

8 DIALOG CU CETĂŢENII

AAnnggeelliinnaa NNiiccoollee CCoommaann22,,88 aannii,, GGiirroocc

RRoobbeerrtt GGrraaţţiiaann SSiittaarr22,,77 aannii,, GGiirroocc

SSuurriiaa MMaatteeii11,,88 aannii,, GGiirroocc

SSeerrggiiuu PPaarraasscchhiivv11,,88 aannii,, GGiirroocc

În atenţia părinţilor din Giroc şi ChişodaAdresăm rugămintea ca părinţii care trimit fotogra i ale copiior pentru rubrica “Ba, al meu e mai frumos!” a ziarului nostrusă ne furnizeze şi următoarele date: ziua, luna şi anul naşterii, numele şi prenumele copiilor, precum şi un număr de telefonde contact. Redacţia

Asemeni anului trecut, şi în acest an Pa-rohia Ortodoxă Chişoda, cu sprijinul di-rect al Primăriei, al Consiliului LocalGiroc şi al Societaţii Giroceana, a orga-nizat încă două pelerinaje la mănăstiriledin ţară.Primul pelerinaj a avut loc în luna iunie,la Mănăstirea Izbuc. O mănăstire ridi-cată între anii 1938-1940 intr-o depre-siune a Munţilor Codrul Moma dinjudeţul Bihor, lângă un izbuc, un izvorce îşi revarsă apele în afară doar în anu-mite perioade de timp. Credincioşii dinîmprejurimea acestui izvor i-au desco-perit puterile tămăduitoare şi au ridicat

în apropierea lui un loc de rugăciune.În acest loc minunat, unde Dumnezeu arevărsat un strop de rai pe pământ, cre-dincioşi din Chişoda, adulţi şi copii, auvenit pentru a închina o rugăciune luiDumnezeu şi pentru a-şi încânta sufletulcu acest loc minunat pe care omul l-asfinţit prin prezenţa lui şi prin rugă-ciune. Lângă izbucul tămăduitor şi în li-niştea tainică din biserică, pelerinii

chişozeni au găsit o oază pentru suflet.O oază în care să îşi ostoiască setea derugăciune şi în care să se întâlnească cuHristos în tainiţa sufletului lor. Cu sigu-ranţă că după o astfel de întâlnire, o fă-râmă din sufletul fiecăruia care a ajunsaici a fost îndumnezeită de harul Duhu-lui lui Dumnezeu.O lună mai târziu, în luna iulie, a fostorganizat un alt pelerinaj, care deaceastă dată s-a desfăşurat pe parcursula două zile. În prima zi s-a ajuns la mă-năstirile Polovraci, Hurezu, Bistriţa şiMănăstirea dintr-un lemn, unde peleri-nii chişozeni au rămas peste noapte. A

doua zi, în drum spre casă, dar cu unmic ocol, s-a ajuns la mănăstirile Go-vora, Cozia, Ostrov şi Turnu. În acestfel pelerinii au putut să îşi încânte suf -letul şi privirea cu cele mai reprezenta-tive mănăstiri de pe valea Oltului şinordul Olteniei, acestea fiind izvoare şicomori ale ortodoxiei româneşti.Precum nordul Moldovei, şi nordul Ol-teniei abundă în viaţa duhovnicească ce

se trăieşte în mănăstirile din aceastăparte de ţară. Această zonă nu doar că acontribuit la dezvoltarea culturii româ-neşti, amintindu-ne aici de Pravila de laGovora, care a marcat începutul tipări-turilor, dar a funcţionat ca un liant careprin credinţa în Dumnezeu a reuşit sălege peste secole un neam ce a trăit maimereu sub ameninţarea altor popoare.În această parte de ţară pelerinului nu-ipoate obosi sufletul, căci la mai totpasul oamenii, în frunte cu domnitoriide altădată, au ridicat nenumărate mă-năstiri. Unele pentru a cere ajutor de laDumnezeu, iar altele pentru a-I mul-ţumi.Deodată cu drumul nostru pe la mănăs-tiri, am mai săvârşit încă un drum. Unulspiritual care ne-a apropiat parcă maimult de Dumnezeu. Astfel de mănăstiricum sunt acestea deschid sufletul omu-lui şi îl mângâie. Mănăstire după mă-năstire, rugăciune după rugăciune,închinându-ne la icoane şi la moaştelesfinţilor, am simţit cum sufletul nostrudevine mai bun şi mai luminos, înlătu-rând gândurile rele şi ispitele ce vin.Mulţi am simţit cum sufletul este uşu-rat în zborul lui către Hristos.De aceste pelerinaje şi bucurii duhovni-ceşti nu s-au bucurat doar cei care aucălcat cu piciorul tinda mănăstirilor şis-au închinat în acestea. De o astfel debucurie s-au împărtăşit şi familiile şiprietenii celor care au fost pelerini prinţara lor. Căci, după întoarcerea acasă,gândurile şi amintirile despre ceea ce auvăzut şi au trăit au fost dăruite cu drag şicelor care nu au putut ajunge în acestelocuri, dar care cu siguranţă au ocrotitprin rugăciunea lor călătoria celor ple-caţi să se închine.Dumnezeu ne-a învrednicit pe mulţi săne hrănim din iubirea Sa, gustând câtepuţin din trăirea călugărilor români. El aînveselit sufletele pelerinilor şi dorim casă binecuvinteze şi vieţile celor care aufăcut posibile aceste călătorii duhovni-ceşti, dorind să le mulţumim pe aceastăcale pentru îngăduinţa şi efortul pe careni le-au dăruit.

Preot Traian DEBUCEAN

Pelerinaje ale credincioşilor din Chişoda