Prezentarea proiectului

6
Asociații și societăți studențești la Universitatea din Iași în perioada modernă (1860-1918) Tematica asociațiilor studențești și în general cea a vieții universitare este foarte puțin investigată în România. Dacă pentru perioada interbelică analizele sunt mai detaliate, secolul XIX și începutul celui următor au atras destul de puțin atenția cercetătorilor, cu deosebire la momentele aniversare, la jubileele universităților. În ciuda potențialului ideologic pentru istorigrafia de stânga, subiectul studențimii nu a inspirat decât abordări secvențiale și foarte limitate metodologic în perioada de după al Doilea Război Mondial. Mai cercetate au fost doar acele secțiuni care puteau oferi date noi sau argumente privind aportul studențimii la mișcarea națională, mai cu seamă la lupta pentru unificarea teritoriilor românești (C.Gh. Marinescu, Pagini din lupta studențimii pentru Transilvania, in Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași, XVII, 1980, pp. 425-440 și Valeriu Florin Dobrinescu, Poziția studențimii din Iași față de unele probleme fundamentale ale României moderne, in Hierasus, 1978, pp. 404-412). Cazul Universității din Iași, a cărei arhivă s-a păstrat în bună parte, este cel mai interesant pentru investigarea registrului asociațiilor studențești. Creată în premieră românească la 1860 (urmată la scurt timp de fondarea Universității din București, 1864), Universitatea din Iași a avut o existență dificilă, fiind mereu amenințată de pericolul desființării unor catedre, facultăți sau chiar a comasării cu Universitatea din capitală și pierderea autonomiei (vezi Florea Ioncioaia, Înființarea și începuturile Universității 1860-1864, in Gheorghe Iacob, Alexandru-Florin Platon (eds), Istoria Universității din Iași, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2010, pp. 129-150). La această situație contribuiau lipsa de catedre suficiente (lăsând largi arii epistemologice neacoperite), absenteismul profesorilor și al studenților, evoluția nesatisfăcătoare a pieței intelectuale locale și efectivele studențești reduse, cel puțin în primele două decenii. Creată așadar mai mult din motive de natură politică, care vizau compensarea orașului Iași pentru cedarea statutului de capitală (în urma Unirii din 1859), și transformarea acestuia într-un

description

Asociații studențești din perioada antebelică

Transcript of Prezentarea proiectului

  • Asociaii i societi studeneti la Universitatea

    din Iai n perioada modern (1860-1918)

    Tematica asociaiilor studeneti i n general cea a vieii universitare este foarte puin

    investigat n Romnia. Dac pentru perioada interbelic analizele sunt mai detaliate, secolul XIX i

    nceputul celui urmtor au atras destul de puin atenia cercettorilor, cu deosebire la momentele

    aniversare, la jubileele universitilor. n ciuda potenialului ideologic pentru istorigrafia de stnga,

    subiectul studenimii nu a inspirat dect abordri secveniale i foarte limitate metodologic n

    perioada de dup al Doilea Rzboi Mondial. Mai cercetate au fost doar acele seciuni care puteau

    oferi date noi sau argumente privind aportul studenimii la micarea naional, mai cu seam la lupta

    pentru unificarea teritoriilor romneti (C.Gh. Marinescu, Pagini din lupta studenimii pentru

    Transilvania, in Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A.D. Xenopol Iai, XVII, 1980, pp.

    425-440 i Valeriu Florin Dobrinescu, Poziia studenimii din Iai fa de unele probleme

    fundamentale ale Romniei moderne, in Hierasus, 1978, pp. 404-412).

    Cazul Universitii din Iai, a crei arhiv s-a pstrat n bun parte, este cel mai interesant

    pentru investigarea registrului asociaiilor studeneti. Creat n premier romneasc la 1860

    (urmat la scurt timp de fondarea Universitii din Bucureti, 1864), Universitatea din Iai a avut o

    existen dificil, fiind mereu ameninat de pericolul desfiinrii unor catedre, faculti sau chiar a

    comasrii cu Universitatea din capital i pierderea autonomiei (vezi Florea Ioncioaia, nfiinarea i

    nceputurile Universitii 1860-1864, in Gheorghe Iacob, Alexandru-Florin Platon (eds), Istoria

    Universitii din Iai, Editura Universitii Al.I. Cuza, Iai, 2010, pp. 129-150). La aceast situaie

    contribuiau lipsa de catedre suficiente (lsnd largi arii epistemologice neacoperite), absenteismul

    profesorilor i al studenilor, evoluia nesatisfctoare a pieei intelectuale locale i efectivele

    studeneti reduse, cel puin n primele dou decenii.

    Creat aadar mai mult din motive de natur politic, care vizau compensarea oraului Iai

    pentru cedarea statutului de capital (n urma Unirii din 1859), i transformarea acestuia ntr-un

  • centru cultural puternic, Universitatea din Iai a avut greuti majore n a-i asigura fluxul studenesc.

    n vreme ce Universitatea din Berlin avea la fondare peste 250 de studeni i 50 de profesori, cifr ce

    cretea an de an, instituia din Iai nu putea prezenta la 1860 dect 107 studeni, recrutai dintre elevii

    Academiei Mihilene i ai Seminarului Teologic, numrul acesta scznd vertiginos n anii care au

    urmat (n 1863-1864 instituia nu mai avea dect derizoria cifr de 65 de studeni nmatriculai, see

    Leonidas Rados, Studenii Universitii 1860-1914, in Gheorghe Iacob, Alexandru-Florin Platon

    (ed.), Istoria Universitii din Iai, Editura Universitii Al.I. Cuza, Iai, 2010, p. 182). Este drept,

    la aceasta a contribuit i faptul c la nceput, Universitatea nu funciona dect cu trei faculti (Drept,

    Filosofie i Teologie) din cele patru pe care trebuia s le aib conform Statutelor; Medicina nu a

    obinut finanare dect la 1878. n plus, Teologia ducea o lips acut de profesori i de studeni, fiind

    desfiinat la finele anului 1864 (vezi Mihai Mnuc, Facultatea de Teologie din Iai, 1860-1864, in

    Biserica Ortodox Romn, LXXVIII, no. 9-10, pp. 873-904).

    n aceste condiii nefavorabile, spiritul asociativ studenesc s-a coagulat greu, dei intenii au

    existat din primii ani, atunci cnd un liant puternic l-a reprezentat personalitatea profesorului Simion

    Brnuiu; acesta a reuit s coaguleze n jurul su prima coal cunoscut ca faciunea liber i

    independent, dar lucrurile nu au evoluat. Prima tentativ de nfiinare a unei asemenea societi

    dateaz de la 1864 i trebuie legat de sugestiile venite din spaiul culturii germane, prin iniiativa

    studentului itinerant Alecu Boteanu, care dorea crearea la Iai a unei asociaii similare celei a

    studenilor romni de la Universitatea din Viena. Din cauza conservatorismului mediului academic

    local i a lipsei de maturitate a studenilor, demersurile sunt ntrerupte, pentru a fi reluate abia n

    1870-1871. Dar nici acum eforturile nu aduc roadele ateptate, dei exista exemplul pozitiv al

    Universitii din Bucureti, unde studenii reuiser nc de la 1866 nchegarea unei asociaii

    studeneti. Abia n 1875, la un sfert de secol de la fondarea Universitii, studenii din Iai se puteau

    bucura de o structur a lor: Clubul studenilor Universitii din Iai i o deviz proprie (concordia,

    labor et spes).

    Dei aprute tardiv i fr un aflux important de membri, asociaiile studeneti au jucat un

    rol fundamental n viaa Universitii din Iai mai ales dup 1880, data primei greve studeneti (vezi

    D. Berlescu, Universitatea din Iai de la 1860 la 1918, capitol din Contribuii la istoria Universitii

    din Iai 1860-1960, vol. I, Bucureti, 1960, pp. 204-208 i Leonidas Rados, op.cit., pp. 207-209)

    influennd major existena masei studenilor.

    Domeniul este cu att mai interesant cu ct la Iai, cel mai puternic centru socialist al

    Romniei acelei epoci, influenele de stnga erau contrabalansate de spiritul naionalist, n continu

  • cretere de intensitate spre finele secolului XIX, ciocnirile dintre cele dou curente fiind mai bine

    surprinse la congresele i adunrile asociaiilor studeneti precum Congresul de la Brlad (1887) la

    care au participat reprezentani ai studenilor de la universitile din Iai i Bucureti. n urma acestei

    adunri, autoritile, speriate de ideile socialiste i darwiniste, considerau c se impun msuri

    energice care s opreasc aceste idei vtmtoare, interzicnd, ntr-o prim faz, participarea

    bursierilor de stat la aceste ntruniri.

    Toat perioada de la finele secolului XIX i nceputul celui urmtor este marcat de influena

    factorului politic asupra acestor asociaii, sponsorizate n secret de oameni politici pentru a fi folosite

    ca mas de manevr n aciunile politice. Puseele naionaliste sunt receptate la intensitate maxim de

    ctre masa studenilor, care particip cu entuziasm, adesea fr a nelege bine despre ce era vorba, la

    o gam larg de micri pentru sprijinirea luptei de unificare a teritoriilor aflate n componena unor

    state strine (mai ales cazul Transilvaniei) sau mpotriva evreilor, pe fondul temerii c vor fi

    nghiii de jidovi i asimilai de dnii, colportate inclusiv de unii profesori ai Universitii.

    Interesant este c studenii de origine evreiasc care nu posedau cetenia romn (adic

    marea majoritate) nu aveau dreptul, conform legii, de a lua parte la aceste forme asociative

    studeneti. O propunere fcut de simpatizanii socialiti la Congresul studenesc de la Piatra Neam,

    ca studenilor evrei s li se permit accesul n aceste societi a fost brutal respins de sal cu

    strigtul s se sfie propunerea n buci (see Constantin V. Vasiliu, Congresul de la Piatra al

    studenilor universitari. Dare de seam, Bucureti, Lito-tipografia Eduard Wiegand, 1888, pp. 51-

    52). Cu toate acestea, studenii evrei ei alctuiesc la 1894, alturi de ali colegi romni, Societatea

    studenilor n Medicin, care va deveni la finele secolului XIX, terenul unor ciocniri violente

    studeneti, studenii romni retrgndu-se pe rnd din societate i nfiinnd o alta, omonim.

    Lucrurile evolueaz i, sub noi realiti legislative i la sugestiile autoritilor, Congresul

    studenesc naional desfurat la Iai n 1909 aducea o schimbare radical n organizarea asociaiilor

    studeneti, cci se decidea crearea Centrului universitar Iai ca filial a Societii generale a

    studenilor romni, organism cruia i se ncredina, n termeni destul de vagi, exclusivitatea

    organizrii asociative. Evident, latura naionalist precumpnea i n manifestrile Centrului,

    precum a fost cazul, n general, al asociaiilor aprute de la finele secolului XIX i care, ele nsele se

    delimitau de societile studeneti din trecutul apropiat, considerate cosmopolite. Lupta mpotriva

    strinilor i nstrinailor care se rzboiau s acapareze mijloacele noastre de existen i puterile

    neamului nostru (aluzie la evrei) reprezenta cel mai valorizat activitate a noii structuri, lsnd pe

    un plan secund pregtirea de specialitate (vezi Ioan Dinescu, Scurt privire asupra activitii

  • Societii studenilor n medicin romni din Iai, de la 1897 la 1912, Iai, Tipografia Dacia, 1911,

    i Studenimea iean. Din activitatea Centrului studenesc-Iai de la 1909-1912. Iai, Tipografia

    naional I.S. Ionescu, 1912).

    O atenie deosebit trebuie acordat asociaiilor studeneti din vremea Primului Rzboi

    Mondial, cnd acestea, considerndu-se o nou putere n stat, dup cum se exprimau chiar liderii

    studenilor, cereau inistent intervenia militar a Romniei mpotriva Triplei Aliane, iar conflictele

    cu opozanii acestei direcii devin tot mai violente (Gr.T. Popa, Din viaa universitar. Amintiri,

    critici i propuneri, Bucureti, Atelierele Adevrul, 1924, pp. 54-56); bunoar, personalitile din

    jurul revistei culturale Viaa romneasc (n special rectorul C. Stere), erau etichetate cu mult

    uurin drept trdtori.

    O istorie a existenei societilor studeneti din Iai trebuie s aib n vedere att elementele

    generale ale istoriei universitare, ct i influenele, de cele mai multe ori nocive, ale registrului

    politic, prin sponsorizri mai mult sau mai puin ascunse, sau promisiuni de funcii publice pentru

    liderii studenilor. Nu poate fi ignorat nici percepia studenilor despre propriile organisme, despre

    problemele rii, ca i imaginea studenilor i a asociaiilor n ochii concetenilor.

    Proiectul are urmtoarele obiective:

    o Un inventar al acestor societi (acolo unde exist date suficiente, chiar o eviden a

    membrilor lor) i a principalelor aciuni ale acestor organisme, de la nfiinarea de biblioteci,

    organizarea de serate i baluri pentru autofinanare, aciuni caritabile sau educative (mai ales

    la sate, unde se considera c supravieuiete spriritul adevrat romnesc n form nealterat)

    pn la aciuni de protest, boicotarea cursurilor i greve studeneti. Lucrul este necesar

    ntruct unele au avut o existen efemer, fr rezultate notabile (precum Carmen Sylva

    sau Dreptatea) , n vreme ce altele au reuit s supravieuiasc i s devin un partener

    (uneori incomod, e drept) pentru autoritile universitare.

    o Raporturile dintre societile studeneti din Iai, dar i relaiile cu asociaiile din Bucureti i

    din strintate. Aici este interesant de observat gradul de conectare la curentele i direciile

    mari ale micrii studeneti regionale sau europene. Cercetarea n cadrul proiectului ar trebui

    s demonstreze dac contactele cu asociaii asemntoare din strintate era sporadice i

    limitate la participarea la anumite evenimente, mai ales jubileele unor universiti strine

    (vezi cazul Universitii din Leipzig, care serba la 1909, vrsta de 500 de ani), aa cum

    credem la acest moment, sau existau anumite forme concrete, instituionalizate, de

  • colaborare. Firete, cu asociaiile din Bucureti aceste relaii erau constante i facilitate de

    chiar legislaia universitar romneasc, dar i aici trebuie urmrite formele instituionalizate.

    o Implicarea asociaiilor n viaa politic, lucru evident prin sponsorizrile lor de ctre partide

    sau personaliti politice, ct i prin cooptarea fotilor lideri de asociaii studeneti, dup

    finalizarea mandatelor lor, n partide politice. Ne intereseaz inclusiv poziia lor fa de

    chestiunea evreiasc i raporturile cu colegii de origine evreiasc.

    Pentru realizarea obiectivelor proiectului, propunem o abordare monografic i analitic a

    problematicii societilor studeneti. Cercetarea documentar va juca un rol determinant, ct vreme

    bibliografia cu privire la acest subiect este foarte redus, aproape inexistent. Cele mai importante

    contribuii sunt urmtoarele, chiar dac, n funcie de epoca n care au aprut, unele sunt depite

    metodologic trdeaz influenele ideologice ale marxism-leninismului: Contribuii la istoria

    Universitii din Iai 1860-1960, vol. I, Bucureti, 1960, Gh. Platon, V. Cristian, Istoria Universitii

    din Iai, Iai, 1985, Gh. Iacob (ed.), Universitatea din Iai. De la modelul francez la sitemul

    Bologna, Iai, 2007, Gheorghe Iacob, Alexandru-Florin Platon (eds), Istoria Universitii din Iai,

    Gheorghe Iacob i Alexandru-Florin Platon, Iai, 2010.

    Sugestii metodologice pot fi mprumutate din lucrrile asupra universitilor sau micrilor

    studeneti din strintate, dar diferenele sunt notabile pot fi luate doar ca exemple teoretice: M.

    Sanderson, The Universities in the Nineteenth Century, London, 1975; L. Vos, Nationalism and

    Student Movements: Conceptual Frame-work and a Flemish Case-Study, in M. Norrback and K.

    Ranki (eds.), University and Nation: The University and the Making of the Nation in the Northern

    Europe in the 19th and 20th centuries, Helsinki, 1996, pp. 77-87; Lieve Gevers and Louis Vos,

    Student movements, in A History of the University in Europe, Vol. III: Universities in the Nineteenth

    and Early Twentieth Centuries 1800-1945. Ed. Walter Regg. New York, Cambridge University

    Press, 2004, pp. 269-337; J.C. Caron, Gnrations romantiques. Les tudiants de Paris et le Quartier

    Latin, Paris, 1991; K.H. Jarausch, Students, Society and Politics in Imperial Germany: The Rise of

    Academic Illiberalism, Princeton, 1982, etc.

    Din fericire, o bun parte din arhiva Universitii se pstreaz la Arhivele Naionale din Iai,

    unde pot fi consultate coleciile Rectorat, Facultatea de Litere, Facultatea de tiine,

    Facultatea de Drept, Facultatea de Medicin precum i dosarele personale ale studenilor, mai

    multe i mai bine pstrate pentru facultile de Litere i Medicin. n arhivele din Bucureti se afl

    fondul Ministerul Cultelor i Instruciunii Publice, unde ne intereseaz dosarele coninnd

  • corespondena Universitii din Iai, a facultilor ei i a diverselor organisme cu Ministerul de profil.

    O surs extrem de imprtant sunt i articolele sau notele din periodicele vremii i celelalte publicaii

    din epoc pe acest subiect.

    Pentru construirea unei imagini cuprinztoare i realizarea obiectivelor, este nevoie de o

    cercetare interdisciplinar, cu sugestii conceptuale din partea antropologiei, sociologiei i

    politologiei. n acelai timp, de o mare importan este cercetarea pe teren, acolo unde au avut loc

    manifestri, ntruniri sau congrese studeneti (de exemplu la Piatra Neam, Ploieti, Focani, Galai,

    etc) pentru c presa i arhivele locale conin mrturii care trebuie nregistrate i interpretate. De

    asemenea, se va ine cont pentru fiecare obiectiv i etap de prevederile legislaiei dar se va face apel

    i la categoria memorilor, a jurnalelor, care pot conine date interesante pentru subiectul nostru.

    O cercetare asupra evoluiei societilor studeneti va aduce sugestii imediate pentru

    domeniul istoriei universitilor, a studenimii, a educaiei, dar i a vieii politice romneti moderne.

    Foarte important ni se pare contribuia potenial la cercetarea modului n care studenii participau

    la viaa universitar, modul n care ei i asimilau proiectul universitar. De asemenea, proiectul

    urmeaz s lmureasc i raporturile asociaiilor cu spaiul politic i modul n care rspundeau

    studenii la imperativele statului naional, un lucru care se afirm adesea dar nu este argumentat

    temeinic sau demonstrat. Astfel se va acoperi i o bre n istoria asociaiilor studeneti europene de

    pn la Primul Rzboi Mondial, cci istoriografia romn este singura fr ceretri riguroase i

    complete asupra acestui domeniu.

    Concluziile proiectului vor fi utile i cercetrii micrii socialiste din Romnia, foarte puin

    analizat cu seriozitate pn acum, din pricina intruziunii factorului politic. Prin prisma raporturilor

    dintre asociaiile din Iai i cele din strintate, ntreg domeniul istoriei micrilor studeneti ar avea

    de beneficiat de pe urma proiectului de fa.

    Nu n ultimul rnd, datele noi aduse prin acest proiect vor fi utile cercetrii extremismului

    studenesc din perioada interbelic, ale crui rdcini se formeaz de fapt la finele secolului XIX i

    se dezvolt rapid mai ales n timpul neutralitii armate a Romniei (1914-1916), cnd micarea

    studeneasc refuz ideea de dialog i capt tot mai multe aspecte violente.