SUEDIAStudenti: Ciurariu Calin, Gavrilescu Albert, Cihodaru Alexandru si Moldovan George

Denumire oficiala:Regatul Suediei

Cod international:S

Localizare geografica:Europa de Nord;intre 5520 si 6904 lat.N si 1058 si 2410 long.E

Suprafata:449 964 km

Capitala:Stockholm

Clima:Climat rece moderat;Stockholm 7,4C/555

Suedia (suedeza Sverige) sau Regatul Suediei este un stat n Europa de Nord, situat n partea estic a peninsulei Scandinave, la rmurile Mrii Baltice (Golful Botnic).Cuprinde i numeroase insule din Marea Baltic (Gtaland, land .a.).Are frontiera comun cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului mpreun cu stramtorile daneze la sud-vest i Marea Baltica la est. Coasta Suediei are 2400 km lungime.In nordul extrem,soarele verii nu apune vreme de doua luni.Noaptea polara din timpul iernii este corespondentul acestei zile polare,cu o perioada egala de intuneric.

ReliefulCa parte din Fennoscandia (Scutul Baltic), Suedia are unul din cele mai vechi teritorii din Europa.Tara s-a conturat inca din Pleistocen,perioada care a inceput acum doua milioane de ani si s-a sfarsit cam acum 10 000 de ani.In tot acest timp,a fost acoperita in mai multe randuri de calote imense de gheata. Pe masura ce acesti ghetari inaintau catre Europa Centrala,solul Suediei se modela si se transforma. Numeroasele lacuri ale Suediei isi datoreaza existenta inaintarii sau retragerii acestor ghetari.

Relief predominant de platou i de cmpie, cu urmtoarele particulariti:

n vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m).Alte vrfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m). Spre est munii sunt mrginii de un podi, care coboar n trepte spre litoralul cu fiorduri al Mrii Baltice, unde se afl Golful Botnic. n partea sudic a rii se ntind cmpii care nconjoar o mic regiune deluroas, podiul Smaland (alt. 377 m) i cmpia vlurit Skania, cu soluri fertile i peisaje asemanatoare Danemarcei nvencinate. Exist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar, mai ales in cmpia central-sudic a rii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vnern (5585 km), Vttern(1899 km) i Mlaren (1140 km). Zonele mltinoase acoper peste 10% din suprafaa rii.

Reeaua hidrografic

Hidrografia este reprezentat de numeroase ruri n general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate i un potenial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) i de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri i ruri sunt legate ntre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gta, care traverseaz partea de sud a Suediei i face legtura ntre lacuri si ruri pe o distan de 560 de kilometri, de la Gteborg la Stockholm.Fluvii i ruri principale: Klaralven, stardal, Indalslven, ngerman,Ume,Pite, Lule, Torne.Lacuri: Vnern, Vttern, Mlaren, Hjalmaren Storsjn, Siljan.

Caracteristici bioclimaticeClima Suediei este relativ blanda in comparatie cu alte regiuni aflate la aceeasi latitudine.Un factor important al acestei diferente de clima il constituie intinderea mare a tarii de la nord catre sud.In sud,se fac simtite efectele Golstromului,iar in nord aceste influente maritime sunt mai putin importante din cauza efectului de scut al muntilor Scandinaviei,ceea ce face ca nordul Suediei sa aiba un climat mai degraba continental.In zilele foarte calde de vara,temperatura la Cercul Polar poate sa ajunga chiar la 30C.Nu e mai putin adevarat ca,in timpul iernilor lungi,cu zapada,temperaturile de -30C sunt ceva obisnuit.In sudul Suediei,influenta Marii Baltice determina un climat maritim,cu fluctuatii de temperatura mai mici in timpul anului decat in nord.In vreme ce temperatura medie in Stockholm pentru ianuarie si iulie e in jur de -3C, respectiv 18C,in Karesuando,in nordul extrem,e de -14C si respectiv 14C.Zonele vestice ale tarii au parte de mai multa ploaie decat cele din est.In Gteborg,pe coasta vestica,cantitatea anuala de precipitatii e de circa 760 mm,in vreme ce pe coasta de est,in capitala Stockholm,nu ajunge decat la 555 mm.

La altitudine se remarca flora arctica muschi si licheni.Tinuturile joase din nord sunt in mare parte acoperite de muschi.Padurile intinse sunt populate de lupi,rasi,ursi bruni si elani,animale pe cale de disparitie in alte parti ale Europei.In Laponia (Lapland) traiesc reni domestici,vulpi si iepuri polari.Diversitatea pasarilor include multe pasari de prada,gainuse polare de stanca si ierunci rosii si negre. Jumtate din suprafaa rii este acoperit de pduri (mesteacn, pin, molid). Mai puin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovz, cartofi, secar, sfecl de zahr, gru). n partea nordic i central a rii exist pduri de conifere, n sud pduri amestecate, iar n extremitatea sudic pdure de fag i stejar. n zonele muntoase nalte se dezvolt vegetaia de tundr montan. n faun se remarc ursul (protejat de lege), elanul, nevstuica, hermelina, psrile de ap. Exist 16 parcuri naturale i 753 de rezervaii de stat i alte rezervaii care protejeaz flora tipic de tundr sau taiga, fauna polar sau de pdure temperat.PinMolid

Istorie Spre deosebire de alte state europene,Suedia a reusit sa-si pastreze neutralitatea timp de secole.Datorita acestei independente de durata,suedezii au fost foarte rezervati in ce priveste intrarea in Uniunea Europeana,dar pana la urma au depasit scepticismul acesta larg raspandit si s-au integrat.Aceasta tara scandinava e considerata un exemplu de bunastare.Subventiile si asistenta statului pentru cei aflati in dificultate sunt perfect de inteles,dar au si un pret:suedezii se plang de birocratia excesiva si de impozite,cele mai ridicate din lume.

In secolul VI,tribul germanic svear (in suedeza) a coborat dinspre nord subjugand populatia gauth aflata mai la sud si intemeind primul imperiu.De la aceasta Svea Rike vine Sverige,Suedia de astazi.De aici si-au inceput varegii (vikingii suedezi) campania de cuceriri ale teritoriilor de la est la sud-est,la inceputul secolului IX.Unitatea politica a fost greu de realizat,cu toate ca Suedia a fost complet crestinata in anul 1164,revoltele si disputele asupra tronului vlaguind inevitabil tara.

Sistem politicSuedia este o monarhie constitutionala cu un sistem parlamentar.Regele este seful statului,dar are numai atributii de reprezentare;Carl XVI Gustav (n.1946) indeplineste aceasta functiune inca din 1973.Corpul suprem legislativ este Parlamentul cu 349 de delegati alesi pe patru ani.Mai mult decat in alte tari,cultura politica din Suedia se caracterizeaza prin cooperare si consens.O particularitate a sistemului juridic suedez este grupul *ombudsmanilor,alesi de Parlament pe o perioada de patru ani.Rolul acestora e sa supervizeze justitia in aplicarea legii.*OMBUDSMN s. m. (n rile scandinave) personalitate independent care are sarcina s examineze plngerile cetenilor mpotriva administraiei.

OraseStockholmul este capitala i cel mai mare oras din Suedia.Oraul este totodat reedina regiunii administrative Stockholms ln. Stockholmul avea n anul 2009 o populaie de 829.417 locuitori (2.019.182 n zona metropolitan).Fiind capitala Suediei, Stockholm este sediul Guvernului i al Parlamentului. Este de asemenea oraul de reedin al sefului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf.Prima atestare documentar a oraului dateaz din 1252, cnd era o pia important n comerul cu fier din minele de la Bergslagen. Se spune c oraul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de invazia maritim a forelor strine i pentru a mpiedica jefuirea unor ceti ca Sigtuna pe lacul Mlaren.Cimitirul Skogskyrkogrden din Stockholm a fost nscris n anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.Oraul este deservit de aeroportul Stockholm - Arlanda, situat ntre Stockholm i Uppsala.

Gteborgn anul 2006 populatia era de 489.787 locuitori n municipalitate i de 510.491 n zona urban, Gteborg fiind al doilea mare ora al Suediei dupa Stockholm. Este situat n sud-vestul Suediei, pe malul Mrii Nordului,pe malul strmtorii Kattegat.Este un important centru comercial i nod de transporturi (n special navale i aeriene).Gteborg este i un important centru universitar, aici gsindu-se att Universitatea din Gteborg,cea mai mare instituie de nvmnt superior din Scandinavia, ct i Chalmers Tekniska Hgskola. Deoarece estuarul la Marea Nordului al Gta lv este foarte prielnic pentru activitate portuar, Gteborg este cel mai important port al Suediei. Gteborg este i un important centru industrial, uzinele Volvo,Svenska Kullagerfabriken AB (SKF)-productor de rulmeni i productorul de produse farmaceutice Astra-Zeneca avndu-i sediul i principalele sectoare de producie aici.

Malm este al treilea ora ca mrime din Suedia.Dintre metropolele suedeze, Malm este cel mai sudic, fiind separat de capitala Danemarcei vecine, Copenhaga, numai prin strmtoarea ngust resund. Uppsala este al patrulea ora ca mrime din Suedia,avnd n anul 2005 o populaie de 188.478 locuitori. Este reedinta regiunii Uppsala i face parte din provincia istoric Uppland.Suprafaa oraului este de 2,465 km, i a fost fondat n 1286.Uppsala este situat la o distana de 70 km de la capitala Stockholm,i este accesibil cu trenul foarte repede de la Stockholm.Uppsala este un centru important universitar. Universitatea din Uppsala este cea mai veche din Scandinavia,fondat n 1477.stersund este singurul mare ora din provinciile reunite Jmtland/Hrjedalen, Suedia. stersund este centrul economic i cultural al celor dou provincii. Are o populatie de 59.019 locuitori. Oraul a fost fondat de regele Gustaf III n 1786. Din anul 1879, cnd a fost construit calea ferat, oraul a nceput s prospere. Este de asemenea un ora garnizoan.

EconomieSuedia este una din cele mai industrializate tari din Europa. Bine-cunoscute sunt marile corporatii Ericsson,Volvo,Saab,IKEA si Vasa.Sistemul de transport suedez satisface nevoile raportate la densitatea populatiei si este mai dezvoltat in partea de sud.Prin terminarea constructiei podului resund in anul 2000,proiectul mileniului a devenit realitate.Guvernul suedez a captat atentia intregii lumi in 1999 prin inchiderea primului reactor nuclear (Barsebck I,de langa Malm).

Produs intern brut 271,8 mld.$Produs national brut/loc. 40 910 $Comert exteriorImporturi 111,4 mld.$Exporturi 130,3 mld.$Datorie externa63,9 mld.$

Resurse naturale

Suediaeste bogat n pduri de conifere, n minereu defier,cupru,zinc,aur,argint,plumb,wolfram,uraniui alte minereuri, dar nu are zcminte depetrolicrbune, dispune ns deenergie hidroelectric. Cele mai importante rezerve de fier se afl n nordul ndeprtat i sunt ndeosebi exportate. ntinsele pduri de conifere ale Suediei, ntr-o bun combinaie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloz, hrtie i produse finite pe baz delemn.Suediaeste un important furnizor dehrtiei produse lemnoase pe pieele internaionale. n1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze.Energia hidroelectric ieftin a constituit un factor esential n dezvoltarea industrial a rii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizat de centralele hidroelectrice, aezate pe rurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consum, iar cocsul si crbunele importate asigur 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigur peste 15% din energia total a rii sau 50% din energia electric. Restul energiei provine din combustibili biologici.

Economia suedeza se remarca prin numarul mic de corporatii internationale active si prin multitudinea de firme mici locale.In anii din urma,tehnologia informatiei s-a transformat intr-o industrie de succes;Ericsson s-a extins (la fel ca Nokia in Finlanda) si a devenit unul din liderii de pe piata mondiala ai telefoniei mobile.Suedia este si ea afectata de criza mondiala din sectorul high-tech,a carui medie de crestere a scazut dramatic.Alte corporatii importante din Suedia sunt fabricile de automobile Saab si Volvo.Industria farmaceutica,de tehnica medicala si industria constructoare de masini sunt importante pentru economia suedeza,si asta se vede in comertul sau exterior. Automobilele,echipamentele electronice si calculatoarele reprezinta mai bine de jumatate din intreaga productie de export.Lemnul,hartia si minereul de fier sunt si ele exportate in cantitati considerabile.In consecinta,balanta comerciala a Suediei este pozitiva.Partenerii comerciali principali ai Suediei sunt Germania,Marea Britanie,Norvegia,Olanda si Statele Unite.Volvo S60

PopulatiaPopulatia Suediei a fost destul de omogena pana la jumatatea secolului XX,dar de atunci numarul strainilor a crescut la circa 5% din totalul populatiei.La inceput,acest lucru s-a datorat afluxului de muncitori din tarile vecine si din sudul Europei dupa Al Doilea Razboi Mondial,pentru ca mai apoi Suedia sa devina o destinatie preferata pentru nenumarati refugiati de pe tot globul.Politica de imigratie foarte liberala si-a atins insa limitele si Guvernul suedez a inasprit conditiile de imigrare la sfarsitul anilor 1990.Procentul populatiei urbane e foarte ridicat,in jur de 83%,gratie mai ales oraselor mari ca Stockholm, etc,situate in sudul tarii.Prin contrast,zone exstinse din nordul Suediei sunt foarte putin populate.In nordul extrem, mare parte din cei 20 000 de sami (locuitori din Laponia) sunt seminomazi si se ocupa cu vanatoarea si pescuitul.Numar de locuitori:9,3 milioaneDensitate: 20 loc./kmDistributie: 85% urban,15 % ruralRata anuala de crestere: 0,2%Speranta de viata: Femei 83 ani, Barbati 79 aniReligie: Protestanta (luterana evanghelica)Limbi vorbite: Suedeza (limba oficiala),finlandeza si lapona (regional)Rata a analfabetismului: sub 1%

Festivitati,sarbatori,obiceiuri si traditiiIn Suedia se tin multe sarbatori legate de anotimpuri.In fiecare an,la sfarsitul lui ianuarie se tine la Kiruna festivalul traditional al zapezii,cu curse de reni si concursuri de sculptura in gheata.Noaptea Valpurgiei,pe 30 aprilie,e sarbatorita cu mult entuziasm,mai ales in Uppsala,oamenii inaltand ruguri enorme in cinstea sosirii primaverii.La un sfarsit de saptamana din iunie,in apropierea solstitiului de vara,suedezii serbeaza midsommar,cea mai lunga zi a anului.Se asculta muzica populara suedeza si se inalta un copac (majstng) care seamana cu un stalp,impodobit cu panglici colorate care simbolizeaza asteptata reintoarcere a verii. Sarbatoarea Sf.Lucia,pe 13 decembrie,e la fel de populara.Fete imbracate in alb ,cu coronite cu lumanari aprinse pe cap,merg pe strazi intr-o procesiune ce aminteste de martiriul Sfintei Lucia, regina luminilor, si intra in scoli,cladiri publice si birouri,anuntand apropierea Craciunului.

Turism Un paradis natural pentru sporturile de iarnaSpectacolul soarelui in mijlocul noptii in timpul lunilor de vara in nordul Suediei este fara egal.Pentru un plus de amuzament,turistii pot lua parte la un exercitiu de orientare cu o harta si o busola,incercand sa gaseasca drumul intr-o zona necunoscuta.Suedia ofera insa si multe atractii culturale.Unele asezari ale vikingilor au fost declarate de UNESCO Patrimoniul Cultural Mondial,iar orasele mari ale Suediei sunt pline de minunatii arhitectonice,de un mare interes istoric.Suedia primeste anual circa 7,5 milioane de vizitatori,mare parte dintre acestia fiind atrasi mai ales de bogatia arhitectonica oferita de Stockholm,capitala tarii,dar si de peisajele incantatoare.