Prof. Dima Loredana, Şcoala Gimnazială “Titu Maiorescu” IaşiProf. Luca Any , Şcoala Gimnazială “Titu Maiorescu” Iaşi

CALEA EFICIENTĂDE ORGANIZAREŞI CONDUCERE

A ÎNVĂŢĂRII

UNESC ÎNTR-UNTOT FAMILIAREFORTURILE

EDUCATORULUI ŞIALE COPIILOR

INSTRUMENTE DE PRIM RANG ÎN MÂNA

EDUCATORULUI

CREEAZĂ ÎN SALA DE CLASAO ATMOSFERĂ LIPSITĂ DE CONSTRÂNGERI EXTERNE

CREEAZĂ ÎN SALA DE CLASAO ATMOSFERĂ LIPSITĂ DE CONSTRÂNGERI EXTERNE

ÎNCURAJEAZĂŞI

STIMULEAZĂ APARIŢIA

SPIRITULUI CREATIV

ÎNCURAJEAZĂŞI

STIMULEAZĂ APARIŢIA

SPIRITULUI CREATIV

DEZVOLTĂ COPIILOR

DEPRINDERI SPECIFICE ANUMITOR DOMENII

DEZVOLTĂ COPIILOR

DEPRINDERI SPECIFICE ANUMITOR DOMENII

Programul zilei cuprinde:

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ:

• Agenda zilei (se afişează cu ore şi teme de parcurs)

• Mesajul zilei (are rolul de a stimula interesul pentru temele zilei)

• Calendarul lunii • Prezenţa cu împărţirea pe

centre• Noutăţi • Alte momente

Centrele de activitate pot fi cel puţin patru, cel mult şase

• Citire

• Scriere

• Matematică

• Arte

• Ştiinţe

• Construcţii

Atunci când copiii îşi pierd interesul pentru un anumit centru sau este necesară o anume categorie de activitate care nu poate fi încadrată în nici unul dintre centrele existente, el poate fi declarat “închis” şi se deschide un altul de real interes pentru perioada respectivă

SISTEMUL FORMELOR

DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII EDUCAŢIONALE

SISTEMUL METODOLOGIC (METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE)

SISTEMUL MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT, RESPECTIV AL RESURSELOR UTILIZATE

SISTEMUL OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE

MODUL ÎN CARE EDUCATORUL REUŞEŞTE SĂ ALEAGĂ, SĂ COMBINE

ŞI SĂ ORGANIZEZE

- ÎNTR-O ORDINE CRONOLOGICĂ –

ANSAMBLUL DE METODE, MATERIALE ŞI MIJLOACE ÎN VEDEREA ATINGERII ANUMITOR OBIECTIVE

ORICE

ÎNVĂŢARE

CARE DEZVOLTĂ

CAPACITATEA

NOASTRĂ DE

A FI CREATIVIVERIFICAREA

PUNEREA PROBLEMEI / CREAREA UNEI SITUAŢII

PROBLEMATICE

IMAGINAREA MODULUIDE REZOLVARE, ANALIZA

PROBLEMEI, GĂSIREASOLUŢIEI DE REZOLVARE

ÎNV. CREATOARE

ÎNV. PRINREZOLVARE

DE PROBLEME

ÎNVĂŢAREA PRINCIPIILOR

ÎNVĂŢAREA NOŢIUNILOR ŞI CONCEPTELOR

GENERALIZARE ŞI DISCRIMINARE

ÎNV. PRIN ÎNV. PRIN ÎNV. PRIN ÎNV. PRIN CONDIŢIONARE CONDIŢIONARE IMITAŢIE CONTIGUITATE

CLASICĂ INSTRUMENTALĂ

T T

E E

H H

N N

I I

C C

I I

I D

N E

D

I G

V R

I U

D P

U

A

L

E

TEHNICA V

ISELOR

BRAINSTO

RMIN

G

BR

AIN

SK

ET

CH

ING

CERCETĂRI

ANALOG

ICE

DIS

CU

ŢIA

PA

NE

L

METODA PHILLIPS 6-6

METODA “BBB”(MAPA CU IMAGINI)

BRAINWRITING(TEHNICA 6-3-5)

METODESPECIFICE

T T

E E

H H

N N

I I

C C

I I

I D

N E

D

I G

V R

I U

D P

U

A

L

E

EXPLOZIA

STELARĂ

SCHIMBĂ

PERECHEA

AC

VA

RIU

L

ÎNV

ĂŢ

AR

EA

ÎN C

ER

C M

ET

OD

A F

RIS

CO

CV

INTE

TUL

GHICITORILE

MICAPUBLICITATE

PĂLĂRIUŢELE

GÂNDITOARE

COM

UNICAREA

ROTA

TIVĂ

TE

HN

ICA

LO

TU

S

LOCURI

CELEBRE

TU

RU

L G

AL

ER

IEI PIRAM

IDA ŞI

DIAMANTUL

BENZI DESENATECĂLĂTORIA

MISTERIOASĂ

TEHNICIDIDACTICE

INTERACTIVE

Deprinderi specifice unui domeniu

Deprinderi de gândire

şide muncă

creativă

Motivaţiaintrinsecă

INTERSECŢIA CREATIVITĂŢII (după Teresa M. Amabile)

ÎN TIMPULPAUZELOR

ÎN TIMPULACTIVITĂŢILOR

ÎN ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULAR

E ŞI ÎN FAMILIE

înţeleg conţinuturile şi

expun informaţia într-o

manieră personală; răspund la întrebări „pe sărite”

şi adresează într-o manieră iritantă întrebări cadrului didactic;

îşi expun propriile explicaţii asupra fenomenelor;

au preocupări diverse în timpul orelor: citesc, desenează, visează, se agită, deranjează activitatea şi educatorul;

se evidenţiază prin idei „nelalocul lor” în cadrul activităţilor de grup.

sunt curioşi şi originali prin soluţiile neobişnuite;

sunt încrezuţi, imaginativi, fantezişti, activi, permanent preocupaţi de ceva;

sunt dominatori: iau iniţiativa organizării

jocurilor; sunt „neserioşi” şi

copilăroşi; găsesc utilizări neobişnuite

ale obiectelor; se amuză cu lucruri simple

în moduri ingenioase.

- sunt perseverenţi, tenace, încăpăţânaţi; manifestă „nemulţumire creatoare” permanentă şi au spirit de observaţie; sunt curioşi şi au interese multiple - hobby; au tendinţa de a-i manipula şi domina pe ceilalţi; sunt sensibili şi deţin un fond emoţional bogat; au încredere în sine şi se autoapreciază destul de corect; tolerează ambiguitatea şi o valorifică; nu se mulţumesc cu prima formă a produsului muncii lor şi îl îmbunătăţeşte; preferă tovarăşi de joacă de alte vârste; au avut în copilărie un tovarăş de joacă imaginar

(Ana Stoica-Constantin)

INDICATORI AI CREATIVITĂŢII INDIVIDUALE

(E. P. TORRANCE)

LISTĂ DE BIFARE PENTRU IDENTIFICAREA COPIILOR

EXCEPŢIONALI (SUSAN LEYDEN)

COMPORTAMENTUL COPIILOR SUPRADOTAŢI

(DELP & MARTINSON)

îşi poate ocupa timpul fără a fi stimulat;preferă să se îmbrace în mod deosebit;merge dincolo de sarcinile trasate;este în stare să se amuze cu lucruri simple în moduri ingenioase;întreabă insistent „de ce” şi „cum”;îi place să organizeze jocuri în curtea grădiniţei;îi place să povestească despre descoperirile şi despre invenţiile lui;găseşte utilizări neobişnuite ale jucăriilor;nu se teme să încerce ceva nou;foloseşte toate simţurile în observaţie.

1. O mare curiozitate intelectuală; adresează întrebări provocatoare şi nu aşteaptă răspunsuri simple;

2. Capacitate superioară de a raţiona, de a opera cu concepte abstracte, de a generaliza;

3. Perseverenţă neobişnuită; concentrarea de durată a atenţiei;

4. Răspunsuri prompte şi o remarcabilă viteză a gândirii;

5. Învaţă rapid şi uşor, înţelegând o problemă înainte de oferirea tuturor datelor;

6. Memorie bună;

7. Vocabular bogat; doreşte să ştie semnificaţia exactă a cuvintelor şi manifestă interes pentru termenii tehnici;

8. Forţă acută a observaţiei; spirit de observaţie dezvoltat;

9. Imaginaţie bogată;

10. Gândire divergentă; tendinţa de a căuta soluţii neobişnuite pentru rezolvarea problemelor;

11. Are mereu iniţiativă şi preferă să se joace singur;

12. Are simţul umorului dezvoltat;

13. Este perfecţionist şi are standarde personale foarte înalte;

14. Este nerăbdător şi intolerant faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

15. Sensibilitate excesivă;

16. Scară largă a intereselor (uneori sunt colecţionari pasionaţi);

17. Cunoştinţe vaste şi competenţă într-un anumit domeniu;

18. Preferă anturajul copiilor mai mari şi al adulţilor;

19. Doreşte să preia conducerea în cadrul grupului;

20. Se preocupă de probleme filosofice.

Jumătate dintre copiii supradotaţi au citit înainte de 7 ani;Au un vocabular deosebit;De multe ori copiii supradotaţi sunt prinşi de studiul unui subiect, neglijând totul timp îndelungat;Au înclinaţia de a fi „şefi” şi de a încălca regulile, producând nemulţumiri în grupurile de joacă;Şcolarii supradotaţi întâmpină mai multe probleme, pentru că nu au învăţat încă să se adapteze realităţii şcolare; ei manifestă verbal nemulţumirea faţă de subiectele care nu i se par interesante;Preţuiesc relaţiile cu copiii mai mari sau adulţii care au interese şi valori similare.

STRATEGII DE CULTIVAREA CREATIVITĂŢII

orientarea sistemului actualde învăţământ spre obiective

mai evident creative

introducerea unui curs /antrenament specialpentru creativitate

Încurajarea individualizată şi deschisă

a oricărui elementîn direcţia creativităţii

Practicarea principiilorbrainstormingului

Autoevaluarea(formarea capacităţii de

evaluare a propriilor producţii,de identificare a criteriilor

şi standardelor de valoare şicultivarea încrederii în sine)

TESTE ELABORATE / CONSTRUITE

Test de desen Test de utilizări neobişnuite

Test de sensibilitate la probleme etc.

DEZVOLTAREACREATIVITĂŢII

DIRECŢII DE ACŢIUNE

A ne păstra cel puţin neutri faţă de evoluţia potenţialului

creativ al copiilor (a nu-i înăbuşimanifestările şi dezvoltarea)

A interveni conştient şi activpentru îndepărtarea blocajelor

obiective şi subiective alecreativităţii preşcolarilor

A prelua şi dezvolta, în modorganizat, potenţialităţile

creative ale fiecărui copil, pentrua le permite dezvoltarea până la

limitele superioare posibile

IMPORTANTEÎN DEZVOLTAREA

CREATIVITĂŢII

METODELE

RELAŢIA EDUCATOR - ŞCOLAR

ATITUDINEA ADULTULUIFAŢĂ DE ŞCOLAR

ATMOSFERA INSTAURATĂÎN SALA DE CLASA

FRONTALE

PEGRUPURI

MICI

INDIVIDUALE

ÎNPERECHI

JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE

ACTIVITĂŢIDE

DEZVOLTARE PERSONALĂ

PROIECTE TEMATICE

ACTIVITATEA PE CENTRE

Exemple:

Ştiinţe: Dacă faci focul…

Joc distractiv: Ghici, cineeste? (ghicitori – descriere)

Citire-Scriere: Vacanţa mare(Tehnica fotolimbajului) etcJoc de rol: De-a roboţii etc.

Arte: Jocuri de mişcare:Dansul culorilor, Dansul florilor etc.

Construcţii: Orăşelulcopiilor (Brainstorming) etc.

CENTRE DE ACTIVITATE

CITIRE-SCRIERE

ŞTIINŢE

STUDII SOCIALE

ARTE

CONSTRUCŢII

Cvintetul, brainstorming / ciorchinele, metoda cedranelor, exlplozia stelarăpovestirea copiilor: “Amintiri din copilărie” (Pălăriuţele gânditoare); poveste creată: “Întâmplări cu un pinguin vorbitor” (Benzile desenate); povestire cu început dat: “Bogăţiile toamnei” (metoda BBB); jocuri didactice: “Jocul comparaţiilor”, “Cuvântul interzis”, “Galaxia propoziţiilor” etc.

Observare: “Flori de primăvară”, experimente - Apa; “Primăvara” (Tehnica Lotus); “Universul” – cadranele, (Philips 6-6); jocuri didactice: “Ce se poate întâmpla?”, “Ce poţi face cu…”.

“Mesaj către toţi copiii” (Tehnica comunicării rotative) /“Fapte bune” (Benzile desenate); “Suntem la fel, dar totuşi diferiţi!” (Studiul decaz); “Peisaj de primăvară” (Tehnica colajului / MetodaSchimbă perechea) / “Confecţionăm costume ecologice” (Tehnica 6-3-5) etc.

Ed. plastică: Desen din imaginaţie: “Aspecte de toamnă” (Brainsketching) / “Învacanţă” (Tehnica 6-3-5); Pictură: “Peisaj” (Metoda înstrăinării) / Utilizare de tehnici speciale; Modelaj cu materiale specifice (aluat, ipsos, plastilină etc.)

Brainstorming, turul galeriei: “Orăşelul copiilor”, “Oraşul nostru”, “Şcoala viitorului” etc.

Matematică: “Învăţarea unei forme geometrice” (Învăţarea în cerc);“Să formăm grupe” (Schimbă perechea); “Rezolvă problema” (Explozia stelară);jocuri didactice: “Câte pere sunt în pom?”, “Câte degete are omul?” etc.

Ed. muzicală: Colţul muzicii (jucării şi instrumente muzicale); creare - ritmuri deintensitate şi durată diferite şi a unor creaţii muzicale simple (după poezii) etc.

Evaluarea tradiţională făcută de educator este asasinul numărul unu al creativităţii. Este bine să lăsăm copiii să-şi facă singuri evaluările, să fie participanţi activi, astfel dându-le ocazia să-şi aprecieze singuri munca.

Recompensa. Recompensele „tangibile”, sub forma steluţelor aurii, abţibildurilor, distincţiilor şi premiilor inflenţează motivaţia şi creativitatea copiilor. Cele mai bune recompense pentru munca din clasă sunt cele „intangibile”: un zâmbet, un semn de aprobare, o mângâiere pe umăr, un cuvânt de încurajare, o ocazie de a afişa rezultatele activităţii şi munca suplimentară.

Alegerea. Este indicat să le oferim copiilor posibilitatea de a alege ceea ce doresc să facă, să exploreze, să analizeze, să înveţe.

Motivarea nemotivaţilor pune mult în lumină capacitatea educatorului de a cunoaşte şi a explora interesele şi aptitudinile copiilor nemotivaţi pentru activitatea instructiv-educativă.

Limite şi standarde. Această strategie constă în stabilirea unor reguli comportamentale elementare, fără aplicarea de presiuni extrinseci puternice. Aceasta se realizează prin colaborarea copiilor cu educatorul la procesul de stabilire a regulilor, propunând variante optime pentru bunul mers al grupei.

Formarea deprinderilor creative. Această strategie presupune oferirea de ocazii copiilor prin modelarea deprinderilor creative ale acestora.

Experienţele deosebite (situaţii inedite) antrenează creativitatea copiilor din clasă şi ele pot fi: „Educator pentru o zi”; Excursiile; Oaspeţii invitaţi de educator; Distracţiile de vineri.

Panoul marilor idei trăsnite reprezintă un loc în care oricare copil din clasa, inclusiv educatorul, poate să îşi afişeze ideile, sugestiile, desenele, poveştile, fotografiile etc. oricât de îndrăzneţe ar părea.

Utilizarea unor fraze stimulative pentru creativitate în timpul activităţilor, cum ar fi: „Jucaţi-vă cu ideile”; „Duceţi până la capăt orice idee” etc.

Tehnica fierăstrăului este o paradigmă de învăţare care presupune lucrul în grupe mici de copii.

Desenarea muzicii este o tehnică ce presupune realizarea unui desen inspirat de un fragment muzical.

EDUCATORULStep by Step

CREAREA CONDIŢIILOR OPTIME DE DESCOPERIRE ŞIREALIZARE A POSIBILITĂŢILOR CREATIVE ALE COPILULUI

EVALUAREANIVELULUI

CREATIVITĂŢIIŞCOLARILOR

(APLICAREA DEMETODE ŞI

INSTRUMENTEDE EVALUARE ACREATIVITĂŢII)

GĂSIREA CELORMAI EFICIENTE

MODALITĂŢIDE ACTIVARE,STIMULARE,EDUCARE,

FORMARE ŞIDEZVOLTARE ACREATIVITĂŢII

Timp de 10 minute, jumătate din elevii de la un centru de activitate completează o parte de copac cu elemente pozitive, specifice basmului, iar cealaltă jumătate de elevi din centru completează cu elemente negative.

Elevii sunt grupaţi în două echipe în cadrul ficărui centru: unii pro(afirmaţii), alţii contra (negaţii).Veţi forma două echipe egale ca număr. Cei care sunt pro vin în faţa clasei, iar cei care sunt contra se vor aşeza faţă în faţă cu primii, dar în spatele clasei. (Ne imaginăm o linie la mijloc care desparte cele două echipe). Fiecare membru al echipei va avea de spus câte o replică pe rând şi de argumentat:„Îmi place toamna, pentru că …”„Nu îmi place toamna, pentru că …”Va câştiga echipa în care fiecare elev va da câte o replică fără timp de gândire.La final, se vor completa cele mai frumoase cinci replici în caiete.

Nu îmi place toamna, pentru că ....

…………………………………………….;…………………………………………….;…………………………………………….;……………………………………………..…………………………………………….;

•…………………………………………….;•…………………………………………….;•…………………………………………….;•…………………………………………….;•……………………………………………..

Fiecare centru completează un cadran timp de 10 minute, pornind de la fragmentul scris de George Topârceanu. Completaţi tabelul de mai jos.

Arte

1. Imagini vizuale

Construcţii

2. Construirea de obiecte prezente în lectură

Citire

3. Stări sufleteşti

Matematică

4. Schema figurativă a unei strofe

După ce veţi citi textul, fiecare, aveţi sarcina de a completa triunghiurile din interiorul hexagonului cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui. Prezentaţi colegului de bancă ceea ce aţi completat. Timp de lucru: 5 minute

Basm

Rezumatorii Întrebătorii Clarificatorii Prezicătorii

Elevii grupaţi câte doi trebuie să găsească, pe rând, câte un cuvânt din familia cuvintelor date. Se completează de ambii membrii ai echipei cu cât mai multe cuvinte înrudite.După expirarea timpului, toate echipele vor citi răspunsurile. Va câştiga echipa cu cele mai multe cuvinte găsite.

Copil Pasăre

GândToamnă Frunză

Joc în perechi

Elevii sunt grupaţi câte patru şi se stabileşte cine răspunde la una din întrebările: Cine?, Unde?, Când?, De ce?. Se lucrează individual timp de 15 minute. După expirarea timpului, se realizează împreună steaua cu formularea întrebărilor cât mai variat şi mai complet. Fiecare echipă trebuie să găsească câte trei întrebări complet formulate, având ca început cuvintele date mai sus. Se vor formula răspunsuri orale de către membrii altor echipe.

Cine ………………………………………………………..……………………………………….?Unde ………………………………………………………………………………………………..?Când ………………………………………………………….…………………………………….?De ce …………………………………………………………..……………………………………?

1.Kohn, A, – Phi Delta Kappa , September, 19932. Burke, K. Wals, –Predare orientată după necesităţile copilului , Ed. C.E.D.P. Step by Step, 19993. Cucoş, C., – Pedagogie, Editura Polirom, 20024. Bocoş, M., - Instruire interactivă, Editura Presa Universitară Clujeană, 20025. Revista - Învăţământul Primar - nr.2-3/1998, Editura Discipol, Bucureşti 6. Breben, S., Fulga, M., Ruiu, G., Gongea, E. – Metode interactive de grup, Ed.Arves, Craiova,

20067. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G. – Activităţi bazate pe teoria inteligenţelor multiple (vol.I-III),

Ed.Reprograph, Craiova, 2005 8. Preda, Viorica – Educaţia pentru ştiinţă, Ed.Compania, Bucureşti, 20009. Ghiurcă, Sorina, - Caiet aplicativ pentru limba şi literatura română, clasa a IV-a, Bucureşti : Pro-

Didact, 200710. Allport, G., - Structura şi dezvoltarea personalităţii, E.D.P., Bucureşti, 199111. Amabile, Teresa - Creativitatea ca mod de viaţă, Ghid pentru părinţi şi profesori, Ed. Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 199712. Stoica- Constantin, Ana, Creativitatea elevilor.Posibilităţi de cunoaştere şi educare, E.D.P., Bucureşti, 198313. Stoica- Constantin, Ana, Caluschi, M., Ghid de evaluare a creativităţii, 2 vol., Centrul de multiplicare al Universităţii „Al. I. Cuza”, 198914. Torrnce, E.P., Guiding Creative Talent, , Englewood Cliffs, Prentice Hall, 196215. Delp, J. Martinson, R., The Giftedand Talented: A Handbook for Parents, Ventura Countz Superintentendent of Schools, 1975