1

Reconstruind Socialul. Riscuri şi solidarităţi noi

Prima Conferinţă Internaţională a Societăţii Sociologilor din România

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

2-4 Decembrie 2010

Secţiunea tematică: Forme de incluziune socială: relaţiile romilor cu populaţia majoritară

Coordonator: István Horváth Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca

László Fosztó ISMN, Cluj Napoca

Lucrare pentru conferinţă. Nu citaţi fără acordul autorilor

Aspecte practice ale dezvoltării comunitare-Forme de incluziune sociala axate pe

modelul participativ al persoanelor de etnie roma din judetul Mehedinti

George Smeu

Universitatea de Vest Timișoara

Lucrarea de faţă se înscrie într-o „perspectivă socială” ce a măsurat nivelului de

dezvoltare al comunităţilor locale rome, cel de implicare al actorilor comunitari dar mai ales

ai membrilor comunității, definind, în acest scop, componentele traduse prin apelul la

capitalul uman, capitalul social şi locuire. Într-o anumită măsură aceasta poate contribui la

îmbogățirea materialului analitic concret existent în sfera abordărilor pe tema dezvoltării

comunitare în problematica romă.

În general, principalul rezultat al proceselor de dezvoltare comunitara trebuie să-l

constituie creșterea standardului de viață pentru membrii comunității parte a acestor procese.

Părțile care susțin acest gen de inițiative trebuie să-și asume responsabilități și mai apoi să

beneficieze în egală măsură de rezultatele obținute în urma implementării planului de

dezvoltare comunitară. Actorii implicați în ceea ce înseamnă inițiative de dezvoltare locală

(autorități locale, lideri locali, persoane sau organizații care facilitează procesele de

dezvoltare locală) trebuie să aibă în vedere faptul că există legături indisolubile între

problemele de natură socio-economice, culturale și nu în ultimul rând cele ecologice.

Admițând faptul că la nivelul unei comunități sunt funcționale mai multe grupuri cu interese

și valori diferite trebuie avut în vedere faptul că eforturile planificate de dezvoltare a

comunității încearcă să reducă competiția excesivă la nivel local. Eforturile planificate de

dezvoltare ale unor comunități locale din mediul rural trebuie să reprezinte eforturi de

înlocuire a competiției excesive sau neloiale cu diferite forme de cooperare, bazate pe

interese comune.

In mod practic, putem vorbi de o identificare sistematică a factorilor responsabili

pentru influiențarea participării comunitare dacă realizăm o analiză a rezultatelor obținute

prin implementarea unui proiect finanțat de Banca Mondială (WB) prin Japan Social

2

Developoment Fund (JSDF), în douăzeci şi patru de județe din Romania și respectic 103

localități preponderent cu populație de etnie romă.

Implementarea acestui proeict a permis alcătuirea unui set de dimensiuni revelator

pentru dezvoltarea comunitară cât și pentru incluziunea socială a romilor: astfel, peisajul

autohton rural al participării şi implicării comunitare dă seamă, în bună măsură, atât de

variabile de localizare şi de încredere (rata participării cunoaşte valori statistice semnificativ

mai mari în cazul persoanelor ce au declarat că au încredere în primar şi locuiau în satele-

centre de comună), precum şi de alţi factori de natură individuală sau familială: „la nivel de

gospodărie, contează şi starea materială, stocul de educaţie, distribuţia pe vârste”

La nivel național , un pas decisive în problematica romilor a fost apariția Strategiei de

îmbunătățire a situației romilor din România. În implementarea obiectivelor acesteia, un rol

important l-au avut comunităţile ştiinţifice, prin fundamentarea programelor politicilor

publice destinate romilor dar mai ales, apreciem noi1, societatea civilă prin implementarea

proiectelor sociale menite să îmbunătățească situația acestor personae.Un bun şi real exemplu

în acest sens î-l constituie Agenţia de Dezvoltare comunitară “Împreună”, o fundaţie

reprezentativă la nivel naţional pentru păstrarea şi promovarea persoanlităţii romilor, prin

activităţi de cercetare, documentare, şi difuzare, elaborare şi implemenatare a politicilor

sociale în folosul romilor.2 Pe lângă foarte multe cercetări în problematica romă, această

fundaţie a implementat diverse programe şi proiecte care au avut ca beneficiari direcţi

comunităţile de romi din întreaga ţară. Unul din aceste proiecte3 cu acoperire naţională şi-a

atins obiectivele şi în judeţul Mehedinţi, prin partenerul la nivel judeţean : Asociaţia

1 Concluzie personală, în urma participării la diverse întâlniri naţionale, regionale şi judeţene, în care au fost

prezentate situaţii reale pe judeţe, în ceea ce priveşte situaţia persoanelor de etnie romă şi implementarea

obiectivelor stipulate în Strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor din România, în perioada mai 2008 -

februrie 2010.

2 ADC „Împreună” a obţinut persoanlitate juridică la data de 24 septembrie 1999, prin încheierea 93 a

Tribunalului judecătoriei Braşov; actualmente are sediul în Bucureşti, sector 2, str. Mihai Eminescu nr. 160;

3 Împuternicirea comunităţilor de romi în influienţarea şi monitorizarea agendelor locale în România, finanţat de

Banca Mondială prin Fondul Japonez de Dezvoltare Socială;

3

Filantropia Severin4, singurul ong la nivelul judeţului Mehedinţi care a monitorizat

implementarea politicilor publice pentru romi, în perioada 2008-2010, deşi existau în judeţul

nostru şi asociaţii constituite din membrii exclusiv romi.

Programului „Împuternicirea comunităţilor de romi în influenţarea şi

monitorizarea agendelor locale în România” a debutat în anul 2008 cu scopul declarat de

a contribui la pregătirea condiţiilor de implementare eficientă a Programului de Intervenţie

Prioritara vizând identificarea, mobilizarea şi punerea împreună a celor mai importante

resurse ale comunităţilor de romi şi ale autorităţilor locale pentru identificarea măsurilor,

iniţierea, implementarea şi monitorizarea proiectelor care vor fi finanţate de Guvern sau de

Autorităţile Locale prin bugetul de stat sau de către alţi finanţatori implicaţi în Deceniul de

Incluziune a Romilor. Ipoteza de la care a s-a pornit a fost aceea că “celor mai sărace

comunităţi de romi le lipseşte informaţia, încrederea, abilităţile şi capacitatea de a-şi schimba

propria viaţă şi, de aceea, au nevoie de sprijin şi direcţionare de-a lungul unui proces de

descoperire a propriei puteri, de identificare a nevoilor concrete şi a soluţiilor de rezolvare a

unei părţi a acestora. Drept urmare, proiectul a urmărit atât facilitarea comunităţilor locale,

cât şi împuternicirea societăţii civile de la nivel local şi regional prin susţinerea ONG-urilor şi

organismelor de reprezentare comunitară în implementarea unor mecanisme participative de

monitorizare şi evaluare a măsurilor menite să susţină incluziunea socială a romilor”.5

Metoda de lucru în acest proiect s-a bazat pe stimularea procesului de dezvoltare

comunitară prin intermediul activităților de facilitare. Pe lângă procedeele întâlnite și în alte

proiecte similar au apărut în pocesul de dezvoltare comunitară două principii noi :

- abordare de tip participare publică care promovează lucrul în echipă : Grup de Iniţiativă

Local (GIL), Autorităţi Publice Locale (APL), organizaţie neguvernamentală a romilor de la

nivel judeţean (ONG partener) şi facilitator judetean (FJ), respectiv mentor in partea a doua a

programului;

4Asociaţia ,,FILANTROPIA –SEVERIN” este o asociaţie creştin-ortodoxă, de asistenţă socială şi filantropică,

cu caracter nonguvernamental, nonprofit, independent şi apolitic. Scopul asociaţiei îl reprezintă diminuarea

suferinţei nevoiaşilor şi ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, respectarea drepturilor fundamentale ale

omului, în general, şi, în special, ale categoriilor sociale defavorizate. Funcţionează sub patronajul spiritual al

Episcopiei Severinului şi Strehaiei, a fost înfiinţată în decembrie 2004 şi este membră a Federaţiei Filantropia

a patriarhiei Române şi a mai multor reţele ONg. (www.filantropiaseverin.ro)

5 Raportul final naţional al Proiectului “Împuternicirea…..”, pag. 4

4

- iniţierea de proiecte comunitare cu finanţare din resurse locale, în care să fie implicaţi toţi

actorii participării publice;

Principala provocare6 a acestui proiect a fost de a creea în comunitati „embrioni” de

capital uman si social, in scopul dezvoltarii ulterioare a capitalului material in localitatile in

care s-a intervenit.7 Datorită complexităţii programului, acesta a fost divizat în două

componente8, fiecare dintre ele fiind tratate ca proiecte individuale într-o anumită măsură, în

sensul că au propriile obiective, metodologii şi chiar actori implicaţi. Fiecare dintre

componente are o durată de implementare de şapte luni, existând o continuitate a activităţilor,

de la o componentă la cealaltă.

Implementarea Componentei A a proiectului la nivelul județului Mehedinți

Implementarea în teren a componentei A a debutat după selectarea judeţelor, a

comunităţilor şi a facilitatorilor judeţeni. Formula de lucru a fost: un facilitator desemnat

pentru un judeţ, în fiecare judeţ fiind 4-5 comunităţi de romi selectate. Ulterior din fiecare

judet a fost selectata o organizatie a romilor9 care a devenit partenera Agentiei “Impreuna” in

implementarea proiectului la nivel local. Logica programului în general a fost construită pe

modelul: training de instruire, urmat de implementarea imediată a activităţilor din teren,

folosindu-se cunoştinţele, instrumentele şi tehnicile aprofundate la sesiunile de instruire.

Pe parcursul primelor vizite în comunităţi, facilitatorii au colectat datele necesare

întocmirii profilului comunităţii. Una dintre dimensiunile pe care le cuprinde profilul

comunităţii se referă la existenţa în comunitate a unor structuri civice ale romilor (ONG, GI,

sau alte forme de organizare). În comunităţile unde au existat forme de organizare ale romilor

s-a lucrat cu acestea, însă în cele mai multe, romii nu erau organizaţi. Pentru aceste cazuri,

6 Raportul final naţional al Proiectului “Împuternicirea…..”, pag. 6;

7 Anexa I, Harta judeţelor şi a comunităţilor de Romi implicate în proiect.

8 se vor regăsi în text drept COMPONENTA A şi COMPONENTA B

9 Pentru membrii ADCÎ, a fost un deziderat să lucreze cu ong-uri rome, însă au fost 3 judeţe din cele 24, în care

acest lucru nu a fost posibil chiar dacă existau astfel de organizaţii specifice, este şi cazul judeţului Mehedinţi în

care deşi există două organizaţii ROMANI DUNARIS si O ILLO ROMANO, acestea în urma procesului de

evaluare şi monitorizare nu au fost selectate pentru proiect;

5

facilitatorii au identificat lideri comunitari, persoane cu dorinţă de implicare ca şi potenţiali

membri ai GIL.

Odată identificate, formate sau reactivate (în cazul celor formate în proiecte

anterioare), au avut loc primele întâlniri ale GIL în cadrul cărora facilitatorii au urmărit

transferul de cunoştinţe şi abilităţi către membrii săi, urmând ca aceştia să preia în timp rolul

facilitatorului. După primele întâlniri, când membrii GIL au înţeles ce urmează să se întâmple

în localitatea lor a început colectarea datelor necesare pentru analiza comunităţii.

Instrumentele elaborate în acest sens au fost: profilul comunităţii, analiza SWOT,

inventarul problemelor. Toate acestea s-au realizat de către facilitator sprijinit de membrii

activi ai GIL (între 2 şi maxim 4 persoane), prin efectuarea de interviuri, colectarea de date

administrative de la instituţiile locale, discuţii individuale şi de grup cu membrii comunităţii

şi factorii interesaţi de la nivel local. Pentru a fi asigurat caracterul participativ al procesului,

documentele elaborate iniţial de către facilitatori (analiza SWOT şi inventarul problemelor

comunităţii) au fost discutate şi finalizate în cadrul unor întâlniri comunitare la care au fost

invitaţi membri ai comunităţii şi factori interesaţi relevanţi din diverse domenii de activitate.

În cadrul acestor întâlniri participarea activă a tuturor celor prezenţi a fost

preocuparea principală, iar în acest sens facilitatorii au folosit metode participative învăţate,

testate şi simulate la cursul de instruire. La sfârşitul acestor întâlniri, fiecare comunitate a

produs o analiză SWOT şi o listă de probleme prioritare, documente agreate şi acceptate ca

fiind primele rezultate ale muncii împreună şi un bun start al procesului de dezvoltare

comunitară.

În anul 2007, Guvernul României a implementat proiectul Phare 2004/016-

772.01.01.01 ”Consolidarea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea de parteneriate pentru

îmbunătăţirea percepţiei şi condiţiei romilor”, proiect în care s-au inventariat şi monitorizat la

nivel naţional, în fiecare judeţ comunităţile locuite preponderent de romi, comunităţi

vulnerabile social, realizând un raport naţional. În baza acestui raport, în colaborare cu

Ministerul Educaţiei şi Cercetării10

şi a listei comunitatilor de romi cu probleme foarte mari

(de tip HIGHPROB) rezultate ca urmare a aplicarii sondajului PROROMI11

au fost selectate

10 MEC- a fost unul dintre factorii decizionali privind selecţia comunităţilor, ţinându-se cont şi de instituţiile de

învăţământ reabilitate sau construcţii noi.Balta Verde, de exemplu, este o comunitate locuită de rudari,

nevorbitori de limba rromani dar acolo s-a construit o nouă grădiniţă iar Jiana Veche nu este una din cele mai

mari comunităţi de romi din judeţ dar şi aici s-a construit o nouă şcoală;

11 Studiu realizat de Banca Mondială în 2005;

6

pentru acest proiect 103 comunităţi din 24 de judeţe, din Mehedinţi fiind selecţionate patru

comunităţi de romi: Balta Verde, Almăjel, Gârla Mare și Jiana Veche ;

În fiecare din aceste comunităţi s-a realizat analiza SWOT, constituirea sau după caz

consolidarea GIL-lor, a profilul comunitar, prioritizarea nevoilor, au fost colectate date în

conformitate cu graficul Gantt al proiectului.

În prima parte a proiectului (respectiv a componentei A) coordonarea activităţilor,

colectarea datelor şi mobilizarea membrilor din GIL, i-a revenit facilitatorului județean,

ulterior (după a treia lună de facilitare) acest rol i-a revenit ONG-ului judeţean, desigur

sprijinit de facilitatorul judeţean.

Acţiunile ce au urmat au avut scopul de a fi un exerciţiu pe parcursul căruia structurile

romilor de la nivel local să înveţe prin aplicarea practică a unor metode şi tehnici specifice

cum să mobilizeze comunitatea, cum să implice direct comunitatea romă în procesul

decizional şi nu în cele din urmă cum pot fi romii actori responsabili în influenţarea şi

monitorizarea agendelor locale.

Doi membrii şi doi voluntari ai Asociaţiei Filantropia Severin au avut sarcina de a

colecta toate documentele de planificare12

de la nivel local, în fiecare din cele patru

comunităţi de la nivel judeţean sau/și regional, în care erau prevăzute sau ar fi trebuit să fie

prevăzute şi măsuri referitoare la romi - ca grup vulnerabil, considerat unul dintre beneficiarii

principali ai politicilor de incluziune socială.

Odată colectate aceste documente a urmat o analiză a lor în cadrul unor şedinţe de

analiză, organizate de către membrii Asociaţiei Filantropia Severin, unde au fost invitaţi să

participe factorii interesaţi de la nivel judeţean, local, membrii GIL şi cu FJ ca şi moderator al

întâlnirii. Analiza a urmărit în ce măsură sunt prezenţi romii în agendele locale, judeţene,

regionale; cât de relevante sunt aceste documente în raport cu realităţile din comunităţile de

romi; în ce măsură romii ca şi beneficiari au fost implicaţi în realizarea documentelor şi nu în

ultimul rând în ce stadiu se află implementarea acţiunilor prevăzute ce vizează romii.

12 Documente de planificare” au fost denumite generic toate tipurile de documente programatice cu focus

exclusiv pe romi sau care se refereau şi la romi, cum ar fi: Planurile Judeţene de Acţiune pentru Romi, Planurile

de Incluziune Socială a Romilor, Planuri Locale de Dezvoltare, Planuri Locale de Acţiune pentru Romi,

Strategiile Locale, strategii sectoriale pe diverse domenii, strategii de dezvoltare regională, planurile de

dezvoltare şcolară, etc.

7

Rezultatul analizei s-a concretizat mai apoi într-un raport judeţean elaborat de către

membrii AFS, GIL-uri şi facilitator, raport ce cuprinde descrierea situaţiei romilor din judet,

concluzii şi recomandări. Acest raport a fost ulterior dezbatut in cadrul unor intalniri judetene

organizate si moderate de catre AFS- partener judeţean pentru Mehedinţi, participanti fiind

reprezentanti ai grupurilor locale, ai instituţiilor judeţene relevante, primarii din cele 4

comunitati si facilitatorul judeţean. Considerăm relevante pentru situaţia şi rezultatele

obţinute în Componenta A a proiectului, documentele întocmite, informaţiile obţinute,

rapoartele redactate şi specificitatea fiecărei comunităţi din toate puncte de vedere: a

membrilor comunităţii, a celor participativi la toate iniţiativele proiectului, a reprezentanţilor

APL, a leaderilor comunitari, a persoanelor resursă (mediatori: şcolari, sanitari; preoţi,

experţi pe problematica romă, etc.). Din motive de spațiu o sa prezentăm o parte din aceste

instrumente în cele ce urmează, ținând cont de faptul că pentru fiecare comunitate facilitată

s-a derulat un proces similar.

COMUNITATEA Almăjel - Comuna Vlădaia;

Profilul comunităţii

Date descriptive:

Comuna este compusa din satele Vladaia, Almajel, Stircovita si Scorila.

In comunitate exista 293 de gospodarii din care 60 de gospodarii ale romilor (49 imprastiate

prin localitate, iar 11 compacte in partea de s-v a localitatii)

In localitate exista 310 romi din care, 85 barbati, 76 femei si 148 copiii

Nu exista in localiate ONG sau alta forma de asociere.

In comunitate exista diversitate religioasa, ortodocsi si baptisti.

Romi din Almajel sunt ursari.

Mediator sanitar Bosorogu Viorica, prof. limba romani Stoican Ileana, iar mediator scolar

Avram Lili, nu exista un expert local

In general casele sunt construite din chirpici.

Exista posesori de terenuri agricole, dar si mesteri in prelucrarea materialelor fieroase si

lemnoase.

Instituţii

In comunitate nu exista ONG-uri .

8

In comunitate exista 4 magazine.

Nivel de dezvoltarea economică şi socială.

- Infrastructura – drumul din centrul comunitatii este asfaltat, restul ulitelor fiind

pietruite. Nu exista canalizare sau alimentare cu apa in toata comuna.

- Servicii medicale exista in Vladaia, multi dintre romi de aici fiind inscrisi la medicul

de familie din Vanju Mare

- In comunitate exista 4 magazine.

- Nu exista activitati culturale

- exista o scoala cu cls I-IV in Almajel. Scoala cu clasele V – VIII este in Vladaia,

elevii fiind transportati cu microbuzul scolii. Sunt 58 copii scolari din care, 20

prescolari, 35 primar si 3 cazuri de abandon.13

- Majoritatea romilor beneficiaza de legea 416

- Beneficiaza de electricitate , o singura familie nefiind racordata la retea.

Leadership

- Persoane cu initiativa in comunitate au fost identificate in persoana domnilor Mihai

Constantin si Stoican Sorin.

Analiza S. W. O. T.

Educatie

- existenta unei scoli si a unei

gradinite in comunitate

- tineret

Economie

- populatie activa – forta de munca

- meserii traditionale

Infrastructura

- drumul principal este asfaltat

Educatie

- nivel scazut al educatiei

Economie

- locuri de munca pentru tineri

- putere financiara foarte scazuta

Infrastructura

- infrastructura (drumuri, apa,

canalizare)

- modernizare drumuri din interiorul

comunitatii

Cultura

- camin cultural

Sanatate

- dispensar medical

- farmacie

Locuire

- acte de proprietate pe terenuri

- locuri de case pentru tineri

- case intr-o stare avansata de

13 În anul şscolar 2007-2008;

9

degradare

- inexistenta unor locuri de joaca

pentru copii

- diverse programe pentru romi

- investitori externi

- fonduri structurale, PHARE

- programul a II-a sansa

- discriminarea

- slaba intelegere a culturii rome

- mostenitori care revendica diverse

terenuri

Prioritati:

1. Modernizarea infrastructurii locale (drumuri, apa, canal)

2. Crearea si dotarea unui dispensar medical

3. Improprietarirea persoanelor care nu au in posesie terenuri

4. Facilitarea unor activitati economice care sa creeze locuri de munca pentru localnici

5. Facilitarea accesului la educatie a tinerilor din Almajel

Plan de dezvoltare locală 2009-2010:

Grupul de iniţiativă din Almăjel este compus din 15 persoane, din care doar trei

persoane sunt active şi implicate cu adevărat. Îşi doresc să se dezvolte în continuare pentru

reprezentarea comunităţii la nivel local. Pentru atingerea acestui obiectiv începând cu anul

2009 îşi stabileşte obiectivele prin realizarea primului plan de dezvoltare pentru următorul an

calendaristic, respectiv 16 luni.

Membrii GI care au participat la elaborarea acestui plan strategic îşi doresc ca acesta:

Să atragă noi membrii în GI şi să determine o mai activă implicare a tuturor

membrilor GI în acţiunile curente realizate în scopul dezvoltării comunităţii locale

Să îmbunătăţească imaginea comunității în relaţia cu APL

Să devină un partener real al APL

Să clarifice pentru membrii GI obiectivele urmărite şi activităţile care vor fi

întreprinse în următorul an

Să contribuie la schimbarea concepţiei generale a opiniei publice despre rromi

10

Să contribuie la activizarea diverselor instituţii sau structuri constituite pentru

susţinerea problematicii rromilor

Să contribuie la creşterea gradului de conştientizare asupra situaţiei rromilor, a

incluziunii sociale şi la reducerea gradului de discriminare

Planul de dezvoltare şi-a propus să reprezinte opinia majorităţii membrilor săi

- Descrierea GI

GI are in componenta 30 de persoane dintre care activi putem sa spunem ca

sunt doar trei persoane cu care s-a reusit sa conlucrarea de la inceputul procesului de

facilitarii.

Membri din GI s-au implica si in:

- culegerea de informaţii împreună cu facilitatorii

- actualizarea profilului comunităţii împreună cu facilitatorii

- sprijin in realizarea chestionarelor

Romi au incredere in APL si in primar acest lucru este demonstrat si defaptul

ca, domnul primar se afla la conducerea APL de 2 mandate, desi nu a reusit sa dezvolte

proiecte care sa ii sprijine pe romi aflati in nevoi din comunitatea din Almajel. Un minus

in relatia GI cu APL il reprezinta demisia domnului Bosorogu din functia de expert rom

angajat, deoarece dansul facea parte si din GI, grup care nu are o recunoastere legala din

partea APL.

- Viziunea GI

Dezvoltarea comunităţii de rromi în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii membrilor, prin

implicarea acestora în viața socială a comunității.

- Misiunea GI

Crearea unui dialog real între membrii comunităţii şi APL în vederea îmbunătăţirii situaţiei

romilor din comunitate.

- Valorile GI

Activitatea GI se realizează respectând următoarele valori:

Seriozitate : în toate activităţile care îi implică

Colaborare: cu toţi actorii comunitari implicaţi în problematica rromă

Responsabilitate: în angajamentele asumate

Flexibilitate: în abordarea ideilor pentru depăşirea obstacolelor

Transparenţă: oricine poate participa la întâlnirile organizate de GI

Analiza SWOT al GI:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

11

Relaţii bună cu APL

Dorinţa de schimbare

Populatie tanara

Forță de muncă

Situarea la o distanță mică față de orașul Vânju

Mare

Resurse materiale scăzute

Grad de implicare foarte scăzut al altor

membrii din comunitate

Inexistenţa unui lider de etnie rromă în APL

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Interes şi deschidere pentru colaborare al

APL

Schimbarea de mentalitate în cadrul

membrilor comunităţii

Proiecte de finantare care sprijină

comunitatea

Interferarea politicului cu interesele

comunității

Interesele sau ambiţiile personale ale

membrilor GI

Etape

Nr

Crt

Activitate Perioadă Responsabil Resurse Factori

interesaţi

Metode

1. Dezvoltarea GI -

septembrie

-

octombrie

- GI

- ONG

-umane

(persoane

din

comunitate)

-comunitatea

roma

-APL

- mărirea numărului

membrilor activi din

GI

- stabilirea aspectelor

de management

2. Identificarea

unui posibil

sediu

-

decembrie

- GI

- ONG

- financiare

- materiale

- GI

- APL

- activităţi de lobby la

APL

3. Îmbunătăţirea

imaginii

comunității în

relaţia cu

Consiliul Local

al comunei

Mişca

- până în

martie

2010

- GI

- ONG

- materiale

- financiare

-comunitatea

romă

-GI

-APL

- activităţi de lobby la

APL

- proiecte comunitare

în domeniul educaţie

și al infrastructuri

4. Activizarea

diverselor

instituţii sau

structuri

- până în

iunie 210

- GI -umane

(persoane

din

comunitate)

- comunitatea

rromă

- GI

- APL

- activităţi de lobby

12

5. Creşterea

vizibilităţii GI

-anul 2010 -membrii

GI

-umane

(persoane

din

comunitate)

-financiare

- comunitatea

rromă

- GI

- APL

Apariţia periodică a

unor articole despre

viaţa comunităţii de

rromi din Almăjel

Organizarea a minim

o întâlnire publică în

fiecare an

Informarea şi

consultarea

comunităţii

După realizarea profilului comunităţii, a analizei S.W.O.T. şi a planurilor de

dezvoltare locală acţiunile ce au urmat au avut scopul de a fi un exerciţiu pe parcursul căruia

structurile romilor de la nivel local să înveţe prin aplicarea practică a unor metode şi tehnici

specifice cum să mobilizeze comunitatea, cum să implice direct comunitatea romă în procesul

decizional şi nu în cele din urmă cum pot fi romii actori responsabili în influenţarea şi

monitorizarea agendelor locale.

Fiecare din cele 4 comunităţi au fost vizitate periodic de facilitatori judeţeni ai

Asociaţiei Filantropia Severin, care au încercat să atingă două mari obiective în paralel

împuternicirea GIL–lor (chiar transformarea lor în ONG-uri) şi capacitarea comunităţilor de

romi în influenţarea şi monitorizarea agendelor locale.

S-a urmărit introducerea metodologiei de tip participare publică prin aplicarea

concretă a unor metode şi instrumente, prin care membrii comunităţilor locale să influenţeze

direct agenda locală. Acest exerciţiu a constituit o oportunitate de învăţare, de împuternicire

imediată şi de creştere a încrederii în forţele proprii pe cele trei niveluri: personal,

organizaţional şi comunitar a tuturor actorilor implicaţi (AFS, GIL, membrii comunităţii).

După fazele de informare şi consultare a comunităţii a fost realizat un proiect local de

participare publică, menit să rezolve imediat o problemă prioritara a comunităţii, identificata

in faza anterioara. La selectarea problemei ce a fost transpusa in proiect local s-a ţinut cont de

următoarele criterii: să fie o problemă reală a comunităţii; să fie de interes local; să fie

resimţită de cât mai mulţi membri ai comunităţii; să fie rezolvabilă în termen cât mai scurt; să

poată fi rezolvată cu resurse locale; să depindă şi de decizia autorităţilor locale; în rezolvarea

sa să poată fi implicată comunitatea locală, în toate fazele: identificare, luarea deciziei,

implementare, monitorizare; să implice lucrul în comun al autorităţilor locale, GI, AFS,

comunitate.

13

În Mehedinţi proiectele au vizat următoarele probleme: la Almăjel s-a reuşit angajarea

în cadrul primăriei Vlădaia a unui expert pe problematica romă pentru sprijinirea tinerilor, la

Balta Verde – sprijinirea tinerilor căsătoriți în vederea obținerii de terenuri pentru locuințe,

reabilitarea și modernizarea drumul de acces în cele două comunități de romi din Gârla Mare

și întocmirea documentației de obținere a unui spațiu exclusiv pentru funcționarea unui

dispensar medical în Jiana Veche.

Membrii AFS, au efectuat vizite de lucru în fiecare comunitate cel puţin de două-trei

ori pe lună, întocmind raportări lunare, atât narative cât şi financiare, considerând că şi-au

atins în mare parte obiectivele intervenţie:

- Susţinerea celor patru comunităţilor de romi in procesul de auto-organizare, in

sensul de a deveni parteneri reali ai administraţiilor publice locale, lucru realizat prin

participarea directa a reprezentanţilor locali in procesul de planificare locala;

- Sprijinirea acestor comunităţi in identificarea si prioritizarea propriilor nevoi;

- Creşterea capacităţii AFS de a implementa mecanisme participative de monitorizare

si evaluare a masurilor menite să susţină incluziunea sociala a romilor. 14

Ca rezultate concrete şi coantificabile ale primei componente din acest program

amintim :

- realizarea de focus grupuri comunitare în urma cărora au fost prioritizate nevoile celor

4 comunităţi ;

- 4 planuri de acţiune locală în scopul incluziunii sociale a romilor;

- 4 proiecte de participare publică a grupului ţintă ;

- realizarea profilurilor comunitare în cele 4 localităţi şi a analizei S.W.O.T;

Implementarea Componentei B a proiectului la nivelul județului Mehedinți

În această componentă s-a continuat procesul de facilitare aflat în plină desfășurare,

intervenind un element nou - mentorul comunitar, ca metodă de sprijin pentru echipele

locale, ca interfaţă între echipa de management şi echipa locală.

14 Misiunea AFS este:” diminuarea suferinţei nevoiaşilor şi ajutorarea persoanelor aflate în dificultate,

respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi ale categoriilor sociale defavorizate, în

special”….în urma acestui proiect AFS a adăugat un obiectiv specific (chair dacă avea ca beneficiari persoanele

defavorizate) pentru persoanele de etnie romă în Strategia de dezvoltare 2008-2013;

14

S-a creat un forum al proiectului şi chiar un blog al facilitatorilor, util pentru

diseminarea experienţelor pozitive pentru facilitarea comunicării. O altă cale de comunicare -

informare a fost cea a scrisului, pentru că în toate comunităţile s-a distribuit buletinul

informativ “Împreună”.

Au fost colectate date atât la nivel local (din comunităţile facilitate), cât şi la nivel

judeţean (de la instituţiile specializate) de ordin calitativ cât şi cantitativ în ceea ce priveşte:

educatia si conditiile de locuire precum şi monitorizarea si evaluarea interventiilor pentru

romi. Am avut in vedere aşadar, monitorizarea in special a proiectelor din cadrul Programului

de Incluziune Sociala, Programele Phare 2005 si Phare 2006, proiectele locale implementate

in component A, precum si alte HCL care s-au reflectat asupra celor patru comunităţi de romi

facilitate.

Tot in cadrul activitatii de monitorizare, membrii şi voluntarii AFS au elaborat un

raport privind existenta si functionalitatea structurilor pentru romi din judet: Biroul Judetean

pentru Romi, Grupul de Lucru Mixt, Expertul local pentru romi, Grupul de Lucru Local,

mediatori scolari, profesori de limba romani, mediatori sanitari, Inspector pentru Scolarizarea

Romilor (ISJ).

Pentru diseminarea constatărilor extrase in urma activitatilor de colectare de date si

monitorizare, AFS a organizat în februarie 2010 o masa rotunda cu actorii relevanti.

Totodata, în cadrul aceleaşi intâlniri, au fost prezentate rezultatele proiectului in ansamblu,

precum si idei de continuitate, colaborare pentru imbunatatirea situatiei romilor.

Ca și în prima componentă pentru fiecare comunitate facilitată s-a reușit redactarea

unui proiect local care să răspundă nevoilor stringente ale membrilor romi, identificate prin

organizarea de focus - grupuri. Într-un singur caz din cele patru (Gârla Mare), scopul

proiectelor din cele două componentea a fost comun, situație din care reiese că obiectivele

proiectului au fost atinse, după nouă luni de intervenție în comunitate, membrii comunității

au reușit sa-și identifice alte nevoi mult mai fezabile.

REZULTATELE PROIECTULUI:

Sprijin solid si permanent din partea AFS pentru structurile locale: grupuri de

initiative, organizatii locale mici;

Dezvoltarea organizaţională a AFS prin activităţi concrete de sprijinire a

grupurilor de iniţiativă, consultanţă directă şi permanentă – oportunităţi de

invăţare şi adaptare la nevoile specifice;

15

AFS membră a reţelei non-formale- bazată pe experienţe comune la nivel

comunitar;

Expertiză în facilitare şi dezvoltarea comunitară

Monitorizare judeţeană a impelmentării politicilor sociale pentru romi;

Întocmirea unui raport asupra situaţiei generale a situaţiei romilor, cu accent

pe structurile instituţionale

colectarea de date pe educaţie şi condiţii de locuire, monitorizarea si

elaborarea unui raport privind existenta si functionalitatea structurilor pentru

romi din judet

Dezvoltarea echipei în urma prelucrării datelor şi lucrului efectiv la întocmirea

documentelor de pe proiect;

consultanţă oferită de un mentor autorizat;

8 proiecte locale scrise şi implementate;

Deţinerea unor mecanisme de activare a comunităţilor şi instituţiilor resursă,

cunoaştera unor instrumente şi expertiza de a le aplica;

AFS membră a reţelei non-formale a organizaţiilor nnonguvernamentale rome;

Bază de date complexă pentru patru comunităţi de romi reprezentative pentru

judeţul Mehedinţi;

Realizarea în detaliu a profilului comunităţii pentru localităţile facilitate;

analiza SWOT a comunitatii; de mentionat ca aceste documente evidentiaza

nu doar problemele comunitatii (punctele slabe si amenintarile) si si resursele

de care acestea dispun si pot fi valorificate in initiative viitoare (puncte tari si

oportunitati)

întocmirea listei de probleme prioritare ce evidentiaza prioritatile de

dezvoltare ale comunitatilor si care trebuie sa constituie prioritati atat pe

agenda institutiilor responsabile locale, nationale, cat si pe agenda si

planificarilor diverselor organizatii neguvernamentale interesate de

imbunatatirea situatiei romilor;

întocmirea listei interventiilor din judet, acesta cuprinde trei sectiuni: a)

documente strategice elaborate la nivel national, regional, judetean; b)

programe si proiecte care sau adresat (si) romilor; c) hotarari ale consiliilor

locale si alte tipuri de acte locale emise pentru a viza diverse aspecte ale

comunitatii de romi;

16

fisa de evaluare GIL reflecta situatia in care se afla grupul de initiativa local

la un moment dat- plan de dezvoltare GIL este o planificare a activitatilor

dintr-o anumita perioada, activitati destinate cresterii capacitatii GIL;

Instrumente de culegere de date: fise de culegere de date in domeniul educatiei

si al locuirii, ghiduri de interviuri cu diversi factori interesati;

Fisa mediatori scolari este o baza de date a tuturor mediatorilor scolari din

judet;

Alte instrumente aplicate la nivel local

Planuri de participare publica

Harta factorilor interesati

Interviuri semi-structurate pentru identificarea problemelor

Interviuri individuale cu factori interesati

Instructiuni de organizare eficienta a intalnirilor comunitare

Instrumente de prioritizare a problemelor in cadrul sedintelor comunitare

Procese verbale si rapoarte ale intalnirilor comunitare

Ghid pentru focus-grupuri

Materiale de prezentare a metodelor de explorare a comunitatii

Materiale cu instructiuni detaliate privind aplicarea instrumentelor de toate tipurile

Documente elaborate la nivel judetean

Raport judetean privind structurile pentru romi la nivelul judetului MH si a

comunitatilor facilitate, in anul 2008

raport judeţean privind structurile pentru romi la nivelul MH; in anul 2009;

Instrumente de raportare interna

• raport lunar facilitatori / AFS partener;

• rapoarte intermediare facilitatori / partener /

• rapoarte finale facilitatori / AFS partener / mentori.

CONCLUZII

Titlul proiectului “Împuternicire comunităţilor de romi….” este aşadar unul sugestiv,

pentru că în esenţă împuternicirea15

înseamnă puterea de a provoca schimbări prin punerea de

resurse în comun, implicare şi dezvoltare în diverse arii. Practic, acest proces, schimbă

15 În limba enleză EMPOWERMENT

17

mediul în care trăiesc oamenii saraci si îi ajuta sa-si puna in valoare, sa-si capitalizeze

propriile resurse.

Experienţa personală dobândită prin participarea la activităţile acestui proiect ne-a

demonstrat atât nouă membrilor şi voluntarilor AFS, cât şi reprezentanţilor APL, dar mai ales

beneficiarilor direcţi (romilor) că indiferent de situaţie este posibilă o schimbare. Daca la

inceputul procesului am intalnit in comunitati - atat din partea romilor, cat si din partea

autoritatilor locale - resemnare, neancredere, conflicte, apatie, s-a reusit prin diverse abordari

adaptate de la caz la caz sa se „agite”comunitatea si sa o scoata din nepasarea, amorteala si

ignorarea in care s-a obisnuit sa traiasca de-a lungul timpului si pe care au ajuns sa o

considere „normalitate”.

Documentele realizate in timpul programului au constituit baza pentru generarea de

noi proiecte si programe, atat pentru noi (AFS) cat si pentru Agentia „Impreuna”. Bazele

noastre de date sunt in continuare o sursa importanta pentru planificarea si fundamentarea

unor interventii concrete in comunitati, pentru initierea de campanii de lobby si advocacy,

pentru diverse studii si cercetari privind situatii specifice din comunitati, si nu in ultimul rand

pentru documentarea, sustinerea si propunerea de politici publice pentru romi.

Concluzionând, proiectul “Împuternicirea comunităţilor de romi în influenţarea şi

monitorizarea agendelor locale din România” poate constituii un model de bună practică iar

lucrarea de faţă este de interes general celor care au contribuit şi contribuie la derularea în

continuare a proiectelor care vizează romii, cercetătorilor, studenţilor, segmentului de

populaţie de etnie romă interesat de domeniu şi nu numai.

Drd. Smeu George

18

PRESCURTĂRI FOLOSITE ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE ŞI ÎN CONŢINUTUL

PREZENTEI LUCRĂRI

ADCI - Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”.

WB - Banca Mondială;

JSDF - Japan Social Developoment Fund ;

AFS- Asociaţia Filantropia Severin;

FRDS – Fondul Român de Dezvoltare Socială;

ONG - organizaţie nonguvernamentală;

GIL- Grupuri de iniţiativă Locală;

APL – Autorităţi Publice Locale;

FJ - Facilitator Judeţean;

Anexa I HARTA JUDETELOR SI A COMUNITATILOR DE ROMI FACILITATE IN PROGRAMUL

„Împuternicirea comunităţilor de romi în influenţarea şi monitorizarea agendelor locale în România”

19

BIBLIOGRAFIE

1. Ana Maria Preoteasa, Sorin Cace, Gelu Duminică ”Strategia de îmbunătăţire a situaţiei

romilor din România, în perioada mai 2008 - februrie 2010, Editura Expert 2009;

2. Buletinul informativ lunar al proiectului ”Împuternicirea comunităţilor de romi în

influenţarea şi monitorizarea agendelor locale în România “ denumit sugestiv” Împreună”.

3. Baza de date a Asociației Filantropia Severin;

4. Dumitru Sandu, ” Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, Iaşi, Editura

Polirom, 2005,

5.D. Sandu, C. Câmpean, L. Marina, M. Peter, V. Soflău – Practica dezvoltării comunitare,

editura Polirom, București, 2007;

6. Gary Craig „Community Development in a Global Context”, în „Community

Development Journal”, 3/1998).

20

7. Mariea Ionescu și Sorin Cace - Politici publice pentru romi în România 2000-

2005:cadrul legislativ, institutii, programe, realizari si perspective” Editura Expert,

Bucureşti, 2006;

8. Programul de Incluziune Sociala in Romania – www.anr.ro

9. Raportul final naţional al Proiectului “Împuternicirea comunităţilor de romi în

influenţarea şi monitorizarea agendelor locale în România” realizat de echipa Agenției de

dezvoltare Comunitară ”Împreună”

9. Studiul elaborat de Banca Mondiala , 2005; Comunitatile de Romi din România. O harta

a saraciei comunitare prin sondajul PROROMI”, Banca Mondiala, 2005;

www.filantropiaseverin.ro

www.edrc.ro;

office@agentiaimpreuna.ro;