prezentare curs joi 22.01.ppt

download prezentare curs joi 22.01.ppt

of 21

Transcript of prezentare curs joi 22.01.ppt

  • Semiologia perceptiei implic semiologia halucinatiilor cu conditia sa admitem faptul ca actul perceptiv , ca un veritabil comportament angajeaza intreaga personalitate.

    Cel mai frecvent sunt starile delirant - halucinatorii

  • Definitii

    -> Perceptia fara obiect (Ball)-> Perception sans objet a percevoir(H.Ey)

    O realitate interna proiectata inafara , pe fondul unei destructurri a constiintei.-> False perceptii care nu se datoreaza distorsiunii perceptiei reale , alaturi de care se deruleaza in mod simultan (Jaspers , 1962) ! Experienta sensoriala normala (pentru pacient )

    Appeareance of an individual thing in the world without any coresponding material event. (Cutting 1997)

  • Perspectiva cognitivist (Horovitz 1975)

    Codificare Invatare Transformarea informatiei

    Halucinatiile sunt imagini mentale care :

    Deriva din surse interne de informatieSunt invatate incorectApar in mod intruziv

    Sunt procese psihologice separate, care impreuna compun o experienta holistica.

  • Perspectiva mecanicista

    Perceptia defineste un ansamblu de mecanisme complexe a caror sarcina este aceea de a codifica , de a coordona diferite senzatii elementare si de a le da o semnificatie a carui impact se situeaza atat de partea adaptarii comportamentale a organismului la mediul su , dar si in cea a cresterii gradului de cunoastere a aceluiasi mediu Droz et Richelle , 1985

  • Exista doua moduri de a constientiza un obiect

    Perceptia senzoriala a obiectului , prezent in sptaiul real, obiectivabil.

    Reprezentarea mentala care poate fi atribuita obiectului , in acest caz imaginat , subiectivizat intr`un spatiu imaginar

  • Caracterul incomunicabil si inefabil

    Starea halucinatorie apare ca o experienta care nu va putea niciodata sa atinga lumea obiectelor si nu va putea fi reprezentata si prefigurata pentru altul, fara a pierde chiar esenta sensului sauRamane continutul utilizat in manuale si tratate

  • Sentimentul unei experiente reale Exista sase calitati pe care un om normal le constientizeaza in timp ce experienteaza o senzatie si care apar la 50% din persoanele care halucineaza (Aggernaes 1972)Experienta de a percepe (nu imagina , fantasme )

    2) Cand un subiect experienteaza ceva realizeaza ca este ceva relevant pentru nevoile si actiunile sale ; halucinatiile prezinta aceeasi calitate de relevanta pentru comportament.

    3) Un obiect este considerat ca fiind existent daca subiectul simte ca el ar exista chiar si daca alte persoane ar declara ca nu`l percep in acelasi timp.

    4 ) Experienta perceperii unui obiect si halucinatiile sunt involuntare , subiectul simtind ca ar fi imposibil sau foarte dificil sa altereze sau sa faca sa dispara obiectul perceput , doar pentru ca asa doreste el .

  • 5) Subiectul este constient si nu considera ca perceptia sa ar fi rezultatul unei stari mintale speciale calitatea de independenta.

    6) Obiectivitatea acelasi obiect perceput si cu alte simturi

    Experienta perceptiva

    Halucinatia = Manifestarea unei experiente care nu se poate deosebi in sine de perceptia unui lucru , dar care nu are o cauza externa adecvataHalucinatia este distinsa de pseudo-halucinatii , in care experienta are loc , dar nu este luata drept perceptia unui obiect extern.Posibilitatea producerii unei halucinatii este un punct de plecare frecvent pentru evidentierea deosebirii dintre aparenta si realitate.Senzorialitate + Spatialitate

  • Diagnostic diferential -> Iluziile Perceptia deformata a unui obiect Quand l`eau courte un baton , ma raison le redresse (La Fontaine )

    -> Interpretarile Judecati eronate asupra unor perceptii exacte Unde plasam interpretarile personale , chiar geniale ale artistului.

  • Halucinatiile auditive.

    Sunt de cele mai multe ori de semnificatie diagnostica supremaIn starile organice acute halucinatii elementare Berrios 1990 halucinatii muzicale Halucinatii acustico verbale localizare in spatii ca din telefon , sau alt aparat Continut functie de delir , ganduri in ecou ,comentariiComportament halucinator:atitudini de ascultare , raspunsuri , aparare , subvocalizari . Semnificatia vocilor Halucinatii multiple Asumare , negare , interpretare Test efectul de transformare verbala (Slade 1976 ) Depind de input-ul auditiv, distragerea atentiei.

  • Halucinaiile vizualeTumori de lob occipital - granulom tuberculos Stri post-traumaticeTulburri metabolice insuficien hepaticEpilepsieAsociate cu diferite forme de demen: Alzheimer; Pick ; Huntington; senilAsociate cu leziuni organice ale emisferului dominant generatoare de: - vedere monocrom - hemianopsie omonim - dislexie, alexie - cecitate cortical

  • Halucinaiile vizualeInhalare vapori de benzin, substane adezive, vopseluriConsum de mescalin i LSD (sinestezii)Sindromul Charles Bonnet halucinaii vizuale asociate cu o reducere a cmpului vizual central sau periferic, n lipsa unei patologii cerebrale decelabile

  • Halucinaiile autoscopiceAutoscopie ( Fere 1891), imagine dublexperiene vizuale n care subiecii vd imaginea propriului corp proiectat n spatiul exterior ( Dening & Berrios, 1994)Mai frecvente la brbaiDurat mai mic de 30 minute; cel mai frecvent diagnostic psihiatric asociat tulburrii depresie Provoac discomfort, fric, anxietate

  • Halucinaiile tactileSuperficiale sau profunde : epidermice, hipodermiceTermice senzaie de arsurHaptice o mn moart m-a atins - cuite care m njunghie n gt - formicaia ( formica, lat.= furnic): sevraj alcoolic consum cocainHidriceParestezii

  • Halucinaii kinesteziceMicare sau deplasare a unor segmente sau a corpului n ntregimeSchizofrenie, stri organice Halucinaii viscerale

    Percepii false ale organelor interneSenzaia existenei unor fiine n corp sau a schimbrii poziiei unor organe, a obstrurii sau perforrii lorMai rar convingerea transformrii organismului n animaleFoarte frecvent localizate genital senzaie de orgasm, violuri directe sau la distanIsterie, schizofrenie paranoid

  • Halucinaii olfactive i gustativeSenzaiile gustative pot fi cu greu difereniate de cele olfactive80% din totalul halucinaiilorcrizele uncinate din epilepsieTumori i leziuni ale lobului temporal Stri delirante (cu coninut persecutoriu)Stri confuzionaleGusturi, mirosuri neplcute: chimice, metalice, cadaverice Miros respingtor, de nesuportat, ca un cadavru, ca fecalele

  • Diagnostic diferenialPercepie normalIluziilePseudohalucinaiileImagini hipnagogice i hipnopompice

  • PseudohalucinaiileNu se confund totalitar cu reprezentarea imaginilor unor obiecte i fenomene reale.

    Nu se proiecteaz n afar n lumea obiectelor i fenomenelor reale, ci se petrec n minte , n cap, n interiorul corpului nu sunt percepute pe ci senzoriale obinuite

    sunt rezultatul unor aciuni impuse care vin din afar

  • Pseudohalucinaiile auditiveVoci interioare asemeni unui ecou sau ca o sonorizare a gndirii, sonorizare a lecturii

    Voci auzite cu urechile minii

    Sindromul Kandinski-Clerambault transmiterea gndurilor cu ajutorul sugestiei, telepatiei, undelor, radiaiilor cosmice

  • Pseudohalucinaiile vizualeImagini izolate, scene panoramice

    bolnavii vd cu ochii interiori, cu ochii minii Kandinski

  • Pseudohalucinaiile tactile, viscerale i kinesteziceElectrizare a suprafeei ntregului corp, cureni magnetici, iradiereFrecvent localizare n sfera genital (orgasm, violuri la distan)lips de libertate interioar, de stpnire interioar

    *