Prezentare Licenta Damian-Szekely

7/23/2019 Prezentare Licenta Damian-Szekely

http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-licenta-damian-szekely 1/29

ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN STIMULAREACOMUNICĂRII ORALE LA GRUPA

PREGĂTITOARE

COORDONATOR:

CONF. UNIV. DR. ABSOLVENT:MARIANA NOREL DAMIAN R. CORNELIA

BRAŞOV

2009

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR



Motivarea alegerii temei

” Dacă comunicare nu e, nimic nu e!”; “Comunicarea susţine şi animă viaţa”

• Importanţa comunicării în formarea copiilor pentru viitor : comunicarea stă labaza oricărei intervenţii educative.

• În grădiniţă, comunicarea are un rol primordial, stăpânirea semnificaţiei cuvintelor, fiind premisa indispensabilă dobândirii abilităţilor şi capacităţilor de

comunicare orală.

• Jocul didactic- „mediu”care favorizează comunicarea educatoare-copii , copii - copii, în care fiecare copil se poate „deschide” firesc, cu încredere.

• Jocul didactic, punte între grădiniţă şi şcoală, abilităţile şi capacităţile decomunicare orală au un rol esenţial în integrarea cu succes în activitatea dinclasa I .



Obiectivele lucrării “Capul copilului nu este un vas pe care să- l umpli, ci o făclie pe care s-o apr inzi

astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie” (Plutarh)

• Studiu teoretic privind rolul limbajului în stimulareacomunicării;

• Tratarea conceptului de joc didactic şi prezentarea

valenţelor sale formative în dezvoltarea personalităţiicopiilor preşcolari de 6/7 ani;

• Realizarea unui studiu aplicativ;

• Valorificarea experienţei dobândite de pe urma acestuistudiu aplicativ.



PREZENTAREA GENERALĂ A LUCRĂRII

INTRODUCERE

PARTEA I –FUNDAMENTE TEORETICE ŞI PRACTICECAPITOLUL I-ROLUL LIMBAJULUI ÎN STIMULAREA COMUNICĂRIICAPITOLUL II- JOCUL DIDACTIC, FORMĂ DE ACTIVITATE CU LARGI

VALENŢE INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢĂ

PARTEA A II-A CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ CAPITOLUL III-METODOLOGIA CERCETĂRIICAPITOLUL IV- REZULTATELE CERCETĂRII CAPITOLUL V- CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIEANEXE



Capitolul I, “ Rolul limbajului în stimularea comunicării”este structurat în patru subcapitole, care concentrează aspecte teoretice esenţiale, referitoare la două dinconceptele- cheie ale temei lucrării, “ comunicare-limbaj ”, evidenţiind complexi tatea acestora, cât şi interdeterminăril e, conexiunile dintre ele:

*comunicarea –bază a oricărei intervenţii educative;

*educatoarea, profesionist al comunicării: asertivitate, competenţe socio-comunicaţionale,unitatea mesajului transmis verbal, nonverbal, paraverbal.

* limbajul - “un instrument virtual al comunicării, un arsenal comunicativ individual, pe care

copilul îl dinamizează în situaţii comunicative concrete”;

*caracteristicile şi achiziţiile de limbaj în perioada 6-8 ani, sub aspect fonetic, lexical şigramatical;

*conexiunea între învăţământul preprimar şi primar : integrarea grupei pregătitoare, a clasei Işi a II-a în acelaşi ciclu curricular, ciclul achiziţiilor fundamentale, cu obiective majorecomune: acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială;

* analiza comparativă a obiectivelor programelor pentru grupa pregătitoare şi clasa I,la educarea limbajului şi limba şi literatura română, cu accent pe evidenţierea aspectelor de

continuitate/discontinuitate.



Capitolul II, “JOCUL DIDACTIC, FORMĂ DE ACTIVITATE CU LARGIVALENŢE INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢĂ “

cuprinde două subcapitole, care relevă influenţele formative ale jocului asupra dezvoltăriipersonalităţii preşcolarilor şi aspecte psihopedagogice şi metodologice specifice jocului didactic de

educare a limbajului, la grupa pregătitoare.

Jocul didactic este mij locul fundamental de instruire şi educare în învăţământul preşcolar pentru că: îmbină armonios atât sarcini specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specificeînvăţării: “sub influenţa lui se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate psihică acopilului”, jocul având ,,rol de propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării”;

Elementele structurale ale jocului didactic, care determină specificul acestuia în raport cu alte jocuri, sunt: conţinutul, sarcina didactică, acţiunea de joc, regulile jocului şi elementele de joc. Esenţa şi specificul jocului didactic constă în întrepătrunderea şiinteracţiunea acestor componente.

Metodica organizării şi desfăşurării jocului didactic presupune:Organizarea jocului didactic;

Desfăşurarea jocului didactic *introducerea în joc;*anunţarea titlului şi obiectivelor jocului ; *prezentarea şi intuirea materialului didactic; * explicarea jocului;*joc de probă; *executarea jocului;

*complicarea jocului.Încheierea jocului.



CAPITOLUL III

METODOLOGIA CERCETĂRII

III. 1. Tema şi problemele de cercetare

Tema cercetării este “ Rolul jocului didactic în stimularea comunicării oralela grupa pregătitoare “.

III. 2. SCOPUL CERCETĂRII

Identificarea şi precizarea locului şi rolului jocului didactic în stimulareacomunicării orale a preşcolarilor, ca formă de activitate în grădiniţă şi cametodă de predare- învăţare-evaluare, găsirea şi evidenţierea celor maieficiente strategii didactice de valorificare a valenţelor instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.

PARTEA a II-a CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ

“ Nu toţi educatorii pot să ajungă la calitatea de cercetător în sensul ştiinţific al termenului, dar o activitate de căutare a noi soluţii pentru activitatea curentă realizează orice dascăl care se

respectă” (Rodica Mariana Niculescu)



O1: evaluarea obiectivă a cunoştinţelor, capacităţilor proceselor cognitive, priceperilor,deprinderilor, abilităţilor de comunicare dobândite de preşcolari până la debutul grupei

pregătitoare;

O2: înregistrarea, compararea şi interpretarea rezultatelor obţinute la probele iniţiale, formativeşi sumative, urmărind evidenţierea progresului realizat de preşcolari;

O3: utilizarea la grupul experimental, în mod constant, a unor strategii variate, atractive, bazate

pe jocul didactic, ca factor detrminant al dezvoltării capacităţilor de comunicare la preşcolari,reflectate în progresul şi îmbunătăţirea performanţelor acestora;

O4: valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor didactice ulterioare.

III. 3. IPOTEZA DE LUCRU

Dacă jocul didactic este considerat activitate de bază în stimularea comunicării la grupa pregătitoare, fiind integrat şi ut ilizat preponderent în toate tipurile deactivităţi de educare a limbajului (activităţi comune, alese, pe arii de interes şirecreative), atât ca formă de activitate, cât şi ca metodă de predare-învăţare-evaluare, atunci capacităţil e de comunicare ale preşcolarilor mar i se formează şi

se dezvoltă într -un ritm mai rapid, cu o motivaţie sporită, asigurând îmbunătăţirea rezultatelor preşcolarilor.

III.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII



Nr.copii21

Mediul familial-grupa experimentală Dezv. fizică/ Stare de sănătate Nivelul

economic

Nivelul cultural Componenţa numerică

Tipulfamiliei

Clima tul familial

Scăzut

Bun F. bun

Inferior

Mediu

Superior

1copil

2copii

3copii

Nor mală

Divorţaţi

Armonic

Conflictual

Nor mală

Disfuncţii

Nr. 2 12 7 4 11 6 4 15 2 19 2 18 3 21 0

% 9, 52 57,

14

33,

33

19,

04

52,

33

23,

80

19,

04

71,

42

9, 52 90,

47

9, 52 85,

71

14,

50

100 0

III. 4. DESCRIEREA GRUPELOR DE PARTICIPANŢI Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în perioada 1.10. 2007- 31. 05.2008. În cercetarea temei s-auutilizat două grupe: grupa experimentală-grupa pregătitoare de la G.P.N. Nr. 1 Blaj (21 copii) , iar

grupa de control -grupa pregătitoare, G.P.N. Nr. 2 (20 copii)

Nrcopii20

Mediul familial-grupa de control Dezv.fizică/ Stare sănătate

Nivelul economic

Nivelul cultural Componen ţa numerică

Tipul familiei Clima tul familial

Scăzut

Bun

F. bun Inf erior

Mediu

Superio

1copil

2copii

3 copii Normal

Divorţaţ

Armoni Conflict

Normal Disf unc

ţii

Nr. 1 16 3 3 14 3 4 15 1 20 0 18 2 20 0

% 5 80 15 15 70 15 20 75 5 100 0 90 10 100 0



Colectivele de copii incluse în experiment provin din medii famil iale cu un nivel economic şi cultural asemănător, sunt relativ apropiate din punct de vedere al

vârstei copii lor, al nivelului de dezvoltare psiho- fizică.

Grupa experimentala

Fete 5/6 ani Fete 6/7 ani

Baieti 5/6 ani Baieti 6/7 ani

Grupa de control

Fete de 5/6 ani Fete de 6/7 ani

Baieti de 5/6 ani Baieti de 6/7 ani

Grupa experimentala

Frecv regulata fete Frecv nereg fete

Frecv regulata baieti Frecv nereg baieti

F ig. 3.1. Diagrame areolar e redând structura celor două grupe, după vârstă şi sex

Grupa de control

Frecv.reg. fete Frecv. nereg. fete

Frecv. reg. baieti Frecv. nereg. baieti

F ig. 3. 2. Diagrame areolare redând frecvenţa la grădiniţă a copiilor din cele două grupe



III. 5. METODELE ŞI INSTRUMENTELE DE CERCETARE

• Metode de colectare a datelor cercetării: metoda observaţiei, metoda experimentului psihopedagogic, metoda biografică (ancheta biografică), metoda analizei produselor activităţiicopiilor, metoda testelor;

• Metode de cuantificare a datelor:

*numărarea rezultatelor, a răspunsurilor, a copiilor cu anumite rezultate, a categoriilor de

dificultăţi, interpretarea calitativă prin analize variate; * clasif icarea, ordonarea, ierarhizarea rezultatelor, a copiilor, în diferite etape aleexperimentului, folosind scările de evaluare;

* compararea rezultatelor copiilor din grupa experimentală, cu cele ale copiilor din grupa de

control; raportarea la sisteme de valori (standarde, etaloane);

• Metode matematico-statistice de culegere şi prelucrare a datelor: întocmirea tabelelor de

rezultate (tabele analitice şi sintetice, procente), interpretarea cantitativă a constatărilor acumulate( reprezentări grafice, calcularea unor indici ).

Metoda este definită de S. Chelcea (2001) ca fiind “ modul de cercetare, sistemul de regul i şi principii de cunoaştere şi transformare a realităţii obiective”.



Cercetarea a cuprins trei etape distincte:

• Etapa constatativă- (pretest)- au fost recoltate datele de start, pe bază de observaţii, probe de control, teste, conturându-se nivelul de cunoştinţe şi deprinderi, existent înmomentul iniţierii experimentului, în grupa experimentală şi de control.

• Etapa experimentală –etapa fundamentală, cu caracter instructiv/ formativ, în care afost introdusă variabila independentă/modalitatea nouă de lucru (conţinut, metode,tehnici, forme de organizare), numai la grupa experimentală.

• Etapa finală - o etapă de control, în care au fost evaluate rezultatele: datele finale aufost raportate la datele de start, pentru a testa relevanţa diferenţelor obţinute,urmărindu-se în paralel evoluţia grupei de control, pentru a se constata dacărezultatele obţinute în grupa experimentală sunt similare, semnificativsuperioare/inferioare. Atât probele iniţiale cât şi cele finale au fost aplicate la

ambele grupe.

III. 6 . Planul cercetării



IV.1. ETAPA CONSTATATIVĂ Această etapă s-a desfăşurat la începutul grupei pregătitoare, în perioada 1-31 octombrie

2007, urmărindu-se determinarea nivelului cunoştinţelor de limbaj, al capacităţilor decunoaştere şi comunicare orală ale copiilor din grupele incluse în cercetare. Etapa a

constat în aplicarea a trei probe de evaluare, cu conţinut variat, sub formă de jocuri-exerciţiu, orale şi scrise, centrate pe următoarele conţinuturi:

1.gradul de cunoaştere şi operare cu elementele componente ale unor structuri gramaticale:

„ propoziţia”, „cuvânul”, „silaba”, „sunetul ” ;

2. exprimarea gramaticală corectă;

3. nivelu l vocabularului .

CAPITOLUL IV-REZULTATELE CERCETĂRII

Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în perioada 1.10. 2007- 31. 05.2008, fiind implicatedouă grupe: grupa experimentală-grupa pregătitoare de la G.P.N. Nr. 1 Blaj (21 copii) ,

iar grupa de control -grupa pregătitoare, G.P.N. Nr. 2 (20 copii)

Toate probele au precizate unitatea de conţinut, obiectivele de referinţă, operaţionale, itemiişi descriptorii de performanţă. Spre exemplificare prezentăm proba nr. 2.

PROBA DE EVALUARE NR 2



PROBA DE EVALUARE NR. 2 UNITATEA DE CONŢINUT: exprimarea gramaticală corectă. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi ; să formuleze propoziţii corecte, integrând cuvintele în contexte adecvate

Obiective operaţionale Conţinutul itemilor

O.1. Să asocieze cuvintele pronunţate oral cuimaginea la care se referă, sesizând diferenţa singular-plural

I.1. Arată obiectul pe care l-am numit! Spune unul (mul te)!

O.2. Să formuleze propoziţii corecte, realizând

intuitiv acordul între subiect şi predicat

I.2. Citeşte imaginea şi spune: ce face? ce fac?

O.3. Să construiască propoziţii, cu ajutorulimaginilor, realizând acordul corect între subiect şiatributul genitival

I.3. Răspunde la întrebarea mea, asociind imaginile perechi!Încercuieşte imagin il e la care ai folosit cuvântul “ ale”



DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE

I.1. Numeşte corect obiectele dinimagini, asociind cuvântul

adecvat formei desingular/plural; comite două greşeli în construirea cerute

Numeşte corect obiectele dinimagini, asociind cuvântul

adecvat formei desingular/plural; comite ogreşeală în construirea formeicerute

Numeşte corect obiectele dinimagini, asociind cuvântul

adecvat formei desingular/plural, construindcorect forma cerută

I.2. Construieşte propoziţii careredau conţinutul imaginilor,frecvent face dezacorduri

(foloseşte aceeaşi formă averbului în ambele propoziţii)

Decodifică conţinutulimaginilor, se exprimă cu miciezitări în propoziţii, foloseşte

intuitiv acordul între părţile principale şi secundare de propoziţie;

Formulează propoziţii careredau conţinutul imaginilor,foloseşte intuitiv acordul între

părţile principale şi secundarede propoziţie

I.3. Construieşte correct, realizândacordul corect între subiect şi atributul genitival în 3 propoziţii

Construieşte correct, realizândacordul corect între subiect şi atributul genitival în 3 propoziţii

Construieşte correct, realizândacordul corect între subiect şi atributul genitival în 4 propoziţii



• Tab.4.1.6. Prezentarea sintetică a rezultatelor evaluării la proba nr.2, în etapa constatativă

CALIFICATIVE REALIZAREA ACORDULUI ÎNTRE PĂRŢILE DE PROPOZITIE

Grupa experimentală Grupa de control

Frecvenţa Nivel de realizare% Frecvenţa Nivel de realizare%

FOARTE BINE

4 19, 04 % 6 30 %

BINE 13 61, 90 % 10 50 %

SUFICIENT 4 19, 04 % 4 20 %

Realizarea acordului intre partile de propozitie

0

2

4

6

8

10

12

14

Gr exp Gr cont

FBB

S



ETAPA CONSTATATIVA

0

2

4

6

8

10

12

14

P.E P.C C.E C.C SI.E SI.C S.E S.C

FB

B

S

Fig. 4. 1. 1. Diagramă redând rezulatele copiilor din cele două grupe,

la proba de evaluare nr. 1, în etapa constatativă

GRADUL DEZVOLTARII VOCABULARULUI

0

2

4

6

8

10

12

Gr exp Gr cont

FB

B

S

Fig. 4. 1. 3. Diagramă redând rezultatele celor două grupe

la proba de evaluare nr. 3, în etapa constatativă



IV. 2. ETAPA EXPERIMENTALĂ În această etapă, a fost promovată o manieră de lucru agreabilă şi atractivă, sub semnul jocului,îmbinându-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrându-se jocurile didactice în activităţi inter şi transdisciplinare, selectându-se jocuri interesante, atractive.Din considerente de prezentare logică a demersului educaţional, în lucrare prezentăm aceste jocuri reunite tematic:Jocuri didactice pentru dezvoltarea auzului fonematic şi exersarea aparatului verbo-fonator (vezi pag.91-101 şi Anexa 1); Jocuri didactice care vizează latura fonetică a limbajului (vezi pag. 119-124 şi Anexa 5). Exemplu:

Et.const.-experim. sumativa-PROPOZITIE, CUVANT,

SILABA ,SUNET

0

2

4

6

8

10

12

14

PC PE CC CE SILC

SILE

SC SE

FB

B

S



JOCURI DIDACTICE PENTRU CULTIVAREA EXPRIMĂRII CORECTE(vezipag. 125-133)

Exemplu: jocul didactic ,,Al (a, ai, ale) cui este (sunt)?” a

fost desfăşurat cu scopul de a forma abilitatea de folosirecorectă a substantivelor încazul genitiv .Vezi Anexa 3

Preşcolarii sunt familiarizaţi cu unele noţiuni gramaticale, fără a le defini, prin jocurica: ,,Eu spun una, tu spui multe’ (sau invers), ,, Ieri, azi, mâine”, ,, Băiat – fată”, ,,Cine

face, ce face?”, ,,Găseşte cuvintele potrivite”, ,,Lanţul însuşirilor”, „Completează ce

lipseşte!”, „Lauda merelor”etc. -numărul substantivelor, timpurile verbului, genurilesubstantivelor, subiectul şi predicatul propoziţiei, adjectivul, pronumele.



JOCURI DIDACTICE PENTRU ACTIVIZAREA ŞI ÎMBOGĂŢIREAVOCABULARULUI (pag. 133- 154)

„ Limba este instrumentul gândirii şi cuvântul este chipul gândului” (Lucian Blaga).

Metoda descoperirii a creat contextul prin care copiii şi-au însuşit noi cuvinte descoperind, cuajutor, câteva din tehnicile de lărgire a vocabularului : *formarea de cuvinte compuse prin tehnica analitică, ca în jocul “Ghici, din ce cuvinte sunt

formate”, “Cine a venit la noi?”; * prin tehnica sintetică: “Să descoperim noi cuvinte!” sau “Să construim propoziţii!”- (“lemn”,

“de”, “unt” pentru “untdelemn”);*tehnica observării situaţiei: observarea unui obiect, într-un context situaţional specific(“bulb”, “trunchi”, “petale”etc.); *tehnica inductivă: “Ce am pus în coşuleţ?”( jocuri-exerciţiu pentru fixarea unor

noţiuni:“animal sălbatic”, “animal domestic”, “insectă”etc.).

OMONIME ANTONIME



IV.3. ETAPA FINALĂ

Etapa finală s-a desfăşurat în perioada 1-31 mai 2007/2008, şi a constat în aplicarea a trei probe de evaluare, pornind de la cele din etapa constatativă, dar adăugând elementele noi de

conţinut transmise, precum şi un un grad sporit de dificultate.PROBA DE EVALUARE NR. 2- UNITATEA DE CONŢINUT: Aspecte lexicale şi sintactice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE CONŢINUTUL ITEMILOR

O.1. să sesizeze dezacordul dintre unele părţi devorbire în mod intuitiv, formulând propoziţia în modcorectExemplu: Barza stă într -un picioare . Fetiţele sare în apă. Ursuleţii mănânc frunze. Legumele este bune. Narcisele a înflorit.Ele miroase frumos. Copiii construieşte un om de zăpadă. Câinele este curajoasă. Pomul este înflorită frumos. Cartofii are gustul bun.

I.1. Am spus bine, n-am spus bine?; Ascultă propoziţia

spusă de mine şi spune dacă e corectă sau nu. Spune

propoziţia corectă!



O.2. Să construiască propoziţii, cu ajutorul imaginilor,realizând intuitiv acordul corect între subiect şi atributul genitival

I.2. Denumeşte meseriile din imagine, materialele şi uneltele.

Spune, a ( al, ai, ale) cui este (sunt) fiecare din ele.

O.3.Să formuleze propoziţii intuind acţiunile din imagini,folosind corect acordul subiect-predicat

I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el?

Ce fac ei?



DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITEMI

SUFICIENT BINE FOARTE BINE

I.1. Sesizează şi corectează dezacordul

în 5 propoziţii, formulând fiecare propoziţie în forma corectă

Sesizează şi corectează dezacordul

în 7 propoziţii, formulând fiecare propoziţie în forma corectă

Sesizează şi corectează dezacordul

în nouă propoziţii, formulândfiecare propoziţie în forma corectă

I.2. Denumeşte corect materialele,uneltele şi meseriile ilustrate,construieşte propoziţii realizândacordul între subiect şi atributulgenitival , cu 5-6 greşeli

Denumeşte corect materialele,uneltele şi meseriile ilustrate,construieşte propoziţii realizândacordul între subiect şi atributulgenitival , cu 3-4 greşeli

Denumeşte corect materialele,uneltele şi meseriile ilustrate,construieşte propoziţii realizândacordul între subiect şi atributulgenitival , cu 1-2 greşeli

I.3. Formulează propoziţii, realizândcorect acordul subiect-predicat , cuo greşeală

Formulează propoziţii, realizândcorect acordul subiect-predicat , cuo greşeală

Formulează propoziţii, realizândacordul subiect-predicat în modcorect pentru toate propoziţiile

Grupa experimentala-etapa

finala

FB B S Trim 4

Grupa de control-etapa finala

FB B S Sector 4

Diagrame areolare redând performanţele copiilor din cele două grupe în etapa finală, la proba de evaluare nr. 2



REZULTATE – ETAPA FINALĂ PR.1. GR. EXP. PR.1. GR. CONTR.

FB B S Sector 4

FB B S Trim 4

PR.3. GR. EXP. PR.3. GR. CONTR.

FB B S Sector 4FB B S Sector 4



REZULTATELE CELOR DOUĂ GRUPE LA CELE TREI PROBE

ETAPA CONST. PROBA 1 ETAPA FINALĂ

ETAPA CONSTATATIVA

0

2

4

6

8

10

12

14

PROP

E

CUV

E

SIL E SUN

E

FB

B

S

ETAPA FINALA

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

P R O P E

P R O P C

C U V E

C U V C

S I L E

S I L C

S U N

E

S U N

C

FB

B

S

ETAPA CONSTATATIVA

GR EXP

GR CONT

Sector 3

Sector 4

ETAPA FINALA

GR EXP

GR CONT

Sector 3

Sector 4

PROBA 2

ETAPA CONSTATATIVA ETAPA FINALAPROBA 3



ETAPA CONSTATATIVA

GR EXP GR CONT Sector 3 Sector 4

ETAPA FINALA

GR EXP GR CONT Sector 3 Sector 4

PROBA 3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

P1 P2 P3

FB

B

S

0

10

20

30

40

50

60

P1 P2 P3

Grupa de control

FB

B

S

Tab. 4.1.24. Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa finală, la cele două grupe

FRECV. ETAPA FINALĂ

Grupa experimentală Grupa de control

Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 1 Proba 2 Proba 3

FB 71, 42 % 61, 90 % 68, 09% 50% 40% 45 % B 28, 57% 38, 09 % 33,33% 45% 60% 50%

S - - - 5% - 5%

H istograme redând r ezul tatele celor două grup e la probele de evaluare din etapa finală, expr imate în p roc ente.



H istograme redând rezul tatele grupei exper imentale la probele de evaluare

din etapa constatativă şi finală, exprimate în procente.

0

20

40

60

80

P1 P2 P3

Etapa constatativa

FB B S

0

20

40

60

80

P1 P2 P3

Etapa finala

FB B S

FRECV.

GRUPA EXPERIMENTALĂ

ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ

Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 1 Proba 2 Proba 3

FB 9, 54 % 19, 04 % 42, 85 % 71, 42% 61, 90% 68, 09 %

B 68, 09 % 61, 90 % 47, 61 % 28, 57% 38, 09 % 33, 33%

S 23, 80 % 11. 04 % 9, 52 % - - -

Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa constatativă şi etapa finală, la grupa experimentală.



CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI PROPUNERI

În urma experimentului desfăşurat s-au desprins mai multe concluzii: deşi posibilităţile intelectuale ale grupei de control nu au fost cu nimic mai prejos decât ale grupei experimentale,

elementul care a dus la rezultate diferite a fost jocul didactic.Obiectivele cercetării au fost realizate. I poteza conform căreia dacă jocul didactic este integrat şi uti l izat preponderent în toate tipur i le de activităţi de educare a limbajului (activităţi comune,alese, pe ari i de interes şi recreative), atât ca formă de activi tate, cât şi ca metodă de predare- învăţare-evaluare, capacităţile de comunicare ale preşcolarilor mari se dezvoltă într -un r i tm

mai rapid, cu o motivaţie

sporită,

asigurând îmbunătăţirea

rezultatelor preşcolarilor

, a fost pe deplin confirmată.

La grupa experimentală limbajul copiilor a înregistrat modificări cantitative şi calitative însemnate, atât în ceea ce priveşte latura instructivă, cât şi cea formativă.

Propuneri:

* sintetizarea celor mai interesante numărători, poezii -r imate, ghicitori -antonime,poezioare folosite pentru exersarea diverselor sunete etc., util izate pe parcur sul acestui studiu şi realizarea unei miniculegeri, adresată colegelor, părinţilor, pentru „biblioteca grupei” şi „minibiblioteca” copiilor. • publicarea ritmică în revista grădiniţei a celor mai interesanteprobe de evaluare,jocur i didactice aplicate.

M tt Să i d ă iii t i t l d



Anexele lucrării : 1: Program de exerciţii pentru exersarea aparatului verbo-fonator;2: Proiect didactic “ În lumea poveştilor”; 3: Proiect didactic “ Să mâncăm sănătos!”;

4: Miniculegere “Cuvinte prinse-n rime, pentru copii isteţi catine!” 5: “Metodele active, catalizator al comunicării orale”-prezentareaunor metode activ-participative utilizate în experiment.

Motto: ,,Să nu- i educăm pe copiii noştri pentru lumea deazi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne

permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să- i invăţăm cum să seadapteze “ . (Maria Montessori)

Prezentare Licenta Damian-Szekely

Documents

Transcript of Prezentare Licenta Damian-Szekely