UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” – IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ş

FONDURI ŞI PROGRAME ALE UNIUNII EUROPENE

REFERAT

Coordonator: Student: Comăniţă V.Anca

Profesor Asist. Univ. Martin Adina Grupa FB 13

1. ROLUL ŞI NECESITATEA FONDURILOR ŞI PROGRAMELOR UNIUNII

EUROPENE

Ţările membre ale Uniunii Europene au nevoie de asistentă financiară pentru a putea

depăşi deficienţele structurale cu care se confruntă, pentru a-şi dezvolta competitivitatea şi

pentru a putea concura cu succes atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Acest tip asistenţă

oferită de Uniunea Europeană este foarte importantă mai ales datorită creşterii decalajelor

între regiuni şi ţări, aceste decalaje fiind antrenate de extinderea realizată la nivelul acestora.

Dincolo de ajutorul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă statelor membre prin

intermediul fondurilor şi programelor dezvoltate acestea îndeplinesc un rol important de a

deschide ţara şi economia spre circuitul Pieţei Unice Europene, acest obiectiv fiind de fapt

rostul aderării statelor europene la Uniune. Capacitatea de utilizare a resurselor, atât cele

proprii cât şi pe cele comunitare, se poate verifica prin participarea la complexul de programe

implemetate de comunitatea europeană în fiecare din ţările membre. În acelaşi timp fondurile

şi programele Uniunii Europene oferă soluţia necesară modernizării infrastucturii de transport

şi de mediu, produce o apropiere de cultura occidentală cu efecte benefice asupra pregătirii

practice, a managementului proiectelor, antrenarea abilităţilor deferitelor categorii sociale,

mai ales a tinerilor .

Politica actuală de dezvoltare economică şi socială a Uniunii se realizează prin

intermediul Fondurilor Structurale şi Fondului de Coeziune. Principiul care stă la baza unei

implementări cu succes a acestei politici este parteneriatul şi cooperarea dintre toţi actorii

implicaţi: administraţiile naţionale, regionale şi locale, societatea civilă, mediul de afaceri,

unităţi de cercetare şi dezvoltare.

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea

economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre

regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea

statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului

membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind

încurajată în cele mai multe cazuri.

Politica de Coeziune a Uniunii Europene are drept scop reducerea diferenţelor de

dezvoltare dintre regiuni, încurajarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu al UE şi

promovarea egalităţii de şanse pentru toţi.

2. FONDURI ŞI PROGRAME ALE UNIUNII EUROPENE

Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sunt instrumente financiare pe care

Uniunea Europeană le foloseşte pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale dintre

regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin

Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083 din 11 iulie 2006, iar Cadrului Strategic

Naţional de Referinţă (CSNR) este documentul strategic de referinţă pentru programarea

acestora în România. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE,

conform noului acquis comunitar privind Politica de Coeziune. Prin acest document

se explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale în România in

perioada 2007-2013. Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al

politicilor economice, de coeziune socială şi regională ale României, precum şi de a stabili

legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la

Lisabona, care stă la baza elaborării politicilor de dezvoltare economică, de coeziune şi de

creare a noi locuri de muncă. CSNR a fost elaborat pe baza Planului Naţional de Dezvoltare

(PND) 2007-2013 şi se implementează prin Programele Operaţionale.

Deoarece toate instrumentele financiare se folosesc conform unui sistem unic de

reguli, ele iau numele de fonduri structurale. Pentru perioada 2007-2013 o treime din bugetul

UE (aproximativ 840 miliarde euro ) va fi alocat Politicii de coeziune.

Fondurile Structurale şi de Coeziune contribuie la realizarea a trei obiective:

- convergenţă - adică sprijinirea regiunilor ramase în urmă din punct de vedere al

dezvoltării economice;

- competitivitate regională şi ocupare - sprijinirea regiunilor, altele decat cele rămase

în urmă ca dezvoltare, pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona

(strategie europeană cu orizont de timp 2010, pentru creştere economică şi locuri de

muncă);

- cooperare teritorială europeană - promovarea unei dezvoltări echilibrate a

întregului teritoriu al Uniunii, prin încurajarea cooperării şi a schimbului de bune

practici între toate regiunile UE.

România este eligibilă pentru două obiective: Convergenţă şi Cooperare teritorială

europeană. Ca stat membru al Uniunii Europene, România va beneficia în perioada 2007-

2013 de asistenţă financiară în cadrul obiectivelor de Convergenţă şi Cooperare teritorială

europeană ale Politicii de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii şi în cadrul Politicii

Agricole Comune şi a Politicii de Pescuit Comune. Alocările financiare sunt de aproximativ

30 de miliarde de euro pe perioada 2007-2013.

Politicile Uniunii Europene sunt susţinute printr-o serie de fonduri şi programe.

Politica de coeziune este pusă în aplicare prin fondurile structurale (Fondul European de

Dezvoltare Regională şi Fondul Social European) şi Fondul de Coeziune. Politica Agricolă

Comună este finanţată prin Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală, iar Politica

Comună de Pescuit prin Fondul European pentru Pescuit.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul European de Dezvoltare Regională este reglementat prin Regulamentul nr.

1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European şi este un fond

structural ce are drept obiectiv consolidarea coeziunii economice şi sociale în Uniunea

Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. În acest scop, FEDR finanţează:

ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea

creării de locuri de muncă durabile;

infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu, energie

şi transporturi;

instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.)

destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între

oraşe şi regiuni;

măsuri de asistenţă tehnică.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sprijină trei obiective de politică

regională:

- convergenţă;

- competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă;

- cooperare teritorială europeană.

În regiunile care se află sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice,

precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile. Acţiunile întreprinse prin

FEDR curpind următoarele domenii:cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT), inovare şi

spirit antreprenorial, societate informaţională, mediu, prevenirea riscurilor, turism, cultură,

transporturi, energie, educaţie, sănătate.

Priorităţile obiectivului „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”

cuprind trei aspecte:

- inovare şi economia cunoaşterii: consolidarea capacităţilor regionale în materie de

cercetare şi dezvoltare tehnologică, stimularea inovării şi a spiritului antreprenorial şi

dezvoltarea ingineriei financiare, în special pentru întreprinderile legate de economia

cunoaşterii;

- mediu şi prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea

eficacităţii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante şi

elaborarea de planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi

tehnologice;

- acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general.

În ceea ce priveşte obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, ajutorul furnizat prin

FEDR se concretizează în:

- dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere;

- stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între

regiunile maritime;

- consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională, prin realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin schimburi de

experienţă între autorităţile regionale şi locale.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritoriale, încearcând să atenueze problemele economice, sociale şi

ecologice cu care se confruntă mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale

(regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei)şi zonele

ultraperiferice beneficiază de un tratament privilegiat.

Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European, reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului

Uniunii Europene şi al Parlamentului European, este unul dintre fondurile structurale ale UE,

creat pentru a reduce diferenţele cu privire la standardele de viaţă şi prosperitate în regiunile şi

statele membre ale UE şi, prin urmare, pentru a promova coeziunea economică şi socială.

FSE se dedică promovării ocupării forţei de muncă în UE. El ajută statele membre să

echipeze mai bine companiile şi forţa de muncă din Europa pentru a face faţă noilor provocări

mondiale. Pe scurt:

- finanţarea se acordă în toate regiunile şi statele membre, în special în cele mai

puţin dezvoltate economic;

- este un element cheie al strategiei europene pentru dezvoltarea şi ocuparea forţei

de muncă, având scopul de a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor UE ofrindu-le susţinere

pentru dezvoltarea abiltăţilor şi perspective mai bune pentru ocuparea unui loc de

muncă;

- în perioada 2007-2013, aproximativ 75 de miliarde de euro vor fi alocate

regiunilor şi statelor membre ale UE pentru a-şi realiza obiectivele.

Strategia pentru dezvoltarea şi ocuparea forţei de muncă este principala strategie a

Uniuni pentru asigurarea prosperităţii şi a bunăstării Europei şi a europenilor, în prezent şi în

viitor. În acest context, strategia europeană de ocupare a forţei de muncă determină

conlucrarea celor 27 de state membre pentru mărirea capacităţii Europei de a crea locuri de

muncă mai bune şi mai multe, pentru acţiuni de formare şi reconversie profesională, pentru

îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare şi pentru a înzestra oamenii cu abilităţile necesare

pentru ocuparea acestora. Strategia ghidează Fondul Social European, prin care banii europeni

ajută la realizarea acestor obiective.

Bugetul şi strategia FSE sunt negociate şi decise de către statele membre ale UE,

Parlamentul European şi Comisie. Pe această bază, statele membre împreună cu Comisia

Europeană planifică programe operaţionale pe o perioadă de şapte ani. Programele

operaţionale sunt apoi implementate printr-un număr mare de organizaţii, atât în sectorul

privat, cât şi în cel public. Aceste organizaţii cuprind autorităţi naţionale, regionale şi locale,

instituţii educaţionale şi de pregătire, organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) şi sectorul de

voluntariat, precum şi parteneri sociali, de exemplu sindicate şi comitete de întreprinderi,

asociaţii industriale şi profesionale şi companii particulare.

Finanţarea de către Fondul Social European este disponibilă prin regiunile şi statele

membre. Fiecare stat membru sau regiune convine împreună cu Comisia Europeană asupra

unui program operaţional pentru finanţarea de către FSE pentru perioada 2007-2013.

Programele operaţionale stabilesc priorităţile pentru intervenţia FSE şi obiectivele lor.

Posibilii participanţi la acţiunile FSE trebuie să contacteze Autoritatea de Gestionare a

fondului din propriul stat membru. Fondul Social European are la bază principiul cofinanţării

şi al gestionării partajate:

- cofinanţare deoarece sprijinul financiar al Uniunii Europene merge întotdeauna

împreună cu finanţarea publică sau privată; în funcţie de un număr de factori socio-

economici, cofinanţarea poate varia între 50 şi 85% din costul total al intervenţiilor.

- gestionare partajată deoarece liniile directoare pentru acţiunile FSE sunt elaborate la

nivel european, iar aplicarea la faţa locului este gestionată de către autorităţile

relevante, naţionale sau regionale, din fiecare stat membru; aceste autorităţi pregătesc

programe operaţionale, selectează şi monitorizează proiectele.

Fondul Social European sprijină două obiective:

- convergenţă;

- competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă .

În cadrul obiectivului „Convergenţă” sunt cuprinse toate regiunile UE cu un Produs

Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor sub 75% din media Comunităţii. Ţările şi regiunile

eligibile conform obiectivului „Convergenţă” vor primi peste 80% din finanţarea UE.

Obiectivul „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” acoperă toate

regiunile UE care nu sunt eligibile conform obiectivului „Convergenţă”

În Uniune, conform obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi

ocuparea forţei de muncă”, FSE va oferi sprijin pentru patru zone cheie de acţiune:

- sporirea adaptabilităţii muncitorilor şi întreprinderilor;

- îmbunătăţirea accesului la locurile de muncă şi participarea la piaţa muncii;

- întărirea incluziunii sociale prin combaterea discriminării şi facilitarea accesului la

piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate;

- promovarea parteneriatului pentru reformă în domeniile ocupării forţei de muncă şi

incluziunii.

În regiunile mai puţin prospere şi în statele membre aflate sub influenţa obiectivului

„Convergenţă”, FSE va sprijini şi eforturile de extindere şi de îmbunătăţire a investiţiilor în

capitalul uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi pregătire şi acţiunea

menită să dezvolte capacităţile instituţionale şi eficienţa administraţiilor publice la nivel

naţional, regional şi local.

Programele operaţionale pe care FSE le finanţează în România iau în considerare

complexitatea problematicii economice şi sociale, urmărind să apropie educaţia şi formarea

profesională, inclusiv studiile de doctorat şi cercetarea universitară de cerinţele pieţei muncii.

De asemenea, FSE sprijină adaptarea forţei de muncă la condiţiile economice în schimbare,

creşterea participării pe piaţa muncii şi modernizarea substanţială a administraţiei publice. Cu

un PIB pe cap de locuitor de mai puţin de 75 % din media UE-25, România este eligibilă în

cadrul obiectivului „Convergenţă”.

Având în vedere provocările cu care se confruntă România, programele operaţionale

FSE se focalizează pe două direcţii principale. Primul program operaţional se numeşte

„Dezvoltarea resurselor umane” şi urmăreşte dezvoltarea capitalului uman din România. Al

doilea program operaţional, „Dezvoltarea capacităţii administrative”, urmăreşte îmbunătăţirea

infrastructurii de servicii şi de politici publice cu scopul de a atinge obiectivele programului

operaţional „Dezvoltarea resurselor umane”.

Fondul de Coeziune

Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului

Uniunii Europene, finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport

transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează

îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban,

dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

Fondul de Coeziune contribuie la întărirea coeziunii economice şi sociale a

Comunităţii, în vederea promovării unei dezvoltări durabile (transport – reţele europene,

mediu, energie regenerabilă).

Acesta ajută statele membre cu un Produs Naţional Brut (PNB) pe cap de locuitor de

mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de

dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în

cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de

gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări:

Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica

Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie,

deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea

Europeană cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:

- reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes

european definite de Uniunea Europeană;

- mediu; în acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în

proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, dacă acestea prezintă avantaje

clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie

regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii,

consolidarea transporturilor publice etc.

Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se

produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat

membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile

întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.

Fig. Nr.1 Obiective, fonduri structurale şi instrumente 2007-2013

Principiile de programare ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune

 

Complementaritate: Acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să

contribuie la operaţiunile naţionale corespondente.

  Parteneriat: Acţiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între

Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre,

cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul trebuie să

acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare. Statele

Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării.

  Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de

Comisie. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi

naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor

sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale.

Infrastructură,inovare,investiţii

etc.

training vocaţional,

angajare etc.

SM cu PIBsub 90%

mediu şiinfrastructurade transport

energie

Toate SM şi toate regiunile

Adiţionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau

altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât

şi fonduri naţionale din surse publice sau private.

  Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în

conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE, inclusiv

regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului, promovarea egalităţii între

bărbaţi şi femei.

  Programare: Acţiunea comună a UE şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe

o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe

formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete.

  Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de

fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin

pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se

confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice

speciale.

Fonduri Europene Adiţionale

Regulamentul nr. 1290/21 iunie 2005 al Consiliului Uniunii Europene creează cadrul

legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune; acest regulament

instituie două noi fonduri: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul

European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru

Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare şi

constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC). FEGA

intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare

rurală.

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR)

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare este un fond de postaderare, ce

aplică Politica Agricolă Comună, printr-o serie de măsuri, majoritatea legate de dezvoltarea

rurală, finanţând programele comunitare cu acest obiectiv.

FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune state membre şi Comunitate,

contribuţia financiară a Comunităţii la programele de dezvoltare rurală.

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

Fondul European de Garantare Agricolă este de asemenea un fond de post aderare

care aplică Politica Agricolă Comună prin susţinerea pieţelor agricole.

FEGA finanţează, în co-gestiune statele membre şi Comunitate, urmatoarele

cheltuieli:

- refinanţarea exporturilor produselor agricole către ţările terţe;

- măsuri de intervenţie pentru reglarea pieţelor agricole;

- plăţi directe către fermieri în cadrul politicii agricole comune;

- contribuţia financiară a Comunităţii la măsurile de informare şi promovare a

produselor agricole pe piaţa internă a Comunităţii şi în ţările terţe.

FEGA finanţează, în mod centralizat şi în conformitate cu legislaţia comunitară:

- contribuţia financiară a Comunităţii la măsuri veterinare specifice, măsuri de

inspecţie a produselor alimentare şi hranei animale, eradicarea bolilor animalelor şi controlul

programelor (măsuri veterinare) şi a măsurilor privind sănătatea plantelor;

- promovarea produselor agricole, fie direct de către Comisie sau prin organizaţii

internaţionale;

- măsuri, în conformitate cu legislaţia comunitară, de asigurare a conservării, colectării

şi utilizării resurselor genetice în agricultură;

- crearea şi menţinerea sistemelor informatice de contabilitate agricolă;

- sisteme de supraveghere agricolă;

- cheltuieli privind pieţele de peşte.

Pentru perioada 2007-2013, pentru FEGA şi FEADR sunt alocate peste 371 milioane

euro. FEGA şi FEADR sunt administrate de către Direcţia generală pentru Agricultură din

Comisia Europeană. În fiecare ţară, autorităţile naţionale competente selecţionează proiectele,

în parteneriat cu Comisia Europeană şi administrează creditele FEGA şi FEADR. Comitetele

de monitorizare formate din reprezentanţi la nivel regional, naţional şi comunitar sunt

responsabile pentru monitorizarea şi evaluarea intermediară a oricărei acţiuni.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor

şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) trebuie să ia toate măsurile necesare privind gestionarea şi

derularea fondurilor destinate finanţării Politicii Agricole Comune.

Contribuţia financiară a Comunităţii Europene constă în sume care se transferă

Guvernului României de către Comisia Europeană cu titlu de sprijin financiar nerambursabil,

în limita plafonului anual stabilit în conformitate cu cadrul financiar multianual în cazul

FEGA şi angajamentele bugetare comunitare pentru programele de dezvoltare rurală în cazul

FEADR. În România implementarea financiară a celor două fonduri se va realiza prin

intermediul a două agenţii de plăţi: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

(APIA) pentru FEGA şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)

pentru FEADR. Ambele sunt instituţii publice române cu personalitate juridică în subordinea

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Efectuarea plăţilor lunare pentru cheltuielile finanţate din FEGA se vor efectua în

prealabil din fonduri naţionale mobilizate de la bugetul de stat sub forma pre-finanţării

urmând ca aceste sume să fie rambursate de către Comisia Europeană în a treia zi lucrătoare

din a doua lună care urmează celei în care s-a efectuat plata.

Finanţarea cheltuielilor pentru programele de dezvoltare rurală se efectuează folosind

resurse financiare de la bugetul de stat pentru partea de co-finanţare, de la Bugetul

Comunităţii Europene în conformitate cu angajamentele bugetare anuale şi din contribuţia

privată a beneficiarilor de proiecte în proporţiile stabilite după negocierea cu Comisia

Europeana şi adoptarea programului de dezvoltare rurală.

Fondului European pentru Pescuit (FEP)

Acest fond înlocuieşte din 2007 Instrumentul Financiar pentru Orientare în Pescuit şi

va implementa Politica Comună de Pescuit care se referă la asigurarea pe termen lung a

activităţilor de pescuit printr-o exploatare eficientă a resurselor acvatice, la dimensionarea

flotelor de pescuit, precum şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea vieţii marine, a lacurilor şi zonelor

de coastă afectate de activităţile intensive de pescuit şi acvacultură.

Programele operaţionale

 Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană care au ca

obiectiv implementarea priorităţilor sectoriale şi/sau regionale cuprinse în Planul Naţional de

Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de Sprijin Comunitar.

1. Programul Operaţional de Transport (POT) – are ca obiectiv general promovarea

unui sistem de transport în România, care să faciliteze circulaţia rapidă şi eficientă, în condiţii

de siguranţă şi la standarde europene, a persoanelor şi bunurilor, la nivel naţional şi

internaţional.

2. Programul Operaţional de Mediu – are ca obiectiv global îmbunătăţirea standardele

de viaţă şi calitatea mediului punându-se accent în special pe respectarea acquis-ului

comunitar privind mediul şi urmăreşte reducerea decalajului dintre Uniunea Europeană şi

România în ceea ce priveşte respectarea standardelor de mediu, luând în considerare două

scopuri pe termen lung: asigurarea accesului general la utilităţile publice de bază şi

îmbunătăţirea calităţii mediului.

3. Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice

Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii

economice” (POS CCE) este de a îmbunătăţii productivitatea companiilor româneşti şi de a

reducere decalajul faţă de nivelul mediu al productivităţii în UE. Ţinta este o creştere anuală

medie a PIB pe persoană angajată de aproximativ 5,5%. În acest fel, până în 2015, România

va putea atinge 55% din productivitatea medie UE.

4. Programul Operaţional Regional(POR) are ca scop accelerarea creşterii economice a

regiunilor rămase în urmă. Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strânsă cu

acţiunile prevăzute pentru celelalte programe operaţionale. POR va acorda prioritate

regiunilor rămase în urmă, folosind resurse regionale şi locale. Principalul mijloc de sprijinire

a regiunilor este finanţarea diferenţiată, asfel încât cele rămase în urmă să primească

proporţional mai multe fonduri decât cele dezvoltate.

5. Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane(POS DRU) – are ca

obiective strategice îndeplinirea obiectivelor comune la nivel European, în ceea ce priveşte

participarea sporită pe piaţa muncii a unei forţe de muncă înalt calificate şi adaptabile,

îmbunătăţirea sistemului educaţional şi creşterea adaptabilităţii acestuia la cererea pieţei

muncii, promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii, creşterea adapabilităţii angajaţilor şi a

întreprinderilor, asigurarea calificărilor şi cunoştinţelor necesare integrării şi mobilităţii pe

piaţa muncii şi facilitarea dezvoltării economice, promovarea şi dezvoltarea tuturor formelor

de economie socială ca şi modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care

aparţin grupurilor vulnerabile, minorităţilor etnice sau populaţiei Rroma.

6. Programul Operaţional pentru dezvoltarea capacităţii administrative

Obiectivul specific al acestui Program Operaţional este acela de a contribui la îmbunătăţirea

performanţei administraţiei publice din anumite sectoare care au un impact direct asupra

coeziunii economice şi sociale din România. Scopul programului operaţional este de a

îmbunătăţi funcţiile de management în administraţia publică.

7. Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică

Obiectivul Programului operaţional pentru asistenţă tehnică la nivel naţional este de a asigura

sprijin pentru coordonarea şi implementarea instrumentelor structurale în România.

Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de 17,264

miliarde Euro, din care 11,115 miliarde vor fi alocate pentru FS în cadrul obiectivului

Convergenţă.

Tabel nr.1 Fonduri specifice programelor operaţionale

Program OperaţionalAutoritate de

ManagementOrganism Intermediar

Fondul

alocat

PO pentru Creşterea

Competitivităţii economice

Ministerul Economiei şi

Finanţelor

Agenţia Naţională pentru

Întreprinderi Mici şi Mijlocii,

Ministerul Educaţiei şi Tineretului,

Ministerul Comunicaţiilor şi

Tehnologiei Informaţie, Ministerul

Economiei şi Finanţelor,

Autoritatea Naţională pentru

Turism

FEDR

Programul Operaţional pentru

TransportMinisterul Transporturilor

FEDR,

FC

Programul Operaţional pentru

Mediu

Ministerul Mediului şi

Apelor

Agenţiile Regionale pentru

Protecţia Mediului

FEDR,

FC

Programul Operaţional

Regional

Ministerul Dezvoltării,

Lucrărilor Publice şi

Locuinţelor

Agenţiile de Dezvoltare Regională,

MIMMCTPLFEDR

Programul Operaţional pentru

Dezvoltarea Resurselor

Umane

Ministerul Muncii,

Solidarităţii şi Egalităţii de

Şanse

Agenţia Naţională pentru Ocuparea

Forţei de Muncă

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

FSE

Programul Operaţional pentru

Dezvoltarea Capacităţii

Administrative

Ministerul Internelor şi

Reformei AdministrativeFSE

Programul Operaţional pentru

Asistenţă Tehnică

Ministerul Economiei şi

Finaţelor  FEDR

 

CONCLUZII

Realizarea cu adevărat a unei Uniuni Europene şi a Pieţei Unice , acest obiectiv fiind

de fapt rostul aderării la Uniunea Europeană, presupune o liniarizare a statelor şi economiilor

naţionale, membre din toate punctele de vedere, acest fapt presupunând alinierea statelor mai

defavorizate la standerdele şi nivelul celor dezvoltate pe plan economic.

Dezvoltarea şi combaterea deficienţelor la nivelul acestor state reprezintă scopul

urmărit în cadrul Uniunii Europene. Aceste deziderate nu pot fi realizate decât prin

intermediul ajutorului acordat de Comunitate, asistenţa oferită concretizându-se în ansamblul

fondurilor şi programelor comunitare. Astfel fondutile sişi programele îndeplinesc un rol

important, acela de a deschide ţările şi economiile naţionale la Piaţa Unică Europeană.

BIBLIOGRAFIE

Gillbert Gorning, Rusu Ioana Eleonora – Dreptul Uniunii Europene – Ediţia a-׀׀-a, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2007

Oprea dumitru, Meşniţă Gabriela – Fonduri Europene pentru România, în perioada 2007-

2013 – Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008

Revista Finanţe Publice şi Contabilitate – Numărul 10, Octombrie, 2008

Revista Euroconsultanţă – Ghidul Firmei – Numărul 7, Iulie ,2008

Revista Euroconsultanţă – Ghidul Firmei – Numărul 10, Octombrie, 2008

http://europa.eu/generalreport/ro/2007/rg25.htm

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/allprogrammes/index_en.html

http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/prord/sf_en.htm

http://www.finantare.ro

http://www.mfinante.ro/fonduriUE

www.HouseofEurope.ro

www.StructuralFunds.ro