Prezentarea statisticilor nationale pentru industria de pielarie ...

PREZENTAREA STATISTICILOR PREZENTAREA STATISTICILOR NAŢIONALE ASUPRA NAŢIONALE ASUPRA

INDUSTRIEI DE PIELĂRIE – INDUSTRIEI DE PIELĂRIE – ÎNCĂLŢĂMINTE DIN ROMÂNIA ÎNCĂLŢĂMINTE DIN ROMÂNIA ŞI REZULTATUL GENERAL AL ŞI REZULTATUL GENERAL AL CHESTIONARELOR PRIVIND CHESTIONARELOR PRIVIND

COMPETITIVITATEACOMPETITIVITATEA

-Bucuresti – 18 Mai 2005 -

Albu Luminita , INCDTP – Sucursala ICPI Aceasta lucrare a fost elaborata cu suportul programului PHARE al Comunitatii Europene.Ideile exprimate apartin autorilor si nu pot fi atribuite pozitiei oficiale a Comisiei Europene

ASPECTE GENERALE ALE INDUSTRIEI DE PIELĂRIE – ÎNCĂLŢĂMINTE DIN ROMÂNIA - DATE STATISTICE

Industria de pielărie este una din industriile tadiţionale în România. Pielea, ca produs final din tăbăcării, reprezintă materia primă pentru alte industrii: încălţăminte (cca.62%), îmbrăcăminte (cca. 15%), articole de marochinărie (cca.12%), tapiţerie mobilă şi auto (cca. 11%). Prelucrarea pieilor generează, în acelaşi timp, sub-produse aplicabile în alte domenii de activitate: sursă de proteine pentru alimente, produse medicale şi cosmetice piei şi talpă artificiale etc.

Industria de pielărie – încălţăminte a avut în perioada 1965 – 1980 o dezvoltare intensivă cu o importantă contribuţie economică în special în judeţele Timiş, Sibiu, Cluj, Bihor şi în Bucureşti. În acea perioadă, majoritatea echipamentelor şi auxiliarilor chimici trebuia să fie de producţie românească, iar producţia de piei şi produse din piele era direcţionată către consumul intern şi către statele socialiste. După 1989, industria de pielărie – încălţăminte din România a trebuit să facă faţă competiţiei industriilor şi produselor performante din piaţa europeană şi mondială. La începutul acestei perioade, difereţele între nivelul tehnic/tehnologic din ţara noastră şi cel din ţările dezvoltate era de 15 – 20 ani.Din 1990 cererea internă pentru produse din piele a scăzut continuu, piaţa ţărilor socialiste (CAER) a dispărut, iar calitatea şi competitivitatea produselor româneşti erau inferioare.Simultan, exporturile şi importurile de materii prime şi produse finite s-au liberalizat, iar preţurile resurselor energetice au crescut în mod drastic, ducând la decapitalizarea şi astfel la închiderea, ca neprofitabile, chiar a unor unităţi viabile.

Ca urmare a tuturor acestor factori interni şi externi, în sectorul de pielărie încălţăminte a început un proces de restructurare industrială:Tehnologiile şi echipamentele neperformante au fost schimbate, acolo unde au existat posibilităţi financiare, cu unele noi, moderne şi mult mai flexibile; Reorganizarea fluxurilor tehnologice şi dezvoltarea unui management eficient; Modernizarea tăbăcăriilor în special în sectorul de finisare; Schimbări semnificative în procesarea pieilor brute prin diminuarea resurselor interne şi creşterea importului de piei finite pentru încălţăminte şi marochinărie; După 1994 cca. 80% din producţia de încălţăminte se realizează în sistem lohn, iar cererea de piei finite pe piaţa internă a scăzut drastic. Cu toate aceste probleme şi deficienţe, industria de pielărie – încălţăminte rămâne un sector important al economiei româneşti, un sector care încearcă să-şi crească competitivitatea produselor în condiţiile pieţei unice. Astfel, în anul 2004 industria de pielărie încălţăminte a realizat: [1]: - 0.9% din produsul intern brut al României; - 5.2% din personalul angajat în industrie lucrează în acest domeniu; - 8.9% din exportul României; - 4.5% din importul României; - 1.6% din producţia industrială a României.

Pe piaţa internaţională, industria de pielărie – încălţăminte din România ocupă un loc important: în UE cca 85%, America de Nord cca. 3,2%, CEFTA cca. 2%, CSI cca. 1%, alte state cca. 8,8%. Dintre ţările Central şi Est Europene (CEECs), România este pe primul loc în ceea ce priveşte exportul de încălţăminte pe piaţa UE şi pe locul 9 în lume. Situaţia internă actuală a sectorului de pielărie – încălţăminte, este prezentată sintetic în tabelul 1 şi în figura 1.

Figura 1.

PIELĂRIE - ÎNCĂLŢĂMINTEJUDEŢUL CIFRA

AFACERI[EURO]

PERSONAL[NUMĂR]

Bihor 77,750,125 20,426Bucuresti+Ilfov 71,337,500 17,547Timis 42,537,250 14,166Sibiu 19,473,750 5,806Arad 14,187,200 6,235Mures 11,377,025 3,153Bacau 10,463,775 2,536Alba 10,420,750 5,258Cluj 10,162,075 4,014Suceava 9,793,725 3,701Satu Mare 9,201,750 2,984Valcea 7,296,325 2,446Hunedoara 6,012,075 2,524Iasi 5,675,000 2,443Dolj 4,299,600 1,336

Tabelul 1.

Structura companiilor din domeniul pielărie – încălţăminte este prezentată în Tabelul 2.

Tabelul 2. Structura sectorului pielărie - încălţăminte

Total industria uşoarăSector pielărie -

încălţăminte

TOTAL: 8942 1731Întreprinderi mari 364 91 medii 1352 282 mici 1897 419 micro 5329 939

În tabelele următoare sunt redate datele statistice privind : producţia internă; (Tabelul 3) exportul (Tabelul 4) importul de produse în industria de pielărie – încălţăminte din România (Tabelul 5).

Tabelul 3. Producţia internă din domeniul pielărie - încălţăminte

PRODUCŢIA INTERNĂ: VALOARE (EURO)

2001 2002 2003 2004

Piele tăbăcită mineral

12.074.457,87 13.155.173,42 16.590.741,31 13.608.646,88

vegetal 414.003,339 506.155,89 407.515,44 385.503,09

Încălţăminte 373.924.259,91 405.770.391,66 401.601.736,48 362.219.322,23

Tabelul 4. Exportul din domeniul pielărie - încălţăminte

EXPORT TOTAL: VALOARE (EURO)

2001 2002 2003 2004

Piele tăbăcită mineral 761.195,14 1.048,98 12.891,43 1.315.086,36

vegetal 13.8,46 0 29.108,24 9.402,50

Încălţăminte 21.208.843,80 31.908.664,000 3.939.425,22 46.366.617,30

După cum se poate observa din tabelel e 3 şi 4, atât producţia cât şi exportul au avut o creştere în 2002, urmată de o scădere în 2003 şi 2004 la producţia internă ; în ceea ce priveşte exportul, acesta a crescut atât în 2003 cât şi în 2004.

IMPORT DE ÎNCĂLŢĂMINTE

DIN:VALOARE (EURO)

2001 2002 2003 2004

1 China 17.581.775 24.352.838 27.485.352 31.511.7072 India 33000 45804 18086 347923 Pakistan 760 11042 1749 79374 Indonesia 345034 27370 34506 7848475 Bangladesh 1021 419 438 10636 Sri Lanka 4591 1843 19181 957 Thailanda 239032 389066 490417 4685208 Malaesia 39843 23379 45320 794089 Vietnam 831095 1221220 2335232 2264379

10 Hong-Kong 179586 84338 273082 2800811 Koreea de Sud 81542 74746 27479 2405312 Taiwan 94935 163705 212613 15255313 Egipt 4 450 60 1023714 Tunisia 9134 1759 1673 851115 Morocco 129999 19477 4704 6108916 Mauritius17 Estonia 1236 22664 9400 4818 Latvia 25219 Lituania 120920 Polonia 201890 379191 426619 38625421 Rep. Cehia 116310 240886 106196 5392422 Slovacia 7843 8825 105581 3288023 Ungaria 553020 594509 359201 16149124 Slovenia 3065 32032 11928 875025 România26 Bulgaria 176833 579075 897069 142055827 Rusia 38493 142055828 EU 15 11796290 17203453 19387976 1785997629 Turcia 775844 1672214 3362628 355648130 Altele 3807481 3821092 2784832 2139886

IMPORT TOTAL 37.050.793 51.400.979 8.907.628 61.057.437

Tabelul 5. Importul românesc

în domeniul domeniul pielărie –

încălţăminte

În perioada noiembrie 2004 – ianuarie 2005 s-a realizat în cele 10 ţări participante la în cele 10 ţări participante la proiectul PERFECT LINK, un studiu privind competitivitatea industriilor textile – confecţii şi pielărie – încălţăminte, în contextul globalizării pieţei.

Rezultatele acestui studiu pentru, industria de pielărie – încălţăminte din România, sunt prezentate în continuare, conform capitolelor din chestionar şi a datelor furnizate de cele 17 companii care au returnat chestionarul.

1. PROFILUL COMPANIEI

REZULTATUL GENERAL AL CHESTIONARELOR REZULTATUL GENERAL AL CHESTIONARELOR PRIVIND COMPETITIVITATEA IN DOMENIUL PRIVIND COMPETITIVITATEA IN DOMENIUL

PIELĂRIE – ÎNCĂLŢĂMINTEPIELĂRIE – ÎNCĂLŢĂMINTE

1.1. Sectorul în care funcţionează: 94,11% funcţionează în domeniul pielărie; 5,89% realizează confecţii.

1.2. Tipul de produse vândute: 76,47 % vând produse din piele, inclusiv încălţăminte; 17,47% vând piei; 5,88% vând confecţii (altele decât încălţăminte)

1.3.Originea produselor vândute: 70,59% producţie proprie; 29.41% producţie lohn.

1.4. Mărimea firmei: 64,70% sunt firme mari (au peste 250 salariaţi) 17,64% medii şi 17,64% mici 53,33% au cifra de afaceri sub 5Meuro 33,33% au cifra de afaceri peste 50 Meuro 13,33% au cifra de afaceri între 5 – 20 Meuro

1.5. Pieţe: 82,35% vând în UE 15; 17,67% vând pe piaţa românească.



2. CUNOŞTINŢE GENERALE

PRIVIND CONCURENŢA

2.1. Vânzările sunt : Cantitativ Valoric

47,06% 35,30% 35,30% 35,30%

17,64 % 29,40%

2.2. Schimbări necesare pentru a face faţă concurenţei: 52,94% necesită modificări minore; 47,06% necesită modificări minore.

2.3. Poziţia din punct de vedere al competitivităţii în următorii 2 ani: 52,94% poziţie similară; 29,42% poziţie mai puternică 17,64% poziţie mai slabă

2.4. Care sunt competitorii cei mai de temut: 11,76% indigeni 41,18% chinezi 17,64% UE 15 11,76% UE 10 11,76% S – mediteranienii 5.90% Alte state (India, Indonezia, Vietnam)



3. PROBLEMA CHINEZĂ

3.1. Consecinţe directe ale concurenţei chineze:76,47% DA

11,76% NU 11,77% nehotărâţi3.2. Consecinţe: 28,57% reducerea cantităţii şi scăderea preţului la vânzări 25,00% pierderea clienţilor 25,00% scăderea preţurilor 3.3. Impact negativ

64,28% semnificativ 28,57% remarcabil 7,15% minor3.4. Segmentul de clienţi afectat de concurenţa chineză: 44% comercianţi din UE 25

20% comercianţii indigeni 8% comercianţii indigeni

16% producătorii UE 25 8% producătorii indigeni 4% alţi producători

3.5. Segmentul de produse afectat de concurenţa chineză:70,59% categorie medie11,76% categorie superioară

17,65% categorie inferioară



3. PROBLEMA CHINEZĂ

3.6. Factorii concurenţiali cei mai puternici ai exportatorilor chinezi:70,83% preţul

12,5% proporţia preţ / calitate 16,67% domeniul gamei de produse3.7. Aplică chinezii practici neloiale? 25% uneori 33,33% adesea 41,67% toţi aplică practici neloiale3.9. Exemple de practici neloiale: 17,65% declaraţii vamale false 20,58% contrabandă cu produse nedeclarate 29,41% dumping 29,41% produse contrafăcute 2,94% altele 3.10.Care sunt aliaţii produselor chinezeşti? 25,00% consumatorii locali 32,14% importatorii şi comercianţii locali

14,29% marii comercianţi cu amănuntul 14,28% firmele / mărcile internaţionale

14,29% producătorii în sistem lohn care lucrează în China3.11.Care sunt punctele slabe ale producătorilor chinezi?

57,90% calitatea 21,05% sistemul de livrare /deservire

21,05% designul de produs3.12. În condiţiile generale actuale, câ de mare este avantajul concurenţei producătorilor chinezi în privinţa : 76,47 % Preţul

52,94% Raportul preţ / calitate 29,41 % diversitatea 41,17 % Gama de produse.

Firmele româneşti din sectorul pielărie – încălţăminte trebuie să facă faţă concurenţei chineze, scăderii vânzărilor şi reducerii preţurilor cauzate de aceasta Imaginea generală evidenţiază o poziţie imbatabilă a produselor chineze în privinţa factorului preţ şi a raportului preţ/calitate. Preţurile produselor chineze sunt atât mici, încât firmele româneşti le suspectează ca fiind rezultatul unor practici de dumping. Contramăsură: reducerea costurilor şi creşterea productivităţii Producţia în lohn nu este o opţiune promiţătoare pentru firmele româneşti Firmele româneşti recunosc că este nevoie de o strategie referitoare la concurenţă şi creşterea competitivităţii dar acesta nu este încă bine conturată Îmbunătăţirea calităţii este una dintre opţiuni, ca şi inovarea, designul, moda etc. Diversificarea este vitală pentru contracararea concurenţei chineze Prin urmare, strategia de urmat se bazează pe de o parte pe reducerea costurilor şi creşterea productivităţii în firmă împreună cu o promovare generală a gamei de produse/servicii de calitate.

CONCLUZII GENERALE

1.***Strategia industriei de pielărie – încălţăminte, pe termen mediu şi lung, 20032. Mirciu Vasile – Industria uşoară românească (Textile,

Confecţii şi Pielărie - Încălţăminte) – Prezent şi perspective; Politici industriale; lucrare prezentată la Evenimentul Naţional PERFECTLINK, România, 2004

REFERINTE:

Prezentarea statisticilor nationale pentru industria de pielarie ...

Documents

Transcript of Prezentarea statisticilor nationale pentru industria de pielarie ...